Ziarul Vaii J iului
Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9754 lei
1$ = 4,5278 lei
1₤ = 5,8414 lei
Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9754 lei
1$ = 4,5278 lei
1₤ = 5,8414 lei
După ce am făcut o postare pe Facebook cu ceea ce am constatat în scara mea de
Mai nou, facturile de gaz metan și electricitate nu mai ajung în căsuţele poștale instalate la parterul scărilor de bloc, ci sunt aruncate grămadă pe trepte. La fel ca reclamele de la supermarketuri. Când coboară, ca să iasă afară, sau când intră, ca să meargă acasă, omul este nevoit să ia teancul de facturi și să le caute pe ale lui. Câteodată dă de ele, câteodată nu, fiindcă facturile nu ajung toate odată la abonaţi. În ultimul caz, omul bodogănește ceva și le lasă acolo unde le-a găsit.
Știu că distribuirea facturilor este făcută de către un
bloc, am înțeles că la fel este cam peste tot în Vulcan. Situație care dă de gândit,
bărbat și o femeie. Or fi având dumnealor multe de împărţit, dar asta nu înseamnă că trebuie să-și bată joc de abonaţii care le așteaptă. Sunt plătiţi pentru munca lor, așa că trebuie să-și facă datoria în mod corect și să le lase în cutia poștală a fiecărui destinatar. După ce am postat pe reţeaua de socializare ceea ce am văzut la scara mea de bloc, am citit, din comentariile care au apărut după aceea, că așa se petrece la mai toate blocurile din Vulcan. Ca atare, domnul și doamna care prestează activitatea de distribuire a facturilor ar cam trebui săși revizuiască atitudinea și să-și facă treaba în mod corespunzător.
Gheorghe OLTEANU
fiindcă lucrurile nu se mai petrec așa cum este normal și cum s-a obișnuit lumea.
2008 – 2024. Continuăm să scriem file din istoria (de neoprit) a ZVJ!
8 august 2008 însemna startul în palpitanta (plăcuta, uneori chiar dificila) misiune numită Ziarul Văii Jiului. Cel mai longeviv cotidian local al Văii Jiului de după 1989, a ajuns în 2024 în cel de-al XVII-lea an de apariţie neîntreruptă. Timp în care, prin efortul echipei redacţionale și administrative, au ajuns în mâinile cititorilor noștri un număr de 3.791 de ediţii tipărite ale ziarului. Au fost 5.844 de zile în care, vă asigur, ne-am preocupat să ne respectăm misiunea cât de bine (și omenește) posibil. Susţinerea aparţiei Ziarului Văii Jiului a însemnat, în mod obligatoriu, dezvoltarea unor activităţi conexe.
Astfel, în 2014, lansam divizia de tipărituri și promoţionale, în 2015 publicaţiile regionale online HunedoaraPlus.Ro și TimisPlus.Ro, dimpreună cu inaugurarea primului sediu din afara Văii Jiului, cel de la Timișoara.
Anul 2016 aducea inspirata intrare a grupului nostru de firme pe segmentul furnizorilor de sisteme expo. Astăzi suntem o voce la nivel naţional în industria publicităţii, produsele și serviciile Confort Media fiind comandate din aproape toate judeţele ţării. Livrăm adesea și peste hotare, în special în Germania, Franţa și Marea Britanie. Încrederea dvs., beneficiari ai serviciilor și produselor
noastre, ne dă forţa ca – în această toamnă – să inaugurăm al doilea punct de lucru din afara Văii Jiului, un senzaţional showroom de producţie publicitară în Arad.
Am rămas însă fideli Văii Jiului, plătind aici taxe și impozite (deloc puţine).
Mai adaug doar că astăzi, 19 august 2024, are loc reîntâlnirea cu ediţia tipărită (după deja tradiţionala pauză de activitate redacţională din fiecare august).
Reîncepem în forţă, cu fila 3.792 a minunatei noastre povești: Ziarul Văii Jiului! Cătălin DOCEA
Echipa de fotbal Minerul Lupeni începe noul sezon fotbalistic în Liga 3. Cu toate că Minerul Lupeni, câștigătoare a campionatului judeţean în sezonul 2023-2024 și a Cupei, dar și câștigătoare a etapei zonale a Cupei României, a pierdut barajul pentru promovare în faţa celor de la Viitorul Arad, trupa din Vale a primit aviz favorabil din partea forului oficial.
Decizia acceptării echipei de fotbal Minerul Lupeni a fost luată în Comitetul de Urgenţă al Federaţiei
Române de Fotbal, care a validat astfel solicitarea CS Minerul Lupeni de a fi admisă în Liga 3 în cazul în care ar fi disponibil un loc vacant.
Având în vedere adresa din 13 august 2024, prin care clubul CS Şoimii Lipova a anunţat că nu mai poate participa în sezonul 20242025 al competiţiei Liga 3, a rezultat un loc vacant pe care FRF l-a atribuit echipei din Valea Jiului.
Minerul Lupeni va evolua în noul sezon fotbalistic în Seria a 9-a alături de echipele: CSC
Timișul Șag, ACS Viitorul Arad, CSS Ghiroda și Giarmata Vii, SSU Politehnica Timișoara, CSC Peciu Nou, ACS Progresul Pecica, CS Lotul Băile Felix, CS Avântul Periam, CS Gloria Lunca – Teuz Cermei. “Minerul Lupeni merită această promovare și salut decizia FRF de a aproba memoriul echipei noastre și de a atribui locul vacant lăsat de retragerea echipei din Lipova, către Minerul Lupeni. Ne dorim să facem o figură cât mai frumoasă în această ediţie de campionat”, a declarat Lucian Resmeriţă, primarul municipiului. 31 august 2024 este data de început a noului sezon de Liga 3, ediţia 2024-2025, iar Federaţia Română de Fotbal a anunţat componenţa pentru cele zece serii din acest campionat cu 100 de echipe.
Minerul Lupeni s-a despărţit de o serie de jucători, în locul cărora au venit alţii, care ar putea forma un grup omogen și competitiv. De altfel, lupenenii nu au stat o clipă, jucând o serie de meciuri amicale. Partida dintre Clubul Sportiv Municipal Târgu Jiu și Minerul Lupeni s-a încheiat la egalitate, scor 3-3. Antrenorul echipei, Dan Voicu a utilizat următoarea formulă: Raţ, Mazilu, Vlad, Doboș, Toma, Mândreci, Creciunesc, Petea, Eshun, Baidoo, Abraham. Pe banca de rezerve au luat loc: Tonca, Drîngă, Harsan, Iepure, Tanti, Androne, Prem, Cercel. Golurile echipei au fost marcate de: Creciunesc, în minutul 39’, Vlad, în minutul 60’ , Baidoo, în minutul 69’. Pe parcursul partidei a fost rulat tot lotul avut la dispoziţie de antrenorul Voicu.
Echipa de fotbal feminin de la Minerul Lupeni a ocupat locul 3 la Cupa Mării Negre din Eforie Nord!
Aceasta este o performanţă demnă de
consemnat, având în vedere competiţia acerbă cu echipe de renume din ţară: FC Rapid, Dinamo București, UTA Arad, Student Sport Alba Iulia, Sport Max Râmnicu Vâlcea și Flacăra Bucovina!
“Și o menţiune specială. Decarul nostru de aur, Bianca Robu, a fost desemnată jucătoarea turneului. În plus, am reușit să câștigăm și ultimul meci din turneu, învingând fetele de la Dinamo București cu scorul de 1-0!”, au punctat oficialii echipei.
Comitetul de Urgenţă al FRF, compus din Răzvan Burleanu, preşedinte FRF, Gino Iorgulescu, prim-vicepreşedinte FRF, și Octavian Goga, vicepreşedinte FRF, a
aprobat, la 14 august, componenţa „celor 10 serii ale Ligii 3 împreună cu numerotarea acestora, urmare a împărţirii geografice a echipelor”, după cum se specifică în referatul semnat de Felix Grigore, directorul Departamentului competiţii al FRF. CSL Ștefăneștii de Jos, ACSM Codlea și Minerul Lupeni au fost primite în Liga 3. În aceeași ședinţă au fost primite în campionat și echipele CSL Ștefăneștii de Jos, ACSM Codlea și Minerul Lupeni, campioane judeţene în această vară, dar care nu au reușit să câștige barajul de promovare disputat. Acestea au fost primite în campionat pentru a ocupa locurile
rămase vacante, după ce, anterior, în data de 5 august, FRF comunica faptul că a invitat în campionat echipele Tricolorul Breaza, Olimpia MCMXXI Satu Mare, Petrolul Potcoava, SR Braşov, Progresul Fundulea, Viitorul Cluj, Ciucaş Tărlungeni, Voinţa Limpeziş, CS Păuleşti, dintre cele 21 de retrogradate, Petrolul 2 și ACS Sport Team, echipe noi înscrise, prima ca „satelit” al clubului din prima ligă Petrolul Ploiești, iar a doua ca echipă de seniori a clubului care a avut până acum formaţie în Liga de Tineret. FRF a oficializat și retragerea echipei Șoimii Lipova.
Veștile bune continuă să vină dinspre Minerul! “Suntem mândri să anunţăm că Raul Ciucurescu a fost convocat la Naţionala României de Fotbal Amator”, este anunţul clubului. În perioada 16-24 septembrie, Raul se va deplasa în Italia, la Genova, pentru a reprezenta ţara noastră la prestigiosul Turneu „UEFA Region’s Cup”. Este important de menţionat că Raul este singurul jucător convocat din judeţul Hunedoara, ceea ce face ca această realizare să fie una remarcabilă.
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN
Loredana JUGLEA - 0723.446831
loredanajuglea@yahoo.com
Gheorghe OLTEANU - 0724.930338
Mihaela PETROŞAN
Retezat Mountain Run, 25 km cu 1900 m diferenţă de nivel, a fost un concurs de alergare la care a luat parte și Crina Buzgan, atletă din Vale. A fost un traseu dur, foarte tehnic, spectaculos și exact pe gustul ei. “A fost o cursă solicitantă, a fost un adevarat test al determinării și al voinţei mele. Să câștig și să termin cursa cu bine, a fost o reușită de care sunt mulţumită! Din punct de vedere al organizării, nu am decât cuvinte de laudă. Felicitări că aţi preluat organizarea acestui eveniment, deși a fost întrerupt câţiva ani. Mă bucur că Retezat Mountain Run a revenit pe lista competiţiilor sportive!”, a spus sportiva.
- În mod inexplicabil, deși mimează preocuparea pentru soarta pensionarilor, premierul Ion-Marcel Ciolacu nu susține o inițiativa legislativă care prevede compensarea în bani a călătoriilor la preț redus neefectuate de către pensionari.
Arătam recent în coloanele cotidianului nostru faptul că parlamentarul Vetuța Stănescu, deputat PNL de Hunedoara, se află printre cei mai performanți aleși ai legislativului în mandatul 2020 – 2024, cu 60 de legi deja promulgate din totalul de 159 de inițiative pe care și-a pus semnătura. Între timp, alte 3 inițiative legislative ale deputatului amintit au devenit legi, ridicând totalul celor devenite legi la 63. Lăudabil este faptul că pe drumul spre a deveni legi se află alte zeci de proiecte ale parlamentarului Stănescu, ceea ce îi consolidează poziția nr. 1, cea de cel mai performant deputat de Hunedoara în actualul mandat.
Pași concreți pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Devenită Legea nr. 234/2024, iniţiativa deputatului Vetuţa Stănescu prevede înfiinţarea și organizarea de centre de dezintoxicare şi recuperare a dependenţilor de droguri (ca instituţii specializate pentru recuperarea socială a persoanelor dependente de droguri), prin hotărâre a Guvernului, în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, conform anexei la Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare. Acestea au personalitate juridică şi se înfiinţează şi funcţionează în subordinea Ministerului Sănătăţii. Centrele se acreditează de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate conform standardelor internaţionale în materia recuperării persoanelor dependente de droguri. Astfel, pentru construcţia, înfiinţarea și funcţionarea centrelor se alocă sume de investiţii şi de funcţionare în proporţie egală, 50% din bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii şi 50% din bugetele
(privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, cu modificările ulterioare).
În plus, același gen de publicitate nu este permis în publicaţii destinate în principal minorilor, în sălile de spectacole (înainte, în timpul şi după spectacolele destinate minorilor).
autorităţilor publice locale interesate, ori fonduri din programe de finanţare europene.
Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri.
În același context, la iniţiativa deputatului Vetuţa Stănescu – iniţiativă devenită Legea nr. 61/2024) – s-au făcut pașii legislativi necesari pentru organizarea Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri (în scopul prevenirii şi combaterii faptelor din sfera ilicitului de droguri, precum şi pentru a evita riscul recidivei).
Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni prevăzute la art. 2, 3, 5, art. 6 alin. (1) și (2) și la art. 7 – 12 din Legea nr. 143/2000 (privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare) și art. 16 și 17 din Legea nr. 194/2011
În Registru se ţine evidenţa persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, precum și a celor faţă de care au fost dispuse măsuri de siguranţă în legătură cu infracţiuni din sfera celor menţionate, a persoanelor de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele menţionate. Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.
Un NU hotărât publicității la tutun.
Potrivit iniţiativei deputatului Stănescu, devenită Legea nr. 232/2024, se interzice publicitatea explicită pentru produsele din tutun, ţigaretele electronice, inclusiv de tip Vape, produsele destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, dispozitivele electronice pentru încălzirea tutunului și a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, precum și pentru pliculeţele cu nicotină pentru uz oral (pouch-uri).
De asemenea, se interzice publicitatea pentru produsele anterior menţionate în incinta unităţilor de învăţământ şi a unităţilor de asistenţă medicală sau la o distanţă mai mică de 200 metri de intrarea acestora, măsurată pe drum public.
Mai mult, orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru ţigări, alte produse din tutun, ţigarete electronice, inclusiv de tip Vape, produse destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, dispozitive electronice pentru încălzirea tutunului și a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, precum și pentru pliculeţele cu nicotină pentru uz oral (pouch-uri) şi flacoane de reumplere este interzisă.
La finele anului 2023, deputatul Vetuţa Stănescu s-a numărat printre semnatarii iniţiativei de completare a art. 1 din Legea nr. 147 din 26 iulie 2000 (privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern). Proiectul de lege prevede ca acei pensionari care, după cum se știe, beneficiază anual de un număr de 6 călătorii interne cu reducere de 50%, dar nu le efectuează, să beneficieze de compensarea în bani a acestora, sume care vor fi virate acestora împreună cu prima pensie a anului următor. Iniţiativa semnată de către parlamentarul hunedorean liberal a fost adoptată de către Senatul României în 5 februarie 2024, fiind în prezent în procedură la Camera
Deputaţilor (cameră decizională în acest caz), unde a primit deja undă verde de la 3 dintre cele 4 comisii al căror aviz este necesar. În mod inexplicabil, deși mimează preocuparea pentru soarta pensionarilor, premierul Ion-Marcel Ciolacu nu susţine o iniţiativa legislativă care prevede compensarea în bani a călătoriilor la preţ redus neefectuate de către pensionari.
Cătălin DOCEA
O adevărată teorie a conspirației s-a declanșat, la Vulcan, pe tema datei organizării festivității de comemorare a minerilor uciși la Lupeni în 1929. Cine și de ce și-a permis să devanseze cu o zi depunerea de coroane de la statuia din fața poștei? se întrebau, înroșiți la față de revolta muncitorească pe care o simțeau, câțiva dintre vârstnicii care obișnuiesc să stea tolăniți pe băncile din vecinătatea statuii.
Explicația
este cât se poate de simplă și exclude orice component al vreunei teorii de genul celei amintite. De fapt, la sfârșitul lui iulie, în ZVJ s-a vorbit despre asta. În ședinţa ordinară
electrică și grupul statuar de la Lupeni. De aceea, la Vulcan, coroanele au fost depuse în 5 august, zi care este, de fapt, din punct de vedere istoric, cea a deciderii minerilor de a intra în grevă.
primarul Cristian Merișanu precizase clar că se va comunica dinainte data comemorării, care ar urma să fie ori 5, ori 6 august. S-a ales, până la urmă, ziua de luni, 5 august, pentru a nu se mai crea vânzoleala pricinuită de graba mahărilor de a ajunge, imediat după aceea, la festivitatea similară desfășurată, în aceeași zi, la uzina
Trebuie spus de la început că festivitatea de comemorare a fost una sobră. S-a auzit mai întâi Imnul Minerilor, după care părintele Ionel Onuţ a făcut slujba de pomenire a minerilor evocaţi, dar și a celor care și-au pierdut viaţa în adâncurile minelor Vulcan și Paroșeni. Au lipsit cu totul discursurile sforăitoare
care se auzeau cu ani în urmă și s-a trecut la depunerea de coroane.
din partea primăriei și consiliului local și cele ale PSD, PNL și AUR.
La sfârșit de tot, de pe o înregistrare digitală s-a auzit vocea fostului primar Gheorghe Ile recitând o poezie despre mineri. Au fost auditori care, în acele momente, au simţit o emoţie profundă sau chiar le-a venit să verse o lacrimă. Totul a decurs ca la carte și întregul eveniment a durat în jur de treizeci și cinci de minute. A doua zi, marţi, 6 august,
Coroane de flori au fost așezate pe piedestalul statuii de către de către conducerea Sindicatului “Muntele”, de cea a minei Vulcan, de către Asociaţia Salvatorilor Mineri de la Vulcan, de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din Valea Jiului și de Filiala Judeţeană Hunedoara a Asociaţiei Naţionale “Cultul EroilorRegina Maria”, de Poliţia Naţională, Poliţia Locală și Jandarmerie. Cea depusă din partea Senatului României a fost însoţită de senatorul Cristian Resmeriţă. Au urmat coroanele de flori
lângă statuie a ajuns și europarlamentarul Diana IvanoviciȘoșoacă. Sosirea ei nu a adunat nicidecum tot Vulcanul, așa cum se zvonea. În juru-i s-au strâns cam zececincisprezece șoșocari și simpatizanţi care s-au pupat și au făcut poze cu exemplarul. În rest, pauză. Deși băncile din preajma statuii erau ocupate, lumea nu a fost deloc interesată s-o vadă de aproape pe cea care a mutat circul din Parlamentul României în cel al Uniunii Europene.
Gheorghe OLTEANU
Telefon 0756516519 reikihealingro@gmail.com
Petroșani
Încă o certitudine.
„Dezvoltarea mobilităţii urbane în municipiul Petroșani” devine realitate după ce, la începutul lunii august, reprezentanţii ADR Vest au anunţat că finanţarea proiectului a primit aprobare. Municipiul Petroșani va deveni, astfel, primul din Valea Jiului care va avea piste de biciclete, interconectate, și chiar pasarele peste șoseaua de centură.
S-a stabilit! Capitala Văii Jiului va avea o rețea de piste de biciclete, dar și pasarele pietonale peste drumul național, cunoscut și ca șosea de centură. Proiectul gândit de administrația publică locală a primit finanțare de la ADR Vest, iar totul trebuie să fie gata până în ianuarie 2027.
„Investim într-un sistem de transport sustenabil în Valea Jiului! Locuitorii din Petroșani vor beneficia de o amplă reţea de piste de biciclete, în lungime totală de peste 12 kilometri, în cadrul unui proiect finanţat prin Programul Regional Vest 2021-2027. Pistele vor conecta șapte străzi, un parc și centrul orașului. Tot prin acest proiect, locuitorii din Petroșani vor putea folosi în premieră sistemul de bike-sharing pentru care vor fi achiziţionate 80 de biciclete noi, disponibile prin 10 staţii. În plus, locuitorii din cartierul Colonie și zona industrială Livezeni vor putea ajunge mai ușor și în condiţii de siguranţă în zona de est și în centrul orașului, pentru că proiectul include și construcţia a două pasarele pietonale peste DN 66 și calea ferată. Peste 9,6 milioane de euro vor fi investiţi în proiectul care are ca beneficiar Primăria Municipiului Petroșani, iar din această sumă aproape 6 milioane de euro sunt bani europeni. Termenul de finalizare este 31 ianuarie 2027”, au anunţat reprezentanţii ADR Vest. Fiind vorba de un proiect european foarte important
pentru petroșeneni, va schimba foarte multe în imaginea orașului, crescând totodată și alternativele de deplasare și confort ale pietonilor, dar și ale celor care doresc să-și petreacă timpul liber pe bicicletă. Practic, se vor executa mai multe lucrări în cadrul acestui proiect. Prima lucrare va realiza un traseu de piste de biciclete cu o lungime totală de 12,67 km.
A doua pasarelă va fi amplasată tot în zona străzii Lunca și va face legătura cu strada Unirii. În fine, cea de-a patra lucrare va fi legată de prima, în sensul că are în vedere realizarea de 10 staţii bikesharing.
Banii europeni pentru acest proiect major vin prin ADR Vest, iar până în 2027 întreg proiectul trebuie să fie finalizat și funcţional.
Realizarea de trasee pietonale (trotuare), cu lăţimea minimă de 1,20 m – circa 9.735 mp ca suprafaţă totală, va fi cea de-a doua lucrare în cadrul proiectului. Cea de-a treia lucrare va fi, practic, și cea mai grea și mai costisitoare, fiindcă este legată de realizarea a două pasarele pietonale peste DN 66 și calea ferată. Una dintre aceste pasarele pietonale va fi amplasată în zona Stadionului „Petre Libardi”, făcând legătura între strada Carpaţi și strada Lunca.
Primarul municipiului Petroșani anunţa, încă din noiembrie 2023, faptul că proiectul se află în linie dreaptă.
„În acest moment, pe proiectul pentru construcţia a două pasarele pietonale, una în dreptul stadionului Jiul – Petre Libardi, în faţa bisericii penticostale, iar o alta în zona minei Livezeni, pentru a fluidiza traficul pietonal din zona Aeroport spre strada Lunca, adiacentă magazinului Dedeman, am făcut toate demersurile. Suntem la faza la care în perioada următoare emitem autorizaţia de construcţie și vom merge la finanţare cu acest proiect de mobilitate, e vorba de cele două pasarele, de pistă de biciclete de la un capăt la altul al orașului și staţii de închiriere biciclete, care vor fi amplasate pe aceste trasee, astfel încât cei care vor dori să folosească bicicleta în siguranţă, să o poată face pe acest traseu. Noi, după ce obţinem autorizaţia de construcţie, dăm drumul la următoarea etapă, și probabil în vara-toamna anului viitor vom putea începe lucrarea”, arăta, la momentul amintit, primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi.
De câte ori a fost înscăunat la conducerea Ministerului Muncii, „nepotul” celor cinci milioane de pensionari ne arăta felul cum „se zdrobește” (după modelul predecesoarei sale) pentru binele acestora, folosindu-se în permanenţă, până la lacrimi, de sintagma „părinţii și bunicii noștri”. Asta la vedere pentru că în momentul în care nu-l vedea nimeni, cinic, dădea avize negative unor iniţiative legislative în detrimentul părinţilor și bunicilor așa cum la o iniţiativă legislativă, care se referea la
U.A.T. ORAȘUL PETRILA
ANUNŢ
luarea în calcul la stabilirea pensiei a veniturilor brute pentru care s-au plătit contribuţii la bugetul statului, avizul guvernului a fost negativ prin documentaţia întocmită de „nepotul” celor cărora le purta de grijă și le mărea pensia, zilnic, la televizor. Problema recalculării pensiilor prin valorificarea veniturilor brute putea fi rezolvată până la apariţia Legii 360/2023, pentru că exista bază legală privind includerea veniturilor suplimentare în calculul pensiei, chestiune care a fost dezlegată de
referitor la elaborarea unui proiect de act normativ
În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările și completările ulterioare, U.A.T. orașul Petrila anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului următorului act normativ:
PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea instituirii unei restricții de circulație pentru autovehiculele cu masă maximă autorizată mai mare de 7,5 tone pe strada Republicii, tronsonul cuprins între limita U.A.T. orașul Petrila și U.A.T. municipiul Petroșani și intersecția cu strada Taia, din orașul Petrila, județul Hunedoara, a Regulamentului privind eliberarea autorizațiilor de liberă trecere pentru autovehicule de tonaj greu pe străzi cu restricții de tonaj de pe raza orașului Petrila, județul Hunedoara, precum și a semaforizării unor treceri de pietoni de pe strada Republicii din orașul Petrila. Documentaţia poate fi consultată:
- pe pagina de internet a instituţiei, la www.orasulpetrila.ro;
- la sediul instituţiei din strada Republicii, nr. 196, orașul Petrila, judeţul Hunedoara.
Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectele de acte normativ supuse procedurii de transparenţă decizională se pot depune până la data de 02.09.2024, după cum urmează:
- ca mesaj în format electronic pe adresa de e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com;
- prin poştă, pe adresa: strada Republicii, nr. 196, orașul Petrila, judeţul Hunedoara;
- la sediul instituţiei, la Compartimentul administraţie publică, monitorizarea procedurilor administrative și relaţia cu publicul, la adresa strada Republicii, nr. 196, orașul Petrila, judeţul Hunedoara, în zilele de luni-joi, între orele 07:30 –16:00, iar în zilele de vineri între orele 07:30-13:30.
instanţa supremă prin Decizia nr. 19/2012 referitoare la acordul global, în sensul că, în vederea respectării principiului contributivităţii, la stabilirea cuantumului pensiei se impune luarea în considerare a tuturor veniturilor pentru care s-a făcut dovada că au făcut parte din fondul de salarii, asupra căruia angajatorul a plătit contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat. Instanţa supremă și-a menţinut punctul de vedere și prin considerentele Deciziei HP nr. 57/2018 a ICCJ.
„Nepotul” șarlatan, dacă nu ar fi
Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului - Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.
Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
simulat în permanenţă „lupta” pentru binele „părinţilor și bunicilor noștri”, rezolva problema prin emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă în baza Deciziei nr.19/2012 a ICCJ, situaţie în care pensionarii nu ar mai fi fost nevoiţi să umble prin instanţele de judecată pentru a-și câștiga drepturile, iar Casele de Pensii nu ar mai fi fost obligate să cheltuiască zeci de milioane lei cu asistenţa juridică.
Petre LUNGOCI
fost nedeie în Parâng.
Nedeie, de Adormirea Maicii Domnului, în Parâng, o tradiție ce se păstrează cu sfințenie de două decenii. Momârlanii, la un loc cu barabele și turiștii, i-au pomenit pe cei răpuși
Nu e an, și nici zi de 15 august, ca în Parâng, la Troiţa ridicată în zona de debarcare a telescaunului nou, Primăria municipiului Petroșani să organizeze tradiţionala nedeie, mai ales că a fost sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. De două decenii,
de-a lungul timpului pe munți, iar mai apoi s-au ospătat din bunătăți. S-a făcut păsat, varză
și tocană de oaie, în cantități impresionante, ca să ajungă pentru toată lumea.
momârlanii se adună în munte pentru a-și pomeni eroii, iar după slujbă încing petrecerea. „De când eram mic vin la nedeie aici. E frumos, ne întâlnim, ne bucurăm, depănăm amintiri și ne pomenim morţii”, a spus un momârlan din Jieţ. „Vin la nedeie de vreo doi ani, mai ales că, de când e și telescaunul gratis, e mult mai ușor. Ne îmbrăcăm de sărbătoare, cu costumul popular, mâncăm păsat și tocană și e numa’ bine”, a adăugat o momârlancă din Maleia.
Evenimentul a fost susţinut, ca de fiecare dată, de administraţia publică locală din Petroșani, care sprijină financiar nedeia prin alocarea de fonduri din bugetul local pentru prepararea mâncării. S-au pregătit și anul acesta sute de porţii, peste 800, cât să ajungă la toată lumea. „Fac mâncare de ani de zile la nedeia asta, și cel mai mult mă bucur că oamenilor le place. Am făcut varză, tocană de oaie și, firește, păsat”, a spus unul dintre bucătari.
„Ne bucurăm că și de această dată vremea a ţinut cu noi și am putut organiza nedeia aici, în Parâng. Pentru noi, administraţia publică locală, este un prilej de bucurie, pentru că pe de o parte contribuim la păstrarea obiceiurilor, iar pe de altă parte îi cinstim pe înaintași”, a spus viceprimarul municipiului Petroșani, Mariana Ghioc. Nedeia Troiţei a devenit un simbol al sărbătorii de Sfânta Maria. Și anul acesta a fost un succes, iar asta s-a văzut prin numărul mare de oameni care au participat. Petrecerea a fost întreţinută și de tinerii talentaţi coordonaţi de Tiberiu și Jana Coconeţ.