3715 luni 8 ar 2024

Ziarul Vaii J iului

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9681 lei

1$ = 4,5835 lei

1₤ = 5,7907 lei

Decizia o vor lua specialiştii

Eficientizarea termică a blocurilor de locuințe se face pe baza unor proiecte întocmite de cunoscători care spun ce și ce lucrări trebuie să se efectueze la imobilele respective. Constructorul

La Uricani, bunăoară, s-au ivit de curând două cazuri de acest fel. Le-am aflat de la Dănuţ Buhăescu, fiindcă primarul s-a

lucrează efectiv după ceea i se pune la dispoziție, dar asta nu înseamnă că, pe parcurs, apar situații în care ceea ce trasează proiectantul nu se potrivește întru totul cu ceea ce este pe teren.

implicat personal în soluţionarea lor. Prima problemă s-a ivit la blocul 5 de pe strada Revoluţiei. La acesta proiectul prevede ca reparaţiile la elementele de structură ale acoperișului –grinzi și căpriori – să fie în proporţie de zece la sută.

Asta pe lângă tot ceea ce ţine de scurgerea apelor fluviale.

Locatarii imobilului s-au arătat nemulţumiţi de acest lucru și au solicitat o revizuire. Dănuţ Buhăescu, împreună cu specialiști în domeniu, a urcat în podul blocului, iar concluzia a fost că „treaba stă bine”, în sensul că din structura de lemn a acoperișului nu trebuie schimbat mai mult decât zice proiectul.

Cu totul altceva s-a găsit la blocurile 3 și 5 de pe Aleea Jiului și la blocul 8 de pe 1 Mai. Pe proiect la acestea apare că acoperișul trebuie schimbat doar în proporţie de zece la sută,

numai că realitatea e cu totul alta. Dănuţ Buhăescu, proiectantul și dirigintele de șantier au inspectat în mod serios partea superioară a blocului și au ajuns la concluzia că se impune o expertiză serioasă, fiindcă, așa cum se vede cu ochiul liber, va trebui schimbată întreaga structură de lemn. Ceea ce a dus la degradare nu a fost greu de dedus: din cauza ţiglelor sparte apa a ajuns în podul blocului și, de-a lungul timpului, a degradat structura din lemn. „Noi am constatat acest lucru, spune

Dănuţ Buhăescu, dar decizia finală le aparţine specialiștilor. Din câte îmi amintesc ceva similar am mai avut la alte două blocuri”.

Gheorghe OLTEANU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Campanie de reîmpădurire în județ

Peste 16.000 de puieţi

se plantează

În județul Hunedoara, la Gurasada, Ocolul Silvic Ilia desfășoară o amplă campanie de împădurire, pentru că primăvara este anotimpul cel mai propice. 16.620 de puieți se plantează în aceste zile. intenția Romsilva pentru anul în curs este să planteze în toată țara 26 de milioane de puieți forestieri.

Romsilva a anunţat că va planta, în campaniile de împăduriri din 2024, circa 26 de milioane de puieţi forestieri. Bugetul alocat în anul 2024 pentru toate lucrările de împăduriri, regenerări, refaceri și întreţineri ale plantaţiilor este de circa 296 de milioane de lei

Din acestea, 8.102 hectare vor fi regenerate natural, iar alte 3.985 hectare vor fi regenerate artificial, prin lucrări de împăduriri.

De asemenea, în fondul forestier de stat se vor face lucrări de completări curente în plantaţii pe 2.381 de hectare, precum și lucrări de refacere a plantaţiilor afectate de calamităţi pe alte 726 de hectare.

O campanie de împădurire de primăvară se desfășurată și de către Ocolul Silvic Ilia, în zona Gurasada. De săptămâna trecută a început primul proces de plantare din acest an.16.620 puieţi forestieri din speciile gorun, fag și paltin de munte, vor prinde viaţă în natură pe o suprafaţă de 3.32 ha.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3.13 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului

Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro.

Telefon 0765459316.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a mai transmis că administrează 3.13 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Petroșani

Primarul IacobRidzi - implicat în plantarea copacilor

Copacii ajută la curățarea aerului. Ei produc oxigenul pur, pe care îl respirăm și înlătură poluarea din aer prin scăderea temperaturii, respirație și blocarea noxelor. Acesta este principiul care stă la baza ultimelor plantări de copaci pe care primăria le face la Petroșani. În mai multe zone din oraș s-au plantat copaci, iar procesul a început de câteva săptămâni, pentru că primăvara e cel mai propice anotimp.

Emisiile provenite de la mașini încep să se dilueze foarte repede, odată ce te îndepărtezi de stradă , astfel încât, orice gard viu acţionează ca o barieră care încetinește fluxul de aer și captează poluanţii. La Petroșani, de la an la an, numărul mașinilor crește, astfel administraţia publică locală a început să ia măsuri pentru diminuarea gradului de poluare. Copacii sunt cei care ajută cel mai mult la curăţarea aerului, așa că pe mai multe străzi se plantează pomi noi. „Toată această acţiune are loc odată cu sosirea primăverii. Așa cum am promis, în urmă cu o săptămână, suntem din nou în cartierul Aeroport, pe strada Gociu Nicușor. Plantăm încă 40 de arbuști pe Gociu Nicușor și Aviatorilor. Și am plantat și pe strada 1 Decembrie. Plantăm acești arbuști în această zonă, în mod special în alveolele, care sunt de o parte și de alta a drumului. Nu facem altceva decât să creăm o perdea verde, astfel încât noxele de la mașinile care circulă pe stradă să fie cât mai puţine”, a spus Tiberiu Iacob

Ridzi, primarul municipiului Petroșani. Copacii sunt plămânii planetei, dar si una din principalele arme de a lupta împotriva încălzirii globale. Primăvara este cel mai oportun moment din an în care ei se pot planta. Tot acest anotimp, este și cel care da viaţă la propriu orașului prin frumuseţea pe care o capătă natura.

14 microbuze pentru transportul local verde

Și Lupeniul va avea transport local verde. Administrația publică locală vrea ca cele 14 autobuze ce vor fi achiziționate să asigure transportul lupenenilor în interiorul municipiului. Proiectul este estimat ca și valoare undeva la 8,5 milioane de euro.

„GreenLine Valea Jiului”, proiectul prin care cele 6 localităţi vor fi conectate printr-un sistem modern și prietenos cu mediul pentru transportul public al locuitorilor din această zonă, va deveni funcţional din vară.

Atât că el încă de la început și-a propus să asigure transportul între localităţile Văii, nu neapărat în interiorul lor.

circula pe șoșelele de centură, ruta cea mai rapidă dintre cele 6 localităţi. Municipiile mai mari, precum Petroșaniul sau Lupeniul, au nevoie și de un transport public local, iar în acest sens s-a făcut pași pentru accesarea de proiecte tot verzi ca și GreenLine-ul.

Primăria municipiului Lupeni a depus cererea de finanţare pentru proiectul „Înfiinţare și dezvoltare sistem de transport public verde în municipiul Lupeni”.

Acesta are o valoare totală a investiţiei de 43.260.800,00 lei, adică undeva la 8,5 milioane de euro. În cadrul proiectului vor fi achizitionate următoarele dotări:

- 6 microbuze electrice de 6 m;

- 8 microbuze electrice de 8 m;

- 12 staţii de încărcare lentă 30 kw;

- 6 staţii de încărcare rapidă de 150 kw;

- 1 sistem ITS autobuze;

- 33 de staţii călători echipate cu ITS. Proiectul este finanţat din fonduri europene prin ADR Vest.

Şi Pro România, a treia forţă politică a Petroşaniului, îl susţine pe Tiberiu

La alegerile locale trecute, filiala locală a partidului ProRomânia, a fost a treia forță politică a Petroșaniului după numărul de consilieri, dând astfel și viceprimarul localității. Pro România nu va avea candidat la localele din iunie. Mai mult, formațiunea politică îl va susține pe Tiberiu Iacob Ridzi în cursa electorală. Ionel Pușcaș primul viceprimar al Petroșaniului a făcut acest anunț.

Tiberiu Iacob-Ridzi continuă întărirea gărzi înainte de alegerile locale. De această dată, organizaţia ProRomânia a anunţat prin reprezentantul ei Ionel Pușcaș că la primărie nu va ieși cu un candidat, ci îl va susţine pe cel al social-democraţilor, primarul în funcţie, pe Tiberiu Iacob-Ridzi.

„După cum știţi, organizaţia Pro România Petroșani a fost condusă până nu de mult de Mariana Ghioc, dânsa a pus bazele acestei organizaţii, cu sprijinul meu. Ulterior, mi s-a cerut să preiau președinţia organizaţiei. Am fost onorat de această ofertă și am acceptat

în urma discuţiilor pe care le-am avut în noul birou, un birou foarte tânăr, m-am înconjurat de mulţi tineri, eu fiind mai în vârstă. Neavând nici o solicitare din rândul membrilor partidului de a candida la primărie, am hotărât de comun acord să îl susţinem pe actualul primar, candidatul PSD, Tiberiu Iacob Ridzi, tocmai pe ideea de continuitate a proiectelor

Iacob-Ridzi la primărie

pe care dânșii le-au demarat și de colaborare în viitorul consiliu, dacă va fi să facem și noi parte, pentru noi proiecte. Mă gândesc la dezvoltarea durabilă a domeniului schiabil din Parâng, pe care ulterior o vom avea cu domnul primar. Avem aprobarea inclusiv a organizaţiei judeţene să facem colaborarea la nivel local, cu cine considerăm noi că ne este mai favorabil, și formaţiunea politică cu care putem colabora în perspectivă”, a declarat Ionel Pușcaș, președintele ProRomânia Petroșani. „Îi mulţumesc lui Ionel pentru încredere

și susţinere, așa cum a declarat și dumnealui. Noi ne știm de multă vreme. Am lucrat împreună la mina Livezeni, este adevărat, și în toată această perioadă de când eu am ajuns primar, am colaborat cu dumnealui, și am avut o relaţie zic eu foarte bună din punct de vedere adminsitrativ și a ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anilor. Pușcaș a fost primul viceprimar ales al Petroșaniului. Are experienţă administrativă, dar și profesională foarte bogată și apreciez susţinere”, a spus Tiberiu Iacob-Ridzi, președintele interimar al PSD.

Formaţiunea politică ProRomânia îl va susţine în cursa pentru primărie doar pe Tiberiu Iacob-Ridzi, nu și candidaţii pentru consiliul local. Pro România va avea propria listă de consilieri cu care va veni în faţa petroșenenilor pentru a le cere votul.

Altfel spus, autobuzele „GreenLine” vor

Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei”:

Cum se împărţea dreptatea acum două sute de ani

„Veacul al XVIII-lea, al raţionaliștilor sau, cum se mai numea, secolul luminii, era deosebit de înapoiat în ce privește justiţia și metodele de împărţire ale sfintei dreptăţi.

Onestitatea continuă să fie o noţiune ideală de care, în practică, nu se prea sinchisea judecătorul. Cu atât mai puţin delicventul. Mita era la ordinea zilei, și constituia una din posibilităţile banale de îmbogăţire. Judecătorul nu era întrecut în această privinţă decât de oamenii poliţiei, recrutaţi la periferia claselor sociale, dintre elemente de o cupiditate și cruzime neînchipuită.

În numele lui Dumnezeu

Și totuși, judecătorul pretindea că mandatul îl are de la Dumnezeu. El se considera doar apărătorul ordinei sociale și religioase. De aici severitatea lui excesivă, în care nu întâlneai nici umbra milei. Pedeapsa era aplicată cu

în câte un han cu asemenea stăpân. Arma răufăcătorilor de pe atunci era cuţitul și ciomagul. Alte arme oamenii de rând nu prea aveau.

Copii – briganzi

De observat, că între briganzi deseori se întâlneau și copii. Până la 14 ani însă, ei nu puteau fi condamnaţi. Cei condamnaţi erau în mod barbar bătuţi. Trebuia să mai asiste și la condamnarea complicilor. Unii erau legaţi de stâlp, sau spânzuraţi de subţiori. Pedeapsă istovitoare, ce nu arareori provoca chiar și moartea. Trecuţi de 14 ani copiii, surprinși în vreun delict, împărtășau întru toate soarta adulţilor.

noi

din punga acestor delicvenţi mai înstăriţi.

În încăperile comune

legislaţii tradiţionale, ce nu cunoștea gradaţii, și aplica aceeași pedeapsă capitală pentru crime răsunătoare și mici găinării. Și nu arareori se întâmpla că, prin sistemul torturilor, ajungeau oameni nevinovaţi la spânzurătoare.

Drojdia societății

Criminalii secolului al XVIII-lea se recrutau dintre cerșitori, infirmi, călugări cărora li s-a urât cu viaţa monahală, prostituate, slugi necredincioase, soldaţi dezertori etc. Ei operau uneori în bande, altădată pe socoteală proprie. Rigoarea pedepselor nu-i prea îngrozea. Contau pe necinstea și slăbiciunea poliţiei supraîncărcate. Cei cu bani scăpau ușor de urmărire. Era vai și amar însă de nenorociţii căzuţi în mâinile brigăzilor din acea vreme. Pe lângă jefuire, ei trebuiau să suporte torturile cele mai rafinate ale bandiţilor. Cârciumarii, și proprietarii de hanuri din provincie, deseori erau complici. Ne dăm seama de păţania călătorului, silit să poposească o noapte

Regimul închisorilor

Legislaţia represivă din veacul al XVIIIlea nu prevedea pedepsea cu închisoare. Vinovatul stătea în închisoare numai în timpul instrucţiei. Se întâmplă însă ca judecata să fie întârziată din oarecari motive. Se vorbește de un deţinut care a fost uitat în închisoare timp de 42 de ani. Când au dat de el, nimeni nu mai știa pentru ce vină a fost deţinut.

De obicei, sentinţa se pronunţa în 24 de ore. În închisori, femeile și bărbaţii trebuiau să fie separaţi.

În realitate era tocmai contrariul. Cei cu resurse obţineau să fie închiși aparte. Ei nu întârziau să se transforme în victime ale rapacităţii gardienilor, cari reușeau să stoarcă sume mereu

Ceilalţi, din încăperile comune, dormeau pe pae. De multe ori se aflau adunaţi împreună sute de persoane, bărbaţi și femei într-o promiscuitate de nedescris. Paiele, în scurt timp, erau transformate într-un adevărat gunoier. Nu se poate descrie lipsa de disciplină, mediul de violenţe, de libertinaj și de desfrâu ce domnea în această societate nenorocită. Alimentaţia acestor oameni era un bun prilej de fraude din partea furnizorilor în complicitate cu o administraţie venală și lipsită de orice scrupule.

Calvarul celor condamnați

Cei condamnaţi trebuiau să iasă în cămașă, fără pălărie și desculţi, cu o torţă în mână, pentru a face <<amendă onorabilă>> în faţa unei biserici. Alţii erau duși de-a dreptul la <<stâlpul

infamiei>>.

Acolo stăteau ei legaţi zile de-a rândul, expuși la batjocura mulţimii. Erau și de acei cari, înainte de a ajunge la locul de supliciu, erau plimbaţi din stradă în stradă, huliţi de populaţie și sbiciuiţi la intervale. Călăul îi aștepta cu fierul roșu, gata să le aplice pe carnea vie a umărului stigmatul infamant al hoţilor. <<Fetele galante>>, pentru a ispăși vreun delict, erau legate, cu spatele înainte, pe un măgar, ţinând în mână coada animalului. Pe cap o pălărie de paie, iar pe piept o inscripţie infamantă, așa erau plimbate pe străzi în râsetul și huiduielile mulţimii. Nu mai puţin cumplită era pedeapsa falitului necinstit. Și el era expus dispreţului public, de regulă în cel mai populat cartier al orașului. De notat că acest <<calvar>> era premergător pedepsei capitale.

La spânzurătoare

Acuzatul asculta sentinţa în genunchi. Cel condamnat la moarte era dus în tovărășia unui preot la închisoare, acolo era împărtășit cu sfintele Taine, în timp ce trăsura călăului aștepta ca să-și ducă victima la locul de execuţie.

Condamnatul reușea să-și întârzie execuţia, cerând să fie ascultat din nou. Această dorinţă <<în extremis>> a acuzatului era îndeplinită. Victima totuși nu-și evita soarta. Afară doar de cazul când a intervenit, în mod inopinat, o amnestie.

Execuţia se întâmpla de obiceiu în faţa unui public imens. Când momentul executării a sunat, condamnatul era silit să urce, în urma călăului, scara răzimată de spânzurătoare. Funia odată în grumazul nenorocitului, călăul avea grijă să zvârle cu o bruscă lovitură de picior scara de sub picioarele victimei, căţărându-se în același timp de corpul său, pentru a-i provoca o moarte cât mai grabnică”.

(„România Nouă”, anul II, nr.114, Cluj, 31 mai 1934])

Fotbal. Liga 3

Jiuliştii – la o nouă înfrângere

CSM Jiul Petroșani a înregistrat a doua înfrângere în cel de-al doilea meci din Play out-ul Ligii3, Seria 7.

Jiuliștii au pierdut în deplasarea de la

CSO Turceni. Gazele s-au impus cu scorul de 3-1.

Gluma pare să se îngroașe pentru formaţia din Petroșani care se afundă tot mai mult.

CSO Turceni – Jiul Petroşani: 3-1.

Fotbal. Liga 4

Au marcat: Bogdan Bucur (min. 45), Yaya Dambe (min. 73), Avelin Cedric Nganga (min. 86) / Bebeto Lupuleţ (min. 76 – penalty).

Victorie pentru Minerul Lupeni – la apel

Week-end-ul trecut s-a încheiat cu vești bune pentru Minerul Lupeni.

Comisia de recurs a decis ca rezultatul partidei dintre echipele ACS Șoimul BăiţaMinerul Lupeni să fie cel de pe teren(0-6). Astfel după ce, în prima fază, Minerul a pierdut la „masa verde”, la apel trupa lui Dan Voicu a avut câștig de cauză. Cu această veste, trupa din Vale poate răsufla ușurată în cursa pentru primul loc. Punctele câștigate cu trudă au rămas acolo unde le era locul.

Meciul orgoliilor - câştigat de lupeneni

Minerul Lupeni s-a impus pe terenul celor din Vulcan în Liga 4 la fotbal.

Trupa lui Dan Voicu a câștigat cu scorul de 3-1. Antrenorul Dan Voicu a utilizat următoarea formulă: Raţ(p), Belei, Ciocîrlan(c), Matei, Arcuși, Bănceanu, Roșian, Creciunesc, Prem, Băcăran, Iepure. Gazdele au deschis scorul în min 10’ prin Vamos. Oaspeţii au restabilit egalitatea în minutul 53’ prin Arcuși, apoi au preluat conducerea în minutul 62’ prin Mândreci. Scorul final a fost stabilit în minutul 81’ de Roșian. Acesta din urmă a primit cartonașul roșu cu 4 minute înainte de expirarea termenului regulamentar de joc.

Kempo. Cupa Cetății Medalii pentru lupeneni

Recent a avut loc Cupa Cetății Deva la kempo.

Ionuţ Team Kempo Lupeni a participat cu 8 sportivi, toţi la începutul de drum și cu 0 meciuri oficiale, Au obţinut următoarele rezultate: Ciprian Bucur - locul 1; Vas Ionuţ - locul 1; Abel Călcioiulocul 1; Fabian Bișoc - locul 1; Alexandru Banco Alexandru - locul 2; Andrei Lupaș- locul 2; Sebastian Lupu - locul 2; Naghy Nicolaelocul 2. Astfel s-a obţinut un trofeu pentru clubul Ionuţ Team Kempo Lupeni.

Rugby. Divizia Națională Debut în deplasare cu egal

A început Divizia Națională la rugby, seniori.

Știinţa Petroșani a evoluat în deplasare. A fost un meci pe care studenţii nu l-au pierdut și acesta este un lucru important pentru psihicul echipei. Astfel, la debut trupa din Petroșani a încheiat meciul cu un rezultat de egalitate 17-17 împotriva echipei RC Griviţa.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

6 TEATRU

Personajele:

DIRECTORUL

SALVATORUL

CERȘETORUL

MINISTRUL

FATA DE LA BUCĂTĂRIE

ACTUL 2

DIRECTORUL: Și de ce-ar fi aici?!

Gheorghe Truță vă prezintă

Faraon şi luminiţele de la capătul tunelului (VI)

l Piesă în două acte din ciclul „3 piese pentru mineri” l Piesă nominalizată de UNITER pentru „Cea mai bună piesă românească a anului 2017” l Motto: Dumnezeu fiind infinit, căile prin care ne apropiem de El sunt infinite... (N. Steinhardt)

SALVATORUL: ... ca un caniș... dar statornic ca un ciobănesc carpatin!

MINISTRUL: Apropo de carpatin: du oasele astea la elicopter... la cel mai bun prieten al ministrului! Vorba lu’Alecsandri: ”Stăpâne…stăpâne... te cheamă șiun... ciobănesc!” (Salvatorul ia oasele: iese.) Așadar și prin urmare... trebe a scoate cumva căruţa din nămol... adică din tunel. (Spre tunel.) Faraon ăsta devine obiectiv prioritar Naţional...

DIRECTORUL: ... ca să nu zicem UEonal!

CERȘETORUL: Altundeva... n-are unde. Sa întâmplat ceva cu Faraon! El, când iese de la șut, întotdeauna trece pe la container... și-mi lasă jumătate de franzelă și sufertașul: porţia lui de la cantină. De trei zile n-a mai trecut... Și adineauri am auzit sirene de salvări... urlau ca nebune! Apoi... au tăcut. Dar Faraon al meu n-a apărut! (Cercetează cu privirea împrejurimile. Se oprește asupra întunericului din tunel. Răcnet.) Faraon e acolo!

DIRECTORUL (spre Salvator): Dă-l afară din șut... în șuturi!

Salvatorul îl prinde pe Cerșetor de piepţi și îl târăște afară. Se întoarce, singur.

SALVATORUL: Apa trece, întrebarea rămâne: și cu Faraon ce facem?!

MINISTRUL ( cu degetele pline de maioneză): Trec de desert... și iar ne-aruncăm în luptă! Dom-le... vorba lu’ Alecsandri: ”O luptă-i viaţa, deci te luptă... cu dragoste de ea, cu dor!” Te lupţi pe dracu’: orice-ai face... tot în mormânt ajungi! (Elan brusc.) De două mii de ani... dacă nu mai bine... poporul nostru se tot luptă. Și dă-i și luptă... ba cu imperialismul turc... ba cu imperialismul sovietic... ba cu noi înșine...

DIRECTORUL: Noi, cei din Valea Jiului, zisă și Valea Plângerii... suntem de un veac în războiul cărbunelui, cu sediul la Lupeni. Lupeni 29, 89, 99... 109...

SALVATORUL: ... și așa mai departe... Amin!

MINISTRUL: Acum luptăm pe linia întâi să salvăm ultima bornă de cărbune românesc: Lupeni 2019... și următoarele!

SALVATORUL: Uraaaa! Însă... ce facem cu Faraon?!

MINISTRUL ( linge un os): Miza e uriașă: dacă ăsta (Spre tunel.) dă ortu’popii... suntem fiii ploii de vară: mâine se pune lacăt pe prăvălie!

SALVATORUL: Și... mie cine-mi mai dă salar?!

FATA: Salarul e cel mai bun prieten al omului: mic-mic... să-l pupe mami pe botic...

FATA (începe, brusc, să plângă ): Ce mă fac fără salar?! (În sus.) Doamne, dă-mi gripă, gută, febră aviară și porcină la un loc... dar nu mă lăsa fără salar! ( Își șterge lacrimile.) Cu ce aș putea să ajut?!

SALVATORUL (intră, în fugă): Cu rimel în loc de muștar de Dijon! Faraon de-al dracu’ nu ridică din umeri ca Petre Roman... caz în care se va duce sulii de suflet... și noi aliniaţi în urma-i!

CERȘETORUL (apare, brusc): Am auzit ceaţi vorbit, deci e adevărat: Faraon al meu zace în catacombă! (Se repede spre tunel.)

DIRECTORUL ( îi taie calea): Încotro, neică: ești pe Champs Elisee?!

CERȘETORUL: Îl trezesc eu pe Faraon!

DIRECTORUL: Du-te, mă, dracului d-aci! Ce... n-a putut dom’ Ministru... și te găsiși tu... marele salvator al Naţiei?! (Spre Salvator.) Dă-l afară pe maţe-fripte! Salvatorul îl înșfacă, din nou, de piepţi și îl târăște spre ieșire.

CERȘETORUL (se zbate): Puneţi pumnu-n gură cetăţeanului... în timp ce Faraon, care e ca și fratele meu... moare cu zile!

Canalii! Criminali!

DIRECTORUL: Guraaa!

CERȘETORUL (de dincolo de cortină): Acum mă duc pe stradă și-o să strig de-o să se audă pe tot mapamondu’…că omorâţi oameni cu zile! Huooooo!

Directorul face semn spre Salvator: acesta iese și se întoarce cu Cerșetorul, tot ţinându-l priponit. Directorul îi șoptește ceva la ureche: Salvatorul începe să-l ambaleze încet, temeinic, pe om, cu sfoară groasă, ”de pușcat”.

CERȘETORUL (se zbate oleacă, dar renunţă: Salvatorul e de două ori cât el):

Mă faceţi săpun... dar nici de-al dracu’ nu fac spume! Eu apăr drepturile cetăţeanului și nimeni n-o să-mi închidă gura!

SALVATORUL ( a terminat de ”împachetat”: îi vâră Cerșetorului un căluș în gură. Liniște.): Și cascada Niagara devine într-o zi o biată arteziană! (Îl depune pe Cerșetor în picioare, după ușă.)

FATA: Aș putea să vă ajut...

DI-

RECTORUL: Căile Iadului sunt pavate cu bune intenţii ( Spre locul unde zace Cerșetorul.) și lângă coate-goale mai e un loc liber!

FATA: Eu am avut un caz în familie...

SALVATORUL: De... pojar... sau de porjartieră?!

FATA: Străbunicul meu era foarte bogat...

SALVATORUL: Și America e foarte bogată, până ce să aterizeze Trump!

FATA: Dar, când a simţit că o să moară, și-a vândut toată averea și a trecut-o în aur și nestemate... După care a pus-o tot într-o cutiuţă... pe care a ascuns-o...

SALVATORUL: Povestea cu Scufiţa roșie actualizată cu Sinbad marinarul!

MINISTRUL: Las-o să povestească! ( Spre Fată.) Ai o gură foarte sexi... și când zici ”mieu” parcă torni miere în cuvinte: mă ia cu somnifere!

FATA: Nimeni nu știa unde a ascuns bunicul cutiuţa cu nestemate. Doar că, într-o zi... bunicul s-a întins pe pat... și a rămas așa...

MINISTRUL ( cască): Și eu, dacă nu măntind un sfert de ceas... crăp!

DIRECTORUL: Mitrache, în camera de protocol patul e pregătit!

MINISTRUL ( căscat lung): Căpitanul nu părăsește niciodată câmpul de luptă pentru un somnic în cabină!

SALVATORUL: Nu căpitanul merge la somn, ci somnul vine la căpitan! (Iese, în fugă.)

MINISTRUL ( căscat dublu, spre Fată ): Povestește, vestalo: glasul tău cristalin îmi intră până-n hipotalamus! (Căscat triplu.)

FATA: Străbunicul... stătea întins, nemișcat, cu ochii deschiși dar fix înfipţi în tavan, în vreme ce mulţimea de fii, fiice, nepoţi și strănepoţi roiau în jurul lui și întrebau, pe rând sau toţi odată: ”Unde ai ascuns caseta cu bijuuri, tataie?!”

Salvatorul intră, tot în fugă, cărând un pat: îl așază în mijlocul încăperii. Ministrul se așază mai întâi pe tablie, apoi închide ochii și alunecă, ușor, pe saltea.

câteva clipe: sforăit...

După

FATA: Nu... că bunicul n-ar fi vrut să spună unde a ascuns caseta: el se ferea de-ai săi trăind... dar pentru toţi era clar că nu mai ajungeau cuvintele lor la el!

SALVATORUL: Ia mai lasă tu poveștile, duduie de Broșteni: îl scoli pe dom’ ministru!

MINISTRUL (cu ochii închiși): Oricum nu mi se scoală! Povestești așa de frumooos, Luminiţă Vicoveancă! ( Sforăit instantaneu.)

Din tunel se aude, paralel dar mult mai mic, un soi de sforăit-horcăit...

FATA (deget-ţintă spre tunel ): Exact așa... povestește mama că făcea și bunicul: doar pufăia ușor... indiferent la zumzetul din jur... Până ce mama mamiii...

SALVATORUL: ... ei de viaţă: stăm la trei dimineaţa între două sforăituri... în timp ce o duduie o deapănă pe-a treia!

FATA: ... s-a apropiat de patul bunicului, i-a dat pe toţi la o parte... și a început să cânte o baladă... (E gata să cânte.)

DIRECTORUL: Nu vreau să mai aud ”Un’te duci tu, mielule!” E clar cine suntem, și, vorba lui nea Goguin... știm și încotro mergem: la tăiere!

FATA: Nu era vorba de nicio tăiere: din contră, era un cântec duios... un amestec de baladă și descântec... Nu l-am auzit atunci: eram în burta mamei, dar mama, mai târziu, mi l-a cântat!

SALVATORUL: Să nu zici că ăl bătrân a mișcat ochii verzi ca câmpu-nflorit... că beau o berică virtuală până... la sângeeee! ( Un refren din Carla’s Dreams:”Până la sângeee!”)

FATA: Ba... i-a mișcat! Mai mult: a desenat pe cearșaf, cu degetul mic, un contur... pe care a pus două puncte. Rudele au înţeles: au alergat în curte... și lângă ăi doi plopi gemeni... au săpat și au scos sipetul!

SALVATORUL: Pe lângă plopii fără soţ... adesea am sorbit!

FATA (spre tunel): Dacă vreţi, pot săncerc...

SALVATORUL: Nici Eminescu nu credea în

Steagurile publicitare: cum să atragi atenția potențialilor clienți cu ajutorul Confort Media

Steagurile publicitare sunt un mod eficient de a-ți promova afacerea și de a atrage atenția potențialilor clienți. Dacă ești în căutarea unor steaguri publicitare de calitate, Confort Media este alegerea perfectă.

Pe confortmedia.ro vei găsi o varietate de steaguri publicitare, pentru interior și exterior, personalizabile conform dorinţei tale. Toate steagurile noastre sunt fabricate din materiale de calitate, sunt rezistente la vreme rea și la uzura zilnică.

De asemenea, oferim o gamă largă de opţiuni de personalizare pentru a se potrivi nevoilor și preferinţelor tale. Poţi alege dimensiunea, culoarea și designul steagurilor, precum și adăugarea logo-ului sau a mesajul tău

8 www.zvj.ro luni, 8 aprilie 2024

de promovare.

La Confort Media, ne asigurăm că fiecare steag publicitar este fabricat cu atenţie la detalii și că este livrat la timp pentru a se potrivi cu programul și planurile tale. De asemenea, putem furniza periodic printuri noi pentru a te asigura că steagurile tale arată întotdeauna bine.

Nu ezita să ne contactezi pentru a afla mai multe despre opţiunile noastre de steaguri publicitare și pentru a te ajuta să-l alegi pe cel mai potrivit pentru nevoile afacerii tale. Cu Confort Media, vei avea siguranţa că steagurile tale sunt de calitate și vor atrage atenţia potenţialilor clienţi. Preţul final pentru un steag complet echipat (sistem, print de calitate și bază de fixare la sol) pleacă de la 288 de lei.

ÎNVĂŢĂMÂNT 8

Vulcan

Selectată pentru Programul „Masă

Prin Ordinul Ministerului Educației nr.81 / 27 februarie 2014 a fost aprobată Lista unităților de învățământ preuniversitar care au fost incluse în Programul Național „Masă

Pentru

Școala Gimnazială nr.6 Vulcan a fost aprobat, pentru 2024, un număr de 491 de elevi care vor beneficia de o masă caldă, suma alocată în acest sens fiind de 1.091 mii de lei. După aflarea veștii, unitatea de învăţământ i-a comunicat

Primăriei Vulcan că, în conformitate cu art.4, alin.6 din HG nr.24/2024, „Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabilește modalitatea prin care se va face prezenţa elevilor/ preșcolarilor pentru a li se comunica furnizorilor, zilnic, numărul de porţii/ pachete alimentare care li se vor distribui elevilor/preșcolarilor prezenţi la cursuri”. Ca atare, a fost emisă Hotărârea Consiliului de Administraţie al Școlii Gimnaziale nr.6 Vulcan prin care a fost aprobată implementarea

sănătoasă”

sănătoasă” în 2024. Școala Gimnazială nr. 6 Vulcan este una dintre unitățile de învățământ incluse în acest program.

Programului „Masă sănătoasă” cu tipul suport alimentar conform art.3, alin.1, lit. b) din HG nr.24/2024”.

Hotărârea prevede că „Suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar pe zi, după cum urmează: masă caldă, în regim catering, pentru preșcolarii și elevii din unităţile de învăţământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, hrana putând fi servită în clasă sau

într-un spaţiu amenajat în acest scop, cu respectarea Ordinului ministrului sănătăţii nr.1456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor

și tinerilor, cu modificările ulterioare. În situaţia în care hrana nu este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare, produsele alimentare sunt păstrate, până la servire, în spaţii amenajate în care sunt asigurate condiţiile de manipulare și depozitare indicate de producător, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind igiena și siguranţa produselor alimentare, condiţii care să poată fi monitorizate și controlate”.

În ședința ordinară de la sfârșitul lunii martie, Consiliul Local Vulcan a aprobat hotărârea prin care „Tipul de suport alimentar diferenţiat, precum și modalitatea de distribuire a acestuia elevilor și preșcolarilor se stabilesc la solicitarea directorului unităţii de învăţământ, cu aprobarea consiliului de administraţie, și se propun ordonatorului principal de credite al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale”. S-a stabilit, astfel, ca intervalul orar de livrare a mesei calde în sistem catering să fie 11.00-11.20, iar cel de servire a mesei calde să se deruleze între orele 11.3012.00.

Gheorghe

OLTEANU