Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
Ziarul Vaii J iului
Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani
O temă de lucru pentru polițiile
Văii Jiului:
Director: Cătălin DOCEA
Curs valutar:
1€ = 4,9735 lei
1$ = 4,5981 lei
1₤ = 5,9688 lei
marţi, 29 octombrie 2024 Anul XVII • nr. 3843• 8 pagini • Preţ: 1 leu
„Magneţii” capacelor canalizărilor
Hoții de fier vechi din Valea
Jiului, „magneții”, s-au activat din nou. Au revenit la vechile metehne și fură capacele de canal de pe străzi, trotuare ș.a.m.d. Până să fie prinși de polițiile Văii Jiului, cei care constată canalele
Sustragerea de fier vechi de la fostele exploatări miniere și chiar de pe domeniul public reprezintă în continuare un obicei parcă împământenit al „magneţilor”, cum sunt numiţi în zona Văii Jiului, hoţii de fier vechi. Pentru că au cam furat ce era de furat, acum acești indivizi revin la capacele de canal. Operatorul regional, deși a schimbat mare parte din aceste capace cu unele moderne, rezistente și care nu pot fi valorificate, mai sunt locuri în care gurile de canal sunt acoperite cu capace din fontă. Circa 70 de lei valorează la un centru de fier vechi un astfel de capac, așa că hoţii le fură pe cele pe care le mai găsesc. Lipsa capacelor crește riscul de accidente atât în rândul oamenilor, cât și al autovehiculelor, așa că reprezentanţii operatorului regional de apă și canalizare Apa Serv fac un apei către populaţie.
„În ultima perioadă, s-a constat o acţiune continuă a celor care ne sustrag capacele de canalizare, lucru care ne afectează atât pe noi, cât e pusă și în pericol siguranţa cetăţenilor și a autovehiculelor. Acest lucru, din păcate, nu este anunţat direct la noi, ci în primul rând pe reţelele de socializare, după care 112, iar noi care remediem suntem ultimi anunţaţi sau
În urmă cu un veac
neacoperite, fac poză și pun pe Facebook, în loc să anunțe Apa Serv. Operatorul regional face astfel un apel către populație, să anunțe chiar și astfel de probleme la dispeceratul societății, care funcționează nonstop.
nu suntem anunţaţi deloc.
Rugămintea mea este să fim și noi anunţaţi, chiar primi, pentru că orice intervenţie, reclamaţie sau sesizare făcută la dispeceratul central, este preluată transmisă în cel mai scurt timp, echipelor de intervenţie, și putem interveni. Noi ne autosesizăm, dar cel mai bine ar fi să fim anunţaţi la dispeceratul central”, a spus Cristian Ionică, directorul general Apa Serv Valea Jiului
S.A.
Pentru ca intervenţiile celor de la Apa Serv Valea Jiului să fie cât mai rapide în situaţiile în care sunt semnalate astfel de probleme, reprezentanţii operatorului spun că, dincolo de sesizarea la 112 sau de reclamaţiile făcute pe reţelele sociale, mult mai eficientă este sesizarea problemelor de acest fel la Dispeceratul Apa Serv, disponibil 24 de ore din 24, la numerele de telefon: 0254-541.861 sau 0354108.203 sau 0766.008.152. Odată ce apel este primit la Dispecerat, echipele de intervenţie acţionează imediat.
Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului
Lupeni
Locurile de parcare – o problemă aproape rezolvată
700 de locuri de parcare moderne a realizat doar anul acesta administrația publică locală a Lupeniului. Aproape 1.000 s-au construit și anul trecut. Încă pe atâta urmează să se mai realizeze și în anii viitori.
Politica de gestionare a parcării urbane este unul dintre cele mai puternice instrumente aflate la dispoziţia primăriilor pentru a influenţa tiparele de mobilitate urbană, pentru a controla amenajarea și utilizarea spaţiului urban și, în ultimă instanţă, pentru a
Peste 4.000 de pacienți mai pot fi salvați
determina calitatea vieţii urbane și deci fericirea locuitorilor orașului. Încă de când a venit la primărie, Lucian Resmeriţă ţinut să pună punct lipsei locurilor de parcare în municipiu. A realizat o strategie, a atras fonduri și a amenajat mii de locuri de parcare.
Apel pentru donarea de organe
Medicii Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj au lansat, luni, un apel pentru o mai mare deschiderea în ceea ce privește donarea de organe a celor aflați în moarte cerebrală, astfel încât să poată fi salvate cât mai multe vieți. La ora actuală în țara noastră peste 4.000 de pacienți așteaptă un organ salvator.
Reprezentanţii celor institutului au lansat un apel către români. Acestora li se recomandă să arate mai multă deschidere privind donarea de organe, având convingerea că vor salva mai multe vieţi. Potrivit acestora, medicii din centrele de donare depun eforturi pentru a convinge familiile pacienţilor aflaţi în moarte cerebrală.
Statisticile europene arată că în 2023 peste 39.000 de pacienţi din UE se aflau pe listele de așteptare pentru un transplant, iar rata de acceptare a donării rămâne insuficientă pentru a acoperi nevoile.
În România, la 21 octombrie 2024, conform Registrului Naţional de Transplant de la Agenţia Naţională de Transplant, erau 4.317 pacienţi care continuau să aștepte un organ salvator.
Conform medicilor, acordul dat de familie într-un astfel de caz poate salva până la opt pacienţi. În plus, specialiștii îi asigură pe aparţinători că nu există „activităţi suspecte în acest sens”.
Peste 1.000 anul trecut, alte 700 anul acesta și minim încă pe atâtea sunt în plan și pentru 2025.
„La parcările din oraș am reușit de curând să finalizăm un proiect foarte mare pe partea de infrastructură rutieră, chiar pe centură lângă A7, am reușit să finalizăm o parcare de aproximativ 25 de locuri de parcare. Am
administrativ la ei și deocamdată lucrarea este sistată. Însă ea se află din punct de vedere al graficului de execuţie în timp, fiindcă are 2 ani, termen de finalizare”, a declarat Lucian Resmeriţă, primarul din Lupeni. Majoritatea parcărilor sunt amenajate în cartiere tocmai pentru ca arterele principale să fie eliberate de mașinile
finalizat o anumită etapă în ceea ce înseamnă parcări. Anul acesta am reușit să facem undeva la aproximativ 700 de parcări. Dar noi mai avem un proiect mare pe Anghel Saligny la care se lucrează și în acest moment, în care avem și acolo foarte multă infrastructură rutieră și parcări de rezolvat. Momentan, avem o mica stagnare din partea firmei, fiindcă au intervenit niște probleme de ordin
de pe marginea drumului. Luând în considerare ritmul accelerat în care crește numărul de mașini, locurile de parcare nu vor fi niciodată suficiente. Dar chiar și așa, la Lupeni acest capitol este organizat foarte bine. Primăria concesionează fiecărui cetăţean care solicită locuri de parcare, în funcţie de disponibilitate, iar asta face ca în Lupeni vecini să nu ajungă să se mai certe pe locul de parcare.
Editorial: zvjro2008@yahoo.ro
Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN
Loredana JUGLEA - 0723.446831
loredanajuglea@yahoo.com
Gheorghe OLTEANU - 0724.930338
Mihaela PETROŞAN
Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia
Lupeni
Bazinul
de înot aşteaptă
În Vestul Văii Jiului, la Lupeni, prin Compania Națională de Investiții s-a construit cel de-al patrulea bazin de înot didactic din această zonă. Lucrările sunt realizate în proporție de 99%. Mai
Lucrările la bazinul de înot didactic din Lupeni puse pe pauză în urmă cu un an, dar reluate în primăvară, sunt astăzi finalizate în proporţie de 99%. Teoretic și practic, toate lucrările au fost finalizate, dar pentru ca obiectivul să poată fi oficial inaugurat, mai trebuie întocmite niște documente.
„Bazinul de înot didactic din Lupeni este finalizat în proporţie de 99%, dar, din păcate, intervine o anumită problemă cu actele adiţionale ce trebuie semnate de către finanţator. Chiar zilele trecute m-am întâlnit cu constructorul care a executat o lucrare de cea mai bună calitate și care a spus că mai trebuie rezolvate două acte adiţionale. Un act adiţional este deja la Ministerul Dezvoltării, în analiză. După ce va fi semnat, firma respectivă trebuie să mai emită un astfel de documente pentru a
Vulcan
doar recepţia finală
trebuie făcută doar curățenia finală, însă obiectivul nu poate fi deocamdată inaugurat. Se așteaptă recepția finală, care ține de birocrație, după care bazinul se va deschide.
putea finaliza lucrările. Ele în teren sunt executate, dar nu ne pot fi predate pentru că nu este rezolvată partea de hârtii.
Momentan, se lucrează la curăţenia din interior, am început să pregătim și echipele care se vor ocupa de obiectiv, dar nu vă pot spune un termen, când îl vom deschide, pentru că știţi partea
birocratică durează, dar vom reuși alături finanţator, constructor să finalizăm și asta”, a declarat primarul din Lupeni, Lucian
Start promiţător
Lucrările de eficientizare energetică a clădirilor rezidențiale din Vulcan s-au desfășurat destul de greoi. O dovedesc asta numărul redus de blocuri de locuințe la care s-a început și s-a încheiat procesul de reabilitare termică și durata necesară încheierii lucrărilor.
Numai că, iată, surpriza plăcută a survenit la încheierea mandatului consiliului local ales pentru intervalul 2020-2024.
La ședinţa de îndată din ziua de marţi, 22 octombrie, au apărut la ordinea de zi cinci proiecte de hotărâre în care li se solicitau aleșilor locali dezbaterea și aprobarea notelor de concepţie și a temelor de proiectare pentru tot atâtea obiective de investiţii ale clădirilor
cuprinse în programul de eficientizare energetică.
Momentul poate fi luat și ca un impuls dat acestei activităţi care, în alte localităţi ale Văii Jiului, a luat un avânt de invidiat.
Ce-i de precizat de la bun început este faptul că eficientizarea termică se va face cu contribuţia financiară de 3 la sută a administraţiei publice locale și de 2 la sută a locatarilor.
Resmeriţă. Valoarea proiectului este de aproximativ 12 milioane de lei. Bazinul de înot de la Lupeni este construit în zona Agrement, în vecinătatea
staţiei de plecare a telegondolei către staţiunea turistică Straja, pe un teren în suprafaţă de 15.430 mp pus la dispoziţie de Consiliul Local Lupeni. Dacă partea birocratică se mișcă bine, odată cu sezonul de iarnă, bazinul de înot va putea fi inaugurat, oferind turiștilor o alternativă de petrecere a timpului liber.
Totodată, lupenenii, dar mai ales elevii din municipiu, vor putea practica înotul, cel mai complex sport posibil.
Imobilele pentru
care au fost aprobate documentele menţionate sunt blocul D de pe Aleea Lăcrămioarelor, blocul 35 a de pe strada Pinului, blocul EVSN de pe Nicolae Titulescu și blocurile F 9 și E 2 de pe bulevardul Mihai Viteazul. La toate blocurile amintite nota conceptuală și
tema de proiectare au fost întocmite conform Hotărârii Guvernului nr.907/ 2026 privind etapele de elaborare și conţinutul cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. Gheorghe OLTEANU
O radiografie a școlilor lupenene
Publicăm în aceste pagini ale cotidianului nostru câteva momente din istoria învăţământului lupenean, istoric în care învăţătorul Ioan Ciora, director al Școlii Primare nr. 2, face o figură cu totul aparte.
Din articolul „Școlare”, publicat în presa locală în toamna anului 1924, aflăm câteva amănunte importante pentru istoricul învăţământului lupenean: „(…) Școala de preluare era una dintre cele mai devastate și neglijate din Valea Jiului. Avea 8 sale de învăţământ, care erau concentrate toate într-un loc, în Colonia Centrală, pentru că aici locuiau străinii. Românii, ale căror locuinţe erau pe la periferii, din pricina depărtării, nu-și prea puteau trimite copiii la școală. După preluare însă s-au schimbat toate. În 1919 s-au înfiinţat școli în coloniile Victoria și Carolina, în 1920 în coloniile Ștefan și Braia, așa acuma nu se plânge nimeni că, din pricina depărtării, nu-și poate trimite copiii la școală. Ca să fie și mai ajutat învăţământul, societatea Urcani - Valea Jiului edifică în anul acesta (1922 - n.a.) o clădire cu 6 sale de învăţământ și 4 locuinţe pentru învăţători, care va fi predată gratuit Statului spre folosinţă. Numita societate este ferm convinsă că un lucrător cult, poate produce mai mult decât unul incult. De altfel, s-a dat ordin din partea direcţiunei la toate uzinele să nu se mai primească nici un lucrător la meserie, dacă n-a frecventat 4 clase medii. Tot această societate a dăruit cu ocazia serbării zilei de 10 mai școalelor din localitate 28 de drapele mici, din pânză, pentru sărbătorile naţionale”. De reţinut filosofia adâncă, cu bătaie lungă, a societăţii miniere, principalul angajator din Lupeni:
„Numita societate este ferm convinsă că un lucrător cult, poate produce mai mult decât unul incult”.
Banchet în onoarea directorului Ciora
La începutul lunii ianuarie 1924, cu prilejul numirii învăţătorului Ioan Ciora director al Școlii Primare Nr. 2 din Lupeni în sala mare a Casinei Române, corpul didactic și fruntașii comunei au dat un banchet. În cinstea învăţătorului Ciora au toastat, prezentând „activitatea și
au ţinut a doua întrunire din anul 1924 la Școala Primară din Uricani. La eveniment participă și I. Ciora, directorul Școlii Primare nr. 2 Lupeni. Din relatarea unuia dintre dascălii participanţi aflăm istoricul amănunţit al acestei ședinţe:
meritele sărbătoritului, urându-i ani mulţi de muncă rodnică în noua slujbă ce i s-a dat”: I. Pop și Ștefan Magdo (directorii școlilor medii din Lupeni), G. Pasca (directorul Școlii Primare No. 1), părintele canonic N. Zugravu, preotul ortodox V. Șandru, d-na M. Oprișapreședinta Reuniunii femeilor unite, D. Socol (prim-secretarul comunal) și profesorul I. Niciu (viitorul primar al Petroșaniului).
Directorul Ciora la ședința cercului cultural
Duminică, 19 noiembrie, membrii Cercului cultural circumscripţia Lupeni
„Pe un timp foarte friguros la orele 8 a.m. învăţătorii și învăţătoarele din Lupeni au plecat și de data aceasta să-și facă datoria ce le-o impune spinoasa și greaua meserie de apostoli ai neamului. La rugămintea d-lui Octav Munteanu, președintele cercului și a dlor Pascha și I. Ciora, ambii directori școlari, onorata societate minieră din localitate, prin dl. director Kullley, cu multă bunăvoinţă ne-a dat și de data aceasta concursul ei, punându-ne la dispoziţie trăsurile necesare pentru transportul dascălilor la școala din Uricani, - învăţătorii și învăţătoarele aduc viile lor mulţumiri onoratei societăţi. Drumul dintre Lupeni și Uricani fiind foarte rău, ca toate drumurile în munţi, dascălii au ajuns la destinaţie abia la ora 10 a.m. Sosirea la Uricani. În comună am fost primiţi de către d-ra învăţătoare Hortenzia Marian și de dl. M. Bogza, ambii tineri învăţători veniţi din Moldova. Școala, o clădire foarte frumoasă cu săli higenice de propunere și cu locuinţe pentru învăţători, era frumos ornată. La slujba religioasă, învăţătorii n-au luat parte, deoarece slujba s-a oficiat la biserica din sus, și timpul fiind prea înaintat, s-a început imediat ședinţa intimă. D-ra Ana Schotz, învăţătoare la secţia germană în
Lupeni, a binevoit a ne ţine o lecţiune practică din muzică cu elevii claselor a III-a și a IV-a predând cântecul June române. Ca o bună dăscăliţă și bună muzicantă, lecţiunea, deși n-a fost pregătită - deoarece d-na M. Oprișa, învăţătoare în Lupeni, fiind bolnavă n-a putut lua parte, și deci nu și-a putut ţine conferinţa anunţată -, totuși, a reușit să înveţe pe copii în timp de 20 de minute, care au deprins bine cântecul predat. Lecţia și-a ajuns scopul, reușind în totul. Remarcăm cu această ocazie bunele însușiri metodice ce posedă d-ra învăţătoare, precum și talentul și vocaţiunea de dăscăliţă, dovedindu-ne că este o bună pedagogă. Lecţia n-a fost cruţată nici de critică, care a scos în evidenţă cele de mai sus la adresa d-rei.
La ora 1 ½ harnicii dascăli din Uricani ne-au servit o masă destul de copioasă. În tot timpul mesei a domnit o mare însufleţire, rămânând toată lumea pe deplin mulţumită de felul cum au fost serviţi. Ca la orice adunare care se termină printr-o masă comună, n-au lipsit nici obișnuitele toasturi. Primul care închină paharul este dl. M. Bogza, învăţător din localitate, care spune că a venit pe aceste plaiuri împins nu de vreo dorinţă de îmbogăţire sau acaparare cum au mulţi credinţa că „din vechiul regat nu vine decât pleava și gozura și care nu-s buni de nimic acolo”, ci de adevărate sentimente de neam, ţară și Rege, ce i-au fost sădite în suflet de dascălul său. Datoria azi îl face ca la rând și el să sădească aceleași rădăcini dătătoare de viaţă, mai ales în această parte a ţării, unde se simte atâta lipsă. Închină paharul în sănătatea dascălilor, urându-le bun venit.
Dl. președinte Octav Munteanu închină paharul în sănătatea tinerilor dascăli ce au venit în mijlocul nostru, plini de avânt și călăuziţi de un idealism curat pentru ridicarea culturală și morală a neamului nostru.
Dl. I. Ciora își exprimă bucuria și mulţumirea ce o simte ori de câte ori se află în mijlocul colegilor la asemenea
ocaziuni. Închină paharul în sănătatea corpului didactic care se jertfește și duce războiul de alungarea întunericului și ignoranţei ce domnește astăzi la sate. Ultimul care ia cuvântul este dl. C. Marian, secretarul cercului, care spune că pentru consolidarea și întărirea temeliei neamului și a ţării, care a cerut mari impozite de sânge, trebuie să ne unim sufletește și să dispară acel noi și voi și să fim un trup și un suflet. Spune că în mijlocul nostru aflându-se colegi și de altă naţionalitate, care și aceștia în mod indirect lucrează la luminarea viitorilor cetăţeni români, să le arătăm aceeași dragoste. După masă, membrii cercului cultural trec în ședinţa publică. Sala cea mare a școalei devenise neîncăpătoare, căci bătrâni, cu mic cu mare, au ţinut să ia parte la întrunirea noastră. Aceasta datorită că la Uricani s-a ţinut și anul trecut asemeni întruniri, desigur că oamenii și-au dat seama de scopul străduinţelor noastre.
Corul format din dascălii prezenţi împreună cu copii de școală au cântat Trăiască Regele mulţimea sculându-se în picioare. În ședinţa publică vorbește dra M. Maier, învăţătoare din Lupeni despre Creșterea copiilor, d-ra conferenţiară face o frumoasă introducere, arătând rolul ce-l au mamele în creșterea și educaţia copiilor. Spune că mama trebuie să se jertfească pentru odraslele lor cum făceau odată femeile romane, amintind pe Cornelia mama Grahilor, mame care au dat buni cetăţeni imperiului Roman, ajungând cel mai puternic popor de pe acele vremuri. Spune că copilul în viaţă trebuie să intre cu respectul de religie, cu dragostea de familie, de neam, de patrie, și cu darul de muncă. Conferinţa fiind spusă în graiul poporului și cu mult suflet suntem siguri că conferenţiara și-a ajuns scopul; femeile arătându-se, într-adevăr, convinse de cele auzite. După terminarea conferinţei, au urmat mai multe cântece și declamări. Corul fiind condus de dl. înv. M. Bogza, iar recitările de d-ra. învăţătoare Hortensia Marian. Copiii au cântat mai multe cântece cu subiecte eroice și populare și au declamat mai multe poezii și anecdote. Atât corul, cât și poeziile au fost executate într-un mod deosebit. În special, micii copilași care recitau poeziile, după felul cum le interpretau precum și gesturile lor, stârneau ropote de aplauze printre auditori. Asemeni și părinţii copiilor erau foarte mulţumiţi, văzându-și odraslele lor cum se produceau cu cântece și poezii. Ne face o deosebită plăcere de a releva munca depusă de tinerii dascăli din Uricani, care abia de o lună sunt veniţi în comună, dar care ne-au dovedit puterea lor de muncă, conștienţi fiind de datoria lor și de misiunea ce le-o implică această meserie de apostoli. Dl. președinte, mulţumind publicului pentru osteneala ce și-au dat-o pentru a asista la această întrunire, declară ședinţa închisă, anunţând-o pe cea viitoare la Lupeni, la Școala Primară No. 1, în ziua de 14 Dec. a.c.
Cu această ocaziune, dl. Gavril Pascha, directorul Școlii Primare No. 1, a binevoit a dona din propriii bani suma de 100 lei pentru trebuinţele de cancelarie a cercului cultural, căruia până-n prezent nu i s-a dat nici un ban din partea comitetelor școlilor din loc, deși sunt 2 comitete ale Școlii Primare în Lupeni. Aducem mulţumirile noastre pe această cale d-lui director al Școlii No. 1. Gestul e frumos și bun de imitat și de alte persoane”.
Un director dirijor
ASTRA organizează, 1 Decembrie, la Lupeni o sărbătoare grandioasă a zilei reîntregirii neamului. La serbare, învăţătorul I. Ciora schimbă creta cu bagheta de dirijor, conducând cu dăruire corul elevilor.
Cum această sărbătoare a fost consemnată pe larg în presa locală, știm exact amplitudinea atmosferei: „În cadrele agenturei Astra s-a sărbătorit și aici cu multă însufleţire patriotică memorabila zi de 1 Decembrie. Edificiile erau frumos împodobite cu drapele naţionale. La ora 9 dimineaţa s-a oficiat serviciul religios în toate bisericile.
După serviciul religios s-au aranjat serbări școlare la toate școlile din localitate cu cântări și declamări patriotice, iar la ora 12 s-a făcut la primărie o frumoasă recepţie constătoare din autorităţi, profesorii de la școala medie de băieţi și de fete, precum și toţi învăţătorii școlilor primare. În numele celor prezenţi vorbește dl. Canonic Nic. Zugravu (…) în cuvinte alese și înălţătoare îi răspunde, în numele primăriei, dl. Dionisie Socol, primnotarul comunei.
După recepţii, a urmat în Casina Română un banchet, la care s-au rostit mai multe toasturi, reliefându-se în cuvinte însufleţite însemnătatea zilei. Toastul d-lui Emil Fărcaș, poliţai, pentru poporul român, în special, a fost acoperit de un ropot de aplauze. Seara, la ora 6, tot în localul Casinei Române s-a aranjat o splendidă festivă școlară din partea școalei medii de fete cu un bogat program de cântări și declamări. În cadrele festivalului, dl. Ioan Pop, directorul acelei școale, a ţinut o prea frumoasă conferinţă, iar dl. Ioan Ciora a fost viu aplaudat pentru conducerea dibace a cântărilor corale. A făcut o bună impresie delegaţia corpului didactic Vulcan, care, sub conducerea d-lui director școlar Lelieni, a luat parte la festival. Ce bine ar fi dacă această iniţiativă a vulcănenilor, prin reciprocitate, s-ar repeta și altă dată, cel puţin ne-am putea cunoaște noi, cei din Valea Jiului”. Semnificativă, pentru retorica discursurilor patriotico-oficiale ale vremii, este și cuvântarea rostită de dl N. Zugravu, canonic greco-catolic, cu ocaziunea recepţiunei de la Primăria Lupeni la 1 Decembrie 1924: „Întocmai ca sub acordurile unei minunate musici cerești, ne aflăm și astăzi sub impresiile măreţei zile de 1 Decembrie 1918. Zidurile bătrânei cetăţi Alba Iulia,
martore oarecând dramei sfâșietoare a martirilor Horea, Cloșca și Crișan, umilirei eroului Avram Iancu și altor înjosiri, ce a suferit neamul nostru, de odată se văd prăbușite - nu de puterea obuzelor, ci de valul de însufleţire românească, fără pereche în istoria neamurilor. Prin rostul miilor și zecilor de mii adunaţi acolo grăiesc moșii și strămoșii plecaţi de mult în morminte, cu dorul de a vedea ziua cea mare, hărăzită prin lacrimi și suferinţe pe seama urmașilor. În acea zi s-a văzut răzbunată toată jalea și suferinţa trecutului, însuși viteazul Mihai din albastrurile cerului va fi mărit aureola gloriei sale văzând înfăptuit idealul pe care el nu l-a putut stăpâni decât pe o trecătoare clipită. Glasul lui de arhanghel pare că striga în urechile fiecăruia: Românii mei, vitejii mei, toată ţara Ardealului cu codrii ei, cu văile și munţii, cu câmpiile mănoase, în toate bogăţiile de la suprafaţă și din adâncime, - iată de acum toate le aveţi în stăpânire și mai pe sus de aceste bogăţii materiale, sunteţi stăpâni pe sufletul vostru, pe limba voastră dulce: vorbiţi-o, cântaţi-o, fără teama de a mai cuteza cineva să se pună de curmezișul aspiraţiilor voastre. Graniţele mincinoase astăzi sunt desfiinţate pentru totdeauna și fără teamă puteţi alerga la sânul de mamăîmbrăţișaţi-o, iubiţi-o ca pe mama voastră dulce! Sentimentele acestea, care sălășluiau în sufletele noastre înainte cu 6 ani, ne stăpâneau, și astăzi le simţim, ni-le povestim zilnic unul
altuia, dar mai ales în această zi, pentru noi ardelenii, sărbătoare a sărbătorilor, simţim nevoia de a face o confesie publică în faţa unei autorităţi, de aceea am venit aici la primărie, treapta cea dintâi pe scara ierarhiei autorităţilor românești. Pe lângă însufleţirea ce ne stăpânește, ca oameni reali ne place a privi realitatea în faţă. După șase ani de la unire, de multe ori bucuria noastră a fost tulburată și de picurii amărăciunei cauzate de multe neajunsuri și lucruri netrebnice. Știm însă că trecem prin vremuri de refacere, mai știm și aceea că relele nu provin din faptul unirii, ci de la oameni mici de suflet, mari de patimi, al căror patriotism se extinde abia până unde ajunge egoismul lor netrebnic. Însă, pe cum ploaia curată a cerului spală murdăria pământului și pe cum sufletul aerului alungă pleava, ca să rămână grâul curat ca aurul, tot astfel avem nădejde că sufletul curat al geniului neamului nostru va elimina din sânul său pe toate plevele și elementele netrebuincioase. România Mare au creat-o sufletele mari și altruistice, și tot aceste suflete vor păstra-o și în viitor. Acestor suflete ne închinăm astăzi, dăm expresiune dragostei noastre neprecupeţite de ţara noastră scumpă, exprimăm devotamentul și loialitatea noastră faţă de dinastia română, urăm din tot sufletul că patria noastră să înflorească, iar Măria Sa Regele Ferdinand și întreaga familie domnitoare la mulţi ani să trăiască!”.
Marian BOBOC
Ostrovschi
„Una dintre misterioasele crime, cari au pasionat în ultimul timp în mod deosebit poliţia orașului Cluj, precum și întreaga opinie publică, - a fost asasinarea plutonierului major P. Milica, din Bat. VI Adm. Cluj. În dimineaţa zilei de 6 martie [1930 s.n.] poliţia face o lugubră descoperire. Plutonierul major P. Milica din Bat. VI Adm. Cluj, a fost găsit asasinat în dosul bisericei Sf. Petru din Calea Victoriei. Cadavrul prezenta o rană deschisă la gât, provenită probabil dintr-o lovitură de cuţit.
Autorităţile militare înștiinţate de Chestura poliţiei Cluj, - fiind vorba de un militar, - deleagă pe dl. Comisar Regal Lt. Stavrica, din Consiliul de Război al Corpului VI Armată, să facă alături de autorităţile poliţienești,primele cercetări.
Dar teatrul crimei nu prezenta nici un indiciu, care să poată duce la descoperirea criminalilor. Pe cadavru nu se aflau nici urmele unei lupte, care între astfel de împrejurări ar fi trebuit să aibă necondiţionat loc și nici urme de amprente digitale. Urme vizibile de pași de pași nu se aflau pe teren. Tot așa nu se afla nici vreun informator, care să fi putut da informaţii, oricât de neînsemnate pentru a putea prinde firul cercetărilor.
Un profund mister plana asupra crimei. Totul depindea doar de abilitatea poliţiei.
Între astfel de condiţiuni precare – și sub personala conducere a dlui Simeon Haţieganu, chestorul poliţiei municipiului Cluj, - să încep primele cercetări, care se perindă cu surprize și peripeţii de fiecare clipă, ca un film de cinematograf. Dar iată că cercetarea îndreptată în
direcţia bună aduce roade. Consiliul de Război arestează pe plutonierul Constantin Moldovan, sub bănuiala de asasinat. Poliţia constatase anume, că plutonierul major Milica își petrecuse noaptea fatală în tovărășia plutonierului Moldovan. Mai descoperise apoi, pe vestonul plutonierul Moldovan pete de sânge, care probabil proveneau de la sângele plutonierului Milica. Convingerea despre vinovăţia – ori cel puţin participarea la crimă – a plutonierului Moldovan părea cu siguranţă dovedită.
Totuși plutonierul Moldovan supus unui interogator sumar, nega crima. Un alibi nu putea dovedi și nici provenienţa petelor de sânge n-o știa justifica. Despre cele petrecute în noaptea crimei nu-și putea da seama precis, fiindcă atunci era turmentat complet de beutură. Totuși declară că petrecuse noaptea de 5 spre 6 martie în tovărășia plutonierul major Milica, cu care trăia în bune relaţiuni de prietenie, și că petrecuseră la câteva cârciumi din mahalaua orașului. Cam pe la orele trei dimineaţa ieșind ambii din restaurantul din Calea Victoriei nr.99 au plecat spre Biserica Sf. Petru – pe partea dreaptă a străzii povestind. În dreptul bisericei au traversat apoi strada pe partea stângă și în colţul casei cu nr. 106 au întâlnit doi civili, cari mergeau pe partea opusă a străzii. La un moment dat plutonierul Milica a strigat: <<Mână măgarul, mă>>. La auzul acestor vorbe cei doi civili le-au ieșit în cale cerândule socoteală de insulta pe care le-au adresat-o. După nu prea multe parlamentări s-au luat la bătaie. De aici înainte nu-și mai aduce aminte precis de nimic. Reţine numai faptul că a lovit pe unul dintre civili în cap cu centura, iar după asta a luat-o la fugă de teamă să nu fie bătut de ei. Pe plutonierul Milica l-a lăsat acolo singur, fără ca să știe ce s-a întâmplat cu el. Între aceste împrejurări și sub povara aparenţelor, cari îl inculpau, poliţia judiciară își întărise părerea că plutonierul Moldovan e asasinul. De aceea, plutonierul a și fost reţinut arestat, iar vestonul cu pete de sânge a fost trimis la Institutul de Medicină Legală din Cluj pentru cercetări. Între timp, poliţia pornise cercetări discrete și pentru descoperirea celor doi civili misterioși cari încă se părea că nu puteau fi tocmai streini de crimă. Și tocmai la timp. Pentru că dl. dr. Kernbach – un reputat specialist în
materie de medicină legală – după minuţioase cercetări de laborator, spulberă bănuiala de vinovăţie ce plana asupra plutonierului Moldovan. Fiindcă, deși pe vestonul plutonierului Moldovan se găseau, ce e drept, urme din sângele plutonierului Milica, s-au mai găsit însă în același timp și pete de sânge care proveneau de la o terţă persoană. Întrebarea ce se punea acum era: cine era această terţă persoană și cum ajunsese sângele ei pe vestonul lui Moldovan?
Făcând noi cercetări pentru identificarea celor doi civili, arătaţi de plutonierul Moldovan, după o muncă asiduă de zi și noapte, poliţia începe să dezlege misterul. În seara zilei de 19 martie, tocmai când se părea că cercetările au ajuns la un punct mort, șeful poliţiei judiciare arestează pe Iosif Gombos, șomeur, din strada Cărămidarilor nr.11, sub bănuiala de asasinat.
De aici încolo lucrurile se desfășoară cu repeziciune. Gomboș luat din scurt, fără prea multă ezitare își denunţă complicele: Francisc Butyka, mecanic, din Calea Victoriei 179, pe care poliţia îl și arestează în aceiași seară.
plutonieri a strigat <<Mână măgarul, mă>>. Atunci cei doi tovarăși, Gombos și Butyka, simţindu-se ofensaţi, au trecut strada de cealaltă parte și au cerut socoteală celor doi plutonieri că de ce i-au făcut <<măgari>>. Plutonierul Milica în loc de răspuns i-a înhăţat să-i ducă la poliţie. Cum cei doi civili se împotriveau, s-au încăierat. Nu se știe precis cum s-a produs încăierarea pentru că toţi erau cam beuţi, dar sfârșitul se știe: asasinarea plutonierului Milica.
Duși la poliţie cei doi tovarăși au făcut mărturisiri complete cu un cinism revoltător.
Ei au arătat cum au chefuit în noaptea fatală la restaurantul Szilagyi, din Calea Victoriei, cum au trecut apoi de acolo, cam pe la orele 12 noaptea la restaurantul Bene, un restaurant foarte aproape de cârciuma în care au chefuit cei doi plutonieri, unde au stat până la orele 3 dimineaţa, când au părăsit restaurantul. De la Bene au plecat înspre casă, luând-o pe jos pe Calea Victoriei, până în dreptul magaziei de scânduri <<La Bradul verde>>, unde sau oprit. Cam în aceiași vreme, pe cealaltă parte a străzii mergea înspre casă plutonierul-major Milica, împreună cu plutonierul Moldovan, ambii bine dispuși.
La un moment dat, unul dintre
În urma acestor destăinuiri, poliţia a avizat parchetul militar, cerând imediata punere în libertate a plutonierului Moldovan, care este complet nevinovat și care a fost invitat la o confruntare cu criminalii, pentru a stabilii crima în amănunte. Cum însă confruntarea n-a dus la prea mare rezultat, dl. Simeon Haţieganu, chestorul poliţiei orașului Cluj, a recurs la reconstituirea crimei, care s-a executat sub directa sa supraveghere. În decursul reconstituirei s-au stabilit și cele mai mici amănunte. Beligeranţii, care ajunseseră la mijlocul străzii s-au despărţit în două tabere. De o parte Gombos cu Milica, iar de altă parte Butyka cu Moldovan.
La un moment dat Gombos a vrut să fugă. Milica însă l-a prins. Atunci Gombos s-a năpustit asupra lui Milică, înfigându-i în gât cuţitul până la mâner. Milica a căzut jos în nesimţire. Gombos speriindu-se de ceea ce făcuse a luat pe Butyka și au fugit împreună. Plutonierul Moldovan încă a fugit, fără însă să știe că Milica e rănit mortal.
Ajunși acasă, Gombos a îngropat cuţitul asasin într-un băligar, iar pe Butyka l-a ameninţat cu moartea, dacă cutează săl trădeze. Nici nu l-a trădat. Cu ocaziunea reconstituirei crimei, cuţitul a fost dezgropat de însuși asasinul și predat poliţiei. Cu asta s-a sfârșit misterul dramei plutonierului P. Milica, care a fost deslegat numai graţie priceperii conducătorului chesturei poliţiei municipiului Cluj, dl. Simeon Bărnuţiu”. („Gardianul. Revistă lunară polițienească-cetățeneascăsocială”, Anul I, Cluj-Napoca, martie-aprilie 1930)
Alergare prin pădure
Silip - pe primul loc
Atletul din Valea Jiului, Codrea Silip, a bifat un loc 5 în clasamentul general și primul loc la categoria sa de vârstă la un concurs de alergare în pădure.
După mai multe curse scurte, dar de intensitate, alergate în ultimele săptămâni, atletul Silip a decis pe finalul sezonului să alerge și la o cursă mai lungă, iar pentru asta s-a dus la Reșiţa, „acolo unde o comunitate tare faină de oameni organizează în fiecare an evenimentul AlerGând la pădure, care anul acesta a împlinit 10 ani. Știam deja din anii trecuţi că organizarea e impecabilă, implicarea voluntarilor, foarte numeroși, totală, traseul superb ce te poartă din centrul Reșiţa până la lacul Văliug de la poalele Semenicului și apoi înapoi la Reșiţa în cea mai mare parte prin pădurea pictată de culorile toamnei pe poteci încărcate din
Fotbal. Liga 3
S-a tras cortina peste tur
belșug de frunze. Aveam nevoie de o cursă lejeră, așa că din start m-am decis să fug fără să ies din zona de confort cei 44 km/ 1700 m, să mă bucur în singurătatea pașilor mei de liniștea pădurii și de culorile ei, să fiu doar eu cu gândurile și trăirile mele…”, a povestit alergătorul.
Echipa de fotbal Minerul Lupeni a încheiat turul pe un loc de Playoff. Liderul seriei 9, din liga 3, CSC Peciu Nou nu a putut înscrie deloc în poarta campioanei județului Hunedoara, Minerul Lupeni.
Peciu a câștigat turul de campionat, majorându-și la 3 puncte avansul în fotoliul de lider după runda finală a primei jumătăţi a sezonului regulat. Și asta graţie jocului rezultatelor.
Cei din Peciu au avut parte vineri de un duel de podium la finele turului, cu campioana Minerul deţinătoare a 4 puncte mai puţin, iar roș-negrii din Valea Jiului au încheiat turul pe locul 4.
Minerul Lupeni a încheiat deplasările turului, fără a fi scos absolut deloc mingea din plasa propriei porţi.
Întâlnirea de pe „Comunalul” Peciului Nou a reprezentat un duel al aspirantelor la calificarea în grupa I valoric.
CSC Peciu Nou s-a ales, fie și fără a învinge acasă în etapa a IX-a, cu un avantaj de 3 puncte în frunte, dat fiind eșecul Progresului Pecica la Cermei, iar avansul faţă de prima clasată sub linia calificării în play-off, Lotus, e de doar 5 puncte.
Minerul Lupeni va reveni și sâmbăta viitoare în Timiș pe „Electrica”, de la ora 14:00, la startul returului, împotriva Politehnicii, după un 2-2 în jocul direct de la 1 septembrie de la Lupeni.
Karate De la Buenos Aires
s-a întors la Simeria cu aur
Ionuț Vesa, sportiv al Clubului Sportiv CFR Simeria și component al lotului național de karate, a reușit o performanță remarcabilă.
În cadrul Campionatului Mondial de Karate de la Buenos Aires, din Argentina, Ionuţ Vesa a cucerit medalia de aur la categoria sa, alături de coechipierul său, Demian Kevin, care a completat podiumul alături de sportivi din Polonia (locul 2) și Italia (locul 3).
România s-a clasat pe un meritoriu loc 2 în clasamentul general pe ţări, într-o competiţie strânsă, în urma Italiei (loc 1), dar înaintea Braziliei (loc 3) și a ţării gazdăArgentina (loc 4).
„Este o dovadă a dedicării și talentului sportivilor noștri, precum și a eforturilor depuse de antrenori, printre care se numără și Ion Hriţcu, antrenor secund al lotului naţional”, a fost mesajul clubului simerean.
Vând casă “la căsuţe”, pe str. Viitorului - Petroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.
Pagină realizată de Loredana JUGLEA
Proiect aprobat, felicitări şi cuvinte de mulţumire
Zona centrală din Vulcan care urmează să fie revitalizată, așa cum prevede un proiect de hotărâre aprobat de consiliul local în ședința extraordinară de îndată din 22 octombrie, se află lângă blocul F9, imobil despre care se vorbește că va intra în procesul de eficientizare termică.
La art.1
și 2
ale de acum hotărârii de consiliu local se precizează că au fost aprobate nota conceptuală și tema de proiectare pentru obiectivul de investiţii
„Revitalizare zonă centrală”. Cele două documente, aflăm din referatul de aprobare, „au fost întocmite în conformitate cu cerinţele HG 907/2016 și au ca obiect stabilirea datelor preliminare necesare
implementării obiectivului de investiţii propus, prezentarea informaţiilor cu privire la estimarea suportabilităţii investiţiei publice și caracteristicilor specifice investiţiei”.
La ședința de consiliu local de la acea dată, prezidată de domnul Pompiliu Barbu, ultima a consiliului local care și-a încheiat mandatul cu această adunare, au fost prezenţi optsprezece dintre cei nouăsprezece consilieri locali. A fost, oarecum, și un fel de ședinţă festivă, pentru că președintele de
viceprimarul Malvine
dar și câţiva consilieri locali au ţinut să ţinut să adreseze felicitări și cuvinte de mulţumire pentru colaborarea bună și fructuoasă avută în cei patru ani care au trecut.
Gheorghe OLTEANU
ședinţă, primarul Cristian Merișanu și
Socaci,