Ziarul Vaii Jiului - nr. 812 - 25 octombrie 2011

CMYK

TRIST, DAR ADEVĂRAT!

Organizaţia PSD Petroşani a murit, subjugată fiind de momelile Puterii De câteva luni, asupra activităţii PSD Petroşani s-a aşternut liniştea. Asta pentru că, veţi vedea în cele ce urmează, puţine sunt motivele care ar putea fi luate drept semne că organizaţia locală social-democrată ar mai exista.

Cele câteva acţiuni, organizate de tinerii inimoşi (şi mereu daţi la o parte) de la TSD Petroşani, nu au fost, în mod cert, suficiente pentru a asigura nevoia de Opoziţie a comunităţii locale.

La fel, semnarea protocolului USL nu poate fi, în niciun caz, pusă pe seama unei activităţi a organizaţiei locale ci, în mod cert, a fost doar un mijloc prin care grangurii de la judeţ, văzuţi din ce în ce mai rar prin Valea Jiului, să se lanseze în

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

MARŢI

reluarea temelor electorale care oricum au şifonat deja micile ecrane prin intermediul posturilor naţionale de televiziune.

Una peste alta, ca o concluzie de mijloc, e certă treaba că - adăugând aici faptul că nici nu ne mai amintim când a fost ultima conferinţă de presă a organizaţiei locale PSD - actuala conducere (interimară, sau cum s-o numi ea) a filialei PSD Petroşani fie nu îşi doreşte asumarea rolului de principal partid de Opoziţie, fie (mai mult ca sigur) are interesul să nu îşi dorească asta.

Doina Popescu, singurul consilier PSD din Petroşani care mai încearcă o atitudine în genul celei de Opoziţie, e ca şi ex-

clusă din organizaţie. Care organizaţie, prin puţinii săi exponenţi vizibili la nivelul comunităţii locale, face toate eforturile să-i închidă gura, nicidecum să o sprijine în acţiunile sale publice cu caracter preponderent social.

Sunt deja penibile momentele în care, în loc să îi fie alături, ceilalţi consilieri locali PSD (cot la cot cu cei 10 de la PDL şi 4 de la PNL) se dau de ceasul morţii să acopere spusele Doinei Popescu în legislativul local. Nu cumva ca acţiunile sale, unele absolut onorabile şi necesare, să transpire în presă şi să trezească din adormire poporul. Popor în general mulţumit, dar pe alocuri (totuşi) nu.

La Petroşani, pesediştii (la fel ca libera-

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

25 octombrie 2011 Anul IV Nr. 812 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:55 Apus: 18:26

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3230 lei 1$ = 3,1181 lei 1₤ = 4,9687 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

lii) chiar s-au vândut. Şi nu vă spune asta cel mai corect om din lume, ci unul care nu a lăsat compromisurile de moment să îi ia dreptul de a gândi şi de a spune (ori, în acest caz, scrie) ceea ce gândeşte.

Pe ce s-au vândut, dimpreună cu liberalii, consilierii PSD din actualul legislativ local? Pe un post călduţ de conducere în învăţământ pentru sine ori nevastă (e cazul unui liberal, dar şi al unui pesedist), pe un loc de garaj în centru (este, de asemenea, cazul unui liberal şi al unui pesedist).

Ori, după caz, pesediştii (şi liberalii) s-au lăsat cumpăraţi cu locuri în delegaţiile care, în ultima vreme, merg cu o cadenţă demnă de o cauză mai nobilă din ce în ce mai des în localităţile prietene de peste hotare. Exemplele de momeli prinse de Opoziţie de la actuala Putere locală ar putea continua cu unele chiar mult mai ruşinoase.

Ex-deputatul Ioan Rus, actualul lider neconfirmat prin vot al organizaţiei locale, o tot dă înainte cu opoziţia constructivă. Dar, oare, asta înseamnă opoziţie constructivă? Să nu faci absolut nimic? Sau, mai bine, să te laşi cumpărat cu câteva delegaţii peste hotare, un post pentru nevastă, un loc de garaj în centru şi o ştergere a datoriilor firmei pe care o administrezi către bugetul local?

Bănuim că, după aproape 8 (opt) ani de Opoziţie, viaţa trebuie să fie tare grea.

Dar, dacă tot au ajuns nişte umili pioni în mâna Puterii, de ce nu se duc exponenţii filialei locale a PSD direct la Putere, să o slugărească la oficial? Ar fi mai demn să se anunţe cumpăraţi, decât să facă pe incoruptibilii pentru un loc de veci mai în faţă. Iar treaba e valabilă şi pentru liberali. (Cătălin DOCEA)

PSD Petrila la ora adevărului! O întrebare:

Cine sunt domnii Eugen Stoicoiu şi Dumitru Negoi Răscolean şi de ce mai au aceştia funcţii în partid?

PAGINA 3

25 octombrie, simbol al tuturor jertfelor supreme şi al luptelor purtate în numele libertăţii de către eroii noştri pentru apărarea şi îndeplinirea idealului unităţii teritoriale, este ziua în care ne arătăm gratitudinea faţă de ceea ce reprezintă Armata Română: siguranţă naţională şi integritate teritorială.

Cu această deosebită ocazie, Ziua Armatei Române, doresc să urez tuturor celor care activează în cadrul acestei instituţii de prestigiu un sincer LA MULŢI ANI! şi fie ca în urma oricărei misiuni pe care o întreprindeţi să vă întoarceţi mereu sănătoşi acasă!

Tiberiu IACOB-RIDZI, Primarul municipiului Petroşani

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 25 octombrie 2011

Punct de sacrificare la Petroşani Cât de curând, producătorii de la măcelăriile din Piaţa Agroalimentară Petroşani nu vor mai fi nevoiţi să umble cine ştie pe unde, pentru sacrificarea animalelor a căror carne o pun în vânzare.

Acesta, fiindcă, în cursul următoarelor săptămâni, în spatele pieţei va funcţiona un punct de sacrificare dotat cu tot ce scrie la carte, pentru a fi legal din punct de vedere sanitar-veterinar.

"Nu doar producătorii din piaţă vor putea apela la acest punct de sacrificare, am aflat de la dr. Gheorghe Cristea, medic veterinar, coordonator al CSVSA Petroşani şi al CSVSA Vulcan (în

imagine). Aici vor putea veni, pentru sacrificarea animalelor din gospodărie, şi locuitorii din zonă. Îi asigur de pe acum că

va fi un punct de sacrificare modern, bine dotat şi încadrat cu personal calificat".

Gheorghe OLTEANU

Norocul primăriilor din Vale a bătut zâzania din C.J.

Bani pentru Petrila şi Lupeni La ultima şedinţă de Consiliu Judeţean Hunedora, spiritele „politice” s-au încins din nou pe tema unor alocări de fonduri către primării. Şi atât de tare s-au încins, încât şeful Consiliului Judeţean a ajuns să spună că nu mai dă niciun ban la nicio primărie. Ceea ce, după vot, s-a şi întâmplat, într-o oarecare măsură. Zâzania a intrat între consilieri în momentul în care grupul PDL din C.J. Hunedoara a propus ca nişte sume de bani, care erau alocate unor comune, să meargă la Brad, unde sunt probleme grave cu asigurarea agentului termic pentru această iarnă.

Primăriile din Vale ce apăreau pe listă au fost norocoase pentru că banii pentru ele s-au aprobat.

Motivarea grupului PDL a cuprins şi faptul că cele trei comune pentru care era propusă suma de 146,1 mii lei ar avea o altă sursă de bani din relocarea unor sume prevăzute pentru alte patru comune care au primit până acum sume inclusiv de la guvern. „La punctul 18 de pe ordinea de zi avizul este favorabil, cu amendamentul consilierilor judeţeni ai PDL care propun ca întreaga sumă să fie alocată Primăriei Brad, pentru că au cheltuieli foarte mari cu acoperirea agentului termic şi specialiştii în metrologie anunţă o iarnă foarte dificilă. Vreau să vă anunţ că PDL nu are niciun interes politic.

Pentru noi primează locuitorii judeţului Hunedoara, indiferent de culoarea politică a primarilor”, a declarat consilierul judeţean Nicolae Chirilă, preşedintele Comisiei pentru servicii publice, comerţ, turism, privatizare, sprijinirea IMM-urilor şi relaţia cu patronatul din cadrul C.J. Hunedoara.

La rândul său, preşedintele C.J. Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, a spus: „În comisie mi-aţi scris ur-

www.zvj.ro

mătorul amendament: 50 de mii de lei la Primăria Beriu, 50 de mii de lei la Primăria Răchitova şi 41,6 mii lei la Primăria Turdaş. Îmi dădeaţi şi sugestia de a realoca de la primăriile Băiţa, Crişcior, Teliucu Inferior şi Vălişoara, care au alocate sume de la guvern. Mărturisesc că am luat cu mare îngrijorare că, într-adevăr, dumneavoastră sunteţi fair-play şi doriţi o dezvoltare armonioasă a judeţului Hunedoara prin alocarea sumelor. (…) De la începutul anului, de la guvern, Băiţa a primit 20 de mii de lei.

Beriu a primit deja 200 de mii de lei, Răchitova a primit şi ea 100 de mii de lei, iar

Turdaş a primit 115,4 mii lei. (…) Luna trecută, când am alocat bani pentru Primăria Brad, domnii consilieri de la PDL s-au opus. Atunci nu era frig?”.

Până la urmă s-a supus la vot amendamentul PDL şi a fost respins, alocările respective rămânând să se judece probabil într-o altă şedinţă.

Din fericire, a fost votată hotărârea care prezintă alocările de fonduri pentru anumite localităţi din judeţ, de ele beneficiind, din Valea Jiului: Primăria Lupeni - 150 de mii de lei şi Petrila - 50 de mii de lei.

Mihaela PETROŞAN

Astăzi, NU ÎNVÂRTIŢI ROBINETELE DEGEABA În intervalul orar 9:00-18:00, Piaţa Agroalimentară Centrală, străzile Nicolae Bălcescu, Aleea Trandafirilor, Avram Iancu (fără blocurile turn), Aleea Poporului, cartierul Carpaţi (Dimitrov), PT 9C, PT 10, PT 11A, PT 11B, Brutăria Armicar din Petroşani vor avea restricţie la apă.

Motivul îl constituie executarea lucrărilor pentru devierea şi cuplarea la reţeaua de alimentare cu apă a Catedralei „Sf. Ilie” de pe strada Avram Iancu. Şi Zona Industrială Livezeni cuprinsă între Benzinăria Supertrans Com şi Staţia de Epurare Dănuţoni va avea restricţie în intervalul orar 9:00-13:00.

Sprijin judeţean PENTRU PEŞTERA BOLII Pentru a reintroduce într-un circuit patrimonial şi turistic Peştera Bolii, Asociaţia de Ecologie şi Intervenţii în caz de Inundaţii „Petro Aqua” din Petroşani va primi sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean (C.J.) Hunedoara. Banii de la judeţ vor fi folosiţi pentru realizarea unei acţiuni ample ce va avea loc la începutul lunii noiembrie. În acest scop, în şedinţa de ieri, consilierii judeţeni au aprobat asocierea C.J. Hunedoara cu Asociaţia „Petro Aqua” din Petroşani, în vederea finanţării şi realizării în comun a acţiunii „Integrarea Peşterii Bolii în circuitul cultural şi al tradiţiilor culturale ale judeţului Hunedoara", eveniment ce va avea loc în 8 noiembrie. Pentru acest eveniment din bugetul C.J. Hunedoara vor fi alocaţi 8.000 lei.

Acţiunea presupune punerea în scenă a două spectacole de teatru, o piesă fiind inspirată din lucrările dramaturgului I. D. Sîrbu, organizarea unei expoziţii de icoane pictate pe sticlă şi lansarea a trei numere din Caietele Petro Aqua.

Mihaela PETROŞAN

Pentru traseul Vulcan-Lupeni, CJH A EMIS LICENŢĂ DE TRANSPORT În ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Hunedoara (C.J.H.) s-a aprobat emiterea unor licenţe de transport pe mai multe trasee din judeţ. Pentru Valea Jiului, primeşte licenţă de transport operatorul S.C. Cocotă Comimpex S.R.L., care va efectua traseul Vulcan - Lupeni. În judeţ au mai fost aprobate şi următoarele licenţe de transport: operatorul S.C. Densuşana S.R.L, pentru traseele Peşteniţa – Haţeg şi Ştei – Călan; S.C. Eurocomplex Logistic S.R.L., pentru Hunedoara – Deva; S.C. Agro Tim Prod S.R.L., pentru Tuştea – Călan şi Toteşti – Călan; S.C. Rodos Vivas S.R.L., pentru Zeicani – Haţeg; S.C. Inter Dani Trans S.R.L., pentru Hunedoara – Nandru; S.C. Vyky Company S.R.L., pentru Baru Mare – Haţeg şi S.C. Alexandros Tur S.R.L., pentru Rapolt – Deva. Atribuirea licenţei pentru traseele sus-amintite a fost solicitată de operatorii de transport, în baza contractelor încheiate cu beneficiarii transportului.

Mihaela PETROŞAN

DEZVĂLUIRI 3

Ziarul Vãii Jiului marţi, 25 octombrie 2011

PSD Petrila la ora adevărului! O întrebare:

Cine sunt domnii Eugen Stoicoiu şi Dumitru Negoi Răscolean şi de ce mai au aceştia funcţii în partid?

Vă mai aduceţi aminte desigur de materialul publicat de Ziarul Văii Jiului la 8 iunie, intitulat „Cu un an înainte de alegeri la PSD Petrila apele sunt tulburi şi agitate/ Bobar l-a înlocuit pe Răscolean la şefia PSD Petrila, dar corul nemulţumirilor nu s-a încheiat…”. Vă reamintim că alegerile s-au desfăşurat într-un anonimat total, presa locală nefiind prezentă, probabil ca să nu vadă scandalul din sală.

Stoicoiu şi Răscolean cercetaţi de procurori Spuneam tot atunci că surse din cadrul PSD Petrila s-au arătat total nemulţumite de faptul că doi dintre membrii organizaţiei, fostul preşedinte Dumitru Negoi Răscolean şi Eugen Stoicoiu au fost repuşi în funcţii importante în cadrul organizaţiei de partid locale, primul în funcţia de secretar executiv, iar al doilea în funcţia de vicepreşedinte, aceasta după ce ambii au fost în vizorul justiţiei că nu au lucrat tocmai ortodox la clubul de fotbal Inter Petrila, pe vremea când Eugen Stoicoiu, era preşedintele secţiei de fotbal, iar Dumitru Răscolean viceprimar.

Aceleaşi surse promiteau că nu vor lăsa lucrurile să stea aşa, spunându-ne că ne vor înmâna câteva dosare unde vor arăta exact ce s-a întâmplat la secţia de fotbal în anul 2008.

După mai bine de cinci luni, sursa principală a revenit, dându-ne toate dosarele care au stat şi la baza acuzaţiilor procurorilor, la final totul terminându-se cu… Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ din 7 decembrie 2010 a celor doi, „cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare prevăzute de articolul 215 al codului penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 cod penal, înşelăciune prev. de art. 215 al. 1,2 cod pen.”.

Dar să vedem din înscrisuri oficiale şi acte, în ce a constat această debandadă la clubul de fotbal Inter Petrila, ceea ce vom arăta mai jos fiind trecut în actele care ne-au parvenit, putându-le pune la dispoziţie oricui, inclusiv conducerii judeţene sau centrale a PSD.

În 2008, cheltuieli de la bugetul local de peste un miliard de lei cu fotbalul Cheltuielile pe capitole pe anul 2008 la fotbal constau în: cheltuieli cu alte materiale - 4.656 lei, cheltuieli cu carburanţi - 281 lei, cheltuieli cu obiecte de inventar - 11.526 lei, cheltuieli transport - 6.045 lei, cheltuieli delegaţii - 13.155 lei, alte cheltuieli cu servicii terţi - 1158 lei, cheltuieli taxe, vize Federaţia Română de Fotbal - 2.765 lei, cheltuieli cu arbitrii - 12.835 lei, cheltuieli indemnizaţie de efort - 30.380 lei, cheltuieli cu mese - 23.360 lei, despăgubiri, amenzi,

penalităţi - 1.920 lei, alte cheltuieli - 70 lei.

Deci, un total de 108.156 lei, mai pe înţelesul tuturor, undeva cu puţin peste 1 miliard de lei de la bugetul local.

9 jucători s-au plâns că n-au ajuns să primească anumite sume de bani, fiindu-le falsificate semnăturile!

Toate bune şi frumoase, numai că aceşti bani trecuţi pe tabele nu au fost cheltuiţi tocmai aşa, existând suspiciuni la multe din aceste capitole. Cum ar fi, de exemplu, la cheltuieli indemnizaţie de efort, unde un număr de 9 jucători au susţinut în faţa procurorilor că o parte dintre semnături nu le aparţin şi nici nu au primit sumele respective. „În cauză s-a efectuat o constatare tehnicoştiinţifică grafoscopică, care a concluzionat că semnăturile contestate de numiţii Kerestz Raul-Florin, Cristea Alin-Cristian, Dobre Ionică-Costel, Constantin Georgică şi Jdirea Mirel nu au fost executate de aceştia, semnăturile constatate de numiţii Onciu Ioan-Alexandru şi Alexandru Dumitru au fost executate o parte către aceştia şi o parte de către alte persoane, iar semnăturile contestate de numiţii Androne Claudiu-Ilie şi Stanci Cristian au fost executate probabil de către aceştia”.

Eugen Stoicoiu, preşedintele secţiei de fotbal la acea vreme, a susţinut în faţa procurorilor că „el nu a semnat în numele nici unui jucător şi nu şi-a însuşit vreo sumă de bani cuvenită acestora, dar uneori s-a mai întâmplat ca sumele de bani să fie ridicate şi de alte persoane decât titularii - colegi, rude - şi chiar a propus audierea în apărarea sa a numiţilor Cristea Marcel-Adrian, Kerestz Maria-Mihaela, Kerestz Benedic şi Constantin Simona, dar aceştia nu au confirmat această susţinere a învinuitului, respectiv că în calitate de soţii sau rude ar fi ridicat banii cuveniţi titularilor”. Astfel, „în cauză nu s-a putut stabili cu certitudine dacă în cazurile în care unii dintre jucători au contestat semnăturile şi implicit primirea sumelor de bani, aceste sume au fost ridicate de titulari sau în numele lor, cu atât mai mult nu s-a putut stabili dacă aceste sume au fost însuşite de către învinuitul Stoicoiu Eugen-Cornel, astfel încât existând dubiu cu privire la comiterea de către acesta a infracţiunii de înşelăciune - dubiu care îi profită - faţă de el se va confirma propunerea de neîncepere a urmăririi penale pentru această infracţiune”.

Meciuri amicale care nu s-au disputat, dar pentru care s-au făcut ordine de deplasare fapte dovedite de procurori!

Dacă la acuzaţia de mai sus Eugen Stoicoiu a scăpat destul de uşor, nu a mai putut scăpa de meciurile amicale care nu s-au disputat, dar pentru care s-au făcut „ordine de deplasare”, scoţându-se din club suma dovedită de procurori de 2.580 lei. Este vorba de aşazisele amicale de la Hunedoara (9 februarie 2008), Certejul de Sus (26 februarie 2008), Geoagiu (14 iulie 2008), Uricani (2 august 2008) şi Teliucul Inferior (5 august 2008). „… Rezultă în mod cert că aceste meciuri nu

s-au avut loc, deplasările nu au efectuat, iar ordinele de deplasare întocmite de învinuit nu corespund adevărului, ele fiind întocmite pentru a justifica însuşirea unor sume de bani din cele pe care învinuitul le gestiona.

Prejudiciul cauzat în acest mod de învinuit părţii vătămate Asociaţia Sportivă Inter Petrila este de 2.580 lei, sumă cu care partea vătămată se constituie parte civilă în cauză”.

Cu toate acestea fostul viceprimar Răscolean este scos basma curată, propunerea fiind de neîncepere a urmăririi penale, în timp ce Stoicoiu, actualul vicepreşedinte al PSD Petrila, ales după acest fapt (dumnealui fiind şi director la Termoprest Petrila exact în anul când aceasta a dat faliment!) este scos de sub urmărie penală, în schimb este găsit vinovat pentru „săvârşirea infracţiunilor de delapidare, prev. de art. 215 al. 1 cod pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 cod pen. Şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă în cuantum de 1.000 lei”.

Tot „făptuitorul” Stoicoiu este supus să plătească şi cheltuielile judiciare în sumă de 300 lei de către procurorul Valeria Toma.

Multe neclarităţi rămase, suspiciuni de „tun” de sute de milioane într-un singur an!

Multe au rămas ca în tren şi după această cercetare. Multe dintre exemplele de mai jos, se regăsesc în dosarele parchetului. Unele voci susţin că „tunul e foarte mare, undeva spre 400 de milioane de lei, iar vinovaţi sunt amândoi, atât Răscolean, care-l acoperea pe preşedinte, în calitate de viceprimar, şi mai ales Stoicoiu”: De exemplu, achiziţionarea în permanenţă a ghetelor de fotbal. În tabele se regăsesc doar în 2008 aproape 100 de perechi de ghete de fotbal achiziţionate pentru sportivi (la acest capitol se pare că Inter Petrila a fost mai ceva ca un club de divizia A)! În februarie 2008, Eugen Stoicoiu solicită consiliului local transferul sumei de 3.600 lei pentru achiziţionarea a 22 de perechi de ghete. Apoi, printr-un referat din 24 martie, solicită din nou suma de 3.000 lei pentru plata a 20 de perechi de ghete de fotbal.

Lucrurile nu se opresc aici, pe 2 aprilie se mai solicită 3.200 lei pentru alte 20 de perechi de ghete, iar pe 28 aprilie se solicită alţi 3.100 lei pentru achiziţionarea a 15 perechi de ghete! Deşi mai erau doar două etape de fotbal, conducerea secţiei de fotbal solicită în 7 mai 2008 „achiziţionare echipament” în valoare de 2.000 lei, deşi

aceste lucruri se fac la începutul campionatului nu la sfârşitul lui! Dar capitolul „ghete” nu e gata, ţineţi-vă tare, pe 30 iunie 2008 sunt solicitaţi de către Eugen Stoicoiu alţi 2.900 lei, pentru… „ghete”. În timp ce în iulie 2008 interesul pentru ghete scade, doar 6 perechi fiind solicitate, în valoare de fix 1.000 lei. Există informaţii conform cărora toţi banii solicitaţi i s-ar fi dat lui Stoicoiu.

Apoi, foarte multe delegaţii pe la Deva, ale preşedintelui Stoicoiu, 6 delegaţii în februarie 2008, 5 în martie 2008, 10 delegaţii în aprilie 2008, 6 delegaţii în mai 2008, 13 delegaţii în iulie şi august. Deci, cam 40 în 8 luni, o medie de cinci pe lună, fiecare drum costând minim 50 lei. „Ce o fi făcând Eugen Stoicoiu în atâtea deplasări numai dumnealui poate şti, dacă ele s-au făcut cu adevărat, eu ştiu că nu s-au făcut”, susţine un coleg de partid al lui Stoicoiu. Toate delegaţiile apar în tabele şi documente, deci e clar că aparent s-au făcut…

Mai sar în ochi şi medicamentele pentru diabetici şi pentru inimă, achiziţionate în mai multe rânduri în 2008, când se ştie că un fotbalist nu poate evolua dacă e diabetic sau bolnav de inimă!. Dar poate la Petrila sunt alte reguli…

Mai există foarte multe cheltuieli pe cafea, seminţe, sucuri şi alte alimente care n-au nimic de-a face cu fotbaliştii şi cu clubul de fotbal, poate doar ca unii oficiali să se simtă bine din bani publici. „Şi aici e vorba de zeci şi zeci de milioane de lei, adunate într-un singur an, 2008, bani care, repetăm, n-au nimic de-a face cu fotbalul şi fotbaliştii. Ce să caute seminţele de dovleac, sau sucurile, ori sute de pungi de cafea de 100 de grame?

Păi ce, fotbaliştii beau cafea şi sucuri? Nu! Deci ei şi-au cumpărat ce au vrut din magazine, pe banii bugetului local, ca să se simtă bine”, susţine sursa noastră din PSD Petrila.

O altă chestiune ridicată este a maşinilor de tuns iarba. Care, în 2008, au fost achiziţionate de două ori, cel puţin aşa rezultă din acte, dar niciuna nu a existat cu adevărat la club. Dacă nu este aşa, aşteptăm să fim contrazişi.

Rămâne de văzut care va fi reacţia celor doi pesedişti şi, mai ales, a conducerii de partid judeţene. Pentru că dacă lucrurile stau aşa, cei doi nu mai au cum să ocupe funcţii în organizaţia PSD Petrila. Aşteptăm din partea lor şi cuvenitul drept la replică. După care vor urma alte şi alte dezvăluiri incendiare din cadrul PSD Petrila. Şi nu în ultimul rând un interviu cu… Cu cine? Puţintică răbdare. Şi misterul face parte din jurnalism.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 25 octombrie 2011

Stagiu de karate cu prezenţa sportivilor din Vulcan În perioada 21-23 octombrie 2011, la Bucureşti, în sala de sport „Antilopa” s-a desfăşurat seminarul de pregătire în karate-do S.K.I.F. (Shotokan Karate-do International Federation) condus de maestrul Hirokazu Kanazawa - 10 Dan împreună cu unul din fiii săi, sensei Fumitoshi Kanazawa 5 Dan, din Japonia.

Au fost prezenţi 220 sportivi din 4 ţări (România, Franţa, Italia, Ungaria) care au avut ocazia istorică de se a mai antrena încă o dată sub îndrumarea maestrului Hirokazu Kanazawa - 10 Dan, întrucât acesta a împlinit venerabila

vârstă de 80 de ani, iar 2011 este ultimul an când mai călătoreşte în lume pentru astfel de

SIMERIENII CA ITALIENII CFR Simeria a trecut greu, scor 1-0, acasă, de Naţional Sebiş, şi a continuat şirul rezultatelor pozitive din ultimele cinci etape.

Oaspeţii au avut o bară în prima repriză, însă unicul gol l-a reuşit Raul Lintaru (min.

72), când adversarii erau deja în inferioritate numerică. Naţional Sebiş a jucat la fel de bine la Simeria ca la Hunedoara, unde a reuşit să remizeze, scor 0-0, cu alb-albaştrii lui Aurel Şunda. Arădenii au fost la fel de exacţi în defensivă şi puteau deschide scorul în prima repriză, când şutul lui Gavrilaş de la 12 metri a întâlnit bara transversală. CFR a avut însă mai multă răbdare şi un plus de şansă faţă de FC Hunedoara şi

www.zvj.ro

evenimente.

Antrenamentele susţinute de cei doi invitaţi au pus accent atât

a învins cu 1-0. Trupa din Sebiş a rămas în inferioritate numerică, după ce Burlacu a primit al doilea cartonaş galben, pentru că de supărare a scos fanionul de la colţul terenului şi l-a aruncat. Cu un om în plus, feroviarii au asediat careul advers, iar Lintaru (min. 72) a înscris din alunecare, de la doi-trei metri de poartă, după o minge întoarsă de Pepenar. „A fost un joc greu, cu o echipă incomodă. Am avut şi alte ocazii în afara golului, însă e bine că am învins chiar şi aşa la limită. Am dovedit că suntem o echipă matură care ştie de speculeze orice eroare a adverilor. Sunt mulţumit de rezultat şi de jocul echipei”, a spus Marius Opric, antrenorul echipei CFR Simeria.

pe tehnică, cât şi pe condiţia fizică. Sportivii au fost mulţumiţi şi extrem de impresionaţi de tehnicile şi modalitatea de transmitere a informaţiilor ale celor doi maeştri. La finalul stagiului s-au acordat celor prezenţi Certificate de participare.

C.S. Vulcan a avut reprezentanţi si la acest eveniment, fiind conduşi de antrenorul Tudorel Cărăşel - 2 Dan. Acest lucru a fost posibil prin sprijinul acordat de Primăria şi Consiliul Local Vulcan, împreună cu conducerea clubului sportiv reprezentată de preşedintele Ion Pantilimon.

Înfrângere ruşinoasă pentru Mureşul Echipa de fotbal Mureşul Deva a fost o pradă uşoară pentru FC Olt, codaşa clasamentului, şi a pierdut la scor de neprezentare, 3-0, pe terenul oltenilor.

Dragalina (min. 4) a deschis rapid scorul pentru gazde, iar oltenii au prins curaj şi au atacat cu insistenţă. Mureşul a rezistat până la pauză, când a rămas în inferioritate numerică, Şerban (min. 46) primind al doilea cartonaş galben pentru că şi-a scos ostentativ tricoul din şort. În aceste condiţii, FC Olt a reuşit să se desprindă şi să-şi asigure o victorie categorică, scor 3-0. Andrei David (67) a dus scorul la 2-0 cu un şut de la 16 metri, iar Pavel (70) a stabilit scorul final cu o lovitură de cap din careul mic.

COMUNICAT DE PRESĂ Prefectul judeţului Hunedoara a solicitat Consiliului Local al municipiului Lupeni urgentarea adoptării măsurilor de protecţie a populaţiei vulnerabile în sezonul rece În baza asumării de către România a unor obligaţii în cadrul tratatului de aderare la Uniunea Europeană, dar şi în cadrul unor acorduri cu organisme internaţionale, s-a stabilit prin Ordonanţa de Urgenţă 70/ 2011 eliminarea treptată a compensărilor acordate din bugetul de stat pentru producerea energiei termice. Această situaţie impune luarea unor măsuri de protecţie a populaţiei vulnerabile într-un termen cât mai scurt posibil, pentru a se realiza toate măsurile administrative premergătoare sezonului rece 1 noiembrie 2011 – 31 martie 2012.

Prin această Ordonanţă de Urgenţă sunt delegate de asemenea autorităţilor administraţiei publice locale drepturi şi responsabilităţi suplimentare în asigurarea acestor măsuri de protecţie.

Având în vedere atât preocuparea Instituţiei Prefectului pentru asigurarea sănătăţii populaţiei, a condiţiilor termice corespunzătoare în locuinţe în sezonul rece cât şi numeroasele sesizări ale locuitorilor municipiului Lupeni care sunt branşaţi la sistemul de termoficare centralizat şi care nu beneficiază încă de agent termic, prefectul judeţului Hunedoara a solicitat administraţiei publice locale să prezinte măsurile de protecţie a populaţiei luate şi pe cele avute în vedere pentru acest sezon rece. „Până în prezent, un număr de 1500 de apartamente, 16 agenţi economici şi 6 instituţii publice din municipiul Lupeni, al doilea ca mărime din Valea Jiului, nu beneficiază de agent termic, în condiţiile în care sezonul rece a debutat deja în Valea Jiului. Am solicitat primăriei să-mi comunice măsurile concrete pe care le are în vedere pentru asigurarea agentului termic la aceşti consumatori. În municipiul Lupeni 40% din apartamente nu beneficiază de surse alternative de încălzire fapt care poate afecta grav sănătatea oamenilor din aceste locuinţe. Informez, pe această cale, locuitorii acestui municipiu că în cazul în care consiliul local nu va lua măsuri urgente, la iniţiativa a 5% din persoanele cu drept de vot, conform art. 109 din Legea 215/ 2001 a administraţiei publice locale, poate fi iniţiat un proiect de Hotărâre a Consiliului Local care să conducă la rezolvarea acestei probleme.” a precizat dl. Attila DÉZSI – prefectul judeţului Hunedoara.

Biroul de presă

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului marţi, 25 octombrie 2011

Liga Kapital TV, rezultate etapa a V-a RIPENSIA PETRILA SPORTUL AEROPORT (Matei 5, Frigescu 3, Pavalache 2, Boszoki 4, Corbei, Jozsa, Belei – Gonciulea 2, Dragu) TRICOLORII ACVILA (Kandut 3, Margarit, Cipu – Buleandra 3) SERINGA PETRILA JANDARMERIA (Csoltko 6, Leca 2, Velici – Gheorgheosu, Cernaianu) FORTIS SURPRIZA ETAPEI ALBNEGRUMANIA STEAUA LUPENI (Morar, Tescan – Barbat B. 4, Beczut 2, Ambrus, Deatcu 2, Lucuta) CFR PETROSANI LASCĂR SERVICE (Duduveica 3, Popovici, Bumbea, Cretu, Brinzea – Albescu 4, Bulzan 2, Albu 2) PARÂNGUL PETROŞANI SENSATION TEAM (Burtea 2, Kinszky, Danciu, Marian, Vaduva A. – Bolos 6, Stanci 2, Apetri 2, Onit, Tomuta, Vaduva I. autogol) TINERETUL PETRILA CARTIERUL STADION (Iordache, Horvath – Sularea, Szotyori) MINERUL VULCAN TOTAL SPORT VULCAN

17-3

5-3 9-2 3-0 2-10 7-8

6-13

2-2 0-3

Meciuri etapa a VI-a 25 oct. 2011, 18:00 TOTAL SPORT VULCAN - RIPENSIA PETRILA 25 oct. 2011, 18:00 JANDARMERIA - SURPRIZA ETAPEI 26 oct. 2011, 18:00 PARÂNGUL PETROŞANI - TINERETUL PETRILA 26 oct. 2011, 18:20 LASCĂR SERVICE - SENSATION TEAM 27 oct. 2011, 18:00 STEAUA LUPENI - CFR PETROŞANI 27 oct. 2011, 18:20 FORTIS - ALBNEGRUMANIA CARTIERUL STADION stă, deoarece Minerul Vulcan s-a retras din campionat şi va câştiga meciul cu 3-0

1.TRICOLORII 2.SENSATION TEAM 3.TINERETUL PETRILA 4.STEAUA LUPENI 5.CFR PETROŞANI 6.ACVILA 7.LASCĂR SERVICE 8.ALBNEGRUMANIA 9.FORTIS 10.RIPENSIA PETRILA 11.SURPRIZA ETAPEI 12.CARTIERUL STADION 13.TOTAL SPORT VULCAN 14.SERINGA PETRILA 15.PARÂNGUL PETROŞANI 16.SPORTUL AEROPORT 17.JANDARMERIA 18.MINERUL VULCAN* *echipă retrasă din campionat

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

CLASAMENT 5 0 4 1 4 1 4 0 3 1 3 1 3 0 3 0 2 2 2 0 2 0 1 2 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0

0 0 0 1 1 1 2 2 1 3 3 2 3 4 4 4 4 5

26 - 10 47 - 23 27 - 12 35 - 13 39 - 23 19 - 10 29 - 28 25 - 28 28 - 22 32 - 22 21 - 26 15 - 23 26 - 31 28 - 36 20 - 36 13 - 53 8 - 27 0 - 15

+16 +24 +15 +22 +16 +9 +1 -3 +6 +10 -5 -8 -5 -8 -16 -40 -19 -15

15 13 13 12 10 10 9 9 8 6 6 5 4 3 3 3 1 0

ŞTIINŢA PETROŞANI - LOCUL TREI, DUPĂ TREI Echipa de rugby Ştiinţa Petroşani ocupă locul trei în clasament după disputarea a trei etape din campionatul Naţional de Rugby în 7. Cea de-a treia etapă a avut loc la Buzău, unde Ştiinţa a pierdut din nou în semifinale în faţa celor de la Pantelimon, dar

s-a impus, în finala FINALE mică, categoric în faţa Loc 7-8 Iaşi-Suceava 24-5 celor de la Bârlad.

SEMIFINALE Chişinău-Iaşi 15-7 Suceava-Braşov 7-17 Buzău-Bârlad 24-14 Pantelimon-Petroşani 19-14

Rezultate- grupe Pantelimon-Suceava 33-5 Iaşi-Braşov 15-19 Chişinău-Buzău 5-7 Petroşani-Bârlad 14-21 Chişinău-Suceava 19-7 Petroşani-Braşov 28-7

Pantelimon-Buzău 10-21 Iaşi-Bârlad 5-12 Buzău-Suceava 19-5 Bârlad-Braşov 12-19 Pantelimon-Chişinău 21-12 Iaşi-Petroşani 14-21

Loc 5-6 Chişinău-Braşov 24-0 Loc 3-4 Barlad-Petroşani 0-26 Loc 1-2 Buzău-Pantelimon 12-5 CLASAMENT DUPA ETAPA a III-a 1. Pantelimon – 39 puncte 2. Buzău – 35 3. Petroşani – 33 4. Chişinău – 32 5. Iaşi – 30 6. Bârlad – 27 (-18) 7. Braşov – 27 (-132) 8. Suceava – 17

www.zvj.ro

CMYK

6 SOCIETATE CIVILĂ

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 25 octombrie 2011

20 de ani de la înfiinţarea filialei Petroşani,

Forumul Democrat German Român/ Demokratische Forum der Deutschen in Interviu cu Ernest Ulrich, preşedintele de onoare al Forumului Democrat Rümanien German Român, filiala Petroşani Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la dobândirea personalităţii juridice a Forumului Democrat German Român din Petroşani (FDGRP), am purtat o discuţie despre FDGRP cu dl. Ernest Ulrich (care a trecut de frumoasa vârstă de 85 de ani, La Mulţi Ani şi sănătate!), întemeietorul acestei reprezentative organizaţii a etnicilor germani din Valea Jiului, astăzi - preşedinte de onoare.

Astăzi, FDGRP organizează o manifestare artistică, în cinstea acestei aniversări. Într-o viitoare ediţie, vom reveni cu un reportaj realizat chiar la locul sărbătorii.

Ilustrăm acest interviu cu fotografii din Albumul cu amintiri al FDGRP, în care sunt imortalizate o parte din acţiunile forumului.

Marian BOBOC: În ce an a fost înfiinţat Forumul Democrat German din Petroşani?

Ernest ULRICH: FDGRP a fost înfiinţat

preşedinte al FDGRP? Ernest ULRICH: Eu am fost.

După mine au mai fost d-nii Loy (care acum este plecat în străinătate), prof. Şomlok (decedat), Humel (şi el plecat în Germania), d-na prof. Marian. În prezent preşedinte al FDGRP este dl. Anton Herman.

Marian BOBOC: Câte filiale ale FDGR există în Valea Jiului?

Ernest ULRICH: FDGR are în Vale două filiale. Una la Petroşani şi cealaltă la Lupeni, care a fost condusă de regretatul Iosif Tellmann, iar acum este condusă de o doamnă. Membrii filialei FDGR Lupeni sunt din vestul Văii Jiului: Uricani, Lupeni şi Vulcan, iar cei din filiala Petroşani sunt din estul Văii: Aninoasa, Petroşani, Petrila.

Până în urmă cu câţiva ani la Petroşani exista Deutscher Kindergrarten

în primăvara anului 1990 la propunerea forurilor superioare din Sibiu, unde se află sediul central al Forumului Democrat German din România. Acesta are filiale în mai multe localităţi din România. Însă personalitatea juridică am obţinut-o, după înscrierea la Tribunal, în anul următor, în 1991. De aceea sărbătorim anul acesta 20 de ani la înfiinţare. Forumul este o asociaţie apolitică, non-profit.

Marian BOBOC: Câţi membri a avut FDGRP? Câţi mai are?

Ernest ULRICH: La un moment dat am avut înscrişi 600, iar astăzi mai avem circa 200 de membri. Foarte mulţi dintre membri s-au dus, mai ales că între noi s-au aflat şi acei deportaţi în 1945 în URSS, care nu au mai rezistat după chinurile trăite.

Marian BOBOC: Pentru că aţi amintit de episodul deportării în URSS a etnicilor germani din Valea Jiului, câţi dintre aceştia mai trăiau în 1990 şi câţi mai sunt în viaţă în zilele noastre?

Ernest ULRICH: Prin ’90 mai trăiau în jur de 15% din 1.700 şi ceva câţi am fost duşi.

Astăzi, în Valea Jiului mai trăim vreo 2830.

Marian BOBOC: Cine a fost primul

www.zvj.ro

Marian BOBOC: Comunitatea petroşeneană vă identifică, nu-i aşa, cu FDGRP. Ernest ULRICH: Într-adevăr. Eu am fost numit factotum. Am fost şi casier, şi de corvoadă, şi şofer pe microbuzul forumului primit de la Sibiu. După ce nu am mai fost preşedinte, am fost şi sunt şi în prezent preşedintele de onoare al FDGRP. Marian BOBOC: Aţi spus că aţi fost un factotum, că aţi fost şi şoferul FDGRP. Cam câţi kilometri aţi efectuat?

Ernest ULRICH: Când am luat în primire microbuzul, acesta avea înregistraţi peste 100.000 de mii de kilometri. Când l-am predat, anul trecut, avea 315.000 de kilometri. Şi la motor nu s-a umblat, vă daţi seama.

Marian BOBOC: Prin urmare, aţi şofat în interesul FDGRP peste 150.000 de kilometri.

Ernest ULRICH: Da, aşa este. În toată viaţa mea am şofat de peste 40 de ori diametrul pământului.

Marian BOBOC: Care a fost activitatea FDGRP? Ernest ULRICH: Am făcut foarte multe ieşiri în comunităţile unde fiinţează filiale

Ernest Ulrich aducând un omagiu la monumentul ridicat în memoria deportaţilor germani care au pierit în URSS ale FDGR, cu prilejul diferitelor manifestări organizate de acestea. De 15 ani FDGRP a înfiinţat un cor femeiesc. Cu acesta am participat la mai multe manifestări artistice, anual, sau de mai multe ori pe an, în multe zone din ţară.

Apoi, am făcut multe excursii pe dealuri, pe munţi.

Marian BOBOC: În afara preocupărilor culturale, dată fiind vârsta înaintată a majorităţii membrilor săi, în preocupările FDGRP se regăsesc şi activităţi cu caracter social?

Ernest ULRICH: În ultimii 10 ani, prin ajutorul Fundaţiei Saxonia din Braşov, s-au acordat ajutoare - câte un pachet de alimente de 10 kg - pentru şomeri, pentru bătrânii cu pensie mică, sub nivelul salariului minim pe economie şi celor cu mulţi copii. Pentru a aduce aceste ajutoare alimentare în Valea Jiului mă deplasam la Braşov, iar de la Braşov la Prejmer, la Întorsura Buzăului, de unde le luam.

Plecam cu microbuzul nostru de la Braşov la ora 6, şi mă întorceam la ora 18, încărcat cu jumătate de tonă de alimente, făcând, dus-întors, de la Braşov la Prejmer, vreo 800 km. Apoi, le distribuiam. Dar în distribuirea aceste alimente au intervenit alte inconveniente, distanţa prea mare, bani cheltuiţi cu deplasarea, alimentele etc., aşa

că ajutorul alimentar s-a transformat într-unul financiar. De vreo 7 ani, Fundaţia Saxonia ne varsă în cont o anumită sumă.

Prima dată a fost 80 de lei, apoi 90 de lei.

De vreo 3-4 ani valoarea acestui ajutor este de 100 de lei o dată pe an, pentru fiecare familie aflată în nevoie.

Eu am fost preşedintele, pe judeţul Hunedoara, Asociaţiei Foştilor Deportaţi în URSS. Iar deportaţii au primit 10 euro de la Forumul Democrat German din Timişoara. În tot judeţul Hunedoara mai sunt 59-60 de deportaţi în URSS, din care cam jumătate trăiesc în Valea Jiului. Mai mulţi erau la Hunedoara, la Călan.

Marian BOBOC: Care au fost motivele care v-au determinat pe dvs. şi pe conaţionalii dvs. pentru a vă reuni şi a face să funcţioneze FDGRP? Ernest ULRICH: Dragostea de a ne întâlni. Să mai stăm de vorbă, să ne spunem părerile, să ajungem la comunicare. De altfel cotizaţia pe care un membru o plăteşte FDGRP este simbolică: 1,20 lei pe lună, iar cei care sunt în câmpul muncii - 2 lei/ lună. În fine, important este spiritul prieteniei şi al apartenenţei la aceeaşi etnie.

Marian BOBOC: Mai mult ca sigur, nu toţi etnicii germani din Valea Jiului sunt membri ai Forumului…

Ernest ULRICH: Aşa este. Nu uitaţi că sunt destui conaţionali de-ai mei care nu s-au înscris, deoarece ei ştiau povestea cu deportările în URSS, şi le-a fost frică.

Anul 2000. Corul FDGRP într-un concert la Batiz

CMYK

EVENIMENT 7

Ziarul Vãii Jiului marţi, 25 octombrie 2011

Despre un

Accident cu un ATV mic şi posibilitatea întâmplării altora, cu din cele mari Doi minori din cartierul Paroşeni-Intervenţii au fost protagoniştii unui accident din care, din fericire, au scăpat cu viaţă. Doar unul dintre ei a suferit traumatisme pentru care, acum, se află internat în spital.

O manevră greşită

Sâmbătă, 22 octombrie,

ATV-ul pe care-l conducea

în jurul orei patru şi jumătate după-amiaza, H.A., de 9 ani, şi H.M.M., sora lui, în vârstă de 14 ani, se plimbau cu AVT-ul de 50 de centimetri cubi pe care, în august, tatăl i-l făcuse, de ziua lui, cadou fiului.

Secvenţa de mai sus se petrecea în Paroşeni, pe drumul de deasupra DN 66A. Vizavi de turnurile de răcire ale termocentralei. Undeva în preajma căminului cultural.

şi micuţul ATV (vezi poza), călărit de cei doi fraţi, a ajuns în prăpastia de pe marginea acelui drum. Băiatul, care ghidona maşinăria, nu a păţit nimic. În schimb, diagnosticul pus surorii sale este destul de grav: fractură piramidă nazală, fractură maxilar stâng, traumatism cranio-facial deschis cu pierderea cunoştinţei şi policontuzii. Fetiţa a rămas internată în Secţia Chirurgie a Spitalului de Urgenţă din Petroşani.

băiatul nu era înregistrat la primărie. Apoi, nici copilul nu avea vârsta de 16 ani. Vârstă care, după absolvirea unui curs de legislaţie rutieră sau după dobândirea permisului de conducere categoria B1, i-ar fi permis să conducă un asemenea autovehicul.

Dacă acest accident s-a produs undeva într-un cartier mărginaş al Vulcanului, este oricând posibil ca altele

mult mai grave să aibă loc în oraş, chiar pe şoseaua principală. Pe care pot fi văzuţi adesea alergând puştani de nici şaisprezece ani, călare pe ATV-uri mult mai puternice.

Şi pe aceştia ar trebui să-i aibă în vedere cei de la Rutieră, indiferent că unul sau altul e al mai nu ştiu cui sus pus.

Gheorghe OLTEANU

Ambasadori ai ţărilor e u ro p e n e În săptămâna 17-21 octombrie la Şcoala Generală cu clasele I-VIII Nr. 6 Vulcan s-a derulat prima mobilitate a proiectului Comenius multilateral.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului Sectorial Comenius al Programului de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii.

Au fost incluse Şcoala Generală Nr. 6 Vulcan - coordonator de proiect, Instituto de educación secundaria Leopoldo Cano din Valladolid - Spania, Zespół Zzkół Nr 1 Sulejówek - Polonia şi Ensemble scolaire Saint-Gabriel din Pont-l’Abbe - Franţa.

Echipa de proiect a şcolii coordonatoare din Vulcan este formată din directorul Nicolae Nicolae, dir. adj. Rodica Bodnariu, prof. Marinela Moiş şi prof. Eniko Şerban.

Aceasta a coordonat activităţile care s-au desfăşurat în decurs de cinci zile. La acestea a participat şi primarul Gheorghe Ile. În cele cinci zile s-au realizat

diferite ateliere de creaţie, informatică, desen, muzică.

Participanţii au fost şi în excursie pe Defileul Văii Jiului, vizitând Mănăstirea Lainici şi Târgu-Jiu, unde se află operele celebre ale sculptorului Constantin Brâncuşi: Coloana recunoştinţei fără de sfârşit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, dar şi Muzeul de Artă.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 25 octombrie 2011

După a patra bursă a locurilor de muncă,

Euro Jobs îşi consolidează locul de lider zonal pe piaţa muncii O problemă - lipsa calificării în domeniu

Vineri, 21 octombrie, la Casa de Cultură „Ion Dulămiţă” din Petroşani a avut loc „Bursa locurilor de muncă”, organizată de SC Euro Jobs SRL Petroşani, în colaborare cu SC Diacostampet SRL şi cu Primăria municipiului Petroşani, în cadrul proiectului european „Şi tu poţi fi activ, trebuie doar să te descoperi!”. După cum am mai tot scris, una dintre activităţile proiectului este şi organizarea bursei locurilor de muncă, o activitate cu desfăşurare trimestrială.

26 de persoane şi-au găsit „norocul” Această bursă a fost a patra organizată de Euro Jobs, la ea au fost invitaţi mai mulţi angajatori din Valea Jiului. Dintre aceştia, 10 au pus la dispoziţie aproximativ 60 de locuri de muncă vacante, pe care le amintim: 2 posturi reprezentant vânzări, 1 post coordonator vânzări, 2 posturi tapiţer, 2 posturi tâmplar mobilă, 2 posturi vânzător, 1 post croitoreasă, 1 post manager asigurări, 3 posturi consilier asigurări, 1 post bucătar, 1 post ospătar, 1 post ajutor bucătar, 1 post recepţioner, 4 posturi cusător, 4 posturi dulgher, 4 posturi fierar betonist, 6 posturi zidar, 6 posturi muncitori necalificaţi, 3 posturi sudor, 3 posturi faianţor, 4 posturi instalator tehnico-sanitar, 4 posturi instalator încălzire, 2 posturi pavator, 2 posturi agenţi asigurări.

Din cei peste 80 de tineri şi persoane de vârstă mijlocie prezenţi au fost invitate pentru a participa la eveniment şi toate persoanele din grupul ţintă al firmei SC Euro Jobs SRL, din municipiul Petroşani, prezentându-se 17 dintre acestea.

După contactul dintre angajatori şi persoanele în căutare de slujbe, din sala unde s-a ţinut bursa, s-au întocmit 11 dispoziţii de repartizare pentru persoanele din grupul ţintă, plus alte 15 dispoziţii de repartizare pentru persoane venite din Petroşani, Lupeni, Vulcan sau Petrila, care aflaseră de bursă şi din ziarul nostru sau din ştirile Kapital TV.

www.zvj.ro

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro - e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

La finalul bursei, managerul de proiect Camelia Rusu s-a arătat destul de mulţumită: „Mă bucur că de la bursă la bursă vin tot mai mulţi angajatori, cu locuri de muncă tot mai diversificate şi persoane atât din grupul ţintă cât şi neînregistrate în baza noastră de Pe banii CJ Hunedoara, date. Ceea ce ZILELE MEDICALE DEVENE înseamnă că încet, încet lumea s-a obiş- Pentru susţinerea unei acţiuni dedicate sistemului sanitar hunedorean, „Zilele Medicale Devene”, Consiliul Judeţean (C.J.) Hunenuit să prindă îndoara a aprobat suma de 4.500 de lei necesară desfăşurării acestei credere în aceste manifestări. burse de locuri de Manifestarea va avea loc în perioada 4 - 5 noiembrie, la Spitalul muncă. Astăzi Judeţean de Urgenţă din Deva. (vineri, 21 octombrie În cadrul acestui eveniment, vor fi dezbătute probleme medicale de ac- nr.), dacă vor trece tualitate şi vor fi susţine dizertaţii pe teme medicale, de interes public. şi de interviul de la Şi-au anunţat prezenţa profesori şi cadre universitare ce fac parte din firme, peste 25 de elita medicinii româneşti. persoane îşi vor găsi Mihaela PETROŞAN un loc de muncă, ceea ce nu e rău.

Sperăm în continuare ca la aceste acţiuni organizate de noi să participe cât mai mulţi angajatori, lucru care nu poate să ducă decât la alte şi alte noi angajări, de care cetăţenii fără un loc de muncă din Valea Jiului au o atâta nevoie. Ceea ce este esenţial, probabil aţi văzut şi dumneavoastră, este calificarea. De aceea, insistăm ca aceia care nu au calificări pentru meserii căutate pe piaţa muncii să se înscrie la SC Euro Jobs SRL, ca să-şi obţină calificarea respectivă şi ca să înveţe toate tainele acelei meserii. Acest lucru înseamnă reuşită. De aceea, doritorii să vină cu încredere la cursurile noastre”. Şi managerul de proiect Camelia Rusu are dreptate. Deoarece mai mulţi angajatori s-au plâns după bursă (şi nu numai acum) că nu au avut pe cine să recruteze pentru interviul necesar angajării, deoarece respectivii nu aveau calificare în domeniu!

Vasile Tihaci a fost unul dintre cei care au căutat vineri un serviciu. S-a arătat nemulţumit, deoarece nimeni n-a vrut să-l angajeze, pentru că nu avea calificare în domeniu: „Eu am lucrat în minerit. Nu am niciuna din calificările cerute. Poate doar în asigurări aş fi putut, dar fără carte de muncă, ceea ce nu-mi convine. Cred că voi face şi eu un curs, pentru o meserie bună şi apoi voi reveni la o astfel de bursă. Eu ştiu să lucrez şi ca dulgher şi ca zidar, dar şi ca şi faianţor, dar n-am calificare.

N-am hârtia la mână, cum s-ar zice…

Pe viitor va trebui să o obţin într-una din aceste meserii. Apoi, în mod sigur, îmi voi găsi un loc de muncă, cu un salariu decent, cât să-mi pot întreţine familia”.

Corneliu BRAN

CULTURĂ 9

Ziarul Vãii Jiului marţi, 25 octombrie 2011

Reflecţii pe „Pragul de Jos” În umbra unor critici literari plictisiţi, obosiţi şi epuizaţi, în gazetele din provincie (centrul şi periferia!), în revistele online sau paper ale românilor din afară, fără a avea acces în revistele cu ştaif ale sindicatului scriitorilor legitimaţi, se afirmă tot mai viguros nume de scriitori, de critici literari, de eseişti, care deja confirmă o nouă generaţie, o nouă respiraţie a spiritualităţii româneşti, eliberate de orice ifos megaloman. Meteahna trufaşilor centrişti este veche şi extinsă pe spaţii largi europene, din moment ce renascentistul Michel Eyquem de MontaigneDelecroix o înfiera în secolul al XVI-lea într-unul din eseurile sale: „S-a întâmplat cu oamenii mai învăţaţi decât alţii ceea ce se întâmplă cu spicele de grâu; cresc şi se ridică ţinând capul drept şi mândru atunci când sunt seci, dar dacă sunt bogate în boabe în vremea coacerii, iată că se umilesc şi îşi apleacă vârfurile”. Acest semnificativ citat este tocmai motto-ul recentei cărţi a lui Dumitru Velea, Pragul de jos, vol. I, Trepte şi căi (Ed. Sitech, Craiova, 2011).

Dumitru Velea este unul dintre oamenii de o solidă cultură din România (poet, eseist şi nu în ultimul rând dramaturg de prestigiu) de al cărui nume se leagă din 1973 (Lucifera, poeme, Ed. Cartea Românească, Buc., 1973) şi până astăzi nu mai puţin de 38 de volume, iar despre unele dintre ele am mai scris cu alte ocazii.

După Pragul de Sus, apărut cu un an în urmă (Ed. Sitech, Craiova, 2010), autorul, fără o expresă trimitere la judecăţile de valoare discriminante, reconsideră Pragul de Jos, singurul care se bucură atât de sensul iniţiatic, în lumea etnologilor, cât şi de sensul de realitate ce nu poate fi neglijată, după paremiologia românească.

Volumul cuprinde nu mai puţin de treizeci şi trei de eseuri şi cronici (unele dintre ele la graniţa cu evocarea monografică, precum în cazul lui Mircea Andraş, al lui Marian Barbu ori Dumitru Dem Ionaşcu).

Cum autorul a trăit o importantă parte a vieţii sale în Valea Jiului, la Petroşani, se poate spune că s-a aflat nu într-o zonă de confluenţă spirituală românească, ci într-o lume a cărei identitate se consolidează pe toate treptele valorice repetând schematic experienţele marilor civilizaţii. Acestei lumi, Dumitru Velea îi acordă un spaţiu

privilegiat. Cei mai mulţi autori care intră în atenţia lui sunt spiritele elevate produse în Valea detaşată în egală măsură prin profunzimi, dar şi prin înălţimi de vibraţie lirică, de idei, de originalitate.

Aici, în adâncul oricărui creator se joacă un copil. Uneori sub privirea protectoare a unui bătrân. Şi are loc o recuperare de sine, se menţionează în lada de zestre cu care Mariana Zavati Gardner umblă prin lume (p. 312), iar poetul se întoarce la sine luând de la capăt aventura ca stare existenţială, precum în poemele lui Ion Pascal Vlad (p.

307), sau ale lui Marian Boboc cu raportul despre diferenţă şi poezie, ori ale lui Doru Roman despre „safire şi ofrande”. Dumitru Velea este beneficiarul unei culturi vaste, cu rezonanţe în registrele cele mai diferite ale culturii universale: mitologie, etnologie, filosofie, istoria religiilor, arte. Şi tocmai lucrul acesta îi permite exegetului un alt fel de opţiune decât cea stinsă în elogii descriptiviste şi în monotonia criteriilor axiologice de revistele literare centriste ale scriitorilor români legitimaţi.

Un spaţiu consistent, tocmai din motive ale compensării, acordă

Dumitru Velea poetului Mircea Andraş în numele sfâşierii de sine şi a lentului sfârşit, pentru care îşi alege ca motto un citat din Umberto Eco („Autorul trebuie să moară după ce a scris o carte, pentru a nu împiedica drumul textului”), în care se regăseşte destinul poetului Nopţii cu mesteceni albi (1996).

Aici se desăvârşeşte într-un complex juvenil imaginea mamei care îl va urmări până la neaşteptatul său sfârşit, la 26 noiembrie 2010. În cele 45 de pagini acordate lui Mircea Andraş, Dumitru Velea este şi primul lui biograf şi critic literar (nu singurul însă). Simultan cu imaginea emoţionant conturată a însinguratului jurnalist de la Ziarul Văii Jiului, autorul reţine repere critice de referinţă, importantele premii de care s-a bucurat pentru volumele sale de poezie (Noapte cu mesteceni albi - 1996; Violet - 1997; Şi dacă mâine va veni - 2004; Ca nişte spânzurători amintirile - 2004), de teatru (Blestemul zânei - 2003) ori proză scurtă (Opriţi lumea, vreau să cobor! - 2004).

Dumitru Velea însă trece peste orgolii şi peste frustrări ca simptome ale personalităţii, care împart lumea scriitoricească de la noi în centru şi periferie, fie ca vanitate a unora, fie ca idiosincrazie a celorlalţi.

Autorul trece şi acest prag operând doar cu un sistem de valori echitabil. Aşa se explică de ce între aceleaşi coperţi încap într-o paşnică contiguitate numele lui Nicolae Balotă (Un eseu de profunzime filosofică) cu Introducerea în opera lui Al. Philippide (Ed. Minerva, Buc.,1974), al lui Marian Barbu cu poezia lui analitică (Provizii de soare, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 2004, dar şi Oglinzile din Chicago, Poeme americane etc.), al lui Constantin Câmpeanu (Scrisori din delira, Petroşani, 1995), ori al lui Dumitru Hurubă (Scorpionisme, Ed. Eubeea, Timişoara, 2011), ca să nu mai amintim că tot între aceleaşi pagini îşi găsesc locul un scurt eseu despre Blaga şi dao-ism (Doresc să-mi mişc coada prin noroi), câteva date privind capodoperele brâncuşiene de la Tg. Jiu din relatările unor colaboratori apropiaţi ai maestrului, rememorări ale unei celebre prietenii Eminescu-Creangă şi ecourile ei în geneza Amintirilor.

Aşa cum aminteam la început, Dumitru Velea se lansează cu dezinvoltura pe care i-o poate da o bogată lectură în analize cu implicaţii adânc filosofice în spirit existenţialist (Ion Hirghiduş - Femeia lui Dumnezeu, Ed. Fundaţiei Alfa, ClujNapoca, 2007). Textul este referentul care degajă referinţa doar sub ochii celui ce ştie

să o surprindă. Este exact ce face şi Dumitru Velea când trece odată cu textul limita, ca negaţie a acesteia, şi pătrunde în spaţiul intelectual al aporiilor şi paradoxurilor: „ea nu era nimic/ decât trecerea spre tine/ şi durerea cuvântului/ pietrificat pe gură”. Într-o vecinătate, fie şi întâmplătoare, îl găsim în Pragul de Jos pe Adrian Marino redescoperindu-şi şi reconfirmându-şi în Spania vitalitatea, tinereţea şi capriciul, cum el însuşi mărturiseşte în Olé Espańa (Ed. Eminescu, Buc., 1974), dar şi pe David Maniu care, timp de cincisprezece ani, scrie şi rescrie o carte (Încotro, omule?, Ed. Fundaţiei Culturale „Ion D. Sîrbu”, Petroşani, 1995) despre itinerarul etic al insului social în conformitate cu constantele autodeterminării şi ale devenirii morale. Şi tot în aceleaşi pagini se întâlnesc, in memoriam, Ion Negoiţescu (Rezistenţa la suferinţă) şi D. D. Roşca (Acţiunea eroică în faţa existenţei), două destine ale lucidităţii tragice convertite într-o atitudine eroică asupra existenţei, ca să-l cităm pe autor.

Poezia feminină este şi ea prezentă prin Dorina Brânduşa Landen (sau soţia lui Lot ca mit al poetei), prin Camelia Jula (Pirueta versului ca poveste de dragoste) şi prin Raluca Pavel („Poezioare” cu mireasmă de busuioc).

Pe lângă numeroase alte lucruri care se pot reţine sub semnătura lui Dumitru Velea, fie şi limitându-ne doar la Pragul de Jos, remarcăm că autorul nu ocoleşte nicio carte, niciun nume, nicio temă şi le scrutează cu competenţă profunzimile, face conexiuni de largă respiraţie culturală depăşind idiosincraziile în care se sufocă elitismul critic românesc. În plus, Dumitru Velea reuşeşte să treacă erudit, prin expertiza genului, dintr-un registru metatextual în altul, cu siguranţă de sine şi eleganţă analitică aşa cum i-o dictează fiecare lucrare, fiecare autor, fiecare experienţă culturală.

Iulian CHIVU (Revista „Agero”)

www.zvj.ro

10 DIN JUDEŢ

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 25 octombrie 2011

Moloţ şi-a prezentat

Raportul de preşedinte al Regiunii Vest Ieri, la Deva, preşedintele Consiliului Judeţean (C.J.) Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, a prezentat un raport legat de activitatea organismului regional ce coordonează Regiunea Vest şi al cărui preşedinte a fost până la expirarea mandatului în data de 19 octombrie 2011.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui C.J. Hunedoara, pe regiuni, judeţul Hunedoara se află pe locul întâi, iar la nivelul ţării ocupă locul trei, ca nivel al fondurilor europene atrase.

„Asta nu înseamnă că sunt pe deplin fericit.

Cu un mai mare efort şi cu o aplecare mai mare cred că am fi putut obţine chiar mai multe fonduri europene. Echipa de la C.J. este formată din specialişti foarte buni şi

mă bucur că nu au plecat urechea la ofertele venite din partea firmelor private”, a declarat Mircea Ioan Moloţ.

Unul dintre cele mai importante contracte încheiate pe fonduri europene, de menţionat, este proiectul ecologizarea sit-ului de la Călan, în valoare de

88.894.499 lei. „Este o zonă deplorabilă acolo, este poluare. Ne bucură faptul că acolo vor fi create câteva sute de locuri de muncă. După ecologizare, la Călan se va construi un parc industrial pe o suprafaţă de 40 de hectare”, a mai spus preşedintele C.J. Hunedoara.

În Ţara Haţegului,

Institut de Educaţie şi Cercetare Paleontologică Nopcsa Pentru realizarea unui important institut de cercetare şi a unei fundaţii de profil în Ţara Haţegului, Consiliul Judeţean (C.J.) Hunedoara a aprobat în şedinţa de ieri asocierea cu două comune: General Berthelot şi Sântămăria Orlea.

Ieri, la CJ Hunedoara Astfel, consilierii judeţeni au aprobat asocierea C.J. Hunedoara cu comunele General Berthelot şi Sântămăria Orlea, în vederea realizării în comun a proiectului „Institutul de Educaţie şi Cercetare Paleontologică Nopcsa”. Prin aceeaşi hotărâre a fost aprobată şi asocierea C.J. Hunedoara cu comuna Sântămăria Orlea în vederea realizării în comun a proiectului „Fundaţia Memorială Nopcsa”.

Proiecte de amploare cu participare internaţională Valoarea totală a proiectului „Institutul de Educaţie şi Cercetare Paleontologică Nopcsa” este de aproximativ 5 milioane de euro, iar valoarea totală a proiectului „Fundaţia Memorială Nopcsa” se situează în jurul valorii de 6 milioane de euro. În vederea atingerii obiectivelor este necesară parcurgerea a trei etape.

Astfel, în această primă etapă se colectează date, se pregătesc şi se dezvoltă parteneriate, se realizează diverse studii. Tot în această etapă se scrie proiectul şi se obţine finanţarea. Această etapă durează zece luni.

Urmează apoi etapa de înfiinţare a Fundaţiei Nopcsa şi a Academiei Nopcsa, de restaurare, amenajare şi dotare a ansamblului Academiei şi de începere a activităţilor de valorificare, etapă ce se va derula pe o perioadă de 30 de luni. Ultima etapă va fi cea de valorificare durabilă şi sustenabilă a rezultatelor proiectului, care se va desfăşura pe termen nelimitat.

Finanţarea identificată ca fiind optimă în vederea realizării proiectului este cea oferită prin mecanismul EEA Grants & Norwe-

www.zvj.ro

gian Grants, pe linia de finanţare 2009-2014, domeniul prioritar Conservarea Moştenirii Culturale Europene, care s-a deschis pentru aplicaţii în anul 2011. Conform informaţiilor de până acum, grantul poate acoperi un procent de 85 la sută din costurile proiectului, restul fiind necesar a fi acoperit prin terenuri, construcţii şi bani din fonduri ale administraţiei locale, centrale sau regionale, conform legislaţiei în vigoare.

Un patrimoniu inestimabil Castelul şi domeniul Nopcsa din satul Săcel, comuna Sântămăria Orlea, reprezintă un complex de patrimoniu aflat la ora actuală într-un stadiu avansat de descompunere.

Castelul şi domeniul se întind pe o suprafaţă de 1,7 hectare şi momentan sunt nefolosite din lipsă de fonduri. În acest moment totul este închis şi sigilat de către aparţinătorul legal, respectiv Consiliul Judeţean Hunedoara. Evident, cu fiecare zi care trece se degradează treptat şi iremediabil.

Domeniul de la Săcel a fost căminul lui Franz Baron Nopcsa (sau Feri / Francisc / Ferencz Nopcsa) - ultimul Nopcsa, cel care a descoperit primele fosile de dinozauri pitici din Ţara Haţegului, fondator al paleobiologiei şi al studiilor de albanologie, director al Institutului Regal de Geologie din Budapesta, pretendent la tronul Albaniei, spion al Imperiului Austro-Ungar în Transilvania, aventurier şi fotograf, autor a peste 150 de studii de specialitate.

Clădirile anexe construite în perioada coPagină realizată de Mihaela PETROŞAN

munistă pe o suprafaţă de circa 5.000 de metri pătraţi lângă castelul din Săcel au folosit instituţiilor de ocrotire a copiilor orfani şi defavorizaţi şi celor de asistenţă socială găzduite aici până în anul 2005. Momentan şi acestea sunt complet nefolosite, degradate sau cu risc

Pe teritoriul comunei General Berthelot se doreşte amenajarea unui spaţiu semimuzeal, de educaţie prin explorare şi activităţi recreaţional-educative în aer liber.

Parcul va fi amplasat la o distanţă de aproximativ 250 de metri faţă de localitatea General Berthelot. Suprafaţa terenului pe care se doreşte amenajarea acestui parc este de 42.135 metri pătraţi.

Parcul va adăposti un număr de aproximativ 20 de exponate, organizate în jurul a 10 scene. Se vor regăsi machete ale tuturor dinozaurilor descoperiţi în Ţara Haţegului la dimensiuni reale, precum şi machete ale altor dinozauri, din aceleaşi specii dar din

crescut de degradare.

Parcul dinozaurilor Siturile cu fosile de dinozaur din Ţara Haţegului se găsesc la Săcel - Sânpetru (schelete) şi la Tuştea - General Berthelot („depozitul” de ouă de dinozaur). „Institutul de Educaţie şi Cercetare Paleontologică Nopcsa” doreşte să devină un element central al cercetărilor de teren în geologie, paleontologie şi paleobiologie din România, având un caracter preponderent practic şi oferind spaţiu de cercetare, studiu şi experienţă pentru viitoarele generaţii de cercetători, dar şi trezind, prin activităţi de educaţie nonformală, expoziţii şi oportunităţi de explorare, dorinţa de cunoaştere a istoriei vieţii planetare la copii şi tineri, cu scopul de a continua, neîntrerupt, munca începută de Franz Baron Nopcsa.

alte zone, pentru a reliefa diferenţa de talie dintre aceştia şi dinozaurii din Ţara Haţegului. În ceea ce priveşte proiectul „Fundaţia Memorială Nopcsa”, acesta are ca scop conservarea moştenirii culturale europene din zonă şi se doreşte a fi un omagiu şi o păstrare a memoriei pentru una dintre cele mai prolifice familii haţegane.

zată lă moderni u m r o f o r ani. his înt otel Petroş H S-a redesc R A B E Z şi BU roasă anţă căldu CEAINĂRIA i b m a o r t . m în i la figurat Vă aşteptă ş t â c , u i r p atât la pro

BUZE BAR TEAM

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului marţi, 25 octombrie 2011

IMOBILIARE Vând garsonieră str. 1 Decembrie 1918, bl. 97, ap. 18. Cu plata în rate.

Telefon 0740.463442 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

DIVERSE Vând 2 calorifere din fontă, 21 de elemenţi bucata, 300 de lei/ calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi 65 lei şi un calorifer 4 elemenţi 52 de lei, fam. Zsiros Alexandru, str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54, Petroşani, tel.

0354.109473.

ANGAJĂRI Agenţia de recrutare VecoRom SRL caută şoferi de camion pentru curse în comunitate pentru o companie de transport internaţional.

Cerinţe: - Permis cat. CE - Atestat valabil transport marfă - Cartelă tahograf - Avantaj: experienţă pe comunitate.

Informaţii la nr. de telefon 0266.317450 / 0743.096546; 0746.100891; office@vecorom.ro.

A&A Amicii Timişoara angajează şoferi camion, muncitori necalificaţi şi fizioterapeuţi pentru Italia.

Relaţii la telefon 0760.460300, Cristi Clubul Jiul Petroşani angajează un fochist.

Relaţii la telefon 0762.004551

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Preţuri fără concurenţă!

Servicii complete pentru maşina ta. Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice.

Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi 0722.937928 Pictez camere copii.

Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616 Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

HOROSCOP

Informare Această informare este efectuată de: SC OASIS SRL Adresa: mun. Sibiu, str. Dealului, nr. 24 Mobil: 0728.108798 ce intenţionează să solicite de la Administraţia Naţională “Apele Române” Administraţia Bazinală de Apă Jiu-Craiova aviz de gospodărire a apelor pentru „Construire ansamblu comercial Kaufland Hypermarket şi Galerie cu spaţii comerciale“, mun. Petroşani, str. Livezeni, FN, jud. Hunedoara.

Această investiţie este nouă - (urmează a se realiza după obţinerea avizelor necesare în baza cărora se va elibera autorizaţia de construire).

Urmare a realizării şi funcţionării obiectivului vor rezulta permanent ape uzate menajere de la grupurile sanitare.

Apele uzate rezultate în cadrul obiectivului se vor evacua în reţeaua orăşenească.

Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menţionată.

Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii şi recomandări se pot adresa solicitantului sau la adresa: Administraţia Bazinală de Apă Jiu-Craiova, Bdul Nicolae Romanescu, nr. 54, Craiova, Dolj, 200738, telefon/fax: 0251-427597.

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Ai mare grijă ce decizii iei azi, deoarece există probabilitatea de a face o alegere greşită. Impulsivitatea care te caracterizează poate fi sursa celei mai mari erori din această lună, ca atare nu te grăbi!

Taur (21 Apr - 21 Mai) Banii trebuie drămuiţi cu grijă, pentru că ai de achitat mai multe datorii la fel de urgente. Nu ştii cui să-i dai azi prioritate, dar ai putea lua o decizie corectă prin care să nu fii nevoit să amâni vreo plată.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Eşti foarte ferm pe poziţie, gata să pui punct aici unei situaţii care nu te mai ajută la nimic.

Ceea ce decizi azi trebuie să rămână aşa până la capăt.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Ai mare grijă în mâinile cui îţi aşezi azi sentimentele cele mai pure, pentru că nu le merită.

Eşti gata să te îndrăgosteşti de cine nu trebuie, să spui un mare secret celui mai mare duşman...

Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu prea suporţi nesupunerea unora, dar uiţi că fiecare are propriile principii şi vrea să se descurce pe cont propriu.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Când viaţa personală e decepţionantă, îţi poţi concentra atenţia asupra carierei care merită, momentan, mai multă atenţie din partea ta.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Nu te aştepta la evenimente ieşite din comun, pentru că te poţi bucura de o zi liniştită chiar dacă te ocupi de cele mai banale

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

normal.

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

aspecte.

Dacă vorbeşti cu ceilalţi doar de pe poziţii adverse, fii sigur că se va găsi cineva care să-ţi taie elanul şi să te readucă la un ton

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Nu te aventura în cheltuieli enorme, ci ţi se cere un dram de prudenţă. Gândeşte-te mai mult la perspectivele cele mai îndepărtate din punct de vedere financiar, nu la cheltuielile curente, pentru că se apropie un eveniment care va necesita un consum masiv de resurse materiale.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Te mai amuzi şi acum, după atâta vreme, de o gafă din trecut pe care nu o poţi uita. E prea simpatic momentul ca să nu vorbeşti de el şi acum, după luni de zile.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Te gândeşti foarte serios la viitorul tău şi al familiei, de aceea stai de vorbă cu cei dragi pentru a pune ţara la cale în cele mai mici amănunte.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Te gândeşti la o schimbare în carieră, fie că aceasta ar însemna un alt loc de muncă sau doar o altă atitudine în relaţia cu actualii colaboratori.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

marţi, 25 octombrie 2011

A cedat lira

neînlocuită cu ocazia lucrărilor de acest fel efectuate pe strada Preparaţiei.

Nu-i nicidecum vorba de moneda naţională a Marii Britanii, veche de sute de ani, căreia nu-i cazul să-i avem noi grija, ci de una mai nouă. Care nu are mai mult de cinci ani.

De la racordul

Cum s-au făcut primele probe cu agentul termic, cum, la capătul dinspre piaţă al Aleii

Crizantemelor din Vulcan, a şi plesnit conducta. Nu cea nouă, montată în vară, ci una veche,

de peste drum de liceu şi până în capătul dinspre alee al blocului nr.8 conducta de termoficare veche, cu diametrul de 400 de milimetri, a fost înlocuită cu una nouă. O alta, tot nouă, de 324 milimetri în diametru, care se duce până peste drum de CAP, a fost montată din dreptul chioşcului încasatoarelor de la parcare.

Buba pentru care, zilele trecute, la doi-trei metri de chioşcul amintit, asfaltul s-a crăpat şi, din gaura plină cu apă fierbinte, a început să iasă abur este că a cedat lira. O conductă în formă de liră, cam de patru metri, care trece pe sub alee şi are rol de reducţie între cele două conducte amintite.

De ce nu a fost schimbată şi aceasta odată cu celelalte? S-a crezut - după cum am aflat de la cei care, ieri, reme-

diau defecţiunea - că, fiind pusă doar de vreo cinci ani, o să mai ţină o vreme. Şi se vede cât a ţinut. Nici trei luni. Treaba e că, pentru peticirea locului în care lira a cedat, a fost nevoie să fie spart asfaltul şi să fie date la o parte pavelele cele noi de pe trotuar.

Cine plăteşte pentru asta? Tot noi, desigur. Apoi, nu este exclus, aşa cum grăieşte una dintre regulile

lui Murphy, ca, azi să peticeşti aici, iar mâine să crape în altă parte. Numai ca, Doamne, fereşte! asta să se petreacă pe un ger de să crapă pietrele...

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiului

Romulus Gabor

www.zvj.ro

A fost premiat pentru întreaga activitate sportivă Unul dintre cei mai importanţi sportivi din judeţul nostru, o adevărată marcă a fotbalului hunedorean, Romulus Gabor, a primit ieri din partea Consiliului Judeţean (C.J.) Hunedoara atât o distincţie onorifică cât şi un premiu simbolic în bani.

La 50 de ani Preşedintele C.J. Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, spune că această recunoaştere a valorii speciale pe care o are Romulus Gabor pentru fotbalul românesc şi sportul hunedorean vine acum şi pentru a marca aniversarea a 50 de ani de viaţă pe care fotbalistul i-a împlinit pe 14 octombrie. „Romică Gabor a fost unul dintre pionii de bază ai fotbalului hunedorean şi nu numai. A fost şi este singurul jucător român care are Gheata de Aur. De ce îi acordăm acum această diplomă? Pentru că săptămâna trecută Romică Gabor a împlinit şi frumoasa vârstă de 50 de ani”, a declarat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

O carieră de mare sportiv Romulus Gabor s-a născut la data de 14 octombrie 1961, în satul Ponor, comuna Pui, judeţul Hunedoara. A început să joace fotbal la 13 ani, la Jiul Petroşani. În scurt timp s-a transferat la Corvinul Hunedoara, unde şi-a desfăşurat activitatea de jucător până la retragere.

După performanţa de la Campionatul Mondial de Tineret din 1981 desfăşurat la Sydney Australia, a primit mai multe oferte din partea

unor echipe de renume din România şi din străinătate. A preferat însă să rămână la Corvinul Hunedoara, refuzând oferte de la Steaua şi Dinamo Bucureşti, dar şi oferte din SUA sau Germania.

A jucat la Corvinul în perioada 1978-1991, apoi un sezon în Ungaria, la Miskolc (19911992), şi la U. Cluj (1992-1993). După aceea, a mai jucat două sezoane la Corvinul Hunedoara.

A început activitatea de antrenor la Corvinul Hunedoara, ca antrenorjucător. A mai antrenat echipele Mureşul Deva, Unirea Alba-Iulia, Politehnica Timişoara şi a activat ca antrenor secund (antrenor principal fiind Ioan Andone) la echipa CFR 1907 Cluj în perioada 2007-2008 câştigând Campionatul şi Cupa României.

Romulus Gabor a jucat 277 de meciuri, a marcat 60 de goluri în Divizia A şi a avut 35 de selecţii în echipa naţională.

Pentru naţionala de tineret a marcat 4 goluri (la Campionatul Mondial de fotbal pentru tineret din Australia din 1981) şi două goluri pentru naţionala de seniori.

A făcut parte din echipa naţională care a participat la Campionatul European de

Fotbal din Franţa din anul 1984.

Romulus Gabor a obţinut cel mai bun rezultat din carieră la Campionatul Mondial de Tineret din 1981: medalia de bronz cu echipa, trofeul „Gheata de bronz” pentru cele 4 goluri marcate şi trofeul „Balonul de aur”, fiind desemnat cel mai bun jucător al competiţiei. În prezent, Romulus Gabor lucrează la Sport Club Municipal Deva.

Mihaela PETROŞAN

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549020 0254.549121 (fax) 0728.649495

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 1

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 133 25 octombrie 2011 4 pagini

Astăzi, Regele Mihai I al României împlineşte 90 de ani,

La Mulţi Ani, Majestate! În anii 1934 şi 1935, ASR Marele Voievod Mihai a vizitat de mai multe ori Valea Jiului După vizitele Regelui Ferdinand (în 1922), ASR Carol II (1922, 1923, 1925) şi ASR Principesa Ileana (1929), în Valea Jiului va sosi în 1934 Marele Voievod Mihai. Acesta l-a însoţit pe tatăl său, MS Regele Carol II, la Sarmizegetusa şi Hunedoara. După care a vizitat Munţii Retezat. De aici s-a deplasat în Valea Jiului, pe care a vizitat-o de la est la vest. ASR Marele Voievod Mihai revine în Valea Jiului în 1935. Întrucât astăzi Majestatea Sa Regele Mihai I al României împlineşte venerabila vârstă de 90 de ani, redacţia ZVJ îi urează tradiţionalul La Mulţi Ani! (Marian BOBOC)

Vizita din 11-12 septembrie 1934 Marele Voievod Mihai vine din Retezat în Vale. Imnul Regal.

Pâine şi sare După vizita la Sarmizegetusa şi Hunedoara din 9 septembrie, Marele Voievod Mihai a colindat o zi, 10 septembrie, frumoşii şi sălbaticii munţi ai Retezatului, însoţit fiind de suita sa şi de primul ministru Tătărescu şi prefectul Romulus Miocu.

Din Retezat a ajuns la Petroşani, „unde i s-a făcut una din cele mai frumoase primiri”.

La sosirea sa, a fost intonat Imnul Regal, iar dr. Ionel Moga, primarul Petroşaniului, l-a întâmpinat cu pâine şi sare.

De la un asemenea important eveniment nu puteau să lipsească autorităţile civile şi militare.

Din cei prezenţi în faţa Primăriei Petroşani, locul unde a fost ridicată tribuna regală, amintim: elevii Cooperativei Şcolare Marele Voievod Mihai din Petrila - conduşi de Gh. Fotescu; Corporaţia meseriaşilor şi Sfatul negustoresc - în frunte cu T. Munteanu şi Emil Pop; inginerii inspectori D. Dumitriu şi C. Romalo; Mircea Ionescu, Al. Popescu şi V. Serb - directori ai Soc. Petroşani; ing. I.E. Bujoiu - director general al Soc. Petroşani; lt. col. N. Podgoreanu, comandantul Centrului de instrucţie No. 7 Jandarmi, împreună cu ofiţerii; Oprea, Ştefanovici şi Boteanu - reprezentanţii Casei de Asigurări Sociale; P. Turcu şi D. Joandrea, directorii şcolilor primare, şi corpul didactic al acestora; E. Giurchescu - directorul liceului; medicul de circumscripţie E. Orjehovschi; Boeriu - directorul poştei; T. Fărescu - şeful judecătoriei şi judecătorii C. Ionescu şi C. Cnobloch; E. Fărcaşu - şeful chesturii de poliţie; Silviu Scrob - şeful Poliţiei; prim-pretorul plăşii Petroşani I. Tocaci; preotul I. Miclea - ajutor de primar.

Cuvântarea primarului Moga După cum era tipicul vremii, gazda, adică primarul, era obligat a rosti un discurs de primire a oaspeţilor. Nu s-a abătut de la regulă nici de această dată primarul Petroşaniului, Ionel Moga, din al cărui discurs putem învăţa şi astăzi ce este frumosul patriotism local: „Populaţia acestui oraş, cu mare bucurie şi satisfacţie sufletească, a aflat de venirea Măriei Tale, în ţinutul nostru.

Cetăţenii Petroşaniului sunt fericiţi de a vă putea primi în acelaşi loc, unde a avut fericirea de a-l primi acum 14 ani pe gloriosul bunic al Măriei Tale (e vorba de prima vizită regală, din 1922, efectuată de Regele Ferdinand, vizită care, raportat la anul 1934, când a avut loc discursul primarului Moga, se întâmplase în urmă cu 12 ani, nu cu 14 cum apare în discurs - n.a.).

Vă primim cu braţele deschise, cu aceeaşi dragoste, stimă şi devotament.

Pentru plăcerea ce ne-aţi făcut cu recenta vizită, Vă oferim în schimb şi noi privelişti şi aspecte unice, având în această regiune cel mai mare centru de industrie minieră.

Veţi vedea aşezăminte şi instalaţii mari şi rare în industria românească. Veţi vedea tot organismul industriei carbonifere, pulsul şi palpitaţia vieţii grele de miner.

Tot cu această ocazie, Veţi cunoaşte frumuseţile naturii, ale plaiurilor şi munţilor noştri de un pitoresc ca în basme, dătătoare de o adevărată recreaţie sufletească şi trupească. Vă rog ca impresiile ce le veţi câştiga să le păstraţi ca o amintire pentru marele interes ce-l reprezintă din toate punctele de vedere acest important colţ al ţării româneşti. Când descindeţi pe aceste plaiuri, Vă asigurăm, Măria Ta, de toată dragostea şi de tot devotamentul nostru, prezentându-Vă cele mai respectuoase omagii ale cetăţenilor din comuna urbană Petroşani şi urându-Vă ani mulţi fericiţi, Vă zicem: Bine aţi venit! Să trăiască Augustul Măriei Tale Părinte, Regele Carol II! Să trăieşti, Măria Ta!”.

După acest emoţionant discurs, fata prefectului de Hunedoara, domnişoara Lia Miocu, i-a oferit Marelui Voievod Mihai un superb buchet de garoafe.

La Spălătoria de cărbuni Petrila Cum Spălătoria de cărbuni din Petrila reprezenta atunci perla coroanei tehnice a industriei carbonifere a Văii Jiului, Marele Voievod Mihai s-a deplasat din Petroşani la Petrila. Aici „a vizitat vastele instalaţii ale spălătoriei de cărbuni, proprietatea soc. Petroşani”. Însuşi ing. I.E. Bujoiu, directorul general al Soc. Petroşani, i-a oferit explicaţiile referitoare la funcţionarea acestui important obiectiv industrial al Văii Jiului.

Vizita din 1935 în judeţul Hunedoara

La Casinoul funcţionarilor Petroşani. Masa de amiazi După atâta alergătură, vizite, discursuri, explicaţii, Marele Voievod Mihai şi suita sa s-au retras în saloanele selectului Casinou al funcţionarilor societăţii Petroşani (o parte a clădirii Teatrului Ion D. Sîrbu).

După cum era şi firesc „masa de amiazi a fost luată în cerc restrâns”.

Din parcul alăturat Casinoului se auzea muzica Soc. Petroşani, condusă de „eminentul dirijor E. Schwach”.

La Lupeni. Vizită la Mina Ştefan La orele 16, Marele Voievod Mihai ajunge şi în extremitatea vestică a Văii Jiului, la Lupeni.

Lupenenii şi oficialităţile locale - primarul Gheorghe Furnică, preotul V. Şandru, canonicul greco-catolic N. Zugravu ş.a. - îl primesc în faţa primăriei. Fata căpitanului Constantinescu, domnişoara Sanda, îi oferă un buchet de flori.

După momentul oficial, Marele Voievod Mihai şi suita sa se îndreaptă către Mina Ştefan, unde efectuează o vizită.

Nu avem date din care să reiasă că Marele Voievod Mihai a coborât în mină, acesta vizitând doar instalaţiile de la suprafaţă.

Spre seară, Marele Voievod Mihai revine la Petroşani, unde, în noaptea de 11-12 septembrie, şi doarme. A doua zi, a părăsit Petroşaniul, prin minunatul defileu al Jiului, către judeţul Gorj. În mare, aceasta a fost vizita regală nr. 6 în Valea Jiului.

Vizita din 15-16 iunie 1935 A şaptea vizită regală în Valea Jiului va avea loc în iunie 1935. Practic, putem vorbi de două vizite, petrecute în Valea Jiului în zilele de 15 şi 16 iunie 1935. În vara acelui an, M.S. Marele Voievod Mihai vizitează, timp de aproape două săptămâni, împreună cu colegii şi profesorii de la Şcoala Regală, în intervalul 10-22 iunie, mai multe localităţi din judeţul Hunedoara. Dată fiind durata vizitei, putem spune că aceasta a fost cea mai lungă vizită efectuată de un reprezentant al Casei Regale pe meleagurile hunedorene, un adevărat turneu regal.

De aceea, încercăm să refacem, „cadru cu cadru”, filmul acestei vizite în judeţul Hunedoara. Şi vom începe cu zilele nr. 6 şi 7 din turneul hunedorean, petrecute în Valea Jiului.

Sâmbătă, 15 iunie 1935 La ACP şi Uzina Electrică Vizita este anunţată pe scurt şi de presa în limba maghiară, care apărea în Valea Jiului: „Sâmbătă vine Marele Voievod Mihai la Petroşani, dinspre Haţeg, unde se află în momentul de faţă împreună cu colegii de şcoală şi profesorii. Ceremonia de primire va avea loc duminică, la ora 9,30, în faţa primăriei. Moştenitorul tronului se află în excursie de studii, iar în Valea Jiului va studia industria locală. Se va folosi de această ocazie, ca să ofere un sprijin celor fără loc de muncă din Petroşani, Vulcan şi Aninoasa. Tot în acea zi, M.S. Voievod va părăsi Valea Jiului”.

La ora 9, Marele Voievod Mihai, colegii şi profesorii săi au sosit de la Haţeg, unde era garat trenul regal, la Petroşani. Întâi au vizitat Atelierele Centrale ale Soc. Petroşani (azi în ruină). Aici

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

au fost primiţi de secretarul de stat în Ministerul de Interne, de Prefectul judeţului Hunedoara, şefii administraţiei, poliţiei, jandarmeriei locale, directorul general al Soc. Petroşani şi toţi directorii şi inginerii Atelierelor Centrale. Fiind situată în apropiere, au vizitat şi Uzina Electrică Petroşani. De aici, s-au îndreptat la…

…Petrila Unde au vizitat Mina Deak şi Spălătoria de cărbuni Petrila şi Fabrica de brichete. Profesorul Musceleanu le-a oferit explicaţiile tehnice. După ora 11, au ajuns în Parcul N. Teodorescu din Petrila. Întrucât despre vizita la Petrila s-a păstrat o relatare amănunţită în presa de limba română, îi încredinţăm firul poveştii anonimului cronicar: „Ziua de 15 iunie a fost o sărbătoare pe care populaţia şi copiii de şcoală din Petrila nu o vor uita. Măria Sa a binevoit să facă cinste Coloniei Ferdinand, alegându-şi ca popas de recreaţie şi loc de examen, după excursia făcută şi vizitarea Spălătoriei şi Minei Petrila, parcul N. Teodorescu, de care a rămas pe deplin mulţumit. Încă de la orele 9 dimineaţa, copiii de şcoală, îmbrăcaţi în costume naţionale, în frunte cu învăţătorii, au făcut front la intrarea în parc. Parcul, un loc de recreaţie minunat, frumos pavoazat cu drapele naţionale, chioşcurile îmbrăcate în scoarţe naţionale, dintre care unul special împodobit pentru Măria Sa, ca şi florile din ronduri şi fânul de curând cosit, erau de asemenea nerăbdătoare de a primi cât mai curând pe Împăratul Mic de a-l vedea, de a se simţi lângă el. La ora 11,30, Măria Sa, însoţit de suită şi d-nii Subsecretar de Stat E. Titeanu, prefect dr. R. Miocu, director general al Soc. Petroşani I.E. Bujoiu, director al Grupului Petroşani T. Timoc, precum şi de d-nii şefi ai exploatărilor locale, îşi face apariţia în aclamaţiunile frenetice ale şcolarilor şi populaţiei entuziasmate. În drum, eleva Tilici Rodica, premianta clasei a II-a din localitate, înmânează Marelui Voievod un buchet de trandafiri, făcându-i urarea Bine Aţi Venit, Măria Ta! În poarta parcului, Marele Voievod este primit de şeful Serviciului de întreţinere local al Soc. Petroşani, d. I. Tilici, care împreună cu d. prefect Romulus Miocu conduc mai departe pe Marele Voievod în localul unde a urmat apoi examenul. După prezentările făcute ad-hoc, Soc. Petroşani, prin îngrijirea lui C. Romalo, a servit diferite gustări excelente Augustului oaspete şi celor ce-l însoţeau. Plini de voioşie, Marele Voievod şi colegii de clasă intră apoi în examen, sub conducerea d-lui general adjutant Tr. Er. Grigorescu”. Şi un document oficial emis de pretura plăşii Petroşani confirmă examenul clasei regale susţinut în Parcul Teodorescu: „După terminarea programului şi cadrele de studii pe teren, s-a procedat la lecţii practice şi scriptice asupra celor văzute pe teren în localul Parcului din Petrila”. Tot din presă aflăm cum s-a desfăşurat acesta: „Toate măsurile fuseseră luate, astfel că o linişte perfectă a domnit tot timpul examenului, Marele Voievod este printre primii care termină teza şi apoi iese în Parc, unde îşi fotografiază o parte din colegi. Întrebat de un coleg: Ce ai scris, Măria Ta?, Marele Voievod răspunde cu cea mai naturală şi

caldă colegialitate: Am scris despre ascensorul acela electric de la mină. Blând, modest, lipsit de orice vanitate sau orgoliu, Măria Sa a făcut o adâncă şi neştearsă impresie asupra celor ce pentru prima oară îl vedeau de aproape. După câtva timp, Măria Sa ia loc în chioşcul special amenajat, pentru care exprimă mulţumire, împreună cu alţi colegi şi discută o bucată de timp despre chestiuni în legătură cu excursia”.

Cum popicăria petrileană se afla la doi paşi de Parcul Teodorescu, elevii clasei regale nu au putut rezista tentaţiei jocului: „Apoi, intră în sala de popice, unde, pentru prima oară, încearcă acest joc, foarte mult practicat în Valea Jiului.

Măria Sa este stângaci. Un amănunt pe care noi nu-l cunoşteam şi care ne-a dus imediat cu gândul la Mihai Viteazul. Măria Sa este bun şi îngăduitor; îşi lasă rândul altor colegi să dea cu bila, şi aceştia nu se sfiesc să-l dea la o parte, ca veritabili cercetaşi. Dar timpul trece. Cineva admiră o lovitură a Marelui Voievod, care, de fapt, era rea. Măria Sa îi răspunde prompt: Da de unde bună, nu vezi cât este de proastă?! Deci, Măria Sa este imparţial, începând cu sine”.

După atâta efort intelectual şi fizic, MS Marele Voievod şi suita sa trebuie să se despartă de Petrila, fiind aşteptaţi la masă. „La Surduc, unde era pregătită masa, oficialitatea îl aşteaptă.

Se face ora (…), Măria Sa întârzie. Ca toţi copiii, preferă jocul, copilăria, înaintea punctualităţii hranei materiale. Tot timpul, câţiva fotografi amatori se întrec a-i prinde chipul drăgălaş şi iubit pe diferite clişee, spre a-i păstra imaginea scumpă. Cred că au reuşit (oare mai există acele clişee? - n.a.). În sfârşit, aghiotantul, argusul pazei Marelui Voievod, se adresează părinteşte Augustului elev: Să mergem, Măria TA, căci a venit prefectul să ne spună că eşti aşteptat la masă! Răspuns: Să mergem, atunci… Şi Marele Voievod Mihai, scump inimilor tuturor românilor, părăseşte Parcul, în aceleaşi aclamaţiuni sincere ale copiilor, lăsând în aer să plutească imagini din poveştile minunate unde, numai acolo, se mai spune tot aşa, că părinţii şi împăraţii trăiau în mijlocul Poporului în vremile acelea”.

Dincolo de relatarea în sine a vizitei regale la Petrila, trebuie remarcat stilul propagandistic, encomiastic, specific epocii, şi de la care nu se putea abate nici I.V., anonimul semnatar al articolului Marele Voievod Mihai la Petrila. În fine, după o aşa de călduroasă despărţire, MS Marele Voievod şi suita sa ajung…

…la Restaurantul de vară Gambrinus „La ora 1 ¼ Marele Voievod împreună cu însoţitorii a luat masa la Surduc, iar după masă a plecat la Haţeg”, notează în acelaşi raport prim pretorul plăşii Petroşani I. Tocaci. Şi într-un document al Primăriei comune urbane Petroşani e consemnat acest moment: „La orele 12,45 au plecat la Surduc, unde în Restaurantul de vară Gambrinus li s-a servit dejunul”.

Chiar dacă orele plecării din Petrila diferă, cele două rapoarte oficiale sunt identice în rest. Ba mai mult, în raportul primăriei e consemnată şi…

…o plimbare în Defileul Surduc După masa de prânz, de la Restaurantul Gambrinus „între orele 15-17 au plecat într-o plimbare pe Defileul Surduc, până la marginea comunei Bumbeşti, de unde, reîntorcându-se, prin Petroşani, au plecat la Haţeg”. Din zapisul prim pretorului I. Tocaci aflăm care a fost…

marţi, 25 octombrie 2011

…atmosfera de la Haţeg la Petroşani Dat fiind importanţa acestei vizite regale, autorităţile locale au mobilizat cum se cuvine poporul din localităţile aflate pe drumul străbătut de Marele Voievod: „Începând din comuna Crivadia până la Surduc, populaţia satelor, elevii de şcoală, toată suflarea omenească au ieşit în întâmpinarea Marelui Voievod pentru a-l vedea şi admira, a fost o zi de mare (…)”.

Duminică, 16 iunie 1935 O vizită oficială După noaptea de 16-17 iunie, petrecută în trenul regal, garat la Haţeg, Marele Voievod Mihai şi suita sa iau din nou drumul Văii Jiului. De această dată, vizita are un caracter oficial şi filantropic. Să nu uităm că şi atunci, ca şi astăzi, în Valea Jiului supravieţuiau foarte mulţi săraci. Cunoscând această stare de pauperizare a unui segment important al populaţiei, Marele Voievod a efectuat această vizită „pentru a distribui ajutoare băneşti celor necăjiţi şi absolut vizaţi la acest ajutor binecuvântat”. Precaute, după o cercetare la faţa locului, autorităţile au întocmit din timp „tablourile asupra familiilor ce urmau a primi ajutor, care tablouri s-au verificat cu multă

grijă, pentru a-i lua dintre cei mulţi numai aceia care absolut erau îndreptăţiţi de a primi ajutor. În consecinţă, au primit exclusiv numai aceia care nu au nici o posibilitate de lucru, cu familii mari, bătrâni fără sprijin şi neputincioşi, fără nici o sursă de câştig”.

Dar să vedem cum s-a desfăşurat…

…primirea la Petroşani Se pare că în 1935 ceasurile oficialităţilor şi ale presei nu arătau aceeaşi oră. După presă, ora sosirii în Petroşani a Marelui Voievod a fost 10, iar după Primăria Petroşani - 9 ½.

C-or fi fost orele 9 ½ sau 10, ce mai contează!... Dar să vedem care era atmosfera în comuna urbană Petroşani şi cum a decurs ceremonialul primirii înaltului oaspete.

Marele Voievod de Alba Iulia îşi face apariţia în faţa Primăriei Petroşani, însoţit de E. Titeanu - ministrul secretar de stat la Interne, generalul Grigorescu, colonelul Pălăgeanu, locotenentul Dumitrescu, prefectul R. Miocu şi Ioaniţiu - un coleg de clasă.

Petroşenenii îi fac o primire entuziastă. În afara autorităţilor civile şi militare, obligate de protocol să-l întâmpine pe moştenitorul tronului, mai sunt prezenţi reprezentanţii Soc. Petroşani - directorul general I.E. Bujoiu şi directorii T. Timoc şi Al. Popescu -, elevii şi profesorii şcolilor, clerul bisericesc, cercetaşii, premilitarii. În numele militarilor din Garnizoana Petroşani, căpitanul A. Strâmbeanu dă raportul „la Voievod”. Dr. Ionel Moga, primarul Petroşaniului, îi oferă Marelui Voievod Mihai tradiţionala pâine şi sare. După care, rosteşte un discurs de bun sosit, din care spicuim: „Măria Ta! Ne faceţi o deosebită cinste venind astăzi pentru a doua oară în mijlocul nostru. Populaţia acestor văi şi munţi, în sufletul căreia sentimentul monarhic are cele mai adânci rădăcini, când a aflat de vizita Mariei Tale pe plaiurile noastre, a venit aci cu o nespusă bucurie şi fericire să vă întâmpine… Vă mulţumim din suflet pentru această mare atenţie şi vă dorim să vă simţiţi bine la noi. Primiţi cele mai respectuoase omagii din partea noastră. Dumnezeu să dea sănătate şi viaţă lungă atât Măriei Tale, cât şi Augustului părinte, pentru propăşirea ţării româneşti şi gloria neamului nostru. Trăiască Măria Sa Marele Voievod Mihai!”.

Ca şi la vizita din anul precedent, tot fata prefectului Hunedoarei, domnişoara Lia Miocu, şi cercetaşa Adela Husti au oferit buchete de flori Marelui Voievod Mihai.

Ceremonialul de la Petroşani s-a încheiat cu împărţirea de

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

marţi, 25 octombrie 2011

prânzul fiind oferit de Soc. Petroşani.

Nu au zăbovit prea mult la masă, din moment ce pe la orele 15 au fost prezenţi, în extremitatea estică a Văii, la…

…Lonea Şi aici Marele Voievod Mihai a fost întâmpinat de popor şi oficialităţi în faţa primăriei. Ca peste tot în Valea Jiului, primarul Petrilei i-a oferit tradiţionala pâine cu sare, ţinând un mic discurs de bun venit, fanfara a cântat Imnul Regal.

118 familii nevoiaşe petrilene au primit din mâna Marelui Voievod Mihai ajutoare în valoare totală de 70.700 lei.

Din documentarea noastră reiese că aceasta a fost…

…ultima vizită regală în Valea Jiului

ajutoare băneşti săracilor, „conform tablourilor întocmite în prealabil de către Primăria oraşului”.

Dacă vom mai afla şi de alta/ altele, vom face cuvenitele adăugiri. Reţinem ca şi concluzie a acestei vizite un fragment edificator dintr-o informare a prim-pretorului Plasei Petroşani, I. Tocaci: „Distribuirea sumelor s-a făcut în comunele aici arătate în cadrul unor serbări grandioase, izvorâte din căldura sufletului populaţiei din Valea Jiului. Ziua de 16 iunie a.c. pentru populaţia din Valea Jiului a fost o adevărată zi de sărbătoare înălţătoare, când a doua oară (de fapt a treia oară, dacă ţinem cont şi de vizita din anul 1934 - n.a.) a descins în regiune Marele Voievod Mihai”. Care a mai vizitat odată judeţul Hunedoara, nu şi Valea Jiului, alături de mama sa.

13 familii de petroşeneni şi aninoseni au primit 9.500 lei De notat că de milostivenia regală au beneficiat, în total, 600 de familii din toată Valea Jiului.

Marele Voievod Mihai a distribuit cu mâna sa 500.000 lei, o sumă considerabilă în vremea aceea, banii provenind din caseta particulară a MS Regele Carol II. De la Petroşani, Marele Voievod Mihai a plecat la…

…Vulcan În acordurile Imnului Regal intonat de muzica Soc. Petroşani, la Vulcan, Marele Voievod Mihai a fost primit cu pâine şi sare.

Cu mâna sa a dăruit unui număr de 302 familii vulcănene suma de 200.000 lei.

Explicaţia că la Vulcan un număr atâta de mare (jumătate din numărul total al familiilor necăjite din Valea Jiului, care fuseseră trecute pe liste) a beneficiat de ajutoarele regale e aceea că în timpul crizei relativ trecute minele de aici fuseseră închise, iar Vulcanul ajunsese polul sărăciei Văii Jiului. Chiar, la un moment dat, în Vulcan cea mai prosperă şi cam singură firmă fiind una de… pompe funebre.

Care, din cauza sărăciei, efectua servicii funerare pe datorie… În acest timp lupenenii îl aşteptau şi ei pe Marele Voievod Mihai cu …

…pâine şi sare în faţa Primăriei Lupeni Autorităţile civile şi militare, lupenenii de rând, elevii şi profesorii de la şcolile din localitate l-au primit cu ovaţii pe Marele Voievod Mihai în acordurile Imnului Regal. După consumarea momentului oficial, Marele Voievod Mihai a împărţit 72.300 lei la 107 familii.

La orele 13, Marele Voievod Mihai şi suita sa au luat masa la Cazinoul Societăţii Lupeni,

1916 - 2011,

95 de ani de la luptele purtate de Armata Română pentru eliberarea Văii Jiului de sub stăpânirea austro-ungară (II) Luptele de la Jiu, 15 august - 12 noiembrie 1916 În ziua de 26 august/8 septembrie 1916, la orele 12, lupta s-a declanşat cu impetuozitate. Prin focul bine ochit al ostaşilor de pe crestele dealurilor Branu şi Angros, duşmanul a fost repede pironit de front. În Dealul Babii (934 m), pe vechiul drum VulcanMerişor, lupta a luat un aspect decisiv, fiindcă aici se hotăra cui îi revine stăpânirea acestor poziţii, imperios necesare atât pentru

noi, cât şi pentru duşman. Ungurii se băteau cu disperare pentru a recuceri ceea ce stăpâniseră fără drept câteva veacuri, iar românii pentru a câştiga şi apăra ceea ce li se cuvenea din strămoşi, dar pierdut prin vitregiile timpului. Din Jurnalul de Operaţii al Regimentului 18 Infanterie „Tudor Vladimirescu” Gorj, reiese că în cursul luptelor date la Merişor în ziua de 26 august/8 septembrie 1916, regimentul a avut următoarele pierderi: - morţi: 21 oameni, din care un ofiţer (lt. Bălăceanu Gheorghe, comandantul Companiei 1) şi 20 soldaţi; - răniţi: 89 oameni, din care 6 ofiţeri (lt. Nestor Amilcar, comandatul Companiei 10; lt.

Popovici Emil, comandantul Companie a 11-a; slt. Georgescu Gheorghe, comandantul plutonului 1 din Compania a 9-a; slt. Lutescu Gheorghe, comandantul plutonului 3 din Compania a 2-a, slt.

Dobrescu Gheorghe, comandantul plutonului 2 din Compania a 2-a; slt. Tăşcău Ion, comandantul plutonului 1 din Compania 14), un subofiţer (plt. Măroiu Gheorghe, comandantul plutonului 4 din Compania 11), cinci sergenţi, cinci caporali şi 72 soldaţi; - dispăruţi: 8 oameni, din care doi caporali şi şase soldaţi. În urma acestei lupte, prin Ordinul de Zi nr. 41 din 27 august 1916, comandantul regimentului, col. Jipa Constantin, a făcut următoarele transferuri în rândul ofiţerilor din regiment: - cpt. Dumitru Amzulescu, comandantul Companiei 12, a fost numit comandantul Batalionului III în locul cpt. Nestor Amilcar, rănit în luptă; - lt. Lupan Gheorghe, comandantul Secţiei 1 Militare, a fost numit comandantul Companiei 10 în locul cpt. Nestor Amilcar; - slt. Cristea Cristache, comandantul Plutonului 1 din Compania 11, comandant al Companiei

CMYK

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII 11 în locul lt. Popovici Emil, rănit în luptă; - slt. Dumitru Ion, comandantul Plutonului 1 din Compania 3, domandant al Companiei 1 în locul lt. Bălăceanu Gheorghe, căzut în luptă; - slt. Stroescu Marin, comandantul Plutonului 2 din Compania 12, comandant al Companiei 12 în locul cpt.

Amzulescu Dumitru; - plt. Casandra Constantin, numit comandant al Secţiei 1 Mitraliere, în locul lt. Lupan Gheorghe.

Prin intrarea în luptă, la 26 august, a batalioanelor II şi III din Regimentul 26 Infanterie Craiova, care sosiseră în marş forţat de la Bumbeşti, cu un efectiv de 34 ofiţeri, 2050 oameni trupă, 142 cai şi 35 trăsuri, duşmanul a fost nevoit să se retragă spre Pui. Datorită ordinului Corpului 1 Armată dat la 27 august/9 septembrie 1916, pentru trecere la defensivă, Divizia 11 Infanterie nu a dat ordinul necesar trupelor din Grupul Merişor pentru ocuparea liniei Dealul Blidarul – versantul de vest al văii Petrosul – de la sud de Baru Mare. Aceste poziţii ar fi format pentru trupele noastre atât o bună linie de rezistenţă cât şi o bună bază de plecare la atac, deoarece ele se sprijineau la flancuri pe două înălţimi puternice: la sud, pe Vârful Tulişa (cota 1795), iar la nord, pe înălţimile Ponor (432 m). În noaptea de 29/30 august, trupele duşmane au ocupat fără luptă tranşeele pe care le părăsiseră în ziua de 27 august şi pe care, conform ordinelor superioare, trupele noastre nu puseseră stăpânire, ci le supravegheaseră numai cu câteva elemente înaintate de siguranţă, pentru a nu provoca lupta. În ziua de 30 august, colonelul Ion Anastasiu ia comanda trupelor Grupului Jiul Românesc (de vest) în locul colonelului Paşalega Dumitru, numit comandantul artileriei Diviziei 11 Infanterie.

La 1 septembrie 1916, Divizia 11 Infanterie a primit Ordinul nr. 493 trimis de Corpul 1 Armată, în care se precizau următoarele: „O parte din locuitorii de origine sasă şi maghiară din Transilvania s-au refugiat prin păduri şi, având arme asupra lor, atacă oameni izolaţi şi care de luptă. De asemenea, la diferiţi locuitori s-au găsit porumbei călători destinaţi transmiterii ştirilor de spionaj contra trupelor noastre. Luaţi măsurile necesare pentru curmarea acestor fapte şi puneţi premii pentru cei care descoperă şi aduc asemenea păsări”.

Regimentul 71 Infanterie în luptele pentru eliberarea Văii Jiului de sub ocupaţia austro-ungară Regimentul 71 Infanterie a fost înfiinţat la 1 aprilie 1914 la Calafat. A avut 3 batalioane de infanterie, o companie de mitraliere şi o baterie de artilerie de 53 mm. A aparţinut Corpului I Teritorial Craiova.

La 20 august 1916, Regimentul 71 Infanterie era gata de plecare pe frontul din sectorul Jiului. Regimentul a venit îmbarcat pe calea ferată până la staţia Bumbeşti-Jiu, iar la 25 august a continuat marşul de la Bumbeşti-Jiu la Livezeni. Aici, Batalionul 1, comandat de mr. Lăpădătescu Dumitru a pornit în marş prin Petroşani spre Merişor, pentru a lupta alături de Regimentul 41 Infanterie – col. Obogeanu Mihail. Batalioanele 2 şi 3, sub comanda lt.-col Munteanu Nicolae, comandantul Regimentului 71 Infanterie, s-au deplasat prin Iscroni şi Vulcan spre Dealul Babii. După ajungerea în Dealul Babii, mr. Langier Henrich, comandantul Batalionului 2, a condus trupele de cercetare ale Batalionului 2 şi 3 pentru a lua contact cu inamicul ascuns pe aceste înălţimi. În ziua de 26 august 1916, Batalionul 1 a înaintat prin luptă ofensivă spre Crivadia, ocupând partea de nord-vest a dealului Bran, cu trei companii în linia întâi şi una în rezervă, având la dreapta Batalionul 1 din Regimentul 26 Infanterie Rovine. În această luptă, Batalionul 1 a pierdut: 17 oameni trupă morţi şi 74 răniţi între care şi lt. (r) Cartianu Gheorghe, comandantul Companiei 3. În ziua de 27 august 1916 Batalionul 1 s-a întărit pe Dealul Bran şi recunoscând poziţia părăsită de inamic, a adunat de pe câmpul de luptă arme şi efecte (ca pradă de război). Spre seară, slt. Zănescu Ivan, comandantul Plutonului 1 din Compania 11, slt. Ştefănescu Dumitru, comandantul Plutonului 2 din Compania 1 şi slt. (r) Nedelcu Ilie, comandantul Plutonului 3 din Compania 1 fac recunoaşterea satului Petros. Aici au găsit, ascunşi în podul unei case, 2 telefonişti unguri, care au fost luaţi prizonieri şi au fost trimişi la Brigada 22 Infanterie. În noaptea de 29 august 1916, Batalionul 1 a predat poziţia de luptă Batalionului 3 din Regimentul 26 Infanterie, acesta trecând în Câmpul Lupenilor, la stânga Dealului Bran. În ziua de 1 septembrie 1916, Batalionul 1 a primit ordin să reia ofensiva pentru a împinge duşmanul spre Pui-Haţeg. Din cauza bombardamentelor cu artilerie grea, el nu a reuşit să înainteze decât foarte puţin. Retrăgându-se din luptă, Regimentul 26 Infanterie, Batalionul 1 Infanterie din Regimentul 71 Infanterie a ocupat poziţia acestuia de pe Dealul Angros.

La 2 septembrie 1916, lt.-col. Munteanu Nicolae,

comandantul acestui regiment, îmbolnăvindu-se a părăsit câmpul de luptă cu avizul medicului, predând comanda regimentului maiorului Lăpădătescu Dumitru, iar a Batalionului 1 căpitanului Cioroiu Ştefan, fost comandant al Companiei 1. În noaptea de 2 septembrie 1916, Regimentul 71 Infanterie a primit Ordinul de Operaţii nr. 1 al Brigăzii 22 Infanterie, în care se arăta: „1) Din informaţiile culese rezultă că inamicul are concentrate forţe puternice pe Dealul Blidarului (849 m) şi Valea Petros; 2) Divizia 11 Infanterie are intenţia să atace inamicul şi să ocupe satele: Urik-Farkaşpatak-Baru Mare şi Dealul Blidarului; 3) Detaşamentul Merişor va ataca inamicul frontal; 4) Detaşamentul Valea Jiului Românesc va face manevră, atacând inamicul pe flanc şi pe spate, pe două coloane, astfel: Coloana din stânga formată din Batalionul 1 din Regimentul 18 Infanterie, sub comanda mr. Contantinescu Marin, cu una companie după Vârful Tulişa (1795 m), una companie după Vârful Făgeţel (1591 m), plutoanele de la Uricani şi cele 4 secţii de mitraliere.

Această coloană va înainta de la Vârful Băii (cota 1748 m) pe direcţia satul Urik, pentru a cădea în spatele inamicului.

O companie de la Făgeţel împreună cu Compania 12 din Regimentul 58 Infanterie situată la Câmpu lui Neag, va ocupa Dealul Făgeţel (cota 1591 m) cu misiunea să acopere flancul şi spatele Detaşamentului Valea Jiului Românesc.

Coloana din dreapta formată din Batalionul 1 din Regimentul 58 Infanterie, sub comanda mr. Stoian Vasile, va înainta de la Dealul Sec (cota 1552 m) spre Farkaşpatak (Valea Lupului).

Amândouă coloanele vor fi comandate de lt.-col. Neagu Săvel, comandantul Regimentului 58 Infanterie.

5) Batalioanele 1 şi 2 din Regimentul 71 Infanterie comandate de mr. Lăpădătescu Dumitru vor înainta de la Câmpul Lupeni (cota 1362 m) spre Piatra Barului (cota 772 m), cu misiunea să atace în flanc şi spate inamicul care se găseşte la sud de linia Farkaşpatak (Valea Lupului)-Nagybar (Baru Maru).

6) Batalionul 3 din Regimentul 71 Infanterie va forma la Oboroca rezerva Detaşamentului Jiul Românesc, unde se va găsi şi comandantul Brigăzii 22 Infanterie, col. Ion Anastasiu.

7) Ambulanţa pentru răniţi va fi instalată la Lupeni”. În luptele date în noaptea de 3 septembrie 1916, au căzut: slt. Ion Dumitrescu – comandantul Companiei 1, slt. Dinulescu Grigore din Compania 2, iar slt. Dumitru Marin a fost grav rănit împreună cu 120 oameni trupă. În ziua de 4 septembrie 1916, posturile înaintate conduse de subofiţeri din Regimentul 71 Infanterie au fost atacate dintr-un tren blindat inamic cu atâta furie încât orice operaţie a devenit imposibilă. Inamicul înainta din toate părţile spre Lupeni.

Trupele noastre începuseră retragerea, iar Regimentul 71 Infanterie lupta cu înverşunare pe aceste înălţimi. Batalionul 2 a primit ordin de la Regimentul 71 Infanterie să organizeze o poziţie de retragere pe Vârful Muncelului (cota 1362 m), iar Batalionul 3, care era Oboroca, a trecut din rezervă în front cu toate ordonanţele şi bucătarii, deoarece era să fie capturat Drapelul de luptă al acestui regiment. Batalionul 3 a rămas pe poziţie în Câmpul Muncelului, luptând cu inamicul la baionetă şi retrăgându-se abia în noaptea de 4/5 septembrie 1916 spre Dealul Babii, unde Regimentul 71 Infanterie, maiorul Lăpădătescu – comandantul Regimentului 71 Infanterie – a primit Ordinul de Operaţii nr. 3 de la Detaşamentul „Jiul Românesc” în care se arată: „1) Inamicul a respins aripa dreaptă a Diviziei 11 Infanterie la Merişor, aceasta retrăgându-se spre Petroşani.

2) Divizia 11 Infanterie va ocupa o poziţie de rezistenţă cuprinsă între cota 1030 vest Petroşani, dealul Faţa (996 m), dealul Negrii (879 m), Vulcan.

3) Detaşamentul Jiul Românesc va opera în sectorul din stânga Regimentului 26 Infanterie, până la Vulcan inclusiv.

4) Pentru aceasta ordon: Regimentul 71 va ocupa poziţia de luptă cuprinsă între Dealul Ursului cota 1030, Valea Aninoasa şi pârâul Crivadii.

Două companii din acest regiment vor ocupa Dealul Palina (1016 m).

Regimentul 58 Infanterie va ocupa sectorul din stânga Detaşamentului Jiul Românesc între pârâul Crivadii şi satul Vulcan, supraveghind şi Valea Jiului românesc.

Batalionul 4 din Regimentul 18 Infanterie va constitui rezerva generală a detaşamentului pusă la dispoziţia comandantului Brigăzii 22 Infanterie la Aninoasa.

Cele trei divizioane de artilerie din Regimentul 21 Artilerie şi Bateria 8 Obuziere vor ocupa poziţie de luptă de pe Dealul Ursului (cota 1030 m) şi pe Dealul Răduţa (cota 795 m).

Bateria de 57 mm va fi în rezervă la Aninoasa.

Plutoanele Escadronului 2 Cavalerie vor supraveghea prin patrule zonele Oboroca (cota 1574 m)-Vulcan-Vârful

marţi, 25 octombrie 2011

Muncelului (cota 1362 m)-Dealul Palina (cota 1016 m), Dealul Ursului (cota 1030 m)-Aninoasa.

Aprovizionarea cu hrană şi muniţii a trupelor se va face de la Depozitul Surduc, sub supravegherea preotului Diviziei 11 Infanterie.

6) Evacuarea răniţilor se va face cu automobile port brancardă la Bumbeşti-Jiu. 7) Ambulanţa şi spitalul mobil cu un post de prim ajutor se va instala la Vama Păiuş, în defileul Jiului.

8) Cartierul Diviziei 11 Infanterie va fi la Suduc”. În ziua de 5 septembrie, inamicul a atacat cu forţe superioare Regimentul 71 Infanterie, acesta riscând să fir împresurat, datorită întreruperii legăturii cu celelalte regimente. În aceste lupte au fost răniţi 23 de oameni, dintre care 2 ofiţeri, ambii din Compania a 9-a: slt. (r) Stănciulescu Constantin şi slt. (r) Solomon Vasile. În seara zilei de 5 septembrie 1916, Regimentul 71 Infanterie a primit ordin de retragere prin Pasul Vâlcan. Batalioanele Regimentului 71 Infanterie s-au susţinut reciproc cu foc pentru retragere spre Vulcan, dar inamicul ocupând acest sat, Regimentul 71 Infanterie a fost nevoit să se retragă pe Muntele Cândetu, în condiţii foarte grele, datorită lipsei de poteci. În perioada 6-11 septembrie 1916, Regimentul 71 Infanterie a primit ordin să apere vechea frontieră română în sectorul Muntele Cândetu, Pasul Vâlcan, drumul Buliga şi Muntele Muncelu. La 11 septembrie 1916, inamicul ocupă cu forţe numeroase Vârful Obârşia Merişor din Munţii Vâlcan.

Batalionul 1 mai avea doar 372 oameni şi 10 ofiţeri. În noaptea de 12 septembrie 1916, Regimentul 71 Infanterie a lăsat pe câmpul de luptă de la Obârşia Merişor, Pasul Vâlcan şi Vârful Straja 139 morţi şi 152 răniţi din rândul trupei, datorită luptelor deosebit de grele pe care le-a dus cu trupele Regimentului 179 Infanterie bavareză. În ziua de 13 septembrie 1916, regimentul a adunat şi a îngropat morţii şi a strâns de pe câmpul de luptă materialul de război rămas de la inamic. În dimineaţa zilei de 14 septembrie 1916, Regimentul 71 Infanterie a primit Ordin de marş spre Vulcan-Coroieşti.

Companiile 7 şi 8 au fost instalate pe Dealul Coroieştilor, în avanposturi, iar Regimentul 71 Infanterie, în cantonament de alarmă cu Batalioanele 1 şi 2 în Coroieşti şi Batalionul 3 la Aninoasa, în rezervă de sector.

La data de 16 septembrie 1916, regimentul 71 Infanterie a primit Ordinul nr. 266 al Corpului 1 Armată prin care era anunţat să se pună în marş spre Gura Surducului şi apoi spre Bumbeşti, pentru a fi îmbarcat de aici în tren şi deplasat la Căineni, în Valea Oltului, la dispoziţia Diviziei 13 infanterie.

Revenirea armatei române Primul sol În dimineaţa zilei de 20 noiembrie 1918, garda din pasul Surduc anunţa telefonic sosirea unui ofiţer român, însoţit de câţiva ostaşi, care voia să vină la Petroşani pentru a lua legătura cu Sfatul Naţional Român.

Pentru întâmpinarea sa a fost desemnat lt.dr. Dominic Stanca însoţit de gardiştii Nemeş Pavel şi Iosif Mureşan. Aceştia l-au întâlnit pe solul armatei române la Podul Sălătrucului din comuna Livezeni. „Locotenentul Jean Bărbulescu” s-a prezentat tânărul ofiţer român. El a fost îmbrăţişat imediat cu mare bucurie şi condus în Petroşani unde a raportat că grosul armatei este încă departe, dar că aceasta va veni din nou în Valea Jiului, după retragerea completă a nemţilor.

Dar cine era primul sol al armatei române venit în toamna anului 1918 în Valea Jiului?

Locotenentul Jean Bărbulescu s-a născut la 11 iunie 1890 în localitatea Bogaţi-Dâmboviţa, într-o familie de învăţători. A ajuns în Gorj în martie 1909, când, ca absolvent al Şcolii Superioare de Comerţ din Bucureşti, a fost numit funcţionar la Banca din comuna Hurezani. Chiar din primul an al sosirii sale în judeţul Gorj a înfiinţat, împreună cu alţi cărturari, revista „Zorile”, în care a publicat versuri proprii. Şi-a întrerupt activitatea publicistică fiind mobilizat în campania din anul 1913 şi apoi între anii 1916-1918. Reîntors la Hurezani, după război, a renunţa la postul amintit, ocupându-se de publicistică.

Cele mai multe articole le-a semnat cu pseudonimul Ion Mohor. Mai târziu, reprezentanţii unora dintre partidele istorice i-au propus funcţia de primar al oraşului Târgu Jiu, dar el a refuzat-o. În anul 1923 a înfiinţat, deşi nu era gorjan, ziarul „Gorjanul”. Nu a făcut politică. Ziarul său a fost suprimat în 1947.

Arestat în 1951 pentru faptul că a fost directorul şi proprietarul „Gorjanului”, Jean Bărbulescu s-a întors din închisoare bolnav, încetând din viaţă la Târgu Jiu, în ziua de 8 mai 1957. Este înmormântat în cimitirul municipal Târgu Jiu. Ion ALDESCU