3728 vineri 26 apr 2024

1922-1924. Petroșani 100

„1 Mai muncitoresc cu de toate”

l Sâmbătă l 27 aprilie l ora 11

Muzeul Mineritului Petroșani continuă seria manifestărilor începute în ianuarie, sub genericul „De la Iacob la Iacob”, care marchează centenarul orașului Petroșani.

Sâmbătă, 27 aprilie, de la ora 11, în cadrul manifestării devenite tradiţionale „Conferinţele de la muzeu” organizează manifestarea „1 Mai muncitoresc cu de toate”. De ce „cu de toate”? Pentru că va fi un program divers: conferinţa „1 Mai în Valea Jiului - odată și acum...” - susţinută de Marian Boboc; expoziţia de fotografii și documente interbelice „1 mai în Valea Jiului interbelică”; prezentarea volumelor „1 Mai muncitoresc în Valea Jiului” (1919-1947) și „1 Mai muncitoresc în Valea Jiului, în republicile România” de Marian Boboc și „amintiri, amintiri...”.

„Până la Primul Război Mondial, minerii din Valea Jiului au sărbătorit cu mare fast Sfânta Varvara, protectoarea minerilor. Despre această sărbătoare am publicat o carte. După 1918 până la instalarea comunismului, sindicatele social-democrate, și câţiva ani și sindicatele naţionale, au marcat, cu

mare greutăţi uneori, Ziua Internaţională a Muncii. După instalarea puterii comuniste, sărbătoarea a continuat în Valea Jiului în alt format și cu alte mesaje și lozinci. Și acestei perioade i-am dedicat un volum. Astfel că acum știm cum a fost sărbătorit 1 Mai vreme de mai bine de un secol în Valea Jiului. Din păcate, această sărbătoare a dispărut de mult în Valea Jiului. E interesant că dispariţia se petrece tocmai într-o zonă dominată politic de social-democraţi... Motivele acestei misterioase dispariţii pot constitui tema unei dezbateri – De ce nu se mai sărbătorește 1 Mai în Valea Jiului? Sărbătoarea și sărbătorirea zilei de 1 Mai contează enorm pentru cultura și istoria muncitorească a Văii Jiului.

Tragica relatare despre explozia de la Mina Aurelia din 27 aprilie 1922

Continuăm în paginile 2-3 reportajul publicat în serial în cotidianul „Lupta”, din București, începând cu 6 mai 1922. Autorul, Leonard Paukerow, se deplasează la Lupeni, la Mina Aurelia, unde pe 27 aprilie 1922 s-a întâmplat cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului. Nu este un reportaj telefonat, ci un reportaj documentat, chiar foarte documentat, la faţa locului. Reporterul mărturisește că în decursul acestei documentări a adunat atâtea informaţii, încât ar putea scrie o carte. Păcat, mare păcat, că nu a și scris-o. Ca unul care am dedicat câteva cărţi exploziei de la Mina Aurelia, regret că nu am descoperit acest reportaj atunci, ca să-l inserez alături de alte relatări. Dar niciodată nu e prea târziu... Leonard Paukerow este un reporter talentat, neostenit, care, pentru a afla adevărul, fuge de relaţia oficială, bea la cârciumă cu minerii, face cunoștinţă în Casa morţii cu trupurile neînsufleţite și urâţite de explozie și flăcări ale minerilor, iar în coloniile miniere cu disperarea orfanilor și văduvelor celor uciși în mină, se întreţine cu un preot căruia, culmea!, tocmai îi murise cântăreţul bisericesc în cumplita catastrofă, consultă un expert de la altă societate minieră pentru a afla adevărul despre cauzele accidentului colectiv. Paukerow ne furnizează informaţii care ne ajută să înţelegem mai bine, dacă nu chiar mai corect, circumstanţele nenorocirii și atmosfera lugubră de la Lupeni. Lugubră? Da, lugubră, căci și titlul primului episod e: „O noapte lugubră la Lupeni”. Vă avertizez din nou că vor urma descrieri emoţionante, tragice, chiar șocante, descrieri care vă pot afecta sensibilitatea. Și vă amintesc că mâine, sâmbătă, 27 aprilie se împlinesc 102 de la catastrofă.

Marian BOBOC

Printre altele, aceasta are rolul de liant al muncitorimii, căci de 1 Mai se întâlneau muncitorii din estul și vestul Văii Jiului. Sărbătorirea zilei de 1 Mai în Valea Jiului are aproximativ vârsta orașului Petroșani... O frumoasă

coincidenţă, pe care ne bucurăm să o putem marca la centenarul orașului Petroșani la Muzeul Mineritului”, a declarat scriitorul și documentaristul Marian Boboc, muzeograf la Muzeul Mineritului din Petroșani.

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Lupeni. Într-un birt, unde beau minerii, ca să-și uite necazurile și blestemul vieţii lor aspre și mohorâte, stau retras la o masă cu părintele Șandru, preotul gr. or. al comunei

Lupeni. Ce inimă de aur! Cu câtă milă și durere îţi vorbește de „bunii mei credincioși” care și-au aflat moartea în mină, de familiile rămase fără sprijin.

„De trei zile sunt bolnav de groaza celor văzute - îmi spune părintele. Să stai să privești cum cade moartă la pământ o femeie care descoperă printre morţi cei trei fii ai ei! În primul moment știa, presimţea că va avea un mort în familie, pe unul din copii. Dar trei morţi deodată? Lovitură prea cumplită. Să fii de fier și n-o poţi suporta. Și, iată, așa s-a stins o familie întreagă. Eu căutam printre morţi credincioșii mei, iar femeile cu sutele plângeau de ţi se rupea inima, și-mi strigau:

- Domnule Părinte, ce zici de pedeapsa lui Dumnezeu! Rău ne-a pedepsit și nam păcătuit cu nimica!...

- Părinte, dragă, ajută-mă, să-mi văd bărbatul, căci poliţia nu mă lasă să mă apropii!

Și se ţineau de haina mea și nu mă lăsau să plec...”

Jandarmul ucis în mină

„Am găsit printre morţi pe un fost șef de post de jandarmi. A abzis de la jandarmerie și m-a rugat să-i fac rost de o slujbă oarecare. Acum 9 zile intervenind pentru dânsul, ai fost angajat la mina Aurelia ca supraveghetor controlorul expediţiei. După șapte zile de slujbă în mină, îl scot mort de acolo.

Și fostul meu crâsnic se află printre morţi. Dar ce moarte groaznică a avut dânsul. Presiunea aerului, produs de explozie, l-a aruncat sus pe schele. Trupul lui a fost găsit lipit de zidurile de cărbuni ale minei, încât trebuia cu lopata să-l rază, să-l desprindă de acolo”.

Misterul brațelor de mort

„Când a fost scos jandarmul meu din mină, avea mâinile împreunate, ca de rugăciune, alţii ţineau braţele ridicate, ca de groază, sau de apărare, să pareze o lovitură. Orice sforţări am făcut să îndreptăm poziţia braţelor, ca să încapă în cosciug, au fost zadarnice. Erau așa de încordate braţele și

tari ca de piatră. Am legat la unii, în sicriu, mâinile cu o batistă, dar mâinile s-au dezrobit îndată din legătură aceasta”.

Recunoașterea morților după haine

Peste 30 din cele 80 de cadavre n-au putut fi recunoscute, atâta erau de mutilate, de zdrobite; ba cu faţa turtită, ba cu craniul sfărâmat, cu părul ars, cu ochii scoși, fără picioare sau braţe.

Acești morţi au fost expuși vederii publice. Dar numai minerii în viaţă au fost lăsaţi să se apropie de cadavre. Femeile au fost oprite de un cordon de soldaţi să se apropie de rămășiţele pământești - curat RĂMĂȘIŢE - ale bărbaţilor și fiilor lor.

Identitatea multora a fost stabilită numai după hainele ce-au purtat.

- Haina asta a cui a fost? striga portarul de la casa morţilor.

Și cârduri de mineri, cu sprâncenele încruntate, cercetau hainele arse, și după un moment de cumpănire izbucneau :

- Asta-i bluza Iui Popa Vasile.

- Cizmele astea sunt ale lua Gergely Ianos.

- Sunt pantalonii lui Micluţă.

- Cruciuliţa asta e a lui Wenczel (...).

ieși din ocna Aurelia, unde s-a produs catastrofa, cu fratele lui mort ducândul în spinare.

Foarte turburat, cu ochii plini de lacrimi, minerul Clemens își târa fratele mort, pe cărarea ce se deschise prin mulţime, și îi venea în minte scena zguduitoare, când regele Lear își târâie fiica lui moartă, Cornelia. Ceea ce a impresionat îndeosebi populaţia de la Lupeni e moartea fraţilor. Câte doi, câte trei fraţi au murit de aceiași moarte îngrozitoare. Popa Tudor lângă fratele Popa Vasile. Fratele August Scrobota lângă fraţii llie și Tănase Scrobota. Ion Neșelean lângă Lazăr Neșelean, Kalman Wenzel odată cu Karoly Wenzel și Rudolf Wenzel, Fazakas István odată cu Aron Fazakas. Își poate lesne închipui oricine, că îndoită, întreită a fost durerea acelor familii care își vedeau deodată trei membri smulși din rândul celor vii.

Glas de miner revoltat

Un miner, care graţie unui concurs de împrejurări extrem de favorabile, s-a văzut deodată din lucrător minerproprietar de mină - și care ar dispune în aceiași regiune de mine de fier și cărbuni, fiindcă a știut să cumpere de cu vreme întinderi de pământ, despre care era sigur că ascund bogate zăcăminte de fier și cărbuni - mi-a spus:

Și-a scos fratele mort ducându-l în spinare...

Ce înduioșătoare scenă, ce moment zguduitor a fost când minerul Clemens

În mina Aranka-Aurelia trebuia să se producă o nenorocire, fiindcă direcţia acestei societăţi de cărbuni, angajează în cea mai mare parte lucrători fără calificaţie, fără școală, fără experienţă. Ea caută nu mai braţe ieftine, producţie mare.

Vedeţi, eu am învăţat doi ani la școala

minieră (Bergschuls) din Biserica Albă, eu ca lucrător miner, m-am ţinut numai de prescripţiile legii minelor, iar nu de poruncicile direcţiei societăţii.

Legea minelor respectată, aplicată, îţi apără viaţa de miner, iar poruncile direcţiunii minelor îţi scurtează numai viaţa.

Și la Petroșani e o școală minieră, dar aci cursurile ţin numai 6 luni.

Spune d-ta, ce fel de maeștrii mineri ies dintr-o școală unde se învaţă numai 6 Iuni, totul pripit și superficial? Cel puţin doi ani de studii se cere.

De aceea la Biserica Albă, unde, de asemenea, sunt mine mari, de zeci de ani nu s-a mai pomenit o nenorocire, fiindcă în mină sunt angajaţi în cea mai mare parte lucrători cu calificaţie, cu pregătire serioasă, măeștri mineri de primul rang.

Și minerul acesta care-mi vorbi pe nemţește, din ce în ce mai aprins, mai revoltat, strigă:

- Hier aber ist eine Lumperei! Die Direktion sucht hier nur Prophit. (Aci însă e o ticăloșie! Direcţia caută aci numai profit).

Legea minelor cere ca-n fiecare ocnă să fie nu numai lămpile Wolff, ci și lampa Piller, care arde cu eter, și indică și mai precis procentul gazului metan produs în mină.

Întrebaţi direcţiunea minelor ArankaAurelia-Clara-Galiţia, dacă a introdus măcar o singură lampă Piller în această mină, ca să apere lucrătorii de asfixie?”.

Ce n-a făcut direcţiunea în interesul minerilor, asta o știm, vom arăta întraalt articol ce a făcut aceiași direcţiune ÎMPOTRIVA lucrătorilor, lucruri extrem de scandaloase.

(„Lupta”, marți, nr. 115/ 9 mai 1922)

În episodul publicat în „Lupta”, miercuri, nr. 116/ 10 mai 1922, Leonard Paukerow ia legătura cu o parte neutră, dar în cdeplină cunoștinţă de cauză –inginerul Minovici: „E o chestiune foarte importantă aceia de a se cunoaște în ce chip se poate produce o nenorocire în proporţii așa de mari ca cea din L upeni, care sunt posibilităţile accidentului, catastrofe!

De acea am ţinut să ascult și părerea

lucrătorilor și a inginerilor mineri, competenţi în materie. Dar n-am apelat la inginerii societăţii Uricani, adică de la mina unde s-a produs catastrofa ca să-mi dea explicaţii, presupunând că aceștia nu-mi vor putea face o expunere obiectivă, căci mă puteam aștepta să-mi spună și dânșii că „reiese cu precizie că nu poate fi vorba de neglijenţa organelor conducătoare ale minei”. De aceia am cerut lămuriri d-lui inginer Minovici, de la minele din Petroșani”.

Cum în cărţile mele dedicate catastrofei am publicat ancheta realizată de Inspectoratul Minier, nu are sens să încredinţăm tiparului teoria lansată de inginerul Minovici, care nu corespunde cu adevărul.

Lupeni. Urcăm dealul ce duce la Casa morţilor. Nu i se poate zice morgă, fiindcă nu este așa ceva, ci o casă mică, cu câteva încăperi, lângă spital, în care au fost înșirate cadavrele minerilor arși de vii. Intrăm întâi în Casa Cercuală a asigurărilor muncitorești. Găsim acolo pe directorul general din Sibiu al Caselor Cercuale, dr. Mărgineanu, și pe directorul regional al asigurărilor sociale din Deva dr. Adalbert Wundert. De la acesta din urmă am aflat câteva cifre edificatoare, asupra catastrofei de la Lupeni. Sunt 82 morţi. Au scăpat din ghearele prăpădului 15 mineri, dintre care 5 neatinși, 6 răniţi ușor, 4 greu răniţi. Dintre morţi după naţionalitate și confesiune, 25 sunt români, și anume 13 gr. ort. și 12 gr. catolici, 30 romanocatolici, 6 luterani, 12 reformaţi, 4 unitari, 4 greco-catolici (și cu 12, total –16 – n.r.) și un pocăit. Aceștia din urmă sunt unguri, nemţi, slovaci și ruteni. Privind morții...

Voiam să vedem morţii. Portarul vine cu cheile și ne deschide o încăpere din casa morţilor. Un coleg de teamă că înfiorătoarele înfăţișări ale morţilor îl vor urmări zile de-a rândul, refuză să intre. Noi, însă, ne apropiem de cadavrele minerilor arși de vii. Pe o dușumea murdară și neagră, zac morţii, cu hainele arse, dar cu cizmele întregi. Unul are faţa de tot neagră, cu ochii

închiși, altul are chipul bronzat, cu o dâră de sânge închegat, ochii sunt mari deschiși, de groaza clipei de exploziune. Braţele și picioarele sunt așa de întinse, zgârcite, încât ai impresia că nu sunt trupuri omenești, ci figuri de bronz de proporţii neobișnuite, scoase de pe soclu. Numai mirosul respingător ce infecta aerul din încăpere, îţi amintea că acești morţi sunt în stare de descompunere. Înclinaţi asupra cadavrelor, observăm că părţi din corpurile minerilor au rămas albe neatinse de focul din mină, și tocmai acele părţi au intrat în descompunere. Privind cu atenţiune aceste cadavre, descoperi taina unei morţi grozave. Degetele de la mâni au forme ciudate, unele prăjite de foc s-au redus la jumătate și sunt de două ori mai late, celelalte degete parcă erau legate cu niște petece care atârnă ferfeniţite. Dar cercetând mai de-aproape constaţi că nu sunt petece, ci pielea și carnea degetelor care s-a desfăcut de oase și atârnă acum. Aspectul acestor mâini vădește că bieţii mineri căutau în desperare să îndepărteze cu mâinile flăcările ce atingeau trupurile lor. Un rănit „pretențios” Intrăm în spitalul Casei Cercuale. Acolo sunt patru grav răniţi care au fost scoși din mină, cu arsuri pe tot corpul, mai ales pe faţă și pe braţe. Pe tăbliţele mici sunt înscrise numele lor: 1 Rampona Simion.., Iosif Olteanu, Anton Miclea și Aurel Grind. Pe pernele paturilor, văd capetele nemișcate ale răniţilor, cu faţa aproape toată ascunsă de încrucișarea de

bandaje. Doi din ei dorm, dar și acei care sunt treji, ţin ochii închiși de suferinţă și scot din când în când sfâșietoare dureri.

Îngrijitoarea lor, soră de caritate, are reputaţia unei femei foarte inteligente, cu cunoștinţe medicale extraordinare. A fost adusă din München. Dânsa îmi spune în ce chip poate să potolească durerile grozave ale acestor răniţi. Cu untura de porc, nesărată, unge toate rănile produse de arsuri, și zilnic fac răniţii baie.

- Cel de colo, îmi spune îngrijitoarea, arătând spre Anton Miclea, e foarte nemulţumit. Nimic nu-i place; în fiece moment vrea altceva și eu nu pot să-i dau căci are febră. Ne apropiem de acest rănit. Cu capul ridicat spre noi se roagă:

- Spuneţi-i să-mi dea carne! Supă nu-mi place! Tot supă și iar supă!

- Da, da! Ai să capeţi, îl liniștește directorul spitalului, numai să faci tot ce îţi spune medicul.

0 tragică confuzie

Luni, 1 Mai, adecă cinci zile după catastrofă, au mai fost scoase cadavre, ale minerilor Andrei Szocs și Pap Gyula. Am fost tocmai acolo, când un lucrător a recunoscut în Szocs pe cumnatul lui. Dânsul ni spunea :

— Nici nu-mi vine să spun surorei mele că a fost scos acum din mină cadavrul bărbatului ei. Căci eri la înmormântare, dânsa a crezut că vede în unul din morţii mutilaţi și transfiguraţi pe soţul ei. Și așa a plâns dânsa două zile în faţa unui mort, care nici nu era al ei... („Lupta”, nr. 118/vineri, 12 mai 1922)

Aşteptările de zeci de ani ale

O veste bună pentru locuitorii străzii Morii din Vulcan, care locuiesc pe porțiunea de pământ a acesteia, dar și pentru cei ale căror gospodării se află pe strada Griviței, drum care face legătura între Morii și strada

Decebal și care n-a văzut niciodată beton sau asfalt. Și nu greșesc deloc dacă afirm că ceea despre ce voi relata este în folosul întregii comunități a municipiului.

Informația

îi va bucura nu numai pentru cei care locuiesc pe aceste străzi, ci și pentru cei care se deplasează frecvent pe această arteră a municipiului, a cărei lungime însumează câţiva kilometri buni ţinând seama că, de la intersecţia cu Bulevardul Mihai Viteazul, strada se întinde până puţin mai sus de barajul al doilea de pe pârâul cu același nume. Indicatorii tehnico-economici

actualizaţi și a devizului general actualizat pentru obiectivul de investiţii „Modernizare str. Morii, str. Griviţei din municipiul Vulcan, judeţ Hunedoara”, aprobat pentru finanţare prin Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, au fost dezbătute și supuse votului consilierilor locali în ședinţa extraordinară din dimineaţa zilei de 17 aprilie. Votul „pentru” a fost, firește, unanim. Trebuie precizat că lucrarea de investiţii finanţată prin acest program naţional se referă la porţiunea de pământ a străzii. Lucrările de modernizare la porţiunea din beton, cum se spune, se fac cu bani de la bugetul local.

Pentru ca

beneficiarii acestei lucrări de investiţii, dar și alţi cetăţeni interesaţi de ea, să înţeleagă care este parcursul unui demers pe care-l face administraţia publică locală, în vederea accesării de sume de bani din programe de dezvoltare, în cazul nostru Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, trebuie neapărat făcut un istoric. Așadar, Primăria Vulcan a depus documentele solicitate prin Ghidul de încărcare a documentelor necesare întocmirii contractelor de finanţare în aplicaţia digitală a Programului Naţional

de Investiţii Anghel Saligny în conformitate cu articolul 9 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul MDLPA nr.1333/ 2021 pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 95/ 2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii Anghel Saligny, pentru categoriile de investiţii prevăzute la art.4, alin.(1), lit.a)-d) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.95/2021 care prevede obligativitatea încărcării documentelor aferente fiecărui obiectiv de investiţii.

Odată ajunse pe platforma electronică, documentele au fost verificate de către reprezentanţii MDLPA, iar aceștia au consemnat câteva observaţii. Dumnealor le-au solicitat celor care au întocmit proiectul să noteze separat valoarea pentru indicatorul „spaţii verzi”, fiindcă lucrările privind spaţiile

verzi nu sunt cheltuieli eligibile de la bugetul de stat, valoarea pentru acest indicator se preia de la bugetul local. Cei de la MDLPA au mai menţionat că „pentru podeţe valoarea se va nota în alte capacităţi” (fără a mai completa rubrica „pod” din anexa 2.2.c), de asemenea pentru indicatorul „alte capacităţi” se vor nota în paranteză cele menţionate în adresa încărcată (ex. podeţe, accese prop, platforme de încrucișare etc)”. Totodată, cei de la minister nu au uitat să menţioneze că „revizuirea, actualizarea,

nr.1333/ 2021 și s-au reînnoit indicatorii tehnico-economici din anexa 2 aferentă obiectelor de investiţii – terasamente, strat fundaţie, strat de bază, îmbrăcăminte rutieră etc, conform valorilor prezentate în noua anexă. A fost actualizată și suma reprezentând categoriile de cheltuieli finanţate de la bugetul local pentru realizarea obiectivului. Cetăţenii, beneficiarii investiţiilor de acest gen, trebuie să știe că verificarea documentelor ajunse pe platforma electronică și returnarea

modificarea anexei 2.2.c și a devizului general se aprobă prin HCL”.

Ca atare, s-a impus, firește, modificarea documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivului de investiţii. A fost actualizat devizul general în conformitate cu Anexa 2.1. la Normele metodologice aprobate prin OMDLPA

lor, în vederea efectuării de modificări, sunt prevăzute în OG nr.907 din 29 noiembrie 2016.

Documentul guvernamental precizează că „Devizul general întocmit la faza de proiectare, studiu de fezabilitate în cazul obiectivului nou/ mixt de investiţii și, respectiv, la faza de documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, în cazul intervenţiei la construcţia existentă, se actualizează prin grija beneficiarului investiţiei/investitorului, ori de câte ori este necesar”. Totodată, este obligatoriu ca, pe platforma digitală, să fie încărcată și hotărârea consiliului local. De aici necesitatea convocării unei ședinţe extraordinare de îndată în dimineaţa zilei de 17 aprilie a.c. De reţinut că finalizarea acestor proceduri a făcut posibilă finanţarea, prin Programul Naţional Anghel Saligny, a lucrărilor care se vor derula curând pe strada Morii din Vulcan. Lucrări efectuate pentru locuitorii acestei zone a municipiului și pe care ei le-au așteptat de zeci de ani.

Gheorghe OLTEANU

Competiţie la bazinul de înot

Pentru că de luni este vacanță, micii înotători care practică acest sport la bazinul din Vulcan, vor concura într-o competiție inedită: „Cupa Iepurașului”. Zeci de copii sunt așteptați pentru a luat parte la eveniment, așa cum au făcut-o și la celelalte organizate la obiectivul din Vulcan.

Bazinul de înot didactic se transformă încet și sigur în loc de competiţii. Totul se

personal, își vor crește spiritul de competiţie și bineînţeles vor fi premiaţi

datorează instructorilor de înot care le insuflă copiilor ce trec pragul bazinului pasiunea pentru sportul în apă, și de la a învăţa să înoate, ajung să facă performanţă.

„Săptămâna viitoare, chiar luni, în data de 29, începând cu ora 16, la bazinul didactic de înot din municipiul Vulcan va avea loc o competiţie pentru copiii care desfășoară activităţi la bazinul din Vulcan. Este o competiţie dedicată vacanţei de Paști, Cupa Iepurașului, la care s-a anunţat o participare mare din rândul copiilor din Vulcan, dar sunt și din celelalte localităţi.

Toţi cei care practică înotul sunt așteptaţi luni pentru această competiţie, care îi va dezvolta

www.zvj.ro

pentru reușitele lor”, a spus Cristian Merișanu, primarul municipiului Vulcan. Concursul nu va fi deloc unul simplu. Participanţii se vor întrece în cele 4 procedee de înot (crawl, spate, fluture și bras) pe o lungime de 25 de metri.

Toţi concurenţii vor desfășura activităţi specifice: înot, sărituri, dar și activităţi tehnice și artistice.

Competiţia va aduna la un loc câteva sute de copii de diferite vârste. Unii practică înotul chiar de la cele mai fragede vârste.

Organizarea de competiţii la bazinul de înot didactic din Vulcan a devenit o regularitate, iar de aici denotă faptul că investiţia administraţiei publice locale își dovedește utilitatea.

Petroșani

Parcări noi în zona de nord

Cel puțin 60 de noi locuri de parcare se vor construi în zona de Nord a municipiului Petroșani în perioada următoare. Administrația publică locală a identificat spațiile, demarând lucrările în câteva locuri. Lipsa locurilor de parcare este o problemă în mai toate orașele. Administrațiile publice locale se străduiesc să facă față acestei provocări, Petroșaniul consemnând și succese notabile în acest sens.

Mașinile se înmulţesc ca și ciupercile după ploaie. Construirea de noi locuri de parcare nu poate ţine pasul în același ritm. Municipiul Petroșani, cel mai mare din Valea Jiului, are și cele mai multe autoturisme în evidenţele locale. Pentru a acoperi necesarul de spaţii de parcare, administraţia publică locală în continuă identificare de locuri publice ce pot fi transformate în parcări. În zona de Nord a Petroșaniului, este una extrem de aglomerată, dar cu toate acestea în perioada următoare aici se vor construi cel puţin 60 de noi locuri de parcare. Primele vor fi chiar în locul scuarului ce despărţea benzile de circulaţie a drumului spre Parâng. „În locul scuarului vom amenaja câteva noi locuri de parcare. Această activitate de amenajare a spaţiilor pentru mașini va continua în Petroșani până la sfârșitul anului, în zona de Nord, în Piaţa Victoriei, în imediata apropiere a fântânii arteziene am identificat soluţii astfel încât să mărim spaţiul de parcare cu încă cel puţin 60 de locuri” a spus primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi. La cum crește numărul mașinilor, niciodată locurile de parcare nu vor fi suficiente. Tocmai de aceea, administraţia publică locală întreprinde măsuri de mobilitate urbană pentru a-i determina pe petroșeneni să lase poate mașina acasă și să umble cu bicicleta sau trotineta. Mai mult, din vară în interiorul municipiului Petroșani se va putea circula cu autobuze noi, modern și mai ales verzi, adică nepoluante.

Anunţ Municipiul Petroşani

a eliberat autorizaţia de construire nr. 32/29.03.2024

“Amenajare parcare strada Aviatorilor Bl. 40A”

Beneficiar: Municipiul Petrăşani prin Direcţia de Administrarea Domeniului Public şi Privat.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI VULCAN

CONSULTARE ASUPRA

PROPUNERILOR PRELIMINARE PLAN URBANISTIC Zonal (PUZ): PUZ „CONSTRUIRE SPĂLĂTORIE –SELF SERVICE”,

în localitatea Vulcan str. Decebal, FN

Iniţiator: S.C. ETERNA EXPERIENCE S.R.L., cu sediul in Mun. Vulcan, str. Decebal, nr. 6, jud. Hunedoara, Elaborator: SC Archistudio SRL cu sediul in mun. Petroșani, Str. G-ral Vasile Milea, nr. 61A

Publicul este invitat să transmită observații asupra documentelor expuse/disponibile la sediul Primăriei Municipiului Vulcan, str Mihai Viteazu nr. 31 - Servicul Urbanism în perioada 26.04.2024 – 06.05.2024 între orele: 10-12.

Răspunsul la observaţiile transmise va fi: afișat pe site-ul primăriei municipiului Vulcan cel târziu la data de 06.04.2024.

Persoana responsabilă cu informarea și consultarea publicului: Petrilă Adriana, Serviciul Urbanism, Primăria Municipiului Vulcan, str Mihai Viteazu, nr.31, tel. 0254 570 340, mail: primvulcan@yahoo.com

Vulcan

Fotbal. Cupa României

Scor fluviu pentru Minerul Lupeni

Scor de handbal pentru echipa de fotbal

Minerul Lupeni în sferturile de finală ale Cupei României, la fotbal - faza județeană.

Elevii lui Dan Voicu s-au impus cu scorul de 11 la 2 pe terenul echipei din liga a cincea, Ponorul Vaţa. A impresionat galeria echipei locale prin devotament și entuziasm, un exemplu de urmat la acest nivel. Antrenorul Dan Voicu a utilizat următoarea formulă de start: Raţ - Ciorîia(C), Maria, Matei, Belei, Silip, Mazilu, Roșian, Creciunesc, Harangozo, Bacaran Pe banca de rezerve au luat loc: Tonca, Popescu, Rădulescu, Tanţi, Hărșan, Glăvan Evoluţia scorului: min. 3: 0-1, Harangozo; min. 7: 0-2, Băcăran; min 25: 0-3; Harangozo; min. 44: 0-4, Roșian; min 50: 1-4; min 52: 1-5, Belei; min. 56: 1-6, Mazilu; min 67: 1-7, Belei; min. 73: 2-7; min. 75: 2-8, Tanţi; min. 80: 2-9, Maria; min. 85: 210, Popescu; min. 87: 2-11, Belei Schimbări: în min. 54 părăsește terenul Matei, intră Glăvan; în min 54 părăsește terenul Harangozo, intră Rădulescu; min 58 părăsește terenul Băcăran, intră Popescu; min 58 părăsește terenul Silip, intră Harsan; min 58 părăsește terenul Mazilu, intră Tanţi. „Nu ne îmbătăm cu apă rece! Am sărbătorit o victorie importantă.

Suntem cu un pas mai aproape de unul dintre obiective, acela de a câștiga Cupa României, dar de astăzi o luăm de la capăt, deoarece ne așteaptă 6 etape de foc. Băieţii sunt mai motivaţi ca niciodată, și vă promitem că sâmbătă își dau și ultima fărâmă de energie pe teren! Vă așteptăm alături de noi!”, se arată pe pagina de Facebook a echipei.

Într-un alt sfert de finală a Cupei României s-au întâlnit CS Dacia Orăștie cu Gloria Geoagiu. Scor: 4-2 (1-0) (2-2), după prelungiri și executarea loviturilor de departajare. S-a calificat pentru faza următoare, CS Dacia Orăștie. A fost un meci disputat. După 90 minute scorul era egal. S-a trecut la prelungiri a câte două reprize de 15 minute, scor egal 2-2, iar apoi s-a trecut la executarea loviturilor de la 11m pentru departajare! În, final a fost 4-2 pentru Dacia Orăștie care alături de Minerul Lupeni trece în faza următoare a competiţiei.

Alexandru Bălan uimeşte la triatlon

Fostul arbitru din județ uimește cu performanțele sale. Antrenorii din Vale nu știau de noua pasiune a fostului arbitru. Triatlonistul Alexandru Bălan, de la CSM Deva, în Top 10 la „Ironman” Valencia.

Alexandru Bălan, multiplul campion de triatlon de la CSM Deva, a participat la primul său concurs din acest an. Alex a evoluat în Spania, la „Ironman” Valencia, unde a obţinut un excelent loc 10 la categoria de vârstă 35-39 de ani, la startul întrecerii, care a cuprins probe de alergare, ciclism și înot pe distanţe lungi, fiind 267 de participanţi din întreaga lume. „Am participat la Ironman 70.3 Valencia, Spania, cu 1,9 km înot, 90 km pe bicicletă și 21,1 km de alergare. E prima competiţie din acest sezon la care am participat, aceasta fiind stabilită ca una de pregătire pentru Campionatul Naţional de Triatlon pe Distanţă Lungă din luna iunie. A fost o cursă extrem de dificilă, în condiţiile în care în ultimele două săptămâni am fost chinuit de o microruptură musculară, care nu mi-a permis să alerg așa cum mi-as fi dorit. Cu toate acestea, am reușit să mă refac și să fac o cursă bună, care îmi dă speranţe pentru competiţiile viitoare”, a declarat triatlonistul Alexandru Bălan. „Nu știam că face un alt sport. A fost unul dintre cei mai buni arbitri de la noi din judeţ”, a exclamat Dan Voicu, antrenorul echipei Minerul Lupeni.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316. facebook.com/ziarulvaiijiului

Taekwon- do ITF

Primarul Tiberiu Iacob - Ridzi a fost alături de „panterele” europene

În perioada 17- 21 aprilie cei patru sportivi ai clubului „Pantera Neagră” Petroșani – Leonard Ienulesc, Elena Șamotă, Nagy Anemona și Crina Buburuz – au participat împreună, cu Lotul Național al Romaniei, la Campionatul European de Taekwon- do ITF. Evenimentul a avut loc în Lublin, Polonia.

Sportivii clubului din Petroșani au reușit să obţină patru medalii europene astfel: Elena Șamotă, vicecampioană europeană la tull echipe și medaliată cu bronz la tehnici speciale individual; Leonard Ienulesc, vicecampion european la tehnici speciale echipe, Nagy Anaemona, vicecampioană europeană la spargeri forţă echipe. Deși a avut o evoluţie meritorie, Crina Buburuz nu a reușit să urce pe podium de această dată. „Mulţumesc domnului primar Iacob-Ridzi Tiberiu și Consiliului Local al municipiului Petroșani, cât și domnului primar Vasile Jurca și Consiliului Local al orașului Petrila pentru susţinerea acordată sportivilor noștri la acest Campionat European”, a declarat antrenorul Ionuţ Lascău.

Şcolile au jucat fotbal

La Hunedoara s-a desfășurat faza zonală a ONSȘ Cupa Tymbark U12, băieți și fete.

Tinerii fotbaliști au avut ocazia să-și arate priceperea în fotbal și la Hunedoara. Cei care au ieșit învingători vor avea șansa de a juca la etapa naţională a competiţiei ONSȘ, Cupa Tymbark, Junior! După bătăliile purtate pe teren, iată cum s-au conturat clasamentele finale: La U12 ani, fete: 1. Școala Gimnazială Nr.24 Timișoara –Timiș; 2. Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Alba Iulia – Alba; 3. Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva –Hunedoara U12, băieţi: 1. L.P.S. ”Banatul” Timișoara – Timiș; 2.Colegiul Naţional

Fotbal. Cupa României

”Traian” Drobeta Turnu SeverinMehedinţi; 3. Școala Gimnazială ”Aurel Vlaicu” – Arad „Îi felicităm cu drag pe toţi participanţii, iar cu câștigătorii ne revedem la etapa naţională!”, a fost mesajul din partea AJF Hunedoara.

Corvinul - cu casa închisă

Stadionul din Sibiu este neîncăpător pentru finala Cupei României dintre Corvinul și SC Oțelul. Biletele din zona neutră s-au vândut în doar 30 de minute.

Finala Cupei României generează mult entuziasm, chiar dacă nu se întâlnesc cele mai bune echipe din SuperLiga României. Însă, se luptă pentru trofeu două formaţii care se bucură de susţinerea numeroasă a fanilor la meciurile de acasă cel puţin: Corvinul Hunedoara și SC Oţelul. Partida va avea loc la Sibiu, pe 15 mai. Federaţia Română de Fotbal a anunţat că nu mai sunt tichete disponibile în zonele neutre, pentru „publicul general”. Astfel, partida din finala Cupei, dintre Corvinul Hunedoara și SC Oţelul, se va disputa cu casa închisă! Stadionul din Sibiu are o capacitate de 14.200 de locuri. Preţurile sunt 25 de lei la peluze și 45 de lei la tribune. „Biletele pentru publicul general s-au epuizat în prima jumătate de oră de la startul procesului de vânzare online! Mai sunt disponibile tichete doar în sectoarele destinate suporterilor celor două echipe, iar acestea sunt comercializate de cluburile respective. Informaţii suplimentare puteţi găsi pe canalele de comunicare ale finalistelor”, a transmis FRF miercuri la prânz.

Ziua porţilor deschise la o şcoală care formează meseriaşi

Săptămâna altfel este un bun prilej de a cunoaște spre exemplu oportunitățile de studiu din viitor. Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” și-a deschis porțile pentru viitori posibili elevi, tineri dornici să deprindă tainele unei meserii. Joi, 25 aprilie, au văzut cum arată atelierele, liceul și au schimbat impresii cu elevii care deja învață aici.

Meseria este brăţară de aur spunea o vorbă din bătrâni care este perfect valabilă și în zilele noastre, când meseriașii sunt pe cale de dispariţie. Pentru a-i încuraja pe elevi că a deveni meseriaș într-un anumit domeniu poate fi un câștig, joi la unul dintre colegiile care formează viitori oameni calificaţi, în mai multe domenii, s-a organizat „Ziua porţilor deschise”. Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” este una dintre instituţiile de învăţământ din Valea Jiului axată pe învăţământul dual, care

Petroșani

are cadre didactice care reușesc să le insufle tinerilor pasiunea către o meserie, oricare ar fi ea. „Sunt profesor de peste 20 de ani la acest liceu. Doar noi și Colegiul Hermes suntem instituţii de învăţământ care oferim posibilitatea elevilor de a se califica într-o meserie. Până la urmă, o societate are nevoie și de oameni ai muncii și de profesioniști în domeniu, în general. Noi suntem axaţi și pe învăţământ profesional special și ne-am acredita în acest domeniu, tocmai pentru că după ce terminau clasa a VIII-a acești copii rămâneau ai nimănui. Venind la noi, îi facem să se descurce în viaţă. Chiar avem foști elevi speciali care și-au găsit de lucru în domeniul în care l-au studiat”, a declarat Luminiţa Vinţan, cadru didactic Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”. „Eu predau mecanică și am remarcat cum copiii sunt atrași de

această meserie, în industria constructoare de mașini, să înveţe lucruri noi, mai ales că aici avem și laboratoare specializate și dotate, unde ei chiar folosesc toate sculele și se familiarizează cu munca în esenţa ei”, a declarat Florin Goncea, cadru didactic Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Pentru că puterea exemplului este importantă, elevii care acum studiază la acest liceu, au interacţionat cu cei aflaţi în vizită, pentru a-i convinge de ce nu e greșit să alegi o formă de învăţământ profesională. „Eu am ales să fiu elev al acestui liceu pentru că am fost atras de faptul că aici se studiază mecanica auto. Îmi place acest domeniu, sunt atras de mașini și chiar învăţăm lucruri interesante și mai ales le și aplicăm în practică. Avem profesori buni care ne învaţă, iar la capitolul laboratoare chiar sunt dotate cu tot ceea ce ţine de fiecare domeniu”, a spus unul dintre elevii Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”.

„Noi într-o zi la școală găurim, pilim, tăiem fier, tot ce face un lăcătuș. Îmi place mult, mai ales că știu că nu se mai găsesc meseriași în acest domeniu, și după ce termin școala chiar pot să-mi

găsesc un loc de muncă și să fiu și bine plătit” a spus un viitor lăcătuș. „Eu sunt pe partea de cosmetică, pentru că sunt pasionat de frizerie. Pe viitor, după ce termin școala chiar vreau să îmi deschid o firmă și să fac ceea ce am învăţat aici”, a spus un elev de la cosmetică.

Iar această experienţă de astăzi va cântări în deciziile viitoare ale elevilor de clasa a 8, mai ales că mulţi recunosc că nu le prea place filiala teoretică, unde este mult de învăţat. Firește mai sunt și sceptici. „Aș vrea să vin la acest liceu, pentru că au profilul mecanică auto. Mie îmi plac foarte mult mașinile și chiar aș fi interesat să învăţ pe mai departe aici”, a spus unul dintre elevii aflaţi în vizită.

„Eu una nu aș alege acest liceu, pentru că mie nu-mi place să fac practică. Eu personal sunt axată pe teorie și aș vrea să continui într-o filieră teoretică. Aș vrea la facultate să merg la drept, spre avocatură”, a spus o elevă. Prin evenimentul de astăzi, care s-a bucurat de o participare mare, elevii claselor a opta de la mai multe instituţii de învăţământ au putut vedea cum arată universul în jurul acestui liceu, proiectele care se desfășoară aici au interacţionat cu profesori și elevi și s-au bucurat de prezentări și demonstraţii live.

Ecoambasadori - în marş de conştientizare

Au mărșăluit cu pancarte în mâini pe străzile din Petroșani pentru a ne trage un semnal de alarmă, ca să avem mai multă grijă de mediul înconjurător. Resursele naturale sunt limitate, ei au învățat asta la școală, iar prin

Sunt campioni la concursuri de ecologie, au câștigat și premii consistente cu care și-au modernizat școala, iar acum participă

EcoProvocarea, o competiţie extracurricular, de protecţia mediului și dezvoltare personală adresată elevilor de școală primară. Vorbim despre elevii Școlii gimnaziale 6, structură aparţinătoare a Colegiului Naţional de Informatică „Carmen Sylva” Petroșani, care au vrut să tragă un semnal de alarmă întregii comunităţi, așa că au mărșăluit. Cu pancarte în mâini sau cu

acțiunea de joi, 25 aprilie, au vrut ca întreaga comunitatea să afle asta. În ciuda vremii neprielnice, acțiunea le-a reușit, iar acum speră să fie câștigătorii celei mai mari EcoProvocări.

simboluri agăţate la gât, ei au vrut să inspire celor din jur spiritul eco, pentru ca toţi să trăim într-un mediu curat și cât se poate de puţin poluat. „Activitatea de astăzi face parte din cadrul proiectului la nivel naţional EcoProvocarea. Este o activitate Ecologiști în acţiune, prin care ne dorim să facem o conștientizare în rândul populaţiei și să îi informăm cu privire la un viitor mai sustenabil, suntem foarte entuziasmaţi pentru că momentan suntem în a treia etapă a proiectului și după primele etape, suntem pe locul I la nivel naţional, lucru care ne motivează și ne bucură. În cadrul acestui proiect am avut activităţi desfășurate cu privire la târguri de economie circular, plantare, igienizare, reciclare”, a declarat Alina Hiciu, director adjunct la Colegiului Naţional de Informatică Carmen Sylva Petroșani.

Elevii acestei școli sunt deja ecoambasadori, nu doar la școală, ci și în timpul liber, pentru că prin toate activităţile desfășurate au învăţat să protejeze mediul. „Pentru activitatea de astăzi m-am pregătit cu o umbrelă pentru că am

văzut că ploua, mi-am pus păncărduţa la gât pentru ca să vadă toată lumea că ar trebui să economisim curentul

electric și nu numai, apa, pentru că sunt surse limitate„ a spus un elev. „Noi putem salva pământul având grijă de el, să reciclăm sticle, să avem grijă de mediul înconjurător, pentru a sta într-un medium ai curat” a mai adăugat o elevă.

De-a lungul anilor, Eco Provocarea a adunat sub umbrela sa 12.000 de elevi și profesori ecoambasadori, care au organizat activităţi de reciclare, plantare, igienizare și evenimente educaţionale. Programul își demonstrează

sustenabilitatea modelând comportamente responsabile și active în societate.

POLITICĂ 8

Tiberiu Iacob-Ridzi şi-a depus candidatura pentru un nou mandat

Joi, 25 aprilie, Tiberiu Iacob-Ridzi și echipa de consilieri cu care PSD Petroșani iese în față la alegerile locale și-au depus oficial candidatura

Tiberiu Iacob-Ridzi și echipa sa de consilieri locali cu care pornește în cursa electorală pentru nou mandat au depus astăzi bibliorafturile cu semnături de susţinere la Biroul electoral de circumscripţie din municipiu. Primarul Iacob-Ridzi spune că vrea să continue dezvoltarea Petroșaniului, iar pentru a face asta, are alături oameni profesioniști și din toate domeniile de activitate. „Astăzi am depus candidatura pentru un

pentru un nou mandat. Zeci de susținători au fost prezenți la moment, iar de acum, cursa electorală este oficial deschisă.

nou mandat de primar și echipa de consilieri PSD. Așa cum vedeţi, în spatele meu sunt consilierii care se vor regăsi pe liste, și zeci de susţinători care au ales să ne fie alături și să ne susţină în aceste demers. Am depus toate documentele și listele de semnături. Ne dorim un nou mandat la primărie în data de 9 iunie. Mulţumesc tuturor petroșenenilor care mi-au acordat încrederea de până acum! Îi rog să ne susţină în continuare, pentru că am depus această candidatură, în primul rând, cu gândul la ei. Petroșaniul este orașul pe care eu îl iubesc. Consider că avem experienţa necesară. Știm

ce trebuie făcut pentru

Petroșani. Putem și vrem să ducem la bun sfârșit proiectele începute și să generăm alte proiecte noi. Petroșaniul este orașul de care sunt legat sufletește și trupește, vreau să continuăm dezvoltarea pentru a crea cele mai bune condiţii de trai în acest oraș”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani. Echipa de consilieri cu care Ridzi întră în cursă este în mare parte formată din consilierii locali actuali ai Petroșaniului. „Echipa PSD pe care eu am format-o este o echipă de profesioniști, o echipă cu oameni cu experienţă, oameni care au confirmat în profesiile dumnealor, oameni care vin cu un aport important la tot ceea ce însemnă gestionarea municipiului Petroșani și de acum

încolo. Vreau să vă spun că și până acum echipa de consilieri pe care am avut-o a fost una foarte competentă și aplicată. Le mulţumesc tuturor pentru asta, iar noua echipă PSD pe care am prezentat-o astăzi este una ca cuprinde profesioniști din toate domeniile socioeconomice. Într-un cuvânt, avem cea mai bună echipă de consilieri”, a spus

Tiberiu Iacob-Ridzi.

Tiberiu Iacob-Ridzi, candidatul PSD pentru primăria Petroșani, intră în cursa electorală din 9 iunie pentru cel de al cincilea mandat la Primăria Petroșani.