vineri, 2 august 2024 Anul XVII • nr. 3791 • 8 pagini
La 95 de ani de la comemorarea „măcelului de la Lupeni”,
Săptămâna viitoare este o săptămână cu două evenimente în lumea celor „fără cer”, a minerilor.
Alocațiunea primarului, expoziție, prezentare de carte Marţi, 6 august, se împlinesc 95 de ani de la greva minerilor de la Lupeni, când în faţa uzinei electrice din Lupeni au fost uciși 22 de mineri. Apoi, în ultima zi a săptămânii, duminică, 11 august, se sărbătorește Ziua Minerului. Reamintim că această zi, conform legislaţiei, ar trebui marcată în prima duminică după data de 6 august. Nu cum se sărbătorește de câţiva ani buni, total alandala, discreţionar, la date aleatorii, când au autorităţile chef să depună coroane. Aceste două evenimente culturale vor fi marcate printr-o serie de manifestări desfășurate în aceeași zi, marţi, 6 august, de Muzeul Mineritului din Petroșani, singurul muzeu al cărbunelui din România, înfiinţat în 1961. Primul moment de ţinută este vernisajul expoziţiei „Mineritul în însemne monetare: jetoane, notgelduri, monede” realizată de Dumitru Pușcașu. După care va urma prezentarea volumului „Măcelul de la Lupeni din 6 august 1929. Alfabetul relatărilor
despre greva minerilor” de Marian Boboc.
Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi va fi prezent la Muzeul Mineritului, unde va rosti o alocaţiune. Tot la iniţiativa primarului Petroșaniului, Muzeul Mineritului va fi putea fi vizitat gratuit, după consumarea celor două evenimente culturale, în această zi, chiar dacă marţi, 6 august, ar fi trebuit este zi liberă pentru lucrătorii muzeului. Expoziţia lui Dumitru Pușcașu va fi deschisă pe parcursul lunii august.
50 LA 95...
„Mă bucur că am reușit să public volumul cu nr. 50 în lista cărţilor mele cu tematică istorico-documentaristică. Cartea are 646 de pagini, format A4. La 6 august, se împlinesc 95 de ani de la ceea ce unele ziare ale vremii au numit măcelul de la Lupeni. În urma cercetărilor prin biblioteci, întinse pe parcursul a vreo 3 decenii, am identificat 46 de publicaţii care au scris despre greva de la Lupeni din 1929, când au fost împușcaţi mortal 22 de mineri.
La ceas aniversar, căci 50 e un jubileu, mulţumiri speciale bonomului și eficientului magician al aranjării textelor mele în paginile cărţilor, Dorică (), prietenul meu de-o viaţă (dar mai ales al cărţilor mele), fără de care nu aș fi reușit să urc bolovanul atâtor apariţii editoriale. La fel, familiei mele și numeroșilor prieteni ai cărţilor mele care au pus umărul la tipărirea cărţilor mele, multe dintre acestea destul de
costisitoare. Excepţie face această carte, pe care am tipărit-o pe speze proprii... Nu voi uita demersul întreprins de mine către unele autorităţi locale de a fi sprijinit în editarea acestei cărţi și care mi-au dat ignor. Dar nu-l comentez acum, că nu vreau să maculez acest moment important pentru istoria Lupeniului, în primul rând. Desigur că voi face vorbire altădată..”, a declarat Marian Boboc.
2
PRĂVĂLIA CU ISTORII
Din volumul „Măcelul de la Lupeni din 6 august 1929. Alfabetul relatărilor despre greva minerilor” de Marian BOBOC
Relatări din ziarul „Alba-Iulia”
ALBA-IULIA, nr. 37, anul XI, 16 august 1929
VĂRSAREA DE SÂNGE DE LA LUPENI
Știe toată lumea, că Lupenii e un oraș în Hunedoara, pe Valea Jiului, unde se băiește cărbuni de piatră. Miile de muncitori din ţinutul acela cu cărbuni trăiesc o viaţă cam grea, mulţumită faptului că stăpânii care îi plătesc sunt mai cu seamă liberali. Bolșevicii încearcă să-și lăţească învăţăturile și organizaţiile mai ales printre muncitorii de la fabrici și băi. Aș și la Lupeni și în jur. Le succede să înnebunească între ei pe unii.
La 1 August au, să facă tulburări și răscoale. Însă nu le-au succes, căci îs puţini și fiindcă conducătorii ţării s-au îngrijit înainte să-i împiedice. La Lupeni, bolșevicii ș-au făcut însă planul să facă tulburările, după ce jandarmii și soldaţii au plecat de la ei. Așa, apoi la 5 Aug. și în ziua de Obrejenie au părăsit lucrul și au început a se face tulburări. A venit miliţie repede. Bolșevicii au atacat miliţia cu arme. Atunci și miliţia a ripostat. Urmarea a fost că dintre muncitori au căzut morţi 20 inși și 48 răniţi, iar din soldaţi 12 răniţi, din care unul grav. E dureros că tactica bolșevică nu se dă înapoi cu vărsări de sânge, ba le chiar provoacă.
Dar mai sunt la mijloc și alte uneltiri rele.
CONTRIBUȚIUNI LA STABILIREA VINOVAȚILOR
O rază de lumină în interesul cercetărilor de la Lupeni!
Vărsarea de sânge de la Lupeni compoartă o gravitate mare și neobicinuită. Aceasta o recunosc și cercurile oficiale și marele public. Se fac cercetări din partea oficialităţii. Marele public cetește sorbind informaţiunile din gazete; gazetele fac anchete. Părerile sunt deosebite, din ceea ce se vede că încă nu s-a putut face deplină lumină, întru a stabili motorul principal, cauzele principale ale dureroaselor efecte, care pe toţi trebuie să ne îngrijoreze, fără deosebire. Ca una din cele mai apropiate gazete de regiunea minieră de pe Valea Jiului, unde de mult
mocnesc stări delicate și dificile, ne-am simţit datori și noi să întreprindem o anchetă insistentă și circumspectă, și iată la ce convingere am ajuns: Afară de chestiunile, nemijlocit sociale ale muncitorilor, ba chiar politice, de care amintesc alte ziare, mai ales cele din capitală, noi suntem în situaţia de a fi găsit încurcături mult mai grave și mai periculoase. Le expunem și le afirmăm ca provenite din surse competente din București și de pe Valea Jiului, deci demne de crezământ. Iată unde este buba:
Punctele de litigiu ale contractului colectiv de muncă dintre direcţiunea minieră și muncitori au caracterul nu numai social-economic, ci și tehnic.
Pentru a se cumpăni cu dreptate pretenţiilor părţilor –patroni și muncitori – trebuia să fie o autoritate care cunoaște amănunţit împrejurările în care lucrează muncitorii din Valea Jiului. În cunoștinţa precisă bazată pe experienţă și pricepere, acel reprezentant al forţii și interesului statului, trebuia să activeze, să presioneze chiar, pentru ca să se ajungă de cu vreme la o soluţie, care să reprezinte justa măsură a dreptăţii. Avem o autoritate în Ministerul de industrie, dar complet absentă de la toate chestiunile pe care trebuia să le priceapă, urmărească și să ia hotărâri și iniţiative, bazate pe curajul unei opinii, izvorâte din convingere și din știinţă! Cu drept cuvânt ne întrebăm: Cum se poate ca situaţia din Valea Jiului, după atâtea situaţii ce s-au ivit acolo, exploatarea muncitorilor și a statului, de societăţile streine și hrăpăreţe să nu fi fost observate, studiate și urmărite cu atenţia cuvenită. Și totuși, așa este! Acest organ absent de la datorie este Direcţia generală a minelor din Ministerul de Industrie și Comerţ. Această Direcţie generală a Minelor are toată discreţia poliţiei miniere, va să zică are puterea și datorinţa de a supraveghea și de a păzi și îndrepta în continuu întocmirile dintre muncitori și Direcţiile locale miniere, pentru ca să nu se poată învenina relaţiile dintre unii și alţii. Direcţiunea generală a Minelor din București s-a dezinteresat complet de chestiunile care pulsează și agită fără întrerupere activitatea industriei miniere. În lipsă totală de informaţiuni și propuneri ce ar fi trebuit să vină din partea specialiștilor puși în fruntea Direcţiunii din Ministerul de industrie și Comerţ, s-a prelungit la infinit o stare larvată la infinit, care de ani de zile îngrămădește material veninos în cel mai mare centru industrial din Ardeal. Acest material veninos, în urma izbucnirii grevei, a fost atât de fierbinte, încât prefectul judeţului și armata au fost fatal să alunece în momentele supreme la ultimul remediu! Oricine, care judecă obiectiv și cunoaște situaţia industriei miniere, nu va face răspunzător nici pe dl. Vaida, nici pe dl. Răducanu, nici chiar pe d-nul Madgearu, cu atât mai
Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014
Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com
puţin pe D-nul Maniu, nici sistemul de guvernare naţional-ţărănist, pentru nenorocirea de la Lupeni! În chestiunile din Valea Jiului, ţara era pusă înaintea unui întuneric, care nu s-a luminat, decât la fulgerele armelor grănicerilor, pentru că Direcţie generală a Minelor din ministerul de Ind. și Comerţ nu a văzut, nu a auzit nimic, nu a avut niciodată în nici o chestiune de specialitate nici o părere și nici o iniţiativă! A fost absentă de la toate manifestaţiile, incapabilă de a fi voit să influenţeze în atitudinile greșite a patronilor străini și dușmănoși sau a muncitorilor conduși de agenţi periculoși, măcar că după menirea funcţiunei sale bine pricepute, aceasta-i era o primordială și elementară datorie! Direcţie generală a Minelor nu cu multă osteneală trebuia și putea să observe și să constate, că cele două Direcţiuni Miniere de pe Valea Jiului - Societatea Petroșani și Valea Jiului-Uricani (Lupeni) sunt neîntrerupt inspirate de la Budapesta, care are interesul ca să provoace și să susţină situaţii turburi și agitate în ţara Românească. Târgul pe care l-au făcut liberalii în guvernarea 19221926, privitor la uzinele din Valea Jiului, a servit Ungariei, care acuma cu dușmănia neîmpăcată se și folosește de această influenţă! Cele două direcţii din Valea Jiului, din cauza lipsei totale de control a Direcţiei generale din Ministerul Ind. și Comerţului au devenit legătură de colaborare a Budapestei, neinformând obiectiv și sincer autorităţile noastre superioare, ci având interesul de a menţine situaţia la placul Budapestei - neclară! Suntem tributarii Budapestei pentru cărbunii din Valea Jiului, cu una jumătate miliard lei, anual! Finanţa liberală din Valea Jiului, tovărășie a bancherilor din Budapesta, are aceleași interese ca și revizioniștii unguri, de a exploata muncitorii, de a menţine agitaţie politică și socială în Valea Jiului!
Prin manoperile expuse mai sus, conducerea technică a minelor – deși clandestin, dar este dirijată tot de Budapesta, iar muncitorii români au trebuit să moară fără să știe pentru ce, tot din cauza sforilor purtate din Budapesta! Toate acestea puteau fi prevăzute și efectele prevenite numai printr-o conducere pricepută, energică și neobosită, ceea ce a lipsit complet de la specialiștii din Ministerul de Industrie și Comerţ. Prăpăd la Moreni, dezastru la Lupeni! Dar Direcţie generală stă pasivă, neputincioasă, indolentă, păcătoasă! În locul Directorului general al Minelor a făcut D-nul secretar General E. Ene anchetă la Moreni, ca totuși să pară că un Director general al Minelor mai există!
Din toate acestea rezultă un singur lucru: Direcţie generală a Minelor din Ministerul de Industrie și Comerţ, prin dezinteresarea completă și indolentă, prin neglijarea atribuţiilor sale în chestiunile miniere din Ardeal, a provocat acel dezastru. Ea este marele vinovat!
Redacţia „Alba-Iulia”
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate: Mirabela
ALBA-IULIA, nr. 38, anul XI, 23 august 1929
TOT DESPRE VĂRSAREA DE SÂNGE DE LA LUPENI
Pentru a stabili prin martorii oculari și în mod oficial cum s-a produs vărsarea de sânge de la Lupeni și cine sunt vinovaţii de ridicarea vieţii celor 20 de morţi și de chilăvirea altor zeci de muncitori, soldaţi și jandarmi, a fost delegat președintele org. noastre judeţene, dl. inspector general Dr. Ioan Pop, împreună cu alţi doi delegaţi, unul al ministerului muncii, altul al celui de războiu.
Observăm că dl. Dr. I. Pop nu spune nimănui rezultatul anchetei sale de până acum, decât d-lui Maniu. L-am rugat și noi și alte gazete mari, din capitală: să spună la ce convingere a ajuns în cercetările sale, privitor la vinovaţii de la Lupeni. Însă refuză să spună. În zilele acestea dânsul pleacă a doua oară la Lupeni, să continue cercetările. Prefectul judeţului Hunedoarei și comisarul ministerului de muncă din Ara au fost suspendaţi; asemenea și unii superiori de jandarmi și militari trimiși în concediu, ca cercetările să se poată face cât mai obiectiv. Totuși, din cele spuse de dânșii din spusele ziarelor și din convorbirile noastre cu alţi cunoscători ai lucrurilor rezultă următoarele:
Muncitorii de la minele din Lupeni în anii trecuţi căpătau o parte din plata lor nu în bani, ci în natură: stofă de haine și alimente. S-au pus însă pe lucru unii agitatori socialiști, au umplut capul muncitorilor cu părerea că ei sunt păgubiţi, înșelaţi în forma asta, că să ceară întreaga plată în bani. Li s-a făcut pe voie. Acum însă au văzut că de fapt ies la cale mai slab cu banii uscaţi, ca mai înainte cu o parte a plăţii în natură. Au început noi agitaţii ca să se revie la starea veche: să li se dea iar prestaţii în natură și să li se ridice salariile.
Direcţiunea minelor însă nu voia: a tratat mașter pe bieţii muncitori. Minele de cărbuni din Lupeni și de peste tot din valea Jiului au căzut pradă lăcomiei liberalilor, până au fost ei guvernatori ai ţării. O dovadă mai mult, că liberalii și sateliţii lor nu pentru binele ţării doresc să guverneze și au guvernat, ci pentru buzunarul lor.
Ce târg au făcut ei cu Lupenii și cu valea Jiului? (va urma)
ALBA-IULIA, nr. 39, anul XI, 30 august 1929
TOT DESPRE VĂRSAREA DE SÂNGE DE LA LUPENI (II)
Zăcămintele bogate de cărbuni de piatră din Valea Jiului erau ale statului ungar. După înfăptuirea României Mari, ele trebuiau răscumpărate cu bani prin statul român. Liberalii au voi să dea lovituri la facerea târgului. Le-au dat, dar cu lăcomie, foarte neromânește și foarte greșit.
1) În baza dictonului lor înfoiat prin noi înșine, adică prin liberali și pentru buzunarele lor liberale, au făcut părtașe și băncile liberale în cumpărare, nu numai statul român, însă așa, că de vor câștiga cu minele, să câștige mai ales
băncile lor, statul rămânând a cincea roată la car,; iar de vor perde să piardă numai statul român, liberalii ba. Tot astfel au ticluit și contractele cu fabrica de nitrogen din D.S. Martin, cu gazul metan, cu Reșiţa, cu băile de aur, cu Cugirul și altele. Doar de-aia erau la guvern și de-aia au făcut toate fărădelegile, ca să fie tot ei la guvern. 2) Au legat condiţia ca preţul de cumpărare să se plătească Ungariei în valută engleză. Liberalii, adică prin capul lui Vintilă, rămas de pomină până încă n-a murit, își făcuseră planul, că Leul nostru se va revaloriza, adică își va căpăta iarăși valoarea de înainte de război; ș-atunci vor trebui să plătească puţine lire engleze și ei vor băga în buzunar multe milioane de aur. Dar Vintilă Zmintilă cu ai săi au făcut greșit calculul, valoarea Leului nu numai că nu a revenit la cea de înainte de războiu, ci încă a mai scăzut grozav până la guvernul ManiuPopovici, când am făcut stabilizarea. Dar condiţia-i condiţie: trebuie ţinută. Trebuie să plătim ungurilor valută engleză. Și fiindcă nu avem atâţia lei să cumpărăm lire engleze, Ungaria are încă parte la minele de la Lupeni și peste tot din Valea Jiului. Și în fiecare an plătim Ungariei câte 500 milioane lei, adică tot la doi ani câte un miliard lei, afară de cele 18 miliarde, stabilite până acum.
Dar asta e numai paguba materială. Unde mai pui că Ungaria are amestec în trebile din ţara noastră, căci are mine și muncitori mulţi la noi. Ungaria - astfel după cum știm cum ne iubește și cum ne vrea binele și pace – prin acest amestec, se îngrijește ca necontenit să fie tulbureală, să fie ceva neîndestulire în ţara noastră și astfel să o slăbească. Altă pacoste adusă de liberali. Și ce e mai mult, tot ei, din ura faţă de dl. Maniu și partidul nostru naţ.-ţăr., ajută ţării ungurești ca tulburările și neînţelegerile de fapt să se facă și să crească între noi.
Contractele cu muncitorii minelor ei cu ungurii, ca stăpâni ai minelor, le fac, împovărându-i, păgubindu-i, șapoi tot ei s-aruncă între muncitori agitatori bolșevici, socialiști, radicali ș.a., ca să schimbe contractele, să ceară mai multă plată și tot ei nu stau de vorbă cu muncitorii, ca să rămână neîndestuliţi. (va urma)
ALBA-IULIA, nr. 40, anul XI, 6 septembrie 1929
TOT DESPRE VĂRSAREA DE SÂNGE DE LA LUPENI (III) (urmare și fine)
La aceste manopere de interese criminale maghiare și liberale se mai adaugă altele: agitaţiile comuniste care se fac cu bani de la Moscova în toate locurile industriale între muncitorii din fabrici și de la mine; gustul cocoanelor muncitorilor de a purta și ele ciorapi de mătasă, haine moderne, de a ţine servitoare cu plată, ca ele să nu muncească. Din aceste stări nesănătoase și vulcanice se nasc
apoi
conflictele între muncitori și între conducători sau stăpâni, în cazul de la Lupeni: direcţiunea minelor, care este ungurească și liberală. Muncitorii au pretins schimbarea și sporirea plăţilor. Direcţiunea băilor nu a voit nici pe una. Atunci muncitorii au ocupat locurile de conducere și a preluat conducerea în mâna lor. Și erau vreo 2-8.000 de inși. Dar nu toţi au ascultat de agitatorii răsculaţi. Sunt între muncitori și oameni cu simţ. Aceștia cu drept cuvânt numesc pe agitatorii cu gura mare și repede aplicaţi la grevă, adecă al încetarea lucrului și la ameninţări: nebuni, bolunzi, și au intrat la lucru în mine. Vreo câteva sute de inși. Muncitorii răsculaţi, mânioși pe aceștia, că nu s-au răsculat și ei, le-au închis de dinafară mașinăriile, care curăţă aerul și apa din internul băilor, să moară acolo. Dl. prefect judeţean și jandarmii și poliţia concentrată acolo i-au rugat pe răsculaţi să se liniștească și să nu expună la moarte pe colegii săi. Ei au răspuns: „Lasă să moară, cânii de ei, de ce nu ţin cu noi”, să facă și ei grevă. După 2 zile și 2 nopţi de încercare de pace, și când nu mai era scăpare pentru cei de sub pământ, s-a comandat miliţiei să ia cu puterea de la muncitorii răsculaţi mașinăriile, spre a mântui viaţa sutelor de inși de sub pământ. Când miliţia a înaintat, muncitorii au pușcat și au lovit cu parii pe soldaţi, lovind pe 12 din ei și au bătut de moarte pe muncitorul Rusu, care asemenea a luat apărarea celor de sub pământ, meniţi să moară înecaţi de gaze și de apă. Atunci și 12 soldaţi răniţi au împușcat și ei, și așa în câteva minute s-a făcut vărsarea de sânge de la Lupeni.
Cauzele adevărate ale acestei vărsări de sânge, însă, precum și a certelor dese care se repetează în regiunea aceea a minelor de pe Jiu și alte întreprinderi industriale, după cum am arătat mai sus în articolul nostru de anchetă, sunt mai adânci: izvorăsc din stările bolnave și abnormale anume susţinute de maghiarii și liberalii din direcţiunea minelor.
Aici trebuie străbătut, de aici trebuie delăturată drăcia, punând contractele dintre muncitori și stăpâni pe baze solide și cinstite, preîntâmpinându-se neînţelegerile și grevele. Iar aici numai direcţiunea generală din ministerul industriei are cuvântul, ea are datoria să lucre, să prevadă și să pună lucrurile la punct.
Cronicarul
Uricani
S-a început din vârf de munte
Citeam, deunăzi, într-un alt cotidian al Văii Jiului, postarea pe Facebook a unui cititor la un articol despre lucrările de modernizare pe care gorjenii le fac pe
I-am răspuns
că ba se face și pe partea hunedoreană a acestui drum judeţean. Numai că lucrările de modernizare de
partea lor la DJ 672 C Runcu-limita cu județul Hunedoara. Omul se întreba că de ce, oare, nu face la fel și Dănuț Buhăescu?
lucrările de modernizare desfășurate în judeţul nostru la DJ 672C. Ca atare, zilnic o patrulă a Poliţiei Locale Uricani se deplasează
la limita cu judeţul GorjValea de Pești DN66A (km 40+776 – km 50+309 le efectuează Consiliul Judeţean Hunedoara, finanţatorul acestui proiect. E adevărat, nici Primăria Uricani nu stă cu mâinile-n sân și colaborează cu orice e nevoie, atunci când este solicitată.
Un exemplu recent. De la 1 august, a fost închis temporar traficul auto pe sectorul de drum judeţean dintre Valea de Pești, DN 66A, și limita cu judeţul Gorj. Măsura a fost luată, fiindcă, din cauza lucrărilor de modernizare începute la graniţa cu judeţul vecin, este imposibilă deplasarea cu un mijloc de transport auto. Așadar, de aceea, pentru că au început din vârf de munte și vin în jos, nu sunt vizibile
în zona aceea, pentru a verifica modul în care se respectă interdicţia și a-i avertiza pe cei care se încumetă săși mâne autovehiculele într-acolo.
Investiția este finanţată prin Programul „Anghel Saligny” și are valoarea de 48,5 milioane de lei. Lucrările care se execută constau în lărgirea acostamentului, construirea de ziduri de sprijin și rigole, asfaltare și instalare de indicatoare rutiere. Perioada de lucru este de doi ani. Restricţia circulaţiei autovehiculelor pe acest drum judeţean aflat în lucru este preconizată să fie ridicată undeva la sfârșitul lunii august sau la începutul lui septembrie. Gheorghe OLTEANU
A zăcut acolo, pe partea de pe bulevard dinspre blocul D4 din Vulcan, aproape o săptămână. Din cauza căldurii, trupul neînsuflețit al pisicuței răpuse de roțile unui autoturism a început să emane un miros specific, pe care-l simțeau din plin cei care se plimbau pe trotuar.
În tot răstimpul
în care pisicul mort a stat acolo, nici un conducător auto nu și-a parcat mașina în acel loc. De abia zilele trecute
În general, astfel de cazuri sunt destul de rare. Primăria Vulcan are un serviciu de specialitate care se ocupă cu ridicarea
cadavrul animalului a fost luat. Foarte târziu, fiindcă, așa cum spuneam, a fost vorba de două moduri de disconfort create de prezenţa lui acolo. O dată, a fost cel al solicitării neplăcute a simţului olfactiv al trecătorilor și, doi la mână, de imaginea deloc plăcută cu prezenţa pisicuţei făcute zob de o mașină.
cadavrelor de animale care și-a găsit sfârșitul pe străzi. Fie că e vorba de câini, pisici sau porumbei.
Ca atare, mă mir de întârzierea cu care s-a acţionat în situaţia descrisă de mine.
Sper că aceste rânduri vor fi citite și de cine trebuie, iar măsurile care vor fi luate să facă imposibil ca așa ceva să se mai petreacă.
Gheorghe OLTEANU
O demisie care generează economii substanţiale...
Consiliul de Administrație al CEVJ a luat act de demisia d-lui Eusebiu Bebi DURBACA din funcția de Director general l Adrian DRĂGHINA (ex directorul Sucursalei Electrocentrale Paroșeni) –noul director general interimar al CEVJ
„Am luat această decizie după o perioadă de reflecţie atentă și analiză a direcţiei mele profesionale și a priorităţilor personale. În ciuda speculaţiilor care ţin să asocieze lipsa vizibilităţii mele ca fiind generată de ultimele evenimente din cadrul CEVJ, vă asigur că motivul retragerii mele este datorat problemelor de sănătate cu care mă confrunt și din cauza cărora am fost supus, pe 7 iulie a.c., unei intervenţii chirurgicale de bypass femuro-tibial, complicaţii postoperatorii făcând necesară internarea mea. Restabilirea sănătăţii mele a devenit prioritatea numărul unu, urmând ca, ulterior, să mă concentrez pe clarificarea aspectelor legate de activitatea profesională. Am convingerea că echipa managerială a Complexului Energetic Valea Jiului va lua cele mai bune decizii pentru viitorul Societăţii” a declarat Eusebiu DURBACA.
Consiliul de Administraţie al CEVJ l-a desemnat pe domnul Adrian DRĂGHINA, director al Sucursalei Electrocentrale Paroșeni, pentru a asigura interimatul conducerii executive, până la organizarea unei noi selecţii pentru ocuparea funcţiei de Director general. „Am acceptat responsabilitatea preluării interimatului conducerii executive cu convingerea că perioada următoare este foarte importantă pentru asigurarea condiţiilor optime de desfășurarea activităţii într-un climat
CEVJ - Complexul Energetic Valea Jiului anunță că astăzi (miercuri - n.r.), în cadrul ședinței Consiliului de Administrație, domnul Eusebiu Bebi DURBACĂ, directorul general al Societății, și-a depus mandatul, începând cu data de 31.07.2024. Tratamente Reiki la
de încredere și profesionalism. Intenţia mea este de a aduce schimbări pozitive atât în ceea ce privesc aspectele legate de producţie, cât și cele legate de relaţia cu actualii și viitorii colegi. Vreau să vă asigur că viitoarele angajări vor fi făcute cu obiectivitate și accent pe competenţă și profesionalism. Pentru mine, nu este doar o provocare ci un obiectiv ca împreună să arătăm că suntem oameni implicaţi și dedicaţi meseriei noastre.”, a declarat domnul Drăghina, după numirea sa ca director general interimar al Complexului Energetic Valea Jiului. Pentru mineritul Văii Jiului, demisia lui Durbaca, urmare a descinderilor DIICOT prin toate locurile pentru a respirat Babi, private și de stat, constituie o mare rușine. Dar și o mare economie. Valoarea acesteia o vom afla din rechizitoriul procurorilor... Nu doar mineritul se rușinează de această demisie (oricum, întârziată..), ci și mediul politic hunedorean. Fără tăgadă, PSD a luat-o în braţe cu Durbacă... Indiferent, cum vrea s-o dea la întors Nistor și băieţii din anturajul său politic, există niscai suspiciuni rezonabile care conduc activitatea lui Bebi cercetată de DIICOT și la PSD. Chiar, mai știe careva cine din PSD s-a bătut - în urmă cu ani buni când Babi era pedist, după vorbă, după portpentru înfigerea lui Durbaca la conducerea minei Livezeni? Așteptăm răspunsuri competente...
Telefon 0756516519 reikihealingro@gmail.com
Primarul acuză arbitrajul
Portarul echipei din Lupeni a apărat o lovitură de pedeapsă, iar echipa lui
Dan Voicu a avut doi jucători eliminaţi pentru cumul de cartonașe galbene.
„După un meci dominat de Minerul Lupeni, dar cu un arbitraj total în defavoarea echipei noastre, echipa Minerul a fost eliminată din Cupa României Betano. Felicitări echipei Minerul Lupeni și galeriei! Felicit echipa Jiul și îi urez succes în continuare!”, a fost mesajul Lupeniului, Lucian Resmeriţă.
Astfel, drumul echipei din Lupeni, în Cupa României Betano, s-a încheiat după un gol marcat în prelungirile partidei, în minutul 108.
Antrenorul echipei Dan Voicu a început jocul în următoarea formulă:
Partida din primul tur al Cupei României „Betano”, la fotbal, dintre Minerul Lupeni
Dan Voicu:
și CSM Jiul Petroșani s-a încheiat cu victoria echipei de pe Jiul de Est cu 1-0.
„Marea problemă a fost echipa mea”
Antrenorul Minerului Lupeni, Dan Voicu, a vorbit din nou fără perdea. La obiect si realist. A explicat ecuaţia înfrângerii cu Jiul. „În meciul cu Jiul, prima mea problemă a fost echipa mea, care a fost mult sub ceea ce trebuia să fie. Nu am avut prospeţime. Chiar cu o zi înainte acest meci unii jucători au acuzat stare de oboseală. Să nu uităm că echipa asta nu a avut vacanţă deloc. Am pierdut duelurile directe, marea lor majoritate. Cei de la Jiul au avut o dorinţă mai mare, au fost primii la minge. Am fost foarte dezamăgit, parcă nu am avut dorinţă. Arbitrajul? Nu vreau să mă mai iau de asta. Mi-au spus jucătorii că îi lua la mișto pe teren. Eu nu le pot confirma. Doar ceea ce mi-au spus jucătorii mei”, a spus Dan Voicu.
Mândreci, Eshun, Baidoo.
Pe banca de rezerve au luat loc: Tonca, Harangozo, Iepure Belei, Roșian, Abraham, Dulap, Marinca, Ciucurescu. În minutul 106 a fost eliminat jucătorul Minerului, Bogdan Matei pentru cumul de cartonașe galbene.
În minutul 119 a fost eliminat un alt jucător de la Lupeni, Alexandru Doboș tot pentru cumul de cartonașe galbene.
„Felicităm echipa oaspete, Jiul Petroșani, pentru victorie și le dorim mult succes în continuare! Mulţumim suporterilor noștri, care au fost alături de noi 120 de minute!”, a fost mesajul clubului din Lupeni.
Fotbal. Cupa României
Patru jocuri s-au terminat după prelungiri....
Alte patru partide, din aceeași fază a competiției, Minerul Ocna Dej – Viitorul Cluj, Viitorul Darabani – Şoimul Fălticeni, ACS Hamangia Baia – Dacia Unirea Brăila și Viitorul Şuţeşti – Viitorul Ianca, nu au avut loc.
Patru echipe s-au calificate în Turul 2 al Cupei României fără să joace, patru au avut nevoie de prelungiri, iar altele trei au ajuns la lovituri de departajare. În jocurile din Turul 1 au fost incluse de FRF cele șapte câștigătoare ale Fazei Regionale și 69 echipe din sezonul precedent de Liga 3. Partidele stabilite pe baza criteriului geografic, așa cum a dorit FRF, au avut loc într-o singură manșă, eliminatorie. La „masa verde”, fără să joace, s-au calificat, astfel, Viitorul Cluj, Şomuz Fălticeni, Dacia Unirea Brăila și Viitorul Ianca. În urma partidelor desfășurate miercuri, s-au calificat în Turul 2 după timpul regulamentar de joc echipele: CS Universitar din Alba Iulia, AFC Odorheiu Secuiesc 02, Viitorul Dăeşti, Gilortul Târgu Cărbuneşti, Voinţa Lupac, CSM Unirea Alba Iulia, Sănătatea Cluj, Avântul Reghin, Minaur Baia Mare, CSM Olimpia Satu Mare, Progresul Pecica, ACB Ineu, CSC Peciu Nou, Voinţa Cudalbi, Sporting Lieşti, Gloria Băneasa, Agricola Borcea, Recolta Gheorghe Doja, CSM Râmnicu Sărat, SCM Dunărea Giurgiu, CSL Ştefăneştii de Jos, CSO Plopeni, FC Pucioasa, Aro Muscelul Câmpulung Muscel, ACS Lupii Profa și Kids Tâmpa Braşov.
După ce au jucat prelungiri au obţinut calificarea echipele: Petrolul Potcoava, Jiul Petroşani, Metalurgistul Cugir și Gloria Lunca Teuz Cermei.
Iar la lovituri de departajare s-au impus Crişul Sântandrei, Rapid Brodoc și Aerostar Bacău.
Fotbal. Cupa României
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Eleva lui Hăbian – în optimi
Mădălina Amăiestroaie a tras în meciurile eliminatorii, la tir cu arcul, la Jocuri Olimpice de la Paris.
Mădălina Amăiestroaie, antrenată de Viorel Habian, este la a doua calificare la Olimpiadă. A participat și la Tokyo în 2021, an în care Romania a avut un reprezentant și la Olimpiada Paralimpică - Eugen Patru antrenat de Doru Danilet. Rezultatul final în proba individuală de arc recurve a fost unul excelent.
Mădălina Amăistroaie s-a calificat in optimile de finală de la Paris după ce a trecut de reprezentanta Israelului.
ANUNŢ DE LICITAŢIE
Municipiul Petroşani,
Fotbal. Amical Oltenii la Lupeni
Sâmbătă, 3 august, iubitorii de fotbal din Lupeni pot lua iar drumul stadionului.
prin Primar Florin Tiberiu Iacob-Ridzi, cod fiscal 4468943, cu sediul administrativ pe str. 1 Decembrie 1918, nr.93, judeţul Hunedoara, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, adresa de e-mail primarie@primariapetrosani.ro organizează:
l licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafață de 18,0 mp, situat în municipiul Petroșani, str. Independenței, f.nr., aferent unui garaj, notat în C.F. 66574 Petroșani, nr. cadastral 66574; l licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafață de 16,0 mp, situat în municipiul Petroșani, str. Independenței, f.nr., în scopul suplimentării concesiunii terenului aferent unui garaj, notat în C.F. 66852 Petroșani, nr. cadastral 66852; l licitaţie publică în vederea atribuirii contractului de concesiune al terenului în suprafață de 61,0 mp, situat în municipiul Petroșani, str. 1 Decembrie 1918, f.nr., aferent unei terase de alimentație publică, notat în C.F. 67399 Petroșani, nr. cadastral 67399.
Ofertele se depun într-un exemplar până la data de 27.08.2024, ora 9.00 şi se vor deschide în şedinţa publică din data de 27.08.2024, orele 10.00, 12.00 respectiv 14.00, în sala de şedinţe, la sediul instituţiei. Relaţii, detalii, clarificări se pot obţine până la data de 20.08.2024, ora 9.00 de la Compartimentul Registratură Urbană Statistică și Concesiuni, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 38, telefon 0254-541220(1), int.134. Documentaţia de atribuire poate fi obţinută în urma unei solicitări scrise a unei persoane interesate până la data de 20.08.2024, ora 9.00 de la Compartimentul Registratură Urbană Statistică și Concesiuni, din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, camera 38, telefon 0254541220(1), int.134.
Instanţa competentă în soluţionarea eventualelor litigii: Tribunalul Hunedoara, Calea Zarandului, nr.73, municipiul Deva, telefon 0254/218045, fax 0254/216333, e-mail tr-hunedoara-reg@just.ro; termenele și condiţiile pentru sesizarea instanţei: conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Costul documentaţiei de atribuire este de 30 lei şi se va achita la casieria din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, parter. Ofertele se depun la sediul instituţiei, biroul de registratură, camera 5 sau 7.
www.zvj.ro vineri, 2 august 2024
La Lupeni, echipa gazdă va întâlni într-un meci amical, Clubul Sportiv Municipal Târgu Jiu.
Partida de va disputa de la ora 10:00.
Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului - Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Ziua Minerului - sărbătoare sau comemorare?
Repetiția e mama învățăturii. De aceea cred că (re)publicarea acestui text, în preajma Zilei Minerului, care, conform legii, ar
Dacă la 3 august 1977 aproape toată suflarea Văii Jiului a fost solidară cu protestul minerilor, în curtea minei Lupeni adunându-se zeci de mii de cetăţeni din toate localităţile Văii, trebuie amintit că în zilele de 5-6 august 1929 greviștii lupeneni nu au avut parte de solidaritatea ortacilor lor de la celelalte mine. Deși revendicările minerilor lupeneni din 1929 erau valabile și pentru ortacii de la celelalte mine ale Văii Jiului, aceștia nu s-au deplasat la Lupeni, văzându-și în mod obișnuit de șut. Totuși, ziua de 6 august, „ziua de sânge” sau „ziua măcelului” de la Lupeni, cum titrau ziarele vremii, a rămas întipărită în memoria colectivă a tuturor minerilor. Bineînţeles că la aceasta a contribuit și dibacea propagandă comunistă, care a reușit să deturneze adevărul istoric al grevei, cei 22 de mineri morţi prin împușcare devenind adevărate simboluri ale luptei muncitorești, în fapt doar niște marote ale unei istorii falsificate. Din 1929 și până la instalarea comuniștilor la putere, greva din 1929 ocupă spaţii modeste în presa timpului. Situaţia se „remediază” după venirea comuniștilor la putere, când Cimitirul Central din Lupeni, unde sunt îngropaţi cei 22 de mineri uciși la 6 august, devine până în 1989 un loc favorit de pelerinaj al comuniștilor. Încercând să răspundem la întrebarea din titlu, Ziua Minerului - sărbătoare sau comemorare?, facem un scurt istoric al zilelor de sărbătoare ale minerilor. Prima sărbătoare a minerilor a fost „Sf. Varvara”, ocrotitoarea minerilor, celebrată an de an la 4 decembrie. Care, în perioada antebelică, era sărbătorită
trebui marcată în prima duminică după 6 august, poate duce la o asimilare naturală, deloc forțată, a înțelesului său plenar.
cu mare fast în Valea Jiului. După 1 Decembrie 1918, și pe fondul naţionalismului, sărbătorirea Sf. Varvara ca zi a minerilor scade din intensitate. În schimb, o altă sărbătoare își face loc și în Valea Jiului după 1918: 1 Mai - Ziua Internaţională a Muncii. Care în Valea Jiului este celebrată și de sindicatele „naţionale” și de cele „internaţionaliste” (social-democrate), vreme de mai bine de două decenii. După instalarea puterii comuniste, pe fondul importurilor masive din URSS, România importă și… Ziua Minerului Sovietic (în unele relatări apare și sub forma „Ziua Minerilor Sovietici”). Aceasta este sărbătorită în România pentru prima dată la 29 august 1948. În anul următor, în 1949, minerii Văii Jiului sărbătoresc cu mare zarvă propagandistică Ziua Minerului Sovietic duminică, 28 august, din simplu motiv că 29 august pica într-o luni și s-ar fi deranjat producţia. Nu știm din ce motive în 1950 minerul sovietic își schimbă data zilei sale de „naștere”, căci din 29 august o mută pe 27 august. Și aceasta este marcată cum se cuvine de minerii români.Încă de la începutul lunii iulie a anului 1951, autorităţile române decretează Ziua Minerului la 12 august în prima duminică după 6 august. Atât, Ziua Minerului. Nu a minerului român, ori sovietic... Din iulie și până la 13 august 1951, fochiștii propagandei nădușesc la greu, alimentând zilnic rotativele presei. Mașina propagandei duduie. Un exemplu cât se poate de grăitor că, odată cu înfiinţarea Zilei Minerului (român), Ziua Minerului Sovietic cade în desuetitudine, devenind caducă, este acela că din 1952 aceasta este ejectată
succint în ultimele pagini ale publicaţiilor vremii. Interesant de remarcat cum, după 1989, când au fost aruncate în lada de gunoi a istoriei toate simbolurile comuniste (statui, nume de străzi, cărţi), Ziua Minerului - deși de sorginte comunistă, inventată de propaganda sovietică și importată și asimilată de români - a scăpat neatinsă de furia istoriei, dăinuind până în zilele noastre. Tot după 1989, minerii se reîntorc la cele sfinte, repunând-o în ramă pe protectoarea lor, Sf. Muceniţă Varvara.
Pe fondul recursului la trecut, după revoluţie este recuperat un alt moment important al istoriei minerilor: revolta din 1977, prima mișcare muncitorească anticomunistă din România. Cum aceasta s-a desfășurat la 2-3 august 1977, marcarea momentului a fost comasată cu ziua de 6 august, ziua măcelului de la Lupeni. De aici intervine talmeș-balmeșul organizatoric al Zilei Minerului în Valea Jiului. Revolta minerilor din 2-3 august 1977, reprezentând un strigăt curajos de libertate rostit întrun sistem concentraţionar, trebuie, prin urmare, sărbătorită. Iar greva din august 1929, sfârșită tragic, prin moartea a 22 de ortaci și schilodirea altor zeci, trebuie comemorată. E comic să auzi câte un lider sindical sau vreun primar când spune că „sărbătorim greva din 1929”. E ca și cum la parastas o arzi pe cântece de petrecere, iar la petrecerea de ziua de naștere dansezi, Doamne iartă-mă!, pe prohod… Prin urmare, este nevoie de puţină decenţă și… informaţie. Marian
