CMYK
Eşti pe bune cu comandantul Titel? E clară treaba: poliţia nu te va hăitui vreodată pentru datoriile la stat!
PAGINA 3
Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro
LUNI
Ziarul Vãii Jiului
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
24 octombrie 2011 Anul IV Nr. 811 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:53 Apus: 18:28
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani
R
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3295 lei 1$ = 3,1440 lei 1₤ = 4,9702 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Continuă campania politicomincinoasă împotriva edilului Dănuţ Buhăescu Servind interese PDL, PPDD şi - se tot aude - chiar PSD Lupeni, două publicaţii periodice continuă o campanie mincinoasă împotriva primarului Dănuţ Buhăescu. Asta deşi, printr-o Sentinţă civilă emisă în luna mai a acestui an, primarul a demonstrat în instanţă că articolele din prima parte a campaniei media au reprezentat, de fapt, o suită de calomnii infecte. Zilele trecute, într-un articol publicat de acelaşi săptămânal dovedit a fi mincinos în instanţă (alte persoane publice acţionându-l, de asemenea, de curând în judecată) se spune că primarul ar fi deturnat fondurile FRDS destinate blocurilor F7 şi F9 de pe strada 1 Mai din Uricani. Nimic mai fals! Şi asta pentru că la blocurile respective nu s-a derulat vreodată un program FRDS! Autorul calomniilor, citat generos de autoarea articolului fără vreo minimă verificare, este un anume Todor Gheorghe. Personajul citat în articol nici măcar nu are un interes direct în cauză, nelocuind în blocurile respective, ci are motive de penibilă răzbunare împotriva primarului pentru următoarele motive: Gheorghe Todor a solicitat primarului ca fiica acestuia să fie pontată pentru a beneficia de ajutor social fără să muncească efectiv. Fiind refuzat de primar, se lasă acum folosit în această campanie murdară, construită dintr-o suită de calomnii. Mai mult, acelaşi individ a
solicitat primarului Buhăescu să fie pus preşedinte al Partidei Romilor la Uricani. Primarul i-a explicat că romii, nicidecum primarul, trebuie să nominalizeze un preşedinte al partidei şi, dacă îl cred demn, să îl şi aleagă. Dacă ar fi avut măcar minima intenţie de a se documenta, autoarea articolului ar fi aflat că administraţia locală are foarte puţine pârghii de a interveni în rezolvarea situaţiei unor imobile ale căror spaţii de locuit sunt, în mare majoritate, proprietate privată. Cu toate acestea, Primăria oraşului Uricani a depus anul trecut, în luna noiembrie, la MDRT un proiect pentru reabilitarea blocurilor F7 şi F9 de pe strada 1 Mai. De asemenea, pentru că într-un articol anterior s-au făcut referiri şi la blocurile 33 şi 35 de pe Aleea Teilor, o informăm pe autoarea articolului că s-a depus un proiect similar la MDRT şi pentru cele două blocuri. Din bani publici, Primăria oraşului Uricani a solicitat întocmirea întregii documentaţii
(studiu tehnic, energetic, proiect tehnic şi detalii de execuţie), necesară pentru reabilitarea celor patru blocuri, şi a depus-o la MDRT. De asemenea, pentru cei cu probleme sociale deosebite, administraţia este dispusă să achite din bugetul local contribuţia din proiect. Primăria oraşului Uricani a făcut, aşadar, tot ceea ce era legal posibil pentru locatarii din aceste patru blocuri. De ce nu au venit banii pentru reabilitarea acestor imobile? O invităm pe autoarea articolelor calomnioase să îl întrebe pe premierul Boc şi să ne spună şi nouă. Vom reveni.
PROGRAMUL SERII LA KAPITAL TV 17.15 - Info KTV 18.00 - Reporter KTV “Adarco, o afacere de MILIOANE!” realizator Alina PIPAN 20.00 - Info KTV 20.30 - EXCLUSIV
Romanian Fight Challenge Înregistrarea integrală a galei K1 desfăşurată în 21.10.2011 la Timişoara, cu participarea triplului campion mondial K1 - Remy Bonjasky şi a sportivului uricănean Alin Boroghină. Eveniment organizat de omul de afaceri Claudiu Scarlet - Milenium Shopping Uricani 23.10 - Cătălin Docea Direct
2 ACTUALITATE
Ziarul Vãii Jiului
luni, 24 octombrie 2011
Astăzi,
În faţa Primăriei Petroşani, paradă militară Organizatori: Primăria şi Consiliul Local Petroşani ora 11:30. Ora 12 este ora Evenimentul este prilejuit PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR oficială a demarării pade Ziua Armatei care, în PRILEJUITE DE SĂRBĂTORIREA radei. Invităm toţi petroşenenii în faţa primăriei mod oficial, este serbată ZILEI ARMATEI pentru a lua parte la evenipe 25 octombrie, dar de- DATA: 24 OCTOMBRIE 2011 ment. Menţionez că această paradă este un vansarea acesteia cu o zi LOCUL: Petroşani - Casa de cultură „Ion Dulămiţă”; semn al preţuirii noastre Ora 11.30 – Intrarea in dispozitiv a fanfarei din Vulcan; Defila Petroşani a avut ca lare pe traseul Hotel Petroşani – Primărie; Constituirea dispozi- pentru comunitate şi pentru Armată”, a declarat motiv disponibilitatea invi- tivului la Casa de cultura; maestrul de ceremonii, Ora 12.00 Semnalul Atenţiune! dat de trompetist; întâmpi taţilor, care au un rol imnarea delegaţilor; primirea raportului de către primar; trecerea Vasile Pop, preşedintele portant în punerea ei în Asociaţiei „Cultul în revistă a dispozitivului; salutarea Drapelului de luptă; inEroilor”. scenă. Prin urmare, a fost tonarea Imnului de stat; se anunţă scopul activităţii: sărbăAu fost invitaţi generalii torirea „Zilei Armatei”; prevăzută pentru astăzi. în rezervă ai Armatei Se dă cuvântul primarului, care salută prezenţa delegaţilor: Române din judeţul nosOra 12.15: Sfinţirea plăcii viitorului monument al Eroilor Realizarea amplasamentului va începe la Neamului; dezvelirea plăcii; punerea cilindrului cu H.C.L. şi a tru, Gorj şi Vâlcea: crucii; slujba religioasă; Constantin Ispas, Gabriel ora 11:30, când va fi arborat şi drapelul. Dumitrescu, Vasile Bâră şi Va fi prima pradă militară realizată în mu- Ora 12.45: Alocuţiunile invitaţilor; înmânarea carnetului de nicipiul nostru. Iar în decembrie, de Ziua „Membru de onoare” al ACMRR primarului Petroşaniului; dis- Florea Posteucă, ofiţeri superiori în rezervă ai Marii Unirii, Petroşaniul va avea parte de tribuirea unor diplome; 13.15: Depunerea de coroane de flori; Armatei Române, o altă surpriză plăcută. 13.30: Defilarea elementelor de dispozitiv participante; reprezentanţi ai asociaţi„Este firesc şi necesar să readucem în 13.45: Fotografii; Defluirea. ilor de veterani, ai Asociatenţia comunităţii noastre valorile aţiei „Cultul Eroilor” din Armatei Române, simbolurile pe care Participă subunităţi de la Batalionul de Geniu din Deva, Garnizoana Brad dar şi aceasta le apără, simbolurile statului Colegiul Liceal Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia, Inspecoficialităţi judeţene şi lonostru. Este important să ne reamintim toratul Judeţean de Jandarmi. cale şi reprezentanţi ai însemnătatea drapelului. Sunt lucruri pe Este posibil să participe şi Episcopul Gurie şi generalul Sălan. unor structuri militarizate. care trebuie să le preţuim. Manifestările Alina PIPAN încep cu amenajarea amplasamentului la
Primarul PNL al Hunedoarei, JUDECAT ÎN DOUĂ DOSARE Aşa cum anunţam într-o ediţie anterioară a ziarului nostru, pe 21 octombrie, la Curtea de Apel Alba Iulia, s-a judecat cererea primarului Hunedoarei, Ovidiu Hada, şi viceprimarului localităţii, Dan Robert, de conexare a două dosare în care sunt implicaţi şi care sunt judecate de această instanţă. Cererea celor doi a fost respinsă şi instanţa a dat un nou termen de judecată pe 25 octombrie. În fapt, este vorba de procesul în dosarul înregistrat pe rolul instanţei din Alba Iulia în luna februarie 2011, prin care mai mulţi funcţionari ai Primăriei Hunedoara, printre care primarul Ovidiu Hada şi viceprimarul Robert Dan, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA pentru infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice şi de complicitate la conflict de interese. Prejudiciul reclamat de procurori în acest dosar este de 700.000 de lei. Să notăm că, în luna iunie, Ovidiu Hada şi Dan Robert au mai fost trimişi în instanţă pentru infracţiuni similare. În acest dosar, reprezentanţii primăriei sunt acuzaţi că au încheiat ilegal contracte de consultanţă în valoare de 40.000 de euro cu o firmă care nu avea personal specializat. (M.P.)
Şi la Hunedoara
Mix Music Evolution La sfârşitul săptămânii trecute, Hunedoara a avut parte de cel mai important turneu muzical organizat în România, Mix Music Evolution. Reamintim că turneul a avut deja trei prezenţe în judeţul nostru, în luna octombrie, la Lupeni, Petroşani şi Vulcan. La Hunedoara, spectacolul a avut loc pe scena amenajată în faţa Casei de Cultură din municipiu. În faţa hunedorenilor au evoluat artişti români şi oameni din showbiz dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi de publicul de toate vârstele, între care Pro-
consul, Andreea Bălan, Ştefania Rareş, Elisabeta Turcu, Jean de la Craiova, Alexandra Ungureanu, Keo, Skizzo Skillz, Uni-K, DJ Jungle, Cătălin Măruţă, Claudia Ghiţulescu, Lorenna şi Ion Artur. Pentru cei mici, organizatorii au organizat o serie de jocuri şi concursuri atractive. După această serie de concerte de la Hunedoara, în această săptămână turneul se mută la Deva. Mihaela PETROŞAN
Din 29 aprilie, când acest turneu a debutat la Constanţa, caravana Mix Music Evolution a străbătut 17 judeţe, în peste 40 de locaţii diferite. Această ediţie va avea ultimele concerte în 8 ianuarie 2012.
izată ulă modern m r o f o r t his în Petroşani. l e t o H S-a redesc R A şi BUZE B ălduroasă c ă ţ n a CEAINĂRIA i b m m într-o a at. Vă aşteptă t şi la figur â c , u i r p o r atât la p
BUZE BAR TEAM www.zvj.ro
DEZVĂLUIRI 3
Ziarul Vãii Jiului luni, 24 octombrie 2011
Eşti pe bune cu comandantul Titel? E clară treaba: poliţia nu te va hăitui vreodată pentru datoriile la stat!
Nu sunt decât vreo şapte - opt luni de când, sub competenta conducere a Ramonei Roşulescu, cotidianul Gazeta Văii Jiului editat la acea vreme de o societate cu acelaşi nume - răcnea ca din gaură de şarpe cum că onor Poliţia municipiului Petroşani nu şi-ar face treaba în privinţa datoriilor cu care o societate administrată de la nivelul anului 2005 de către subsemnatul ar fi
rămas restantă către stat. Ulterior, după ce Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara s-a lămurit că n-a fost vreo rea intenţie, dar şi că sumele de încasat erau cam leu pe leu cu cele de achitat, dosarul a fost închis cu scoatere de sub urmărire penală. A fost un spectacol ieftin, cu ofiţeri de la Investigarea Fraudelor şi comisari ai Gărzii Financiare, vizibil afectaţi şi ei de penibilul situaţiei, care se înfiinţau periodic pe la sediul redacţiei. Asta după ce, de vreo trei ori, pe la firmă au mai trecut şi inspectorii de la Finanţele Publice, locale & judeţene. Treburile astea se întâmplau între două întâlniri, de consultări, între Ramona Roşulescu şi comandantul poliţiei locale, Titel Brăgaru, pe terasa Mol-ului de pe şoseaua de centură a municipiului. Cazul a fost închis şi, aşa cum spuneam, se referea la o societate mai veche, nicidecum la SC Ziarul Văii Jiului, un contributor onest la bugetul local şi cel de stat, care nu a înregistrat şi nu înregistrează datorii către
Iată datoriile, deja vechi, ale firmei conduse de protejata comandantului Titel Bugetul de stat 11.956 lei, din care 2.493 lei penalităţi Bugetul asigurărilor sociale de stat 12.618 lei, din care 279 lei penalităţi Bugetul asigurărilor de sănătate 4.891 lei, din care 207 lei penalităţi Bugetul asigurărilor de şomaj 387 lei, din care 11 lei penalităţi *** Precizăm că sumele reflectă situaţia la 30.06.2011, cuantumul actual fiind aproape dublu pe fondul neachitării şi acumulării altor restanţe.
CRAI AL ŞOSELELOR ŞI PRIETEN DE ŞPRIŢ AL COMANDANTULUI BRĂGARU,
Becuş a ajuns în Top 100. Top 100 datornici din judeţ către stat Celebru inclusiv la principalele posturi naţionale de televiziune, după ce - printr-o întrecere nebună între maşina sa şi cea a lui Constantin Grecu - un pieton a fost trimis pe lumea cealaltă, Bogdan Becuş, cunoscut pentru relaţiile sale apropiate cu comandantul Ilie Titel Brăgaru, reuşeşte o nouă performanţă. Amicons Energy SRL Petroşani, societate al cărei unic asociat este, dar pe care a şi administrat-o până la data de 10.08.2010, a pătruns de curând în Top 100 datornici din judeţ către stat. Amicons Energy SRL ocupă locul 92, datoriile firmei deţinute de craiul şoselelor, rege pescar pe la Keops, cifrându-se - potrivit centralizării de la 31.08.2011 la suma de 390.111 lei. Credeţi că, în 27.10.2011, comandantul Titel se va prezenta la ziua de naştere a asociatului unic al Amicons Energy, recte Becuş jr., cu o citaţie? Nicidecum. Lui Titel, în condiţiile în care majoritatea îi sunt prieteni de şpriţ, chiar i se rupe că o gaşcă de administratori din Petroşani se întrec în Top 100 datornici. Pagină realizată de Cătălin DOCEA
bugetul local ori cel de stat de la data înfiinţării, în luna august 2008, până în prezent. Soarta a făcut însă ca, de vreo câteva săptămâni, fix madam Roşulescu, sfătuitoarea de taină a comandantului local, să fi părăsit SC Gazeta Văii Jiului SRL, cu ştampilă cu tot, imediat ce firma a ajuns să datoreze undeva pe la jumătate de miliard de lei către bugetul de stat (plus asigurări sociale, şomaj şi sănătate), dar şi importante restanţe către diverşi furnizori (chirie, servicii etc.). Există aşadar premisele ca Statul Român să fi fost păgubit prin derularea unor activităţi comerciale fără plata taxelor şi impozitelor aferente. Aici se nasc, firesc, o serie de întrebări fără
răspuns. Câte acţiuni investigative a dispus comandantul Titel, sub directa coordonare a Parchetului, cu privire la acumularea de datorii de către firma administrată de Ramona Roşulescu? De câte ori a citat-o investigatorul desăvârşit folosit la înaintare de Titel (că doar se pricepe la chestiuni economice pentru că, înainte de a fi poliţist, vindea casete în piaţă)? De câte ori a fost călcat sediul firmei conduse de R.R. de către Garda Financiară, AFP Petroşani, DGFP Hunedoara şi ofiţerii de la Investigarea Fraudelor? Invităm organele menţionate să nu se obosească a ne da vreun răspuns. Îl ştim deja.
Comandantul Titel nu vede nici măcar o banală parcare pe contrasens Aşa cum persoanele interesate ar putea vedea în fişierul video disponibil la www.zvj.ro, s-a dus dracu’ şi spiritul de observaţie al comandantului Titel. Muncă de prevenţie nu face (vezi lipsa acţiunilor investigative legate de datoriile colosale acumulate către stat de firma protejatei Roşulescu, ori a protejatului Becuş). Muncă de constatare nu face (că doar de aia e şef). Muncă de coordonare nu face (pentru că, altfel, subordonaţii dumnealui i-ar prinde pe infractorii care, de câteva săptămâni,
au transformat cartierul Aeroport în raiul spargerilor de locuinţe, garaje şi autoturisme). La mijlocul săptămânii trecute, comandantul Brăgaru se întreţinea verbal,
aşa cum rezultă şi din înregistrarea video, cu un cetăţean în faţa Primăriei municipiului Petroşani. Fix 15 metri mai încolo, un superb Audi A8 înmatriculat B 555 ATC, şedea parcat pe contrasens în plin centrul municipiului Petroşani. Credeţi că respectiva contravenţie, gravă încălcare a Codului Rutier, a produs vreo tresărire
comandantului Brăgaru? Nicidecum. Omul a terminat discuţia şi, uşor precipitat, s-a urcat în Vento-ul de serviciu şi a şters-o. Întârziase, probabil, la vreo întâlnire cu Ramona, ziarista care-i transformă lipsa de activitate în virtute. (Urmăriţi video la zvj.ro)
Lupeneni, aici sunt banii dumneavoastră! Contract 5873/29.06.2010 7437/17.06.2009 9889/19.06.2008 10202/31.07.2007
Beneficiar Minerul Lupeni Minerul Lupeni Minerul Lupeni Minerul Lupeni
Sumă alocată 2.494.060 lei 2.490.000 lei 1.495.000 lei 1.500.000 lei
Sumă virată 430.000 lei 1.015.000 lei 950.000 lei 950.000 lei
Tupeul primarului turnător Cornel Resmeriţă chiar nu are limite. După ce, între 2006 şi 2008, a primit viramente importante de la bugetul de stat pentru modernizarea reţelei locale de termoficare, individul lasă un municipiu întreg să dârdâie. Nu are, spune el, bani pentru susţinerea activităţii de termoficare. Foarte probabil că aşa şi este. Dar când, prin contractele de mai sus, a dat peste 33 de miliarde de lei vechi pentru Minerul Lupeni numai între 2007 şi 2010, nu era la fel de preocupat de soarta lupenenilor? Atunci, când el vira banii de la primărie şi familia sa îi încasa la Gloria pe mâncarea fotbaliştilor, nu s-a gândit că elevii şi pensionarii vor ajunge să dârdâie de frig? Penal.
www.zvj.ro
4 ACTUALITATE PUZ-ul cu modernizarea Pasulul Vâlcan,
Ziarul Vãii Jiului
luni, 24 octombrie 2011
Căsuţa Albastră angajează vulcanizator cu experienţă. Relaţii la telefon 0723.347852
Reclamat la Agenţia de Protecţie a Mediului şi la Garda de Mediu
bine întocmit al unei doamne. Care, în înscrisul făcut, ea însăşi se intitulează "reprezentanta unei părţi din proprietarii de cabane construite în zona turistică Pasul Vâlcan aparţinând municipiului Vulcan".
Deşi doar la stadiul de PUZ, pare-se că dezvoltarea zonei turistice din Pasul Vâlcan a intrat în impas. Dacă nu în totalitate, cel puţin pe o bună porţiune a sa.
În reclamaţia sa, trimisă Primăriei municipiului Vulcan, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Deva şi Gărzii de Mediu, doamna Rodica Flaidăr contestă, în primul rând, faptul că PUZ-ul a fost afişat pe site-ul primăriei şi la sediul acesteia, dar nu şi acolo unde era cel mai important să poată fi văzut: în zona de interes direct pentru proprietarii de cabane. "Astfel, explică doamna Rodica Flaidăr, nu au fost respectate prevederile <<Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, aprobat prin
Deşi s-au auzit voci ale unor căbănuţari care au caracterizat PUZ-ul întocmit pentru dezvoltarea zonei turistice Pasul Vâlcan ca fiind, în mare parte, rupt de realitatea de pe teren, nimeni nu a îndrăznit să-l conteste la Primăria Vulcan. Ce, vrei să mi-l pun în cap pe Ile? mi-a spus un ins pe care l-am abordat pe tema aceasta. Dar, din câte mi-a fost dat să aud, există o persoană căreia nu i-a fost teamă să treacă în revistă neajunsurile acestui PUZ, să le aştearnă pe hârtie şi să le trimită unde trebuie.
Sâmbăta trecută, la stadion, după meci, la o discuţie, proprietarul unei cabane l-a întrebat pe primarul
www.zvj.ro
Gheorghe Ile referitor la ce se mai aude cu Pasul Vâlcan. M-aţi f...t, că nu-mi dă aviz Mediul, cică ar fi replicat minereşte primarul. Curios să aflu ce anume şi cine au stârnit furia primarului, m-am interesat şi am aflat despre demersul întemeiat şi foarte
ACTUALITATE 5
Ziarul Vãii Jiului luni, 24 octombrie 2011
Ordinul nr.2701/2010. Nu au fost respectate prevederile art.36 şi 37, pct.2.3 şi 4, precum şi anexa la metodologie, ceea ce a dus la întârzierea informării cetăţenilor şi, ca urmare, depunerea notificărilor şi observaţiilor noastre a depăşit termenul stabilit".
După care urmează, expuse riguros, observaţiile la acest PUZ: "a) nu se respectă amenajarea actuală a celor două terenuri de sport, dintre care unul prevăzut cu iarbă şi porţi pentru practicarea de către turişti a diferitelor activităţi sportive. Pe aceste actuale terenuri este prevăzută construirea unui drum de legătură fără importanţă concretă, care este prevăzută şi pe partea inferioară a pârtiei de schi de lângă cabana turistică; b) se prevede construirea a cca 10 cabane noi într-o poiană montană centrală a zonei turistice (vezi poza – n.r.) între cele două linii de amplasament al cabanelor existente, poiană cu un mare număr de brazi plantaţi şi ajunşi la maturitate, cu arbuşti şi floră montană, iar pe acest teren şi în subsolul lui se află reţelele tehnico-edilitare, cabluri de alimentare cu energie electrică, conducte de apă şi cămine de racordare pentru apa potabilă, drumuri de acces executate pe cheltuiala exclusivă a proprietarilor concesionari, conform prevederilor din contractele de concesionare încheiate cu Primăria municipiului Vulcan (art.14.4). Aceste construcţii noi vor duce la degradarea parametrilor turistici ai zonei, deoarece considerăm că, în mod normal şi civilizat, în orice zonă folosită de oameni, dar mai ales în una turistică, este neapărat necesară existenţa şi chiar amenajarea unui spaţiu liber de construcţii pentru recreere, pentru sport şi pentru joaca copiilor, cu flora naturală existentă şi mediul nepoluant. Amplasarea acestor construcţii, ca număr şi suprafaţă, pe această zonă centrală duce la distrugerea mediului natural din poiana centrală, a spaţiului liber necesar turiştilor, la distrugerea amenajărilor existente, iar cabanele viitoare şi cele existente vor fi înghesuite, lipsite de spaţiu înconjurător vital, chiar fără soare; c) ne exprimăm îndoiala că cele cca 10 construcţii vor respecta regulile de construire şi de realizare a căilor de acces pentru fiecare conform prevederilor legale, dacă se ia în calcul suprafaţa total existentă".
Aşa arată, în întregime, reclamaţia doamnei Rodica Flaidăr, trimisă, în 4 octombrie, forurilor instituţionale amintite. Şi, după cum se va vedea, urmările nu au întârziat să apară.
Miercuri, 19 octombrie, am fost în Pas, însoţit de domnul Alexandru Kantor, preşedintele Asociaţiei Pasul Vâlcan. Nu pentru treaba asta, ci pentru sacii aceia de nailon, plini cu gunoi, depozitaţi pe marginea drumului. Exact când părăseam Pasul, şi-a făcut apariţia gipanul argintiu al domnului ing. Gheorghe Roman. Cel căruia îi aparţine realizarea proiectului privind modernizarea acestei zone turistice. Pe moment, nu am ştiut exact cărui fapt i se datorează apariţia sa în Pas. Mai ales că, din câte-mi spunea, şi el mirat, Sandu Kantor, inginerul Roman vine, de obicei, pe aici doar la sfârşitul săptămânii.
Inginerul proiectant venise, aşa cum, mai târziu, mi-a relatat doamna Rodica Flaidăr, însoţit de două doamne. Una era de la Serviciul de Protecţie a Mediului din Primăria municipiului Vulcan, iar cealaltă, cum a aflat ulterior, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Deva. Cei trei au coborât din maşină şi s-au oprit lângă cabana mare, cum i se spune celei turistice. "Puţin mai târziu, povesteşte doamna Rodica Flaidăr, femeia de la cabană mi-a zis că Roman le-a spus că eu nu sunt aici! Ca să vezi, pentru că, la nicio jumătate de oră după asta, m-am întâlnit eu cu Ghiţă Roman, lângă cabana lui. Asta, după ce le dusese la telegondolă pe cele două doamne!". Prezenţa doamnei Flaidăr, chiar în faţa cabanei dumneaei, este confirmată şi de fotografia alăturată. Pe care apar clar ziua, luna şi anul - 19.10.2011 - şi ora 12.28, la care a fost făcută.
"Culmea este, continuă doamna Rodica Flaidăr, că Roman nu m-a întrebat nimic. Nici dacă am fost la cabană, nici dacă am fost plecată". În dupăamiaza aceleaşi zile, doamna Rodica Flaidăr a sunat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Deva. I-a răspuns o doamnă foarte amabilă de la care a aflat că reclamaţia dumneaei este în termen şi că se află în atenţia Agenţiei şi a Gărzii de Mediu. "Deşi mi-a precizat că reprezentanta agenţiei nu era obligată să ia legătura cu mine - aflu de la doamna Flaidăr -, i-am destăinuit doamnei un fapt care m-a mirat. De ce reprezentanta lor, dacă tot a ajuns în Pasul Vâlcan, nu a venit, totuşi, să vadă zona despre care se vorbeşte în reclamaţie?". Interesantă întrebare. Dumneavoastră, dar mai ales ceilalţi proprietari de cabane din Pasul Vâlcan, de ce credeţi că nu s-a dus până acolo? Fiindcă, de la cabana mare până în poieniţa aceea, erau câţiva paşi... Gheorghe OLTEANU
www.zvj.ro
CMYK
6 EVENIMENT
Ziarul Vãii Jiului
luni, 24 octombrie 2011
Gală de cinci stele la Timişoara Gala K1 organizată vineri seara la Timişoara de către cunoscutul om de afaceri din Uricani, Claudiu Scarlet, a adunat lume multă şi bună din Timişoara, dar şi sportivi cu nume. Kapital TV a fost partener media la acest eveniment.
Gala de peste 50.000 de euro organizată de omul de afaceri din Valea Jiului, Claudiu Scarlet, a fost una de succes, chiar dacă au mai existat şi cârcotaşi. Sportivii veniţi din 7 ţări au oferit un spectacol pe cinste celor prezenţi în Sala Olimpia, din Timişoara. Multele surprize plăcute, dar şi neplăcute în ceea ce-i priveşte pe participanţi au fost, desigur, sarea şi piperul luptei din ring.
Boroghină şi-a luat revanşa Reprezentantul din Valea Jiului, Alin Boroghină, pregătit de Alin Fălcuşan, a făcut un meci senzaţional în faţa lui Aleksandar Stojkovic din Serbia. Românul, susţinut de peste un număr de 60 de fani veniţi tocmai din Vale, şi-a luat revanşa în faţa sârbului şi l-a dominat în toate cele trei reprize, fiind declarat învingător fără niciun dubiu.
Din culise
Românce fierbinţi
Foarte multe fete frumoase au fost prezente la gala de la Timişoara, acestea făcând furori printre străini, care, între noi fie vorba, au fost mai mult cu ochii pe frumuseţile patriei decât pe ring. „Sunt foarte frumoase româncele. Cele mai frumoase pe care le-am văzut”, au declarat sârbii, care nu au scăpat prilejul de a le face preferatelor lor o invitaţie la petrecerea de după gală.
Bonjasky, asediat în vestiar Cu siguranţă cel mai râvnit burlac la gala timişoreană a fost Remy Bonjasky. Divorţat, sportiv de mare performanţă, fotomodel, olandezul a rupt inimile româncelor. Zecile de fete prezente în vestiar pentru a-i cere un autograf, o poză sau, de ce nu, o întâlnire „privată” stau drept mărturie. „Sunt frumoase româncele, trebuie să recunosc. Voi reveni oricând cu plăcere în România”, a declarat pentru Ziarul Văii Jiului, Bonjasky, care a recunoscut că preferă blondele.
www.zvj.ro
Sportivii, la petrecere După gală majoritatea celor prezenţi au fost invitaţi la un club de fiţe din Timişoara, unde unii au sărbătorit succesul, iar alţii s-au consolat cu compania româncelor. „Noi, luptătorii, suntem mai diferiţi faţă de alţi sportivi, faţă de fotbalişti spre exemplu. Ne cunoaştem limitele, ştim cât să întindem coarda. În K1 este foarte multă energie, adrenalină, care ne face să ne simţim bărbaţi adevăraţi Nu concep viaţa fără acest sport”, a declarat unul dintre sportivii din Croaţia, care nu a ratat petrecerea.
Gală şi la Petroşani Claudiu Scarlet a promis că în luna decembrie şi Valea Jiului va găzdui o gală de K1, cu multe surprize. „Avem mulţi iubitori de K1 în Valea Jiului, aşa că voi organiza şi pentru ei un eveniment unic aşa cum merită”, a declarat omul de afaceri din Uricani.
CMYK
EVENIMENT 7
Ziarul Vãii Jiului luni, 24 octombrie 2011
Impresii după gală Claudiu Scarlet, promotorul galei: „Sunt mulţumit de gală. Au fost câteva lupte foarte bune şi câteva surprize. Surprize mai puţin plăcute. Luptătorul meu preferat, Bunea Izidor, a pierdut după o decizie controversată. Oricum au fost meciuri super tari. Elevul lui Bonjasky a fost marea surpriză neplăcută pentru că a pierdut. Cred că a rămas fără oxigen. M-aş fi aşteptat să vină puţin mai mult public, dar a ieşit bine per total”.
Alin Boroghină, luptător, Valea Jiului: „Pentru mine a fost o revanşă bine meritată, îmi pare rău pentru adversarul meu pentru şi-a rupt mâna. În Serbia, meciul a fost cu cântec. Acum l-am bătut eu mult mai categoric. M-am pregătit 5 săptămâni pentru acest meci cu pauză doar duminică. Vreau să le mulţumesc prietenilor mei din Vale Jiului, care m-au susţinut. Eu cred că am făcut cinste Văii Jiului”.
Remy Bonjasky: „Meciul elevului meu a ieşit prost, îmi place Timişoara şi vreau să revin aici, este un loc fantastic. Cu siguranţă voi reveni”.
Bonjasky - succes maxim la fete, elevul său - eşec în ring Vedeta serii a fost, fără doar şi poate, triplul campion mondial Remy Bonjasky. Îmbrăcat la patru ace, charismatic şi sigur pe sine, apariţia sa a stârnit aplauzele celor 1000 de spectatori, dar şi zâmbe-
tul zecilor de fete care l-au sufocat cu privirea. Dacă la acest capitol campionul a stat bine, în ring Bonjasky a sfârşit prost, dar nu în postura de concurent, ci în cea de antrenor, pentru că marele campion a venit la Timişoara cu propriii sportivi. De altfel meciul dintre elevul lui Bonjasky, Dwight Harkinson
Ciprian Sora: „A fost o gală reuşită mai ales că în România ducem lipsă de gale, de astfel de competiţii. O gală internaţională bună. Numai cu multe gale sportivii noştri vor avea experienţă. Pentru a forma un sportiv de înaltă performanţă durează 10 ani de pregătire. Sportivii nu vin peste noapte. 10 ani de muncă, sportivul trebuie să aibă ce sa mănânce, să se vitaminizeze. Nu au salariu. Este foarte dificil. Avem mulţi sportivi buni, mie personal îmi place mult timişoreanul Mitu. Cu multe gale vom face un palmares bun sportivilor noştri. Sper ca obiceiul de a se face gale să continue. Am înţeles că promotorul Caludiu Scarlet va face un număr de patru gale, aşa că îi voi ţine pumnii”. (Olanda) şi Igor Mijailjevic (Croaţia) a fost marea surpriză. Croatul a reuşit să câştige, surprinzător, în faţa olandezului, dar pe merit. Cel mai dezamăgit s-a arătat, însă, Bojansky. “A ieşit rău pentru sportivul meu. Nu mi-a plăcut deloc”, a declarat olandezul. Gala de Kickboxing Romanian Fight Challenge a adunat 20 de sportivi din 7 ţări: Olanda, Croaţia, România, Turcia, Iordania, Serbia şi Ucraina, toţi mulţumiţi de organizare şi de întrecere. O altă surpriză în Gala RFC a fost prezenţa lui Ciprian Sora, dar şi cea a timişoreanul Adrian Mitu, care, de asemenea, a câştigat lupta în faţa adversarului său. „Sunt fericit că am participat la această gală având în vedere faptul că nu sunt prea multe astfel de gale în România. Din păcate, nu se prea investeşte în acest sport”, a declarat Sora, care a fost prezent în competiţie în calitatea de antrenor. Nu a lipsit nici cunoscutul Moroşanu, care a stat la masă cu Pagini realizate de Loredana JUGLEA
www.zvj.ro
8 SPORT
Ziarul Vãii Jiului
luni, 24 octombrie 2011
Pe neaşteptate,
CS Vulcan a clacat în etapa a XI-a În etapa a XI-a, cea de sâmbătă, urciorul Vulcanului nu a mai ajuns la apă. S-a spart în 3-0 în confruntarea fotbalistică avută în deplasare cu o echipă de la coada clasamentului.
Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente. Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro - e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330
Cele două goluri
Trei ocazii
achiziţionate în partea I a partidei şi încă unul în repriza a doua trebuie să le dea bine de gândit jucătorilor de la CS Vulcan. Asta, fiindcă vin meciurile grele. Acum, sâmbătă, cu Minerul Uricani, apoi cu Jiul şi, după aceea, cu Bradul. "O să-i bag în şedinţă şi le scot rapid fumurile din cap", a mai adăugat, îngrijorat, preşedintele CS Vulcan. Care nu se aştepta în niciun chip la o asemenea prestaţie a băieţilor lui. Gheorghe OLTEANU
au avut gazdele, jucătorii de la Zarand Crişcior, şi pe toate le-au fructificat trimiţând mingea în aţele porţii vulcănene. "Nu au fost suficient de concentraţi, este de părere Neluţu Pantilimon, cu referire la fotbaliştii vulcăneni. Li s-a suit la cap că-s pe locul I şi uite ce s-a întâmplat! Am luat bătaie de la o echipă fără niciun fel de pretenţii".
Au valoare şi la extern un ceh şi un ungur”, a spus Adrian Macsim. La juniori, brădenii au dominat autoritar competiţia, obţinând cinci dintre cele şase medalii puse în joc în cadrul celor două concursuri. Andrei Macsim şi Andrei Aprodu s-au clasate pe primele două locuri atât la „Cupa Budapesta”, cât şi la „Cupa Szeged”, iar Nicolae Onea a obţinut medalia de bronz la al doilea concurs. „E drept că la juniori au fost sportivi doar din şapte ţări, nu din zece ca la seniori, însă chiar şi aşa performanţa e una de top. Toţi juniorii au avut planoarele bine puse la punct şi le-au manevrat cu măiestrie, astfel că meritau medaliile”, a spus antrenorul Adrian Macsim. La cele două etape de Cupă Mondială, Cupa Budapesta şi Cupa Syeghed, desfăşurate la Salonta au participat aeromodelişti seniori şi juniori din următoarele ţări: Austria, Croaţia, Bosnia, Echipa de fotbal Jiul Petroşani a reuşit doar un Polonia, Germania, rezultat de egalitate, scor 0-0, la Gloria Arad. Cehia, Slovenia, Gazdele au afişat o defensivă exactă conUngaria, Slovacia şi tra petroşenenilor manageriaţi de Gigi România. Loredana Borugă, a cărui prezenţă în tabăra jiJUGLEA ulistă a făcut ca mai mulţi prieteni ai săi din fotbalul arădean să ţină pumnii strânşi pentru alb-negri. Arădenii au concesionat însă foarte puţine spaţii pentru ca „minerii” să-şi creeze ocazii periÎn perioada 21-27 octombrie 2011, în staţiunea Căciulata, se desfăşoară a culoase. Cum şi vizitatorii din treia ediţie a Festivalului de Şah "Elisabeta Polihroniade", destinat copiilor meciul de pe Şega au beneficiat de până la 14 ani. Sportivii vor concura la trei probe (şah practic, şah rapid şi o apărare bine organizată, a rezultat blitz), iar clasamentul se va finaliza după însumarea punctelor obţinute la un meci închis, salvat de gradul bun de toate acestea. Valea Jiului este reprezentată, la secţiunea „Turneul candiangajament. daţilor” de doi sportivi, respectiv, Andrei Secrieru de la C.S. Vulcan şi Gloria a reuşit să apară în faţa buturilor lui Sabin Mario Deaconescu de la CSM Petroşani. La această secţiune conHotoboc după ce oaspeţii au pierdut mingea în curează 23 de sportivi de la următoarele cluburi de şah: CS Universitar propria jumătate, a urmat o deschidere pentru Ploieşti, CS Sig-Mar Sighetu Marmaţiei, Palatul Copiilor Craiova, Şah Viţu, dar mijlocaşul n-a reuşit să-l învingă pe Club Râmnicu Vâlcea, Clubul Central de Şah Bucureşti, CSM Ploieşti, experimentatul portar al Jiului (36). CS Micul Şahist Iaşi, CS Siciliana Bucureşti, CSS Odorheiu Secuiesc şi Replica a dat-o Cristian Hardău, cel care a trecut CSS Târgu Mureş. Şahiştii noştri participă la categoria „Băieţi - 8 ani” a şi pe la UTA, punându-l la grea încercare pe acestei competiţii şi au debutat cu dreptul. Mai precis, după primele două Silaghi din lovitură liberă de la 20 de metri (44). runde, Sabin Mario Deaconescu a obţinut o victorie, iar Andrei Secrieru Şutul a fost violent, la semiînălţime, dar portarul două victorii. glorist a avut un reflex bun. Aeromodelişti de la CSA Aurul Brad, multipli campioni naţionali ai României, au fost pe val şi la cele două etape de Cupă Mondială organizate de Federaţia de Aeromodelism din Ungaria, la Salonta. Brădenii au cucerit două medalii la seniori şi au reuşit cinci prezenţe pe podium la juniori. Valoarea şi talentul aeromodeliştilor de la CSA Aurul Brad au strălucit încă o dată şi în competiţii internaţionale de prim rang, unde s-a concurat doar cu planoare profesionale F1A. Sportivii antrenaţi de Adrian Macsim au fost în prim-planul competiţiilor „Cupa Budapesta” şi „Cupa Szeged”, ce au contat ca etape ale Cupei Mondiale, în organizarea Federaţiei de Aeromodelism din Ungaria. În competiţia seniorilor, brădeanul Ioan Mascovschi, component al lotului naţional al României, a obţinut argintul la „Cupa Budapesta” şi bronzul la „Cupa Szeged”. „La prima competiţie, Mascovschi a ajuns la baraj cu un grup de cinci aeromodelişti, iar la final a fost depăşit doar de austriacul Rudolf Wislenghen, câştigător al Cupei Mondiale. Competiţia a doua a fost şi mai strânsă, dovadă că la baraj s-au calificat şapte aeromodelişti. După o luptă aprigă, decisă la sutimi de secundă, Mascovschi s-a clasat pe locul trei, la egalitate cu
Şahiştii Văii Jiului la Festivalul de Şah Elisabeta Polihroniade
www.zvj.ro
Jiul, doar egal la Arad Antrenorii Pinţa şi Marin Tudorache au umblat la oamenii de pe bancă, încercând să schimbe partiturile. Actul doi a curs însă pe acelaşi scenariu. Gherghel a încercat să-l surprindă pe Hotoboc de la 20 de metri (75), apoi Drida n-a ajuns o centrare căzută în careul mic al lui Silaghi (78) şi scorul final avea să rămână cel consemnat şi la primul fluier al arbitrului Rareş Vidican, de a cărui prestaţie jiuliştii s-au declarat nemulţumiţi. Echipe: Gloria: Silaghi – Păvălan (90 Găldeanu), Manea, Dubeştean, Hulbăr – Viţu (52 Jakoblevic), Ban, Toc, Tuculea (67 Gherghel) – Ad. Popa, Eşanu Jiul: Hotoboc – Bertea, Matei, Albert, Cruceru – Filipescu – Moldovan, Drida (90 Crivan), Drăgoescu (34 Filip) – Şerban (46 Daj), Hardău (80 Mohamed).
CULTURĂ 9
Ziarul Vãii Jiului luni, 24 octombrie 2011
Colaboratorul ZVJ, etnologul Dumitru Gălăţan-Jieţ,
La a opta carte despre momârlani şi la a zecea din scrierile sale Editura Măiastra din Tg. Jiu, condusă de Minel Cinciulescu, a scos recent de sub tipar o nouă carte a colaboratorului nostru Dumitru Gălăţan-Jieţ intitulată „Naşterea”. Aceasta este prima din trilogia „Riturile de trecere în Ţinutul Momârlanilor”, fiind pregătită pentru tipar „Căsătoria” şi dată la cules „Înmormântarea”. Vieţii, o imagine complexă despre tot ceea ce înseamnă Naşterea, ca fiinţă umană, sub un munte sacru, un ansamblu de credinţe, obiceiuri şi valori tradiţionale, cu nimic mai prejos decât cele din alte zone etnofolclorice, o carte adresată celor de mâine, dacă vor mai fi români...”. Frumoase aprecieri pe care cartea şi autorul le merită din plin. Autorul surprinde prin munca sa de culegător a unor date noi, necunoscute, despre naştere. Însă nu s-a mulţumit să asambleze doar datele pe care
le-a tratat în cărţile anterioare, şi asta în timp ce alţii se mulţumesc cu compilări şi cu reproduceri mult prea extinse din cărţile sale, sub semnătura lor. Îi dorim colaboratorului nostru „vânt bun din pupă” pentru a-şi tipări şi următoarele două cărţi din ciclul „Riturile de trecere”, mai ales prin găsirea unor sponsori, care să-l ajute să facă acest lucru în folosul valorificării tradiţiilor culturale din minunatul Ţinut al Momârlanilor. Cum se apropie ziua de prăznuire a Sfântului slăvitului Marelui Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de mir şi făcătorul de minuni, din Tesalonic, al cărui nume autorul îl poartă, colectivul redacţional îi urează ca Sfântul Dumitru să vegheze şi să îl ajute în toate clipele vieţii! ZVJ
La Baia Mare,
„Satul electronic” de Valeriu Butulescu câştigă Festivalul de teatru pentru elevi
Ca de obicei, ne face plăcere să fim primii din Valea Jiului care publică, în exclusivitate, ştirea despre apariţia acestei cărţi. Iată ce menţionează pe coperta a IV-a a cărţii cunoscutul scriitor şi etnolog dr. Isidor Chicet: „Pasiunea pentru etnologie a doctorului Dumitru Gălăţan-Jieţ îşi are rădăcina în convingerea fermă că românii au nevoie de restituiri şi recuperări necesare pentru a se redefini/redescoperi în vremuri tulburi, în
care cel mai mare pericol este pierderea identităţii. Tocmai de aceea, acest prolific autor, ajuns, iată, la a opta carte despre momârlani, dăruieşte cititorilor pagini inestimabile din experienţa proprie de viaţă, a celui care a cunoscut din interior întreg sistemul existenţial al comunităţii de sub Parâng. O carte frumoasă, rotundă, închisă/ deschisă în Cercul
Sub genericul „Teatrul - un joc al ideilor”, în conformitate cu programul european “Educaţie prin teatru”, la Baia Mare, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local, la sfârşitul săptămânii s-a desfăşurat un festivalconcurs de teatru pentru elevi. Au participat trupele dramatice ale celor cinci licee băimărene, cu piese deosebit de interesante. Trupa „Valdis” a Grupului Şcolar „Aurel Vlaicu” a prezentat adaptarea „Un pedagog de şcoală nouă” (I.L. Caragiale), trupa „Ilusion” a Colegiului Economic „Nicolae Titulescu” a jucat „Garoafele Domnului Trandafir” de Tudor Muşatescu, trupa „Thalia” de la Grupul Şcolar “Gheorghe Lazăr” a jucat adaptarea “Ivan Turbincă” (Ion Creangă), trupa „Mistral” de la Liceul de Artă a interpretat „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare iar trupa „Masca” de la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” a jucat „Satul electronic” de Valeriu Butulescu. Pe 21 octombrie, juriul a acordat Marele Premiu (pentru cel mai bun spectacol) trupei „Masca” pentru maniera în care a interpretat spumoasa comedie „Satul electronic” scrisă de concitadinul nostru Valeriu Butulescu care, în felul acesta, îşi trece în cont a opta premieră teatrală în acest an. Această ştire ne bucură, desigur. Dar văzând amploarea fenomenului teatral pentru tineret (elevi şi studenţi) în alte localităţi din ţară, nu ne putem reprima o întrebare legitimă: De ce în judeţul Hunedoara (unde teatrul şi dramaturgia au o bună tradiţie) autorităţile locale (primării şi consilii) şi Inspectoratul Şcolar nu încurajează asemenea iniţiative culturale benefice pentru actul de învăţământ, în loc să tot finanţeze, cu bani publici, spectacole muzicale, unele la limita manelismului de duzină? La această întrebare ar putea să ne răspundă d-nii Mircea Moloţ şi Alexandru Lăutaru. Ba ar putea să ne răspundă chiar dramaturgul Valeriu Butulescu, care a fost ani mulţi, şi încă mai este preşedintele Comisiei de cultură şi învăţământ a Consiliului Local Petroşani. M. B.
www.zvj.ro
10 ACTUALITATE
Ziarul Vãii Jiului
luni, 24 octombrie 2011
Reprezentând România,
Un ofiţer al jandarmeriei hunedorene s-a specializat în operaţiuni de mare risc Un ofiţer specialist din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (I.J.J.) Hunedoara a fost reprezentantul României la un stagiu de pregătire pentru operaţiuni de mare risc ce s-a desfăşurat în Italia. „Al doilea Curs pentru Operaţiuni de Mare Risc” ( 2nd High Risk Operation Course) s-a desfăşurat în perioada 19 septembrie 14 octombrie 2011 şi a fost organizat de către Centrul de Excelenţă al Unităţilor Poliţiei de Stabilizare (CoESPU) de la Vicenza, Italia. Locotenentul Mircea Alexandru Neag, ofiţer specialist în cadrul I.J.J. Hunedoara, a fost singurul reprezentant al Românei
care a participat la acest stagiu de pregătire, alături de alţi 21 de ofiţeri şi subofiţeri din 10 ţări. Scopul general al stagiului l-a reprezentat
cunoaşterea şi aprofundarea tuturor caracteristicilor legate de executarea misiunilor de impunere şi menţinere a păcii, realizarea unei interoperabilităţi între diferitele forţe
Locotenentul Mircea Alexandru Neag este ofiţer specialist în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara, are 27 de ani şi a absolvit Liceul Militar al Ministerului de Interne „Constantin Brâncoveanu” din Ploieşti, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti, un curs Internaţional „Middle management in Stability Police Units” -, la Vicenza, în Italia şi un master în „Drept Penal şi Drept Procesual Penal aprofundat”, la Arad. participante la aceste misiuni, drepturile şi obligaţiile participanţilor la astfel de misiuni, regulile de angajare, diferite moduri de acţiune şi în special modul în care se reuşeşte colaborarea între reprezentanţii diferitelor ţări, membri în structurile de decizie ale unei forţe multinaţionale. „Consider că participarea la acest curs a fost utilă şi mi-a permis îmbunătăţirea considerabilă a nivelului de cunoştinţe în perspectiva participării la misiuni internaţionale de menţinere a păcii şi a pregătirii efectivelor de jandarmi care urmează să participe la diferite misiuni internaţionale sub egida Naţiunilor Unite, NATO sau a Uniunii Europene”, a declarat ofiţerul, la întoarcerea în ţară. Mihaela PETROŞAN
Munca oamenilor de valoare din Vale,
Omagiată la Târgu Jiu La 27 octombrie, la Centrul de Informare Turistică din Târgu Jiu, se va organiza o expoziţie de fotografie sub titulatura Istoria unui simbol naţional - Coloana fără sfârşit. Sorana Georgescu Gorjan, fiica marelui inginer Ştefan Georgescu Gorjan, a pus la dispoziţia centrului fotografii, schiţe şi informaţii despre realizarea celei mai importante opere de artă a secolului XX. La 27 octombrie 1938 a fost inaugurată la Târgu Jiu Coloana infinitului. Opera de artă a marelui Constantin Brâncuşi, care a fost realizată sub îndrumarea inginerului Ştefan Georgescu Gorjan, chiar aici, la Petroşani. Acesta a organizat un colectiv cu cei mai pricepuţi oameni din cadrul Atelierelor Centrale din Petroşani, care a muncit timp de aproape un an, de la turnarea în fontă a mărgelelor Coloanei până la asamblarea ei la Târgu Jiu. Aşa cum povesteşte fiica acestuia, d-na Sorana Georgescu Gorjan, inginerul se cunoştea cu maestrul Brâncuşi. El a fost cel care i-a sugerat ca această lucrare să fie realizată dintr-un material durabil, care să-i asigure trăinicia. Proiectul de execuţie şi calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnan. Execuţia stâlpului central a fost coordonată de maistrul-şef Ion Romoşan, iar execuţia modelului în lemn al mărgelelor a fost realizată de maistrul tâmplar Carol Flisec. Pe lângă aceştia nu au fost uitaţi în însemnările lui Ştefan Georgescu Gorjan nici muncitorii de rând. Tocmai de aceea, inginerul a ţinut evidenţe amănunţite ale realizării Coloanei şi a făcut fotografii. Pentru ca lucrurile să nu fie uitate în timp. „Tatăl meu era un om foarte bine organizat, minuţios. A notat, a însemnat tot procesul de realizare al Coloanei. A făcut fotografii şi nu a uitat pe nimeni din cei care au participat la realizarea acestei opere. Oamenii care au participat la realizarea ei au fost şi cei care au participat la montarea ei. Am mai auzit că realizarea Coloanei s-ar fi făcut la negru. Nimic mai fals. Primul ministru de atunci şi oamenii de stat cunoşteau şi susţineau acest proiect cultural. Oamenii care au lucrat la realizarea ei au fost plătiţi pentru munca lor. Există dovezi concrete. Şi tatăl meu a ţinut să-i menţioneze în relatările lui pe toţi muncitorii care au lucrat la acest proiect, pentru că ştia ce înseamnă să ai o echipă de oameni profesionişti", povesteşte d-na Sorana Georgescu Gorjan, care a pus la dispoziţia centrului din Târgu Jiu toate informaţiile, fotografiile din arhiva personală care atestă realizarea acestei Coloane. Acest lucru ar fi putut fi realizat cu uşurinţă şi la Petroşani dacă ar fi existat interes. Însă oamenii de valoare ai Petroşaniului sunt amintiţi şi comemoraţi mai degrabă pe alte meleaguri. C-aşa e-n Vale… Alina PIPAN
www.zvj.ro
PUBLICITATE 11
Ziarul Vãii Jiului luni, 24 octombrie 2011
IMOBILIARE Vând garsonieră str. 1 Decembrie 1918, bl. 97, ap. 18. Cu plata în rate. Telefon 0740.463442 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită. Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila. Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg. Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila. Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str. Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil. Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi. Preţ mic. Telefon - 0724.773944
AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f. 2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată. Preţ 7.000 euro negociabil. Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel. 0730.004032
DIVERSE Vând 2 calorifere din fontă, 21 de elemenţi bucata, 300 de lei/ calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi 65 lei şi un calorifer 4 elemenţi 52 de lei, fam. Zsiros Alexandru, str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54, Petroşani, tel. 0354.109473.
ANGAJĂRI SC Chinese Best SRL angajează agent cumpărări. Relaţii la telefon 0760.357052 A&A Amicii Timişoara angajează şoferi camion, muncitori necalificaţi şi fizioterapeuţi pentru Italia. Relaţii la telefon 0760.460300, Cristi Clubul Jiul Petroşani angajează un fochist. Relaţii la telefon 0762.004551
ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc. Informaţii la telefon 0761.282342
SERVICII Preţuri fără concurenţă! Servicii complete pentru maşina ta. Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter. Telefon 0743.070215 şi 0722.937928
Soţia Vasilica, copiii Laura şi Florin împreună cu familiile lor anunţă cu durere în suflet împlinirea a 6 luni de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost un bun soţ, tată şi bunic ONCESCU VASILE (SICĂ) Dumnezeu să-l odihnească în pace.
Tel. 0785.406616
Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556
Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.
Berbec (21 Mar - 20 Apr) Dacă cineva se oferă să te ajute să termini mai repede o sarcină de serviciu, nu-l refuza, pentru că va fi un sprijin de nădejde la greu.
Taur (21 Apr - 21 Mai) Se resimte o atmosferă destul de apăsătoare în casa ta, de parcă ai aştepta de undeva o minune care să te scoată din
Cursuri de dans sportiv! Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840. Vând garsonieră, în Petroşani, zona centrală, îmbunătăţiri, preţ 55.000 lei neg., sau schimb cu apartament 2 camere, zonă centrală, Petroşani, ofer diferenţă. Telefon 0723.302159, 0723.211175
ANUNŢ UMANITAR Mircea BORCA, funcţionar la Primăria municipiului Petroşani, a suferit o intervenţie chirurgicală dificilă, în urma căreia a rămas fără un picior. Pentru a-şi continua viaţa în condiţii cât de cât normale, Mircea BORCA are neapărată nevoie de o proteză destul de costisitoare. Familia apelează la colegi şi prieteni, la cei care îl cunosc şi îl apreciază, rugându-i să doneze o sumă cât de mică pentru a-l ajuta. Donaţiile se pot face în contul IBAN RO76 BTRL 0220 1201 9736 30XX, deschis la Banca Transilvania, pe numele BORCA Alina Elena. Vă mulţumim!
SC REALCOM SA PETROªANI Pictez camere copii. Preţuri rezonabile.
HOROSCOP
COMEMORĂRI
distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:
- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir
- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf
Asigurăm transportul franco-magazin. Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320
rutină.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Persoana care îţi apare azi în cale e neglijabilă, pentru că nu poţi avea încredere totală în informaţiile pe care ţi le transmite.
Rac (22 Iun - 22 Iul) Încearcă să nu răspunzi agresiv la provocările care vin azi din toate părţile, pentru că tot tu vei suferi cel mai mult. Unora puţin le pasă că nu eşti de acord, că ai şi tu ceva de spus împotriva anumitor aspecte, pentru că ei nu ştiu altceva decât să critice şi să atace pe oricine.
Leu (23 Iul - 22 Aug) Aştepţi un verdict care nu mai vine încât ai început să-ţi pierzi răbdarea, dar nu trebuie să aluneci spre reacţii violente dacă lucruri nu ies aşa cum doreşti.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Uneori, cu bani se poate rezolva orice: netezeşti calea spre un ţel important sau domoleşti agresivitatea celor mai puternici decât tine.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Nu apela la tertipuri incorecte când tu eşti primul militant împotriva lor, pentru că tu nu ştii să minţi sau să înşeli, ci te vei da singur de gol.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Dacă inima se opune cu înverşunare unei decizii strict raţionale, ar fi bine s-o asculţi, pentru că ai şi alte instincte care îşi pot spune cuvântul în situaţii complicate.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Ai muncit mult la un proiect care părea să nu se mai termine dar iată că, brusc, totul se sfârseşte aici.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Te îndoieşti de lucrurile bune pe care le auzi şi nu reuşeşti să priveşti mai relaxat ceea ce se petrece în jur. Stai permanent sub tensiune de parcă te aştepţi în orice clipă la un atac.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Eşti indecis, inima ta oscilează între da si nu, încât nu laşi deloc impresia unui om ferm care ştie ce vrea. Te schimbi după cum bate vantul, deoarece nu te poţi opri asupra unei singure poziţii.
Peşti (19 Feb - 20 Mar) Fii deschis la colaborări şi ascultă părerile celor din jur, chiar dacă par, la prima vedere, contradictorii. Toate aceste informaţii se vor acumula în mintea ta şi, la un moment dat, vor merge în aceeaşi direcţie.
www.zvj.ro
CMYK
12 ACTUALITATE
Ziarul Vãii Jiului
luni, 24 octombrie 2011
La Vulcan
Balul Bobocilor s-a încheiat cu sound de narcotic A meritat pe deplin efortul pe care l-au depus elevii claselor a XII-a de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu, împreună cu bobocii din a IX-a, iar asta s-a văzut în după-amiaza zilei de vineri, 21 octombrie.
Când, în sala mare a Sindicatului EM Vulcan, a avut loc Balul Bobocilor. Eveniment anual devenit tradiţional nu doar la colegiul vulcănean, ci care se
desfăşoară la toate unităţile de învăţământ liceale. Faptul că era foarte aşteptat o demonstrează numărul mare de spectatori. Atâta amar de popor, în special tineri, colegi şi prieteni de-ai celor care au evoluat pe scenă, am mai văzut la club doar pe vremuri. Atunci când, aici, rula un film tare.
Alina Rus. Pe locurile următoare s-au clasat perechile Alexandru Stoica - Mădălina Lăpăduş (locul al II-lea) şi Alin Gălăţanu şi Andrada Hornea (locul al III-lea). Premiul pentru popularitate a ajuns la perechea Eduard Dincu Eliza Vascul.
La sfârşit de tot,
Doamna profesoară Daniela Kos, consilier educativ cu statut de director adjunct, îmi spune că, aşa cum e tradiţia, întregul program a fost conceput de către elevii din cele şase clase de a XII-a ale colegiului. Atât probele pentru
perechile de boboci aspirante la titlurile de Miss şi Mister Boboc, cât şi cele surpriză. Tot ei i-au inclus în desfăşurător pe Adrian Borca, din clasa a XI-a, şi Lorena Lalu, din a X-a. Ale căror voci, se ştie, i-au dat gata nu doar pe colegii lor, ci şi pe membrii juriilor de specialitate de la concursurile muzicale la care cei doi au participat.
În total, 11 perechi de elevii din clasele a IX-a s-au întrecut pentru a deveni vedetele balului. Fiindcă nu am stat până la sfârşit, am rugat-o pe doamna profesoară ca, ulterior, să îi numească pe câştigători. Astfel vă pot spune că Miss & Mister Boboc (nu e vorba nicidecum de domnul redactor şef al ziarului!) au fost aleşi Dorian Şengher şi
pe scenă au urcat invitaţii serii, grupul "Narcotic Sound". Despre care, înainte ca membrii ei să apară, nici doamna profesoară nu ştia mare lucru. Doar că e din Bucureşti şi că are mare priză la tineri. Fiind o priză pe bază de sound, nu cred că mai e ceva de comentat. Gheorghe OLTEANU
Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro
office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549020 0254.549121 (fax) 0728.649495
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi:
ŞCOALA DE MASAJ OFELIA Firmă autorizată de Comisia Naţională de Formare Profesională a Adulţilor din România face înscrieri pentru cursurile de: - Masaj - Reflexoterapie - Manichiură-pedichiură - Cosmetică, coafor - Îngrijitori bătrâni la domiciliu Diplome naţionale şi cu recunoaştere în străinătate, eliberate de Ministerul Educaţiei şi al Muncii. Înscrieri la telefon: 0743.113.161 Cursurile se desfăşoară în Petroşani. www.ofeliacenter.ro
www.zvj.ro
Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 1
CMYK
Prãvãlia cu istorii
Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X
Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 132 24 octombrie 2011 4 pagini
1916 - 2011,
Paginile 1-4
95 de ani de la luptele purtate de Armata Română pentru eliberarea Văii Jiului de sub stăpânirea austro-ungară (I) Luptele de la Jiu, 15 august - 12 noiembrie 1916 Cum astăzi, cu 24 de ore înainte de Ziua Armatei Române, Primăria şi Consiliul Local al municipiului Petroşani organizează o paradă militară, considerăm ca o datorie de onoare pentru redacţia Ziarului Văii Jiului editarea unei ediţii a suplimentului său Prăvălia cu istorii, dedicată împlinirii a 95 de ani de la eliberarea Văii Jiului de sub stăpânirea austroungară. De realizarea acestui supliment s-a ocupat noul nostru colaborator, colonelul în rezervă Ion Aldescu, o autoritate în domeniu şi singurul istoric militar din Valea Jiului, care a publicat mai multe volume dedicate armatei române din Valea Jiului. Amintim că presa interbelică de limba română din Valea Jiului a avut o puternică latură naţională, luptând mult şi cu folos pentru românism. Iată de ce am considerat necesar să continuăm peste atâţia ani linia predecesorilor noştri. Ca buni români, vă asigurăm că nu ne vom opri aici… (Marian BOBOC)
Trecerea frontierei austro-ungare de către Trupele Grupului de Acoperire „Jiu” În urma primirii Directivei Operative nr. 1 şi a Ordinului de Operaţii nr. 2765 din 13/ 26 august 1916 al Marelui Stat Major, trupele Grupului de Acoperire „Jiu”, comandate de colonelul Dumitru I. Cocorăscu, au atacat prin surprindere, în noaptea de 14/ 27 - 15/ 28 august 1916, posturile de pază instalate pe frontiera austro-ungară, între drumul Novaci-Sebeş şi Câmpu lui Neag. Întâmpinând o slabă rezistenţă din partea duşmanului, ele au ocupat, în noaptea de 16/ 29 august, zona Petroşani-Livezeni, instalându-şi avanposturi pe linia: Petrila-Taia-Colonia Nouă-Piatra Roşie-Cetatea Bolii. Artileria Grupului „Jiu” a ocupat poziţii de luptă pe Dealul Faţa (cota 1063 m) şi Dealul Moşicu (cota 773 m). Poziţia principală de luptă a trupelor române era determinată de punctele: nord-Vulcan, nord-Aninoasa, Dealul Faţa, Cetatea Bolii, liziera de nord a Petroşanilor, Dealul Movilişu, Dealul Negrii, Cota 1168 (izvorul pârâului Sălătruc), ea fiind împărţită în următoarele sectoare: - sectorul de vest pe Valea Jiului Românesc (de vest), ocupat de trupele Regimentului 18 Infanterie Gorj, comandant colonelul Jipa Constantin; - sectorul de est Valea Jiului (de est) ocupat de trupele Regimentului 58 Infanterie Gorj, comandat de colonelul Neagu Savel. Întâiul comunicat oficial al Marelui Cartier General român anunţa evenimentul epocal al trecerii Carpaţilor astfel: „În noaptea de 14/ 27 - 15/ 28 august, trupele noastre au atacat frontiera austro-ungară”. Zidul de temniţă, care închidea o jumătate a neamului românesc, era dărâmat. Prin văile de unde, cu optsprezece veacuri în urmă, trecuseră cohortele marelui împărat Traian ca să aducă civilizaţia latină şi ordinea romană în ţara simplilor şi vitejilor daci, prin aceleaşi văi pe unde, cu trei veacuri în urmă trecuseră oştile marelui voievod Mihai Viteazul, ca să unească pe toţi fiii acestui neam sub acelaşi sceptru, pe aceleaşi căi trecerea acum oştirea regelui Ferdinand, hotărâră să înfăptuiască pentru vecie ceea ce Traian orânduise, iar Mihai înfăptuise numai pentru o clipă. În faţa trupelor Grupului de Acoperire „Jiu”, duşmanul avea dispusă, pe un front de 80 km, Brigada 144 austro-ungară, comandată de colonelul Berger, cu patru batalioane de infanterie, două batalioane de etape, patru escadroane de husari şi patru baterii de artilerie. Această brigadă avea sector de acoperire între Valea Sebeşului şi Munţii Godeanu, cu misiunea să împiedice intrarea trupelor române în Valea Jiului şi, în caz că va fi respinsă, să se retragă spre Haţeg,
întârziind cât mai mult înaintarea acestora. Posturile de pază duşmane erau dotate cu numeroase mitraliere, ascunse cu dibăcie prin părţile cele mai înguste ale Defileului Jiului, pe după cotituri, pe la răspântiile drumurilor, pe lângă vadurile apelor şi pe sub podurile minate. Scopul lor era să producă cât mai multe goluri în rândul trupelor noastre, încetinindu-le astfel înaintarea. În mai puţin de 48 de ore de la începerea războiului pentru întregirea neamului, trupele române eliberează de sub stăpânirea austro-ungară întreaga Vale a Jiului, ocupând Petroşanii, centrul industrial al acestei regiuni miniere. Înaintarea lor fulgerătoare a provocat un entuziasm delirant în ţară şi o mare consternare în rândul ungurilor. În satele de pe Valea Jiului de vest, românii ieşeau înaintea trupelor noastre cu lacrimi de bucurie, iar preoţii, în odăjdii, ridicau rugăciuni, pentru biruinţa oştirii Regelui Ferdinand. În clocotul bucuriei de la 15/ 28 august 1916, locuitorii comunei Câmpu lui Neag - străveche aşezare românească din Valea Jiului, aşezată ca un cuib de vulturi la poalele Retezatului - au fost primii care au dărâmat hotarul austroungar cu România, primind cu entuziasm primii soli ai armatei române. Bătrânul preot Ştefan Berinde, încins la brâu cu o bandă lată tricoloră în loc de brâu preoţesc, împreună cu fiul său Vasile şi cu sătenii George Mârşav, Ştefan Breben, Alexa Hamz, Petru Mojoatcă şi Ion Danciu au condus primele patrule româneşti până sus în Munţii Retezatului, fugărind astfel trupele duşmane, până departe în Valea Streiului. Călăuza Petru Matei, prins de trupele duşmane, a fost executată fără nicio formalitate.
II
PRĂVĂLIA CU ISTORII Eliberarea Văii Jiului de sub stăpânirea austro-ungară
După primirea Ordinului de Operaţii nr. 1 al Grupului de Acoperire „Jiu” Regimentul 18 Infanterie „Tudor Vladimirescu” Gorj cu Batalioanele I şi II, împreună cu Batalionul III din Regimentul 58 Infanterie Gorj şi Bateria 2 din Regimentul 5 Artilerie au pornit la ora 3, în dimineaţa zilei de 15/ 28 august, de la Vama Păiuş din Defileul Jiului spre Petroşani, Batalionul I din Regimentul 18 fiind în avangardă. La ora 6 dimineaţa, avangarda Grupului de Acoperire „Jiu” a început lupta cu trupele duşmane care, după distrugerea podului de la Polatişte, s-au retras pe înălţimile de lângă Vama Păiuş, pentru ocuparea tranşeelor pe care le aveau amenajate aici. Imediat, cele două batalioane ale Regimentului 18 Infanterie au intrat în dispozitiv de luptă pe partea dreapta a Jiului, dar nefiind susţinute de artilerie, atacul lor asupra duşmanului n-a reuşit. După Generalul de Divizie Ioan Culcer. Comandantul Armatei 1 Române. sprijinul cu foc al Bateriei 5 din Regimentul 9 August - Octombrie 1916 Artilerie, inamicul a început retragerea în dezordine Din Registrul istoric al Regimentului 58 spre Petroşani. După lupte îndârjite, trupele noastre au Infanterie Gorj, rezultă că în ziua de 14/ 27 august ocupat la orele 10, în ziua de 15/ 28 august localul 1916, colonelul Dumitru I. Cocorăscu, comandantul Grupului de Acoperire „Jiu”, a transmis trupelor din Vămii Surduc din Defileul Jiului şi un grup de case de pe marginea de răsărit a satului Iscroni-Bărbătenii subordine, următorul ordin: „În vederea unui marş de exerciţiu, pe care de Jos. Apoi, au trecut Jiul Românesc (de vest) şi mi-am propus să-l execut astăzi, rog binevoiţi a calea ferată Livezeni-Vulcan, pentru a ajunge sub dispune ca unitatea ce se află sub comanda D-vs. să poziţiile duşmane amenajate pe înălţimile de la nord părăsească locul de staţionare pe care îl ocupă în de Iscroni şi vest de Livezeni. Lupta trupelor noastre a fost condusă cu prezent şi să se adune în locurile indicate pentru bravură şi abnegaţie de către colonelul Neagu Savel, fiecare subunitate, astfel: comandandul Regimentului 58 Infanterie, care era şi comandantul Grupului de Centru pentru eliberarea Infanteria şi Mitralierele Văii Jiului. El s-a aflat pretutindeni pe linia întâi de luptă, însufleţindu-şi subordonaţii prin pilda vie de Regimentul 18 Infanterie Gorj: acceptare personală a sacrificiului. În prima zi a Baralionul IV: - Compania a 16-a la sud de Vf. Oslea războiului au căzut la datorie pe meleagurile Văii Jiului: un ofiţer şi cinci ostaşi din Regimentul 58 (1946,2 m); - Compania a 13-a la sud de Vf. Rostovanul Infanterie şi nouă ostaşi din Regimentul 18 Infanterie. În cadrul acestor lupte au fost răniţi: 15 (1553 m); - Compania a 15-a la sud de Vf. Muncel soldaţi din Regimentul 58 Infanterie şi 16 ostaşi din Regimentul 18 Infanterie, din care un sergent, doi (1552,5 m); - Compania a 14-a pe şoseaua Buliga, la sud caporali şi 13 ostaşi, iar doi soldaţi au fost daţi dispăruţi. Cel care a avut onoarea să deschidă şirul de Pasul Vâlcan (1621 m); Batalioanele I şi II cu două secţii de jertfelor date de armata română pentru eliberarea Văii Jiului de sub stăpânirea austro-ungară a fost slt. mitraliere în defileul Jiului, la Vama Păiuşi; Batalionul III cu una din secţiile mitraliere în (r) Pantzu Paul, şeful secţiei 2 din Compania Mitraliere a Regimentului 58 Infanterie, cel mai defileul Jiului, la sud de Vf. Cândeţu (1548,1 m); tânăr ofiţer al regimentului, acesta fiind lovit în frunte de un glonţ, în timp ce trăgea cu mitraliera Regimentul 58 Infanterie Gorj Batalionul I cu una secţie de mitraliere la sud asupra tranşeelor inamice de la Iscroni. În ziua de 16/ 29 august 1916, trupele de Vârful Recii (1467,6 m); Grupului de Acoperire „Jiu” au început urmărirea Batalionul II la sud de Poiana Muierii (1757 m) pe vechea frontieră româno-austro-ungară din inamicului astfel: - Batalionul I din Regimentul 26 Infanterie Munţii Şureanului; Batalionul III cu una din secţiile mitraliere în „Rovine” Craiova, comandat de mr. Truşculescu Mihail, înainta pe direcţia Livezeni-Petroşani, defileul Jiului, la Vama Păiuşi. ocupând la orele 12 Petroşanii, centrul regiunii miniere din Valea Jiului; Artileria - Batalionul II, Divizionul de artilerie calibru 63 comandat de lt.-col. mm din Regimentul 1 Artilerie de Munte Coandă Ion înainta dinspre Târgu Jiu va avea bateriile şi câte o Surduc pentru ocuparea secţie de muniţiuni, dispuse astfel: dealurilor de la nor-vest de Bateria a II-a la sud de Vf. Petroşani; Cândeţu (1548,1 m); - Batalionul III, Bateria I în defileul Jiului, la comandat de mr. Pleşoianu Vama Păiuşi; Constantin, după trecerea Bateria a III-a la sud de Vârful frontierei pe la sud de Vf. Recii (1467,6 m). Cândeţu, înainta spre Pe linia de luptă
luni, 24 octombrie 2011
Cetatea Bolii, fără a întâmpina o rezistenţă puternică din partea duşmanului; - Batalionul IV, comandat de mr. Dobrovolski Constantin, după atacul prin surprindere al frontierei austro-ungare în punctele Pasul Vâlcan, Muncel, Rostovanul, Oslea, înainta în Valea Jiului Românesc (de vest) pentru ocuparea localităţilor Câmpu lui Neag, Uricani şi Lupeni; - Batalionul I şi II din Regimentul 58 Infanterie Gorj, comandate de maiorii Pleşoianu Iulian şi Stoian Vasile, au trecut frontiera de pe munţii Parâng şi înaintau pentru a pune stăpânire pe înălţimile de la est de Petroşani, interceptând drumul de legătură Petroşani-Voineasa, pe cheile Jieţului; - Batalionul III din acelaşi regiment, comandat de mr. Constantinescu Marin, înainta dinspre Iscroni spre Vulcan. Bateriile de artilerie şi secţiile de mitraliere însoţeau batalioanele de infanterie, în urmărirea trupelor duşmane care se retrăgeau spre pasul Merişor. După ocuparea Petroşanilor de către trupele Grupului de Acoperire „Jiu”, comandamentul român a pus primar în Petroşani pe comerciantul Emil Pop şi notar pe bătrânul pensionar şi fost notar Vasile Dombora. Prin Ordinul de Staţionare nr. 48 din 16 august 1916, comandantul Grupului de Acoperire „Jiu” a ordonat următoarele: „În noaptea de 16/ 17 august 1916, trupele vor staţiona pe locurile unde se găsesc. Înmormântarea gradaţilor şi soldaţilor căzuţi în luptele din 15 august la Surduc-Livezeni se va face în groapa comună la Livezeni, în ziua de 16 august. Cu acest prilej se va organiza un serviciu religios la care vor asista delegaţi de la Regimentele 18 şi 58 Infanterie. Slt. Paul Pantzu va fi îngropat pe 17 august în cimitirul local din Petroşani”. Animaţi de dorinţa victoriei, gorjenii Regimentelor 18 şi 58 Infanterie şi Detaşamentul Maior Truşculescu din Regimentul 26 Infanterie au continuat în zilele de 16-18 august lupta cu trupele colonelului austriac Berger, la care se mai adăugaseră încă trei batalioane cu mineri militarizaţi de la minele din Valea Jiului, comandaţi de şefii şi inginerii acestora. În urma acestor lupte, trupele Brigăzii 144 Infanterie austro-ungară au fost respinse dincolo de aliniamentul: Poiana Muierii, Crivadia, Lupeni, Câmpu lui Neag. În ziua de 19 august, sergentul Popeangă Ion din Compania 10, Batalionul III, Regimentul 18 Infanterie Gorj, după executarea unei recunoaşteri în dispozitivul inamicului, s-a strecurat printre patrulele duşmane şi a adus cu riscul vieţii sale importante ştiri maiorului Truşculescu, comandantul Detaşamentului Merişor. Prin actele sale de bravură, comandantul Grupului de Acoperire „Jiu”, colonelul Dumitru I. Cocorăscu, prin Ordinul de Zi nr. 215/1916, l-a propus pentru decorarea cu medalia „Bărbăţie şi Credinţă”. Citirea acestui ordin de zi s-a făcut trei zile la rând, tuturor trupelor din Valea Jiului.
Ordinul marelui Cartier General Român privind întărirea Grupului de Acoperire „Jiu” În ziua de 20 august 1916, mersul operaţiunilor la trupele Grupului de Acoperire „Jiu” fiind favorabil, Marele Cartier General Român, care conducea direct aceste trupe, a dat ordin ca ele să fie întărite cu trupe de la grosul Diviziei a 11-a Infanterie şi să continue înaintarea pentru a pune stăpânire pe linia de siguranţă Subcetate-Haţeg. Sub protecţia Grupului de Acoperire „Jiu”, trupele Diviziei a 11-a, pe măsură ce soseau în zona de
luni, 24 octombrie 2011
concentrare din Gorj, erau împinse imediat peste frontieră şi concentrare între Haţeg şi Merişor. În conformitate cu ordinul Corpului 1 Armată dat la 20 august 1916, toate trupele Diviziei 11 Infanterie erau transportate pe calea ferată până la Bumbeşti, iar de acolo, prin marş pe jos, la Petroşani. La 20 august, cartierul diviziei a fost transportat cu trenul până la Bumbeşti şi de acolo, pe jos, la Livezeni. Până la Merişor, trupele Grupului de Acoperire „Jiu” nu au întâmpinat o rezistenţă puternică din partea duşmanului. Generalul Erich von Falkenhayn. Aici, rezistenţa trupelor duşmane Comandantul Armatei 9 Germane. se dovedea tot mai puternică, fapt pentru care Corpul 1 Armată a În inspecţie pe front întărit trupele Grupului cu unităţi de la grosul Diviziei a 11-a Infanterie. În acest timp, datorită evenimentelor de pe frontul de la Dunăre (atacul Turtucaiei la 19 august/1 septembrie), Divizia a 2-a Infanterie, care forma împreună cu Divizia a 11-a, Corpul 1 Armată român, a fost pusă la dispoziţia Armatei a III-a de pe Frontul de Sud, rămânând ca în Valea Jiului să acţioneze numai Divizia a 11-a Infanterie. Prin ordinul telegrafic nr. 228 transmis Grupului de Acoperire “Jiu” de către Corpul 1 Armată, începând cu data de 21 august 1916, lt. Tătărăscu Gheorghe, comandantul Companiei a 16-a, din Regimentul 18 Infanterie Gorj, a fost detaşat la comenduirea garnizoanei Tg. Jiu, la comanda companiei sale fiind numit lt. Toma Ioniţă, comandantul Plutonului 1, din Compania a 12-a, acelaşi regiment. În perioada 20-25 august 1916, sosesc în Valea Jiului, pentru întărirea trupelor române de la Merişor, Regimentele 26,41,71 Infanterie şi 21 Artilerie. În conformitate cu ordinul Corpului 1 Armată din 20 august 1916, aceste regimente au fost aduse pe calea ferată până la Bumbeşti Jiu, şi de acolo, prin marş, pe jos până la Petroşani. Iată cum descrie cronicarul Regimentului 41 Infanterie Dolj sosirea acestui regiment la 22 august 1916 în Valea Jiului: „Întreaga coloană a regimentului comandat de colonelul Mihail Obogeanu se strânge în faţa Primăriei Petroşani, devenită acum postul de comandă al comandamentului Grupului de Acoperire Jiu. Din înălţimea unui balcon, colonelul Dumitru Cocorăscu, comandantul Grupului Jiu, ne descrie cu entuziasm victoriile camarazilor noştri gorjeni, care cu pieptul lor de eroi au împins duşmanul dincolo de pasul Merişor, arătându-şi speranţa că şi noi doljenii, intraţi astăzi sub ordinele sale, vom fi la fel de bravi ca fraţii noştri din Regimentele 18, 26 şi 58, promiţându-ne că în scurt timp, ne va face cinstea de a ne măsura cu duşmanul de veacuri al neamului nostru”. Din Jurnalul de Operaţii al Regimentului 71 Infanterie, rezultă că „la 25 august 1916, ora 7 dimineaţa, regimentul a pus piciorul pe pământul Văii Jiului, pământ pe care bravii ofiţeri şi soldaţi l-au dorit, arătându-se vrednici de a-l cuceri. În apropierea satului Livezeni, după primirea Ordinului de Operaţii de la Divizia a 11-a Infanterie, lt.-col. Munteanu Nicolae, comandantul regimentului, a ţinut o mişcătoare cuvântare ofiţerilor şi trupei, încurajându-i să primească botezul focului pentru a răscumpăra străvechiul meleag românesc al Văii Jiului, stăpânit de atâtea veacuri de unguri, cei mai mari duşmani ai neamului nostru”. Apoi, Batalionul I, sub comanda mr. Lăpădătescu Dumitru, a pornit spre Merişor pentru a lupta alături de Regimentul 41 Infanterie, iar Batalioanele II şi III, sub comanda directă a comandantului de regiment, au pornit de la Livezeni, prin Iscroni şi Vulcan, spre Dealu Babii. În acest timp, Detaşamentul Merişor, format din Batalionul I comandat de mr. Truşculescu Mihail din Regimentul 26 „Rovine” Craiova, împreună cu Batalionul III din Regimentul 18 Gorj, comandat de mr. Pleşoianu Constantin, duceau lupte aprige cu duşmanul care se oprea înaintării trupelor noastre spre Haţeg. În cursul acestor lupte, batalionul de gorjeni a suferit următoarele pierderi: - în ziua de 23 august 1916, trei morţi (doi caporali şi un soldat) şi 16 răniţi (un sergent, doi caporali şi 13 soldaţi); - în ziua de 24 august, nouă răniţi (un sergent, doi caporali şi 6 soldaţi); - în ziua de 25 august, trei morţi, 11 răniţi (un
PRĂVĂLIA CU ISTORII III
Punctul de trecere a frontierei dintre România şi Austro-Ungaria. Vama Păiuş
caporal şi 10 soldaţi) şi un soldat dispărut. La 25 august/7 septembrie 1916, Divizia a 11-a Infanterie, comandată de generalul de brigadă Ioan Muică, era constituită în zona de concentrare Surduc-Livezeni din Valea Jiului, având în subordine Brigăzile 21 şi 22 Infanterie. Prin telegrama nr. 255 din 25 august 1916, Corpul 1 Armată transmitea trupelor române aflate în Valea Jiului, următorul ordin: „Începând de azi, toate trupele aflate în bazinul Petroşani vor intra sub comanda generalului Ioan Muică, comandantul Diviziei 11 Infanterie”. În urma acestui ordin, Regimentul 26 Infanterie, care aparţinea Diviziei a 2-a Infanterie, trece în subordinea Diviziei a 11-a Infanterie, aceasta dispunând acum de cinci regimente de infanterie ce aveau în total 16 batalioane şi 19 baterii de artilerie de calibru diferit, care aparţineau astfel: opt baterii de artilerie de 120 mm, Regimentelor 5 şi 9 Artilerie, trei baterii de munte de 63 mm şi trei baterii de 57 mm, Regimentului 1 Artilerie Munte, două baterii de obuziere de 120 mm, Regimentului 21 Artilerie şi trei baterii de 53 mm, care erau ataşate Regimentelor de infanterie 41, 58 şi 71.
Suspendarea ofensivei române pe frontul carpatic În urma evenimentelor petrecute pe frontul din Dobrogea de Sud, se impunea o schimbare urgentă a planului iniţial de campanie întocmit de Marele Stat Major al armatei române. Pentru a întări Frontul de Sud, care era direct ameninţat de duşman, trebuia făcută o nouă repartizare a trupelor noastre în cadrul celor două fronturi, deoarece, după dezastrul de la Turtucaia, se credea că duşmanul va încerca trecerea Dunării şi un atac asupra Bucureştilor. Pentru analiza noii situaţii, la sediul Marelui Cartier General al armatei române, situat la Periş, s-a întrunit un consiliu de generali, la care au luat parte şi generalii Alexandru Iarca şi Grigore Crăiniceanu, doi dintre vechii generali ai armatei noastre, care nu mai comandau trupe în acel moment. În cadrul acestui consiliu, generalul de corp de armată Alexandru Averescu şi-a exprimat părerea că trebuie oprită imediat ofensiva de pe Frontul Carpatic şi grupată o armată puternică pentru începerea ofensivei pe Frontul de Sud, în Dobrogea. Generalul Iarca a propus să se retragă două divizii din Oltenia şi să se formeze rezerve pentru trupele care luptau pe frontul transilvan, iar în Dobrogea să se trimită patru divizii din cele concentrate la sud de Bucureşti. Obţinerea unei victorii decisive în Dobrogea reprezenta, deci, un obiectiv urgent şi principal al comandamentului nostru. Sacrificiul dureros al reducerii forţelor destinate ofensivei în Transilvania, spre a întări frontul defensiv din Dobrogea, a fost făcut la 25 august/ 7 septembrie 1916, când Marele Cartier General român a suspendat acţiunea ofensivă a celor trei armate de pe frontul carpatic. În locul generalului Aslan a fost numit la comanda Armatei a III-a generalul Averescu. El a început reconstituirea acestei armate la sud de Bucureşti, sub o formă nouă, ca o armată de Dunăre. La comanda Armatei a II-a, în locul generalului Averescu, a fost numit generalul Grigore Crăiniceanu. Marele Cartier General român a hotărât la 29 august/ 11 septembrie 1916 să reînceapă, în parte, ofensiva în Transilvania, împingând înainte frontul Armatei a II-a, astfel încât aceasta să facă legătura între trupele Grupului român de la Olt şi Armata a IV-a (de nord), pe o linie mai scurtă. La 1 septembrie 1916 eventualitatea pierderii Dobrogei şi a planului evacuării Olteniei încep să intre tot mai mult în calculele Înaltului Comandament român. Ca urmare a deplasării centrului acţiunii războiului nostru peste Dunăre şi existenţei pericolului ameninţării Dobrogei, Înaltul Comandament a cerut ajutor aliaţilor.
CMYK
IV PRĂVĂLIA CU ISTORII Potrivit protocolului franco-britanic, BriandDavid Lloyd George din 29 iulie/ 11 august 1916, Rusia trebuia să ridice numărul efectivelor sale militare din Dobrogea de la 50.000 la 200.000 de oameni. Aliaţii motivau faptul că nu puteau începe ofensiva împotriva Bulgariei deoarece principalul obiectiv al forţelor române-ruse, consemnat în convenţia noastră militară din 4/ 17 august 1916, era ofensiva împotriva Austro-Ungariei. Cu toate măsurile şi promisiunile de ajutor militar al aliaţilor, singura salvare nu putea să vină de cât de la propriile noastre forţe. La 2/ 15 septembrie 1916, Regele Ferdinand a convocat din nou Consiliul de Război la care au luat parte primul ministru Ion I.C. Brătianu şi generalii Dumitru Iliescu - subşeful Marelui Stat Major român, care avea, în locul generalului Zottu, comanda reală a armatei, Ion Culcer - comandantul Armatei I, Alexandru Averescu - comandantul Armatei a III-a şi Constantin Prezan - comandantul Armatei a IV-a (de Nord). În cadrul acestui consiliu s-a admis revizuirea planului de operaţii al Marelui Cartier General român, trecându-se la ofensivă atât pe frontului carpatic cât şi pe cel de sud. Această hotărâre temerară făcea ca armata română să acţioneze pe două direcţii divergente, cu forţele înşirate pe fronturi imense, tocmai atunci când armata lui Mackensen se întărea în Dobrogea, iar Falkenhayn începea pregătirea ofensivei sale din Carpaţi.
Hotărârea generalului Culcer, comandantul Armatei I române În ziua de 26 august/ 8 septembrie 1916, cartierul Diviziei a 11-a împreună cu compania de poliţie, secţia de telegrafie şi proiectare şi escadronul de ştafete s-au mutat de la Surduc la Petroşani. A doua zi, Divizia 11 Infanterie a primit de la Corpul 1 Armată, următorul ordin: „Trupele diviziei se vor întări puternic pe poziţiile ocupate şi nu vor întreprinde nici o operaţie ofensivă fără ordin superior”. Deşi Marele Cartier General român ordonase Diviziei a 11-a Infanterie din Valea Jiului să ocupe poziţie defensivă la nord de Haţeg, generalul Culcer, comandantul Armatei I, a socotit această poziţie prea înaintată şi riscantă deoarece: lasă în spate deschis defileul HaţegCaransebeş, pe unde putea fi întors de inamic; distanţele ce-l separau de sectoarele din Văile Oltului şi Dunării erau foarte mari şi acoperite de puternice masive muntoase, iar comunicaţiile existente aici erau foarte dificile. Din aceste motive, generalul Culcer a decis ca trupele Diviziei 11 Infanterie să ocupe în primul rând Valea Jiului românesc, cu importantele localităţi miniere Vulcan şi Lupeni, curăţând-o complet de inamic şi numai după aceea divizia să înainteze spre nord-vest de Petroşani, pentru a ocupa solid defileul Merişor. La această dată, trupele diviziei erau grupate astfel: Grupul Merişor, comandat de colonelul Dumitru Cocorăscu, avea în compunere Regimentele 18, 26, 41 şi 71 Infanterie, în total 12 batalioane de infanterie, iar ca artilerie, trei baterii de câmp, (Bateria 1 din Regimentul 21 Artilerie, Bateria 2 din Regimentul 5 Artilerie şi Bateria 5 din Regimentul 9 Artilerie) şi două baterii de obuziere de 120 mm din Regimentul 21 Artilerie. Grupul avea în dispozitiv de luptă 11 batalioane aşezate în linie, iar în rezervă un batalion cu cele două baterii de obuziere din Regimul 21 Artilerie;
Grupul Jiul Românesc (de vest), comandat de colonelul Paşalega Dumitru, avea în compunere Batalionul IV din Regimentul 18 Infanterie, Batalioanele II şi III din Regimentul 58 Infanterie şi Bateriile 2 şi 3 din Regimentul 1 Artilerie de Munte. Acest grup avea toate batalioanele în dispozitiv de luptă, mai puţin o companie din Batalionul III al Regimentului 58 Infanterie, care se găsea în rezervă la Câmpu lui Neag; În rezerva diviziei, se găsea la Livezeni, Divizionul II din Regimentul 21 Artilerie. În ziua de 25 august/ 7 septembrie 1916, trupele Grupului Merişor, ocupau defileul cu acelaşi nume, sprijinindu-se pe înălţimile vecine: dealul Branu (738 m) la sud şi dealul Băloi (1002 m) la nord. A doua zi, prin executarea unui puternic bombardament de artilerie, duşmanul a încercat să scoată trupele noastre din aceste poziţii, însă Regimentele 18 şi 26 Infanterie au respins atacul duşman, luând peste 300 prizonieri şi capturând două tunuri şi alt material de război. În urma acestor lupte, duşmanul s-a retras la vest de văile Petrosul, părăsind dealul Blidarul (849 m) şi Baru Mare, întărindu-se în noaptea de 27 august/9 septembrie pe linia Ponor (432 m) - Livadia (447 m) - Râu Bărbat (494 m). Retragerea inamicului şi înaintării Grupului Jiul românesc, care, prin ocuparea înălţimilor Tulişa (1795 m) - Coasta Laturii (1694 m) - vârful Baiu (1758 m) şi Dealul Sec (1552 m), ameninţa de flanc şi spate rezistenţa acestuia pe poziţiile de la Baru Mare. Linia de rezistenţă a trupelor române era bine întărită, întinzându-se aproape perpendicular pe direcţia vechii frontiere, de la nord la sud, de-a curmezişul pasul Merişor (759 m), peste înălţimile Angros (971 m), Muncelului (1362 m), Oboroca (1547 m) şi încovoindu-se apoi spre sud-vest, pe înălţimile ce domină de la nord Jiul românesc (de vest), dealul Cornetul (1530 m), Coasta Laturii (1694 m), Tulişa (1795 m), până la Vârful Făgeţel (1591 m). Avangardele trupelor noastre trecuseră însă de ieşirea din pasul Merişor şi ocupaseră în Valea Streiului, satele Baru Mare şi Baru Mic, iar patrule române de recunoaştere coborau până la Crivadia şi Pui, intrând în contact la 28 august/ 10 septembrie 1916 cu patrulele germane ale celor dintâi trupe din Divizia 187 Infanterie prusiană şi Corpul Alpin bavarez, aduse de pe frontul de la Verdun.
luni, 24 octombrie 2011
lumină pentru a se măsura cu strănepoţii lui Mircea cel Bătrân şi Mihai Viteazul - dornici de fapte vitejeşti”. Pentru reuşita atacului, colonelul Dumitru Cocorăscu, Comandantul Brigăzii 21 Infanterie, a organizat două coloane: coloana din dreapta, formată din Regimentul 18 Infanterie Gorj, mai puţin Compania 12, aşezată la nord de şoseaua şi calea ferată Merişor-Pui, comandată de colonelul Jipa Constantin, avea misiunea să pună stăpânire pe dealurile Băloi (1002 m) şi Blidaru (849 m); coloana din stânga, formată din Batalionul I şi Companiile 7 şi 8 din Regimentul 41 Infanterie comandate de mr. Popescu Negreanu Ioan, Batalionul I din Regimentul 26 Infanterie comandat de mr. Truşculescu Mihail şi Batalionul I din Regimentul 71 Infanterie comandat de mr. Lăpădătescu Dumitru, aşezată la sud de şoseaua şi calea ferată Pui-Merişor, comandată de colonelul Obogeanu Mihail, comandantul Regimentului 41 Infanterie, avea misiunea să pună stăpânire pe dealurile Branu (738 m) şi Angros (971 m). Credincios articolului 441 din regulamentul de manevră şi de luptă al infanteriei, comandantul coloanei din stânga, colonelul Obogeanu Mihail, a urcat pe vârful Ticera Retiţii (774 m). După ce a scotocit cu privirea poziţia duşmană şi direcţiile de urmat, a dat chipiul pe spate în semn de satisfacţie şi apoi a coborât la piciorul pantei, unde îl aşteptau 80 de ofiţeri, pentru primirea ordinului de atac. „Copii! se adresează el ofiţerilor - deşi distanţa până la duşman este mai mare de un km, avem sorţii izbânzii, fiindcă terenul accidentat şi păduros ne permite apropierea. Aşezaţi trupele în poziţie pregătitoare pentru atac astfel: Compania a 7-a din Regimentul 41 Infanterie, călare pe şoseaua şi calea ferată MeişorPui, va face legătura între coloana din stânga şi cea din dreapta; Compania 1 din Regimentul 26 Infanterie aşezată la vest de cantonul 42, atacă cu flancul drept sprijinit de şosea; Batalionul I din Regimentul 41 Infanterie va ocupa tranşeele din stânga companiei 1 din Regimentul 26 Infanterie, atacând Vârful Dealului Branu (738 m); Compania 8 din Regimentul 71 Infanterie şi mitraliere vor sta înapoia pintenului de sud al Vârfului Ticera Retiţii, pentru a forma rezerva coloanei. Fiindcă terenul împiedică menţinerea ordinii Atacul Brigăzii 21 Infanterie pentru pe timpul deplasării, păstraţi legătura între unităţi. cucerirea Pasul Merişor La poalele dealului Branu (738 m), veţi regrupa trupele pentru ca la semnalul de alarmă să năvăliţi Din Jurnalul de Operaţii al Brigăzii 21 asupra duşmanului de pe deal, cu baioneta la Infanterie, rezultă că „în ziua de 25 august/ 7 armă!”. (va urma) septembrie 1916, la orele 2:40 dimineaţa, s-a primit Ordinul de Operaţii nr. 585, prin care duşmanul trebuia atacat şi alungat din poziţia pe care o ocupa la Merişor. Începerea atacului era fixată pentru ora 3 p.m. Opt baterii de artilerie de calibre diferite (Divizionar I din Regimentul 1 Artilerie Munte, Divizionul I din Regimentul 21 Artilerie, Bateria 2 din Regimentul 5 Artilerie şi Bateria 5 din Regimentul 9 Artilerie), toate sub comanda directă a colonelului Moscu Aurel, comandantul Regimentului 1 Artilerie Munte, trebuiau să verse focul lor ucigător pentru distrugerea vizuinilor în care a stat ascuns ungurul, silindu-l să iasă la