3674 fri 9 feb 2024 by Ziarul Vaii Jiului

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

)

împotriva LUI! ADEVĂRU

Ziarul Vaii Jiului

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9764 lei 1$ = 4,6195 lei 1₤ = 5,8296 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

vineri, 9 februarie 2024

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Anul XVII • nr. 3674 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

„1924-2024. Petroșani 100”

Expoziţie de fotografii şi documente la Muzeul Mineritului din Petroşani Joi, 8 februarie, ora 10, la Muzeul Mineritului din Petroșani a avut loc vernisajul expoziției de fotografii și documente „O vizită-revanșă fără glorie. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în Valea Jiului, 9 noiembrie 1977. Acțiunea Corvin”. Evenimentul, desfășurat sub deja cunoscuta egidă „Petroșani – de la Iacob la Iacob”, se înscrie în seria manifestărilor dedicate celebrării a unui secol de la declararea oraș a Petroșaniului. La vernisaj a participat un numeros public. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a onorat cu prezenţa, deschizând vernisajul: „Suntem din nou la Muzeul Mineritului. În acest an, facem aceste evenimente de la muzeu, sub egida celor 100 de ani de când Petroșaniul a devenit oraș. Acum avem o expoziţie de fotografie dintr-o perioadă în care Petroșaniul și Valea Jiului, în general, erau axate în principal pe minerit. Expoziţia va fi deschisă toată luna februarie, la Muzeul Mineritului din

1977, la trei luni după ce a tremurat de frică în faţa a zeci de mii de oameni la poarta 2 a minei din Lupeni, Ceaușescu revine în Valea Jiului, într-o vizită revanșă, fără glorie, din moment ce aceia care ar fi putut interacţiona cu președintele au fost îndepărtaţi din Valea Jiului cum ar fi minerul Constantin Dobre, liderul revoltei -, iar unii dintre minerii protestatari au fost condamnaţi. Vizita a avut loc pe 9 noiembrie 1977”.

Bujor Bogdan

Petroșani, în intervalul orar în care obiectivul este deschis publicului. Invit și pe această cale pe cei interesaţi să vadă această expoziţie și, bineînţeles, să viziteze și muzeul nostru”.

Marian Boboc, cel care a organizat expoziţia, a explicat, printre altele, de ce vizita lui Ceaușescu a avut un caracter revanșard și de ce a fost lipsită de glorie: „Fotografiile expuse fac parte dintr-un album al Muzeului Mineritului. În

Invitat să ia cuvântul, ing. Bujor Bogdan, primul prefect postdecembrist al judeţului Hunedoara și fost director al minei Petrila, a subliniat faptul că, faţă de alţi președinţi ai României, Nicolae Ceaușescu s-a interesat de Valea Jiului, încercând să rezolve problemele, chiar

dacă nu a reușit în totalitate.

„1924-2024. Petroșani 100” continuă „După cum v-a informat și dl. primar Tiberiu Iacob-Ridzi, acţiunile 19242024. Petroșani 100 vot continua. Avem aproape definitivate și următoarele acţiuni care

vor avea loc în luna martie la Muzeul Mineritului”, a declarat Marian Boboc, muzeograf la Muzeul Mineritului Petroșani. N.R. În paginile 4-5, vă prezentăm un documentar de Marian Boboc despre pregătirea de către Securitate a vizitei din 9 noiembrie 1977.

LA ORDINEA ZILEI

Uricani

Ceea ce s-a promis a fost realizat Este posibil ca, în seara zilei joi, dacă veți fi în Valea de Brazi, undeva în preajma Pârâiașului Țiganului, să nu mai vedeți picior de constructor la noua punte de peste Jiul de Vest care leagă malul cu șoseaua cu drumul care duce în zona numită Mârșăvoni. Miercuri, când am ajuns acolo, împreună cu viceprimarul Corneliu Braia, echipa de muncitori condusă de Dumitru Dumitrașcu și compusă din Iștfan Moldovan, Iuliu Șandor, Constantin Pâclea și Geza Vas monta ultimele balustrade ale punţii. Structura din metal realizată la Hunedoara a fost adusă aici toamna trecută, iar amplasarea ei a căzut în sarcina SC EnergoConstrucţia Paroșeni SA, care a montat alte două punţi similare aflate lângă biserica din Câmpu lui Neag și pe strada 1 Mai din Uricani. Lungimea acesteia din urmă este de 55

de metri cu o lăţime de 1,5 m.

Noua punte a înlocuit-o pe cea veche, construită cu zeci de ani în urmă cu ajutorul conducerii minei Valea de Brazi. Și atunci, și acum, puntea le scurtează considerabil drumul celor din Mârșăvoni când merg pe jos și vor să ajungă la

drumul naţional. Pentru autovehicule există de un drum vicinal asfaltat care leagă zona cu DN66A. Gospodarii din zonă sunt încântaţi de noua punte la care nici nu visau și pe care au considerat-o, în campania de la localele din 2020, ca fiind o gogoașă electorală. La fel cum, de altfel, au avut impresia că e și momârlanii din Câmpu lui Neag. Dar și locuitorii din Uricani care stau pe malul drept al Jiului și care, ca să ajungă în oraș, pe 1 Mai, au trecut, decenii la rând, peste o punte ca vai de mama ei. Toţi au luat promisiunea, în urmă cu patru ani, ca fiind vrăjeală de alegeri aruncată de Dănuţ Buhăescu și echipa lui. Acum, că toate punţile sunt realitate, oamenii au numai cuvinte de mulţumire, iar cei care, atunci, aruncau zvonuri cum că niciodată nu vor fi construite astfel de punţi, au amuţit.

Construirea celor trei punţi și a două poduri (cel traversează Jiul de Vest în apropierea

fostei cabane și cel de lângă fosta casă de copii) a fost prinsă în proiectul Reabilitare poduri și punţi pietonale și a făcut obiectul contractului de achiziţie de lucrări publice (execuţie) din 18.09.2020 pe care Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Uricani l-a încheiat cu asocierea SC EnergoConstrucţia Paroșeni SA-SC Romferex Import-Export srl, lider de asociere fiind societatea din Paroșeni. Valoarea totală a contractului a fost de 4.458.056,16 lei (inclusiv TVA) la care sa adăugat procentul de 1 la sută reprezentând diverse și neprevăzute. Gheorghe OLTEANU

Anul nou chinezesc sărbătorit la biblioteca judeţeană Etnicii chinezi sărbăt oresc sâmbătă noul an chinezesc. Evenimen tul a fost marcat pu țin mai devreme la biblioteca județeană „Ovid Densusianu” Hunedo ara – Deva, instituție care are chiar un colț dedica t culturii chineze.

Din 10 februarie va începe Anul Dragonului de Lemn, care este un an special – dragonul fiind simbolul puterii, al curajului și al succesului, iar lemnul este elementul flexibilităţii și al creativităţii. Cum Biblioteca judeţeană are un colţul chinezesc, momentul aniversar a ales să fie sărbătorit ca în fiecare an și la Deva. Managerul bibliotecii alături de profesoarele Liu Ge și Diana Apostol și împreună cu participanţi la cursul de limbă și cultură chineză s-au întâlnit pentru a marca începerea Anului Nou Chinezesc. Au trecut deja opt ani de când biblioteca judeţeană, în parteneriat cu mai multe instituţii face parte dintr-un

)

Ziarul Vaii Jiului

proiect cultural complex și atractiv menit să permită accesul unui public cât mai larg la limba, cultura și civilizaţia chineză. China este o ţară cu o civilizaţie multimilenară, o ţară în plin progres, care stârnește tot mai mult admiraţia și interesul nostru. Cursurile de limbă chineză pe care le-am organizat instituţia de-a lungul timpului au dus la înfiinţarea unei filiale cu cărţi în limba chineză în cadrul Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva ca dovada faptului că instituţia hunedoreană a făcut pași importanţi și concreţi spre cunoașterea nesfârșitului univers cultural reprezentat de China și poporul chinez.

Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

facebook.com/ziarulvaiijiului

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

vineri, 9 februarie 2024

Vulcan

Bomba cu ceas de pe Jiului Au ajuns la capătul răbdării. Locatarii scării A a blocului A de la nr. 1 de pe strada Jiului din Vulcan nu mai știu efectiv în ce parte să o apuce. Este deja al treilea an consecutiv de când locatarii unuia dintre apartamentele La parter locuiește, alături de mama sa (bolnavă și în etate), Răzvan Sorodoc, bărbatul pe care vecinii îl consideră vinovat pentru întreaga situaţie. Dar și ceva animale comunitare care, judecând după mirosul permanent și insuportabil din întreg blocul, și-ar face nevoile chiar în apartamentul de la parter. Iar treaba aceasta, permanentă, nu are ca efect și intervenţia rapidă a locatarilor apartamentului, de unde și explicaţia mirosului permanent, persistent și insuportabil de pe scara blocului. Adică bărbatul în putere de la parter trăiește în condiţiile anterior descrise. Dar își obligă și mama, căreia vârsta nu îi mai permite să-i dea două palme după cap, să suporte asemenea condiţii inumane. Iar la pachet cu toată situaţia asta realmente insuportabilă au de tras și vecinii. În repetate rânduri și la toate instituţiile la care au crezut că pot găsi un sprijin, vecinii apartamentului devenit focar de infecţie au transmis reclamaţii. La bloc au venit în pelerinaj reprezentanţi de la Direcţia de Sănătate Publică, de la Serviciul ADPP și Direcţia

de la parter au transformat blocul, cândva unul cochet, într-o adevărată bombă pentru sănătatea vecinilor. Una urât mirositoare, care se coace între grămezi de excremente.

de Asistenţă Socială în cadrul Primăriei municipiului Vulcan. O fi fost și Poliţia Naţională ori aia locală să-și dea cu părerea, dar asta nu știm sigur. S-au minunat, s-au ţinut de nas, și-au făcut cruce pe dinafară, ori chiar cu limba, și au concluzionat că nu e fain acolo, la blocul buclucaș. L-au informat pe locatarul-bărbat de la parter care-i sunt obligaţiile convieţuirii la comun, dar și că-l fugărește riscul unor amenzi. Pe talent, la categoria „Să ne facem că lucrăm”, instituţiile statului s-au descurcat exemplar, fapt ce-i expune oricând pe angajaţii acestora „riscului” de a fi contactaţi chiar și de Netflix pentru a revărsa incomensurabilul lor talent pe televizoarele, tabletele și telefoanele mobile cu touchscreen generos de pe întreg mapamondul. Da’ ce nu vă convine, domnu’ Cătălin? Păi nu ne convine că, deși s-au întrebuinţat fizic la faţa locului, domnii și doamnele de la diverse instituţii au făcut fix nimic, grămezile de excremente de la parter fiind în continuă creștere, la braţ cu intensificarea direct proporţională a

mirosului, care se simte până-n stradă. De apreciat sincer efortul doamnelor de la Social, de la Primăria municipiului Vulcan, care au fost de mai multe ori la faţa locului. Fără succes, din păcate. Un nou episod al calvarului din blocul de pe Jiului s-a consumat miercuri, săptămâna aceasta. Când, la semnalele de justificată îngrijorare ale vecinilor, proprietara apartamentului a fost preluată pentru îngrijire medicală specializată. Nu e loc de detalii, că nu se face, dar e de spus că venerabila proprietară a apartamentului, mama domnului care face toate nefăcutele vecinilor săi, se afla în starea generată de traiul (de ani de zile) într-un apartament neîngrijit, printre excremente de animale, într-un permanent miros insuportabil. Relevant de adăugat că, la momentul preluării doamnei în etate, unei asistente

medicale care s-a încumetat să pășească dincolo de pragul apartamentului i s-a făcut rău. Iar asistentele medicale, știe asta oricine, chiar le-au cam văzut pe toate la viaţa dumnealor. Și ce tot insistaţ’, domnu’ Cătălin? Păi insistăm ca instituţiile abilitate, separat sau împreună, chiar de astăzi, să pună mâna pe niște saci de gunoi, lopeţi și orice ar mai fi nevoie, să redea gradul de confort locatarilor blocului, să aplice amenzi drastice și să mai lase vrăjeala, că s-a ajuns prea departe. Cum ziceam: Vulcan, Jiului nr. 1, bloc A, scara A. Și dacă nu se întâmplă nimic? Păi, dacă nu se întâmplă nimic, să intervină prefectul judeţului Hunedoara și să-i demită. Cum se face. Cătălin DOCEA

Vulcan

Dotare super modernă pentru spital achiziţionate bunurile. Proprietarul mai are obligaţia de a verifica modul în care sunt respectate condiţiile de folosinţă și să solicite încetarea folosinţei gratuite și restituirea bunului, atunci când interesul public legitim o impune.

O hotărâre care, în mod precis, va atrage atenția multora a fost aprobată, de curând, de Consiliul Local Vulcan. Se referă la „darea în folosință gratuită Spitalului municipal Vulcan a bunurilor proprietatea privată – echipamente medicale achiziționate prin proiectul Modernizarea ambulatoriului din municipiul Vulcan-Cod SMIS 125823”. Bunurile la care se face referire sunt date în folosinţă gratuită pentru o perioadă de cinci ani, dar există posibilitatea prelungirii acestui termen. Echipamentele medicale au fost achiziţionate, deoarece, „pentru bolile mai puţin grele – așa cum precizează referatul de specialitate -, pot fi aplicate tratamente în ambulatoriu fără a mai fi necesară internarea pacienţilor”. Ca urmare, se specifică în documentul menţionat, „se vor reduce costurile de spitalizare, respectiv cazare, hrana și tratament spitalicesc. Mai mult, pacienţii nu vor

www.zvj.ro

8 vineri, 9 februarie 2024

mai face zilnic naveta la unităţile sanitare din Petroșani, Lupeni, Deva, Timișoara”.

Proiectul de

Lista bunurilor

date în folosinţă gratuită spitalului municipal Vulcan cuprinde Lopera (model Opera T), aparat Roentgen pentru radioscopii și radiografii,

refractometru , computer tomograf oftalmologic, ecograf aplicaţii pediatrice, biomicroscop+aplanotometru, ecograf aplicaţii medicină internă și accesorii, ecograf aplicaţii obstetrică-ginecologie (transductor ,videoprinter și traductor) și ecograf aplicaţii pediatrice (transductor. videoprinter). Conform contractului, proprietarul are obligaţia nu să tulbure folosinţa gratuită a bunurilor, în condiţiile în care titularul respectă scopul pentru care au fost

hotărâre a fost aprobat în unanimitate de către cei 17 consilieri locali prezenţi la ordinara din ianuarie. Este vorba, a menţionat Cristian Merișanu, după discuţiile avute cu medicii, de aparate super moderne și de ultimă generaţie pe care nu le au nici măcar unele clinici medicale mari. Spiridon Simion s-a interesat dacă „medicii au hârtie la mână”, ca să le mânuiască. Răspunsul primarului cum că ele au fost comandate la sugestia și cerinţele medicilor din ambulatoriu l-a liniștit pe veteranul de vârstă al consilierilor locali din Vulcan. Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Marian Boboc vă prezintă

La 3 luni după revolta de la Lupeni, vizita-revanşă fără glorie a lui Nicolae Ceauşescu Acţiunea „Corvin” La trei luni după ce a tremurat de frică în faţa a zeci de mii de oameni la poarta 2 a minei Lupeni, Nicolae Ceaușescu revine în Valea Jiului. Este o vizită-revanșă fără glorie, din moment ce aceia care ar fi putut „interrelaţiona” cu președintele Ceaușescu, Constantin Dobre și alţi mineri-protestatari îndepărtaţi din Valea Jiului, unii dintre ei chiar condamnaţi. Vizita are loc pe 9 noiembrie 1977, însă „Acţiunea Corvin” (numele de cod al vizitei) începe din luna octombrie. Acum, securiștii și activiștii nu mai au voie să dea greș. Și nici nu vor da. Până acum, Nicolae Ceaușescu a mai fost în Valea Jiului în 1962 (a făcut parte din delegaţia româno-sovietică, condusă de N.S. Hrusciov și Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a vizitat Lupeniul, la 21 iunie), la 7 octombrie 1966 (ca secretar general al PCR, șeful statului fiind Ion Gheorghe Maurer), la 11 august 1968, 16 septembrie 1972 și 3 august 1977 (în acești 3 ani - în calitate de secretar general al PCR și șeful statului). Până la executarea sa de către un pluton de execuţie, în decembrie 1989, Ceaușescu va mai călca în Valea Jiului de trei ori: în 9 noiembrie 1977, în 10 august 1979 și în 22 martie 1989. AVANCRONICA UNEI VIZITE ANUNŢATE Minerii aud că Nicolae Ceaușescu, conducătorul ţării, va veni în Valea Jiului. De data aceasta, într-o vizită de lucru, temeinic pregătiră de securiști și activiștii de partid, nu ca aceea, în fugă, din 3 august. Securiștii sunt în alertă, cu „cornetul” ascultării pe „pereţii” poporului hunedorean. Primele știri așternute într-un raport informativ către organul judeţean PCR, la 18 octombrie, par culese doar de la

securiști și activiști, întrucât sunt liniștitoare, pe linia partidului: „Populaţia judeţului, îndeosebi locuitorii Văii Jiului poartă ample discuţii în legătură cu apropiata vizită a conducerii de partid și de stat în judeţul Hunedoara. Opinia generală ce se desprinde este de apreciere și de încredere că prin prezenţa conducătorilor de stat în mijlocul locuitorilor hunedoreni se vor lua măsuri menite să conducă la prosperitatea judeţului”. De la „opinia generală” (care este bună), Securitatea trece la opiniile personale (care nu mai sunt așa corespunzătoare). Păreri pe care nemulţumiţii le-au așternut pe hârtie, le-au pus în plicuri și pe care vor să le înmâneze conducătorului iubit al ţării: „Organele noastre, în urma măsurilor întreprinse, au identificat o parte dintre persoanele care intenţionează să înainteze scrisori conducerii de partid și de stat, situaţie despre care au fost informate organele locale de partid și directorii unităţilor

socialiste, cărora li s-au prezentat liste nominalizate. Cu aceste persoane s-au purtat discuţii pentru clarificarea nemulţumirilor și a problemelor ce-i frământă, dar cu toate acestea fac afirmaţii deschise că vor recurge la toate modalităţile pentru a-și realiza scopul. La I.M. Lupeni mai mulţi mineri de la sectorul 3

Două obiective schimbate

susţin că vizita ar constitui un bun prilej pentru a adresa invitaţii delegaţiei să viziteze câteva locuri de muncă din subteran, pentru a se convinge de condiţiile de muncă”. La 21 octombrie, securiștii informează despre nemulţumirile minerilor aninoseni foști pensionari gr. III care șiau pierdut dreptul la pensie. Unii dintre aceștia, grav afectaţi de această situaţie, au pregătit memorii pentru Ceaușescu. Securitatea nu uită nici de protestatarii de la revolta din august, pe care îi numește „huligani” și pe care îi are sub lupă: „Din supravegherea informativă a elementelor care au fost condamnate pentru acte de huliganism săvârșite la începutul lunii august a.c. în Valea Jiului, a rezultat că acestea sau încadrat în activitatea productivă la locurile de muncă unde au fost repartizate, având o comportare și

facebook.com/ziarulvaiijiului

atitudine corespunzătoare”. Un ospătar din Vulcan scapă vigilenţei securiștilor Văii Jiului și ajunge în București cu un teanc de scrisori adresate conducerii PCR, unor ambasade și postului de radio „Europa Liberă”. Securiștii bucureșteni îndreaptă greșeala camarazilor din Vale și-l trimite pe Pantea înapoi în Valea Jiului. Nu singur, ci însoţit de un subofiţer de securitate.

Conform planului întocmit în octombrie, Ceaușescu trebuia să viziteze 4 obiective: Întreprinderea de Utilaj Minier Petroșani (I.U.M.P.), Institutul de Mine Petroșani (I.M.P.), Întreprinderea Minieră Lupeni și Întreprinderea de Fibre Artificiale Vâscoza-Lupeni. Pe 9 noiembrie se renunţă la două obiective. I.M.P. și „Vâscoza” sunt înlocuite cu minele Petrila și Vulcan. Jelbarii/ reclamangii Văii Jiului Nedorind să mai riște ceva, securiștii identifică din timp, din octombrie, de la est la vestul Văii, pe „fabrici și uzine”, persoanele „semnalate că intenţionează să înmâneze scrisori”. Pe acestea le numește cu un termen arhaic „jelbari”, iar celor care nu scriu scrisori, dar vor să-și exprime păsul conducătorului „iubit”, le spune „reclamangii”. La Petroșani Securitatea identifică 49 „reclamangii, cunoscuţi că vor să se adreseze conducerii de partid și de stat”: 19 la Mina Dâlja, 9 la Mina Livezeni, 8 la Cooperativa „Unirea” Petroșani, 8 la Întreprinderea de Utilaj Minier Petroșani, 5 la alte întreprinderi, pensionari și persoane fără serviciu. Și la Lupeni sunt identificaţi 26 „reclamangii, cunoscuţi că vor să se adreseze conducerii de partid și de stat”: 5 la Mina Lupeni, 4 la Preparaţia Lupeni, 8 la Întreprinderea de Fibre Artificiale Vâscoza, 3 la Mina Bărbăteni, 6 la alte întreprinderi, pensionari și persoane fără serviciu. Lor li se mai adaugă încă 5 „persoane predispuse a da scrisori conducerii superioare de partid”. Din VulcanAninoasa-Paroșeni Securitatea trece 33 de persoane pe tabelul cu „reclamangii, cunoscuţi că vor să se adreseze conducerii de partid și de stat”: 4 de la Mina Vulcan, 3 de la Preparaţia Vulcan, 3 de la Mina Paroșeni, 3 de la Fabrica de Stâlpi Hidraulici Vulcan, 3 de la Mina Livezeni, 6 de la Mina Aninoasa, 11 de la alte întreprinderi, pensionari și persoane fără serviciu. Pe tabelul cu

vineri, 9 februarie 2024

„persoane predispuse a da scrisori conducerii superioare de partid” mai apar numele a 9 vulcăneni. 14 „reclamangii, cunoscuţi că vor să se adreseze conducerii de partid și de stat” sunt identificaţi la Uricani Câmpul lui Neag de Securitate: 12 la Mina Uricani și 2 la alte întreprinderi și dintre pensionari și persoane fără serviciu. Lor li se mai adaugă două persoane „predispuse a da scrisori conducerii superioare de partid”. Din Petrila-Lonea sunt în atenţia Securităţii 27 persoane: 9 de la Mina Petrila, 6 de la Mina Lonea, 1 de la Preparaţia Petrila, 11 de la alte întreprinderi pensionari și persoane fără serviciu. Pe tabelul cu persoane „predispuse a da scrisori conducerii superioare de partid” mai trece încă 4 nume. Printre cele 169 de persoane luate în vizor de Securitate în Valea Jiului se află și membri ai PCR, fiecare aflându-se în grija unui organ al Ministerului de Interne. Nemulţumirile enumerate în dreptul fiecărei persoane considerată jelbară/ reclamangie sunt diverse, personale sau de ordin general, multe dintre acestea regăsindu-se și pe lista de revendicări ale revoltei din august 1977, semn că nu au fost rezolvate nici după 3 luni. Unul solicită o butelie, o locuinţă, un loc de muncă; altuia i s-a desfăcut contractul de muncă; altul e nemulţumit că i s-a tăiat pensia; unuia nu-i convine retribuţia și planul că e foarte mare și nu se poate realiza; altul e nemulţumit că i s-a schimbat locul de muncă; unul reclamă conducerea întreprinderii; altul e nemulţumit de îngrijirea medicală. Foarte mulţi sunt nemulţumiţi de pensia de gr. III după 1 ianuarie 1978. Un altul este nemulţumit că a fost judecat după evenimentele de la Lupeni, iar despre un petroșenean Securitatea scrie: „Este cunoscut cu evenimentele din august 1977, impulsiv, recalcitrant”. Sunt consemnate și nemulţumiri mai ciudate: refuzul vizei de reședinţă pentru concubină; faptul că soţia nu are serviciu; neînţelegeri cu vecinii din cauză ca refuză să fie internat la spitalul de neuropsihiatrie; excluderea din P.C.R.

www.zvj.ro vineri, 9 februarie 2024

„Periculoşii”… Securitatea întocmește și o notă „privind elementele deosebit de periculoase care sub diferite legende vor fi aduse la organul de miliţie”. Dintre cei 29 de „periculoși” din toată Valea Jiului care trebuie aduși la miliţie în ziua vizitei, sub diverse tertipuri/ păcăleli, pentru a nu da nas în nas cu conducerea superioară de partid și de stat, 6 sunt Uricani, 9 din Lupeni, 2 din Petroșani, 5 din Petrila și 7 din Vulcan. De fiecare „periculos” răspunde un maior, căpitan, locotenent, plutonier adjutant, plutonier major, plutonier ori sergent major. În încheierea notei se mai menţionează: „- Selecţia acestor elemente pe grupe operative s-a făcut cu sprijinul comandamentului și s-a ajuns la această concluzie pe baza materialelor existente privind comportarea și activitatea fiecărui element; - Aducerea lor la organul de miliţie se va face sub diferite legende și cu sprijinul direct al șefilor grupelor operative; - În prezent toţi sunt încadraţi informativ și în răspunderea directă a ofiţerilor și subofiţerilor menţionaţi de la grupele operative”.

luptători gărzi patriotice umăr lângă umăr, în 24 de sectoare Impresionant este numărul forţelor de

ordin programate să vegheze liniștea președintelui Ceaușescu. 7.339 de securiști, miliţieni și luptători gărzi patriotice vor asigura cele 24 de sectoare ale traseului vizitei lui Nicolae Ceaușescu. Din totalul de 7.339, securiști sunt 705, miliţieni 2.460 și gărzi patriotice 4.174. Nu doar numărul este impresionat, ci și densitatea lor: 435 de securiști, miliţieni și luptători gărzi patriotice sunt repartizaţi pe un traseu de… 800 m (unul la 2 m); 334 - răsfiraţi (de fapt, înghesuiţi) pe doar 400 m ș.a.m.d. Poporul de conducător iubitor - pe sectoare În afară securiștilor, miliţienilor, gărzilor patriotice, pentru Acţiunea „Corvinul” mai este mobilizat și poporul muncitor, pionerii, pensionari, sportivii, artiștii amatori, cetăţenii…

Securişti, miliţieni şi

PRĂVĂLIA CU ISTORII

TEATRU Gheorghe TRUȚĂ vă prezintă

9 sau Fly, Robin, Fly (VI) - piesă-dezbatere despre condiția tinerilor în Lume -

(urmare din numărul trecut)

Personajele: DOMNUL GEO GIGI DELI TYBY… neapărat cu doi igreci! VOCEA GLAS MIC VOCI… GIGI: Și noi ne-am întrebat… În ultima vreme, vedeam cum… pe la jumătatea spectacolului… cam jumătate din sală se-ndreaptă, tiptil, spre ieșire… ”Or avea oră la dentist sau… femeile… programare la manechiură!” zice sorămea. ”Cred că oricât ar fi de minunate or fi dansurile noaste… lumea se cam satură de… I-auzi una… I-auzi două și sa dus!” ”Și noi ce putem face cu piciorușele-astea două… săracele!... că după fiecare turneu… nouă zile stau cu picioarele-n ligheanul cu apă fierbinte… ca să le mai simt! ”Păi… tocmai asta: să ne folosim mai puţin picioarele… și mai mult… glasul din dotare!” Zis și făcut… Facem rost de două chitări… și, la Slobozia, la pauză… când sala se înjumătăţise… DELI: … zicem doamnei instructor: ”Doamna Mimi… nu ne lăsaţi să turnăm peste sală un cântecel… ca o litră de gaz lampant… cum face mama când vede că se stinge focul în sobă?!” După nouă secunde… profa zice: ”Bine!” GIGI: Intrăm noi pe buza scenei… scârţa-scârţa din ghitare… și cu voci duioase: ”Suuuuntem fete de miiner…” Apoi… un fel de naraţiune cântată… ”Taţii noștri, sub pământ… scot cărbunele… și-l vâră în sobele Lumii… ca degetele Lumii să nu îngheţe! ” După prima strofă… jumătate din jumătatea de sală rămasă se îndreaptă spre ieșire… Mai rămăseseră în sală vreo nouă spectatori… Și când fredonam noi mai cu năduf… ”Suntem fete de miner!”… DELI: … un domn… din cei nouă rămași… în drum spre ieșire, se întoarce și zice: ”Fetelor, întorceţi-vă în orășelul vostru cu nume de lup și cântaţi-i cântecelul

facebook.com/ziarulvaiijiului

ăsta, nenorocitului de cozma și la ortacii lui… ce-au înveninat ţărișoara noastră!” Și-atunci… dintr-un soi de disperare… ca și cum mi-aș fi pus peste minte un sac cu gheaţă… încep să ciup corzile chitarei… și cânt: ”Fly, Robin, Fly… ” un cântec ce mi-l murmura mama, pe care, cândva, îl cântase la serbări… GIGI: … și-atunci… vedem cum jumătate din jumătatea de spectatori care ieșiseră… s-au întors… VOCE: Și-or fi uitat borsetele cu mărunţiș… VOCE: Ba… din motiv de Fly… E un cântec vechi, celebru… VOCE: … ce-l cânta un Vodă, când sentorcea cu coada-ntre picioare, de pe un pod prea înalt… GIGI: Să nu vorbim urât despre eroii Neamului… DELI: … care, prin lupta lor au făcut să rămânem noi, azi, între Dunăre și Carpaţi! VOCE: Cum behăie marele Dolănescu… din ălea nouă vile de la Predeal: ”M-am născut lângă Carpaţî… la poale de munteeee…” VOCE: De ce să nu vorbim?! E democraţie și putem vorbi despre orice ne trece prin dovlecel! Într-o zi, la ora de Istorie m-am ridicat în două labe și am întrebat: ”Doamna, de ce nu recunoaștem că mândrii noștri voievozi au mai stat și-n genunchi… VOCE: … și încă de câte ori!... de la podu înalt… până la podu de flori... trecând prin belvederi! VOCE: Doamna m-a privit pieziș și a mugit: ”Stai jos, măgarule!” De ce eram măgar?! VOCE: Zi-i mersi: numitul are alea două… cât mingea cu care Hagi egala Arhentina! VOCE: Voi astea două dintr-a noua… vorbiţi ca-n cartea de istorie dintr-a noua… și mă faceţi să casc! Da la muzichie ne mai pricepem și noi… ”Fly, Robin, Fly” se numește piesa, e lansată prin nouă sute șapteșcinci, de Silver Convention… Măiestrică, n-o ai prin arhivă? VOCE: O am, da… nu vreau să adoarmă câinii comunitari! Mai bine vâr o metalică! (Din boxe… potop de chitări, tobe… ) Asta-i muzica ce-mi place, frate… nu miorlăieli… ”Fly… Fly!” DOMNUL GEO: Dar să nu trecem așa rapid peste întrebarea… cred că a șaptea!... VOCE: A șaptea tocmai fu, dom profesoraș de mate… nu prea le ai cu armetica! DOMNUL GEO (Foaia!): E mai bine să ne asumăm Istoria… cu izbânzile și răsucirile sale… sau să ne amăgim cu idea că drumul nostru pe hristovul Lumii fu un marș triumfal pavat cu trandafiri? VOCE: Și chiar de-ar fi așa: și trandafirii au spini! Odată… luasem la bord o juma

de gioniualcăr și fumasem un pumn de iarbă… și-n loc să nimeresc în liftul defect de nouă ani… nimerii în grădina de trandafiri uscaţi din faţa blocului. Mi-au intrat spinii și-n… alea de măgar! Discuţii. VOCE: ”Fly, Robin, Fly!... chiar de mă tai!”… nu-nvăţ prostile din cărţile de Istorie… VOCE: … și din ălelalte cărţi! La o materie… dracu mai știe care… că n-am mai deschis o carte de nouă ani!... cică noi, omenașii cu două perechi de crengi înfipte într-un sac cu frunze de leuștean și cu un dovlecel în vârf… am fi miezul Universului! Sanchi balamale! DELI: Mama cânta cu ochii umezi… ”Fly, Robin, Fly…” și, din când în când se oprea și-mi șoptea povestea din cântec: un pinguin care nimerise într-o cușcă din care nu mai putea să iasă… VOCE: … cum nu puteam să ieșim noi din cușca ălui bătrân de la Scornicești… Îmi povestea tata că-și mestecau pingele de la pantofi și ascultau la radio, zi și noapte, pe unu Dolănescu… ce răcnea duios: ”M-am născut lângă Carpaaaaţî… la poale de munte…” GIGI: … iar mama pinguinașului, de afară, îi șoptea:”Fly, Robin, Fly!” AMÂNDOUĂ (cântă): ”Fly, Robin, Fly… Up, up to the sky!” VOCE: Povești de adormit copii dintr-a noua! Nu cântecelu cu minerul a fost de vină… când aţi rămas cu nouă spectatori în sală, ci persoanele voastre fizice! Dacă la cinșpe ani semănaţi ca două babe pubere… îmi închipui că la nouă… arătaţi ca două puicuţe rebegite, scoase dintr-un ou clocit! GIGI: E pe undeva… o baie? VOCE: Îţi arde buza după un duș rece… să-ţi cadă tuleiele… să arăţi și tu ca o femeie… VOCE: … și nu ca o gâscă cu cap de găină?! Ha-ha! DELI: Soro, hai să ieșim! VOCE: Duceţi-vă nouă… cu a brânzii zece! Fetele fac un pas spre ieșire. VOCE: La loc comanda! VOCE: Lasă-le, mă… că poate chiar le trece… și-mput aici aerul! VOCE: Astea-s în stare să dea alarma… și ne trezim cu gușterii-n prag… și nentorc buzunarele… (Mai încet.) să ne caute de prafuri! (Tare.) Nimeni nu părăsește incinta! VOCE: Urci un rând de scări… și dacă nu se rupe a noua treaptă… dai de-un closet. Numai că… vă trebuie mască de gaze! Și nici atunci nu garantez supravieţuirea… că vă ia în primire din bideu nouă șobolănei flămânzi și-o lipitoare! GIGI (încet, la urechea prietenei): Nu mai pot… nu mai am aer! Dacă mai zăbovesc aici… leșin! DELI (își lasă capul pe umărul ei): Și eu!

Chiar dacă lunecăm pe scări sau ne mușcă sobolul… tot e mai bine ca aici! Unde sunt scările?

Tabloul 2 O cămăruţă, maxim doi pe doi, despărţită în două de un perete de carton sfâșiat în bucăţi mici: în fiecare compartiment, câte un bideu spart. Deasupra, câte o oglindă spartă și o jumătate de chiuvetă. De sus, din tavanul, și el spart, se prelinge pe podea un fir mic de apă tulbure. Mirosul pestilential se prelinge până în sală… DELI (mișcă nările): Miroase a morgă! Dar e mai bine ca jos… Măcar nu se mai aud răcnete… DELI: Mi-e dor de acasă… Mi-e dor de mama… de tata… de frăţiori… Dacă neam putea întoarce… în pătuţul meu cu plapumă roz și pernuţa mea albă poate aș putea respira în voie… DELI: Și acasă… uneori… desori… simt că nu mai am aer… De câţiva ani... simt în mijlocul casei noastre un gol… un loc fără aer, ca un glob uriaș, sterp… Mama e nouă luni pe an, la Milano: îngrijește o bătrânică. Vine de sărbători… ”Nu te mai întorci acolo! striga tata de răsună tot blocul și-și mai toarnă din ţuica ce-a făcut-o astă-vară din prunii de la Valea cu brazi… ”Eu sunt pentru copiii ăștia… și mamă, și tata… fac mâncare, spăl, că nu pot să-i trimit la școală flămânzi și murdari… că tu… pentru trei euroi… schimbi scutecu la o babă! E greu!” E greu paharul de tescovină!” strigă mama, săraca. Tata își mai toarnă un pahar și adoarme lângă caloriferul rece… GIGI: Mama se întoarce ostenită de la servici… iar tata strigă… că el s-a săturat până peste cap de valea asta ce pute a cărbune și a mineriade… ”Cât mă mai ţin ăștia la primărie, că primarele Buhă… Buricani, tuna și fulgeră… cum că el nu mai are bani să ţină o tonă de angajaţi ca să mute o hârtie dintr-un birou întraltul”… că el se întoarce la Târgu-Jiu, la casa părintească… goală… dar e casa lui! Mama, săraca, se-închide în baie… cum suntem noi acum… frate-meu se pune la consolă și stă online până în zori… Iar eu… stau sub plapumă cu ochii deschiși și simt, uneori… deseori… că nu mai am aer… ca acum… (Oftat.) Așa că… dacă… prin absurd… am reuși să ajungem jos… la ce mi-ar folosi?! Acolo… sau aici… tot nu pot respira! DELI: Și pe mine... mă apasă pereţii… că nu mai sunt… Mă apasă aerul… că nu mai este! Dar… oricum… aici e mai bine decât jos! DOMNUL GEO: Întrebare: Familia în care Dumnezeu ne-a așezat ca niște puișori plăpânzi într-un cuib mai cald sau mai rece… ne este punct luminos când ne îndepărtăm pe o mare zbuciumată? Dezbatere. De jos, voci ușor blurate. (va urma)

vineri, 9 februarie 2024

Fotbal amical

Atletism

Se va vărsa Gilortul în Jiu?

Hunedoara va fi reprezentată la Balcaniadă

Cele două echipe colege de serie în Liga 3 - CSM Jiul Petroșani și CSM Deva – se află în febra pregătirilor și a meciurilor de verificare. CSM DEVA

CSM JIUL

Aflaţi în cantonament la Vatra Dornei, fotbaliștii de la CSM Deva au jucat un meci amical cu cei de la Gloria Bistriţa. Faţă în faţă s-au aflat două dintre liderele din Liga 3, Gloria conducând în seria 9, iar echipa deveană în seria 7. După un meci disputat, în care gazdele au condus la pauză cu 1-0, băieţii pregătiţi de Marius Sîrbu, Constantin Vișan și Jozsef Magyari au întors rezultatul în repriza secundă. La fina,l CSM Deva a câștigat cu 2-1, golurile echipei din Deva fiind înscrise de Munteanu și Modan.

Jiuliștii pregătesc cel de al treilea meci de verificare. Sâmbătă, 10 februarie, începând cu ora 11:00, are loc cel de-al treilea amical din programul de pregătire stabilit. Jiuliștii vor juca în compania colegei de serie, Gilortul Târgu

Cărbunești. CSM Jiul Petroșani are în meciurile de verificare susţinute până acum o victorie și o înfrângere. Trupa lui Flavius Boroncoi a lăsat o bună impresie la Reșiţa, chiar dacă a pierdut în faţa divizionarei secunde.

O delegație de 16 sportivi și 6 oficiali va reprezenta România la Campionatul Balcanic de atletism în sală pentru seniori. Competiţia se va desfășura sâmbătă, 10 februarie, în Turcia, la Istanbul. La startul acesteia se vor alinia atleţi din 23 de ţari. Din delegaţie fac parte săritoarea în lungime Florentina Iușco și antrenorul acesteia, profesorul Nicolae Alexe, ambii de la CSM Deva. Cei doi sunt singurii hunedoreni prezenţi la Balcaniada de la Istanbul. Florentina merge în Turcia cu un moral excelent, având al cincilea rezultat din acest an la nivel mondial. Atât sportiva, cât și antrenorul acesteia, speră să obţină rezultate cât mai bune, atât la Campionatul Balcanic, cât și la concursurile ulterioare, care să îi permită Florentinei să obţină dreptul de participare la Campionatele Mondiale de sală de la Glasgow, în perioada 1-3

martie, și la Jocurile Olimpice, la Paris, la începutul lunii august. Din păcate, programul de concurs de la Istanbul nu-i permite elevei profesorului Puiu Alexe să evolueze și la triplusalt, probă în care, de asemenea, a obţinut rezultate notabile în acest an. Despre Florentina Iușco, atletă la CSM Deva, trebuie spus că are deja asigurată participarea la Campionatele Europene în aer liber, de la Roma, care se vor disputa în perioada 7-12 iunie.

Fotbal amical

Amintirile lui Spărios

Minerul e gata de primul amical

Cel mai cunoscut șlefuitor de arbitri, Petru Spărios este la ora amintirilor și al bilanțului. Fie el și în mediul online.

Lidera Ligii 4, Minerul Lupeni, va susține primul său meci de verificare din acest an.

„O nouă promoţie de arbitri sub bagheta subsemnatului Petru Spărios 2014! Înmânarea carnetelor de ARBITRI la stadionul Corvinul Hunedoara pentru o parte din absolvenţi! Absolvenţii promoţiei 2014: Andrei Macovei, Frangolea Ioana, Alexandra Cîrdei, Raul Bădărău”, a scris Petru Spărios pe pagina sa de socializare! În prezent, anul când face această postare, 2024 numai doi arbitri au continuat și în prezent evoluează în lotul naţional de arbitri. Raul Bădărău categoria arbitru în Liga 2 și Alexandra Cîrdei categoria arbitru asistent în LIGA 3! Este, totuși, ceva.

Echipa pregătită de Dan Voicu se va deplasa sâmbătă, 10 februarie, la Orăștie în vederea disputării amicalului cu Dacia Orăștie. Partida va avea loc de la ora 11:30. Deocamdată, meciurile de verificare ale minerilor se vor juca în afara Văii. Campionatul Ligii 4 la fotbal se va relua pe data de 16 martie cu etapa cu numărul 17.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

www.zvj.ro vineri, 9 februarie 2024

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

VÂNZARE

PIERDERE

mica publicitate

Vand 6 clăi fân, comuna Băniţa, preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0741535449.

Pierdut contract de vânzare cumpărare apartament emis de IGL Lupeni pe numele Ciurar Persida Maria. Se declară nul.

SPORT

ACTUALITATE

De ce durează o expertiză la INSEMEX? Cele mai multe tragedii produse în țara noastră ajung pentru cercetare și stabilire a cauzelor în laboratoarele INSEMEX din Petroșani. În spatele fiecărui raport de expertiză stau multă muncă, pricepere și timp. Aceasta este principala cauză pentru care întocmirea unei expertize durează luni de zile. INSEMEX Petroșani, organism unic în ţara noastră, este principalul chemat să intervină pentru a stabilii cauzele producerii tragediilor din ţara noastră cum au fost cele de la Colectiv, Crividia sau ultimul de la finalul anului trecut, Ferma Dacilor. Specialiștii INSEMEX sunt solicitaţi pentru a întocmi rapoarte de expertiză tehnică, pe baza căreia anchetatorii stabilesc cauzele exact ale tragediilor. Tot acest demers începe cu deplasarea specialiștilor la faţa locului. Acolo, pe baza observaţiilor pe care le fac și a probelor materiale ridicate și a documentelor solicitate, se elaborează raportul de expertiză tehnică. Acestea, în sine, sunt lucrări de cercetare de sine stătătoare, pentru că niciun niciun eveniment nu seamănă cu celălalt.

facebook.com/ziarulvaiijiului

În paralel cu experimentele fizice din laboratoare, se apelează și la simulările computerizate, care vin să valideze cercetarea. Toate aceste etape înseamnă multă muncă și timp, aceasta

fiind principala cauză pentru care întocmirea expertizelor INSEMEX durează atât de mult. „De fiecare dacă când am fost solicitaţi ne-am făcut treaba cu profesionalism, și nu o spun eu, ci instanţele de judecată. De exemplu, în urmă cu câteva zile, o echipă INSEMEX s-a deplasat la Călimănești pentru a efectua cercetarea la faţa locului. În 26 decembrie când toată lumea petrecea,

colegii mei erau la minus multe grade, făcând cercetare la Ferma Dacilor. Sunt multe evenimente nefericite unde ni se solicită sprijinul. Cazul Călimănești, spre exemplu are ca și termen de finalizare aprilie 2025, pentru că suntem foarte plini. Acest termen lung este datorat în primul rând pentru că avem multe alte expertize în lucru solicitate tot de organele abilitate. În al doilea rând, o expertiză nu se face de pe azi pe mâine, pentru că vorbim de lucruri serioase. Undeva la 6 luni durează o expertiză corectă” a spus Artur Găman, director general INSEMEX Petroșani. Sunt procedee, etape și cele mai multe presupun chiar refacerea la scară a întregului proces, în cazul fiecărui eveniment. Și asta ia cel mai mult timp. Expertizele INSEMEX vin la solicitarea inspectoratele de poliţie ori de la procurori, pentru că rapoartele și concluziile experţilor din Petroșani sunt esenţiale în derularea anchetelor penale.

vineri, 9 februarie 2024