Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Ziarul Vaii Jiului
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9761 lei 1$ = 4,6186 lei 1₤ = 5,8501 lei
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
miercuri, 14 februarie 2024
Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Anul XVII • nr. 3677 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
În județul Hunedoara
Digitalizarea dosarelor de pensie - finalizată 95% l 1 din 3 hunedoreni este pensionar!
95% dintre dosarele de pensie din judeţul Hunedoara au fost digitalizate și introduse în sistem electronic. Asta însemnă că dosarele sunt și verificate, de la prima pagină până la ultima, astfel încât să se facă corect recalcularea pensiilor după noua lege. Până în 4 martie, trebuie să fie gata normele de aplicare a noii legi a pensiilor, iar, după această data trebuie să înceapă recalcularea. „Din cele peste 120.000 de dosare de pensie pe care le avem în plată la nivelul judeţului Hunedoara, mai precis 120.811, au fost evaluate până acum peste 114.000, mă refer aici la dosare
Din 4 martie, ar trebui să înceapă recalcularea pensiilor după noua lege. Astfel, în această perioadă și la Casa de Pensii din Hunedoara se reevaluează dosarele. 95% dintre acestea au fost aproape finalizate. Au rămasa, pe final, doar
de pensie de asigurări sociale atât naţionale cât și comunitare. Cifra exactă este de 114.860 de dosare, undeva la peste 95% din totalul dosarelor. Eu zic că este un procent destul de bun având în vedere complexitatea dosarelor de pensie din judeţul Hunedoara, știind faptul că, la noi caracteristica judetului este extrem de complex, mai ales și motivate de faptul că în trecut pensionarii noștri au lucrat cu grupe de muncă, cu elemente de salarizare deosebit de diversificate, și atunci, acum o astfel de operaţiune de digitalizare devine din ce în ce mai grea spre final. În momentul de faţă pot să vă spun că au mai rămas dosarele care au elemente complexe, care sunt mai grele, cu diverse operaţiuni făcute dealungul timpului sub incidenţa
cele mai complexe. Județul Hunedoara este fruntaș la numărul de pensionari. La ora actuală în județ sunt peste 120.811 de pensii în plată. Un număr foarte mare, ținând cont că populația județului în 2021 era 361.657 de locuitori.
diferitelor texte legale” a spus Alina Bârlea, director Casa de Pensii Hunedoara. 2024 va fi primul an în care românii vor primi pensii majorate si în care vor beneficia de două momente – cheie. Creșterea de 13,8% a punctului de pensie și punerea în plată a recalculării de la 1 septembrie 2024. Dar important este de înteles că prin această evaluare a dosarelor nu s-a făcut recalculrarea, ci doar s-au verificat și introdus în sistem digital toate detaliile și caracteristicile fiecărui dosar. „Este de precizat și faptul că ceea ce facem noi acum, și anume digitalizarea dosarelor de pensie nu are nicio legătură cu recalcularea. De la bun început trebuie înţeles că discutăm acum doar despre digitalizarea
dosarelor de pensie, deci o evaluare preliminară operaţiunii de recalculare. Această operaţiune de recalculare a pensiilor deocamdată nu a început, astfel încât este premature să discutăm despre un eventual rezultat” a mai adăugat Alina Bârlea, director Casa de Pensii Hunedoara Judeţul Hunedoara este unul dintre cele mai dificile judeţe din ţară în primul rând prin prisma numărului mare de pensionari în plată, și în al doilea rând prin complexitarea dosarelor pentru că mulţi dintre pensionarii hunedoreni au lucrat în siderurgie și minerit și au beneficiat de legi speciale de muncă. Noua lege a pensiilor trebuie să aibă finalizate normele de aplicare la începutul lunii martie, iar mai apoi procesul de recalculare poate începe.
2
SPORT
Tir cu arcul
Judea şi Tănăsescu - la Europene România participă la Campionatele Europene Indoor de tir cu arcul de la Volim Varaždin. Speranţele românilor se îndreaptă spre delegaţia de la Federaţia Română de Tir cu Arcul, formată din Nectarios Condurache, Tamás Móréh, Marco Tănăsescu, Rareș Alexandrescu, Mirel Judea, Sergiu Pallag, Florentina Cristina Bacin, Mogos Lore si Elena Topliceanu. Marco Tănăsescu și Mirel Judea sunt din Valea Jiului. Mult succes echipei și antrenorilor Alex Cezar si Viorel Hăbian, acesta din urmă declarat antrenorul anului al judeţului Hunedoara.
Fotbal amical
Hunedorenii bat tot După o prestație foarte bună în fața unei formații de primă ligă în Uzbekistan, Corvinul Hunedoara a obținut cel mai clar succes din amicalele acestei ierni. În faţa uzbecilor, hunedorenii s-au impus cu 5-0 și este gata pentru reluarea competiţiei în eșalonul secund. Liga a doua se va relua la finele săptămânii viitoare. Corvinul primește vizita celor de la CSM Slatina, sâmbătă, 24 februarie, de la ora 11:00. În runda cu numărul 16, cinci dintre partide vor fi transmise live pe canalele Digi Sport, Prima Spot, dar și pe !
Dan Voicu mulţumit de primul amical Minerul Lupeni, liderul ligii 4 Hunedoara, s-a impus cu 3-0 în primul său amical, în faţa celor de la Dacia Orăștie. Antrenorul Dan Voicu s-a declarat mulţumit de joc. „În primul rând, vreau să remarc starea bună a terenului de joc de la Orăștie. Cât privește meciul amical, acesta a fost un joc reușit, benefic pentru ambele echipe.
Cel mai mult mă bucură atitudinea elevilor mei”, a spus Dan Voicu pentru zvj.ro. Următorul meci amical al Minerului va avea loc sâmbătă, la Călan.
Tenis de masă
Clasare în tabloul 5-8 Avram Iancu a participat la turneul de tenis de masă de la Aiud, unde a reușit ca după 8 victorii și două înfrângeri să se claseze în tabloul 5-8, din 70 de participanţi la categoria „avansaţi”.
„Dincolo de clasamente, mă bucur că am reușit să mă simt bine și să joc ce trebuie. Îi felicit pe finaliști! Îi felicit pe Neluţu și Ana Dîrlea pentru organizarea în mod impecabil a turneelor pe care le realizează. Mă bucur că în paralel cu antrenamentele la înot, în sezonul rece, mă pot juca jocul copilăriei mele”, a spus sportivul. Pagină realizată de Loredana JUGLEA
VÂNZARE
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
mica publicitate
Vand 6 clăi fân, comuna Băniţa, preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0741535449.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
miercuri, 14 februarie 2024
Uricani
Problema a fost reţinută Nu cred că există vreo localitate în care nu sunt blocuri care să aibă probleme cu subsolul care e plin de apă. Nici orașul Uricani nu face
excepție, dar partea bună e că, sesizându-i-se acest aspect, administrația locală se implică imediat în rezolvarea problemei.
Mi-am dat seama
Viceprimarul a chibzuit
de asta săptămâna trecută, când eram în biroul viceprimarului Corneliu Braia. Larisa Pop locuiește cu chirie la parterul unui bloc de pe Aleea Brazilor. Subsolul blocului e ful de apă, încât a atins podeaua apartamentului ei, iar de aici umezeala s-a întins pe pereţi. Tânăra are trei copii și îi este teamă pentru sănătatea lor. A ieșit din birou cu promisiunea că situaţia ei disperată a fost reţinută.
câteva clipe, apoi a format un număr la mobil și a discutat cu șeful de la secţie apă-canal din localitate. Corneliu Braia a insistat ca să fie adusă autospeciala vidanja, pentru ca să evacueze apa de la subsol. „După asta vom vedea care-i situaţia, fiindcă, în mod sigur, trebuie înlocuite ţevile și ce mai e pe acolo”, mi-a zis el. În scara respectivă locuiesc douăzeci de familii, cincisprezece apartamente sunt cumpărate, iar cinci
sunt ale primăriei. „Se va face un calcul, a continuat viceprimarul, și vom vedea care-i partea de contribuţie a proprietarilor de apartamente și cât e a noastră, a primăriei. Situaţia trebuie rezolvată, pentru că nu o puteam lăsa
pe biata femeie, care-i chiriașul nostru, și pe copiii ei să locuiască în condiţii improprii”.
Vulcan
S-a lăsat cu ceartă şi înghesuială A fost excelentă ideea Primăriei Vulcan de a le oferi cetățenilor posibilitatea de a-și face gratuit investigații medicale, prin invitarea unui echipaj de la SALVITAL Hunedoara care a transformat holul Cinematografului „Luceafărul” într-un mini centru medical. Inițial, fusese programat ca medicii și paramedicii de la SALVITAL să rămână la Vulcan două zile. Joi, 8, și, respectiv, vineri, 9 februarie. În aceste zile au fost consultate 104 persoane. Investigaţiile medicale au constat în șapte module – măsurarea tensiunii arteriale, a pulsului, a glicemiei, a temperaturii corporale , a densităţii osoase, EKG etc. Investigaţiile medicale au fost efectuate cu foarte mare seriozitate și profesionalism, ceea ce i-a încântat pe cei care au fost consultaţi.
Consultul unei persoane a durat circa un sfert de oră, așa că, în intervalul orar 10.00-18.00, nu au putut fi investigaţi toţi cei care și-au dorit asta. Au fost foarte multe persoane care au rămas pe dinafară, cum se spune, iar asta i-a nemulţumit. Ca atare, primăria, în comun de acord cu echipajul SALVITAL, a hotărât ca
www.zvj.ro
8 miercuri, 14 februarie 2024
investigaţiile medicale să fie continuate în primele două zile ale acestei săptămâni, luni, 12, și marţi, 13 februarie.
Oamenii s-au pus la rând de la nouă dimineaţa, iar coada formată a rămas intactă până la orele după amiezii. Au fost foarte multe reprezentante ale sexului frumos și, este de știut, unde sunt femei la coadă este imposibil să nu se lase cu ceartă. Asta pentru că nu se prea ţinea seama de rând. Când ieșea paramedicul și cerea cinci buletine, i se întindea din toate părţile documentul solicitat. Și, firește, cele care o făceau mai repede erau doamnele cu mâna mai lungă.
La un moment dat, luni a trebuit să intervină chiar și poliţia, pentru că se iscase un mic scandal în interior. Mă rog, a fost ceva de genul „daţi mai puţin, ca să ajungă
la toată lumea”, cum era pe vremea care le creează nostalgii unora. Și în aceste două zile de prelungire s-au văzut cu formularul cu rezultate în mână în jur de o sută douăzeci de persoane. Celor găsiţi cu probleme li s-a recomandat să meargă la medicul de familie, să solicite trimitere și să se
ducă la medicul specialist. L-am întrebat pe primarul Cristian Merișanu dacă s-ar mai putea prelungi, cu alte două-trei zile, șederea la Vulcan a echipajului SALVITAL. Răspunsul a fost negativ. Medicii și paramedicii instituţiei au programat să meargă și în alte localităţi.
Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU
ACTUALITATE
3
4
SPORT
Daniel Belei:
„Avem un grup frumos la Lupeni” Fotbalistul Dani Belei este jucător de bază la Minerul Lupeni în Liga 4. Dani Belei este unul dintre personajele importante ale fotbalului județean. Este jucătorul care nu se joacă, ci joacă. Este autor a patru goluri marcate într-o finală de cupă de la Brad. Antrenorii Belei a început fotbalul la vârsta de 10 ani la Jiul. I-a avut că antrenori pe regretaţii Riko Cristea, Gogu Tonca și Mache Vizitiu, Sorin Henzel, Tony Sedecaru, toţi antrenori cu greutate. Mai apoi, la vârsta de 17 ani, a luat drumul spre Liga 4 seniori la Aninoasa. „La Aninoasa am devenit golgheterul echipei după scurtă vreme, fiind junior încă. Am terminat pe locul 2 la golgheter pe judeţ, la distanţă de un singur gol. Apoi am plecat la CS Vulcan, unde era în Liga 3, apoi Știinţa Petroșani unde am câștigat Cupa României, faza pe judeţ, avându-l ca antrenor pe Stelescu. Apoi am ales Haţegul, unde am petrecut unul dintre cele mai frumoase momente din viaţa de sportiv, avându-i ca antrenori pe Gheju Sorin, Romulus Bobu și Flavius Itul. Apoi am revenit la CSM Vulcan”, povestește Belei.
A rupt plasa de multe ori Dani Belei este cunoscut pentru pofta sa de gol, dar
și reușitele sale istorice pentru fotbalul din judeţ. „Am avut de două ori într-un meci oficial un număr de 5 goluri marcate,
facebook.com/ziarulvaiijiului
iar într-o finală de la Brad am marcat patru goluri. Cel mai frumos meci al meu a fost în perioada când eram la Aninoasa și am jucat cu Haţegul. La pauză ne
catalogat întrun fel anume”, spunea fotbalistul lui Voicu.
Fundaș marcator În actuala ediţie de campionat, Dani Belei joacă pe postul de fundaș. Dar și din această postură tot a reușit să marcheze.
„Am marcat 3 goluri pe postul de fundaș stânga, unde am jucat tot sezonul până acum”, spune fotbalistul.
Încrezător în Minerul Referitor la șansele Minerului la baraj, fotbalistul lui Dan Voicu spune: „Avem speranţe mari, chiar dacă va fi greu cu candidata din judeţul Arad, care va fi ea. Deocamdată suntem la jumătatea drumului și nimic nu este sigur, dar avem încredere. Împreună cu grupul frumos care s-a format la Lupeni vom reuși să ne îndeplinim obiectivul, acela de a termina pe primul loc și de a participa la barajul de promovare în eșalonul superior”. Loredana JUGLEA
conduceau cu 1-3 și am reușit să învingem cu 4-3 reușind un hattrick”.
Anul pe tușă - cel mai greu an Belei a avut în urmă cu ceva ani, un an de suspendare, dar s-a creat o confuzie, din păcate, care s-a dovedit în Instanţă. „Chiar înainte cu un an de pandemie, la un meci la Gloria Geogiu, din cauza arbitrajului au fost ceva îmbrânceli chiar după finalul meciului. Atunci, arbitrul de la meciul respectiv a spus că am lovit, dar eu eram pe banca de rezerve, unde ieșisem înainte cu 10 minute de finalul meciului. Dar așa a fost să fie. Mă bucur că s-a adeverit că nu am avut nicio vină în instanţă unde am avut o perioadă grea în viaţa de zi cu zi fiind
miercuri, 14 februarie 2024
Stațiunea Straja
Pregătirile în toi pentru vacanţa de schi Ninge în munte! În această perioadă stațiunile montane se pregătesc pentru a face față afluxului mare de elevi care sunt în vacanță, tocmai pentru a veni la schi. În Straja, stratul de zăpadă crește de la o zi la alta. Administratorii domeniului schiabil pregătesc și surprize. Zeci de monitori sunt disponibili în Straja pentru a oferi lecții de schi și snowboard. Vacanţa mobilă a început pentru elevii din două judeţe din ţară. Săptămâna viitoare - alte 25 de judeţe, printre care și Hunedoara, urmează. Această recreere a copiilor este oferită acum, pentru ca cei mici, să aibă șansa (desigur, dacă au familiile lor au bani...) de a ajunge în munte, unde să înveţe un sport de iarnă sau doar să se bucure de zăpadă. De altfel, această vacanţă a fost introdusă tocmai la solicitarea patronilor de resorturi de schi. „Într-adevăr, a început vacanţa copiilor, dar de săptămâna viitoare vor fi cele mai multe judeţe. De fapt, ce am
Iar pentru că Straja a devenit locul preferat pentru practicarea sporturilor de iarnă și prin prisma faptului că orice schior de la cel mai neexperimenatat și până la unul cu ștate vechi, găsesc la Straja pârtii pe grade de dificultate și condiţii dintre cele mai bune. Mai mult, Staţiunea Straja se poate mândri cu zeci de monitori de schi, care oferă lecţii de schi atât individuale cât și colective. „Încercăm să deschidem cât mai multe pârtii. Vom avea activităţi diverse, poate și concursuri de schi. Deocamdată n-am anunţat nimic, pentru că depindem mult de vreme,
realizat noi ca domenii schiabile a fost defalcarea acestei vacanţe, în așa fel încât să fie pe o perioadă mai lungă, tocmai ca să nu se îngrămădească toţi copiii cu părinţii într-o perioadă mai scurtă de timp, și Guvernul a fost receptiv, și de doi ani există această vacanţă de iarnă. Din fericire, în Straja ninge de ieri. Deja totul arată ca o iarnă normală, pentru că până acum am avut cumva o primăvară. De acum, avem o iarnă superbă, mai ales că și prognoza ţine cu noi, în așa fel încât să îi așteptăm pe micii schiori și nu numai în condiţii excelente” a spus Alin Părău, administrator Straja.
dar văd că ţine cu noi. S-au depus câţiva centimetrii noi doar în noaptea trecută, așa că ne pregătim zi de zi, în așa fel încât să oferim servicii din cele mai bune”, a mai adăugat Alin Părău. Iarna este cel mai distractiv anotimp, mai ales pentru cei mici. De fiecare dată, copiii așteaptă cu nerăbdare să ningă afară. Pentru ei zăpada înseamnă bătaia cu bulgări de zăpadă, bucuria de a face un om de zăpadă cu părinţii sau cu amicii, datul cu săniuţa, dar și alte jocuri amuzante. Dacă și jobul vă permite, urcaţi în această vacanţă cu copii la munte.
8
www.zvj.ro miercuri 14 februarie 2024
Inundaţie pe autostradă Din cauza precipitațiilor abundente înregistrate în ultimele ore, în nordul județului Hunedoara traficul rutier a trebuit închis pe anumite porțiuni. Mai exact, ore bune nu s-a putut coborî de pe A1 la Geoagiu, pentru că drumul era sub ape. Polițiștii au dirijat traficul pe toată perioada intervenției. Traficul pe DN 7, între Orăștie și Aurel Vlaicu s-a desfășurat cu dificultate. În acest sens, dimineaţă, președintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a dispus închiderea coborârii de pe autostrada A 1, în zona localităţii Geoagiu, pentru fluidizarea traficului pe DN7. La faţa locului s-au deplasat de urgenţă reprezentanţi ai ISU Hunedoara, Sistemului de Gospodărie a Apelor Hunedoara și ai Secţiei de Drumuri Naţionale. Practic, în urma unor ploi abundente, râul Romos s-a revărsat pe o porţiune de aproximativ 2 km. Ore bune traficul rutier a fost restricţionat și s-a desfășoară alternativ pe un singur sens. „Marţi dimineaţă s-a constatat că la intersecţia DN7 cu breteaua de urcare pe autostrada A1, râul Romos s-a devărsat. Traficul rutier s-a
DIVERSE
desfășurat alternativ pe o singură bandă, iar poliţiștii rutieri au dirijat totul în așa fel încât să nu fie probleme în trafic”, a spus purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niţu. Nordul judeţului a fost sub avertizarea hidrologică „cod portocaliu”.
5
6
TEATRU Gheorghe TRUȚĂ vă prezintă
9 sau Fly, Robin, Fly (IX) - piesă-dezbatere despre condiția tinerilor în Lume -
(urmare din numărul trecut)
Personajele: DOMNUL GEO GIGI DELI TYBY… neapărat cu doi igreci! VOCEA GLAS MIC VOCI… DOMNUL GEO: Toată viaţa. Mi-am iubit părinţii, fraţii, ţara… oricât ar suna de vetust… oamenii de lângă mine, dar și de pe gogoloiul pământesc… Și vine firesc întrebarea: E de folos pentru fiinţa noastră, trestie în bătaia vântului… pan-iubirea asta molipsitoare, boală fără leac… pentru aproapele nostru, pentru Lumină, copii, firul de iarbă și un crâng înflorit? Discuţii. AMÂNDOUĂ: Îi iubiţi și pe ţipătorii din beci?! DOMNUL GEO: Iartă-i Doamne că nu știu ce fac! Iubirea mea e un răspuns al iubirii lui Dumnezeu, care ne iubește pe toţi, fără deosebire de gând și simţire. Dar… în primul rând îmi iubesc pe cei de lângă mine, familia… motiv pentru care, după ce am stat o viaţă în Vale… m-am așezat pe malul Someșului, ca sămi ajut copila să-și crească în iubire copiii… nepoţii mei… Însă n-am uitat să iubesc tot ce a trecut pe lângă mine… profesia mea… Literatura… și Matematica… TYBY: Nu mai face apologia iubirii dezinteresate pentru Univers și coana Mate… Mi-ai meditat doi unchi și trei mătuși… și pe tata… la care-i intrase-n cap să se facă pompier la patruj de ani… numai că trebuia să dea un examen din Matematici. A făcut meditaţie cu tine vreo nouă luni… timp în care l-ai făcut să priceapă, pe doi poli ora… că un triunghi echilateral are zero unghiuri drepte… DOMNUL GEO: Și… a intrat?! Că… din câteva mii de elevi pe care i-am pregătit la viaţa mea… nouă zeci și nouă la sută au reușit la examene! TYBY: Erai dat dracu, am auzit… și ţi se dusese vestea și dincolo de Marea Moartă! Ai făcut totul din pur interes
facebook.com/ziarulvaiijiului
pecuniar. Așa cum zidarul nu înalţă o casă din iubire de mistrie și ambient, ci din interes pentru banii proprietarului… doctorul nu moare de grija bolnavului adus pe targă… ci doar pentru leafa de la stat și șpaga aferentă. Totul e interes meschin, dragă profesore și scriitor de vagoane… Și piesele… nu le-ai scris din iubire pentru spectatori sau pentru coana Literatură, ci tot din drag de arginţi. Crezi că Arhimede și-a scrijelit cercurile pe nisip… doar pentru că leșina sub vraja Geometriei?! Blândul Napoleon ar fi lăsat-o între perinile cu puf de egretă pe suava Josefina și ar fi vrut să treacă prin foc și sabie roșia stepă rusă… ca să salveze de la exterminare pinguinii albaștri de la Pol? Suavii yanchei, stăpânii lumilor de azi, și-ar fi tocit sandalele în nisipurile orientale… nu de dragul aurului negru, cu care roysurile ară șoselele Lumii, ci ca să salveze bursucul argintiu din cocotierii roz?! Planetele se învârt în jurul sorilor strălucitori doar ca bunul Dumnezeu să aibă electricitate pe gratis? Și eu m-am pus în poala coanei Mate… nu dintr-o nestinsă iubire pentru cerceii dumneaei de derivate și matrici, ci din pur interes: după ce am fost nevoit să pun călușitul în cui… care, și el… nu era decât un mod de a ieși dincolo de porţile ferecate ale închisorii de sub Parâng… trebuia să găsesc ceva care să mă ajute să evadez, din nou. Și… evadez… deocamdată pe segmente… o săptămână… nouă… la o olimpiadă la Paris, alta la Cairo… Ies… respir câteva zile… săptămâni… după care mă reîntorc în cușca cu gratii de cărbune… Dar visul meu e să evadez definitiv… Și se va întâmpla… vă asigur! AMÂNDOUĂ: Și… noi?! TYBY: Voi nu intraţi în limitele iubirii mele. Iar iubirile voastre, curând vor rămâne în urmă ca două gări pustii. În concluzie, silfide ce aţi avut nenorocul să vă nașteţi și să creșteţi până la venerabila vârstă de nouă plus șase anișori: așa-zisa voastră iubire nu e decât un reflex al unei disperări tacite… sperând să vă agăţaţi ca peștele de ac de silueta mea de statuie! AMÂNDOUĂ: N-o să mori niciodată de modestie! TYBY: Însă… înainte ca trupul inept să mi se topească în neantul nimicului tutelar, îmi voi salva sufletul. Ceea ce ar trebui să faceţi și voi! GIGI: Înainte de a ne salva sufletul… trebuie să ni-l cântărim! TYBY: Sufletul… are greutate, dragă Pytya?! GIGI: Are. Unchiul Gelu era bolnav… stătea la noi, nu mai avea pe nimeni… Și când a simţit că i se apropie ceasul, ne-a spus: ”Vreau să-mi cântăriţi trupul!” Ne-am mirat… dar cum zicea tata, ultima dorinţă unui om pe patul de moarte e sfântă… i-am respectat
porunca. DELI: După câteva zile, când și-a simţit sfârșitul… a zis: ”Înaine să-mi puneţi trupul în groapă… să mi-l cântăriţi! Și… să faceţi diferenţa… ca să vedeţi dacă am avut suflet!” GIGI: Și așa a fost: diferenţa dintre trupul viu și cel mort al unchiului a fost de fix nouă ocale! Așadar… ca să ne salvăm sufletul… trebuie mai întâi să-l cântărim… AMÂNDOUĂ: … ca să vedem dacă e... și abia apoi să încercăm să ni le salvăm! TYBY: N-aveţi vreme de cântăriri… Trebuie să încercaţi să vi le salvaţi… presupunând că le aveţi! Or… asta nu se poate decât zburând. Părăsind cușca voastră de carne, întinzînd aripile… ca Icar… AMÂNDOUĂ: După câte știm… Icar… s-a cam prăbușit… TYBY: … dar și-a salvat sufletul! Așa cum povesteam… eu am încercat: miam defăcut aripile… AMÂNDOUĂ: Și… ai zburat?! TYBY: Nu mi-am rupt decât o mână, un picior și mi-au zburat trei dinţi din faţă de Marin Sorescu. Noroc că erau de lapte… Dar atunci am învăţat că dacă vrei să zbori… zbori! Cum zicea mă-ta voastră: ”Fly, Robin, Fly!” DELI: Ne îndemni să ne rupem dinţii, ca proastele… GIGI: Mi-aș rupe orice… numai dinţii… ba: mama a vândut două capre și-un ied, ca doamna doctor să-mi schimbe măseaua de minte… TIBI: … ce se vede că n-o mai ai! Dar, fetele tati, v-am expus aici, ca un specialist ce sunt, principiile zborului, însă nu garantează nimeni că, dacă întinzi aripile în sus, o să pornești… tot în sus. De regulă… dacă nu ești avion, ceea ce e cazul vostru… pornești în zbor spre sus… dar, invariabil, ajungi jos. Doar că, în cazul vostru, să porniţi pedestru, în jos, pe scările astea ca dinţii de babă virgină… nu vă sfătuiesc, ca un frate mai mare… plus că v-am fost și iubit… Însă… ca un suflet iubitor de oameni și preocupat de soarta umană… vreau să-mi reiterez dorinţa de a vă ajuta ca în lumea asta turbată să vă fie frig vara și cald iarna. Așa că, frumoasele tatii, ascultaţi ce vă spune prâslea cel voinic și merele de aer: Nu aveţi altă cale decât să încercaţi zborul. Să zicem că reușiţi să coborâţi… Ce vă așteaptă jos? Înjurături… ba și scărmănelile aferente… în cel mai bun caz, flăcăii și fetele abulice vă vor lăsa doar în sferturi de chiloţi… că de sutiene… la voi nu e cazul! Însă… presupunând că scăpaţi doar bine scărmănate, ca niște oiţe din Valea cu brazi… la piciorul broaștei vă așteaptă mizerabila viaţă cotidiană, de văcuţe veșnic certate de cioban… ba că sunt sterpe… ba că dau prea mult lapte și scade preţul brânzii europene.
Concret… o să vă măritaţi cu câte un mo…mârlan care, fără leafa de miner ce o primeau ca drept prin naștere moșii și strămoșii lui… o să munciţi pe brânci, ca să asiguraţi traiul familiei… veţi naște câte nouă pruncuţi, ca să asiguraţi sporul demografic și să nu ne ia ungurii Transilvania… o să vă angajaţi vânzătoare la un butic de cartier, și dacă n-o să vreţi… o s-o luaţi pe cocoașă de nouă ori pe zi. Asta e așazisa viaţă ce vă așteaptă, supliciu de care nu vă poate feri nimeni, nici măcar eu, care am inimă de catifea, drept pentru care m-aș însura chiar și cu amândouă odată… că, la o adică, nu sunteţi chiar nasoale și nici prea tâmpite… doar oleacă prostuţe! Însă pe mine mă așteaptă Harvardul, minim Viena, apoi șefia unei multinaţionale de la Londra, minim Șanhai… și nu-mi pot distruge falnicul viitor pentru curu a două fătuci dintr-un orășel de sub munte! Așa încât… cu mintea voastră puţină, gândiţi-vă și hotărâţi: Zbor sau coborâre în nămolul existenţial. DOMNUL GEO (spre Sală): Întrebarea noua… plus infinit: Voi ce le sfătuiţi pe fete? Eventuale discuţii. DELI: Soro… Așa… cu minţile noastre înceţoșate… trebuie să ne hotărâm: Zburăm… spre zări senine… sau coborâm în noroi? GIGI: Nu știu ce să zic, surioară… mi-e mintea ferfeniţă… VOCI (filtrate de ziduri): Tyby tată… lasă-le-n braţe la domnu dracu pe pupeze… le așteptăm jos… la nămol… cu dricul comunal! DELI: Și eu… sunt la fel de confuză… Dar îi dau un ghiont minţii și zic: Dacă am coborî… am pune tălpile drept în nămol… GIGI: … în care, la vârsta noastră venerabilă de cinsprezece anișori, deja ne-a ajuns până la gât… TYBY (mai face un pas în sus: pieptul îi ajunge pe acoperiș): Înţelept gândit, minunat rostit: Știam eu că nu sunteţi chiar tâmpite! Până și un cretin ar alege varianta a doua! Dar… haideţi mai repede, păpușelele tatii: orele sunt înaintate și se-nchide la nonstop! Deschideţi odată aripile și… Fâl-fâl! DELI: Îţi e ușor să vorbești când nu e viaţa ta… TYBY: Ba e și viaţa mea și a tuturor celor care au avut neșansa să se nască pe plaiurile mioariei ce behăie a nenoroc! Viaţa omului a ajuns un mare… rahat… ca să nu ne amendeze ceneaul! GIGI: Bine: Sărim. Dar… TYBY: Dar din dar se face Raiul în care veţi ajunge! DELI: Nu vii… și tu? TYBY: Unde?! GIGI: În Raiul promis. (va urma)
miercuri, 14 februarie 2024
Steagurile publicitare: cum să atragi atenția potențialilor clienți cu ajutorul Confort Media Steagurile publicitare sunt un mod eficient de a-ți promova afacerea și de a atrage atenția potențialilor clienți. Dacă ești în căutarea unor steaguri publicitare de calitate, Confort Media este alegerea perfectă. Pe confortmedia.ro vei găsi o varietate de steaguri publicitare, pentru interior și exterior, personalizabile conform dorinţei tale. Toate steagurile noastre sunt fabricate din materiale de calitate, sunt rezistente la vreme rea și la uzura zilnică. De asemenea, oferim o gamă largă de opţiuni de personalizare pentru a se potrivi nevoilor și preferinţelor tale. Poţi alege dimensiunea, culoarea și designul steagurilor, precum și adăugarea logo-ului sau a mesajul tău
de promovare. La Confort Media, ne asigurăm că fiecare steag publicitar este fabricat cu atenţie la detalii și că este livrat la timp pentru a se potrivi cu programul și planurile tale. De asemenea, putem furniza periodic printuri noi pentru a te asigura că steagurile tale arată întotdeauna bine. Nu ezita să ne contactezi pentru a afla mai multe despre opţiunile noastre de steaguri publicitare și pentru a te ajuta să-l alegi pe cel mai potrivit pentru nevoile afacerii tale. Cu Confort Media, vei avea siguranţa că steagurile tale sunt de calitate și vor atrage atenţia potenţialilor clienţi. Preţul final pentru un steag complet echipat (sistem, print de calitate și bază de fixare la sol) pleacă de la 288 de lei.
Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului - Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
8
www.zvj.ro miercuri, 14 februarie 2024
PROMOVARE
7
8
PRĂVĂLIA CU ISTORII
Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei”
Cum se nasc modele „În genere se admite că influenţele climaterice sau sentimentul rușinei au făcut pe om ca să se îmbrace, ca să-și acopere corpul. În realitate însă muma veștmintelor a fost cochetăria și dorinţa gătelei, adică dorinţa de a pare frumos și frapant, să bată la ochi. Numai astfel se explică pentru ce s-au schimbat formele hainelor de-a lungul veacurilor. Izbitor e faptul că la popoarele sălbatice bărbaţii se gătesc mai mult decât femeile. Luptătorii triburilor sălbatice se tetovează, se văpsesc, se acopere de pene și de metale strălucitoare. O rămășită a timpurilor oarecare este felul uniformelor militărești, atât de colorate și de strălucitoare. Cu cât bărbatul înaintează în cultură, cu atât lasă altora dorinţa de găteală. De ce se gătesc femeile? Un scriitor german Hauff zice: <<Femeea nu are alt gând, altă preocupare, decât să placă. Precum lacrimile și rușinea sunt armele ei de defensivă, tot astfel cochetăria și găteala sunt armele ei de ofensivă ci
facebook.com/ziarulvaiijiului
cari voește să cucerească>>. Roșul este culoarea iubirei. Dacă o femeie nu mai roșește de nimic, atunci caută să se sulemenească în mod artificial. Arta sulemenirei datează din vechime. Femeile egiptene și romane se sulemeneau. Carminul, care rezultă din fierberea unor păduchi, constituia pe atunci ca și azi o substanţă preţioasă în arta cochetăriei. Preparatul Chunda, care servă pentru vopsirea buzelor pentru a le face roșii, acest preparat se fabricează din urină. Pudrele și cosmeticurile cari albesc pielea, se prepară din plumb, o otravă foarte puternică. Arsenicul e consumat de femei, altele își pică beladonă în ochi, pentru a îi avea mai mari și mai strălucitori. În dorinţa lor de a pare mai înalte, femeile își frezează părul ca un munte, poartă rochii vărgate, port tocuri înalte. Pentru a pare mai subţirele își chinuiesc trupul cu corsetul. S-a dovedit în cele în cele mai dese cazuri că origina modelor era de a
ascunde un defect fizic corporal. Grinolina, malacoful, care existase și în evul mediu fusese reluat pe timpul Împărătesei Eugenia. Pentru ce? Pentru că împărăteasa era în poziţie și nu voia să i se vadă formele mărite ale corpului. Celelalte femei – deși nu erau însărcinate – purtară și ele malacoful, ca să fie ca împărăteasa. Doamna de Montespan căpătase un buboi urât pe faţă și ca să nu fie văzut îl acoperi cu un plasture. A doua zi, toate cucoanele <<la modă>> purtară plasture pe obraz, căci de, era la modă. În timpul reginei Ana de Englitera era la
modă printre cucoane de a-și roade unghiile cu dinţii. Pentru ce? Pentru că regina avea acest prost obiceiu. Cucoanele – pentru a fi la modă – își rodeau unghiile cu poftă. În Paris, metropola de unde vin modele, croitorii îndată ce născocesc vreo modă stupidă și ridiculă, angajează numeroase prostituate demimondene, le îmbracă și le invită să se plimbe pe străzile cele mai frecventate. Îndată femeile <<cinstite>> admiră acele mode stupide și își comandă rochile sau pălăriile la fel. Modele se aseamănă cu epidemiile, cari bântuie omenirea. Ele dispar pentru a face loc altora sau revin peste un timp oarecare sub un alt nume. Păcat că modele sunt productul unor gesturi perverse și stricate și sunt producătoarele atâtor neajunsuri. Modele sunt rezultate din gândul de a place, dintr-un spirit orb de imitaţiune și e păcat că ele nu sunt nici creaţiunile unui sentiment nobil de frumuseţe și că n-au nimic comun, nici cu modestia, nici cu bunul gust, nici cu regulile atât de bune ale esteticei și ale igienei”. [„Croitorie și Artă. Revistă Profesională”, Anul I, nr.5, mai 1926].
miercuri, 14 februarie 2024