3673 joi 8 feb 2024 by Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9769 lei 1$ = 4,6228 lei 1₤ = 5,8377 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

joi, 8 februarie 2024

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Anul XVII • nr. 3673 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Comasarea alegerilor - şi economie şi manevră politică Politicienii insistă cu comasarea alegerilor, iar pentru a convinge că e cea mai bună variantă, scornesc tot felul de motive. Ba că s-ar face economie la bugetul de stat, ba că din cauza alegerilor, copiii ar pierde prea multe zile de școală, ba ca prin 5 runde de vot s-ar pune o presiune mare pe electorat. Ce cred în realitate oamenii? Citiți mai jos...

Aproape jumătate dintre români (49,4%) cred că alegerile din 2024 ar trebui organizate separat. 46,6% se pronunţă în favoarea comasării unora dintre scrutine, conform datelor unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro Politicienii, și mai ales cei de la PSD și PNL, insistă cu comasarea și invocă motive care cred ei că prind la electorat. Aceștia susţin că prin comasare s-ar reducere cheltuielile de organizare cu aproximativ un miliard de lei. Mai mult, simulează și o empatie faţă de om care ar fi obosit să asiste la

patru rânduri de campanie electorală. Și, nu în ultimul rând, elevii vor pierde prea multe zile de școală ca urmare a organizării secţiilor de votare la instituţiile de învăţământ. „Este o variantă proastă. Le este frică că nu merge lumea la vot și încearcă ei să facă o manevră. Dacă se va întâmpla așa, cel mai câștigat după părerea mea va fi AUR”, iar pierzătorii vor fi PSD și PNL„ a declarat un trecător. AUR un

partid care se umple, încet, încet de traseiști politici, de-ar fi să privim doar în judeţul Hunedoara și care astfel nu se diferenţiază de celelalte. „Trebuie făcute la rând, domnule, ca să știm cu cine să votăm, nu să ne ameţească ei cu zeci de buletine” a mai adăugat un cetăţean. Sociologul Valentin Fulger explică de ce motivele invocate de PSD și PNL sunt fragile: „Se vântură foarte mult ideea de economie pe care ar putea să o realizeze cei care conduc ţara, la bugetul de stat. Cel puţin, din punctul meu de vedere, este o minciună, un fel de perdea de fum care încearcă să ni se arunce în faţă și vă spun și de ce. La nivelul tuturor celor 5 rânduri de alegeri pe care le-am avea, ar costa 760 milioane de euro. Dar, în același timp, am pus în contrabalans ce-și permite ţara să facă pentru democraţie și ce-și permite pentru pensionarii speciale de exemplu. 1,5 miliarde de euro anual costă, la nivelul anului 2024 pensiile

militare, doar cele din MAI, și adăugându-se și pensiile celor din sistemul de justiţie atingem suma de 2,4 miliarde de euro anual. Deci, ţara are 2,4 miliarde de euro să plătească pentru câteva zeci de mii de oameni, dar n-are 760 de milioane de euro, pentru 20 de milioane de oameni care trebuie să se prezinte la alegeri. Din punctul meu de vedere pică acest argument economic”. În realitate, prin comasarea celor două tipuri de alegeri, europarlamentare și locale, PSD și PNL mizează pe o prezenţă mai mare la vot prin mobilizarea electoratului cu ajutorul primarilor. Acest lucru ar maximiza procentele celor două partide. Miza este limitarea ascensiunii partidelor conduse de Simion și Șoșoacă și creșterea numărului de mandate PSD și PNL la europarlamentare. Practic, PSD își securizează poziţia și maximizează procentele, în timp ce PNL încearcă să câștige locul doi la europarlamentare și să fie înaintea partidului lui Simion. O decizie cu privire la comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale urmează a fi luată până în luna martie.

„1924-2024. Petroșani 100”

Expoziţie la Muzeul Mineritului

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

Demarate în ianuarie, evenimentele culturale intitulate generic „De la Iacob la Iacob”, care marchează împlinirea unui secol de la declararea oraș a Petroșaniului, continuă la Muzeul Mineritului din Petroșani. Muzeul organizează expoziţia de fotografii „O vizită-revanșă fără glorie. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în Valea Jiului, 9 noiembrie 1977. Acţiunea Corvin”. Vizita a avut loc la puţin timp după revolta muncitorească anticomunistă de la Lupeni din august 1977 condusă de minerul Constantin Dobre. Expoziţia va fi deschisă toată luna februarie.

DIVERSE

Cum poţi câştiga 1000 de euro Incubatorul de Start Up, eveniment ce are ca scop formarea de noi oameni de bussines are loc vineri în Valea Jiului. Interesul este unul crescut, iar invitații sunt pe măsură. În joc este un premiu e 1.000 de euro, care va fi acordat celei mai bune idei de bussines evaluată de un juriu avizat. Incubatorul de Start Up va avea loc în 10, 11 și 12 februarie. Iniţiativa vine în sprijinul antreprenorilor din Valea Jiului aflaţi la început de drum. 60 de participanţi sau înscris pe platformă. Ei vor avea acces la o expertiză de top pentru a-și contura planurile de afaceri. „Ne bucurăm foarte mult că avem 60 de participanţi confirmaţi pe lista de prezenţă. Chiar am oprit înscrierile, pentru că aceasta e capacitatea maximă cu care putem să lucrăm și ne face să credem că un astfel de demers ar trebui repetat, cu o frecvenţă de cel puţin două ori pe an. Deci, avem 60 de participanţi. Avem, de asemenea, o asociaţie care este accelerator și incubator de start-up din Piatra Neamţ, niște oameni foarte dedicaţi domeniilor

de start-up, care în cadrul proiectului propun și câteva exemple de bună practică din România. Așteptăm în cele două zile în care ideile de proiecte din Valea Jiului să devină niște proiecte de afaceri complete. În 12 ianuarie, în cadrul unei conferinţe festive, vom premia, alături de un juriu format din specialiști din ministerul antreprenoriatului, al fondurilor europene, câţiva lideri de bussines din Valea Jiului. Suntem optimiști și sperăm ca o parte din aceste planuri de afaceri să-și găsească finanţarea din fondul de tranziţie justă”, a declarat Alexandru Kelemen, director ADTIVJ. Evenimentul se va desfășura pe 3 zile. În prima zi, la Vulcan, în cadrul întâlnirii se vor cunoaște participanţii și ideile lor de afaceri. A doua zi, 11

februarie, este rezervată atelierelor de lucru, pentru a transforma ideile în planuri de afaceri, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă în domeniu. În final, la Palatul Cultural Minerul din Lupeni va avea loc o dezbate cu subiecte referitoare la viitorul economic al Văii Jiului și o sesiune de prezentare a ideilor de afaceri realizate

în zilele anterioare. Tot acest eveniment este creat în sprijinul antreprenorilor din Valea Jiului aflaţi la început de drum. Participanţii vor avea acces la expertiză de top pentru a-și contura planurile de afaceri, iar cea mai bună idee va fi răsplătită cu un premiu special în valoare de 1.000 euro.

Bătăuşele de la Haţeg - notele scăzute la purtare Fetele de la Hațeg, a căror bătaie a făcu t înconjurul internetului, au note le scăzute la purtare și trebuie să participe la cursur i de reeducare. Săptămân a aceasta cazul a fost analizat în consiliul profesoral, iar elevele trebuie să suporte ac um consecințele. Fetele s-au bătut cu pumnii și picioare le înaintea orelor de curs, pe 1 februarie.

Conflictul dintre eleve din Hateg a pornit de la faptul că una dintre ele ar fi întârziat la microbuz, și întreg autovehiculul ar fi așteptat după ea. De aici a fost doar un pas până la o bătaie în toată regula. Atât că reacţia fetelor este nejustificată, iar modul extrem în care au ales să-și rezolve conflictul i-au pus în gardă și pe părinţi, mai ales că tinerele nu provin din familii cu probleme. „S-au organizat ședinţe și s-au făcut propuneri către consiliul profesoral și sa aprobat scăderea notei la purtare pentru toate fetele implicate în acest incident. Chiar dacă incidentul a fost în afara unităţii de învăţământ, gravitarea

)

Ziarul Vaii Jiului

faptelor este deosebită și bineînţeles a fost afectată grav și imaginea unităţii de învăţământ. Tot acest episod trebuie privit ca o lecţie, în așa fel încât pe

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

viitor să nu ne mai confruntăm cu astfel de situaţii. Fetele vor participa și la ședinţe de consiliere, atât individuale, cât și colective, iar noi ca instituţie am hotărât creșterea numărului de activităţi cu caracter preventiv, pe care le avem în parteneriat cu reprezentanţii M.A.I.”, a spus Maria Ștefănie, inspector școlar general ISJ Hunedoara. Nu este pentru prima dată când astfel de incidente au loc în judeţul Hunedoara, un altul a avut loc la Hunedoara în toamna anului trecut. Violenţa școlară crește într-un ritm alarmant. La atâţia directori numiţi doar pe criteriu politic, nici nu e de mirare...

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

joi, 8 februarie 2024

Vulcan

Primăria asigură că blocul va fi terminat Blocul D5 de pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan este cel mai bun exemplu pentru a demonstra cât de lent și prost se derulează lucrările de reabilitare termică atunci când constructorul desemnat prin licitație nu se dovedește să fie conform cerințelor. Creșterea eficienței energetice a acestui imobil a fost cuprinsă într-un proiect în care mai intră și alte trei blocuri de locuinţe, iar termenul de finalizare era 30.06.2020. Proiectul a fost cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 20142020, care, după cum se știe, a fost „întins”, din cauza pandemiei, până în 2023. Valoarea totală a investiţiei a fost calculată, la vremea aceea, la suma de 4.370.045,55 de lei, din care finanţarea europeană ajungea la 2.092.496,38 de lei. Bani la greu, după cum se vede, din care nu ar fi trebuit să se piardă nici un leuţ.

Modul în care s-a lucrat la bloc i-a dezamăgit pe locatari, dar și pe cei din administraţia publică locală. Au fost zile în care

veneau la treabă cel mult trei muncitori, iar uneori nu vedeai umbră de constructor. Neînţelegerile dintre primărie și societatea de construcţii au pornit de la cererile de bani făcute de către aceasta din urmă și refuzul administraţiei locale de a achita lucrările din motive pe care aceasta le consideră întemeiate. De aici a pornit procesul care se derulează și în momentul de faţă. Lucrările ajunse cam la optzeci și ceva la sută procent de finalizare sunt acum întrerupte.

Cu puțin timp în urmă primarul Cristian Merișanu a asigurat-o pe doamna Elena Cazamir, locatar din D5 și critic vehement al modului în care s-a lucrat la bloc, că se va găsi un constructor

serios care să continue și să ducă la bun sfârșit ceea ce mai e de făcut. Edilul șef nu a putut să estimeze data la care la care se va petrece acest fapt, mai ales că primăria încearcă să recupereze daunele produse din cauza întârzierii și,

apoi, sistării lucrărilor. În acest timp, tencuiala de la ultimul etaj de pe peretele vestic al blocului a început să cadă, iar de la subsol zidul este cuprins de mucegai. Partea frumoasă este că în grădiniţa unei scări au răsărit ghioceii.

Vulcan

Acţiunile din februarie În ședința ordinară din ianuarie, membrii Consiliului Local Vulcan au aprobat programul acțiunilor culturale, științifice, artistice, sportive și de agrement care urmează să aibă loc în cursul lunii februarie. Față de perioada de dinainte în care programul pentru anul următor era alcătuit în luna decembrie a anului care se încheia, acum acesta se face cu o lună înaintea celei în care se va desfășura. Prima acţiune sportivă din această lună va fi „Cupa Schiorului Vulcănean” care se va organiza în Pasul Vâlcan. Va fi vorba, ca și în anii trecuţi, de un concurs de schi, snowboard și săniuţe. Concurenţilor li

www.zvj.ro

8 joi, 8 februarie 2024

se vor acorda premii în bani și diplome și medalii. Cei mici vor primi și dulciuri. Suma de bani alocată evenimentului a cărui dată de desfășurare urmează să fie anunţată este de 10.000 de lei.

A doua acțiune programată pentru a doua lună a anului este concursul de înot pentru copii „Cupa Prichindelul”. Vor participa prichindei cu vârsta cuprinsă între cinci

și nouă ani care se vor întrece la stilurile de înot crowel, brass, spate și fluture. Este inutil să mai spun că acţiunea pentru care s-au pus la o parte 3.000 de lei va avea loc la bazinul de înot didactic din Vulcan. Și în acest caz,

participanţii vor fi răsplătiţi cu diplome, medalii, cupe dulciuri și baloane. Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE

TEATRU Gheorghe TRUȚĂ vă prezintă

9 sau Fly, Robin, Fly (V) - piesă-dezbatere despre condiția tinerilor în Lume -

(urmare din numărul trecut)

Personajele: DOMNUL GEO GIGI DELI TYBY… neapărat cu doi igreci! VOCEA GLAS MIC VOCI… DOMNUL GEO: N-am fost un privilegiat al regimului. Eram un copil de la ţară, cu părinţi oameni simpli, am făcut liceul stând la internat, cu nouă inși într-o cameră de doi pe doi… apoi am urmat matematicile, ca să nu fiu obligat să mint, cum se obișnuia în epocă: E știut că numerele nu mint… VOCE: … că-n coana Literatură, unde te lauzi c-ai intrat prin poarta din faţă, în curtea unde se înălţau din zori și până în zori nesfârșitele ode spre urechile blegi ale tovarășului… cum spune bunu… lucrurile erau limpezi ca cristalul… VOCE: … ce-l sorbim noi azi, cu nesaţ! DOMNUL GEO: Au făcut-o alţii, însă eu n-am minţit niciodată, nici în scris, nici în socotit. GIGI: Când v-a ajuns cartea în orașul nostru, mama dormea cu ea sub pernă… Când v-aţi transferat în orașul cu nume de lup… nu s-a lăsat până n-a ajuns și ea în clasa unde eraţi diriginte. DOMNUL GEO: Mi-o amintesc pe mama ta… Era o fetiţă cuminte și silitoare, stătea în prima bancă și, toată ora, mă privea fix, nemișcată, cu ochii ei verzi, frumoși… Trecuseră trei ani de când câștigasem concursul de debut… romanul nu mai apărea… eram deja profesor în Orașul de sub munte… când, într-o recreaţie, apare în pragul clasei, directorul școlii. ”Te cheamă de la București… de la Casa Scânteii… în legătură cu-o carte!” șoptește, roșu de emoţie. După nouă ore… și încă nouă!... de ”dugu-dugu!” cu un personal de noapte… la nouă fix dimineaţa eram în poartă la Casa Scânteii. ”Ce poftește băieţică?!” mă ia în primire portarul. Îi explic pe cine aștept… Mă privește pieziș… ”Trebe s-apară… Când vezi unu

facebook.com/ziarulvaiijiului

mare cât Ceahlău… ăla e tov Sântimbreanu!” Pe la nouă și nouă… mai întâi se aude o voce, apoi apare Muntele. ”Vă caută un băieţică… ” zice portarul cu glas sfios. ”Ce… băieţică, bă… că omul a scris un roman!” tună muntele și mă impinge în lift. Sus, în biroul de la etajul nouă, nea Mircea mă ia la rost: ”Bă, romanul e frumos, bine scris, dar ce-ţi veni să scrii alea nouă rânduri, unde să pui alături comunismul și fascismul?!” ”Păi… tov Sântimbreanu… e știut că și comunismul, și fascismul sunt regimuri totalitare!” ”Unde scrie?!” ”În Letre francais… mi-a adus-o și mie un văr, când a fost cu călușu la Paris!” ”Bă, așa o fi… dar alea nouă rânduri or să-ţi ţină cartea nouă ani pe tușă… după care va fi dusă la closet și cineva va trage apa! A fost o problemă cu titlul… era prea urlător… și cenzorul, băiat de treabă, ne cunoaștem: bunu-său e de la mine, din Sântimbru… dar avea și el acasă nevastă și copii… Zice: ”Cum se poate ca în orânduirea noastră multilateral dezvoltată… cineva să urle ca lupii?! Nu cumva e o aluzie… știind că lupii urlă de foame?!” A mai zis că… ai noroc că ești tânăr și partidul încurajează tinerii cu oareșce talent… ca să arate Occidentului că și sub steag roșu lângă Carpaţi, nasc oameni… și să crape ăla de ciudă! Așa că… titlul ţi l-am schimbat eu… fără somaţie!... și dacă vrei să ai o șansă din nouă s-apară cartea… uite aici pixu: Rade urgent astea nouă rânduri!” Iau pixul… rad… Și peste nouă luni apare cartea… Vreau să spun că și-n ordinarul ăla de comunism… sau ce-o fi fost… a fi tânăr era un argument tare… VOCE: Pe când azi… vax albina! Dacă ești tânăr și ai puţină snagă… economia de piaţă îţi dă una-n cap să te bage la fund. Eu eram bun la fotbal… da… bun rău de tot! VOCE: Păcat că ţi-au murit toţi lăudătorii! VOCE: Și zic ăi de m-au văzut… tata, unchii și prietenii… ”Du-te, mă, la un club… că e păcat de Dumnezeu, care ţi-a pus în cârcă talentu, să n-o iei pe urmele lu Hagi… minim Piţurcă!” Și… mă duc. ”Bună ziua!” ”Bună ziua.” ”Ia gogoașa asta, îmi zice antrenoru, te duci la nouă metri și de-acolo îl bombardezi pe flăcăul din poartă cu găluște!” Iau mingea… trag… Nouă din nouă, să mor călcat de aeroplanu de Oboga dacă mint!” ”Dispari în clipa asta… și să nu mai calci pe-aici!” îmi zice omu printre dinţi. ”De ce, nenea?! zic. ”Nu sunt bun?” ”Tocmai pentru că ești! Da… am pe postu de atacant un prost… care din nouă șuturi… de unde-ai dat tu… dă nouă la nouă metri peste poartă. Numai că e fiul sponsorului clubului… așa că… ori unu… ori altu!

Talent mai găsim… dar arginţi… mai rar. Așa că… ia viteză!” Ce ziceţi? DOMNUL GEO (spre Sală): Voi ce ziceţi? Discuţii. GIGI: Bunica îmi povestea cum… când era cât ciomagul pe care-l purta în palmă… mergea cu fetele și băieţii din sat… că pe-atunci orășelul nostru era un sătuc… cu vitele la pășunat… VOCE: Știu: punea pătura pe iarbă… nu de-asta… din care fumăm noi amu!... și cântau: ”Vine badea pe uliţă… și mă află pe oliţă!” Momârlăncuţe de doi lei! DELI: Nu văd nicio rușine de a fi momârlan. Din contra: momârlanii sunt oameni de ispravă, români adevăraţi, care își păstrează cu sfinţenie obiceiurile și portul… VOCE: Pijamaua aia de pe tine… și de pe sor-ta… numești tu… ”port”? GIGI: Bunica stătea în spatele nostru când ne brodam ii-le și, din când în când, ne lua acul din mână și cosea ea doi boboci… ”Uite, fetele mele, cum se face: am învăţat și eu de la buna mea!” VOCE: Tibi taică… tu le-ai adus… tu le dezbracă: Dă jos de pe ele perdelele astea… că mă uit la ele… floricelele alea penibile îmi joacă-n faţa ochilor și mă bagă-n depresie! VOCE: De nu… venim noi și le lăsăm doar în budigăi… iar dacă și ăia sunt înfloraţi… Jos cu ei! DELI: N-avem pe noi… nici perdele, nici pijamale: e costum popular ce-l purtăm de sărbători… GIGI: … și Tibi ne-a zis că azi sărbătorim Ziua Naţională… de-asta am și venit… DELI: … să sărbătorim ziua în care patria noastre a redevenit rotundă… VOCE: … cu oareșce aproximări! GIGI: … zi sfântă! De aceea am venit îmbrăcate în costum popular… așa cum suntem și pe scenă, la cercul de dansuri populare, la care evoluăm… cu care am colindat toată ţara… DELI: … chiar și în străinătate!... ca să arătăm și altora frumuseţea dansului și portului nostru. VOCE: Arătaţi pe dracu: semănaţi cu două cucuvele ambulante! Iar dacă e vorba de dans… VOCE: … nu s-ezistă dans fără o muzică bună… Luaţi de-aici! Ritmuri modern, bubuitoare… VOCE: Vedeţi… asta muzică… dans… Nu… doi în dreapta… doi în stânga… ca două găini bete! Metalice… minim diparpăle, bongiovi… tată! GIGI: Și pe unii din voi v-am văzut în sala de alături, de unde dansam noi… tot la dansuri! VOCE: Adevărat: pe nouă dintr-ăștia de faţă ne-a luat văruţu Tibi… la călușari… VOCE: Nu aveam decât două figuri: Tâm-tam… tâm-tam… ta-ra-ram-tamtam… Ridicam ciomegele-n sus… și strigam din toţi rărunchii… ”Iara-i șa!” VOCE: Mie cel mai mult mi-a plăcut că

ne dădeau ciomegele acasă… că erau de folos: pe strada mea pândeau doi ciobănești cât o vacă și… în legitimă apărare… dădeam cu bâtele după ei! VOCE: Hai, văruţule, să le arătăm noi coregrafie! Oprește, mă diparpălu… și pune de-un căluș! Muzica bubuitoare se oprește, brusc. După câteva clipe, ritmuri de căluș… Tibi… în fruntea unui rând de umbrecălușari. TIBI (răcnet): Aoleo ce bine-mi pare… că fu muma fată mare! Tâm-tam… tâmtam… Iar-ai-șa! VOCI: Hei… hei… iara-ai șa! TIBI (se desprinde): Într-o zi, m-a luat deoparte proful de sport… care, zicăse… era de la Galicea… mare sau mică… patria călușarilor… și-mi zice: ”Bă, te văd flăcău înalt… c-asta-i baza la căluș!... hai să facem o formaţie de calușari… mergem cu ea prin toată Lumea, garantez… de la Grenada, la Nuiorc… Așa… mai ieșiţi și voi din valea asta, că altfel… în putoare de cărbune vi se usucă plămânii!” Fluier spre gașcă: sunt aici de faţă… vro nouă inși… VOCI: Prezenţi, șefu! TIBI: Haideţi, flăcăii moșului, le zic, să vadă Occidentu… de la Rin, la Mississippi… inclusiv diaspora… românași rămași pe vatră, înalţi ca brazii… VOCE: Nu ca piticaniile astea două… TIBI: Ei… fetele nu-s brazi… VOCE: Și ce dacă?! Muierea româncă e bărbătoasă, ţapănă ca lumânarea… scoate pieptu-nainte… VOCE: Astea… ce să scoată… două prune scofâlcite?! VOCE: Las, bă, că cresc ele… și pruna se face măr… merele se fac portocale… dup-aia gutui… VOCE: Să fac pă dracu! Pruna moare… o bagă momârlanu la ţuică! Mă… ia dă-le jos de pă ele cearceafurile… să vedem dacă li să coapsă prunicile… AMÂNDOUĂ (se vâră, mai adânc, una într-alta): Sunteţi… fiinţe toxice! VOCE: Mai bine ne ziceaţi ”porci”… că azi, râmătorii sunt la mare căutare. Am auzit că porcu românesc ar fi pe cale de dispariţie… cică… toată carnea ce-o mâncăm… e de-afară! VOCE: Și… porcii noștri… unde e?! VOCE: La gunoi. Pe motiv de gripă caviară! VOCE: Ai altora… nu fumează… caviara?! VOCE: Nu, că ăia îi ţin la hotel, cu camera separate, cu televisor și piscină! VOCE: Hai, mă, lăsaţi gripa caviară și puneţi o metalică! Venirăm să ne zbenguim și să ne simtem trendi… or să ne uităm la două băbuţe de cinșpe anișori și să conversăm despre mangaliţe?! VOCE: Știu că e la modă… dar io m-am săturat să fac pe prostu în piesa asta… că există pericolu să rămâu așa!

joi, 8 februarie 2024

VOCE: Și… ce-are?! Azi… să fii prost e o virtute: n-ai greţuri, toată lumea te giugiulește… ”Lăsaţi-l în pace… că e prost!”… ba… mai iei și îndemnizaţie pe prostie! În plus… vorba lu Creangă: Când te uiţi în jur și vezi atâţia proști… capeţi curaj! VOCE: Ba… să te scuipe toţi pe creștet: ”Uite… prostu!”… când ei sunt de nouă ori mai bătuţi în cap ca tine… nu mai suport! Tu, cititor tăcut, bucolic… naiv și sobru om de munci… VOCE: Această carte s-o arunci… cu tot desfâu-i melancolic! But if worthy you dig with eyes in deep, quivering ravines… VOCE: Citește-o… și-ai să mă iubești! Read and You II Love Me! De nu știi slova și rostirea… VOCE: Si vous ne connaissez pas le mot et l’énoncé du célèbre mag Satan… Vedeţi… nu suntem chiar tute… dacă silabisim din vărul Baudelaire… chiar pre limba lui… și nu numai! VOCE: Doar că suntem puși să facem pe proștii… ca să dăm bine la context… VOCE: … având scuza că… ”Lăsaţi-i, mă, că sunt tineri… e timp să le vină mintea la cap! VOCE: Cine-i prost… prost moare… tânăr sau bătrân! De fapt, noi, aici, nu facem pe proștii… ci doar pozăm în oameni răi… VOCE: … cârcotași și agramaţi… c-așa en teatru… VOCE: … și mai ales în viaţă: unul duce găleata cu talent… și nouă hârdăul cu prostie! GIGI: Nu sunteţi o ceată de proști, ci doar un grup toxic… DELI: … iar toxicitatea e mai periculoasă decât prostia! Muzica reizbucnește. VOCE: Și, zi-i, frate Tibișor… speriarăţi sau nu mapamondu cu… ”Iar-ăi-șa!” ? TIBI: De la New York la Canbera… trecând prin Milano… românașii noștri săreau de pe scaune și jucau pe culoare: ”Iar-ăi-șa!”… VOCE: … nu stau ca pupezele astea două… încremenite ca statuia Libertăţii: Mulţi urcau pe scenă, ne luau ciomegele din mâini și ţopăiau lângă noi… VOCE: Era ca la balamuc: eram mai mulţi pe scenă decât în sală… Dar la hotel, lăsam ciomegele și pălăriile lângă ușă… săream într-o piscinuţă… ne luam blugii strămoșești… păpam somon și caviar, ca boierii… mai trăgeam un fum de iarbă… după care ascultam la căști, până ne lua somniferu… diparpălu, bongiovi… Viaţă, tata! A fost mișto… Până s-a terminat… VOCE: Din cauza profului de sport, care în fiecare deplasare o lua și pe nevastăsa… Aia… mai proastă decât astea două! VOCE: Și-odată… veneam de la un Singapore sau katamandu… și pe aeroport, la control… o găsește pe-asta cu o jumătate de kilogram de seminţe… cred că de… clementine GIGI: Clementinele nu au seminţe! VOCE: Ie-te-te… se sculă scroafa din coteţ?! Și numitele… cum să-nmulţăsc, proasta sulii?! Io pricepui de la ora de biologie… unde una cu ochelari, care navea de und să știe decât din cărţi… că era fată bătrână… cum o să fiţi voi

www.zvj.ro joi, 8 februarie 2024

două… că nici dracu n-o să se urce pe vreuna!... că groh-groh… ca să iese purcelușu ăla dolofan din care, la Crăciun, să facem noi cârnaţi… se urcă pe scroafa-mamă și-i vâră… undeva, sămânţa. Orice pe lumea asta trebe a fi la bază sămânţă! DELI: Clementinul e obţinut prin iubirea dintre portocal și mandarin și se înmulţește prin butași. VOCE: Cine zice?! DELI: Tot domnișoara de bio. Iar faptul că a rămas fată bătrână nu e de râs… GIGI: … fiecare fiinţă cu soarta ei, dar dânsa ne-a învăţat lucruri care ne vor folosi în viaţă! VOCE: Vă vor folosi pe dracu! O să văncalece un dromader… o să scoateţi din burtă vro nouă iezișori… la care n-o să le puneţi su bot… clementine… că e prea scumpe și alocaţia e mica, ci merele românești de nouă lei și nouă bani… Asta e minunata viaţă care vă așteaptă, după scripturi: ”Creșteţi și vă înmulţiţi… ” traduse în constituţie de parlamentari flămânzi în ”… ca să vă luăm și pielea de pe voi prin taxe și impozite.” AMÂNDOUĂ (își prind faţa în palme): Taci! VOCE: Tac-tac prin copac… fâș-fâș prin tufiș… unde ne ascundem toţi și trăim ca niște gândaci… pentru ca lupii cei suri să pape viţica cea blândă în numele poporului cel prost! VOCE: Ie-te… unde stătea Tudor Vladimirescu, altoit cu Horea, Cloșca și Crișan! VOCE: Nu-s revolutionist… și nici n-aș vrea… că mai toţi revoluţioniștii au sfârșit în ștreang sau în vârf de sabie… Io cred că e o prostie să-ţi dai viaţa pentru interesu altuia: fiecare, dacă poate, să lupte pentru interesu lui… VOCE: Cum zice și dirigu: ”Acum că aţi ajuns la majorat… aveţi drept de vot… Duceţi-vă la urne să votaţi pentru propășirea neamului și ca să vă fie și vouă mai bine!” Sanchi balamale… Cum zice tata: Trec ai noștri, vin ai noștri… noi rămânem tot ca…” VOCE (clinchet): … tine! VOCE: Nu trebuie să mă uit în oglindă ca să văd că sunt prost: proști suntem cu toţii. Vorba aia: Când mă uit în jur… prind curaj! Lumea, cum o văd io la venerabila vârstă de optsprezece ierni… e o colecţie de proști duși de nas de câţiva ticăloși… VOCE: Prostia nu e risipită egal în Lume… La noi… cât casa. La alţii… doar de două dește… VOCE: De unde știi tu asta, blândule Geluţ?! VOCE: Nu de la televizor, ca tine, proasto! Io am ridicat cracu la Canberra și Milano… și strigam ca apucatu: ”Iară-i șa!” de mă dureau bucile… nu de dragu folclorului autohton, ci era o ocazie să văd Lumea. Ș-am văzut-o vro doi ani… până ce proasta aia și-a ascuns sămânţa-n batistă… Și de-atunci… s-a vărsat ulcica cu lăptic cald: nu ne-a mai chemat nici dracu să călușim pe meridian… Am mai hăulit noi de vreo nouă ori pe la Focșani și Agigea… și s-a desfiinţat și anasamblu… TIBI: Ăla fu doar prilejul, cum spune

cronicarul… Eu, ca răcnitor-șef… știu mai bine. Nea Gelu, impresarul, mi-a spus din start: ”Bă, să nu cumva să daţi pe goarnă de unde venim… că v-a luat domnu dracu! Dacă vă-ntreabă cineva… venim din România… plai cu flori… șatât!” Un an și nouă luni… merse. Pe unde treceam… săli pline: românașii noștri, de dorul plaiurilor natale, ne primeau cu flori și plăcinte… Însă… dupo vreme, televiziile, începură să strige: ”Sala din Milano s-a dovedit neîncăpătoare pentru concetăţeni deai noștri, care mai păstrează în suflete dorul de plaiurile natale și au venit în număr mare să urmărească iscusitul ansamblu de dansuri populare susţinut de tineri din Vale…” Azi așa… mâine așa… până ce sălile erau tot mai goale… Nea Gelu zise oftând: ”Au aflat că suntem din ţara lu Cosma…” ”Nea Gelu… dar… nu noi am vârât căuș în guri de bucureșteni! Noi doar învârtim căluș…” Nea Gelu a ridicat din umeri… ”Asta e!” DOMNUL GEO: Întrebare: De ce tinerii… și, în general, concetăţenii noștri, stau ca fluturii pe lampa altora… privind cu nesaţ la flacăra dinăuntru? VOCE: Răspund dacă îmi spui și mata: De ce Nadia e-n State de-o viaţă… și nu se perpelește în leagănul natal de la Onești… fost Gheorghiu-Dej… VOCE: … actual… ciuciu! Dar… apropo de amintitul Vodă-Brâncoveanu, erou national, apărător de creștinătate… fără discuţie! Însă… pot să-ntreb și eu, în afară de concurs, dacă avea dreptul moral și omenesc să pună sub sabie capetele tinerilor lui fii, pentru orice motiv… cât de înalt? Pot adulţii, chiar părinţi, să hotărască asupra vieţii noastre, a copiilor lor? Discuţii. VOCE: Pe tine te doare-n paișpe, prietene Tibișor! De unde ai venit alaltăieri? TIBI: De la Pisa. VOCE: Te-a chemat turnu… să-l ţii pe umerii tăi largi… să nu cadă? TIBI: Am fost la Olimpiada de Matematică, faza pe Europa, de unde m-am întors cu medalia de bronz. Iar peste nouă zile plec la New York, faza pe mapamond. VOCE: Felicitări! Da noi, sulimea democrată, rămânem aici, lângă piciorul broaștei… ca să aflăm cum ciolacii ne măresc bursa de studii cu nouă lei… și numai la ăia cu media peste zece! VOCE: Da de unde: că se dă bursă de merit și cu nota doi! Io am intrat cu doi nouășnouă și…am! DOMNUL GEO: Și eu am simţit ca o piatră de moară, bolovanul de cărbune pe care numitul Cosma și ortacii lui ni lau așezat pe umeri nouă, trăitorilor în Vale. Când mi se jucă la teatrele Naţionale din București și Craiova, piesa ”Cină cu soarele sus”… dedicată evenimentului nefericit, în care nemuritorul voievod Brâncoveanu își pierdu capul… pe scena Naţionalui bucureștean, înainte de începerea spectacolului… marele Ion Caramitru grăi către Sală: Autorul acestei piese… jucat la Craiova, Timișoara, Bacău,

Botoșani… vine din Vale…” Atunci… sala scoase un oftat… un fel de alunecare în abis… Deși trecuseră câţiva anișori de când mândrii ortaci măturaseră cu bucureșteni îngroziţi pe sub Ateneu… bucureșteanul nu uită și nu iartă. ”Dar… se replie marele Caramitru… domnul Truţă nu e miner: E profesor de matematici...” Și atunci, prin sală trecu un șuier de ușurare… și, parcă, de iertare… Era prima oară când Matematica din mine salva Literatura… Însă… întâmplarea mă mai urmărește și azi, când m-am depărtat fizic de Vale… așa că îi înţeleg bine pe acești tineri care simt apăsarea bolovanului de humă neagră, pe care soarta le-a pus pe umeri… prin naștere, repartiţie sau întâmplare… și care tot nenoroc se numește! (Spre Sală.) Patru: Ne-am născut, am trăit, cu gândul sau cu sufletul, într-un loc fără noroc? VOCE: Mai bine întreabă așa: De ce unii ne naștem ciori… iar alţii… privighetori?! GIGI: Scuzaţi-mă… dar e o întrebare stupidă... DELI: … și care jignește minunatele păsări care sunt ciorile. Cioara… e dovedit știinţific… VOCE: Io-te-te, mă… astea două cucuvele citește și cărţi! DELI: … e cea mai apropiată de om din punct de vedere al intelectului. VOCE: Așa e: și Einstein, și Pitagora, și Arhimede avură creiere de ciori! DELI: Poate… știind că le iubim… în fiecare zi de toamnă… și iarnă!... stoluri de păsări negre fac rondul deasupra blocurilor noastre… GIGI: Într-o zi… o frumoasă pasăre neagră s-a așezat pe pervaz și a bătut cu ciocul în geam… DELI: I-am deschis… A pășit înăuntru… iam dat câteva firimituri… Le-a mâncat în grabă: era flămândă!... după care… s-a înclinat cu graţie… GIGI: … ”Mulţumesc, surioare!... parcă a apus… și a zburat... ”Fly…Fly…” Deatunci e prietena noastră: Când i-e foame… apare pe pervaz… îi deschidem… pășește înăuntru… își clatină coama frumoasă… de parcă ar zice: ”Ce mai faceţi, prietene? Am venit să vă văd: Îmi era dor de voi!” VOCE: Dor pe dracu! Foamea strămoșească, nene! Când îţi e foame… spargi și statuia lui Enescu… din faţă de Ateneu… cum făcură ortacii lu nea Cosma… Hei, scriitorașule: Nu întrebi câţi dintre ăștia din sală sau urmașii lor… au dat năvală peste București… VOCE: ”… București… fratele meu ești!” Da când ţi-e foame… dai cu pietre și-n frate! DOMNUL GEO: Poate mai încolo… Întrebare: Trăim, aici, în Vale, un destin cât un blestem? Dezbatere. DOMNUL GEO: Mă întreb și acum, când m-am depărtat în timp și spaţiu de Vale… de fiecare data când aud gângurit de schiori: ”Abia aștept să merg la schi, în Straja… ” … adică… deasupra Orașului-lup: Poate fi o palmă de pământ un colt de rai, dar și un calvar?

TEATRU

(va urma)

SPORT

Fotbal. Promovare în Liga 3

Hunedoara versus Arad De ce ți-e frică nu scapi, spune o vorbă din popor. Reprezentanta județului Hunedoara la fotbal va întâlni reprezentanta județului Arad la jocurile de barajpentru promovarea în Liga 3. O confruntare cu un județ puternic. Jocurile se desfășoară în sistem eliminatoriu, tur–retur, pe 16 iunie 2024, ora 18:00, respectiv 23 iunie 2024, ora 17:30. Câștigătoarea Ligii 4 din judeţul Hunedoara are un mic avantaj, acela că va juca primul meci în deplasare! „Recunosc că mi-aș fi dorit un alt judeţ ca adversar la jocul de baraj pentru promovare în Liga 3, dar nu a fost așa! Am mai zis-o și cu alte ocazii că fotbalul hunedorean este în creștere și am încredere că echipa care va reuși să câștige campionatul Ligii 4 din acest an va avea o performanţă bună și de ce nu, să reușească să promoveze. Chiar dacă sorţii nu au fost în prima parte de partea noastră și jucăm împotriva campioanei judeţului Arad, cred că avem un ușor avantaj că jucam manșa retur pe teren propriu”, a declarat pentru zvj.ro, președintele AJF Hunedoara, Cristian Petrean. Jocurile rezultate se desfășoară în sistem eliminatoriu, tur–retur, în data de 16 iunie 2024, ora 18:00, respectiv 23 iunie 2024, ora 17:30. Barajele de promovare în Liga 3, ediţia 2024/25, au loc la 16 iunie, respectiv 23 iunie 2023. Cele 41 de judeţe și Bucureștiul au fost repartizate în șapte regiuni a câte șase echipe fiecare, regiuni deja cunoscute și folosite și în ediţiile trecute. Acum a

avut loc tragerea la sorţi pentru stabilirea celor trei dueluri din fiecare regiune, 21 în total. Conform Hotărârii Comitetului Executiv din 29 mai 2014, promovează din Liga 4 în Liga 3, campionatul ediţiei 2024/25, cele 21 de echipe câștigătoare ale jocurilor de baraj dintre cele 42 de campioane judeţene declarate de AJF/AMFB. Meciurile rezultate în urma tragerii la sorţi sunt: Regiunea 1: Botoșani – Iași, Suceava – Vaslui, Neamţ – Bacău, Regiunea 2: Bihor – Maramureș, BistriţaNăsăud – Satu Mare, Cluj – Sălaj, Regiunea 3: Brașov – Alba, Sibiu – Harghita, Mureș – Covasna, Regiunea 4: Mehedinţi – Gorj, CarașSeverin – Timiș, Arad – Hunedoara, Regiunea 5: Olt – Vâlcea, Argeș – Teleorman, Dâmboviţa – Dolj, Regiunea 6: Ilfov – București, Călărași – Ialomiţa, Giurgiu – Prahova, Regiunea 7: Vrancea – Buzău, Brăila – Tulcea, Galaţi – Constanţa. Prima echipă extrasă din urnă pentru fiecare joc de baraj este echipa organizatoare a jocului tur, returul urmând să se desfășoare pe terenul echipe adverse. În vara anului 2023 au avut loc următoarele dueluri:

Regiunea 1: Bacău – Neamţ, Botoșani – Suceava, Vaslui – Iași Regiunea 2: Sălaj – Satu Mare, Bihor – Cluj, Maramureș – Bistriţa-Năsăud Regiunea 3: Alba – Covasna, Harghita – Sibiu, Mureș – Brașov Regiunea 4: Mehedinţi – Arad, Hunedoara – Timiș, Gorj – Caraș-Severin Regiunea 5: Teleorman – Vâlcea, Olt – Argeș, Dâmboviţa – Dolj Regiunea 6: Ilfov – Călărași, Ialomiţa – Giurgiu, București – Prahova Regiunea 7: Tulcea – Buzău, Brăila – Galaţi, Vrancea – Constanţa Doar ocupanta locului 1 în Liga 4 merge la baraj, dacă îndeplinește condiţiile de participare Asociaţiile judeţene de fotbal și AMFB sunt obligate să comunice către Departamentul Competiţii al FRF, în scris, până la data de 9 iunie 2024, echipele calificate pentru a participa la

jocurile de baraj și să transmită copia Certificatului de Identitate Sportivă (CIS). La meciurile de baraj au dreptul să participe doar prima clasată la finalul campionatului Ligii a 4–a din fiecare judeţ sau din București. În situaţia în care echipa campioană nu îndeplinește condiţiile de participare la jocurile de baraj, deoarece nu deţine personalitate juridică și/sau CIS, jocurile de baraj în care era repartizată nu se vor disputa, urmând ca adversara, dacă îndeplinește condiţiile de participare, să fie declarată câștigătoare. FRF permite și modificarea formei și/sau structurii juridice a campioanei judeţene, respectiv a Bucureștiului care va participa la baraj, însă trebuie să îndeplinească procedurile prevăzute de regulament. În acest moment lidera ligii a patra, Hunedoara, este Minerul Lupeni.

Pe 16 martie

Se va relua Liga 4 Reprezentanții echipelor de Liga 4 și-au dat întâlnire la Hațeg, unde au stabilit datele de reluare a competiției, precum și datele de disputare ale jocurilor din cadrul Cupei României RIBS GRIL. Liga 4 se va relua pe d 16 martie 2024 cu etapa 17, iar Cupa României Rins Grill pe 10 martie 2024, ora 13:00 cu barajul pentru accedere în Sferturi unde se vor întâlni AS Zarandu Crișcior vs ACS Șoimul Băiţa și AS Victoria Călan vs. CS Inter Petrila. 24 aprilie 2024, ora 17:00 - Sferturi 8 mai 2024, ora 18:00- Semifinala - manșa 1 15 mai 2024, ora 17:30 - Semifinala - manșa 2 8 iunie 2024 va avea loc finala. Având ca misiune transformarea fotbalului amator într-o echipă sustenabilă care aduce bucurie, inspiră comunităţile și creează legături durabile între oameni și pasiunea pentru fotbal, proiectul „Fotbal pentru viitor - O echipă sustenabilă!” a fost prezentat reprezentanţiilor echipelor și va fi implementat începând cu luna martie a acestui an! Analiza Planului strategic pentru dezvoltarea fotbalului hunedorean 2022-2027, aspecte legate de modificarea Codului Fiscal în ceea ce privește impozitarea PFA-urilor, precum și alte aspecte organizatorice semnalate de cei prezenţi au completat agenda zilei de discuţii. 15 februarie 2024, ora 17:00, este data la care va avea loc o nouă întâlnire cu reprezentanţii echipelor de juniori, iar în data de 19 februarie se va încheia seria sesiunilor de lucru cu reprezentanţii echipelor de Liga 5, futsal, precum și fotbal feminin.

facebook.com/ziarulvaiijiului

joi, 8 februarie 2024

Zece nominalizări pentru CSM Deva Direcția Județeană pentru Tineret și Sport a finalizat ierarhiile privind rezultatele obținute de sportivii hunedoreni în cursul anului trecut. Valea Jiului a pus monopol pe top, dar mai este un club super premiat. Clasamentele au fost întocmite pe mai multe secţiuni, iar CSM Deva a avut zece nominalizări la „Laureaţii sportului hunedorean 2023”. Astfel, la secţiunea „Rezultate deosebite ale sportului hunedorean”, dintre cele trei performanţe premiate de Direcţia Judeţeană pentru Tineret și Sport două aparţin celor de la CSM Deva, fiind vorba despre Cristina Deac (antrenor Laura Moţ), singura hunedoreancă clasată în raknking-ul mondial ITF la tenis paralimpic, și de echipa de futsal – seniori, câștigătoare a Cupei României. În clasamentul sportivilor din disciplinele olimpice, CSM Deva are doi sportivi prezenţi, ambii atleţi, respectiv Florentina Iușco (locul 5), multiplă campioană și vicecampioană naţională și internaţională a României la săritura în lungime și triplusalt la seniori, și Eric Rus (locul 10), multiplu campion naţional la juniori și tineret în probe de fond. Tot doi reprezentanţi de la CSM Deva sunt și în clasamentul disciplinelor neolimpice, aici fiind vorba despre Bianca Cîmpan (locul 8) dublă campioană europeană, dar și balcanică

și naţională, și Daniel Anton (locul 9), campion european, balcanic și naţional de juniori, ambii la gimnastică aerobică. Totodată, CSM Deva are și trei nominalizări și la secţiunea „Antrenori”, acestea aprţinând Corneliei Juratoni și lui Nicolae Alexe, ambii de la secţia de atletism, și Mădălinei Susan, la gimnastică aerobică. Și, nu în ultimul rând, CSM Deva a fost nominalizat între cele patru entităţi de la secţiunea „Cluburi sportive publice”. CSM Deva adresează felicitări sportivilor, antrenorilor și cluburilor care au punctat la „Laureaţii sportului hunedorean 2023” și își exprimă speranţa ca anul în curs să aducă rezultate și mai bune! Direcţia Judeţeană pentru Tineret și Sport a finalizat ierarhiile privind rezultatele obţinute de sportivii hunedoreni în cursul anului trecut. Clasamentele au fost întocmite pe mai multe secţiuni, iar CSM Deva a avut zece nominalizări la „Laureaţii sportului hunedorean 2023”. Astfel, la secţiunea „Rezultate

Începe maratonul alergărilor Nici nu a început bine anul, că s-au și reluat alergările montane. Ediţia 2024 a Galei Circuitul Carpaţilor, la alergare montană, va avea loc la Odorheiu Secuiesc, Harghita, sâmbătă 24 februarie. Gazde celor prezenţi, printre care și sportivi din Vale, le vor fi: Hargita Trail Running, Feel Good Team, Clubul Sportiv Municipal Odorheiu Secuiesc și Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc. De-a lungul timpului punctajul la acest concurs sa acordat conform algoritmului Circuitului Carpaţilor, unde au punctat cele mai bune 6 clasări + bonusul pentru numărul de curse alergate. Ediţia din 2023 a Circuitului Carpaţilor a cuprins: Brașov Marathon, Maraton Apuseni msg systems, Roșia Montana Marathon, Rodnei Sky Race, Cozia Mountain Run, Maraton Bate Toaca, Retezat Mountain Run, Hargita Trail Running și Maraton Piatra Craiului.

deosebite ale sportului hunedorean”, dintre cele trei performanţe premiate de Direcţia Judeţeană pentru Tineret și Sport două apaţin celor de la CSM Deva, fiind vorba despre Cristina Deac (antrenor Laura Moţ), singura hunedoreancă clasată în raknking-ul mondial ITF la tenis paralimpic, și de echipa de futsal – seniori, câștigătoare a Cupei României.

În clasamentul sportivilor din disciplinele olimpice CSM Deva are doi sportivi prezenţi, ambii atleţi, respectiv Florentina Iușco (locul 5), multiplă campioană și vicecampioană naţională și internaţională a României la săritura în lungime și triplusalt la seniori, și Eric Rus (locul 10), multiplu campion naţional la juniori și tineret în probe de fond. Tot doi reprezentanţi de la CSM Deva sunt și în clasamentul disciplinelor neolimpice, aici fiind vorba despre Bianca Cîmpan (locul 8) dublă campioană europeană, dar și balcanică și naţională, și Daniel Anton (locul 9), campion european, balcanic și naţional de juniori, ambii la gimnastică aerobică. Totodată, CSM Deva are și trei nominalizări și la secţiunea „Antrenori”, acestea aprţinând Corneliei Juratoni și lui Nicolae Alexe, ambii de la secţia de atletism, și Mădălinei Susan, la gimnastică aerobică. Și, nu în ultimul rând, CSM Deva a fost nominalizat între cele patru entităţi de la secţiunea „Cluburi sportive publice”. CSM Deva adresează felicitări sportivilor, antrenorilor și cluburilor care au punctat la „Laureaţii sportului hunedorean 2023” și își exprrimă speranţa ca anul în curs să aducă rezultate și mai bune! Pagină realizată de Loredana JUGLEA

VÂNZARE

Vand 6 clăi fân, comuna Bănița, mica publicitate preț negociabil la vedere. Relații la telefon 0741535449.

Asociatia Pensionarilor Vulcan, convoacă

Adunarea Generală Anuală, în data de 29.02.2024, ora 12.00 la sediul din str. Nicolae Titulescu nr. 25, Vulcan, având următoarea ordine de zi: 1. Raportul Comisiei de cenzori 2. Raportul Consiliului de administraţie și bilanţul contabil pentru 2023 3. Bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2024 4. Aprobarea bonificaţiei pentru 2023 la FFI 5. Măsuri organizatorice 6. Diverse In cazul neîntrunirii cvorumului, Adunarea Generală va avea loc în 07.03.2024. Consiliul de administrație

www.zvj.ro joi, 8 februarie 2024

SPORT

ACTUALITATE

Uricani

Buhăescu şi portalul Săptămâna trecut, Dănuț Buhăescu a primit vizita a doi tineri, Vlad Mahălean și Ion Dăbală, reprezentanți ai firmei Ontegra Soft din Cluj. Primul îl cunoștea pe primar, fiindcă mai ajunsese la Uricani, dar asta se întâmpla cu zece ani în urmă. Cei doi tineri nu au venit pentru o vizită de curtoazie. Ei l-au căutat pe Dănuţ Buhăescu, pentru a-i prezenta platforma online pentru cereri adresate de cetăţeni compartimentelor din primărie care relaţionează cu publicul. Este vorba, altfel spus, despre un ghișeu digital prin care cetăţeanul poate lua legătura cu primăria și să obţină documentele cerute fără să mai vină și să stea la coadă la un ghișeu sau altul. O asemenea platformă, au amintit

facebook.com/ziarulvaiijiului

Dănuț Buhăescu a

tinerii, au fost realizate de ei și funcţionează cu succes în multe orașe din Maramureș și Ardeal.

fost interesat să vadă cum lucrează portalul, iar cei doi informaticieni i-au făcut o demonstraţie. Ba, mai mult, în biroul primarului au fost chemaţi funcţionari din compartimentele care au relaţii cu publicul care au văzut ce simplu se lucrează cu aplicaţia.

Primarul s-a interesat cât costă acest portal și, ţinând seama că, în curând, digitalizarea în relaţia administraţiei publice locale cu publicul va deveni obligatorie, a fost de acord cu achiziţionarea lui. În preţ, l-au asigurat tinerii clujeni, intră atât instruirea personalului care va lucra cu portalul, cât și mentenanţa lui. Gheorghe OLTEANU

joi, 8 februarie 2024