Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Ziarul Vaii Jiului
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9736 lei 1$ = 4,6270 lei 1₤ = 5,8270 lei
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
marţi, 6 februarie 2024
Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Anul XVII • nr. 3671 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Vulcan
Cât mai urgent! La un an și ceva sau doi după încheierea lucrărilor de introducere a noii rețele de canalizare, la Vulcan mi-a fost dat să aud despre o situație Deși, cu puţin înainte ca echipele de constructori să dispară din oraș, am relatat despre asta, nu s-a făcut nimic. Așa a fost proiectul, așa am executat, ar putea fi explicaţia acestora. Un proiect cu destule lacune care a creat probleme nu numai la Vulcan, ci și în alte localităţi din Valea Jiului. În cazul de faţă scara de bloc care rămas în aer cu canalizarea este a treia de la blocul 36 de pe strada Traian. Deși, la celelalte scări ale blocului, apa de canal se scurge în reţeaua nouă, cea de la scara a treia a continuat să se ducă în cea veche.
Motivul invocat pentru această stare de fapt este că scara a treia se află cu 1,5 m mai jos decât nivelul la care s-a montat canalizarea cea nouă. O flagrantă greșeală de proiect, așadar, pe care nimeni nu s-a gândit s-o îndrepte. Ca atare, mizeria a continuat să iasă din bloc și să se ducă la vale pe vechea reţea. Asta până acum circa două luni
VÂNZARE
incredibilă. Anume că există o scară de bloc care, din cauza pe care o voi menționa, nu a fost racordată la noua canalizare. când aceasta a fost înfundată - se pare cu premeditare -, iar apa de canal a umplut subsolul scării a treia. Subsol care, cu ceva timp înainte, fusese curăţat pe cheltuiala doamnei care locuiește la apartamentul 22.
Femeia este convinsă că înfundarea vechii reţele de canalizare are legătură cu un locatar al blocului 36. Bărbatul, spune dumneaei, a ameninţat de mai multe ori că nu-i convine că aceasta trece prin grădiniţa pe care el a făcut-o la el la scară. Mai mult, femeia a văzut cum, acum două luni, la blocul vecin a ajuns un excavator care, la indicaţiile bărbatului, a săpat în vreo două locuri. Cineva i-a zis că e ordin de la primărie pentru asta. Femeia s-a dus glonţ la primar, iar acesta a rămas uimit să audă așa ceva! Nu am dat eu un astfel de ordin, s-a apărat edilul șef. A sunat imediat pe un subordonat și i-a zis să meargă în zonă. O fi mers, n-o fi mers, treaba este că nu s-a schimbat nimic de atunci.
Vand 6 clăi fân, comuna Bănița, mica publicitate preț negociabil la vedere. Relații la telefon 0741535449.
E un lucru deosebit de grav dacă cineva și-a permis să înfunde, cu bună știinţă, o reţea de canalizare. Este posibil ca, la SC Apa Serv SA Petroșani sau la secţia din Vulcan a acestei societăţi, să nu se știe nimic despre asta. Acum, că am relatat ce și cum, este de așteptat să se
facă ceva. Toţi locatarii scării a treia a blocului 36 de pe Traian sunt indignaţi de această stare de lucruri. Mai mult, autoritatea publică locală ar trebui să demareze o anchetă pentru a se lămuri a cui este vina pentru situaţia creată. Și asta cât mai urgent! Gheorghe OLTEANU
2
DIVERSE
Uricani
Centrul de permanenţă va fi eficient energetic Clădirea de la Urican i în care vârstnicii ră mași singuri își găsesc un loc, va fi moderniza tă din punct de vedere ener getic. O astfel de reabilitare este nece sară deoarece costur ile
Proiectul „Creșterea eficienţei energetice și reabilitarea imobilului Centrului de Îngrijire și Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi – Uricani” a fost finanţat prin PNRR. Centrul este locul în care sunt internaţi oameni din zona Văii Jiului care nu se mai pot întreţine singuri și sunt încadraţi în diverse grade de handicap. Din 2017, de când s-au demarat procedurile pentru înfiinţarea acestui serviciu de asistenţă în Vestul Văii Jiului și până în prezent, toate lucrările de igienizare și reparaţii, precum și dotările necesare astfel încât
de întreținere sunt mari. Lucrarea urmea ză a fi scoasă la licitație, iar după ce se va gă si un constructor va pute a începe eficientizar ea.
centrul să ofere servicii la standarde de calitate persoanelor cu dizabilităţi aflate într-o situaţie de risc, s-au realizat cu bani prin DGASPC Hunedoara. Pentru eficientizare s-au accesat fonduri nerambursabile, care se ridică la circa 7 milioane de lei. „Vom reabilita și centrul de la Uricani pentru persoane vârstnice. Acolo avem autorizaţia de construcţie. Urmează să o scoatem la
licitaţie, ca și categorii de lucrări reabilitare de acoperiș, anveloparea clădirii, schimbarea geamurilor, a ușilor, a instalaţiilor sanitare, termice, electrice, montarea de panouri fotovoltaice și pompe de căldură. Toate acestea vor conduce la costuri mai mici de întreţinere pentru acest obiectiv”, spun responsabili din cadrul administraţiei judeţene. Centrul social de la Uricani a
fost inaugurat în noiembrie 2019. Lucrările de eficientizare a clădirii vor începe odată ce procedura de licitaţie va fi finalizată și se va adjudeca un constructor. Centrul de Îngrijire și Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi Uricani, parte a corpului din clădirea fostului spital orășenesc, a fost preluat de administraţia judeţeană în urmă cu ani de zile. Proiect de eficientizare energetică a fost depus în cadrul apelurilor de proiecte PNRR, componenta 5 – Valul renovării.
de cântece românești de dragoste sub genericul „Toate dorurile mele”. Actorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroșani vor dărui clipe de reală bucurie tuturor celor ce iubesc poezia,
în special lirica de dragoste. Cvartetul „Cuore ”va oferi în finalul programului un recital de piese de mare popularitate din literatura muzicală clasică și contemporană.
La Petroșani
„Dor şi drag de Dragobete” Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva întâmpină sărbătoarea primăverii printr-o manifestare specială. „Dor și drag de Dragobete” va avea loc în 22 februarie, ora 17:00, în foaierul Teatrului „Ion D. Sîrbu” din Petroșani. Dragobetele este una dintre cele mai frumoase și mai îndrăgite sărbători ale românilor, o sărbătoare a primăverii, a renașterii naturii, a bucuriei de a trăi. Și anul acesta se va organiza o activitate culturală cu prilejul zilei de Dragobete, presărată cu frumoase momente artistice, cu poezie și muzică, cu crearea unei ambianţe care să le
)
Ziarul Vaii Jiului
amintească tuturor participanţilor că tradiţiile noastre populare nu pier niciodată. Programul va fi deschis de îndrăgitul solist de muzică populară Ciprian Roman care, împreună cu grupul instrumental „Drăgan Muntean” condus de prof. Gheorghe Cîlţea, va susţine un recital
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
marţi, 6 februarie 2024
Uricani
Promisiune făcută unor tineri Miercurea trecută, când am intrat în biroul său, Dănuț Buhăescu discuta cu o pereche de tineri. Le vorbea cu entuziasm despre investițiile majore care se vor înfăptui în Uricani, începând cu continuarea Nu e prima dată când l-am găsit pe primar prins în astfel de discuţii. Le începe cu dragă inimă ori de câte ori observă că persoana venită la el cu o problemă sau alta își aruncă privirea curioasă, dar și întrebătoare, pe proiectul Aqua Park-ului care este întins pe masa din faţa biroului. În asemenea situaţii nu mai așteaptă să i se pună întrebări sau să fie rugat, ca să intre în detalii. Deschide vorba despre ele din proprie iniţiativă.
Așa a fost miercuri, și și-a încheiat pledoaria numai după ce au apărut câteva doamne funcţionare care aduseseră
reabilitării blocurilor, realizarea, la intrarea dinspre Lupeni, a complexului Aqua Park, a celui turistic de la Câmpu lui Neag și, desigur, despre cele cinci blocuri de locuințe pentru tineri care vor fi construite de la zero.
ceva hârtii, pentru a fi semnate. Le-a promis tinerilor că dorinţa lor, aceea de a fi cununaţi civil în ziua de 19 iulie a acestui an, va fi îndeplinită. Apoi, după ce am rămas numai noi doi, mi-a mărturisit că-i face plăcere când vede că tinerii sunt interesaţi de viitorul orașului. „Cei care au fost acum sunt tineri școliţi, cu studii superioare, copii ai unor momârlani, gospodari de treabă, și care, s-o spun pe aia dreaptă, îmi sunt dragi. De aceea le-am promis că, în caz că nu voi fi plecat la data aceea, voi participa cu drag la oficierea cununiei civile și, mai apoi, a celei religioase”, a pus în încheiere Dănuţ Buhăescu. Gheorghe OLTEANU
Și datorită rectorului Sorin Mihai Radu
Campusul UPET - printre cele mai moderne din ţară O analiză realizată recent de Alianța Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) arată că doar în 6,3% dintre căminele celor aproape 40 de universități românești participante la studiu condițiile din cămine sunt optime. Universitatea din Petroșani face parte din acest procent, tocmai pentru că, campusul de la noi este unul modern și adaptat nevoilor vieți de student. Fără îndoială, Sorin Mihai Radu, rectorul Universității din Petroșani nu este străin de această (bună) stare de fapt.
Analiza ANOSR vizează „echitatea facilităţilor de cazare oferite studenţilor din instituţiile de învăţământ superior din România”. Potrivit organizaţiei, „dacă în unele universităţi locurile de cazare nu sunt nici pe departe suficiente pentru a acoperi cererea de cazare, în alte instituţii condiţiile din cămine pot fi îmbunătăţite”. În anul universitar anterior (2022-2023), analiza precizează că universităţile au putut soluţiona 77% dintre cererile de cazare în cămine. Iar în cazul a 3 universităţi studenţii aveau nevoie să cheltuie peste 60% din cuantumul bursei sociale pentru a-și acoperi taxa de cazare. La Universitatea din Petroșani, instituţie care a participat la analiză, condiţiile de cazare sunt dintre cele mai bune, pentru că studenţii cazaţi în cele 5 cămine beneficiază de condiţii optime mult peste alte campusuri din marile centre universitare. Campusul Universităţii din Petroșani este amplasat într-un parc natural de circa zece ha și cuprinde 22 corpuri de clădiri. Activitatea didactică și de
www.zvj.ro
8 marți, 6 februarie 2024
cercetare se desfășoară în șase corpuri de clădiri care includ amfiteatre, laboratoare, săli de seminarii, sală de sport. Complexul mai cuprinde biblioteca, tipografia, baza sportivă, precum și cinci cămine și un restaurant
studenţesc. Campusul Universităţii din Petroșani este compus din Serviciul Patrimoniu și Serviciul Social
3 dintre cele 5 cămine studentești dispun de săli de lectură, camere cu câte două locuri și grup sanitar propriu, camere de oaspeţi moderne, cablu TV și internet wireless. Căminul dispune de instalaţii proprii pe gaz pentru încălzire și apă caldă. Mai mult, căminul 5 cuprinde garsoniere cu câte două locuri, bucătărie și baie proprie, cablu TV și internet wireless. Căminul dispune de instalaţii proprii pe gaz pentru încălzire și apă caldă Este cunoscut și recunoscut faptul că Universitatea din Petroșani are unul dintre cele mai frumoase campusuri universitare din România. Dincolo de cadrul natural de excepţie de care dispune campusul universitar de la Petroșani, conducerea instituţiei de învăţământ superior din Valea Jiului, în frunte cu rectorul Sorin Mihai Radu, și-a propus ca acesta să devină și un spaţiu cu utilităţi multiple pentru studenţi, într-un cuvânt un smartcampus universitar.
ACTUALITATE
3
4
TURISM
Dacă vremea va permite,
Primăria va susţine competiţiile din Pasul Vîlcan
Dacă vremea va fi bună, adică rece la munte, pentru a putea produce zăpadă artificială, luna aceasta în Pasul Vîlcan vor avea loc și competiții. Administrația publică locală a alocat bani pentru aceste evenimente, care an de an adună sute de turiști în munte.
Pasul Vîlcan a fost și în weekend loc de recreere pentru sute de hunedoreni și nu numai care au urcat în munte pentru a se bucura de zăpadă. Care cu schiurile, care cu placa, dar cei mai mulţi cu săniile pentru că staţiunea este recunoscută pentru cea mai lungă pârtie de săniuţe care s-a format cumva singură, pe drumul de acces în staţiune. Administraţia publică locală are în plan și competiţii sportive specifice sporturilor de iarna, dar totul depinde
de condiţiile meteorologice. „Noi am aprobat în consiliul local la ultima ședinţă bani pentru a putea organiza și competiţii sportive în staţiune, dacă vremea o va permite și vom putea crea în continuare zăpadă, la finalul lunii vom organiza astfel de competiţii care cumva au devenit tradiţie și an de an adună sute de
turiști”, a spus Cristian Merișanu, primarul municipiului Vulcan. Cupa „Pasul Vîlcan” este tradiţionalul evenimentul sportiv care se organizează în această staţiune de munte. Prin organizarea unor astfel de competiţii
edilii își propun să promoveze staţiunea, dar și să încurajeze practicarea sporturilor în rândul tinerilor și nu numai. Competiţia este programată pentru finalul lunii februarie.
Pasul Vîlcan
Liber la schi şi săniuş Pasul Vîlcan este locul ideal pentru începătorii în ale sporturilor de iarnă. Pentru că toată săptămâna trecută a fost frig, vor putea fi deschise pârtiile de schi în fiecare week-end. Tot aici puteți găsi cea mai lungă pârtie de săniuș, chiar pe drumul de acces. Dacă vreţi să vă bucuraţi de zăpadă și să vă testaţi abilităţile în sporturile de iarnă, puteţi urca în Pasul Vâlcan. De week-endul trecut, turiștii au fost în staţiune, iar pentru că toată săptămâna trecută temperaturile au fost scăzute, s-a putut face zăpadă artificială, în așa fel încât pârtiile de schi să fie deschise. Atracţia staţiunii este de departe pârtia de săniuș improvizată pe drumul acoperit de zăpadă. „Am pus în funcţiune tunurile, s-a deschis apres-ski-ul și ne dorim ca cât mai mulţi turiști să urce în Pas să folosească pârtiile și strada pe post de pârtie de sanie. Am avut săptămâna trecută în jur de 400 de urcări la telegondolă ceea ce înseamnă că a fost un număr considerabil de oameni care au urcat la munte”, a spus Cristian Merișanu, primarul muncipiului Vulcan.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Pasul Vîlcan are parte de cea mai lungă pârtie pentru săniuș, cel puţin din zona staţiunilor de munte hunedorene, aceasta fiind de nu mai puţin de 5 km. Pârtia poate fi utilizată, în același timp, de iubitorii de schi și snowboard, dar și de amatorii sportului extrem de ciclism pe zăpadă. În Pasul Vîlcan există două pârtii de schi, una de 300 de metri, pentru începători, și alta de aproximativ 600 de metri, pentru schiorii de nivel mediu, o bandă pentru începători, apres-ski, precum și un centru de închiriere a echipamentului.
marți, 6 februarie 2024
Uricani
În câţi ani va fi gata Aqua Park-ul de 11 milioane de euro? Primarul Buhăescu își dorește cu ardoare un Aqua Park modern la Uricani. După ce a regândit și mutat amplasamentul obiectivului la granița dintre Lupeni si Uricani, primarul spune că a găsit si partenerul pentru co-finanțarea proiectului. Administrația județeană va pune aceasta parte de bani, iar administrația va suporta cheltuielile de proiectare.
De pe vremea președintelui Moloţ în Valea Jiului se tot vorbește despre un loc de relaxare cu piscine, saune, și toate celelalte servicii spa. Nu s-a realizat niciunul deocamdată, dar în Vestul Văii Jiului, la Uricani, primarul Buhăescu spune că va duce la îndeplinire acest gând al tuturor
locuitorilor din zonă. „Alocăm anul acesta bani pentru aquapark-ul pe care, repet, nu l-am promis, dar pentru care ne batem. Vom avea cel mai modern aquapark din judeţ, și îndrăznesc să cred printre puţinele la acest nivel din regiune. Am vorbit la judeţ, ne-au dat acceptul să intre ca parteneri. Noi, practic, ne vom ocupa de partea de proiectare, banii îi asigurăm noi pentru asta, undeva la vreo 10-14 miliarde de lei vechi. O parte din studiul de fezabilitate e realizat, urmează proiectul tehnic și celelalte avize necesare. Iar partea de 3-4 milioane de euro, practic contribuţia noastră o vom primi de la judeţ. Nu tot odată, ci în 3-4 ani, cât va dura realizarea obiectivului”, a spus Dănuţ Buhăescu, primarul orașului Uricani. Aquapark-ul ar putea ajuta foarte mult la a asigura una dintre infrastructurile necesare turismului regional, în vederea atragerii de turiști din toată ţara și din exterior, susţine primarul, care vrea cu
toată ardoarea acest proiect. 11 milioane de euro ar costa realizarea aquapark-ului la Uricani. În schiţe arată foarte bine, este prevăzut cu bazine în aer liber și la interior, zona special amenajată cu tobogane și instalaţii, bazine de apă pentru copii și locuri de joacă, saune și chiar zone de plajă. Cât despre susţinerea financiară a unui astfel de obiectiv, care va fi în administrarea primăriei, primarul Buhăescu spune că o va putea face. Se bazează pe faptul că obiectivul este prevăzut cu sisteme de energie verde, care vor reduce cheltuielile de întreţinere. La aquapark-ul din Uricani am putea merge peste cel puţin 4 ani.
Pensionara de la Ministerul Tineretului,
Duşmanul grupelor de muncă Pensionara de la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalităţii de Șanse (aflată printre descurcăreţii beneficiari de cumul pensie-salariu de la Stat) ori de câte ori apare în spaţiul public vântură ideea că pensionarii grupelor grele de muncă au beneficiat de avantaje la calculul pensiilor, iar acum a venit timpul când „această situaţie trebuie să fie îndreptată”, ocolind să
8
www.zvj.ro marţi, 6 februarie 2024
spună despre contribuţia acestor pensionari la bugetul asigurărilor de Stat. Întrebată, într-o emisiune la televizor, despre ridicarea pragului de impozitare a pensiilor de la 2.000 lei la 3.000 lei (afișându-și ostilitatea faţă de pensionari) spune: „cred că saltul este cam mare”. Petre LUNGOCI
DIVERSE
5
6
TEATRU Gheorghe TRUȚĂ vă prezintă
9 sau Fly, Robin, Fly (III) - piesă-dezbatere despre condiția tinerilor în Lume -
(urmare din numărul trecut) Și cum… mintea nu poate fi bruscată, că suntem în democraţie și fiecare face ce vrea, o să primim în loc de sală… ciuciu banana!” Așa că… vrând-nevrând, tinerii noștri ajunseră în să sărbătorească ziua Naţiei în subsolul ruinei de care vorbeam. Însă… să intrăm în măruntaiele acestui turnuleţ, a acestei tabachere stricate, cum spuneam… Cele trei segmente ale tabacherei găzduiesc și cele trei tablouri ale piesei… Primul, o pivniţă înaltă sau un parter îngropat… locul petrecerii de care vorbeam și în care ne vom afla în primul tablou al piesei. Al doilea etaj… mergând pe o scară interioară, ce nu se zărește în imagine… ascunde un toilette… de fapt o latrină insalubră, în care vom intra în tabloul doi. Apoi… dintr-o încăpere goală, ce susţine platforma turnuleţului, se poate urca pe acoperișul tabacherei, unde ne vom afla în tabloul trei și ultimul, de pe care se poate privi o parte din panorama uluitoare a staţiunii Straja… (Pe peretele opus, apare imaginea:
Așadar… nouă minus nouă întors trei tablouri mari și late… și-n rest… vocea plictisitoare a subsemnatului! Acum… motor!
Tabloul 1 Scena, blurată în lateral, ca la filmările cu telefonul. În fâșia ușor luminată, pe cortina a doua, imagini filmate ale ”vagoanelor” unui trenuleţ format din
facebook.com/ziarulvaiijiului
trupuri de adolescenţi înlănţuiţi ”Trenul” trece dintr-un lateral întraltul, într-un fundal vag, în ritmurile nebune de muzică bubuitoare. În primplan, două adolescente: Deli și Gigi, clar în afara trenuleţului: se bâţâie ușor, evident pe alte ritmuri. Ca prin ceaţă se pot zări trupurile dansatorilor, băieţii cu cămășile atârnânde pe șolduri, fetele doar în sutiene, peste care flutură un sfert de bluze și un rest de chiloţi. Cele două protagoniste, în costum popular momârlănesc. VOCE (din trenuleţ): Ce staţi acolo ca două pupeze? VOCE: Parc-aţi fi două văduve rămase de la surpare din abataj! (Râsete.) DELI: Să nu luăm în râs marile tragedii. Bunicul meu a pierit în marea surpare de la Valea cu brazi. VOCE: Dumnezeu să-l ierte… cine l-a vârât în găoace?! DELI: A intrat singur, de nevoie: avea de crescut pe mama și încă șase fraţi! VOCE: Morţî cu morţî și vii cu viile! Ia mai toarn-un păhărel, maestre, de pomana morţîlor!! GIGI: Nu vorbi așa: morţii aceiea sunt fraţii, părinţii și străbunicii noștri… DELI: … și au intrat ca să scoată din adâncuri cărbunele cu care să încălzească Ţara, Lumea… VOCE: Ie-te-te… o mucoasă de cinșpe ani îmi ţine mie, măgar bătrân, lecţii de dirigenţie?! Vă zic io, de la înălţimea de aproape opșpe ani ce-i port în cârcă: Trebe să fii tâmpit să te bagi în fundu pământului, când, ici-șa, lângă Madrid…
te ia cu arcanu la cules de căpșunici… și-ţi mai dă și-o poală de euroi! DELI: Nu-i chiar așa… Mama e de nouă ani la Milano… VOCE: Joacă la Inter sau la Milan? DELI: Îngrijește o bătrânică. Și când vine în ţară… VOCE: … să cocoșează su punga de cocoșei! DELI: De unde?! Când pleacă înapoi, ia bani de autobuz din pensia de miner a
lui bunicul. VOCE: Ia mai tăceţi dracului odată! Venirăm aici să bem, să fumăm și să sugem muzică bună… sau să plângem pe umeri de diasporă!? Bă, cin le-a adus pe mucoasele astea două în peisaj?! TIBI (bea direct din sticlă): Eu. VOCE: Măcar le-ai rezolvat… în prealabil?! Nu c-ar merita… că arată ca două capre speriate… dar așa, ca pedeapsă că îndrăznesc să se numească femei! VOCE: Ba, frate Tibișor… să te ferești ca dracu de tămâie: tipele e minore și… ai auzit ce se strigă toată ziulica le tembelizor… cică… contractu dintre un… cineva !... cu un minor se consider viol dacă diferenţa de vârstă e mai mare decât… un secol… sau cam așa ceva! TIBI (pune sticla lângă bocanc): Peastea două le-am tras… (Deschide larg gura. Cu arătătoarele spre două măsele de sus.) P-asta… și p-asta! (Râde.) Ar fi vrut ele… Dar am avut un șir de nouă puicuţe ce așteptau, săracele, de nouă luni și nouă zile să-mi intre-n malaxor… P-astea le-am pus la echipa a doua… la junioare mici… VOCE: … și nasoale! VOCE: Hai, mă, că nu sunt chiar nasoale: dacă le pui o pungă-n cap… șintre timp te uiţi la un film cu Angelina Jolie și-asculţi o metalică trăznet… sunt chiar bune… TIBI: N-am scăpat de ele ca de râie: Nu… că. să le iau și pe ele la un chef de băieţi adevăraţi… să vadă cum e în lumea bună! Și… cum am inima largă… le-am adus… că s-au rugat în genunchi să le aduc… Am ţinut cont că erau îndrăgostite lulea de fizicul meu impresionant… VOCE: Tibișor… dacă-mi dai un pol… TTBI: Polul nord sau polul sud?! VOCE: Numai unul din ele… că doar cu a din dreapta mă angajez s-o dansez… și asta o fac doar pentru tine… că-mi ești amic!... ailaltă… duhnește-a momârlancă… oaie nespălată de nouă luni! Și la valoarea mea nu suport să ţopăi lângă o ţărăncuţă! Fă… nu-i așa că ești momârlancă și că te cheamă Georgiana sau Vasilica? GIGI: Mă cheamă Georgiana și prietenii îmi spun Gigi. Mama e de loc din Valea cu brazi, iar tata a venit în Vale din Târgu-Jiu, ca să muncească la mină… VOCE: … și dădu peste mă-ta! Nu se putea mai bine: momârlancă și oltean, dinamita și fitilu… și iaca bomba atomică! Iar pe tine te cheamă sigur Măria, pariu pe-o damigeană de zamă de varză! DELI: Mă cheamă Delia, iar prietenii mă strigă Deli. Și eu sunt pe jumătate momârlancă, după tata. Mama a venit din Bihor, să înveţe carte copiii de mineri, ca învăţătoare…
VOCE: … și-i ieși în cale tat-tu… cu coasa-n braţ… și-o cosi de la rădăcină! DELI: Dar nu contează ce suntem și de unde venim: contează că suntem oameni lăsaţi de Dumnezeu să ne ne ducem pe Pământ soarta și datoria de oameni! VOCE: Ie-te, bă… asta e dusă și la biserică! DELI: În fiecare duminică, merg cu mama, cu tata și cu sora mea la biserica din oraș… GIGI: … și când suntem în turneu… cu ansamblul… mergem la biserica din localitatea respectivă. VOCE: Mirosiţi a pocăinţă ca capra a muștar! DELI: Și chiar de-ar fi așa… fiecare om e liber să-și aleagă credinţa… GIGI: … doar să-și iubească aproapele și pe Dumnezeu! VOCE: Voi două… vă iubiţi? DELI: Din tot sufletul… GIGI: … ca două surori de suflet ce suntem. VOCE: Vorbeam de altfel de iubire… VOCE: … că prea staţi înșurubate unantr-alta… VOCE: … ca marca pe scrisoare! Tibi, frate: Tu le-ai adus… tu trebe a ști: Astea-s… de-alea… ? VOCE: Și… care-i baiu?! Din contra: azi… dacă ești… d-ăia… ai o bilă albă oriunde pe glob! TIBI: Garantez că nu… doar că sunt căzute-n limbă după masculul feroce care sunt! De-aia le-am și selectat pentru cheful ăsta: ca să le ajut să-și stingă văpaia. VOCE: Și… le iubești? TIBI: N-am vreme pentru iubit puștoaice. Însă… lăsaţi-le-n supărarea lor, care… fiind viţici tinere… le va trece ca o ploaie de vară! Sau… dacă vreunul dintre voi vrea să le facă un bine… luaţi-le, nu mă opun! Din contră: îl premiez pe inculpat cu un scuipat fierbinte! VOCE: Frate Tibi, poţi să-mi dai și amândoi polii… și nu dansez cu niciuna din ţărăncuţele astea! VOCE: Terminaţi-o, mă: Nu ne ne punem mintea noi, ditai aproape absolvenţii de liceu din imprevizibilul megalopolis cu nume de lup… cu două mâţe din periferia sătucului Valea cu brazi! GIGI: Pe noi ne puteţi face cum vă vine la gură… ceea e neplăcut, dar am fost învăţate că Lumea e un staul unde adastă, laolaltă, bivoli, șerpi și sublime antilope… DELI: … dar nu atingeţi cu murdării locul în care trăim și care a dat Ţării oameni deosebiţi… VOCE: Așa e: sătucu vostru a înscris pe firmament pe Einstein, Hagi și Matta Hary… (va urma)
marți, 6 februarie 2024
“Jiul este o echipă arţăgoasă”
Medalii naţionale la popice
Afirmația îi aparține lui Flavius Stoican, antrenorul Reșiței, după amicalul câștigat de echipa sa contra echipei din liga a treia, Jiul Petroșani. Alexandru Pătlăgică (fundaș, 20 de ani, întors de la Metaloglobus), Răzvan Horaţiu Covaci (mijlocaș central, 20 de ani, de la ACS Mediaș) și Poptocianu (împrumutat de la CS Corvinul Hunedoara) sunt ultimele noutăţi din lotul Jiului. În schimb au plecat Marincat, Istrate, Dănăilă, Vlăduţ Stancu, Ferhaoui, Iorgulescu, Paliu, Jurcuţ. Jiul are o înfrângere și o victorie în amicalele disputate. Jiul a câștigat jocul cu CS Negrea Reșiţa (loc 2 în Liga 5 din judeţul Caraș Severin) cu scorul de 8-2, golurile fiind marcate de Pocioian 3, Lupuleţu 2, June 2, Ivan 1. CSM Jiul (antrenor Flavius Boroncoi) a folosit în meciurile de verificare formula: M. Popescu – Pătlăgică, R. Sandu, Torkos, Iftimie – Ivan, Gaspar – Michael, Doris, Pocioian – Batchabi. Au
mai jucat Marcu, Erkedi – Turcu, Plută, Ibrahim, Lovas, Pencea, June, Covaci, Peia, Lupuleţ, Geangălă. Amicalul de la Reșiţa a fost pierdut de echipa din Vale, gazdele câștigând cu scorul de 31. „A fost un joc pe contre cu Jiul Petroşani, o echipa arţăgoasă. Ceea ce mă pune un pic pe gânduri este faptul că Rimovecz a ieșit accidentat, a primit o lovitură cu cotul și i s-a înnegrit ochiul, nici nu putea să-l mai deschidă. În ceea ce privește jocul, a fost un joc bun, un joc cu ocazii, cu goluri. Păcat că am primit gol dintr-un șut urmat de o deviere dar, una peste alta, a fost un antrenament bun”, a spus antrenorul Flavius Stoican. Jiul Petroșani are șanse minime a prinde play-off ul ligii a treia.
Anul 2024 a început cu vești bune pentru popicarii petrileni pregătiţi de Marcel Dobrică. La finala Campionatului Naţional de Popice, Individual U18, de la Târgu Mureș, elevii lui Marcel Dobrică, antrenorul emerit al CS Inter Petrila, au obţinut noi medalii. Darius Constantin și Bogdan Baron sunt vicecampionii echipei petrilene, la proba de tandem masculin, aceștia clasându-se pe locul al II-lea, obţinând fiecare medalii de argint. De asemenea, la probele tandem mixt, sprint și perechi, popicarii petrileni au mai obţinut 3 medalii de bronz.
Antrenorii merg la perfecţionare Anul a început în forţă pentru antrenorii din Valea Jiului. Mulţi dintre antrenorii din Vale au fost la cursuri de perfecţionare organizate de federaţia română de specialitate. A venit și rândul celor de la CS Poli Karate. Federaţia Română de
De altfel, echipa de popice Inter Petrila și-a reluat activitatea doar la nivel de juniori. Seniorii vor începe jocurile oficiale abia pe data de 13 februarie. Până atunci, juniorii sunt în prim plan. Anul acesta vor avea loc și Mondialele de Popice, atât la juniori cât și la seniori. “Obiectivul nostru este acela să cucerim medalii naţionale atât la juniori cât și la seniori. La Campionatul Mondial sper să avem doi jucători și de la Inter Petrila”, a spus antrenorul emerit Marcel Dobrică. Iată că anul a început exact pe placul antrenorului.
Karate a organizat un curs de perfecţionare pentru antrenori și arbitri în perioada 2-4 februarie 2024. Acţiunea a avut loc la Complexul Olimpic Izvorani cu participarea antrenorului din Vale, Radu Polifronie.
Minerul şi-a stabilit amicalele în afara Văii Reunită săptămâna trecută, echipa de fotbal din liga a patra, Minerul Lupeni, nu a realizat niciun transfer, în schimb și-a stabilit un program al meciurilor de verificare. Trupa lui Dan Voicu va juca două meciuri în afara Văii. Săptămâna aceasta, spre final, mai precis sâmbătă, 10 februarie, Minerul va juca la Orăștie, cu Dacia, iar la finele săptămânii viitoare va juca la Călan, cu Victoria. “Nu a venit nimeni, nu a plecat nimeni. Am stabilit meciuri de verificare, funcţie și de starea de joc a terenurilor, dar și de disponibilitatea echipelor”, a spus antrenorul Dan Voicu. Echipa din Lupeni are ca și obiectiv participarea la barajul pentru promovarea în liga a treia. Este lidera la zi a campionatului judeţean. Luptă cot la cot pentru primul loc cu Aurul Brad.
8
www.zvj.ro marţi 6 februarie 2024
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
SPORT
7
8
ACTUALITATE
Primarii Văii se întâlnesc pentru „Green Line” Și-au asumat că, în vară, autobuzele electrice vor circula în Valea Jiului, așa că toți cei implicați pun la punct ultimele detalii pentru infrastructura rețelei. „Green Line” trebuie să devină funcţional în vară. Ca să poată demara lucrările la partea de infrastructură, săptămâna viitoare toţi primarii se întâlnesc cu coordonatorul proiectului, pentru a pune în funcţiune societatea care va gestiona acest nou serviciu. Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
facebook.com/ziarulvaiijiului
Săptămâna aceasta, primarii se pun la aceeași masă, la care în urmă cu ani de zile și-au manifestat dorința de a se circula ecologic de la un capăt la altul al Văii Jiului.
„Green Line” este proiectul realizat la iniţiativa ADI Valea Jiului, din care fac parte toate primăriile din această zonă, așa că fiecare trebuie să-și aducă aportul pentru a face societatea funcţională. Vor discuta toţi primarii din Valea
Jiului, în așa fel încât împreună să găsească soluţia să facă funcţională societatea. Există graficul de lucrări de la constructor și, până în iulie, totul trebuie să fie gata. Mai mult, pentru a avea asigurări că proiectul va fi gata în timp util, urmează o întrevedere cu patronul firmei care se va ocupa de infrastructură. De îndată ce vremea va permite, în toată Valea Jiului, pe traseul pe care vor circula autobuzele electrice, vor începe lucrările de infrastructură. Aceasta însemnă că va începe asfaltarea porţiunilor de drum cuprinse în acest proiect. Cum ar fi, la Petroșani, bucata
de drum dintre liceul teoretic și biserica catolică, la Vulcan pe centura municipiului, dar și legătura din Vulcan și Lupeni. Mai mult, vor fi montate peste 100 de noi staţii de călători, 16 staţii de încărcare, dintre care 4 staţii de încărcare rapidă, 10 staţii de încărcare lentă si două staţii de încărcare rapidă pentru autovehicule. La acestea se adaugă și depoul, unde autobuzele vor staţiona, în Colonia de Jos a municipiului Vulcan. Toate aceste lucrări de infrastructură trebuie finalizate până la începutul verii.
marți, 6 februarie 2024