Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul
Nu există lege
)
împotriva LUI! ADEVĂRU
Ziarul Vaii Jiului
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,9760 lei 1$ = 4,6505 lei 1₤ = 5,8328 lei
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
joi, 15 februarie 2024
Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
Anul XVII • nr. 3678 • 8 pagini • Preţ: 1 leu
Risc major de avalanşă la munte A nins la munte. Este un motiv de bucurie, mai ales că în această iarnă zăpada a cam lipsit, dar ultimul strat depus este și unul foarte periculos. Munții Parâng - alături de Făgăraș, Șureanu
și Țarcu - sunt sub risc de avalanșă de grad patru din cinci. Salvamontiștii fac apel ca turiștii să nu se aventureze pe creste, fiindcă și cea mai mică acțiune poate declanșa o avalanșă.
Între 50 și 70 de centimetri măsoară noul strat de zăpadă din munte, care sa depus zilele trecute cât judeţul nostru a fost sub avertizare meteorologică cod galben. O cantitatea prea mare într-un timp foarte scurt,
avalanșă. Acest pericol s-a instalat pentru că e un strat nou depus, destul de substanţial, undeva la 50-70 cm în zona montană, pe o suprafaţă îngheţată, încă nu are coeziune cu stratul vechi și e cum s-ar spune în
spun salvamontiștii care avertizează că acum este cel mai mare pericol în munte. Zăpada căzută s-a depus pe gheaţă, iar faptul că nu are o bază solidă poate declanșa în orice moment o avalanșă. „Pare că cel de sus ţine, totuși, cu copiii, pentru că e perioada de vacanţă de schi și pârtiile erau cam golașe sau dacă nu chiar înierbate pe anumite porţiuni. A venit un nou strat de zăpadă, destul de mare. În unele porţiuni cu el a venit și acest pericol de
așteptare, până la schimbarea cât de cât a temperaturii, să treacă două, trei cicluri de îngheţ și să se stabilizeze. Așa că mare atenţie pentru doritorii care vor să meargă în zona de creastă, pentru traseele montane de altitudine”, a spus Ovidiu Bodean, Șef Serviciu Public Salvamont Hunedoara. Riscul este de grad 4, pe o scară de până la 5. Aceasta înseamnă mai exact că, la peste 1800m, mai ales pe versanţii nordici unde se întâlnesc cornișele și plăcile de vânt există riscul
Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
iminent ca zăpada proaspăt depusă să o ia la vale. Salvamontiștii fac apel către turiști să nu abordeze astfel de trasee, care acum sunt periculoase, ci să se limiteze la cele sigure, iar înainte de a porni să se echipeze corespunzător și să anunţe salvatorii despre intenţia lor. „Cei care vor să urce la munte, neapărat să consulte starea vremii, să treacă pe la punctele salvamont, și, nu în ultimul rând, să aibă echipament de protecţie individual pentru intemperii specific acestei perioade, adică echipament gros, rezistent la
intemperii, umiditate și echipamentul de siguranţă - și aici amintesc colţari, pioleţi, cască, coardă pentru anumite porţiuni de traseu. Însă, mare atenţie la suprafeţele mari de traversat care sunt încărcate de zăpadă. După cum știţi, iarna nu trebuie abordate potecile marcate cu curbă de nivel, suprafeţe mari. Dar acestea sunt detalii pe care ar trebui să le cunoască turiștii care se duc în zona de creastă” a mai adăugat Ovidiu Bodean, Șef Serviciu Public Salvamont Hunedora. Potrivit Buletinului nivometeorologic, meteorologii avertizează că riscul mare, de gradul patru din cinci, de producere de avalanşe în munţii este valabil pentru Făgăraş, Parâng, Şureanu, Ţarcu şi Godeanu.
2
SPORT
Am aflat
Ce mai fac foştii jiulişti Mulţescu şi Scutaru Între boală și amintiri Un jiulist, înscris cu litere mari în cartea fotbalul din Vale, este Gigi Mulţescu. Despre Gigi Mulţescu presa a scris că ar avea „are început de Alzheimer”.
cel Mare”, Dinamo, Mulţescu a cucerit trei campionate ca jucător, în 1982, 1983 și 1984, iar ca antrenor a avut mai multe mandate pe banca alb-roșiilor, ultimul încheiat relativ recent, în 2021. Mulţescu deţine și cetăţenie turcă. În 2021 a fost adus de Yuksel Yesilova la echipa din liga a patra, Agri 1970 Spor, de care s-a despărţit un an mai târziu.
Cupa lui Gigi
Gheorghe Mulţescu (72 de ani) este liber de contract de aproape 2 ani, dar în spatele absenţei sale din circuit stă un diagnostic crunt. Presa din România susţinea că antrenorul suferă de boala Alzheimer, iar mai mulţi cunoscuţi vor să-l ajute cu tratamentul în străinătate. Gheorghe Mulţescu este unul dintre jiuliștii faimoși, cu care Jiul a cucerit o Cupă a României. De asemenea, și cu echipa din „Ștefan
Anul acesta Jiul împlinește 50 de ani de la cucerirea unicului trofeu din palmares. Pe 23 iunie 1974, Jiul Petroșani cucerea Cupa României, după 4-2 în finala cu Poli Timișoara. Câștigătoarea inedită din Petroșani a fost marea surpriză a sezonului fotbalistic intern, mai ales că în campionat, care tocmai se încheiase, trupa din Vale abia evitase matineul. Terminase pe 15, la egalitate de puncte cu retrogradata Rapid, dar cu golaveraj un pic mai bun. Și în Cupă avusese șansă. Pe traseu, evitase granzii, astfel că a ajuns în ultimul act după victorii cu Partizanul Bacău (L3, 2-1), Petrolul Ploiești (4-2), ASA Târgu Mureș (1-0) și Chimia Râmnicu Vâlcea (L2, 1-0). „Când spun că ‘74 a fost anul meu, mă refer la faptul că atunci am luat Cupa României cu Jiul, cu naţionala studenţească am câștigat Campionatul Mondial Universitar din Franţa, unde am purtat și banderola de căpitan, iar cu reprezentativa de tineret am devenit campion balcanic. În plus, am înscris în
toate finalele acestor competiţii! Revenind la unicul trofeu din palmaresul Jiului, acest lucru a fost posibil ca o formaţie aproape retrogradată să ia Cupa în faţa Craiovei, campioana ţării în acel sezon, a lui Dinamo, a Stelei ori a Argeșului lui Dobrin. Ce performanţă”, spunea Gigi Mulţescu. „Știu ca Gigi este bolnav. Mulţi dintre cei care au jucat la Jiul au probleme cu sănătatea”, a confirmat și fostul jucător al Jiului, Stelian Homan.
ţinem cont de cariera sa. Are în palmares Supercupa României, câștigată cu Dinamo în 2013. În prima ligă a jucat 116 meciuri și a marcat 3 goluri. În cariera sa a fost legitimat la CSM Reșiţa, Jiul Petroșani, Poli Timișoara, CFR Timișoara, CS Buftea, Dinamo, ACS Poli Timișoara, UTA Arad, SSU Poli și CSC Peciu Nou. Ultima sa prezenţă în Liga 2 a înregistrat-o în meciul FK Miercurea
Fostul jiulist Cristian Scutaru a revenit în Liga 2, la aproape doi ani de la despărţirea de Poli Timișoara. Experimentatul fundaș a activat ultima dată în Liga 2 până în primăvara anului 2022, când s-a despărţit de SSU Poli Timișoara după patru sezoane și jumătate petrecute la acest nivel fotbalistic. La 36 de ani, Cristian Scutaru va fi cel mai experimentat jucător din lotul echipei CSC Dumbrăviţa, mai ales dacă
Ciuc – SSU Poli Timișoara 3-0, din 2 aprilie 2022. În acel sezon 2021-2022 a avut 18 prezenţe în Liga 2 în tricoul alb-violet. Scutaru a activat la Jiul în perioada 2004-2005, pe vremea când Alin Simota era președinte. La vremea aceea, Jiul a pierdut 100.000 de euro prin transferul jucătorului la Poli Timișoara, echipă condusă atunci de Marian Iancu.
Corvinul se vede la TV Se știu orele de disputare a meciurilor din etapele a 16-a și a 17-a. Astfel, primul joc oficial din 2024 va fi pe 24 februarie, acasă, cu CSM Slatina, de la ora 11:00, în transmisiune directă pe canalul de youtube al clubului. Cel de-al doilea va fi vineri, 1 martie, de la ora 17:00, pe terenul celor de la FC Buzău - pagina oficială (în transmisiune directă pe Digi Sport și Prima Sport). Hai, Corvinul! Pagină realizată de Loredana JUGLEA
)
Ziarul Vaii Jiului
Editor: SC Aldo Detail Direct SRL Petroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
facebook.com/ziarulvaiijiului
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela FLEŢAN - 0735.727264 Administrativ / Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
joi, 15 februarie 2024
Uricani
Momârlanii vor acte pentru pământul lor Timp de doi ani de acum încolo, Primăria Uricani trebuie să soluționeze o problemă care-i preocupă îndeosebi pe locuitorii din localitățile componente din vestul Văii Jiului. Deși este foarte mult de lucru în această privință, Dănuț Buhăescu spune că această chestiune va fi soluționată. Primarul mi-a
Terenurile
spus că, până în prezent, la administraţia publică locală au fost depuse peste patru sute de cereri la Legea 123/ 2023 privind retrocedarea de terenuri. Conform legii, ele trebuie soluţionate într-un interval de cel puţin doi ani. Cele mai multe solicitări, aflu de la Dănuţ Buhăescu, au venit de la momârlanii din Valea de Brazi și Câmpu lui Neag. Volumul de muncă este enorm, dar, este de părere primarul, problema va fi rezolvată în perioada de timp precizată de lege.
pentru care există cereri de retrocedare sunt cele pentru care nu s-au făcut dezbateri de succesiune sau care nu fuseseră declarate până anul trecut și pentru care nu există o situaţie juridică clară. Compartimentele de specialitate ale Primăriei Uricani au făcut, deja, o selecţie a cererilor și, în funcţie de situaţia terenurilor cerute de proprietarii lor potenţiali, procedează pentru ca aceștia să intre în legalitate și să aibă patalama la mână pentru ceea ce li se cuvine..
Vulcan
Măsuri de asistenţă socială La sfârșitul lunii trecute, consilierii locali vulcăneni au avut în față, pentru dezbatere și aprobare, proiectul de hotărâre privind „Programul de măsuri pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale în anul 2024”. Această hotărâre de proiect i-a premers o alta asemănătoare prin care s-a aprobat raportul privind realizarea măsurilor de prevenire și combatere a marginalizării sociale pentru anul 2023. Raportul a consemnat tot ceea ce a efectuat Serviciul de Asistenţă Socială din Primăria Vulcan, pentru aplicarea prevederilor Legii nr.116/2002, cum ar fi accesul la o locuinţă, accesul la serviciile publice de strictă necesitate, acordarea de ajutoare materiale și financiare familiilor aflate în situaţii de necesitate și accesul la educaţie.
Persoana marginalizată, conform legii, este acea persoană „care nu are venit, nu are loc de muncă și se află în cel puţin două dintre următoarele situaţii: nu are loc de
muncă, nu are locuinţă în proprietate sau în folosinţă, locuiește în condiţii improprii, are unul sau mai mulţi copii în întreţinere sau face parte dintr-o familie cu mulţi copii în întreţinere, este persoană vârstnică, fără susţinători legali, este încadrată în categoria persoanelor cu handicap sau invaliditate, are în întreţinere o persoană încadrată în categoria persoanelor cu handicap grav, accentuat ori cu invaliditate de gradul I sau II, a executat o pedeapsă privată de libertate”.
Programul de măsuri pentru acest an face referire la asigurarea de locuinţe pentru
persoanele fără adăpost, repartizarea de locuinţe sociale, accesul la o locuinţă pentru persoanele până în 35 de ani aflate în imposibilitatea cumpărării unei locuinţe și colaborarea cu asociaţiile și fundaţiile cu obiect de activitate specific, în vederea asigurării accesului nediscriminat la un adăpost pentru persoanele cu venituri reduse. Aceste persoane beneficiază de reducerea impozitului cu 50 a sută pentru locuinţele proprietate personală, contorizarea apei reci și plata a 3 mc/ persoană/ lunar de apă rece din fondurile alocate din bugetul local, masă la cantina socială și asigurarea
locuinţelor proprietate personală împotriva incendiilor și dezastrelor.
Persoanele aflate în situaţii de necesitate primesc ajutoare materiale și financiare, iar celor vârstnice li se acordă alimente. Persoanele marginalizate social sunt ajutate, în vederea întocmirii cărţii de identitate, persoanele tinere, fără pregătire școlară, sunt îndreptate spre cursurile de alfabetizare și personalul de la Asistenţă Socială face permanent consilieri pentru prevenirea abandonului, a sarcinilor nedorite și pentru igienizarea locuinţelor.
Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU
VÂNZARE
www.zvj.ro
8 joi, 15 februarie 2024
mica publicitate
Vand 6 clăi fân, comuna Băniţa, preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0741535449.
DIVERSE
3
4
ACTUALITATE
Și de Valentine’s Day
Florile - cadoul simplu şi sigur Orice motiv de sărbătoare este binevenit și adoptat de români, iar atunci când vine vorba de iubire, ba chiar mult. Astăzi dragostea a plutit în aer, iar cel mai mult au resimțit-o De la simplu trandafir la aranjamentele pompoase, sau chiar o floare la ghiveci, toate au fost la mare căutare astăzi, când și unii dintre români sărbătoresc Valentine’s Day, ziua iubirii pe stil occidental. Lângă un cadou special merge tot timpul o floare, iar în lipsa unuia, floarea este salvatoare. Așa că îndrăgostiţii de toate vârstele și-au făcut drum și la florărie. De partea cealaltă, florarii, cunoscând deja obiceiurile mai vechi și mai noi, s-au pregătit din timp, cu flori proaspete și diversificate. Dar tot trandafirul roșu rămâne vedeta. „Știam că va fi cerere mare mai ales acum, ne-am obișnuit mai ales că suntem de mult timp pe piaţă. Am vândut de la simpli trandafiri, până la
florarii care s-au pregătit din timp pentru acest moment. O floare, un buchet rămân cel mai sigur și la îndemână cadou ce poate fi oferit persoanei iubite.
buchete, chiar și de 100 de trandafiri, de la flori de primăvară care deja au apărut și până la aranjamente, care obligatoriu trebuie să conţină și simbolul iubirii, inimioara. Ne bucurăm
că - cu ajutorul florilor noastre - se răspândește
iubirea”, a spus Imola Kosman, administratorul florăriei „Bloom” din Petroșani. Cu o floare nu se face primăvara, și nici nu crește iubirea, dacă o oferiţi doar de
Valentines Day. O floare dată din suflet, tot timpul anului fără vreun motiv întemeiat, poate întreţine aprinsa flacăra din cuplu, însă la ea trebuie adăugate foarte multe alte ingrediente. Următorul moment în care îndrăgostiţii își vor arăta mai mult decât de obicei iubirea va fi pe 24 februarie, de Dragobete, sărbătoarea iubirii însă pe stil românesc.
Petrila
Un sens giratoriu se va construi în 2024 Un sens giratoriu, primul de altfel de pe raza orașului va fi construit anul acesta la Petrila, la intersecția străzilor Minei cu Republicii. Și artera principala a orașului va fi reabilitată de la un capăt la altul a ei. Atât că administrația așteaptă adjudecarea lucrării de către un constructor. Strada Republicii, de altfel si strada principală a orașului Petrila, care este cumva coloana vertebrala a localităţii din estul Văii Jiului, va intra în proces de reabilitare, după 12 ani de la ultima modernizare. Primăria are câștigat proiectul ce vizează acest tronson încă de anul trecut, atât că, deși a fost scos la licitaţie, niciun constructor nu s-a
facebook.com/ziarulvaiijiului
înhămat la lucrare, și asta pentru că, costurile în privinţa asfaltului au fost subevaluate. Proiectul a fost revizuit și scos din nou la licitaţie. „Am reușit să obţinem o finanţare pe Anghel Saligny, pentru o reabilitare integrală a străzii Republicii, începând de la intrarea în oraș de la tunel și până la Răscoala. În acest moment, vom
scoate din nou la licitaţie, pentru că această lucrare a fost scoasă de două sau trei ori la licitaţie și nu a venit nimeni. Am avut o discuţie în luna ianuarie cu proiectantul. După o analiză a proiectului, s-a constat că preţul la asfalt a fost subestimat, iar din acest motiv n-au venit firmele la licitaţie. La momentul acesta, am actualizat preţul la asfalt, l-am aprobat în consiliul local și urmează în perioada următoare să dăm drumul la licitaţie. Sper ca până în aprilie să avem un constructor și în mai să putem demara lucrările”, a spus
Vasile Jurca primarul orașului Petrila. Mai mult, odată cu această reabilitare totală, întreg traficul din oraș va fi regândit. În primul rând, va apărea un sens giratoriu la intersecţia străzilor Minei cu Republicii, înaintând în zona casei de cultură. Și mai sus se vor construi câteva noi locuri de parcare. Până în capătul Răscoalei, se va turna un strat de asfalt nou, iar tot traficul greu va fi mutat pe drumul de centură. Strada principală a Petrilei a fost în întregime refăcută în urmă cu mai bine de 10 ani. În mod uimitor, ţinând cont că traficul s-a desfășurat pe acest drum, asfaltul a rezistat destul de bine.
joi, 15 februarie 2024
Rânduri pentru o eventuală reeditare a unei cărţi despre Din păcate, Mina Petrila a murit. O dramă pentru rod al unor ani de documentări direct la sursă, Mina Petrila economia orașului prezentată ca o victorie, nu despre istoria minei Petrila. Așa înțeleg eu, ca știu de ce. Sau știu, dar nu contează aici. Din zumzetul muncitorimii petrilene nu a mai rămas nimic. Tăcere și iară tăcere... Mă bucur că în urmă cu ceva ani am publicat o carte îndesată, Cum poţi să refaci, după ani și ani, un veac, problemele unei comunităţi – mai mici, mai mari - cum e și aceea a minerilor petrileni, dacă nu prin intermediul cererilor adresate de aceștia administraţiei?! Mai mereu, o banală cerere a unui miner dă seama în cuvinte puţine de necazuri multe. Dintro cerere, aflăm și amănunte scurte, biografice despre petiţionar (data și locul nașterii, meseria pe care o prestează, vechimea în muncă, componenţa familiară etc.), importante pentru creionarea portretului colectivităţii miniere. Cererea, ca document, mai are o calitate indubitabilă: aceea de veridicitate. Pentru că nu poţi cere ceva, dacă chiar nu ai nevoie. Mai ales că administraţia minei Petrila verifica aceste cereri, punându-le câte o rezoluţie pe verso, înainte de a le trimite spre aprobare, atunci când era cazul, societăţii Petroșani. Cererile pe care le-am selectat acoperă o arie importantă de probleme: alimentare, familiare, școlare, administrative, sociale și chiar… vestimentare. Din aceste documente ale vieţii angajaţilor minei Petrila respirăm aerul unor epocii apuse, parfumul timpului și, mai mereu, fumul negru, înecăcios din vieţile ortacilor petrileni ce a încremenit parcă peste Colonia Deak… Marian BOBOC
„membru” al societății reale, să mă implic... Apropo, dacă cineva este interesat de reeditarea volumului, bineînțeles cu alt titlu și alte adăugiri/ revizuiri..., îl invit să mă contacteze.
12 iunie 1925. Bătrânul miner Ioan Berzian:
„…Să nu pier de foame înainte și fără voia lui D-zeu” „Domnule Prim Director! Sunt în etate de 72 de ani și cam bolnăvicios, sărman și fără nici o para și ca atare sunt urat la mare animoritatea D-voastră, ca să nu mă bată temperatăţile pe drum și să nu pier de foame înainte și fără voia lui D-zeu. La data de 1 iunie, cu ceilalţi muncitori și eu am fost discontat după 17 ani îndepliniţi în angajamentul D-voastră. În temeiul motivelor sus amintite, Vă rog cu tot respectul să binevoiţi și să mă redaţi la lucru, împărţindu-mă ca strajă, păzitor de noapte ori unde aţi binevoi.” Din recomandarea conducerii minei Deak către Direcţia Minieră, aflăm și alte amănunte din viaţa bătrânului
29 iunie 1925. Minerul Nicolae Dudui:
„După atâta muncă, atâta suferință și fidelitate, (…) binevoiți și preluați-mă iarăși în munca D-voastră…” „Domnule Prim director În etate de 73 de an, (…), am fost discontat de la minele Dvoastră, mina Deak. Din anul 1880 până în prezent am lucrat ca angajatul D-voastră, întrerupându-mi continuitatea o singură dată, și acum după o muncă de 45 de ani, fără să mi se prescrie vreun ajutor, fără să mi se acorde o pensie cât de măruntă, cu care să-mi susţin viaţa (…). În decursul muncii m-am vătămat, în 1920 am suferit un accident, în urma căruia am pierdut 20% din energia avută. În decursul invaziei din 1916, am fost santinela fidelă a acestei uzine,
17 aprilie 1925. Electricianul Cuţuran Nicolae:
„…să repar casa mea, (…) că astăzi e ruinată de tot” „Onor Direcţiunea Minieră Petroșani Subsemnatul, Cuţuran Nicolae, electrician, născut în anul 1892, în comuna Crigureu, plasa Geoagiu, intrat în serviciul Societăţii în anul 1913, luna 6 oct., ziua 4, cu profund respect vin a ruga să binevoiţi a-mi aproba un concediu de doi luni repăraţiile necesare lângă casa mea din comuna Crigureu, pl. Geoagiu. Cererea mi-o bazez pe următoarele: Fiind în serviciul Societăţii din anul susmenţionat și neîndepărtându-mă până în prezent, întâi din cauza războiului, al doilea din cauza timpurilor grele După războiu, n-am avut niciodată putinţă cel puţin să repar casa mea, așa că astăzi e ruinată de tot și sunt silit să rog concediu de mai sus pentru instalarea casei din nou.”
8
www.zvj.ro joi 15 februarie 2024
miner petiţionar: „Numitul a fost primit în lucru în 3 aprilie 1909 ca miner și zidar. Pe timpul iernii a lucrat ca miner în mină și vara ca zidar la reparaţii în Colonie până în anul 1919. Când a devenit bolnăvicios, slab și bătrân, a fost repartizat la lucru mai ușor la suprafaţă. Începând din luna mai 1923, a devenit de tot slab, neputincios, așa că numai de milă, ca să-și poată câștiga pâinea de toate zilele, l-am repartizat ca păzitor de noapte. La ord. circ. al direcţiunii, la reducerea efectivului de muncitori, a fost discontat din lucru.” Ţinând cont de situaţia minerului concediat Berzian, conducerea minei Deak roagă direcţiunea „a-i acorda luarea unui ajutor din fondul de ajutorare al muncitorilor, fiindcă Iosif Berzian, neputincios și neavând pe nimeni care să-i dea de ajutor de trai.”
îngrijindu-mă cu tovarășii mei ca nimeni să nu distrugă minele. După atâta muncă, atâta suferinţă și fidelitate, Vă rog Dl. Primdirector, binevoiţi și preluaţi-mă iarăși în munca D-voastră, iar dacă, din principiu, nu aţi putea-o face, Vă rog cu tot respectul să binevoiţi a dispune să mi se acorde și mie un ajutor din care aș putea să mă întreţin. Reînnoindu-ni cererea, Vă rog, Domnule Primdirector, primiţi asigurarea profundului meu respect.” 4 august 1925. Studentul Alois Hozstela:
„Salarul (…) ar servi pentru taxa școlară” „Onor Direcţiunea Generală! Subsemnatul cu profund respect vin a
vă ruga pe Onor. Direcţiunea Generală să binevoiască a mă primi ca practicant inginer la exploatarea minei Deak, pe timp de o lună. Cererea de mai sus o bazez pe următoarele: Salarul – fiindcă alte speze n-am la mina Deak – ar servi pentru taxa școlară, care taxă în ultimul timp s-a mărit. Repetându-mi cererea în speranţa că va fi luată în considerare, rămân Cu profund respect… Petrila, Mina Deak, la 4 Aug. 1925 Alois Hosztela, ștud. ing. de mine anul III” 18 septembrie 1925. Văduva minerului Antal:
„Vă rog să binevoiți a-mi acorda un ajutor cu care aș putea părăsi Valea Jiului” „Ca o femeie năcăgită, sermană și părăsită de toată lumea am recurs la Dvoastră în luna trecută pentru un ajutor din care mi-aș putea susţinea viaţa pământească fără nici un fel de pretenţiuni. Am cerut acest ajutor pe motivul că bărbatul meu a muncit fără întrerupere la Societatea anonimă Petroșani 24 de ani, după care timp, fără ca să voiască, dar de pronia împrejurărilor locale, în baza unui denunţ fără temeiu, a fost silit să părăsească munca, acest lucru îl pot dovedi cu mai mulţi martori. Convingându-se Dir. despre denunţul fără temeiul, iarăși a primit bărbatul meu în muncă și mai muncind 4 ani la menţionata Societate a decedat. Ca dovadă că bărbatul meu în primul caz a părăsit localitatea, (…) Onorata Direcţiune s-a convins mai târziu, a fost gestul cel nobil al Onoratei Direcţiuni, prin care după moartea soţului, a asigurat întreţinerea copiilor rămași orfani. Cererea din luna trecută, prin care am cerut un ajutor lunar, a fost respinsă și așa, de data aceasta, cu cel mai mare respect Vă rog să binevoiţi a-mi acorda un ajutor cu care aș putea părăsi Valea Jiului, voind să călătoresc la rudele mele din săcuime, la care posibil mă voi putea adăposti. Înnoindu-mi cererea, Vă rog, Domnule Primdirector să primiţi asigurarea profundului respect. Noroc bun Petrila la 18 sept. 1925 Văd. Susana Antal Domnului Timoc Tiberiu, prim director minier Petroșani” Direcţiunea Minei Deak, impresionată de caz, recomandă superiorilor din Petroșani: „Luând în vedere timpul de 28 de ani de serviciu, cu onoare rugându-vă, binevoiţi a acorda văduvei (…) pentru totdeauna Lei 3.000 din fondul de ajutorare.”
PRĂVĂLIA CU ISTORII
5
6
TEATRU Gheorghe TRUȚĂ vă prezintă
9 sau Fly, Robin, Fly (X) - piesă-dezbatere despre condiția tinerilor în Lume -
(urmare din numărul trecut)
Personajele: DOMNUL GEO GIGI DELI TYBY… neapărat cu doi igreci! VOCEA GLAS MIC VOCI… TYBY: Exclus. Eu mai am oareșce treabă pe planetă… cum spuneam… mă așteaptă Harvardul… de nouă luni strigă: ”Hai, Tyby… vino odată!” Am întârziat oleacă din pricina voastră… că sunt prea empatic!... adică… să înţelegeţi și voi… pun botu la orice suferinţă a aproapelui. DELI: Totuși, soro… până la venerabila vârstă de cincisprezece anișori… cu mama mereu ghemuită între sobă… cu tata răcnind din dosul damingenei… viaţa mea nu a fost mereu holul rece pe care l-aţi zugrăvit dumneavoastră, domnule scriitor… VOCEA: Explică-le, bă… scriitor de vagoane… care e legătura dintre Real și Imaginar! DOMNUL GEO: Vedeţi, dragele mele, autorii, deseori punem mâna pe maneta tramvaiului numit ”piesă” sau ”roman”… și-l întoarcem spre destinaţia artistică pe care o vrem. Altfel spus… niciodată realitatea literară nu se suprapune exact peste realul-real… DELI: Nu mă vâr în subtilităţi artistice… eu și surioara mea abia ducem grija bolovanului ce ne șade pe umeri… Dar și viaţa mea, alături de părinţii și fraţii mei… cândva a fost un cuib cald… GIGI: … numai că, de-o vreme încoace… de când și planeta parcă a luat-o la vale ca un mal speriat… un vânt rece a trecut și prin peretele subţire al cuibușorului nostru… Acum… o văd pe mama zgribulită lângă caloriferul rece… că de nouă ani, centrala de la Paroșeni nu mai papă cărbune… ca o ursoaică nescărmănată… mă privește cu ochii ei mari, tulburi… și zice printre dinţii știrbi: ”Gigi, fata mea, pe nefericita de mine… cui mă lași?!” AMÂNDOUĂ: Oare… peste cuibușorul nostru va mai adia vreodată vânticelul
facebook.com/ziarulvaiijiului
cald de primăvară? VOCE (filtrate, venind de jos): La anu și la mulţi ani! VOCE: Unde s-au ascuns pupezele, frate?! VOCE (mai aproape): Or fi în pod, frate: iarna… pupezele se aciuiază în poduri! Or face pui! VOCE: Asta ne lipsește: Să afle lumea că pupezele din Vale au făcut… puiet de Cozma! VOCE: Hai, frate, să urcăm… să le scărmănăm! GIGI (se strânge în Deli): Soro… mi-e frică! DELI (se strânge în Gigi): Și mie mie-e frică! Mi-e frică… mi-e scârbă… GIGI: Soro, de-atunci, de când am fost întoarse din drum… n-am urcat niciodată la Straja… Dar am auzit că e minunat… (Spre imaginea de pe perete.) Hai! DELI: Unde?! GIGI: Să zburăm! VOCI: Hai să urcăm, fraţilor… să scărmănăm pupezele… până nu-și iau zborul! GIGI (Spre… jos.): Nu mai e nevoie să urcaţi: Venim noi jos! (Scoate telefonul. Tastează.) ”Ne-aţi făcut în toate felurile. Noi vă iertăm… rămâne ca și Dumnezeu să vă ierte. De acolo de unde vom fi… o să ne rugăm pentru iertarea voastră!” DELI (tastează): ”O să vă facem pe plac: vom pleca mai repede decât anul 2023!” Se îmbrăţișează, din nou. Întind braţele libere din îmbrăţișare, spre peisajul de pe perete. DOMNUL GEO: Opriţi-vă, fetelor! AMÂNDOUĂ: E viaţa noastră și facem ce credem cu ea! DOMNUL GEO: Viaţa e ca o potecă șerpuitoare, care, câteodată, te duce în mărăcini… Dar… după noapte vine zi… cum spunea un cântec de pe vremea bunicilor voastre… GIGI: Poteca… ce spuneţi, ne-a adus numai în mărăcini… DELI: Oare… întâmplător am aterizat, azi, în mijlocul acestui grup toxic? AMÂNDOUĂ: În lunga noastră excursie pe uscatul acestei planete ”străină și grea”… cum spune poetul… am călcat numai în spini… DOMNUL GEO: Gândiţi-vă bine… la prieteni, colegi… părinţii și fraţii care vă așteaptă acasă… TYBY: Ţie ce-ţi pasă?! După ce ai meditat trei sferuri din Vale, plus împrejurimile… ţi-ai văzut romanele publicate și piesele jucate… ai lăsat mai la vale minunata vale a plângerii și te-ai cazat pe mal călduţ de Someș! Așa că… scutește-le pe fete de lecţii de dirigenţie… și lasă-le să zboare! GIGI: Lumea e atât de urâtă, surioară: e ca monstruleţul din desenele animate pe care le vedeam amândouă… când la
mine… DELI: … când la tine… îmbrăţișate! Hai, soro! AMÂNDOUĂ (îmbrăţișate): ”Am fost fete de miner… Fly, Robin, Fly… ” DOMNUL GEO: Totuși… VOCEA: Ia vezi-ţi de treabă, scriitoraș de vagonete… ţi s-a urât cu binele comunitar?! Fetelor… veniţi pe buza scenei… întindeţi braţele spre peisaj… vă aplecaţi în faţă… ca să sugeraţi aruncarea în jos… Acum rămâneţi așa până facem finalul! Pe toate cele nouă ecrane, cu litere negre: BREKING NEWS. Nouă voci diferite, același text: Două fete din… (Bip!) s-au aruncat de pe acoperișul unei ruine din orașul învecinat... (Bip!) Fetele, în vârstă de cincisprezece ani, se aflau la o petrecere de adolescenţi ţinută întrun local improvizat, la subsolul unei clădiri părăsite, cândva cantina unei fabrici de fibre și fire sintetice, bastion al socialismului de la orașe și sate, loc unde soţiile de mineri torceau firul de aur al comunismului biruitor, în vreme ce soţii lor scoteau aurul negru din adâncuri… devenită după Revoluţie fabrică de volane și intrata în posesia unui investitor arab… care mai târziu a lăsat-o în paragină. Fetele, bune prietene, fuseseră colege la școala din… (Bip!), iar acum erau eleve în clasa a noua, una la liceul tehnologic din (Bip!), cealaltă la liceul tehnologic din… (Bip!). Înainte de a se arunca, îmbrăţișate, de pe acoperișul turnului în ruină, fetele au lăsat mesaje pe telefon, către părinţi: ”Anul 2023 se va duce după noi…” și către colegii de petrecere: ”Ne-aţi făcut în toate felurile… Noi vă iertăm: mai rămâne să vă ierte Dumnezeu! Oricum… sunteţi un grup toxic!” Vom reveni! VOCEA: Piesa încă nu s-a terminat, și, oricum, vă rog să nu aplaudaţi: N-aveţi de ce. Din contră, trebuie să fim triști: două fiinţe trimise de Dumnezeu pe Pământ au luat prea devreme drumul neantului. Cineva ar spune că s-au întors la Dumnezeu… Dar nici asta nu ne poate liniști: în ultima vreme, local sau global… trecem din tragedie în tragedie. Cineva ar spune că nimic nu e nou sub soare: de-a lungul veacurilor, tragedii care mai de care mai teribile au umplut cu lacrimi ochii uscaţi ai Lumii. Au pierit și pier, din vina lor sau nu, mii… milioane de suflete. Lăcrimăm o clipă… ori mișcăm din umăr a indiferenţă… după care totul trece… ne cufundăm în nesimţirea noastră cotidiană… și până la următoarea tragedie… uităm. Dar nu putem să nu întrebăm… AMÂNDOUĂ (nemișcate, în șpagat): Noi nu mai putem: am înţepenit în șosete! VOCEA: Staţi acolo, toantelor, de-aia vă
plătesc! AMÂNDOUĂ: Ne plătești pe dracu… că nam mai văzut un sfanţ… de nouă luni! VOCEA: Aveţi răbdare… încă nouă… cu a brânzii zece! Dacă le place ăstura și dăm aci vro nouă spectacole… și ăștia de la consiliu judeţean, de la sindicate… au promis că ne-aruncă vreo nouă miare. Dacă nu… ciuciu-banana! Credeţi că mie-mi vine ușor să fac pe lupu moralist chiar în orașul ăsta cu nume de lup?! Dar strâng din dinţi și prestez! Așadar… nu putem să nu ne întrebăm: Cât din uitarea noastră e vinovată? Nu putem face ceva, cu micile sau marile noastre puteri… ca să evităm tragediile de lângă noi? Oare… tragedia celor două fete care au ”zburat” azi… AMÂNDOUĂ: Dar… încă n-am zburat! VOCEA: Ciocu mic și rămâneţi așa atârnate, ca lebede bete! Așadar… tragedia putea fi evitată? Dezbatere. VOCEA: Dar… haideţi să întrebăm și să așteptăm răspunsuri și de la câţiva oameni direct implicaţi în viaţa Văii! Am întrebat… și domnul Răscoleni, primarul orașului cu nume de lup, mi-a trimis mesaj. Zice: ”Domnule… îmi pare rău că nu pot veni la spectacol, dar mă aflu în ședinţa săptămânală de la judeţ, însă pot să spun sunt mâhnit că evenimentul a aruncat un nemeritat vot de blam asupra orașului nostru, doar pentru nenorocul că ruina de pe care fetele sau aruncat era, întâmplător, pe teritoriul orașului nostrum. Și mă întreb… de ce fetele, Dumnezeu să le ierte, nu s-au aruncat de pe o ruină din orașul natal, învecinat, sau de pe altă clădire în paragină… că dulcea noastră patrie colcăie de ruine ale comunismului autodevorator… Dar dacă a căzut beleaua pe noi, asta e… ceasul rău, pisica neagră!... cu obiecţiunea că de vreo nouă ani încoace am început demolarea turnurilor și turnuleţelor în paragină… dar sunt multe ale dracului!... și-mi iau angajamentul în faţa cetăţenilor urbei noastre că în maxim nouă ani de acum încolo, dacă cetăţenii îmi vor face onoarea să mă aleagă pentru alte mandate, vom rade toate ruinele din oraș… ca un asemenea eveniment să nu se mai întâmple la noi!” De la domnul Buricani, primarul Orașului de sub munte…”Dom-le… n-am putut veni la spectacol… am avut ședinţă de consiliu local… însă la următoarea reprezentaţie vin negreșit, mai ales că pe toate ecranele, din zori și până în alţi zori nu se vorbește decât despre tragedia fetelor noastre, petrecută în orașul învecinat… Evident că și eu sunt profund marcat, ca primar al urbei, dar și ca om: de-o săptămână, de când s-a întâmplat tragedia cu fetele noastre… și noaptea-n somn văd zborul lor nenorocit… (va urma)
joi, 15 februarie 2024
Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului - Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea mare din faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
Steagurile publicitare: cum să atragi atenția potențialilor clienți cu ajutorul Confort Media Steagurile publicitare sunt un mod eficient de a-ți promova afacerea și de a atrage atenția potențialilor clienți. Dacă ești în căutarea unor steaguri publicitare de calitate, Confort Media este alegerea perfectă. Pe confortmedia.ro vei găsi o varietate de steaguri publicitare, pentru interior și exterior, personalizabile conform dorinţei tale. Toate steagurile noastre sunt fabricate din materiale de calitate, sunt rezistente la vreme rea și la uzura zilnică. De asemenea, oferim o gamă largă de opţiuni de personalizare pentru a se potrivi nevoilor și preferinţelor tale. Poţi alege dimensiunea, culoarea și designul steagurilor, precum și adăugarea logo-ului sau a mesajul tău
8
www.zvj.ro joi, 15 februarie 2024
de promovare. La Confort Media, ne asigurăm că fiecare steag publicitar este fabricat cu atenţie la detalii și că este livrat la timp pentru a se potrivi cu programul și planurile tale. De asemenea, putem furniza periodic printuri noi pentru a te asigura că steagurile tale arată întotdeauna bine. Nu ezita să ne contactezi pentru a afla mai multe despre opţiunile noastre de steaguri publicitare și pentru a te ajuta să-l alegi pe cel mai potrivit pentru nevoile afacerii tale. Cu Confort Media, vei avea siguranţa că steagurile tale sunt de calitate și vor atrage atenţia potenţialilor clienţi. Preţul final pentru un steag complet echipat (sistem, print de calitate și bază de fixare la sol) pleacă de la 288 de lei.
PROMOVARE
7
8
SPORT
Fotbal. Liga 3
Cine are şanse la baraj? Cum ar arăta barajele de promovare dacă s-ar juca în acest moment, sau ce echipe au șanse să fie la barajul pentru promovarea în Liga 3. Jocurile de baraj se vor desfășura în sistem eliminatoriu, tur – retur, pe data de 16 și 23 iunie. În zonă vom avea duelurile: CarașSeverin – Timiș, Arad – Hunedoara. Dacă barajele s-ar juca în acest moment ele
ar fi: Magica Balta Caransebeș – CSM Lugoj și Viitorul Arad – Viitorul Minerul Lupeni.
În Caraș Severin, lider detașat, după 13 etape, este Magica Balta Caransebeș. Gugulanii au 35 de puncte, faţă de 28 ale formaţiei Nera Bozovici, care se află pe locul secund. Magica Balta a mai participat la un baraj, cel din 2022, pierdut cu Retezatul Haţeg. În judeţul Timiș, CSM Lugoj conduce după 19 runde. Echipa de pe Timiș are doar un punct în faţa altei formaţii de pe același râu, Timișul Șag. Lugojenii au învins recent FC Bihor (liderul C8), întrun meci de verificare jucat la Felix (2-1).
facebook.com/ziarulvaiijiului
Și în Arad lupta este strânsă, la 14 etape după start. Viitorul Arad este lider, cu 35 de puncte, urmată de Păulișana Păuliș, cu 33, Unirea Sântana și Frontiera Curtici, câte 30.
În Hunedoara, după 16 etape disputate, pe primul loc este Viitorul Minerul Lupeni, cu 41 de puncte. Echipa din Valea Jiului se duelează la cuţite cu CSM Aurul Brad, 39 de puncte, fostă nu demult în Liga 3. Loredana JUGLEA
joi, 15 februarie 2024