3692 mie 6 martie 2024

Ziarul

Ziarul Vaii J iului )

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Nu e păcăleală!

Din 1

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9719 lei 1$ = 4,5820 lei 1₤ = 5,8130 lei

miercuri, 6 martie 2024 Anul XVII • nr. 3692 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

aprilie încep angajările la CEVJ

l Pregătiți dosarele și... buzunarele!

Niciun politician, ministru sau sindicalist -nu va reuși să explice vreodată convingător logica de a scoate din sistem și înainte cu 2 ani angajați ai complexului energetic, de a le plăti venit în compensare până la vârsta pensionarii de 45 de ani, de a le băga în cont 10.000 de euro (impozabili), pentru a angaja apoi în locul lor pe alții. Sunt de notorietate „costurile” (pentru angajat) și „beneficiile” (pentru angajator). Cu toate că unele dintre instituțiile „de forță” ale statului român au cunoștință și de sumele și de numele vehiculate în acest „biznis” al angajărilor, nu intervin, practicând un suspect pe loc repaos.

Complexul Energetic Valea Jiului are prevăzute pentru anul acesta peste 300 de noi angajări, la toate unităţile din subordinea companiei. Procedura de recrutare ar urma să înceapă din prima zi a lunii aprilie. În cadrul ședinţei

Consiliului de Administraţie s-au definitivat toate aspectele pe acest subiect și urmează doar să se dea drumul la concurs. Așa că amatorii pot să-și pregătească dosarele și... buzunarele!

Pentru a putea face ca producţia să crească, termocentrala să pornească mai des iar compania să obţină venituri ar fi nevoie și de oameni care să aducă la suprafaţă cărbunele. Când nimeni nu mai credea că vreodată în minerit se vor mai face angajări, de când cu noua societate, recrutarea de noi angajaţi a fost o prioritate. 43 de angajări s-au făcut în ianuarie. Urmează ca în 2024 să se mai facă peste 300. Cel mai târziu în 1 aprilie, primele posturi, de necalificaţi vor fi scoase la concurs.

„Am avut o întâlnire cu CA, iar unul dintre subiectele discutate au fost angajările ce urmează a fi făcute în perioada următoare. Nu știu dacă ne încadrăm până în 15 martie, dar cel târziu pe 1 aprilie vom da drumul la angajările ce sunt aprobate în memorandum, pe posturile de muncitori necalificaţi. Vor fi vizate minele Lonea, Lupeni și Vulcan” a declarat Eusebiu

Durbacă, director general CEVJ. Conform necesarului fiecărei mine, și dat fiind faptul că trebuie respectat memorandumul întocmit în momentul în care s-a solicitat aprobarea angajărilor, acestea ar urma să se facă la minele Lupeni, Lonea și Termocentrala Paroșeni. Pentru că politrucii din fruntea mineritului Văii Jiului au prestat o politică dezastruoasă de personal, este nevoie de oameni și la Livezeni și Vulcan. Dar cel puţin în prima fază se vor face acolo unde e strict necesar. Mai apoi restul, de până la 325 vor viza și celelalte unităţi. Iar dacă va fi nevoie, cei din conducere vor

aplica și redistribuirea, în așa fel încât toate unităţile să fie acoperite. La primele angajări de anul acesta adresabilitatea a fost extrem de mare, nu mai puţin de 300 de dosare s-au depus atunci pentru cele 43 de posturi rămase vacante, urmare a ieșirilor la

pensie. Și în cazul următoarelor angajări, interesul se așteaptă a fi la fel, dacă nu și mai mare.

Cele câteva sute de locuri de muncă sunt, în principal, de muncitori necalificaţi.

Un eseu de Gheorghe Truță Despre Marian Boboc

şi Valea Jiului în ale sale istorii şi poezii

Citiţi în paginile 4-5:

Bazinul didactic - gata în câteva săptămâni

Lucrările la bazinul de înot didactic din Lupeni au reînceput. Asta după ce din lipsa banilor la finele anului trecut au fost puse în conservare. S-au reglat lucrurile la Compania Națională de Investiții, constructorul a adus oamenii la lucru și, cel mai probabil în câteva săptămâni, obiectivul va fi finalizat.

Bazinul de înot didactic din Lupeni a intrat în conservare la finele lui 2023, după ce CNI, compania care a asigurat practic finanţarea, a suspendat lucrările din lipsă de bani. Deși era finalizată în proporţie de 90%, investiţia a fost oprită. Acum, însă, totul a revenit la normal. Sunt trei săptămâni de când

muncitorii au revenit pe șantier. S-au umplut cu apă bazinele pentru a le verifica să nu existe scurgeri.

„S-a deblocat situaţia, plata este la zi, constructorul a revenit pe șantier de vreo 3 săptămâni și lucrează într-un ritm alert. S-a introdus apă în bazin, nu este nici un fel de pierdere, bazinul este foarte bine, am fost acum vreo trei zile, lucrările sunt avansate, urmează să mai pună gresia, pentru că

trebuie una specială, dat fiind faptul că e vorba de un bazin, iar în perioada imediat următoare vor fi finalizate”, a declarat Lucian Resmeriţă, primarul

municipiului Lupeni.

Lucrările la bazinul de la Lupeni ar mai dura maxim câteva săptămâni. Odată finalizat, obiectivul va fi al 4 bazin de înot didactic de pe raza Văii Jiului.

Valoarea proiectului este de aproximativ 12 milioane de lei. Bazinul de înot de la Lupeni este construit în zona Agrement, în vecinătatea staţiei de plecare a telegondolei către staţiunea turistică Straja, pe un teren în suprafaţă de 15.430 mp pus la dispoziţie de Consiliul Local Lupeni.

A fost aprobată plata cotizaţiei

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Intrarea municipiului Vulcan în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor –județul Hunedoara s-a făcut în 2010, odată cu aprobarea HCL nr.8. Din această asociație fac parte, pe lângă Consiliul Județean Hunedoara, și celelalte unități administrativteritoriale din județ.

Scopul înființării asociaţiei a fost acela de a se realiza în comun proiecte de dezvoltare a infrastructuri tehnico-edilitare aferente serviciului de salubrizare, obligaţie care-i revine ţării noastre prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. E vorba de investiţii în sistemele publice de salubrizare care depășesc cu mult posibilităţile financiare ale autorităţilor locale, cum este și cazul municipiului Vulcan.

Conform

art. 90, alin.(1) din Ordonanţa de Urgenţă nr.57/2029 privind Codul administrativ „Asociaţiile de

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338

Mihaela PETROŞAN

Colaboratori

dezvoltare intercomunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale unităţilor administrativteritoriale membre, precum și din alte surse, în condiţiile legii”. Adresa nr.13143/02.02.2024 expediată de A.D.I. Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor- judeţul Hunedoara către Primăria Vulcan s-a propus ca nivelul cotizaţiei pe anul 2024 să fie de 2 lei/ locuitor/ an. Plata cotizaţiei se va face pentru numărul de locuitori comunicat de Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara. Proiectul de hotărâre prin care s-a acceptat plata acestei cotizaţii a fost aprobat în ședinţa ordinară de consiliu local din data de 28 februarie.

Gheorghe OLTEANU

Publicitate:

Lupeni

Vulcan

Începută undeva în luna noiembrie a anului trecut, investiția „Modernizare străzi și alei pietonale str. Romană și accesul străzii Platoului” finanțată prin Programul „Anghel Saligny” și desfășurată la Vulcan a avansat incredibil de repede.

Dacă ținem

seama că au fost zile cu ninsoare în care efectiv nu s-a putut lucra, stadiul la care s-a ajuns acum arată că echipele de constructori de la Zona D s-au ţinut de treabă. Cei neinformaţi au crezut, la început, că se va moderniza numai aleea din stânga primăriei și ce-i în spatele acesteia. Greșit. Când s-a trecut la parcarea și tot ce-i în jurul blocului 23, Blocul Tineretului, cum mai este cunoscut, oamenii și-au dat seama că e vorba despre o lucrare serioasă.

Una pe care locatarii blocului și toată lumea a așteptat-o de zeci și zeci de ani, mai ales că era vorba despre un spaţiu public aflat în buricul târgului, lăsat de izbeliște de conducerile administraţiei publice de dinainte. Acum, actuala conducere a dovedit că, dacă există voinţă și finanţare, modernizarea a tot ceea ce-i aici a fost posibilă. Valoarea lucrărilor care se execută pe tronsonul I, care include amenajările de lângă primărie, blocul 23 și drumul de lângă

După cum a promis,

garaje care dă în strada Platoului, și pe tronsonul al doilea - aleea care, de la Restaurantul „La Ţugu”, duce în spatele blocurilor 42,44 și 46 de pe Bulevardul Mihai Viteazul - este de 2.954.388,17 lei.

Când a început

operaţiunea, Primăria Vulcan a dat un comunicat prin care își cerea scuze pentru disconfortul creat și le solicita posesorilor de autoturisme ca, pe durata lucrărilor, să-și parcheze mașinile în alte locuri. E drept, pentru moment accesul la garajele de pe străduţa din spatele primăriei și la cele de la blocurile 42, 44 și 46 este îngreunat, dar nu trebuie uitat că orice lucru bun se face și cu puţin deranj. La blocul Tineretului și la drumul spre Platoului e aproape gata totul. Mai rămâne de așternut stratul de asfalt. Să ne amintim că tot disconfort, încă și mai mare, a fost când cu introducerea noii reţele de canalizare. Dar și acesta a trecut ca și cum n-ar fi fost.

Gheorghe OLTEANU

Primarul Iacob-Ridzi a dat start programului de reparaţii, asfaltare şi modernizare pe arterele municipiului

Luni, la prima conferință de presă a lunii martie, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a anunțat demararea lucrărilor de asfaltare și modernizare pe strada Șoimilor. Vorbim despre ultima stradă din pachetul cuprins în contractul de finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

„Sunt 23 de milioane de lei primiţi din fonduri guvernamentale pe acest proiect, prin care am modernizat mai multe străzi din municipiul Petroșani. Prima stradă din judeţul Hunedoara finalizată pe acest program guvernamental a fost Maleia. De asemenea, am asfaltat str. Slătinioara, iar pe cele 5 străzi din zona Turnului de apă, respectiv Bucegi, Cârjei, Mureșului, Depoului și Transilvaniei, lucrările sunt finalizate în proporţie de peste 70%”, spune primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei, proiectul de modernizare a străzii Șoimilor din Petroșani are o valoare totală de

2.470.984,12 lei, din care valoarea finanţată de la bugetul de stat este 2.426.549,12 lei, iar cea de la bugetul local este de 44.435 de lei.

În privinţa reparaţiilor, edilul anunţă demararea unui program de intervenţii cu asfalt „la cald” în toate zonele în care, după trecerea iernii, au apărut fisuri sau gropi la nivelul suprafeţei carosabile. Primarul Iacob-Ridzi a precizat că, în raport cu capriciile vremii, pentru această categorie de lucrări se va ajunge în teren „în cel mult două săptămâni”. „Știm zonele în care trebuie să intervenim, dispunem și de bugetul necesar, este o chestiune de zile până când ne vom ocupa”, a mai punctat edilul.

Cătălin DOCEA

4 CULTURĂ

Un eseu de Gheorghe Truță

Despre Marian Boboc şi Valea Jiului

în ale sale istorii şi poezii

Am vrut să scriu separat despre cele două volume semnate de Marian Boboc, „Revolta muncitorească anticomunistă Valea Jiului-Lupeni, august 1977. O biografie. Autobiografia lui Constantin Dobre - liderul revoltei” (Editura „Universitas”, Petroșani, 2022) și „Don`t cry for me, v.j.!” (Petroșani, 2022), dar imediat mi-am dat seama că, de fapt, cele două cărți sunt piese ale aceluiași ansamblu, care, așa cum îl vede unul care a mai umblat... și chiar a respirat!... aproape jumătate de veac, aerul, în același timp nobil și putrefact, al Văii Jiului, numită mai nou și mai vechi, cu oareșce temei, și Valea Plângerii sau Jalea Viului.

Dar să nu ne îndepărtăm prea tare de subiect și să poposim în oazele Nimicului, lângă o criptă, sub care zace veșnica fecioară mai sus numită și denumită. Nu știu dacă aceasta a fost imaginea-prototip din mintea distinsului poet și gazetar Marian Boboc,  când a purces la ridicarea acestui monument funerar închinat unei scumpe defuncte, și pentru el, dar și pentru autorul acestor rânduri… era să zic… epitaf!... însă, e știut că Gândul ridică ziduri și chiar catedrale!... așa încât, indiferent dacă ne place sau nu, trebuie să consemnăm percepţia pe care nu se poate să n-o aibă și cititorul… „naiv și sobru om de munci”… cum spunea alt turist de cimitire, marele Baudelaire, cel puţin în ceea ce privește prima piesă a ansamblului funerar, „Revolta muncitorească anticomunistă Valea Jiului-Lupeni, august 1977…” de lespede grea pe o criptă. Însă, după impresia noastră, desigur, volumul în sine e conceput, cu sau fără voia autorului, nu știm, ca o lespede: sub o copertă de carton gros, turnat parcă din beton greu… sub apăsarea căreia gem

Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

cele șase sute șaptezeci și șase pagini, (format A 4, scrise cu corp de litere 12, spaţiere la un rând) și ele tari, grele… colorate în culori sobre, pline de tăieturi, parcă sfârtecări de târnăcop dintr-o rocă grea, din documentele vremii păstrate de biblioteci și inestimabila Secu… imagini cu chipuri totdeauna mânjite de praful negru de cărbune, care parcă întreabă dincolo de obiectivul foto: „Ce aveţi cu noi?! Nu ne-au pârjolit destul sufletele și trupurile  slujbașii lui dej, ceau, iliești și alţi băsiști?! Nu avem și noi, minerii, dreptul la o viaţă normală, de oameni?”… destine mereu prinse în vâltori în care au intrat de bună voie, dar mai ales purtaţi de suferinţă, sărăcie și revoltă.

Cu fler și indiscutabil talent de poet și gazetar, dar mai ales ca trăitor în această Jale a Viului, Marian Boboc se face pe parcursul a aproape o mie de pagini, grele, cum spuneam, ca un pumn de rocă neagră, fumegândă… cronicarul unei veșnice suferinţe, pe care oamenii aceștia, parcă veșnic îndârjiţi și parcă aceiași… deși peste ei

au trecut anii, deceniile, chiar veacul… au avut tăria, chiar scrâșnind din dinţi, mușcându-și din propria carne, să-și strige deznădejdea… când către Cer, când, cu târnăcoapele în braţ, către vremelnicii diriguitori pământești, în lanţul parcă nesfârșit de revolte și scrâșniri numite… când greva de la Lupeni, când porniri către centrul Naţiei, numite mineriade. De altfel, cum remarcă autorul, bine documentat și sub mărturisirile nemărturisite până aici ale liderului grevei anticomuniste din Lupeni, august 1977, Constantin Dobre, Valea Jiului se dovedește, de-a lungul vremilor, punctul fix al revoltei muncitorești din România, numere de ani din secolul trecut precum:  1929, 1977, 1989, 1990… devenind date fixe ale revoltei românești. Ne întrebăm chiar, și Marian Boboc e cel mai în măsură să ne spună, după consultarea atâtor documente din bibliotecile academiei și universitare și din numeroase fonduri arhivistice, dacă nu cumva șirul de date ale revoltei celor asupriţi pe pământ românesc de la Dunăre la Săpânţa, nu are și alte rădăcini ce duc la Burebista… chiar mai încolo!... și care, cu siguranţă, trebuie a fi localizate tot în tărâmul îmbibat cu sânge dintre Parâng, Retezat și Jiu! Glumim, desigur, pentru că Marian Boboc e în viaţa de toate zilele, dar și în poezia sa, plină de trimiteri la viaţa boemă, autor al unei „beţivanade”, mentor al cenaclului „Boema” al Văii Jiului, om de spirit… Însă… dincolo de glumă stau zori sângerii ai unei constatări sumbre: Privind în valea Istoriei naţionale, Valea Jiului zisă și Jalea Viului pare, cel puţin în secolul ce tocmai trecu, butoiul cu pulbere al vai de ea noastre ţărișoare, iar micul oraș numită sugestiv „Lupeni”, pumnul de dinamită al ei, punctul fix al răzmeriţelor mai mult sau mai puţin minerești de la poale de Carpaţi… Și poate nu întâmplător… dinastia contemporană de primari, senatori și orice alte scaune înalte din orașul cu nume de lup, se numește, sugestiv,

nu?!... Resmeriţă!

Iar Constantin Dobre, liderul incontestabil al revoltei din 1977, pe care Marian Boboc îl reinventează gazetărește cum doar el știe s-o facă… și pe care îl pune să se spovedească după decenii de nemeritată uitare, pare un Robespierre altoit local cu Ana Ipătescu și sădit la baza telescaunului ce urcă la Straja. Spun toate acestea fără pic de voită maliţiozitate, dar, pe buza prăpastiei… cum ţărișoara noastră, fiică de viteji și brâncoveni, cum spune menestrelul Tudor Gheorghe… stă de bune secole încoace… e bine să mai și glumim, ca să nu ameţim și să de prăbușim în abisuri… cum visează vecinii… în afară de Marea cea Neagră!  Marian Boboc re-orchestrează aceste răbufniri ale fraţilor săi de sânge și aspiraţii, nu ca un cronicar absent, ci ca un copil ascuns sub pulpana tatălui sau fratelui, când își striga revolta de pe „scena” încropită la Lupeni sub șapca dictatorului: i se simte respiraţia sacadată, gândul și el revoltat, dar și uimirea gândului că, așa cum spuneam, parcă, nu de mult, aceiași ortaci s-au suit în garniturile de trenuri și au pornit în marș forţat spre capitală. E momentul în care stratul greu de marmoră… pardon… cerneală!... de pe mormântul unde zace mereu năpăstuita fecioară numită Valea Jiului, murmură de sub flamurile putrede ale veșniciei… și parcă șoptește: „Voi, fraţii mei… încă vii: Trăiţi-vă cu demnitate și speranţă nenorocul de a vă fi născut aici, într-o suburbie a deznădejdii… și nu uitaţi că voi sunteţi și veţi fi buzduganul pe care acest făt-frumos al Nimicului, care e ţara voastră dimprejur, îl aruncă din vreme în vreme înainte, ca un semn al disperării de a fi român… după care pornește bezmetic în urma lui!”. Pentru că, vrea să spună Marian Boboc dincolo de rândurile ce scrijelesc trupul paginilor grele, aici, în această carte ca un mormânt… nu e vorba doar de o Vale, ci în cele din urmă, e vorba

despre o Naţie, scumpa noastră patrie, România, care de veacuri se învârte bezmetică în jurul amintirii unui buzdugan glorios purtat de viteji voievozi, dar și de iobagi veșnic loviţi de blestemul foamei ancestrale și de prostia contemporană a celor ce, cu de la sine putere, s-au pus ca mătăuze… vezi DLRM, ediţia august 1977, în faţa lor. Pentru că, mai vrea să spună Marian Boboc, Valea Jiului a fost și este un loc emblematic pentru tot tărâmul de la nord de Dunărea cea zglobie și dincolo de Carpaţii cei împietriţi de deznădejdea oamenilor ce mereu se ascund sub poala lor: Destinul de măreţie și deznădejde al rotundei Patrii e prefigurate de soarta mereu ingrate a mândrei și umilitei Văi: veșnicul legănat de pendul agăţat într-un cui care s-a numit, pe rând, Roma, Constantinopol, Moskva și acum, Bruxelles… Valea își prefigurează agăţatul ca musca pe tavan, într-un cui sterp care, vorba soresciană, trebuind să poarte un nume, i s-a spus „Deva”, centru mereu depărtat fizic și moral de geamătul surd  ce vine de sub Parâng. Astfel… Parângi… cât Everestul!... Eminești, Enești, Brâncuși… cărora le-a fost retezată speranţa și și-au luat lumea-n cap, ca să poată respira înalt… Tot așa, în abulica Vale… oameni mici sau cocoţat pe umeri de concetăţeni, doar ca să-i cocoșeze și să le sugă snaga… vizavi de un Ion D. Sîrbu… al cărui nume stă ironic și fără rost pe frontispiciul unei instituţii teatrale din Vale, în vreme ce pigmei culturalnici bat din tobele lor mici despre măreţia culturală a Văii…  și privind spre abulica Deva, arată cu deștiu-cocârjat peisaje

de basm de pe Straja cea zidită cu trudă și iubire de Emil Părău… Așa cum, la nivel macro, Carpaţii încremeniţi de uimire în faţa nimicnicia oamenilor de sub poale, și Marea cea înnegrită de furie…  văzând cum omenașii locali ce se înghesuie spre nisipuri… cică!... de aur din dubaiuri… și chiar varne!... spre peisaje de basm de sub Parânguri, Retezaturi și alte Străji… privesc duios doar câţiva turiști grăbiţi de pe alte meleaguri. Așadar, fără s-o spună direct, în cripta de sub lespedea grea care e

motorul stins al Lumii, în speranţa că nu va mai aprinde vreodată. Și noi ne îndoim că se va mai întâmpla: Azi, chiar trupul pulhav al Lumii așteaptă hingheri mult mai vajnici și în mâini cu globulizarea… da, am zis bine „globulizare”!... și inestimabilului AI, pe lângă care atât de huliţi ortaci par suavi copilași.

această „Revoltă muncitorească anticomunistă Valea Jiului”, Marian Boboc murmură în gol, laolaltă cu spoveditul Constantin Dobre, așa cum o facem și noi, cei câţiva care, de lângă ţărâna Văii sau plecaţi în băjenie spre zori, credem noi!... mai calde, viersul molcom al stingerii unui jar care, benefic sau nu pentru Ţară, însă întotdeauna just, primește contemporan găleţi de zoaie de la

Aceasta e cripta pe care noi o vedem în monumental livresc pe care ni-l aduce în prim plan Marian Boboc, și sub care zace un trup drag care e… a fost!... Valea noastră, numită pe drept și pe nedrept, Valea Plângerii sau Jalea Viului. E o jumătate de imn pe care Marian Boboc, alături de câţiva deznădăjduiţi ai sorţii printre care, sufletește, mă număr, îl cântă mut pe marginea criptei cu pereţi de marmoră adusă de la Simeriasoră de suferinţă, înainte de a fi secată de videni și alţi vidanjori.

Ei… și la căpătâiul moartei fără căpătâi care e Valea, pe lespedea grea de șase sute șaptezeci de pagini și trei kilograme… care e „Revolta muncitorească anticomunistă Valea Jiului, Lupeni 1977. O biografie…”, Marian Boboc, care mărturisește „Cred că am devenit poet, pentru că m-am născut poet”, pune un suav trandafir, alb ca speranţele noastre pierdute, un

cântec duios al autorului, dar în care a adus și alte glasuri de menestreli rebegiţi, printre care am onoarea să mă număr, și care murmură laolaltă o melodie tristă, un fel de prefigurare a speranţei: „don`t cry for me, v.j.!”. Marian Boboc se dovedește și în acest volum, cu certe reușite antologice, un poet adevărat, ancorat puternic la propria corabie poetică, dar și la velierele altor pribegi pe oceanele Poeziei Lumii, după cum spune într-o generoasă mărturisire a afinităţilor elective, revendicându-și spiritul și disponibilitatea sufletească din enumerarea „într-o dezordine stocastică: George Bacovia, Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu, Corneliu Rădulescu, Traian T. Coșovei, Dan Verona, Mircea Dinescu, Ion Mureșan, Aurel Pantea, Florin Iaru, Bedros Horasangian, Vasile Gogea, Marin Preda, Hemingway, Gheorghe Truţă, Ion Hirghiduș, Gilbert Danco, Ovidiu Băjan, Nichita Stănescu, Llosa, Marquez, Petre Pandrea, Constantin Beldie, Constantin Argetoianu, Mihai Ursachi, Emil Brumaru, Dan Giosu, Constantin Cîmpeanu”

Dar să nu uităm că ne aflăm lângă un mormânt în care sălășluiește o entitate dragă, care e Valea noastră, pe care o mai avem doar în suflete și… puţin!... pe văile înzăpezite ale Strajei… așa încât nu ne rămâne să murmurăm stins, lângă vocea lui Marian Boboc: „Tatăl nostru care ești în Ceruri… dă-ne nouă răbdarea de a suporta norii negri ai năpastelor ce au alunecat și vor mai luneca pe umerii noștri firavi, ca și ai Lumii… nu ne prăvăli pe noi în ispitele nimicniciei contemporane și dă-ne nouă speranţa de a ne trăi, în Vale sau în amintirea ei, viaţa grea, de fiinţe mici și neputincioase, ca lespedea de pe mormântul Văii. Amin!”

6 DIVERSE

Percheziții și audieri

Afacerea „Start-Up Nation”

Au fost percheziții și în Hunedoara la persoane bănuite de fraudă cu fonduri din „Start-Up Nation”. Prejudiciul estimat de anchetatori este de aproximativ un milion și jumătate de lei. Ieri, polițiștii au descins la bănuiți, punând în executare 30 de mandate de percheziții.

Poliţiștii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova - Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice au pus în executare 30 de mandate de percheziţie domiciliară, la adresele unor persoane fizice, precum și la sediile și punctele de lucru ale unor persoane juridice, din judeţele Sibiu, Timiș, Constanţa, București, BistriţaNăsăud, Caraș-Severin, Bihor, Cluj, Hunedoara și Gorj.

În fapt, în perioada 2018-2020, mai multe societăţi comerciale ar fi solicitat și ar fi obţinut un ajutor de minimis, prin intermediul unui program naţional, inducând în eroare o instituţie și băncile partenere, cauzând un prejudiciu de 1.428.000 de lei. În perioada indicată, persoanele cercetate ar fi preluat mai multe societăţi comerciale, care aveau aprobate finanţări prin intermediului unui program naţional, în sume de 200.000 de lei și TVA (în cazul societăţilor neplătitoare de TVA), pentru fiecare societate.

Ulterior, ar fi schimbat sediului social al

La bursa de la Petroșani

societăţii la o singura adresă, concomitent cu schimbarea administratorului societăţilor. În vederea derulării programului și obţinerii sumelor de bani în baza contractului de finanţare încheiat cu băncile partenere, persoanele implicate ar fi depus la dosarul de finanţare documente justificative (oferte, facturi fiscale, contracte de vânzare-cumpărare, contracte de închiriere, contracte de muncă, etc.), care atestau doar scriptic îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea finanţării. După încasarea sumelor de bani, societăţilor comerciale folosite le-ar fi fost radiate sediile sau le-ar fi expirat. Opt persoane au fost conduse la sediul unităţii de poliţie, în vederea audierii. Activităţile au fost desfășurate în cadrul unui dosar penal întocmit pentru săvârșirea infracţiunii de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

Peste 400 de locuri de muncă

Percheziții și audieri 12.279 de elevi hunedoreni

Peste 12.000 de elevi din județul nostru vor beneficia de o masă caldă la școală. Programul prin care acest demers este posibil este inițiat la nivel național și se intitulează „Masa sănătoasă”. Fiecare elev va primi de mâncare în limita a 15 lei zilnic.

Programul naţional „Masă sănătoasă” se desfășoară pe perioada cursurilor școlare din anul 2024 pentru beneficiarii direcţi din învăţământul preuniversitar, în scopul sprijinirii participării la educaţie a acestora prin oferirea unei alimentaţii sănătoase și formarea unui stil de viaţă alimentar sănătos. La nivelul judeţului Hunedoara în 26 de instituţii de învăţământ a fost aplicat acest program care vizează 12.279 de elevi.

Concret, există trei variante prin care poate fi implementat acest program. În primul rând, ca masa caldă să fie preparată în școlile în care există cantină cu aviz de funcţionare, dar și un spaţiu adecvat de servire a mesei; în al doilea caz, masă caldă furnizată în regim de catering pentru unităţile de învăţământ în care nu există cantina; în ultimul caz, pachetul alimentar, acolo unde nu este posibilă, asigurarea unei mese calde.

În Valea Jiului, o masă caldă vor primi elevii Colegiului Tehnologic „Retezat” Uricani, Liceul Tehnologic „Dimitrie

Leonida” Petroșani, Școala Gimnazială „Sf. Varvara” Aninoasa, Școala Gimnazială nr 3 Lupeni, Școala Gimnazială nr 6 Vulcan.

Finanţarea Programului naţional „Masă sănătoasă” se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, în funcţie de numărul de

beneficiari și de limita valorii zilnice, aprobate potrivit prezentei hotărâri, la propunerea Ministerului Educaţiei. Pentru fiecare beneficiar este alocată suma de 15 lei.

Joi, 7 martie, va avea loc la Petroșani prima bursă a locurilor de muncă din acest an. Până acum, conform ofertei înaintate de angajatori, vor fi undeva la 400 de locuri de muncă vacante, în diferite domenii. Sunt angajatori din tot județul care vor veni la bursă, pentru că sunt interesați de forța de muncă de aici. Primăvara, ca în fiecare an, începe la AJOFM Hunedoara cu o bursă a locurilor de muncă, denumită generic „Bursa mărţișorului”. Momentul de organizare al evenimentului este cumva unul strategic, pentru că odată cu primăvara se dezgheaţă și oferta și cererea de locuri de muncă la modul general. Pentru Petroșani, că aici va avea loc prima bursă, deocamdată oferta de locuri de muncă se va ridica undeva la 400 și e posibil să mai crească ţinând cont că până în ziua bursei, angajatorii se mai pot înscrie. „Până în acest moment, la Petroșani, avem confirmare la un număr de peste 53 de angajatori, probabil, că o să ne apropiem de 400 de locuri de muncă vacante. Sigur, până în dimineaţa bursei, la ora 10, în data de 7 martie, când deschidem oficial bursa mărţișorului la Petroșani, angajatorii pot să-și depună ofertele și să participe la eveniment. Avem în foarte multe meserii anunţate locuri vacante, avem angajatori și din alte localităţi care și-au anunţat intenţia de a participa și recruta oameni din Valea Jiului”, a declarat Georgeta Tomuţa, director executiv AJOFM Hunedoara. O atenţie aparte în cadrul evenimentelor vor avea femeile, fără a exclude însă participarea tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, care doresc sa se reintegreze pe piaţa muncii. Și nu sunt puţini, cei aflaţi în căutarea unui job. Grupate generic sub numele de „Bursa Mărţișorului”, evenimentele sunt organizate în parteneriat cu Universitatea din Petroșani, Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Primăria Municipiului Hunedoara. facebook.com/ziarulvaiijiului

Încep înscrierile pentru a XVIII-a ediţie a GraduatE.ON

l Pot aplica studenți din ultimul an, nivel licență sau masterat din cadrul universităților cu profil tehnic, IT, administrarea afacerilor, vânzări și marketing;

l Înscrierea se face pe pagina oficială a programului, până la data de 21 aprilie a.c;

l Prin GraduatE.ON au fost angajați până acum peste 170 de tineri

Astăzi începe o nouă ediţie a GraduatE.ON, programul adresat tinerilor aflaţi în ultimul an de studiu, nivel licenţă sau masterat. Astfel, E.ON susţine tinerii aflaţi la început de drum profesional prin oferirea de stagii de pregătire, pe parcursul cărora vor dobândi nu numai experienţă ci vor avea și beneficiile angajaţilor companiei.

„Ne bucurăm că an de an se înscriu în acest program tineri motivaţi să schimbe lumea de mâine a energiei. Faptul că am ajuns deja la a XVIII-a ediţie spune multe: pe de o parte, demersul nostru este un sprijin real pentru mulţi studenţi aflaţi la final de studii universitare și în căutarea unui loc de muncă ofertant în domeniul în care s-au format și, pe de altă parte, vin după noi tineri care sunt cheia unui viitor pe care ni-l dorim cât mai sustenabil”, a declarat Roxana Băndilă, Director Divizie Resurse Umane E.ON. Studenţii și masteranzii din cadrul

pagina dedicată. Cei care se califică pentru etapa următoare vor avea de susţinut ulterior un interviu telefonic și, ultima etapă este testarea din cadrul Centrului de Evaluare E.ON, care se va desfășura online, pe durata unei zile.

universităţilor cu profil tehnic, IT, administrarea afacerilor, vânzări și marketing se pot înscrie în program până în 21 aprilie, pe

tineri absolvenţi. Aproximativ 80% dintre ei au ales să își construiască mai departe o carieră în E.ON și mai mult de jumătate au ajuns să coordoneze echipe sau proiecte importante. „Îmi aduc aminte cu plăcere de prima mea săptămână în cadrul echipei E.ON, săptămâna în care am cunoscut o mulţime de oameni prietenoși și foarte deschiși. GraduatE.ON m-a ajutat să mă dezvolt atât profesional cât și personal. Mentoring-ul primit mi-a influenţat în bine cariera, fiind la început de drum. Simţi că ai un super talent și nu știi ce să faci cu el după absolvire? Aplică în GraduatE.ON!” susţine Vlăduţ Dumitru Suhani, Trainee Inginer, participant în program.

Despre E.ON România

Finaliștii vor beneficia de stagii de pregătire în cadrul companiilor din Grupul E.ON România și vor fi îndrumaţi de mentori dedicaţi care au menirea de a-i familiariza cu activităţile specifice departamentului ales.

De la debutul programului, prin GraduatE.ON s-au angajat peste 170 de

Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieţei de energie, având în România o prezenţă consolidată de-a lungul a 19 ani. Companiile-fanion ale grupului sunt Delgaz Grid și E.ON Energie România, acestea desfășurând activităţi de distribuţie de energie electrică și gaze naturale pentru 3,6 milioane de clienţi, respectiv de furnizare a energiei și a soluţiilor energetice pentru circa 3,4 milioane de clienţi. De la intrarea pe piaţa din România, E.ON a investit peste 2,3 miliarde de euro, în principal în modernizarea reţelelor. Totodată, valoarea contribuţiilor virate la bugetul de stat și bugetele locale se ridică la 3,4 miliarde de euro.

CNAS lansează a doua ediţie a „Ghidului asiguratului”

A doua ediţie a „Ghidului asiguratului”, lansată astăzi, are ca scop creșterea gradului de cunoaștere a serviciilor oferite în cadrul sistemului de asigurări de sănătate și a modului de funcţionare a acestui sistem.

Ghidul cuprinde informaţii despre calitatea de asigurat, pachetele de servicii medicale, modalităţile de accesare a serviciilor pe fiecare domeniu de asistenţă medicală, precum și drepturile și obligaţiile asiguratului, conform reglementărilor în vigoare la ora actuală. Ghidul se adresează atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate, care pot afla care sunt serviciile medicale la care au dreptul și care este modalitatea de accesare a acestora.

Actuala ediţie a Ghidului asiguratului era necesară, la peste doi ani de la apariţia primei ediţii, în condiţiile în care în acest răstimp pachetele de servicii pentru persoanele asigurate și neasigurate s-au lărgit considerabil. Totodată, în redactarea acestei ediţii s-a ţinut cont de propunerile și recomandările primite de CNAS după parcurgerea ediţiei precedente a ghidului.

„Informarea corectă, completă și accesibilă a persoanelor asigurate este o condiţie fundamentală pentru buna funcţionare a oricărui sistem de sănătate. Ghidul asiguratului este un instrument menit să sintetizeze, într-un mod ușor de înţeles, principalele prevederi ale vastei legislaţii din domeniu, care inevitabil este scrisă într-un limbaj al terminologiei de specialitate, medicală și juridică. Iar a fi asigurat îţi dă drepturi, dar îţi dă și obligaţii. Dreptul la serviciul medical înseamnă și obligaţia de a avea grijă de propria sănătate nu doar când te simţi bolnav, de a trece pe la medicul tău de familie în scop preventiv ” – afirmă Valeria Herdea, președintele CNAS.

Totodată, lansarea noii ediţii a Ghidului asiguratului este primul pas al unei campanii de informare publică despre drepturile și obligaţiile asiguraţilor, ce se va desfășura pe parcursul următoarelor luni.

A doua ediţie a Ghidului asiguratului este postată pe site-ul CNAS, www.cnas.ro, pe paginile de Internet ale caselor de asigurări de sănătate din teritoriu, și promovată pe pagina de Facebook a instituţiei. Linkul direct către ghid este:https://cnas.ro/ghidul-asiguratului/.

PRĂVĂLIA

Muncitorimea minieră în urmă cu un secol

„Croncăne corbii deasupra stârvului din Valea Jiului”

Închiderea minelor din Valea Jiului atât de ascunsă, până mai ieri, de unii politicieni mincinoși din Valea Jiului, a devenit realitate. Deși „Ziarul Văii Jiului” a avertizat în repetate rânduri că așa se va întâmpla, muncitorimea minieră s-a lăsat îmbrobodită de vorbele unora sau altora, care susțineau sus și tare, de exemplu că minele Lonea și Lupeni nu se vor închide. În privința inerției muncitorimii nu-i nimic nou sub lampa minerească. Și-n urmă cu un veac,

În articolul cu titlul foarte expresiv „Croncăne corbii deasupra stârvului din Valea Jiului”, ediţia nr. 10/ 31 octombrie 1924, „Minerul”, ziar breaslă socialdemocrat, trage un semnal de alarmă asupra stării în care a ajuns muncitorimea Văii Jiului: „Faimosul leu de odinioară din Valea Jiului astăzi zace putred la pământ fără pic de viaţă în el. Această masă mare de muncitori care altădată își închipuia că ea e totul în lume, azi nu e decât un cadavru neînsufleţit (sic!), asupra căruia se învârt corbii, ospătându-se cu hrana delicioasă și abundentă ce le-o servește acest stârv. Ce grozăvenie și ce neputinţă! Acest leu faimos odinioară s-a sinucis singur. Dacă altădată credea că îngrozește lumea întreagă prin energia sa, astăzi nici

muncitorimea minerească Văii Jiului ajunsese dintr-un leu falnic nu doar un simplu cadavru, ci, țineți-vă bine, un „cadavru neînsuflețit”. Din fericire, pentru breasla lor, minerii Văii Jiului în cei 100 de ani care s-au scurs de la articolul din care publicăm mai jos un fragment, au îmbrăcat iar „haina” de luptă&mândrie a regelui animalelor, de-ar fi să amintim doar revoltele de la Lupeni din 1929 și 1977.

atât nu crede despre sine, că mai e în viaţă. Aceasta-i realitatea. Orice lovitură o suferă și tace. Orice mizerie pentru masa aceasta mare de oameni pare un lucru care așa trebuie să fie. O singură mângâiere a mai rămas acestor nenorociţi muncitori, ca toată vina pentru prăpastia lor să o arunce asupra Uniunei Muncitorilor Mineri! Slabă și slabă judecată! Atâta inconștienţă nu poţi aștepta nici de la animale, care sunt supuse cercetărilor medicale, cărora li se operează pe jumătate creierul și din cauza aceasta se tâmpesc. Și ce a mai rămas din mândreţea de odinioară a acestei mase mari de muncitori din Valea Jiului? Nimic! Astăzi ea se află în situaţia de compătimit a omului ajuns în mizerie, când păduchii

se suie după cap șii curge sângele până se umflă ca pumnul, fără să se poată scăpa de ei”. Din păcate, adevărul rândurilor publicate în urmă cu un veac într-un ziar de breaslă (care cunoaște cel mai bine situaţia muncitorimii miniere) este actual și în zilele noastre. Când cârdășia politico-sindicală închide cu cinism minele. Și nici o cizmă de vagonetar nu mai protestează. Măcar așa, de formă... De gloria clasei muncitoare...

Marian BOBOC