Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Ziarul Vaii Jiului
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9760 lei 1$ = 4,6370 lei 1₤ = 5,8148 lei
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
miercuri, 7 februarie 2024
Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Anul XVII • nr. 3672 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Din nou,
„1924-2024. Petroșani 100”
Primăria Petroşani sprijină antrenorii şi sportivii de la CSM Petroşani
Expoziţie la Muzeul Mineritului
Primarul Petroșaniului Tiberiu Iacob Ridzi a propus aprobarea cuantumului indemnizațiilor pentru participarea la activitatea sportivă din cadrul Clubului Sportiv Municipal Petroșani. Luând în considerare ordinul comun al Ministerului Tineretului și Sportului, Consiliul Local Petroșani a hotărât cuantumul indemnizaţiei pentru participarea fiecărui participant la activitatea sportivă din cadrul secţiei care va fi cuprinsă între 570 și 3.300 de lei. Clubul Sportiv Municipal Jiul Petroșani este un club sportiv de drept public, cu personalitate juridică, înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Petroșani în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului. Are drept obiect principal de activitate performanţă, selecţia, pregătirea sportivilor și participarea acestora la competiţii sportive interne și internaţionale. Începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a introdus reţinerea obligatorie a contribuţiei la asigurări sociale de sănătate ( CAS ), în cuantum de 10%, conform Legii 296/2023 care modifică art. 68 din Codul Fiscal și pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă. Prin introducerea contribuţiei la asigurări sociale de sănătate, indemnizaţiile sportivilor și ale antrenorilor din cadrul secţiilor sportive ale Clubului Sportiv Municipal Jiul Petroșani se diminuează cu 10%. Pentru păstrarea salariilor nete stabilite prin contractele de activitate sportivă, este necesară modificarea salariului brut după cum urmează: antrenor secţia de atletism (1 antrenor), cuantumul indemnizaţiei pentru participarea la activitatea sportiva va fi de 1.333 lei; antrenori
secţia de Tenis de Câmp (2 antrenori) – cuantumul pentru participarea la activitatea sportivă va fi de 1.333 lei; team manager sportiv (1 team manager) - cuantumul pentru participarea la activitatea sportivă va fi de 3.300 lei; antrenorul principal la secţia de Fotbal (1 antrenor principal), cuantumul pentru participarea la activitatea sportivă va fi de 6.500 lei; jucătorii de fotbal seniori (22 jucători), juniori (5 jucători) și întregul staff format din: 2 medici, 5 antrenori (secund, portar și 3 juniori), 1 organizator competiţii, 1maseur, 1 responsabil de Ordine și Securitate, cuantumul pentru participarea la activitatea sportivă va fi cuprinsă între 560 - 3.300 lei. Cuantumul indemnizaţiei pentru fiecare participant la activitatea sportivă va fi stabilită de către antrenor cu aprobarea conducerii clubului. Având în vedere faptul că banii vin de la Primăria Petroșani, care susţine activitatea sportivă, efortul financiar nu este deloc de neglijat. Primăria Petroșani depune toate eforturile pentru ca activitatea de la CSM Petroșani să fie una la cote înalte și în acest fel cei de la Club sa nu simtă acel 10 la sută reţinut, conform Legii, pentru CAS. Loredana JUGLEA
Demarate în ianuarie, evenimentele culturale intitulate generic „De la Iacob la Iacob”, care marchează împlinirea unui secol de la declararea oraș a Petroșaniului, continuă la Muzeul Mineritului din Petroșani. Muzeul organizează expoziţia de fotografii „O vizită-revanșă fără glorie. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în Valea Jiului, 9 noiembrie 1977. Acţiunea Corvin”. În expoziţie vor fi expuse și câteva documente ale Securităţii emise cu prilejul acestei vizite, codificate „Acţiunea Corvin”, și care a avut loc la puţin timp după revolta muncitorească de la Lupeni din august 1977 condusă de minerul Constantin Dobre. Pentru a rămâne în același ton cu documentele epocii, obișnuita vorbire care se face la un vernisaj, este numită „Informare”. Aceasta va fi furnizată de Marian Boboc, joi, 10 februarie, de la ora 10, în prezenţa primarului Tiberiu Iacob-Ridzi. Expoziţia va fi deschisă toată luna februarie.
2
EDILITARE
Vulcan
Străzile Morii şi Griviţei - tot mai aproape de modernizare Afirmația din titlu es te perfect devizului actualizat valabilă și are acoper pentru obiectivul ire în hotărârea de investiții ”Moder de consiliu local de ni zare str. Morii, la ședința ordinară str. Griviței din mun din ianuarie când a icipiul Vulcan, fost pusă în județ Hunedoara” ap dezbatere „aprobar robate pentru ea indicatorilor finanțare prin Progra tehnico-economici ac mul Național de tualizați și a Investiții „Anghel Sa ligny”. Documentele 2.1 solicitate la Normele metodologice aprobate prin documentul prin Ghidul de încărcare a documentelor necesare contractelor de finanţare în aplicaţia digitală a Programului Naţional de
Investiţii „Anghel Saligny” pentru investiţia care vizează modernizarea străzilor Morii și Griviţei au fost depuse în conformitate cu articolul 9 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr.1333/2012 al Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice. Reprezentanţii ministerului au efectuat verificările necesare și au făcut următoarea observaţie: „valoarea obiectivului de investiţii fără TVA se încadrează în standardul de cost - se va respecta standardul de cost aferent caracteristicilor tehnice specifice tronsoanelor de drum, respectiv lăţime parte carosabilă 6 m”.
ordinul 1333/2021 al ministerului de resort și au fost actualizaţi indicatorii tehnico-economici din anexa 2.2e, respectiv actualizarea valorilor aferente obiectelor de investiţii – terasamente, strat fundaţie, strat de bază, îmbrăcăminte rutieră etc, conform valorilor prezentate în noua anexă, precum și a sumei actualizate reprezentând categoriile de cheltuieli finanţate de la bugetul local.
că modificările și actualizările de acest gen sunt perfect normale și efectuarea lor este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr.907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conţinutul cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente. La art.10, alin.(4)
intervenţiei la construcţie existentă, se actualizează prin grija beneficiarului investiţiei/ investitorului ori de câte ori este necesar”.
Hotărârea consiliului local care, în 30 ianuarie 2024, a aprobat actualizarea indicatorilor tehnico-economici și a devizului general actualizat a fost absolut necesară, fiindcă normele metodologice emise de minister precizează clar că „După aprobarea listei prevăzute la art.7, în vederea încheierii contractelor de finanţare pentru obiectivele de investiţii prevăzute la art.3, beneficiarii sunt obligaţi să încarce în
acestei observaţii, s-au impus modificări ale documentaţiei tehnicoeconomice aferente obiectivului de investiţii. A fost modificat, astfel, devizul general în conformitate cu Anexa
)
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
platforma digitală următoarele documente: hotărârea consiliului local/ hotărârea consiliului judeţean/ hotărârea asociaţiei de dezvoltare intercomunitară pentru aprobarea studiului de fezabilitate/ documentaţiei de avizare a lucrărilor de investiţii, a indicatorilor tehnico-economici iniţiali și actualizaţi și a devizului general al obiectivului de investiţii iniţial și actualizat”.
Trebuie cunoscut
Ca urmare a
Ziarul Vaii Jiului
prevede că „Devizul general întocmit la faza de proiectare studiu de fezabilitate în cadrul obiectivului nou/ mixt de investiţii, și, respectiv, la faza documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii în cazul
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
Cetățeanului de rând, care ar vrea ca o lucrare de investiţii sau alta să se realizeze cât ai bate din palme, parcurgerea acestui traseu și tot ce se cere în materie de documente îi apar ca fiind complicate, dar, chiar și fără o verigă din acest parcurs, trebuie să se înţeleagă că se poate rata finanţarea investiţiei. În cazul de faţă valoarea investiţiei, inclusiv TVA, este de 5.055.838,41 de lei din care C+M (inclusiv TVA) se ridică la 3.991.402,06 de lei. De la minister vin 4.441.113,37 de lei, iar contribuţia locală este de 614.725,04 de lei. Gheorghe OLTEANU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
miercuri, 7 februarie 2024
O veste bună pentru hunedoreni:
Liberalii - aproape de definitivarea listei candidaţilor l Prefectul Marian vrea să rămână în aceeași clădire, dar la CJH Posibila comasare a alegerilor pune în gardă partidele, care trebuie să-și desemneze candidații. Liberalii sunt pe Discuţiile despre comasarea alegerilor au intrat în linie dreaptă în coaliţia de guvernare. O decizie trebuie luată, până cel târziu, în martie. Cei care insistă sunt liberalii, care – cu ochii pe sondajele de opinie – cred că o astfel de variantă le-ar putea mări scorul. În teritoriu, desemnarea candidaţilor a fost pusă pe repede înainte. Liberalii spun că sunt pe ultima sută de metri. „Totul depinde de dorinţa membrilor de a candida. La Petrila, de exemplu, avem 3 doritori: Udvar, Roșulescu și Preda, pe care îi sondăm, și cel mai bine clasat va candida. La Petroșani nu încape discuţie, va fi Tiberiu Iacob Ridzi. La Vulcan, categoric mergem pe mâna lui Marinescu. La Lupeni va candida Cristi Roșu, el este și
ultima sută de metri. Doar la câteva primării nu știu pe cine vor scoate la lupta electorală.
președintele organizaţiei de acolo. Roșu stă foarte bine în sondaje, deși trebuie să o recunoaștem va fi foarte greu să se lupte cu Resmeriţă, care are o echipă puternică acolo. La Uricani mergem pe mâna lui Andrei Perneș, iar pentru Aninoasa n-avem deocamdată un candidat”, a spus Adrian David, secretar general PNL Hunedoara, de loc chiar din Aninoasa. Cât despre candidatura pentru Consiliul Judeţean Hunedoara, decizia transmisă de președintele PNL Nicolae Ciucă, prin care președinţii de filiale judeţene sunt puși să candideze la funcţia de președintele de CJ, nu se aplică la Hunedoara și asta pentru că, liberalii vor merge pe mâna actualului prefect Călin Petru Marian, care spun ei se
pregătește de 4 ani pentru această candidatură. „Deși s-a vehiculat că sa dorit o impunere a prefectului ca și candidat nu este așa. În acea ședinţă s-a stabilit calendarul de desemnare a tuturor candidaţilor, s-au vehiculat și nume, însă nu s-a încercat vreo nominalizare. Cât despre prefect, nu cred că există liberal din judeţul Hunedoara care să nu-l susţină, omul acesta se pregătește de 4 ani pentru candidatură. Cât despre aceea decizie, ea a fost luată pentru situaţiile în care nu prea se vrea să se candideze la consiliile judeţene, pentru că sunt
multe locuri în ţară. Ea nu se aplică la nivelul judeţului Hunedoara pentru că aici avem candidat care își dorește să intre luptă”, a mai adăugat Adrian David. Coaliţia de guvernare sub care este condusă România de ceva timp vrea comasarea alegerilor europarlamentare cu locale și desfășurarea lor în luna Iunie. O decizie finală în acest sens încă nu a fost luată, dar urmează.
Weekend cu sancţiuni rutiere Pentru asigurarea unui grad corespunzător al siguranței rutiere, în weekend polițiștii rutieri au fost în stradă. Nu mai puțin de166 de sancțiuni au fost Una dintre priorităţile IPJ Hunedoara acestui an este asigurarea unui grad corespunzător al siguranţei rutiere. Astfel, pentru a-i disciplina pe șoferi, în weekend în tot judeţul au avut loc acţiuni și au fost amplasate filtre. „Poliţiștii rutieri au intensificat acţiunile de control în trafic, în vederea reducerii riscului rutier, și a prevenirii și combaterii principalelor cauze generatoare de evenimente rutiere grave, fie
aplicate, iar 10 șoferi au rămas fără permisul de conducere. Activități de acest gen vor continua și în perioada următoare
că vorbim de viteză neadaptat la condiţiile de drum, de consum de alcool sau substanţe interzise. Și în perioada următoare aceste activităţi se vor derula, însă le atragem atenţia participanţilor la trafic și cu privire la conduita preventivă pe care aceștia r trebui să o adopte, constând în păstrarea unei distanţe suficiente în mers faţă de vehiculul care se deplasează în faţă, de asemenea adaptarea permanentă a vitezei de deplasare la condiţiile meteo rutiere și evitarea depășirilor riscante. Pietonilor le recomandăm să traverseze strada doar pe trecerea de pietoni sau la culoarea verde a semaforului electric, și doar după ce s-au
asigurat că vehiculul s-a oprit pentru a le acorda prioritate de trecere”, a spus Bogdan Niţu, purtător de cuvânt IPJ Hunedoara În perioada menţionată, poliţiștii au aplicat 166 de sancţiuni contravenţionale pentru diferite încălcări ale legislaţiei rutiere, dintre care sancţiuni
contravenţionale pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către persoane aflate sub influenţa băuturilor alcoolice. Totodată, ca măsură complementară, poliţiștii au reţinut în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice 10 permise de conducere și au întocmit 8 dosare de cercetare penală, dintre care 4 pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice, două pentru conducerea unui autovehicul sub substanţelor psihotrope și două pentru conducere fără a poseda permis de conducere.
Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
www.zvj.ro
8 miercuri, 7 februarie 2024
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Tir cu arcul
Săgeţi de aur pentru aninoseni La Centrul Național de Pregătire de la Anena, Aninoasa, a avut loc Campionatul Național Indoor, la tir cu arcul. Arcașii pregătiți de Viorel Hăbian, Gigi Pușcă și Zoli Mikloș au fost la înălțimea așteptărilor. La eveniment au luat parte 23 de echipe și 118 sportivi. Cel mai tânăr sportiv participant a fost Teodora Corlan (11 ani de la CSO Aninoasa), iar cel mai în vârstă sportiv a fost Emil Olaru (64 de ani de la CSA Steaua). Sportivii din Vale au obţinut cinci titluri de campioni naţionali și patru de vicecampioni
ANINOASA; Maria Zincă- locul 13. Echipe Seniori: Ţîmpu Mario/ Călin Daniel/ Hăbian Denis - locul 1 Popescu Daniel/ Tănăsescu Marco/ Rus Amir Locul 4. Echipe Senioare: Mikloș Beatrice/ Uriţescu Andreea/ Boroș Luminiţa - locul 1; Graur Daria/ Dreghixi Alexia/ Sigmirean Stefania - locul 4; Sigmirean Ștefania/ Pușcă Ioana/ Zvincă Măria - locul 5. Echipe U21 Feminin: Graur Daria/ Dreghici Alexia/ Savastiţa Andreea - locul 1; Sigmirean Ștefania/ Pușcă Ioana/ Zvincă Maria - locul 3 Echipe Mixte, Seniori: Mikloș Beatrice/ Tîmpu Mario - locul 1 Echipe Mixte U21: Dreghici Alexia/ Tănăsescu Marco - locul 1; Corlan Teodora/Georgescu Cristian/Corlan Teodora - locul 3, CSO ANINOASA.
Barebow Seniori: Daniel Popescu - locul 11
Barebow U21, Feminin: Alisia Nagy locul 6 Echipe mixte Seniori: Alisia Nagy/ Daniel Popescu - locul 6
Medalie și pentru CSO Retezatul Hațeg Un rezultat bun a obţinut și sportivul Dorin Marișca de la CSO Retezatul Haţeg. Sportivul al cărui instructor este Laurenţiu Neiconi a obţinut medalia de bronz. Tot de la Haţeg s-a mai aflat printre finaliste, la proba Barebow, U 21, Alexandra Iova. Loredana JUGLEA
Compound Seniori: Gheorghe Popescu - locul 5; Alexandru Rădoi - locul 17. naţionali. Rezultatele complete ale sportivilor din Valea Jiului sunt următoarele: Olimpic Seniori: Mario Ţîmpu - locul 2, vicecampion naţional; Călin Daniel locul 7; Denis Habian - locul 9; Daniel Popescu - locul 10. Olimpic Senioare: Beatrice Mikloș - locul 2, vicecampioană naţională; Andreea Uriţescu - locul 3; Luminiţa Boroș - locul 4. Olimpic U 21 Masculin: Marco Tănăsescu - locul 4; Amir Rus - locul 6; Cristian Georgescu locul 9, CSO ANINOASA.
Compound Master masculin: Gheorghe Iurescu - locul 2, CSO ANINOASA. Compound U21 Masculin: Mirel Judea locul 1, campion naţional; Luis Balaci locul 4; Compond U21, Feminin: Erdely Stana locul 4 Echipe mixte, Seniori: Erdely Stana/ Popescu Gheorghe - locul 2; Echipe mixte U21: Erdely Stana/Judea Mirel - locul 3;
Olimpic U21 Feminin Daria Graur, locul 1 campioană naţională; Alexia Dreghici, locul 2, vicecampioană naţională; Ștefania Sigmirean - locul 3; Ioana Pușcă - locul 5; Andreea Savastiţa locul 6; Teodora Corlan - locul 11 - CSO
facebook.com/ziarulvaiijiului
miercur, 7 februarie 2024
ZVJ - pe urmele pictorului-miner Ioan Frătuţiu Ioan Frătuțiu este un fost miner, acum pensionar, care uimește prin picturile sale. În mediul online, lucrările sale au creat un adevărat val de admirație. A lucrat 27 de ani
Ștefan Cel Mare..
în subteranul minei Lupeni. La vârsta de 10 ani, Ioan al nostru avea să își descopere vocaţia, aceea de pictor. Dar provenind dintr-un oraș cu tradiţie în minerit, a luat mirosul huilei. „La vârsta de 10 ani am început să pictez primele tablouri cu animale, picturi pe lemn cu pirograful, un aparat special care arde lemnul”, spune artistul.
Prima lucrare serioasă a lupeneanului l-a avut ca personaj pe Ștefan cel Mare călare. „L-am pictat pe Ștefan cel Mare pe un format A4. Nici nu mai am acea pictură. A ajuns la Ploiești. Apoi i-am pictat pe Ieremia Movilă și Dimitrie Bolintineanu. Mi-a plăcut mult istoria”, ne povestește minerul cu sufletul de artist
în 2021 la Galeria Iosif Tellmann. Picturile mele sunt privite bine, am avut și vânzări”.
2021 prima expoziție...
A văzut moartea cu ochii
Cu toate că pictează de ani buni, prima expoziţie de pictură a lui Ioan a avut loc în anul 2021. “Primele picturi le-am expus
La mina Lupeni, unde a lucrat ca miner, ori miner șef de schimb, miner salvator, Ioan spune că a văzut de multe ori moarte cu ochii. „Am salvat oameni din ghearele morţii
și am fost salvat la rândul meu din ghearele morţii. Am fost îngropat de viu. Acum lucrez la un tablou cu minerul Miron Marius și fetiţa sa în braţe. Sunt la pensie, am 48 de ani. Cine vrea să achiziţioneze picturile mele mă poate contacta pe pagina mea de Facebook. Lucrez picturi și în ulei și în acrilic. Până acum, am avut două expoziţii la Lupeni, iar în luna noiembrie a acestui an o pregătesc pe cea de a treia. În mare parte, picturile mele conţin peisaje din Valea Jiului. Îmi doresc mult ca Valea Jiului să poată fi văzută și altfel, pentru că avem locuri superbe”, spune minerul-pictor din Lupeni. Pe Ioan Frătuţiu l-am găsit pe Facebook. Picturile sale m-au acaparat pe loc. Au o acurateţe ce te îndeamnă să le privești în neștire. Valea Jiului poate fi văzută altfel prin pensula lui Ioan Frătuţiu. Un talent desăvârșit! Loredana JUGLEA
Paul Şerban – un artist land art Că Valea Jiului are tineri talentați nu este o noutate. Paul Șerban vine să reconfirme încă o dată asta. În online acolo unde își desface creațiile, internauții l-au catalogat ca fiind artistul de dincolo de galaxie. Ultima lui creație s-a viralizat în câteva minute stârnind o emoție aparte.
Șerban este de loc din Aninoasa iar ultima creaţie, la care a muncit o zi întreagă și pentru care a adunat zeci de
VÂNZARE
8
mica publicitate
www.zvj.ro miercuri, 7 februarie 2024
saci de frunze, s-a viralizat în online imediat ce a fost publicată. Este modul lui de exprimare, iar feedbackul pozitiv îl determină pe Șerban să facă și mai mult.Bineînţeles, că „viralizarea” nu ţine loc de critică plastică. „Această formă de exprimare visual artistică se numește land art și se face din pământ, din materiale găsite. În cazul meu a fost vorba de frunze, materiale care erau la locul lor, eu doar a trebuit să le adun și să le așez pe coala albă de zăpadă. Într-adevăr sunt mulţi care fac astfel de creaţii, în frunze e drept nu am mai văzut, există diferite medii de desfășurare a acestei veleităţi artistice” a spus Șerban Paul, artist. Talentul lui Șerban are în spate multă muncă. Opere de genul celor în frunze sau în altfel de creaţii sunt extrem de apreciate dincolo de granitele ţării. Cu toate aceastea, tânărul din Aninoasa a rămas în Valea Jiului, pentru îi dă o pată de culoare, așa cum a făcut-o de exemplu în cartierul Dallas
din Vulcan. „Cu siguranţa, aș fi putut să merg oriunde, dar am zis de ce să nu rămân acasă, să colorez și să înfrumuseţez locul pe care îl numesc acasă” a mai adăugat Șerban. Creaţiile lui Șerban pot fi admirate în realitate, dar și în online. De altfel, prioritatea lui pentru acest an este să-si achiziţioneze o dronă cu care să poată crea conţinut de calitate. „Doresc să-mi achiziţionez o dronă pentru a putea lucra mai în detaliu lucrările pe care le am în minte, pentru Gaia m-a ajutat cu drona Vlad Ursu. Această zonă are potenţial, și m-am gândit la o promovare a Văii Jiului prin
această formă de exprimare artistică. De exemplu, aș putea să fac în anumite puncta cheie turistice și să promovăm toată această zonă”, a spus Șerban.
Vand 6 clăi fân, comuna Bănița, preț negociabil la vedere. Relații la telefon 0741535449.
HOBBY
5
6
TEATRU Gheorghe TRUȚĂ vă prezintă
9 sau Fly, Robin, Fly (IV) - piesă-dezbatere despre condiția tinerilor în Lume -
(urmare din numărul trecut)
Personajele: DOMNUL GEO GIGI DELI TYBY… neapărat cu doi igreci! VOCEA GLAS MIC VOCI… VOCE: … și pe Truţă, profu ăla de mate care, cică, e și scriitor… De vagoane, pesemne… Cine dracu a mai văzut: matematică și literatură… cal și măgar… VOCE DE FATĂ: Mama l-a avut și diriginte… și era îndrăgostită de el… VOCE: Și ta-tu… știa?! VOCE DE FATĂ: Era pe-atunci cât fiţele astea două… Când tipu apăru-n Vale… dracu știe cum… DOMNUL GEO: Prin repartiţie naţională: tânărul absolvent, în funcţie de media de absolvire, își alegea un post de pe teritoriul ţării… majoritatea în Modova socialist, numită și ”polul foamei”. Eu am prins Orașul de sub munte… care, pe lângă că nu era în Moldova, cum s-au aranjat majoritatea colegilor mei, era atunci o suburbie a Raiului, cu pâinea fără cartelă… VOCE DE FATĂ: … tocmai îi apăruse o carte… un roman, parcă… Orășelul… DOMNUL GEO: Orașul, apărut în urma concursului de debut al editurii Albatros… În acele vremuri nu publicai ușor o carte, ca azi: Te înfiinţezi în faţa domnului… GLAS MIC: … Râuţ! DOMNUL GEO: … stâpânul Strajei. ”Domnu Emil… sunt talentat de rup lanţu… și-aș vrea să public și eu un volum de versuri… că și tata, și un unchi de la ţară au zis că gem de inspiraţie… N-aveţi câţiva creiţari, ca să-i duc la editură, să mă publice?” Apropo de… Orașul-lup, unde m-am transferat după vreo nouă plus nouă întors ani: Am locuit într-un bloc aflat la nouă pași de… (Spre prima imagine.) turnul ce înţeapă Cerul… înainte să mă exilez la Cluj… ca să am grijă de nepoţi… VOCE: Toţi fugiţi din Vale ca dracu de tămâie! VOCE: Ce să faci aici?! Maxim… te pune nea Râuţ ciurdar la vacile de pe Straja… VOCEA: Piesa aceasta este o piesădezbatere. Adică… vreau să punem în discuţie probleme acute ale Lumii de
facebook.com/ziarulvaiijiului
azi, dar mai ales probleme care vă frământă cu precădere pe voi, tinerii, viitorul Patriei și al Lumii… al Universului aș zice… preponderenţi nu doar în Lume, dar și aici, în sală… așa cum am poruncit să fie, ca un dictator ce sunt, căci într-un spectacol teatral, regizorul e dictator... Așadar… să facem și puţină educaţie… că dacă lăsăm educaţia pe umerii ministerului de resort… cu toată pleiada de învăţători, profi, femei de serviciu și miniștri… salege prafu! Așadar… să ascultăm glasul celor tineri! Pentru asta am pregătit un set de nouă întrebări, la care rog pe cei mai tineri din sală să răspundem împreună. Prima întrebare… apropo de ”ciurdar la vacile din Straja”: Este locul acesta, unde unii v-aţi născut și trăiţi până la venerabilele vârste de nouă sau de două ori nouă ani, un loc blestemat, unde nici iarba nu crește și de unde… DOMNUL GEO: … cum zicea Ion D. Sârbu… al cărui nume stă pe frontispiciul unui teatru din Vale, care s-a născut și, o vreme, a respirat în aceste locuri... Ion D. Sîrbu… despre un oraș cândva plin de bălăriile neputinţei… c-ar fi un loc de unde important e să pleci… nicidecum să vii! GIGI: Noi putem să participăm la discuţie? VOCEA: Da. Dar mai întâi să dăm cuvântul colegilor voștri din sală! Microfonul circulă prin Sală. Dezbatere, pe subiect. GIGI: Nu e nicio rușine să ai grijă de vaci. Bunica era momârlancă… cum li se spune la moșii și strămoșii ce s-au așezat aici, la poale de Parâng… VOCE: Vorbești ca profu de istorie, care a încercat să ne puie gâtu-n jug: ”Bă, haideţi la simpozion, pe tema: Permanenţa poporului momârlan pe teritoriile de sub Parâng și Retezat… Staţi și voi în băncuţă cu o sticlă de suc și-un fursec gratis… și vă dau câte un nouă în catalog! Nu m-am dus… Îm bag brișca-n nouăle lui! DELI: Am și eu o întrebare! Pot s-o zic? VOCEA: Poţi, draga mea! Dictatura, cum s-a dovedit deseori, e soră bună cu Democraţia! DELI: De ce… nouă întrebări?! De ce nu opt… sau zece?! VOCEA: Nouă este numărul Fericirii în civilizaţia hai-hue. AMÂNDOUĂ: Unde e civilizaţia… hai-hu e?! VOCEA: Unde e și Fericirea, ce o caută cu disperare omenirea, de mii de ani: nicăieri. În civilizaţia hai-hue… Universul e învelit în nouă cojoace de pâclă cenușie, unde se ascund stelele și sorii… VOCE: De-aia sapă tata… amu nu mai sapă… c-a fost disponibilizat!... cu târnăcopu… din strat în strat… tot mai jos… ca să dea de bobul fericit din
mijlocul Pământului! AMÂNDOUĂ: Săpa… ca să ai tu bascheţi în picioare și pacheţel cu șuncă… la școală! VOCE: Șarap, cucuvelelor! N-am mai dat pe la școală de nouă zile! Pe voi vă văd în fieșce zi cu cartea su braţ… și-n recreaţie! VOCE: Cred că și su plapumă… silabisiţi! Tocilarelor! DELI: Nu tocim: învăţăm. Eu vreau să devin învăţătoare, ca mama, care a venit dintr-un sat din Bihor să-i înveţe pe copiii Văii să scrie și să citească… VOCE: … da care până la urmă nimeri să spele scuipaţi de babă la Milano! DELI: Așa e viaţa, zice și mama, nu întotdeauna dacă te uiţi la un pisc de munte… și ajungi la el! GIGI: Eu vreau să devin doctoriţă de copii… VOCE: … ca să le ștergi mucii de gripă caviară! VOCEA (căscat prelung): Dom Geo… dacă tot ai luat voluntar hăţurile piesei în mână… ia-le de tot… că mie mi-e cam somnic și-aș face un nani fără filtru! Ia și întrebările! Prin cortină i se întinde un sul de hârtii. DOMNUL GEO: În al noulea strat care înfășoară Pământul e miezul incandescent… de la care așteptăm lumina și căldură… dar pe care… dacă-l l-am lua în palmă… AMÂNDOUĂ: … frige! DOMNUL GEO: Tot ce e luminos și cald… frige, dragele mele… dragii noștri tineri din sală și de pretutindeni. Să nu întindeţi niciodată braţul spre un bulgăre prea strălucitor, din care iese fum dulce… crezând că aţi atins Fericirea… TIBI: Biiiine, bătrâne… lasă-ne cu lecţiile de dirigenţie! Uite… eu trag pe nas… (Ţigara!) și fericirea îmi urcă din tălpă până în… (Scoate fumul pe nări.) claxoane! DOMNUL GEO: Și dacă tot veni vorba… a doua întrebare: Credeţi că fumul de iarbă ce-l trag unii… din păcate tot mai mulţi!... în piept… aduce Fericirea? Dezbatere. DOMNUL GEO (Foaia!): A venit vorba adineauri de dictatura ce-a fost și de democraţia care este. Întreb: Pentru voi, tinerii… care e mama cu covrigii: baba aia rea și urâtă… Dictatura ce abia trecu… unii spun că nu trecu deloc!... sau… fetișcana asta cu plete dalbe și fustele-n vânt… ce-și leagănă nurii de la Rin la Mississippi… numită Democraţie? VOCE: Un babalâc ca tine, ce și-a legănat pletele încă negre pe vremea împușcatului… știe răspunsul înainte săntrebe! VOCE: Și bunu… care fu activist de partid… și tata povesteau cum… odată… primi ordin de la judeţeană să scoată
toată comuna, cu mic cu mare, la cules de cucuruz… că n-avea cin să-l mai culeagă… că elevii, militarii și studenţii nu mai făceau faţă!... iar un bătrân nu vru să iasă din curte… că era bolnav… VOCE: Și… bunu-tău îi dădu ceai de tei cu penicilină… VOCE: Îi trase la picioare… cică… să nu dea exemplul rău! Așa că… lasă-ne cu lecţii de morală comunistă ţinute de membri tembeli de partid! DOMNUL GEO: N-am fost membru de partid, dar am fost pionier și utecist… că nu se putea altfel. VOCE: Așa ziceţi toţi… că nu se putea altfel… da de fapt lingeaţi clanţa de la miliţie ca să pârâţi că vecinu a luat două pâini, pe sub mână… când trebuia să primească doar a noua parte! DOMNUL GEO: La unsprezece ani publicam articole și povestiri în revista Cutezătorii… unde, alături de alţi copii, care azi sunt nume mari în literatura Naţiei… VOCE: … pe la Paris sau Nev York… VOCE: … că doar nu erau fraieri să rămână pe Dâmboviţa! DOMNUL GEO: Revista avea grijă ca, de câteva ori pe an, îndeobște vara, să ne adune pe cei mai harnici scriitorași în tabere de creaţie… VOCE: … unde povesteaţi cât de frumoși și înalţi sunt comuniștii! DOMNUL GEO: … unde învăţam, cu scriitori și gazatari adevăraţi, tainele scrisului și ale gazetăriei. Și așa… un copil de la ţară cu oareșce talent… a putut să meargă la munte și la mare fără banii lui tata, muncitor la șaibă… să-și valorifice bucăţica de talent. Așa cum… negrul regim îi trimitea pe cei talentaţi la muzică… în tabere de muzică, pe cei talentaţi la sport le puse racheta-n palmă sau mingea-n bocanc… de-ajunseră Năstase, sau Hagi, sau Nadia… Apoi, în timpul liceului am scris la revista Luceafărul, unde, la poșta redacţiei, marele poet Geo Dumitrescu m-a remarcat și, chiar în zilele când dădeam bacalaureatul, mi-a publicat o povestire de două pagini în mijlocul revistei. Peste câţiva ani… prinzînd curaj și îndemânare, cu pixul într-o mână și pușca-n cealaltă, ca soldat, la Severin… că-n vremurile alea… fiecare fiu al patriei era obligat să-și apere glia cu arma-n braţ… am scris un roman pe care l-am intitulat ”Omul care urlă ca lupii”... și din cazarmă, am trimis manuscrisul la editura Albatros, la concurs… Am câștigat și mi-a apărut romanul sub titlul ”Orașul”, pe motiv de cenzură. VOCE: Te dai și cenzurat! Vrei și pensie viageră ca victimă a secu… ca orice baștan contemporan?! (va urma)
miercuri, 7 februarie 2024
În Valea Jiului
Vijeliile fără pagube umane Acoperișuri luate de vânt, copaci smulși din rădăcină sunt doar câteva dintre efectele intensificărilor de vânt anunțate de În Valea Jiului a fost cod portocaliu de vânt, iar în restul judeţului - galben. Mai multe acoperișuri au fost smulse de
meteorologi. În tot județul luni s-au înregistrat astfel de incidente, iar pompierii au fost chemați pentru a înlătura pagubele.
vânt în Valea Jiului, luni. După orele 14, pompierii Detașamentului Petroșani au intervenit
pentru gestionarea mai multor situaţii de urgenţă. La Vulcan două mobile au rămas fără acoperișuri, unul de pe strada Lăcrămioarelor și altul de pe strada Romană. În ambele cazuri, acestea sau prăbușit peste autoturisme. Tot la Vulcan s-au desprins mai multe bucăţi de acoperiș pe străzile Dorobanţi și Traian. La Lupeni un acoperiș luat de vânt a căzut peste o ţeavă de gaz pe strada Viitorului. La Câmpu lui Neag mai mulţi copaci au căzut pe carosabil din cauza vântului puternic. Pentru înlăturarea efectelor negative cauzate de vântul puternic au acţionat
32 de pompieri cu 9 autospeciale. Din fericire, în urma acestor evenimente nu au fost înregistrate victime, ci doar pagube materiale.
Pe 12 februarie
Epuraş îşi lansează albumul „13” Pianistul Aurelian Epuraș își lansează luni, primul album din carieră. Intitulat simplu „13” albumul cuprinde 5 compoziții
realizate în 5 ani. Momentul va fi marcat cum altfel decât printr-un veritabil concert de pian la teatrul din Petroșani.
Într-o zi de 12 a ales pianistul din Petroșani să-și lanseze albumul intitulat „13”, care cuprinde 5 compoziţii și înglobează munca de 5 ani a pianistului Aurelian Epuraș. Tot acest joc de cifre are în spate un eveniment la care suntem invitaţi să fim părtași cu toţii. „13 este ziua mea de naștere, lucrurile frumoase din viaţa mea s-au întâmplat în zile de 13. Așa că am zis că e foarte sugestiv pentru mine 13. Evenimentul se va ţine la Petroșani, pentru că aici sunt cunoscut, acest oraș însemnă pentru mine acasă, aici am toţi prietenii, așa că mi s-a părut normal să-mi lansez albumul aici”, a spus Aurelian Epuraș.
Albumul cuprinde 5 dintre compoziţiile fermecătoare ale pianistului petroșenean, scrise în ultimii 5 ani: „Mi-e dor de tine”, „Cântec din cer”, „Ziduri”, „Stele”, „Ultimul Vals”. „Nu este foarte ușor să compui la pian, îţi trebuie timp, verifici, iar încerci, toate piesele vorbesc despre dragoste în toate formele ei. Acest album este o parte din mine practic, așa că toţi cei vor să-mi fie alături, îi aștept la teatru, luni, 12 februarie de la ora 19:00” a mai adăugat Aurelian Epuraș. La lansarea primului său album Epuraș va susţine un concert 100% „live”, în care va cânta piesele de pe album, și „Primul vals” – melodie în primă audiţie. direcţie, toate deciziile pe tot parcursul meciului, fiind luate în favoarea echipei din Caracal. Inclusiv suporterii din Caracal au fost revoltaţi de deciziile arbitrilor, o parte dintre ei părăsind sala înainte de terminarea partidei. Capul sus fetelor, pentru noi sunteţi câștigătoarele morale ale meciului! Doar două faze în postări, prima se fluieră picior, deși mingea nu atinge piciorul jucătoarei, iar în a doua marii arbitrii ajung să se certe între ei pe teren pentru decizia luată”, a fost comentariul făcut de unul dintre cei prezenţi la faţa locului.
Handbal. Junioare 2
Petroşenencele – furate de arbitri Partida de handbal a junioarelor 2 de la CSȘ Petroșani care au jucat, în deplasare, la Caracal, cu CSS s-a încheiat cu victoria gazdelor: 37-35. Este prima înfrângere a petoșenencelor. Unii cunoscători ai fenomenului susțin că ar fi fost viciere de rezultat. Cei prezenţi la faţa locului spun că meciul a fost pierdut de trupa din
8
www.zvj.ro miercuri, 7 februarie 2024
Petroșani după un arbitraj „execrabil” din partea
arbitrilor din Craiova, G. Dumitru - L. Ionesc, „care au fluierat într-o singură
DIVERSE
Loredana JUGLEA
7
8
PRĂVĂLIA CU ISTORII
Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei”
Întreţinutele „Întreţinuta este o femeie din specia celor așa numite <<moderne>>, care pentru ca să intre în graţiile vreunui bărbat trebuie mai întâiu să cadă ca apoi să decadă formal. Întreţinuta se deosebește de femeea de stradă prin mici particularităţi și anume ea este: mai curăţică, mai vioaie, mai șireată și uneori chiar mai frumoasă. Dacă suntem atenţi, vedem <<domnișoare>>, cari înainte de masă se plimbă, seara înaintea mesei se plimbă, iar apoi de…ca femei cinstite, se retrag în camerele lor mobilate cu mult gust și unde le așteaptă adoratorii… Dacă ne interesăm asupra ocupaţiei acestor <<domnișoare>>, ni se răspunde pe scurt: Dumneaei este domnișoara X, amanta domnului Y. Cine sunt întreţinutele și unde au ele teren de activitate? Toate <<freulein>>-urile și <<kisasszony>>-urile scăpătate, frapate
facebook.com/ziarulvaiijiului
dacă le favorizează norocul, găsesc câte un fraier adorator. Și, astfel întâmplându-se domnișoara Mitzi, Cuci, Fritzi, Mutzi, Beti, Juliska, Mariska, Rozsi etc. se aranjează bine pentru un timp nedeterminat. Este un lucru constatat că aceste așa botezate împrieteniri se prefac uneori în căsătorii legale, dar aceasta foarte rar. În schimb, am văzut cazuri, când din pricina acestor femei cu nume așa de frivole, au rezultat crime, divorţuri,
bătăi, furturi, chestiuni de spionaj și altele. Ca să vorbim asupra localităţilor unde sau pripășit aceste fiinţe nenorocite ce-au înhăţat fericirea doar vremelnic, putem afirma că întreţinutele au teren de activitate prin orașele mijlocii de provincie și, în timpul sezonului, prin staţiunile balneare și climaterice”. [„Vipera”, Anul I, nr. 2, Lugoj, 27 februarie 1926].
de lux, cele alungate din posturile ocazionale, sau cele date afară de la stăpân, toate casieriţele de cafenea pentru cari munca cinstită este un calvar, se pun în vreun colţ de stradă și
miercuri, 7 februarie 2024