3659 marti 16 ian 2024

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9736 lei 1$ = 4,5481 lei 1₤ = 5,7859 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

marți, 16 ianuarie 2024

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Anul XVII • nr. 3659 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Uricani

Vulcan

Proiect de amploare despre care nu se ştia în campania electorală

Completarea locului rămas liber într-o comisie de specialitate

Materializarea proiectului ambițios „Aqua Parc Uricani” nu a fost promisă în campania electorală din 2020 a primarului Dănuț Buhăescu. Proiectul a devenit cunoscut ulterior, iar pentru acest an conducerea primăriei va continua demersurile pentru realizarea lui.

Consiliul Local al municipiului Vulcan dispune de cinci comisii de specialitate constituite prin aprobarea HCL nr.122/ 2020. În fiecare comisie de specialitate activează câte cinci consilieri locali. Numărul membrilor unei comisii este întotdeauna impar.

Odată cu

Se lucrează de zor la proiectul tehnic, în vederea depunerii întregii documentaţii, pentru a se ajunge la nivel de autorizaţie de construcţie, element de care depinde obţinerea finanţării europene pentru cel mai mare obiectiv de infrastructură turistică din Uricani. „Pentru aceasta, s-a destăinuit Dănuţ Buhăescu, vom realiza un parteneriat cu Consiliul

Judeţean Hunedoara. Am realizat deja studiul de fezabilitate pe care îl voi prezenta, împreună cu proiectantul, în zilele următoare, conducerii CJH care, în principiu, și-a dat acordul pentru parteneriatul Consiliul Judeţului Hunedoara-U.A.T. Uricani”.

Parteneriatul se va realiza în mod concret prin pregătirea

de proiecte de hotărâre și aprobarea oficială a acestui parteneriat atât în ședinţe ale consiliului judeţean, cât și în cele ale consiliului local uricănean. „Noi, singuri, orașul Uricani, adică, nu avem capacitatea financiară pentru a asigura contribuţia proprie, a detaliat Dănuţ Buhăescu.

Asta, fiindcă este vorba despre sume de bani pe care numai Consiliul Judeţean Hunedoara le poate susţine”.

Primarul a amintit și despre întâlnirea avută, în 9 ianuarie, cu președintele Consiliului Judeţean Hunedoara și administratorul public al instituţiei judeţene. „Cei doi, domnii Laurenţiu Nistor și Costel Avram, au confirmat că sunt de acord să mergem înainte cu pregătirea proiectului, lucru pentru care le mulţumesc anticipat”, a spus în încheiere Dănuţ Buhăescu.

Ghe. OLTEANU

emiterea Ordinului prefectului judeţului Hunedoara nr.476/ 05.10.2023 a încetat de drept, înainte de expirarea duratei normale, mandatul de consilier local al domnului Siriteanu Herţug Adrian. În această situaţie, locul său în comisia de specialitate în care dumnealui a activat este luat de un alt coleg de partid, prezent ca supleant pe lista candidaţilor la funcţia de consilier local în alegerile din 2020. Cea care i-a luat locul este doamna Mirela Vâjdea, membru al formaţiunii politice Uniunea Salvaţi România, al cărei mandat de consilier local a fost validat prin Hotărârea civilă nr.

7090/15.11.2023 a Judecătoriei Petroșani.

specialitate și pe cele ale membrilor săi. Tocmai de aceea cred că o enumerare a lor ar face lumină în această chestiune. Comisia de specialitate Învăţământ, sănătate și familie, muncă și protecţie socială îi are în componenţă pe consilierii locali Socaci Malvine (PNL), Alstani Ileana (PSD), Iriza Iulia (Pro România), Pătrașcu Daniela (USR) și Constantin Claudia-Simona (PNL). Comisia de specialitate Juridică și de disciplină îi are pe consilierii locali Barbu Pompiliu (PSD), Hisem Adrian-Laurenţiu (PSD), Feszner Ștefan-Florin (Pro România), Lehăceanu Daniel (Pro România) și

La ședința ordinară din luna decembrie a fost aprobată hotărârea privind ”modificarea Anexei la Hotărârea Consiliului Local nr.122/2020 privind organizarea comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Vulcan”. Ca atare, doamna Mirela Vâjdea a devenit membru al comisiei de specialitate Activităţi economico-financiare și agricultură în care activase colegul său de partid care și-a pierdut mandatul de consilier local. În această comisie doamna Mirela Vâjdea îi are colegi pe Petculescu Petre Dan (PSD), Iriza Iulia (Pro România), Coltescu Silviu-Aurelian (Pro România) și pe Dănuţ Anghel (PNL).

E posibil ca unii dintre dumneavoastră să nu cunoască numele celorlalte comisii de

Miclea Romeo-Horaţiu (USR).

La Amenajarea teritoriului, Urbanism, protecţia mediului și turism găsim numele consilierilor locali Vrabie Florin-Petrișor (PSD), Hisem AdrianLaurenţiu (PSD), Neamţu Daniel (Pro România), Jalbă Adrian (USR) și Cosma Marcel (USR). În fine, în cea de a cincea comisie – Activităţi social – culturale, culte, tineret și sport – îi avem pe Barbu Pompiliu (PSD), Alstani Ileana (PSD), Simion Spiridon (PSD), Lehăceanu Daniei (Pro România) și Pătrașcu Daniela (USR).

Gheorghe OLTEANU

2

SPORT Fotbal. Liga 3

Golgheterul Ligii 5 este la Survivor Iancu Sterp a fost desemnat golgheterul Ligii 5 al judeţului Hunedoara, marcând cele mai multe goluri. Fotbalistul a fost premiat la Gala Fotbalului Hunedorean, fiind component al echipei Sântămăria Orlea, care între timp a promovat în Liga 4.

Iancu Sterp participă la Survivor All Stars și face parte din echipa Războinilor. Fratele lui Culiţă Sterp a participat la Survivor în anul 2020, atunci când show-ul de la PRO TV era difuzat la Kanal D. Iancu Sterp, cel mai mic dintre fraţii Sterp, participă la Survivor All Stars și este gata să impresioneze telespectatorii cu forţa sa fizică și determinarea de neclintit.

Născut în 1998 și crescut în satul Tuștea din judeţul Hunedoara, Iancu Sterp are părul brunet și ochii căprui, reprezentând o prezenţă puternică în competiţia de supravieţuire.

Provine dintr-o familie numeroasă și a avut o copilărie dificilă. A muncit din greu alături de fraţii săi, Culiţă, Geta, și Ileana, dar și de părinţi. La o vârstă fragedă, tânărul a fost nevoit să facă faţă absenţei tatălui său, care a plecat de acasă.

Descoperindu-și pasiunea pentru sport încă din copilărie, Iancu Sterp se antrena cu ardoare pe un deal din apropierea satului său, alergând aproape zilnic pentru a-și dezvolta rezistenţa și puterea fizică. Aceste

calităţi s-au dovedit a fi esenţiale în competiţia Survivor All Stars, unde concurenţa este acerbă, iar probele sunt extrem de solicitante.

Iancu Sterp, cel mai mic dintre fraţii Sterp, nu este doar un concurent în competiţiile de supravieţuire, ci și-a făcut simţită prezenţa în diverse domenii. Pasiunea sa pentru sport a fost evidenţiată încă de la o vârstă fragedă și a făcut parte din echipele de fotbal AS Retezatul Ţara Haţegului și Sântămărie Orlea.

Cu o dragoste profundă pentru muzică, Iancu a profitat de oportunitatea oferită de lansarea fratelui său, Culiţă, pentru ași pune în valoare talentele în domeniul muzical.

Astfel, a avut șansa de a înregistra propriile piese și a captat atenţia publicului prin postările frecvente pe reţelele de socializare, unde împărtășește momente din viaţa sa alături de familia sa numeroasă. A participat și la show-ul de televiziune, Puterea dragostei. „Pe viitor chiar mă văd în meciuri de MMA. Pentru că mă cunosc pe mine și știu de mic, cum am crescut, am avut mereu animale și știu câtă forţă aveam așa, nativă. Noi avem clar un plus faţă de restul, avem forţă. Dacă ne mai și antrenăm și învăţăm tehnică…”, declara Iancu Sterp, acum ceva timp.

CSM Jiul se va reuni pe 22 februarie Echipa de fotbal din Liga 3, seria 7, CSM Jiul Petroșani se va reuni pe data de 22 februarie. Până atunci clubul din Vale va perfecta și ultimele noutăți la capitolul transferuri.

CSM Jiul își propusese accederea în play-off în acest sezon, însă iernează în partea a doua a clasamentului Seriei a 7-a pe locul 6 din 10 și are șanse minuscule să își mai îndeplinească obiectivul în ultimele trei etape rămase din sezonul regular. E la opt puncte sub Viitorul Șimian, clasată pe locul 4, ultimul care duce în play-off. Jiul este la al patrulea antrenor în acest sezon și va juca în play-out-ul Ligii 3. În cele 15 etape din acest sezon, Jiul a acumulat 19 puncte și iernează pe locul 6 în Seria 7, la egalitate cu Voinţa Lupac și Gilortul Târgu Cărbunești, pe care le devansează la golaveraj. Play-off-ul este aproape imposibil de prins în ultimele trei etape ale sezonului regular, fiindcă ultima formaţie situată pe locurile care duc în grupa de calificare în barajele de promovare este Viitorul Șimian, cu 27 de puncte strânse. Clubul din Petroșani s-a despărţit de cinci jucători la finele anului trecut. Cum menţinerea în Liga 3 nu va fi o problemă grea de îndeplinit, Jiul se reorganizează în această iarnă. Trupa din Petroșani s-a despărţit deja de cinci jucători, de Daniel Marincat, Andrei Istrate, George Dănăilă, Vlăduţ Stancu și Ferhaoui Stephane. „Sunt foarte surprinsă de multe ori că primesc telefoane de la jucători care își doresc să vină la noi și asta mă bucură foarte mult. Asta ne dă putere și ne bucură. Deocamdată suntem în discuţii și vom porni cu forţe proaspete. Vom face o analiză a tot ceea ce înseamnă lotul nostru și o să vedem atunci exact de ce avem nevoie, după o discuţie cu antrenorul, cu întreg staff-ul clubului Jiul Petroșani”, declara directoarea clubului din Petroșani, Erika Preda.

Cu tot efortul Văii Jiului,

Visul unei nopţi de iarnă al lui Alecsa nu s-a împlinit Kevin Alecsa, sportivul pentru care s-a mobilizat întreaga Vale, nu a prins tabloul final de la Jocurile Olimpice pentru Tineret, ce vor începe zilele acestea.

Lipsa de experienţă și-a spus cuvântul în cazul sportivului Kevin Alecsa de la secţia de sanie a CSȘ Petroșani. Acesta nu a trecut de preselecţiile la sanie pentru a prinde lotul. Federaţia a decis să fie reprezentată de un alt sportiv, de la Vatra Dornei.

Jocurile Olimpice de Tineret din 2024, la Gangwon, în Coreea de Sud vor începe chiar în această săptămână.

Kevin avea nevoie de o sanie performantă în valoare de 7.500 de euro. Întreaga Vale a pus mâna de la mână pentru a-l ajuta pe sportiv. Din păcate, lipsa de experienţă, dar și alte criterii l-au lăsat pe talentatul sportiv acasă. „A fost și nenoroc și lipsa de experienţă. Dar important este că sportivul este sănătos, perseverent și cu siguranţă își va atinge acest vis. Vin campionatele naţionale la care va lua

parte.

Vedeţi ce înseamnă lipsa unei pârtii performante pentru pregătire! În ţară avem pârtia din Parâng pe care se organizează campionatele naţionale școlare. E foarte greu să fii la acest sport, dat fiind condiţiile de pregătire de la noi din ţară”, a declarat pentru zvj.ro, directorul de la CSȘ Petroșani, Gheorghe Răducu.

Până la urmă, e bine că în Valea Jiului există o sanie performantă.

Din fericire, judeţul Hunedoara va fi reprezentat de o sportivă, care face parte din echipa de 4 de skeleton (două fete și 2 băieţi): Adelina Bădăra, Ioana Toma (Hunedoara), Theodor Buligescu, Luca Ungureanu (masculin); antrenor: Delia Ivaș.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud.

Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.

ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

marţi, 16 ianuarie 2024

Apare rovinieta pentru o zi Șoferii români vor putea cumpăra roviniete și pentru o singură zi. Legislația românească trebuie să se ralieze la directivele europene și În scurt timp se vor schimba perioade pentru care se emit rovinietele. Astfel, se vor introduce rovinieta de o zi, de 10 zile și de două luni. În schimb, nu va mai fi emisă taxa de drum pentru trei luni.

Deciziile sunt parte a unei directive europene care trebuie transpusă în legislaţia românească și care are termen final 25 martie.

să ofere șoferilor mai multe perioade de valabilitate a rovinietei.

Pentru autoturisme, rovinieta de o zi va costa 2,5 euro, faţă de trei euro în prezent pentru perioada minimă de o săptămână, deci diferenţa nu este foarte mare.

La camioane, însă, rovinieta de o zi va costa 11 euro, spre deosebire de cei 55 euro pe care îi achită un transportator pentru perioada minimă de o săptămână.

Foarte utilă va fi și rovinieta de 10 zile, care îi ajută pe șoferi să nu mai achite două tarife de câte o săptămână sau pentru o lună.

Diferenţe semnificative vor fi și la rovinieta pentru autocare.

Acum, pentru perioada minimă de o săptămână se achită 28 euro, dar viitoarea taxă pentru o zi va costa şapte euro.

În Parcul Național Retezat

La Straja și Voineasa

Offroadul interzis

Salvamontiştii - flux mare de intervenţii

Iubitorii de senzații tari care practică offroadul, trebuie să știe că în Parcul Național Retezat activitatea este strict interzisă. Restricția este valabilă până la jumătatea lunii martie, pentru că mai ales în sezonul rece rutele nu pot fi întreținute, iar pericolele sunt mari. În perioada 15.11.2023-15.03.2024 drumurile neasfaltate de pe teritoriul Parcul Naţional Retezat National Park sunt închise, nu se deszăpezesc și există pericolul să cadă arbori peste carosabil, blocând drumul până la primăvară. Astfel, mijloacele motorizate precum(automobile, ATV-

uri, motociclete, scutere, snowmobile etc.) au dreptul să circule doar pe drumurile unde accesul este permis în Parcul Naţional Retezat National Park!!!

Activitatea offroad în pădurile de pe marginea drumurilor forestiere este STRICT INTERZISĂ!

Deși iarna peisajele din Retezat sunt de

poveste, nu trebuie să uitaţi că „iarna nu-i ca vara” iar durata drumeţiilor de dublează pe zăpadă.

Celor care plănuiesc drumeţii montane, rangerii le recomandă: - înainte de a pleca, să vă informaţi de starea traseelor privind nivelul de dificultate - să verificaţi dacă este permis accesul pe acestea pe timp de iarnă (în descrierea traseelor/ cu echipele Salvamont din zonă/ echipele de Jandarmi montani/ cu personalul APNR) - să alegeţi trasee scurte (ţineţi cont că ziua este mai mică) și să anunţaţi ora aproximativă de întoarcere - să respectaţi traseele marcate și aveţi grijă să nu provocaţi avalanșe - să vă adaptaţi echipamentul condiţiilor meteo de iarnă: parazăpezi, mănuși, beţe, căciulă, frontală cu baterii de rezervă, termos cu ceai etc. (să vă hidrataţi și să mâncaţi pe traseu) - să nu vă aventuraţi singuri și de preferat să aveţi în grup cel puţin o persoană experimentată - să faceţi poze și să vă bucuraţi de munte responsabil!

Salvamontiștii de la punctele de intervenție din Straja și Voineasa au avut un weekend plin la propriu.

Aceștia au fost solicitaţi pentru a acorda primul ajutor turiștilor accidentaţi pe pârtie. Cele două staţiuni ocupă primele locuri într-un top al numărului de intervenţii realizat de salvamontiștii din toată ţara.

Weekendul a fost geros, dar zilele libere ale turiștilor au fost, de fapt, unele de foc pentru salvamontiștii din întreaga ţară solicitaţi să intervină la un număr ingrijorator de mare de evenimente, record nedorit al acestei ierni. În ultimele 24 de ore, la Dispeceratul Naţional Salvamont s-au primit 112 apeluri prin care se solicita intervenţia de urgenţă a salvamontiștilor, astfel: - 11 apeluri pentru Salvamont Maramureș, - 10 apeluri pentru Salvamont Voineasa, - 10 apeluri pentru Salvamont Lupeni, - 9 apeluri pentru Salvamont Bihor, - 9 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin – Muntele Mic, În cazul acestor intervenţii au fost salvate 155 persoane, dintre acestea 38 au fost predate Serviciului de Ambulanţă sau SMURD Temperaturile scăzute au impus intervenţii foarte rapide ale salvamontiștilor astfel încât persoanele accidentate sa nu fie expuse foarte mult frigului, apoi transportate urgent la Ambulanţă sau în punctele calde amenajate special.

Salvamont România, singurele structuri abilitate legal să desfășoare activităţi de salvare montană ale persoanelor cu afecţiuni medicale accidentate pe munte, va îndeamnă la prudenţă și responsabilitate în derularea activităţilor montane și vă invită să le fiţi alături în campania de reducere a numărului de accidente montane!

S-au mai primit 51 apeluri prin care se solicitau sfaturi și informaţii despre diferite trasee turistice din zona montană.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro.

Telefon 0765459316.

www.zvj.ro

8 marţi, 16 ianuarie 2024

ACTUALITATE

3

4

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Conferinţa „De la Iacob la Iacob” (III) Petru Iacob şi preotul Avram Stanca Petru Iacob a fost în fruntea Petroșaniului între anii 1918-1924.

Mărturiile despre el sunt relativ sărace.

De altfel, din păcate, Petroșaniul, în general Valea Jiului, nu a avut parte, cu câteva firave excepţii, de memorialiști.

Excepţiile s-ar numi Michael Pelger, Gustav Polyak de Samson (publicate de Arpad Schreiber), Ioan Duma, Nicolae Brânzeu, Dominic Stanca și… Constantin Stanca, și, mai încolo, Traian Moșic.

Primarul Iacob nu a fost deloc un răsfăţat al presei. E drept că Iacob nu a fost nici un primar luat în cătare de presă, care pe vremea lui în Petroșani a cunoscut cea mai efervescentă perioadă de până în 1990.

Nu mai puţin de 7 publicaţii (în limba română, maghiară și bilingve - românomaghiară) apar la Petroșani în cei 6 ani ai primariatului său: „Graiul muncitorimei” (1921), „Zsilvölgyi Hirlap” (1922), „Gazeta Văii Jiului” (1922), „Montanistică și Metalurgie” (1922), „Curierul Văii Jiului” (1922), „Munca” (1922) și „Zsilvölgyi Nápló” (1924).

Prima mărturie despre Petru Iacob o găsim în volumul de amintiri „Îngerul de pe cupolă” al medicului Constantin Stanca (Ed. Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”, 1998). Constantin Stanca, fiul preotului ortodox Avram Stanca, născut în 1889 la Petroșani, unul dintre intelectualii de frunte ai Petroșaniului, ca medic a fondat și condus Institutul pentru studiul și profilaxia cancerului, își amintește cu multă căldură de Petru Iacob. Din amintirile lui Constantin Stanca aflăm informaţii preţioase de ordin biografic, referitoare la locul de

facebook.com/ziarulvaiijiului

naștere al lui Iacob (Săcărâmb, jud.

Hunedoara), la meseria sa (funcţionar la societatea minieră „Salgotarjan”), la religia sa (ortodoxă).

Povestea în care Petre Iacob apare ca un om echilibrat, hotărât, implicat, curajos, diplomat (trăsături care-l recomandă ca primar), onest slujitor al bisericii ortodoxe (chiar cântăreţ la strană), narează un episod neștiut al vieţii bisericii ortodoxe din Petroșani, păstorită atunci de Avram Stanca, cu mult curaj și stăpânire de sine, și care

limpezească, căci ajunsese la un moment dat la situaţii intolerabile. S-au format în rândul minerilor grupuri, unele care erau solidare cu tata și cu Petru Iacob, altele care erau contra; grupul tatălui meu admitea ca ţăranii să poată cerceta și ei biserica cea nouă, care abia se sfinţise (în 22 iunie 1900 n.n.), cu mare pompă și serbări; cealaltă grupă nici nu voia să audă de așa ceva. Și s-a întâmplat ca în toiul slujbei unii dintre minerii contrari să dea afară din biserică pe ţăranii care

dă seama de atmosfera interetnică și confesională și de tensionata relaţie dintre ţăranii băștinași (momârlani) și venetici (barabe) a sfârșitului de secol XIX - începutului de secol XX la Petroșani, pe fondul edificării bisericii noi ortodoxe, prima biserică de piatră din Valea Jiului: „Epoca lui Petru Iacob a fost o epocă lungă de frământări; om energic, care nu admitea controverse, s-a pus la dispoziţia tatălui meu, pentru a face ca atmosfera dintre ţărani și mineri să se

intraseră să asiste la slujba de duminică.

Natural că tatăl meu, la sfârșitul serviciului divin, a înfierat acest procedeu; a arătat că ţăranii sunt băștinașii comunei și că nu va trece multă vreme și vor intra și ei ca muncitori în mină, deci vor ajunge să aibă tot dreptul să intre în casa Domnului, care trebuie să fie deschisă pentru orice credincios.

A vorbit apoi Petru Iacob, care în cuvinte foarte aspre, i-a dojenit pe cei ce s-au pretat acestui act nesocotit și înjositor.

Din ziua aceasta casa noastră nu mai avea aspectul unei case cu atmosferă patriarhală, simţeam apropierea unui pericol, văzând pe tata și pe mama îngânduraţi; eram ameninţaţi că ne vor pune dinamită în casă. Seara, până noaptea târziu, mama veghea sau când câinele lătra se scula din pat și alerga la geamuri, scrutând întunericul, căci răufăcătorii se anunţaseră prin diferite metode. Între timp, un alt episod veni să înrăutăţească situaţia. Epitropul bisericii nu a putut să dea seamă de sumele încasate la una din ședinţele parohiale. I s-a dat păsuire, pe care n-a respectat-o și apropiindu-se sfârșitul

anului bugetar, fără bilanţul ce trebuia trimis la Mitropolie, tata face referat la Consistoriu. Acesta trimite un consilier, care găsește suma de 200 coroane lipsă și face raport la Consistoriu. Urmarea a fost suspendarea epitropului și darea lui în judecată de către Consistoriul Metropolitan.

De acum situaţia s-a înrăutăţit mai mult. Epitropul își strânse în jurul lui câţiva mineri și s-a hotărât să se răzbune pe Petru Iacob, care era mâna dreaptă a tatălui meu și considerat motorul acţiunii energice, dar avea să se răfuiască și cu tatăl meu ca șeful bisericii și pe care voiau să-l îndepărteze cu tot preţul.

Primul avertisment îl primi Petru Iacob, o scrisoare de ameninţare cu moartea, dacă nu se va retrage procesul și dacă epitropul nu va fi repus în demnitatea pe care a avut-o. Ca prim semn, într-o noapte i s-au spart geamurile cu pietre”.

Ameninţările nu rămân aici. Iacob este atacat în cremenele nopţii, pe când se întorcea de la serviciu de la mină. Doar intervenţia hotărâtă a unor petroșeneni nimeriţi la locul și ora potrivite, l-au scăpat pe Iacob din mâinile atacatorilor.

Câinele preotului Avram Stanca este otrăvit noapte, într-o seară geamurile casei sunt sparte. Confruntat cu aceste realităţi ameninţătoare, preotul Stanca nu are încotro și apelează la autorităţi, chiar dacă, ca slujitor al altarului, nu îi convine faptul că jandarmii patrulează pe strada sa, ţinând casa sub observaţie. Prezenţa jandarmilor îi descurajează pe atentatori. După două luni, jandarmeria consideră că și-a îndeplinit misiunea și își retrage dispozitivul din zona casei parohiale. Însă, surpriză: atentatorii revin cu o scrisoare de ameninţare, în care i se pune în vedere preotului Stanca să evacueze zona. I se dă chiar un termen de două săptămâni să părăsească Petroșaniul. Scrisoarea poartă o „semnătură” înfiorătoare: un cap de mort. „Din nou i se sparg geamurile lui Petru Iacob și poșta îi aduce scrisori ca să abandoneze pe tata sau să plece, altfel va fi omorât!

Petru Iacob, cu cât dușmanii îl ameninţau mai mult, cu atât era mai înverșunat. Oricât a muncit ca să afle cine sunt membrii bandei de teroriști, nu i-a putut afla. Se știa bine că epitropul este factorul care mișcă din întuneric, dar probe nu erau.

Se aștepta la un eveniment care să aducă oarecare lumină, căci epitropul, când a fost interpelat de un delegat al lui Petru Iacob, a fost foarte scandalizat că s-a putut crede despre el o astfel de acţiune.

S-a desolidarizat de cei ce ameninţau”.

După 6 săptămâni de la ultimatum, când familia Avram Stanca credea că lucrurile și-au reintrat pe făgașul lor obișnuit, cineva care se recomandă a fi

marţi, 16 ianuarie 2024

soţul Salomiei din Boţoni bate la ușă, la ceas de seară, și îl roagă pe părinte să meargă la căpătâiul Salomiei, o femeie care este pe moarte, pentru săvârșirea celor creștinești. Cum nu l-a văzut la faţă pe bărbat, acesta motivând că se grăbește la farmacie, preotul nu avea nici un motiv de îndoială că respectivul nu ar fi bărbatul Salomiei. Avram Stanca nu are de unde să bănuiască că a căzut într-o cursă. „Tata s-a îmbrăcat, a luat cele necesare și a plecat, cu gând bun și noi ne-am culcat fără să ne gândim la rele. A luato ca să scurteze drumul, pe lângă calea ferată, care ducea la mine peste podul Jiului; aci mai la deal, era casa Salomiei”.

Pe o vreme ploioasă, Avram Stanca ajunge la podul de peste Jiu. Norocul său se numește… luna. Care nu doar că îi luminează drumul, ci îi și dă în vileag pe cei doi tipi cu ciomagele. Care, luaţi prin surprindere de apariţia preotului, sunt cuprinși de remușcări. Aruncă bâtele în Jiu, mărturisindu-i preotului intenţia lor criminală și cerându-i iertare. Preotul spune că el i-a iertat, însă ca să îi ceară și lui Dumnezeu iertarea celor 2 păcătoși trebuie să vină la biserică. A doua zi, preotul s-a rugat împreună cu cei doi în biserică pentru iertarea păcatelor lor. Spovedania celor doi devoalează întreaga reţea de atentatori. După un timp, lucrurile intră în oarecare normal, spiritele se liniștesc, chiar epitropul înapoiază suma de bani sustrasă din fondul bisericii. „Lupta grea dusă de tata și Petru Iacob pentru a învinge dușmanii nevăzuţi se apropia de sfârșit.

- Am învins – exclamă într-o seară la noi în casă Petre Iacob; am doborât pe toţi dușmanii, de acum putem lucra pentru unificarea celor două tabere de ţărani și muncitori mineri.

- Lupta nu s-a terminat încă – răspunde

tata – căci un sâmbure de rău mai există undeva și din acesta poate încolţi încă o plantă înveninată.

Cine ar mai putea să fie de acum dușmanul nostru? Oare nu s-au trezit și

8

www.zvj.ro marţi, 16 ianuarie 2024

ceilalţi, dacă mai există, văzând cum sa destrămat tovărășia acelora care ne-au săpat groapa? răspunde plin de încredere Petru Iacob, convins că totul a intrat în normal”. Însă puseurile de nervozitate între mineri și momârlani persistă. După câteva săptămâni de la spovedania atentatorilor, într-o duminică, la slujbă, un miner pus pe scandal le spune în biserică momârlanilor că nu au voie să stea în faţa altarului, ci în spatele muncitorilor. Lezaţi, momârlanii părăsesc slujba. Pe fir intră Petru Iacob, care-l identifică pe cel care se află în spatele acestor manifestări nepotrivite într-o biserică. „Petru Iacob observase mișcarea și după slujbă a chemat la sine pe cel ce avertizase pe ţărani și l-a dojenit aspru.

Cântăreţul de la strană zâmbea ironic și aprobă gestul minerului. Începuse să se facă lumină în cuvintele enigmatice ale tatălui meu, că lupta nu s-a terminat încă. Deci, mai existau dușmani, care continuau să semene vrajbă și ură între credincioși.

Când Petru Iacob venea la noi spre seară, în zilele acelea pline de deznădejde, venea să ne încurajeze; era neînfricat, deși casa lui era la o distanţă de mai bine de un sfert de oră de la noi; nu avea nici o armă la el, drumul fără lumină, orbecăie prin întuneric ca să ajungă acasă. Se împrietenise cu Cioban - câinele nostru, care îl întovărășea credincios până acasă. Aici își primea răsplata și se întorcea acasă, sărea gardul și rămânea toată noaptea de santinelă.

Dar Petru Iacob nu se teme; când câinele pierise otrăvit, pleca mai devreme de la noi, ca să scape de cei ce îl urmăreau. (…) Petru Iacob a propus în comitet, ca ţăranilor băștinași să li se dea drum liber în biserică. Se credea că nu va apărea nici o împotrivire; totuși, două voci răsună, că nu sunt de acord. Ei, dar de data aceasta le mai slăbise elanul de mai înainte, căci în comitet era alţi cinci care i-au combătut.

De acum și-a dat seama că mai are de a lupta cu doi dușmani: era cântăreţul de

la strană Ioanovici și Cândea, funcţionar la Dir. Minelor. Aceștia doi mai instigau poporul muncitor și nu lăsau ca spiritele să se liniștească.

Dar veni neprevăzutul: C. face o tuberculoză galopantă și moare într-o zi de toamnă; în ultimele sale zile nu contenea să cheme la patul său de suferinţă pe tatăl meu, mărturisindu-se sincer și recunoscând greșeala pe care a comis-o că i-a făcut tatălui meu și familiei atâtea zile amare.

Când a murit, tata ne-a anunţat că a mai slăbit tovărășia celor răi, cu unul

dintre cei răi, de abia atunci ne-am dat seama că acest funcţionar, care se arăta foarte apropiat și foarte devotat nouă, era fals în toată comportarea lui.

Ani de-a rândul a susţinut curentul împotriva lucrărilor și planurilor propuse de tata, de Petru Iacob și toate acestea din umbră”.

Dar pe lista de dușmani ai preotului Avram și ai lui Iacob mai rămâne un singur dușman, foarte apropiat de ei: cântăreţul la strană. Dar ca într-o scriere de Gabriel Garcia Marques, cântăreţul de strană înnebunește și este internat la clinica de nebuni din Cluj.

Astfel scapă și de ultimul inamic. „Acest cântăreţ al tatălui meu, deși servea de un lung șir de ani, i-a fost de la început un răuvoitor, invidios pentru dragostea mare a credincioșilor, faţă de tata, sabota în toate chipurile ca să nu se poată face serviciu religios în toată pompa lui, din cauza aceasta trebuia tata să-și recruteze întotdeauna 2-3 cântăreţi voluntari; în privinţa aceasta a fost ajutat de Petre Iacob și Ștefan Moga, ambii buni cântăreţi și devotaţi bisericii și tatălui meu și foarte buni cunoscători ai ritualului bisericesc”.

De notat că ameninţarea cu dinamita la care face referire Constantin Stanca va fi pusă în practică în 1947. Casa parohială unde locuia Elena, sora lui Constantin Stanca, și soţul acesteia, preotul Ioan Duma, cade pradă unui atentat cu bombe artizanale, nesoldat, din fericire, cu victime.

Marian BOBOC

PRĂVĂLIA CU ISTORII

5

6

PRĂVĂLIA CU ISTORII

File din volumul „Societatea Petroşani. Monografia” Autor(i) anonim(i) Anul viitor în 2025, se vor împlini 90 de ani de la apariţia volumului „Societatea Petroşani. Monografia”. De remarcat dintru bun început că apariţia monografiei nu a constituit la vremea respectivă, în 1925, un eveniment editorial, cel puţin presa locală nu a semnalizat o lucrare care va rămâne mult timp de referinţă în domeniu.

De pe coperta a IV-a aflăm că volumul a fost tipărit la Bucureşti de „Cartea Românească” S.A. în 1925. Cele 145 de file sunt tipărite pe hârtie de calitate, încă albă după aproape 100 de ani, pe un format atipic - 21cm/ 26,2 cm, ilustrate cu 33 de desene şi 51 de fotografii.

Din această bogăţie de ilustraţii am reprodus doar desenele tehnice, inerente bunei înţelegeri a conţinutului volumului. Din motive tehnice am renunţat la reproducerea fotografiilor.

Din păcate, întreaga monografia stă sub semnul anonimatului, autorul, sau autorii?, nefiind precizat/ precizaţi nicăieri. Faţă de zilele noastre, când pe coperta vreunei amărâte de broşuri se înghesuie 3-4 nume, autorii monografiei Soc. Petroşani erau atât de modeşti, încât au dus modestia până la… anonimat.

Tabla de materii Monografia se deschide cu „Tabla de materie”, adică, pe limba zilelor noastre, cuprinsul. Impresionează şi acum succesiunea logică şi claritatea celor unsprezece capitole, care, puse cap la cap,

dau seama despre creşterea Societăţii Petroşani până în anul 1925: Partea generală (consideraţiuni geografice asupra regiunii Valea Jiului, istoric, consideraţiuni geologice şi paleontologice); Partea specială (Societatea Petroşani); Cap. I - Înfiinţarea societăţii; Cap. II - Concesiunile miniere ale societăţii Petroşani (Perimetrele Societăţii Petroşani, Zăcămintele de cărbuni ale Societăţii Petroşani); Cap. III – Exploatarea Minieră a Societăţii Petroşani (Lucrări miniere propriu zise - Lucrări de deschidere, lucrări de pregătire, lucrări de abataj; Consolidarea lucrărilor miniere; Rambleiajul); Cap. IV - Producerea şi distribuirea energiei electrice (Casa cazanelor, Casa maşinilor, Staţiunea de filtrare a apelor, Casa tabloului de distribuţie, Instalaţiunea pentru transportul cărbunilor la centrală); Cap. V Minele de cărbuni ale Societăţii Petroşani: Grupul Petroşani (Mina Petrila, Mina Petroşani Est, Mina Petroşani Vest, Mina Dâlja, Minele Aninoasa) şi Grupul Vulcan (Mina Vulcan Est, Mina Vulcan Vest şi Mina Dr. Chorin); Cap. VI - Sortarea şi încărcarea cărbunelui în vagoane C.F.R.; Cap. VII - Tablou arătând toate liniile industriale, linii de garaj şi funiculare, proprietatea Societăţii Petroşani; Cap. VIII Instalaţiuni auxiliare; Cap. IX – Societatea Petroşani şi muncitorii (Salariul muncitorilor, Asistenţa medicală şi Ocrotiri sociale, Producţiunea Minelor); Cap. XI. Administraţia Societăţii.

Volumul se încheie cu o hartă color a concesiunilor miniere din Valea Jiului, la scara 1: 75.000, care reprezintă un preţios document, deoarece prezintă concesiunile nu doar ale Societăţii anonime române Petroşani, ci şi cele ale Societăţii anonime române Lupeni, Societăţii anonime Valea Jiului de Sus şi Minelor Statului.

Din motive de ordin tehnic nu am mai reprodus această hartă în prezentul volum.

Marian BOBOC

CONSIDERAŢIUNI GEOGRAFICE ASUPRA REGIUNII VALEA JIULUI

ISTORIC

În sudul Transilvaniei, în judeţul Hunedoara, se întinde una dintre cele mai frumoase şi mai bogate regiuni ale României - o a doua Vale a Prahovei - cunoscută sub numele de Petroşani, sau încă, Valea Jiului. Cuprinsă între ramificaţiunile înalte ale munţilor Retezatu la nord, ale munţilor Vulcanului şi Parângului la sud, regiunea aceasta are forma unei albii lungă de circa 48 km. (vest-est) şi largă de 2-9 km. Lăţimea cea mai mare o are în dreptul Surducului.

Piscurile cele mai înalte sunt: la nord (făcând parte din munţii Retezatului) piscul Zănoaga (1838 m.), Vârful Păpuşei (2442 m.) şi Pleşa (1838 m); la nordvest Vârful Petrii (2133 m.), Pârva (1912 m.), etc.; spre sud (făcând parte din munţii Vulcanului) piscurile celor două Sigle (1573 m. şi 1685 m.), Straja (1875 m.) şi Cândeţul (1550 m.). La poalele acestuia din urmă se găseşte pasul Surduc. De partea cealaltă a pasului Surduc se ridică lanţul Parângului, cu vârfurile principale: Mândra (2529 m.), Cârja (2406 m.) şi Parângul (2075 m.), din coastele de nord ale căruia izvorăşte apa Jieţului. Dincolo de acesta se înalţă muntele Caprei (1929 m.), iar mai departe, spre nord, Poiana Muierii.

Jiul Românesc şi Jiul Transilvănean sunt apele principale ce udă aceste regiuni. Primul izvorăşte din munţii vechiului regat, udă Câmpul lui Neagu, trece prin Uricani, Lupeni, Vulcan şi aproape de Surduc se întâlneşte cu Jiul Transilvănean. Acesta îşi ia începutul la confluenţa unor pârâiaşe, ce izvorăsc din poalele muntelui Poiana Muierii, curge spre Petrila, pe teritoriul căreia primeşte apa Jieţului, adună mai la vale apele pâraielor Băniţa, Maleia şi Sălătruc şi-şi continuă cursul spre sud până la Surduc unde, uninduse cu Jiul Românesc, formează râul Jiul care străbate unul dintre cele mai pitoreşti defileuri din ţară. În apropiere de Bumbeşti, Jiul iese din munţi şi se duce spre Dunăre, udând şesurile Olteniei.

Legătura, acestei regiuni cu Transilvania se face prin şoseaua ce merge la nord până la Simeria şi cu calea ferată Lupeni-Petroşani-Simeria. Şoseaua PetroşaniTg.-Jiu o leagă cu Oltenia Actualmente este în construcţie o nouă cale ferată Livezeni-Bumbeşti, la a cărei tuneluri se lucrează cu intensitate.

Localităţile principale din Valea-Jiului sunt următoarele: Petroşani cu 14.500 locuitori.

Lupeni cu 13.800 ,, Vulcan cu 11.400 „ Petrila cu 10.550 „ Livezeni cu 5.750 „

Se aminteşte prin partea locului de timpul când renumiţii vânători de urşi Cimpoierul, Jacob, Rusalin şi Barna Jon se abăteau prin Valea Jiului unde se găseau multe raţe sălbatece. Pe atunci, în regiune, erau numai căsuţe de lemn şi o bisericuţă tot de lemn.

Pe la 1840 Fraţii Hoffmann, apoi Carol Maderspach fură atraşi de ivirile zăcămintelor de cărbuni, ce se descoperiseră în văile cursurilor de apă.

Pe la 1850 Societatea Braşoveană de Mine şi Cuptoare începe lucrări de explorare şi se străduieşte, ca să-şi asigure drepturile de posesiune a straturilor de cărbuni. În 1857 se fac în Vulcan primele forme legale pentru acordarea acestor drepturi, iar la 1858 se fac primele formalităţi, în acelaşi scop, la Petroşani.

Tot în 1858 se înscrie la Căpitănatul Minier din Zlatna cererea societăţii Westsiebenbiirgischer-MontanVerein, pentru concesionarea de terenuri miniere.

La 4 iunie acelaşi an, Căpitănatul face cercetare la faţa locului şi la 5 Martie 1859, cu documentul eliberat sub No. 543, donează întâiul perimetru minier (cuprinzând 6 loturi). *** La 1866 se creează 2 secretariate. Unul, întinzându-se de la Iscroni până la Câmpul lui Neagu şi unul, de la Băniţa până la Livezeni, ultimul fiind pus sub conducerea secretarului Costa Sofronie. Pretura era în Pui. *** În anul 1867 s-au început lucrările pentru construcţia căii ferate Simeria-Petroşani. Această lucrare stimulează întreprinderile şi le întăreşte. În adevăr, prin construirea liniei ferate nu se realiza numai mijlocul de transport; locomotivele consumând cărbunele din Petroşani, întreprinzătorii de aci găseau lângă ei cel mai bun debuşeu. Exploatările de cărbuni se dezvoltă; se construiesc locuinţe în barăci de scânduri; se aduc lucrători alohtoni. *** În 1870, la 18 August, se predă circulaţiunii cu mare festi¬vitate linia ferată. Interesul Statului ca şi al particularilor creşte pentru minele de cărbuni din această regiune. În 1870 Statul pune o sondă de explorare la Livezeni care, în timp de 7 ani, perforează depozitele terţiare până la o adâncime de 729 metri.

Căpitănatul minier din Zlatna, cu adresa din 1872, păstrată în arhiva Soc. Petroşani, scrie: „D-l Beneş Juliu, reprezentantul Societăţii Braşovene

facebook.com/ziarulvaiijiului

de Mine şi Cuptoare, în Petroşani. „Pe baza art. 44 a Legii Minelor, D-l Ministru al Agriculturii, Industriei şi Comerţului a binevoit a decide ca membrii juriului minier din Valea-Jiului să fie somaţi a declara înscris dacă există în acest judeţ minier probe hotărâtoare şi sigure, din care să se poată deduce că ar exista straturi de cărbuni, etc.“.

Această adresă învederează interesul pe care Statul îl purta descoperii zăcămintelor de cărbuni. *** În anul 1874, sub motivul de a apăra vitele din Ungaria contra epizotiilor din Orient, prin art. 20 din lege, se prohi¬beşte importul de vite şi râmători din România.

Această dispoziţiune a determinat ridicarea enormă a preţurilor cărnii. Lucrătorii, a căror salar rămase acelaşi, fiind izbiţi în existenţa lor, au declarat pentru prima oară greva.

Urmarea acestei greve a fost înfiinţarea primului post de jandarmi din Petroşani. *** În 1872 se înfiinţează prima şcoală primară de Stat. În 1880, pe timpul episcopului Victor Mihaly din Lugoj se ridică în Petroşani biserica greco-catolică. Rând pe rând, se construiesc: biserica romano-catolică, biserica luterană şi biserica evanghelică. În 1890, pe timpul Arhiepiscopului şi Mitropolitului Meţianu, din Sibiu, şi a Vice-Protopopului Stanca Avram, din Petroşani, se ridică biserica greco-orientală. *** În 1872, se construieşte primul spital (unde actualmente este cazinoul funcţionarilor inferiori) în Petroşani. Cinci ani mai târziu, luându-se de către Soc. Salgo-Tarjani în arendă minele Statului, spitalul se mută în localul unde se află şi astăzi. Spitalul a venit la timp pentru că un an după înfiinţarea lui, în 1873, a izbucnit în Valea-Jiului o epidemie de holeră.

După puţină vreme a venit un grup de cincizeci de călugăriţe catolice, de la o mănăstire din apropierea oraşului München şi s-a instalat în Petroşani şi Vulcan, unde se găsesc şi astăzi, consacrându-se îngrijirii bolnavilor.

Cam în acelaşi timp, Statul ia măsuri de asigurare şi ocrotire socială. Se înfiinţează fondul de ajutoare şi pensiuni (Brüderlade, Târslâda) compus din: cassa de ajutor în caz de boală, asigurare în contra accidentelor şi cassa de pensiune. În 1870 s-a deschis prima farmacie. *** În 1879 Comuna Petroşani, obţinând un credit de la Stat, construieşte un drum pentru pietoni în pasul Surduc. În anul următor, de către o comisiune mixtă româno-

marţi, 16 ianuarie 2024

maghiară, se fixează traseul şoselei Petroşani-Tg.-Jiu, care în 1890, fiind terminată, este predată circulaţiunii publice. În acelaşi an se încep lucrările pentru construcţiunea liniei ferate Petroşani-Livezeni-Lupeni, care, după doi ani, este pusă în funcţiune. *** În anul 1894 Societatea Braşoveană de Mine şi Cuptoare este cumpărată de Societatea Salgo-Tarjani.

Din momentul acesta industria minieră progresează cu paşi repezi. Exploatările se întind în comunele Petroşani, Vulcan, Livezeni. Această nouă societate arendează Minele Statului, din Lonea şi Petrila, pe care le exploatează până în 1908, când, în urma unei convenţiuni cu Statul, mina Deak rămâne în complecta ei proprietate. *** Paralel cu dezvoltarea industriei miniere, se sporesc şi instituţiunile publice. În 1886 se înfiinţează Oficiul Poştal; în 1904 se deschide Liceul; în 1910 se înfiinţează în Petroşani Judecătoria de ocol; în 1911 Percepţia şi tot atunci Căpitănatul Minier.

Oraşul Petroşani se măreşte, se canalizează; străzile lui se asfaltează. Se introduce iluminatul electric.

CONSIDERAŢIUNI GEOLOGICE Şl PALEONTOLOGICE Formaţiunea geologică din Valea-Jiului a fost studiată de mulţi specialişti, care s-au interesat de stratificaţia şi de vechimea ei.

Inkey Bela, Carol Hoffmann, Th. Fuchs, Francisc Nopcsa, etc. au făcut lucrări, din care extragem cele ce urmează: Depozitele din Valea-Jiului şi din zona înconjurătoare se împart după vârsta lor în 3 grupe. Prima şi cea mai veche (o găsim în munţii dimprejurul albiei Petroşanilor. Peste ea s-a aşezat formaţiunea de a doua, pe care o numim productivă, pentru că în ea se găsesc toate zăcămintele de cărbuni. Deasupra acesteia s-au depus şi se depun încă şi astăzi aluviuni noi, (prin văile cursurilor de apa).

Formaţiunea veche. Materialul ei se compune din şisturi cristaline, în majoritate gneisuri şi micaşişturi, în care apar cantităţi mici de amfibol, şisturi cloritoase şi bancuri de calcar primar, care în unele părţi apare în fâşii înguste, în alte părţi se îngroaşă şi formează zone mari, ca aceea dintre Câmpul lui Neagu şi confluenţa Jiurilor.

De această zonă se ţine giganticul grup ce constituie coama Zănoagei, la Nord de Vulcan.

Calcarul primar are bobul fin, culoarea albă-gălbuie.

El este un excelent material de construcţie; se exploatează în cariera din Dealul-Babii.

Un alt calcar, roşcat, apare în masive groase, în multe părţi ale regiunii: la Băniţa, la Cetatea Bolii, la PeşteraBolii etc. Originea lui este mai nouă, aparţine mezozoicului, şi anume cretacicului superior.

Formaţiunile terţiare. Dr. Carol Hoffmann, în lucrarea sa intitulată „Kohlenbecken des Zsylthales“, apărută în 1870 în publicaţiunea Institutului Geologic din Budapesta, deosebeşte trei etaje: Etajul inferior. Acesta a fost constatat pe marginile bazinului în dezvelirile pâraielor. Nici una dintre sondele de explorare nu l-au străbătut. Predomină rocile cu culoare brună-roşiatică şi în special conglomeratele formate din bucăţi mari de gneisuri, mică şi quarţ. Între aceste conglomerate şi chiar în massa lor se găsesc intercalaţiuni de calcaruri şi nisipuri argiloase, de o culoare roşie-ruginie, care conţin fier şi se mai găsesc şisturi argi¬loase, de diferite culori.

Grosimea acestui etaj variază între limite foarte mari, în unele locuri ajungând 100-125 m., în altele, ca la Aninoasa şi în Mina Petroşani-Vest, abia se observă. El nu conţine deloc cărbune.

Etajul mijlociu. Din punct de vedere minier şi economic, acesta este cel mai important. Grosimea lui medie e socotită la circa 300 metri. Aici, conglomeratele cu bucăţi mari sunt înlocuite prin bancuri de grezie şi bancuri de argilă, între care se intercalează straturile de cărbuni. În imediata apropiere a acestora se află depozite de marnă conţinând solzi de mică şi de quarţ. Resturile organice le colorează în brun.

S-au descoperit în acest etaj 25 de zăcăminte de

www.zvj.ro

8 marţi, 16 ianuarie 2024

posibilă, nu se găsesc urmele nici unui fel de depozite cărbuni cu grosimi ce variază de la câţiva centimetri oligocene prin apropiere, ci numai mult mai departe până la câteva zeci de metri.

Fosilele identificate atât de Carol Hoffmann, cât şi de în jumătatea nordică a Transilvaniei. „Punctul pe care se sprijineşte în a susţine că aceste depozite aparţin inginerii întreprinderilor de cărbuni din Valea-Jiului oligocenului e discordanţa de la Bahna, dintre stratele sunt următoarele: Turitella Beyrichi (Hoffmann), se bazale şi depozitele de al doilea etaj mediteranian, găseşte în patul stratului principal. Melanopsis comunicată de D-l Drăghiceanu“.

Hantkeni se află în mai multe bancuri, adesea Or, D-l Macovei arată că la Bahna nu este nici o împreună cu Ceriţii, dintre cari există: Cerithium discordantă şi D-sa încheie cu afirmaţiunea că: margaritaceum, exclusiv în apropierea stratului V. „depozitele de la Petroşani sunt tot de vârsta Cerithium plicatum şi C. popureraceum pretutindeni burdigaliană”. până în stratul al XV şi în argila de deasupra lui. Încă din 1877, Staub, în lucrarea sa „die Aquitanflora Mythilus Haidingeri se găseşte în mai multe bancuri, împreună cu Citherea incrassata, Psanobia aquitanica. des Zsilthales“ susţinea că flora depozitelor din ValeaJiului aparţine miocenului inferior şi anume Interesante sunt Cyrena semistriata şi Cyrena gigas, care până acum s-au găsit numai în oligocen. S-au mai Aquitanianului. descoperit, mai mult izolate: Venus, Ostrea, Cyathula, În 1908, F. Pax, în lucrarea sa „Die Tertiärflora des Zsilthales“, conchide, după rezultatele studiului făcut apoi Melania falacostata, (care se găseşte totdeauna numai în păturile imediat suprapuse zăcămân¬tului de asupra florei acestor depozite, că ele sunt mai mult miocenice decât oligocene. cărbune) şi Ostrea gryphoides.

Cum s-au format depozitele carbonifere din ValeaFosile de peşte aproape nu s-au găsit.

Jiului?

Impresiunile de frunze sunt foarte numeroase.

Cu excepţiunea vechimii acestor formaţiuni, Nopcsa şi Heer Oswald s-a ocupat cu flora depozitelor din Macovei sunt de acord asupra formării ei. Iată părerea formaţiunea carboniferă şi a identificat: D-lui Macovei, luată după lucrarea sa, citată mai sus: Mysica longifolia Apocynophilum levigatum „În prima jumătate a Miocenului şi mai precis, odată Spargannum Acer oligodonta cu începutul Burdigalianului, marea năvăleşte din „ bancsiaefolia Cassia Phaseolitis direcţiune vestică în interiorul platoului Mehedinţi, „ laevigata Dolbergia primaeva de-a lungul unei crăpături longitudinale propriu zise, Quercus aelena Glyptostobus europeus sau de-a lungul unui sinclinal cuprins fie numai între Ficus aglaja Sequoja şisturile cristaline de întâia grupă, fie între acestea şi Laurus primigenia Ramnus roci mezozoice. În acest canal, care ţine de la Dunăre Cinnamonum Scheuchzeri Juglans Herii până departe în nordul platoului Mehedinţi, marea „ Hoffmanni Pecopteris lignitum depune pe fundul ei uneori mai ridicat, alte ori mai etc. scoborât întâi depozite corespunzătoare acestei Numărul plantelor descoperite a fost mărit de la 29 la transgresiuni şi apoi sedimente de apă mai adâncă cu 92 de către Mauriciu Staub. Din aceste 49 sunt fosile marine. Apele care veneau de pe uscat, cărau caracteristice pentru Valea-Jiului, celelalte sunt de multe ori lemne şi alte resturi de plante, care fiind comune şi altor regiuni. depuse la fund au dat naştere la depozite de lignit, ce Vechimea formaţiunii carbonifere. În această le întâlnim în multe părţi...”. privinţă părerile geologilor sunt împărţite. „Acest canal marin se întindea departe în nord, în Th. Fuchs paralelizează formaţiunea de aci cu aceea valea superioară a Jiului, la Petroşani. Aici, însă din de la Molt, din baza miocenului. cauza îndepărtatei comunicări cu largul mării şi din Carol Hoffmann o fixează în oligocen. cauza debitului de apă dulce pe care îl aduceau Sabba Ştefănescu împărtăşeşte părerea lui Fuchs şi râurile, nu mai întâlnim acel regim curat marin, ci con¬sideră depozitele de la Bahna (Jud. Mehedinţi) unul lacustru. Şi din îngrămădirea unei mari cantităţi analoage cu de¬pozitele de la Petroşani, ca aparţinând miocenului inferior ca şi formaţiunea de la de resturi vegetale în fundul acestui golf, s-au născut bogatele zăcăminte de lignit”.

Molt. din bazinul Vienii. „După toate probabilităţile comunicarea canalului Blankenhorn şi Francisc Nopcsa atribuie formaţiunii mehedinţean cu Petroşanii se făcea prin valea Cernei, carbo¬nifere din Valea-Jiului o vârstă oligocenică. căci numai astfel ne putem explica prezenţa micului În 1907, G. Murgoci, în monografia sa „Terţiarul din petec de la Topile”.

Oltenia” (Anuarul Institutului Geologic Bucureşti), „Odată cu sfârşitul primei mări mediteranene, apa din admite transgresiunea mării miocenice (Aquitanian şi acest golf se retrage către sud, probabil nu mult mai Burdigalian) care a depus straturile cu lignit de la Balta, Ponoare, Fântânele şi care s-a întins de-a lungul la sud de Baia de Aramă“.

Etajul superior al formaţiunii terţiare. Aici se platoului Mehedinţi până în Valea Jiului, la Petroşani. găseşte o zonă formată dintr-un complex de straturi, În 1910, D-l G. Macovei, în lucrarea sa ,,Bazinul a căror material se aseamănă, în parte, cu materialul terţiar de la Bahna“ (apărută în Anuarul Institutului etajului inferior. Greziile, de diferite culori, Geologic al Ro¬mâniei), aminteşte opiniunile câtorva alternează cu conglomeratele. Acestea din urmă au dintre geologii citaţi mai sus, şi la pagina 122 spune: însă boabele mai mici şi printre ele abundă mai ales „E adevărat că unele din formele citate (de quarţul.

Blankenhorn) se întâlnesc în oligocen, altele însă sunt de cele miocenice şi o bună parte sunt salmastre, care Depozitele noi. Deasupra formaţiunii terţiare şi numai pe malurile apelor s-au îngrămădit în formă de nu ne pot spune cu preciziune la care subdiviziune terase aluviunile quaternare, a căror material a fost geologică aparţin staturile în care se găsesc. luat de ape din rocile cristaline şi calcarurile coastelor „Amestecul acesta de forme ne indică o formaţiune erodate. de apă salmastră depusă în condiţii cu totul speciale.

Astfel de apariţiuni sunt foarte întinse atât în albia Prin urmare nu putem pune o bază sigură pe Jiului Transilvănean, cât şi al Jiului Românesc de la argumen¬tele pe care ni le furnizează datele Iscroni şi până la Barbateni, cât şi în Jieţ. paleontologice”.

Din punct de vedere practic, aceste depozite noi sunt „În 1905, D-l Baron von Nopcsa demonstrează într-un mod foarte metodic şi documentat că depozitele de la interesante, pentru că în ele s-au găsit pepite de aur, mai ales în valea Jieţului şi la sud de Sălătruc.

Petroşani nu s-au putut depune decât în acelaşi timp cu păturile de la Bahna-Balta-Baia-de-Aramă şi Topile, însă sprijinindu-se pe o observaţie falşă de la Bahna deduce că toate sedi¬mentele acestea angajează aparţin oligocenului. Întradevăr, pe de o parte orice comunicaţie cu un golf marin dinspre nord era de preferat cu experiență. imposibilă din cauza ridicăturii sau pragului de la Băniţa, iar pe de alta, Doritorii pot depune CV – urile la sediul nostru din chiar dacă această Petroșani (zona Livezeni), strada Fabricilor nr. 11. comunicaţie ar fi fost

SC. DRUPO SRL

mecanici pentru utilaje,

PRĂVĂLIA CU ISTORII

7

8

DIVERSE

Pentru a deveni antreprenor în Valea Jiului

Incubator de START-UP Valea Jiului are nevoie de un mediu de afaceri consolidat pentru a putea face tranziţia de la minerit. Idei și tineri dornici ar fi, însă curajul și cunoștinţele limitate sunt doi factori care îi influenţează orice persoană înainte de a face ceva. Pentru a-i învăţa cum își pot deschide o afacere nouă sau cum pot scala una de existentă cei de la ADTIVJ au pregătit o serie de evenimente încadrate sub denumirea generică de „Incubatorul de Start Up”. „Valea Jiului se află într-un proces de reorganizare și regândire economică, asta pe lângă bani necesită și oameni disponibili să investească și noi antreprenori. Antreprenorii nu se fac peste noapte, ei trebuie să beneficieze de o serie de cursuri, o serie de informaţii, câteva exemple de bună practică, este un proces de durată, nu se face de pe azi pe mâine , dar prin acest incubator de StartUp, punem de fapt bazele unor activităţi destinate oamenilor de afaceri în Valea Jiului pentru ca să identificăm de fapt unde sunt ideile de afaceri, cum putem să transformăm o idee de afacere, într-o afacere propriu-zisă, cum se face un plan de afaceri, deci cred că este de responsabilitatea noastră la ADTIVJ să facem lucrul acesta și să avem succes în

facebook.com/ziarulvaiijiului

Aveți o idee de afaceri? Ați pune-o în aplicare, dar nu prea știți cum și nici nu aveți curajul necesar? Dacă da, puteți afla cum să faceți ca ideea să devină o afacere, dacă participați la „Incubatorul de Start-up”, un eveniment asemănător unei lecții deschise. Oameni specializați vă vor prezenta toți pașii ce trebuie urmați, în așa fel încât Valea Jiului să aibă cât mai mulți antreprenori noi și competitivi.

procesul de tranziţie, fără o diversificare economică tranziţia nu se poate întâmpla, iar fără antreprenori nu poţi să ai o economie diversificată” a spus Alexandru Kelemen, director ADTIVJ. Evenimentul se va desfășura pe 3 zile. În prima zi, la Vulcan, în cadrul întâlnirii se vor cunoaște participanţii și ideile lor de afaceri. A doua zi, adica pe 11 februarie este rezervată atelierelor de lucru pentru a transforma ideile în planuri de afaceri, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă în domeniu, iar în final la Palatul Cultural Mineral din Lupeni va avea loc o dezbate cu subiecte referitoare la viitorul economic al Văii Jiului dar și o sesiune de prezentare a ideilor de afaceri

realizate în zilele anterioare. „La aceste incubatoare poate parcitipa oricine are o idee de afaceri, care își dorește și este foarte serios fie să acceseze fonduri europene, fie să nu, ci pur și simplu că dezvolte o nouă afacere. Nu există limită de vârstă, poţi fi antreprenor la orice vârstă, îţi trebuie multă energie și dedicare pentru a deveni om de afaceri, și în cadrul acestor incubatoare pe care noi le începe în 10-11 februarie la Vulcan în primă fază și la Lupeni practice vom chea oameni de afaceri, traineri, consultanţi în accesarea de fonduri astfel încât cei care vor să dezvolte un bussines să știe unde să se adreseze, către cine să meargă și mai mult decât atât, încercâm să facem interactivă această întâlnire, în sensul în care vom acorda și ceva premii pentru cele mai bune idei de afaceri, în urma unei evaluări a unui juriu care este deja rutinat cu cee ace însemnă un plan

de afaceri, un bussines puternic” a mai adăugat Alexandru Kelemen, director ADTIVJ. „Incubatorul de START-UP Valea Jiului” vine practic în a sprijini persoanele care doresc să dezvolte o afacere de tip StartUp în Valea Jiului, în vederea diversificării economice a regiunii, în contextul Programului de Tranziţie Justă. Iniţiativa face parte din proiectul„Valea Jiului se dezvoltă prin Europa”, finanţat în cadrul programului european „Sprijin pentru măsurile de informare privind politica de coeziune a UE”, susţinut de Comisia Europeană prin Direcţia Generală Politică Regională și Urbană.

Evenimentul se adresează tuturor antreprenorilor aflaţi la început de drum, precum și tuturor celor care doresc să dezvolte o afacere în Valea Jiului.

Persoanele interesate să beneficieze de sprijin în acest sens trebuie să se înscrie prin completarea unui formular ce poate fi găsit cu ușurinţa pe site-ul valeajiului.eu

marți, 16 ianuarie 2024