Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

CMYK

KAPITAL TV selectează în vederea angajării un REDACTOR pentru departamentul de ştiri. Experienţa în domeniu poate constitui un avantaj.

Cei interesaţi sunt invitaţi să trimită CV către e-mail direct@kapitaltv.ro.

Numai candidaţii consideraţi eligibili vor fi contactaţi. Vă mulţumim.

Joi dimineaţă, la Vulcan,

S-a făcut rânduială în parcarea de la piaţă PAGINA 6

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

4 noiembrie 2011 Anul IV Nr. 820 12+8 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:10 Apus: 17:15

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3585 lei 1$ = 3,1626 lei 1₤ = 5,0583 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Drumul minune inventat la Petroşani, ieftin şi fără gropi, a produs, deocamdată, numai găuri în bugetul de stat Global Center of Ecological Research SRL din Petroşani a inventat o formulă, desigur secretă, bazată pe o combinaţie între ciment şi polimeri, prin care drumurile publice pot fi realizate la un cost cu 40% mai mic decât cele actuale, cu asfalt clasic.

Ba, mai mult, există deja de câţiva ani drumuri experimentale, cum ar fi strada Valomir (Balomir) din Uricani (dar şi o alta, str. Ajustorului - din Bucureşti), care a fost inaugurată în luna septembrie a anului 2009 şi, de atunci, nu a avut nevoie de lucrări de mentenanţă.

Treaba pare, spun specialiştii în domeniu, a fi chiar una cât se poate de miraculoasă.

Invenţia, detaliată în mai multe rânduri inclusiv în presa centrală, a fost medaliată cu aur la târgul de profil de la Geneva iar patentul, în urma expertizării, a fost evaluat - ţineţi-vă bine! - la 120 de milioane de euro. Un alt avantaj ar fi că reţeta nu foloseşte apă, deci un astfel de drum poate fi turnat în orice anotimp, devenind practicabil la numai 10 ore de la turnarea combinaţiei miraculoase de ciment şi polimer.

Există, am aflat, o ofertă tocmai din Malaezia, asiaticii fiind dispuşi să ofere 55 de milioane de euro pentru cumpărarea patentului. Reţeta, dacă este aplicată corect, nu permite producerea de fisuri în care să se infiltreze apa şi, în acest mod, folosirea sării pe timp de iarnă nu va avea drept urmare apariţia unor gropi odată cu sosirea primăverii.

Cert e că, deşi se află în posesia unei reţete care, cel puţin până la acest moment pare a fi, după cum spun

specialiştii, una absolut revoluţionară, Global Center of Ecological Research SRL Petroşani nu a reuşit să întâlnească succesul în afaceri. Potrivit celor mai recente date centralizate, cele referitoare la situaţia de la 30.09.2011, societatea menţionată datorează 266.403 lei către bugetul de stat (din care 26.058 dobânzi şi penalităţi), la care se adaugă 38.692 de lei datorii către bugetul asigurărilor sociale de stat (din care 13.868 de lei dobânzi şi penalităţi), 698 de lei către bugetul asigurărilor pentru şomaj (din care 197 de lei dobânzi şi penalităţi) şi 19.336 de lei către bugetul asigurărilor de sănătate (din care 9.495 de lei dobânzi şi penalităţi). Aflaţi amănunte absolut senzaţionale din trecutul tumultos al deţinătorilor reţetei minune în ediţiile noastre viitoare.

Cătălin DOCEA

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 4 noiembrie 2011

Trei infractori minori, fiecare având aceeaşi pasiune:

În Petroşani, după 15 noiembrie ORNAMENTE DE PESTE 100.000 DE LEI

I love Dacia Ultima lovitură a În noaptea de miercuri celor trei dibuiţi de către poliţişti s-a conspre joi, poliţiştii de la sumat în noaptea de 1 spre 2 noiembrie.

Biroul de Investigaţii Crimi- Când ei au deschis, cu chei potrivite, două nale din Vulcan, judiciariştii, autoturisme Dacia cu care s-au plimbat în oraş până li s-a urât. Înainte de asta, tot pe cum mai sunt încă numiţi, vreme de noapte, aceiaşi infractori au speriat alte trei autoturisme de aceeaşi marcă, au pus mâna pe un grup pe care le-au tratat în acelaşi mod. După de infractori specializaţi în care le-au abandonat în diferite locuri din oraş. furturi de auto.

Cei trei infractori sunt minori. Primii doi - S. Cătalin Paul, 17 ani, şi H. Claudiu, 16 ani - au antecedente penale. Al treilea, K. Ianos, 14 ani, mai merge încă la şcoală. Toţi trei sunt cercetaţi în stare de libertate şi nu ar fi exclus ca, profitând de asta, într-o noapte să li mai facă poftă de o plimbare romantică la bordul unei Dacii vechi.

Gheorghe OLTEANU

Guvernanţii lasă în ceaţă bursele elevilor…

Primăria Petroşani a achitat bursele doar pe anul şcolar 2010-2011 În timp ce majoritatea primăriilor din Valea Jiului au probleme cu plata burselor elevilor şi mai ales cu plăţile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, Primăria municipiului Petroşani nu are în momentul de faţă decât restanţe la burse. E drept, vorbim de restanţe de sute de mii de lei, din moment ce ultima plată a fost făcută în iunie, iar pentru o singură lună trebuie plătite câteva zeci de mii de lei. „Avem în momentul de faţă restanţe doar la bursele elevilor, nu şi la asistenţii personali ai persoanelor cu handicap. Numai că trebuie să ştie toată lumea, de două zile s-a schimbat legislaţia, iar de-acum

S-a discutat, s-a aprobat: TRECEREA CU BUCLUC ÎŞI VA SCHIMBA POZIŢIA Am scris într-una dintre ediţiile ZVJ de trecerea made in Caracal din Aeroport, trasată puţin mai sus de Oficiul Poştal nr. 2 Petroşani. Acum avem o nouă ştire despre aceasta.

Administraţia locală s-a gândit ce s-a gândit şi a hotărât ca trecerea să fie mutată. Ea va fi amplasată mai sus de locul actual sau mai… jos, în funcţie de utilitatea din teren.

Iniţial, trecerea era trasată mai sus, la câţiva metri, după ce urcai panta înspre centrul Petroşaniului. Nu ştim de ce nu s-a respectat însemnul iniţial, dar anomalia va fi remediată.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

înainte se vor mai acorda aceste burse doar cu bani de la bugetul de stat. Aceşti bani nu vor mai fi viraţi prin primării, ca şi până acum, am înţeles că se vor găsi alte trasee prin care banii să ajungă la elevi, nu ştiu încă exact cum. Este bine să se ştie că vreo două luni s-au achitat restanţe la aceste burse din bani de la bugetul local, am plătit inclusiv pe luna iunie, deci până la sfârşitul anului şcolar 2010-2011. De-atunci, nu am mai plătit deoarece n-au mai fost bani la buget şi pentru aşa ceva. Probabil că de-acum înainte, de la bugetul de stat, se vor găsi mai multe resurse şi să sperăm că se vor plăti aceşti bani cât mai repede, inclusiv restanţele. Oamenii vin la primărie şi ne

întreabă ce şi cum, dar noi nu avem nicio vină că n-au mai ajuns banii la timp la bugetul local, iar de-acum nu vor mai ajunge nici atât, legislaţia schimbându-se acum două zile”, ne-a declarat viceprimarul Claudiu Cornea.

Una peste alta, încă un lucru făcut cu susul în jos de guvernanţi, incertitudinea şi schimbarea de legi de la o lună la alta, uneori şi peste noapte, făcând posibil ca instituţiile centrale ale statului şi cele din teritoriu să aibă o tot mai proastă comunicare, de aici rezultând o serie de confuzii, stângăcii şi bâlbâieli ale oficialilor. Timp în care cei de jos, adică cetăţenii simpli, sunt purtaţi de la o uşă la alta...

Corneliu BRAN

Peste două săptămâni, angajaţii primăriei vor avea treabă multă. Aceea de a împodobi Petroşaniul cu ornamentele specifice sărbătorilor.

Ornamentele destinate împodobirii oraşului vor costa peste 100.000 de lei. În principiu, vor fi cam aceleaşi de anul trecut, poate completate cu unele noi achiziţii.

Pregătirile vor demara după 15 noiembrie. Şi vor dura câteva zile, deoarece ele vor cuprinde tot oraşul. Mai puţin Centrul Civic, unde este organizat un şantier.

Reamintim că în fiecare an primăria a achiziţionat figurine gigant, care au dat culoare municipiului.

Alina PIPAN

În Parâng, SE LUCREAZĂ LA AMENAJAREA PÂRTIILOR, LA TUNURILE DE ZĂPADĂ, LA CAPTĂRILE DE APĂ ŞI LA TELESCAUNUL DE LA CABANA RUSU Profitând de vremea bună, chiar dacă am intrat în noiembrie, constructorii şi muncitorii angrenaţi în lucrările de mare interes, de la Petroşani, trag tare să facă cât mai multe încă din acest an.

Claudiu Cornea, viceprimarul municipiului Petroşani, susţine că se lucrează intens la proiectele cu finanţare europeană, dar şi la proiectele cu bani de la guvern şi de la bugetul local. „Se trage tare, cât vremea e încă bună, la lucrările din Parâng, dar şi la lucrările care vizează reabilitarea centrului civic, precum şi la alte lucrări care se desfăşoară pe raza municipiului, mai mici sau mai mari. În Parâng se lucrează la amenajarea pârtiilor, la tunurile de zăpadă şi la captările de apă care vor alimenta aceste tunuri, precum şi la telescaunul de la Rusu, care va merge până în zona de la fosta Căsuţă din Poveşti. După ce va începe ninsoarea, lucrările se vor opri şi vor reîncepe în forţă undeva din aprilie încolo, când zăpada se va topi. Telescaunul, de exemplu, nu va fi finalizat decât undeva spre sfârşitul primăverii viitoare.

Apoi, după finalizarea acestor lucrări, vom vedea ce lucrări vom ataca, asta după ce ne vom pune la masă cu proiectanţii şi cu constructorii. Oricum, telegondola mai aşteaptă, în 2012 vor fi vizate alte lucrări din marele proiect turistic, la fel de importante ca şi telegondola.

La fel de intens se lucrează şi în zona centrală a municipiului, firma clujeană dorind să avanseze cu lucrările cât se mai poate, până nu vine zăpada şi gerul. Din punct de vedere financiar nu sunt probleme, pentru toate lucrările începute existând fonduri suficiente pentru acest an”, ne-a declarat viceprimarul Claudiu Cornea.

Corneliu BRAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 4 noiembrie 2011

PRM Hunedoara reloaded!

Costel Avram şi ai lui patrioţi vor da piept singuri cu electoratul...

Ieri, la Deva, într-o conferinţă de presă preşedintele organizaţiei Hunedoara a PRM, Costel Avram, a clarificat câteva lucruri legate de activitatea şi interesele formaţiunii pe care o conduce în perioada următoare. Cea mai importantă declaraţie a fost aceea prin care PRM-ul hunedorean s-a delimitat definitiv faţă de orice alianţă politică preelectorală.

Ordine în PRM La întâlnirea cu jurnaliştii, liderul PRM Hunedoara, Costel Avram, a declarat că există o decizie unanimă în cadrul formaţiunii de a ataca alegerile de anul viitor în nume propriu, fără a accepta vreo alianţă. „Organizaţia PRM va merge singură în alegeri. De altfel, la nivel naţional Partidul România Mare va merge singur în alegeri, atât la nivel local, cât şi la nivel general. Ne place ceea ce se întâmplă pe scena politică, ne place USL-ul... Dar pe noi nu ne interesează ceea ce fac alte partide, ne interesează ce facem noi. Noi trebuie să câştigăm mai mult decât în 2008”, a declarat Costel Avram.

Pe de altă parte, liderul hunedorean al PRM se arată optimist în condiţiile în care, spune el, în perioada următoare partidul din care face parte va suferi un proces de reînnoire. „În acest moment, în judeţul Hunedoara suntem în faza la care reînscriem membrii în partid, apoi vom înscrie din nou partidul în justiţie. Eu zic că în judeţ sunt cam 4.500 - 5.000 de membri”, a mai spus Costel Avram.

Nevermore - Borbeanu, viceprimar! Întrebat de jurnalişti dacă reprezentantul PRM în Consiliul Local de la Deva va susţine o eventuală candidatură a liberalului Sandu Borbeanu la postul de viceprimar şi îi va da un vot pozitiv, liderul PRM-ului hunedorean a infirmat categoric această supoziţie. „La ora aceasta cred că noi ne-am trăda electoratul dacă am ajuta să ajungă viceprimari anumite persoane. Poate ne vom abţine de la vot. Sub niciun motiv, Borbeanu nu va ajunge viceprimar cu votul consilierului PRM Ana Mermezan. Este vorba de trecutul lui, de ceea ce este el ca om… Nu cred că-i poate reprezenta pe cetăţeni în conducerea municipiului Deva. În primul rând, nu ne poate reprezenta pe noi, PRM-iştii şi, în al doilea rând, nu va avea sprijinul PRM-iştilor”, a precizat Costel Avram.

Şchiopu nu prea mai vrea viceprimar Tot despre poziţia de viceprimar şi despre tensiunile din consiliu local s-a discutat şi în cazul administraţiei publice locale de la Vulcan. Prezent la întâlnirea cu jurnaliştii de la Deva, consilierul local al PRM de la Vulcan, Dorel Şchiopu, a ţinut să facă anumite precizări legate de această situaţie tensionată. „Nu mai este de actualitate schimbarea viceprimarului de la Vulcan.

De actualitate este completarea locurilor vacante în consiliu.

Practic, nici nu ar mai fi posibil acum, în condiţiile în care doi consilieri locali, unul de la PSD şi unul de la PNL, şi-au prezentat demisia. Ceea ce este important acum este să completăm consiliul, pentru ca să funcţionăm aşa cum trebuie. Eu nu am fost, cel puţin în actualul mandat, un susţinător al viceprimarului Angela Stoica.

Vă reamintesc că în urma alegerilor locale la Vulcan s-a încheiat o alianţă între PRM, PSD şi PNL, iar în baza înţelegerii noastre viceprimar a fost ales atunci Alina Cîrstoiu. Cei care au ieşit din această înţelegere au fost PSD-iştii. Au făcut un pact cu PDL-ul şi au impus-o pe Angela Stoica. Eu cred că am fost unul dintre cei mai vehemenţi opozanţi ai acestei schimbări de atitudine a PSD-ului şi a schimbării acelui viceprimar. PSD-ul a impus această schimbare, iar în primăvară tot PSD-ul şi-a dat seama de greşeala politică făcută şi a încercat să o repare cu votul meu. Or, eu nu am avut decât poziţia unuia care, timp de un an, s-a opus propunerii PSD şi am refuzat să-mi pun votul la dispoziţie necondiţionat, imediat, PSD-ului ca să-şi repare ei greşeala. Nu am fost un apărător al Angelei Stoica, iar acum un contestatar. Angela Stoica însă, prin atitudinea pe care o dovedeşte în ultima vreme, şi mă refer aici în mod expres la disponibilitatea de a desfiinţa consiliul local decât să rişte în cea mai mică măsură schimbarea dumneaei din funcţia de viceprimar, dovedeşte că merită tot mai puţin acest post”, a declarat Dorel Şchiopu.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Apa Serv Valea Jiului, PRIORITARĂ PENTRU GUVERN Două proiecte pe bani europeni din judeţul Hunedoara sunt vizate de un control riguros al guvernului din cauza că sunt proiecte extrem de importante şi pe bani foarte mulţi.

Cele două proiecte apar pe o listă guvernamentală de 60 de proiecte europene, care au devenit astfel monitorizate de către stat.

Intenţia executivului este nu doar de a monitoriza aceste proiecte, ci, mai ales, de a grăbi punerea în practică a lor. Proiectele despre care vorbim fac parte dintr-un calup în valoare de 7 miliarde de euro, şi interesul rezidă mai ales din faptul că executivul trebuie să demonstreze că aceste proiecte nu sunt doar necesare, ci şi prioritare pentru economia naţională.

Primul proiect din judeţul Hunedoara care apare pe această listă de interes prioritar, finanţat din Fonduri Structurale şi de Coeziune, este Contractul pentru extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara, mai exact în Valea Jiului, în valoare de 40 de milioane de euro. Acesta are ca beneficiar responsabil de implementarea proiectului societatea Apa Serv Valea Jiului SA. Contractul a fost semnat în luna martie 2011 şi are ca termen de finalizare anul 2015. Intenţia guvernului este ca de la un stadiu actual de implementare de 0,16 la sută, la sfârşitul anului viitor să ajungă la 10 la sută.

Acestui proiect i se adaugă şi proiectul de lucrări semnat în toamna acestui an, cu termen de finalizare în trimestrul II 2013, pentru care guvernul mizează să ajungă la sfârşitul anului viitor la un nivel de execuţie de 40 la sută, respectiv autostrada Orăştie - Sibiu. Valoare acestui contract este de 745,56 milioane euro.

www.zvj.ro

4 SPORT Revenire miraculoasă Echipa de volei cadete a CNS CSS „Cetate” a fost condusă cu 2-0 la seturi pe terenul ultimei clasate, Hand United Arad, însă a reuşit să întoarcă rezultatul şi s-a impus cu 3-2, după un meci dramatic. „Am cerut două time-out-uri, am efectuat două schimbări, dar nicicum echipa nu a reuşit să stopeze seria de servicii bune a adversarelor”, a spus antrenorul Liviu Grădinaru. Sportivele devence au reuşit totuşi să egaleze, scor 22-22, însă pe final au fost trădate de emoţii şi au pierdut setul cu 22-25. Ratarea primului set a bulversat total jocul echipei Cetate, iar în setul secund arădencele s-au impus, în mod total neaşteptat, la zece puncte diferenţă, scor 25-15. „Echipa şi-a făcut singură meciul greu.

Fetele au greşit enorm şi au fost lipsite de concentrare. Au ieşit la iveală numeroase lacune de pregătire, la elementele de bază şi la capitolul tactic. Sper ca acest meci să le readucă pe fete cu picioarele pe pământ şi să-şi schimbe atitudinea faţă de antrenamente şi competiţie”, a mai spus antrenorul Liviu Grădinaru. În urma victoriei de la Arad, Cetate Deva a urcat pe locul trei în clasament, iar Hand United a rămas pe ultimul. Echipa deveană va juca tot în deplasare şi etapa viitoare, în compania echipei CSS Ştei.

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 4 noiembrie 2011

Tenismene de fală Tenismena Raluca Ciufrilă, de la SCM Deva, a dat lovitura la un turneu ITF în Israel. A devenit singura jucătoare de 14 ani selecţionată la pregătirea loturilor naţionale de 15-17 ani, programată în această săptămână, la Centrul Naţional de Tenis.

Talentata şi ambiţioasa jucătoare de la SCM Deva a eliminat, la foc automat, trei jucătoare din ţara gazdă, ajungând să joace în semifinalele competiţiei. Din păcate, în penultimul act, Ciufrilă a fost eliminată de

Susanne Celik, din Elveţia, favorita unu a turneului, scor 1-6, 3-6. „Este cea mai mare performanţă a Ralucăi din acest an competiţional. Calificarea în semifinale, în dauna unor jucătoare cu patru ani mai mari, demonstrează că talentul Ralucăi îi depăşeşte vârsta”, a spus antrenoarea de la SCM Deva, Lunella Maier.

Ca dovadă, tenismena de la SCM Deva este singura sportivă de 14 ani selecţionată pentru stagiul de pregătire centralizată al loturilor naţionale de 15-17 ani, programat

Schimbare de program la hunedoreni Începând cu etapa a XII-a, care se va desfăşura la sfârşitul acestei săptămâni, echipa FC Hunedoara îşi va disputa meciurile de pe teren propriu sâmbăta şi nu vineri, în ziua oficială stabilită de Federaţia Română de Fotbal pentru Liga a III-a. Partida FC Hunedoara Nova Becichereu Mic se va disputa sâmbătă, cu începere de la ora 14:00, pe stadionul „Michael Klein”, iar intrarea spectatorilor va fi liberă.

Antrenorul lui FC Hunedoara, Aurel Şunda, a pus pe seama „greşelilor personale” prima înfrângere a alb-albaştrilor sub comanda sa, scor 0-2, cu Jiul Petroşani, în etapa a XI-a a Ligii a III-a, seria a V-a. „Un rezultat de egalitate ar fi fost echitabil, însă greşelile individuale majore făcute de jucătorii mei ne-au costat.

Mergem mai departe, continuăm să evaluăm lotul de jucători, iar în pauza de iarnă vom trage linie şi vom stabili obiectivul pentru retur”, a declarat Şunda.

în această săptămână, la Centrul Naţional de Tenis. Programul pregătirii include sesiuni speciale de antrenament şi meciuri de verificare pentru jocul de simplu şi dublu. Lista jucătoarelor invitate în cantonament este următoarea: Irina Bâra (TC Iris Ştei), Elena Cadar (Olimpia Bucureşti), Ioana Roşca (CSM Craiova), Oana Simion (Dinamo), Ioana Ducu (Sportul), Gabriela Talabă (CSS Galaţi), Nicoleta Dascălu (CSS Piteşti) şi Raluca Ciufrilă (SCM Deva).

Gimnastele atacă titlurile naţionale Junioarele I, II şi III de la CNS CSS „Cetate” Deva intră în luptă pentru titlurile naţionale individuale (individual compus şi aparate) la Campionatul Naţional care va avea loc la sfârşitul săptămânii (3-5 noiembrie) la Focşani.

“Va fi o ediţie foarte puternică, pentru că la start vor fi prezente cele mai bune 32 de sportive din ţară, la fiecare categorie de vârstă. Noi vom ataca medaliile la toate grupele şi sperăm să ne întoarcem, ca de fiecare dată, cu un bilanţ cât mai bogat”, a spus antrenoarea Adela Popa.

La ediţia 2011 a Campionatelor Naţionale Individuale vor participa gimnaste de la cluburi din Deva, Timişoara, Bucureşti, Ploieşti, Galaţi, Bârlad, Oneşti şi Focşani.

Liga a III-a. Etapa a XII-a, 4-5 noiembrie: ACS Recaş - Bihorul Beiuş FC Timişoara II - FC Şcolar Reşiţa Gloria Arad - FC Caransebeş FC Hunedoara - Nova Becicherecu Mic CS Vladimirescu - Jiul Petroşani CFR Simeria - Flacăra Făget Gloria Reşiţa - Unirea Valea lui Mihai Naţional Sebiş - Millenium Giarmata Liga a II-a. Etapa a XII-a, 4-6 octombrie: FC Bihor - CSM Rm. Vâlcea Alro Slatina - Arieşul Turda FC Olt - Juventus Bucureşti FC Timişoara - FC Argeş Unirea Alba Iulia - Mureşul Deva Gaz Metan CFR - Chindia UTA - Luceafărul Oradea FC Maramureş - Gloria Bistriţa

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 4 noiembrie 2011

Liber de contract, hunedoreanul Bogdan Apostu - ochit de Jiul Oficialii Jiului au pus ochii pe hunedorean încă de la aflarea veştii că este liber de contract. „Sunt convins că dacă aş vorbi cu el nu m-ar refuza şi ar veni la Jiul, cel puţin pentru relaţia de prietenie dintre mine şi el”, a declarat managerul Jiului, George Borugă.

Apostu a fost în vizorul Jiului şi în urmă cu 5 ani, dar nu s-a ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte partea financiară.

Atacantul, de 29 de ani, Bogdan Apostu şi-a reziliat contractul cu gruparea din Liga I, Petrolul Ploieşti, renunţând de bună voie la suma de 15.000 de euro pentru a deveni mai repede liber de contract. Apostu a ales această variantă în urma mai multor neînţelegeri cu tehnicianul Vivi Răchită.

“Când am venit la Petrolul am venit cu sufletul. Este primul contract din viaţa mea pe care l-am negociat cu sufletul şi nu cu mintea. Ca să vin de la Pandurii la Petrolul am renunţat la aproximativ 20.000 de euro.

La Petrolul am îndurat cea mai mare umilinţă din viaţa mea. Nici nu venisem bine la echipă şi s-a pus presiune asupra mea. Pentru că am întârziat cinci secunde la o vizionare s-a luat de mine, lucru care li s-a întâmplat şi altor jucători”, spune Bogdan Apostu, care este nemilos în ceea ce-l priveşte pe antrenorul Vivi Răchită. „M-a umilit, şi-a bătut joc de mine. La meciul cu Dinamo, când am intrat la scorul de 2-0, îmi striga întruna că mă dă afară. Se lăuda că într-un an de zile a dat afară 200 de jucători. Răchită se crede Dumnezeu acolo la

LIGA A IV-A HUNEDOARA-JUNIORI ”U” Petroşani – Victoria Călan 7-0 Minerul Aninoasa – Dacia Orăştie 2-1 Inter Petrila – Aurul Brad 3-0

Etapa a 13-a, sâmbătă, 5 noiembrie Minerul Teliuc - „U” Petroşani Retezatul - Metalul Crişcior Aurul Certej - Gloria Geoagiu Zarandul Crişcior - Şoimul Băiţa Uricani - Retezatul Râu de Mori Jiul Petroşani - CS Vulcan Dacia Orăştie - CS Inter Petrila Victoria Călan - Aninoasa CSA Aurul Brad - stă Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Petrolul. Tot timpul spune echipa mea, suporterii mei, de parcă noi nu am conta”, spune Apostu care i-a găsit şi o poreclă fostului său antrenor. „Domnu vă dau afara scria jucătorii săi preferaţi cu vopsea pe tabla de joc, iar pe noi, ceilalţi, cu creta, când ne ştergea rămâneau ai lui. Este incredibil ceea ce mi s-a întâmplat. Nu contează că am renunţat la foarte mulţi bani pentru că în conceptul meu valorile umane sunt mai importante decât orice sumă de bani. La Petrolul el taie şi spânzură. Mi-a reproşat că am avut cel mai mare contract în condiţiile în care el a fost de acord.

Când am vrut să reziliem contractul m-a ameninţat că dacă nu sunt de acord cu ce spune el mă va trimite la echipa a doua şi mă va chema la antrenamente la 7 dimineaţa şi la 11 noaptea. De asemenea m-a ameninţat că îi va pune pe antrenori să facă referate şi mă va pune să mai aduc şi bani de acasă. După meciul cu U Cluj când am luat cartonaş roşu am primit 1.000 de euro amendă, bani pe care mi i-a luat din contract fără să primesc nicio hârtie oficială în sensul acesta. Este incredibil să faci presiune asupra unui jucător după disputarea a CS Vulcan – Minerul Uricani 3-0 Râul de Mori – Zarandul Crişcior 4-0 Şoimul Băiţa – Aurul Certej 2-0 Gloria Geoagiu – Retezatul Haţeg 2-0 Metalul Crişcior – CNS Cetate Deva 0-6 Jiul II Petroşani a stat.

1. CNS ”Cetate” Deva

11

11

0

0

54-3

44p

2.„U” Petroşani

11

10

1

0

50-5

41p

3. CS Vulcan

11

8

1

2

53-7

33p

4. Inter Petrila

12

8

1

3

38-31

33p

5. Retezatul Râu de Mori

11

8

0

3

36-18

32p

6. Victoria Călan

12

7

2

3

41-29

30p

7. Jiul II Petroşani

11

6

2

3

42-18

26p

8. Minerul Aninoasa

12

6

0

6

27-33

24p

9. Gloria Geoagiu

11

5

2

4

34-20

22p

10. Minerul Uricani

11

5

1

5

25-18

21p

11. Aurul Brad

12

4

3

5

21-30

19p

12. Dacia Orăştie

12

3

0

9

17-45

12p

13. Retezatul Haţeg

11

2

0

9

14-52

8p

14. Zarandul Crişcior

11

1

2

8

7-33

6p

15. Aurul Certej

11

1

1

9

5-39

5p

16. Şoimul Băiţa

11

1

1

9

8-53

5p

17. Metalul Crişcior

11

0

3

8

10-48

3p

cinci etape. Nu aş fi avut nimic împotrivă dacă bilanţul în ceea ce mă priveşte s-ar fi făcut la finele turului. Nu am nicio problemă cu acest club pe care eu îl respect. Din contră, sunt mândru că am evoluat la Petrolul, însă comportamentul acestui domn faţă de jucători este inacceptabil. La Petrolul mulţi jucători joacă de frică”, spune jucătorul liber de contract.

Bogdan Apostu are peste 90 de meciuri jucate în Liga I din România şi alte 90 jucate în primele ligi din Ungaria şi Israel.

A jucat la Corvinul Hunedoara, UTA Arad, Farul Constanţa, Oţelul Galaţi, Internaţional Curtea de Argeş, Pandurii Târgu Jiu şi Petrolul Ploieşti. A marcat peste 15 goluri în prima ligă din România împotriva unor echipe precum Steaua şi Dinamo.

A marcat 12 goluri în Liga Ungariei şi 6 goluri în Israel.

MIHĂILĂ, GOLGETERUL LIGII A IV-A Atacantul Codruţ Mihăilă, de la Aurul Brad, are opt goluri marcate în primele 11 etape ale Ligii a IV-a şi este golgeterul, de până acum, al competiţiei fotbalistice judeţene. Pe locurile următoare în topul eficacităţii se situează Raul Noja (Dacia Orăştie) şi Alin Miculescu (CS Vulcan), ambii cu câte şapte goluri marcate. Lista fotbaliştilor cu un dezvoltat simţ al porţii îi mai cuprinde pe următorii: Mihai Leaha (Aurul Brad), Florin Stoica (Dacia Orăştie), Ionuţ Zaharia (Jiul II Petroşani), Sergiu Maier (CS Vulcan) - cu şase goluri; Vlad Vălăşutean (Aurul Certej), Raul Petrişor (Metalul Crişcior), Silviu Boloş (Gloria Geoagiu), Adrian Dolha (Inter Petrila), Adrian Duma (Jiul II Petroşani), Ioan Roşianu (CS Vulcan) şi Sebastian Bobină (Univ. Petroşani) - cu câte 5 goluri.

www.zvj.ro

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 4 noiembrie 2011

Joi dimineaţă, la Vulcan,

S-a făcut rânduială în parcarea de la piaţă Ieri, la Vulcan a continuat acţiunea de plantare a indicatoarelor rutiere pe arterele rutiere recent reparate şi repuse în întregime sau parţial în circulaţie. În cadrul aceleiaşi acţiuni se are în vedere şi ridicarea unor semne de circulaţie amplasate de către constructor, conform proiectului, din intersecţiile în care prezenţa lor nu este doar inutilă, ci îi şi derutează pur şi simplu pe conducătorii auto.

Este cazul indicatorului rutier "Obligatoriul la dreapta" de care sunt pline sensurile giratorii. Să-l luăm, de exemplu, pe cel întâlnit de conducătorii auto care, coborând din Morişoara, de la telegondolă sau cimitir, mă rog, ajung la sensul giratoriu de Dincă (vezi poza). Indicatorul "Obligatoriu la dreapta", amplasat sub "Cedează trecerea", îi derutează. În sensul că, după cum obligă el, omul ar tre-

bui să facă doar la dreapta. Adică pe bulevard în jos. Şi nicidecum să se înscrie în giratoriu, ca să meargă la stânga, spre Lupeni, sau să-şi continue drumul pe strada Decebal, tronsonul de drum pe care se află şi secţia de poliţie.

Şase solicitări ale LSMVJ

Mă întorc la acţiunea de joi, 3 noiembrie, dar, neapărat, trebuie să spun ce-a fost cu o zi înainte. Când au fost montate indicatoare cu "Oprirea interzisă" pe partea dreaptă a bulevardului, cum vii dinspre Petroşani (vezi foto). Asta, fiindcă, de cum s-au terminat lucrările, partea aceasta a bulevardului, îndeosebi în dreptul blocurilor D, s-a umplut cu autovehicule parcate unul în spatele celuilalt. Dintre care unele, au constatat agenţii de la circulaţie - care au dat o mulţime de amenzi miercuri -, erau obişnuite de ani întregi să se ştie acolo.

Joi dimineaţă, Către, Compania Naţională a Huilei SA Petroşani Domnului director general – dr. ing. Constantin Jujan În urma şedinţei extraordinare a Consiliului de Coordonare al Ligii Sindicatelor Miniere „Valea Jiului” şi a dezbaterilor purtate, prin prezenta vă solicităm următoarele: 1. Având în vedere că la data de 31.12.2011 expiră valabilitatea încadrării avizelor de muncă în condiţii deosebite, vă solicităm încadrarea sporului acordat (pentru condiţii deosebite) în salariul de bază.

2. Acordarea cuantumului salarial cu ocazia sărbătorilor de Sf. Muceniţă Varvara (4.12.2011) în valoare de 280 lei tichete cadou şi cu ocazia Crăciunului (25.12.2011) suma de 330 lei net/salariat.

3. Acordarea cadourilor pentru copiii salariaţilor care au vârsta de până la 18 ani împliniţi anul acesta, cf. art. 143, al. 1, litera „d”, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun în cuantum de 50 lei/copil.

4. Constituirea la nivel de unitate/subunitate a comisiilor de acordare a nivelurilor/ gradelor personalului angajat.

5. Cuantumul indemnizaţiei de concediu de odihnă-media zilnică să se calculeze după relaţia următoare: - salariul de bază + - sporuri cu caracter permanent + - sume medii realizate la activitatea de salvare minieră pe ultimele 3 luni + - adaosul mediu de acord şi munca suplimentară pe ultimele 3 luni I= ________________________________________________ x nr. zile concediu stabilit 21,25 zile/lună 6. Programul de lucru pe luna decembrie 2011: - zile lucrătoare 1,2,3,5-10,12-17,19-23 decembrie 2011 - zile libere 27,28,29,30,31 decembrie 2011 - zile libere 1,2 ianuarie 2012

www.zvj.ro

în piaţă, pe strada Preparaţiei, ca să localizez precis, era tărăboi mare. Doi agenţi de la Poliţia Locală încercau să execute ordinul primăriei de a goli, de autobubiţele

precupeţilor, parcarea auto dinspre piaţă.

Dubiţe din care produsele agricole erau vândute direct pe trotuar. Încercarea agenţilor s-a lovit însă de împotrivirea proprietarilor acestor autovehicule. Care nu vroiau nici în ruptul capului să audă de aşa ceva. Adică să-şi dea jos marfa, s-o aşeze pe tarabe, iar maşinile să şi le ducă în spatele pieţei-agroalimentare. Ba, mai mult, câţiva dintre ei s-au adunat şi au plecat să se plângă la primar. Încercările poliţiştilor erau, însă, văzute cu ochi buni de către proprietarii aprozarelor din zonă, care vând, şi ei, aceleaşi produse agricole.

După aproximativ două ore problema s-a rezolvat. Acelaşi lucru li s-a spus vânzătorilor din maşini şi la primărie. Că marfa trebuie scoasă din dubiţe şi expusă pe tonetele amenajate de-a lungul magazinelor din complexul de lângă piaţă.

După care cine vrea să-şi lase dubiţa în parcare trebuie să plătească taxa, iar cine nu, să şi-o ducă altundeva. "În fine, s-a făcut ordine, a răsuflat uşurat funcţionarul de la primărie care s-a ocupat de treaba asta. Cei care vin cu maşina la piaţă nu mai trebuie să caute înnebuniţi un loc de parcare. Vin, parchează, iau ce au de cumpărat, bagă în portbagaj şi pleacă. Aşa e civilizat!".

Gheorghe OLTEANU

CMYK

UMOR ÎN HA... MAJOR 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 4 noiembrie 2011

Ion Cănăvoiu - un haiduc al spiritului La Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, am primit volumul „Unelte”, apărut în colecţia „Restituiri” a Editurii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Ediţia, îngrijită de domnii Ion Cepoi şi Constantin Popescu, cuprinde epigrame, fabule şi alte poezii umoristice ale celui pe care George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, îl numeşte „un haiduc al spiritului” - Ion Cănăvoiu.

Am ales, pentru cititorii Ziarului Văii Jiului, o fabulă şi epigrame din cartea „Unelte” şi câteva fotografii ale subsemnatei, premiate la festival.

Greierele şi furnica ... Şi-uite-aşa trecură anii.

Când se despleteau castanii Şi prin iarba îmbrumată Toamna apăru deodată. „Brrr! Furnica se gândi, Greierele unde-o fi?

Pe ce câmp? Pe ce maidan?

Că nu l-am văzut de-un an!” Şi-a pornit-o singurea Să-l aducă iar la ea.

A-ncercat la un azil, Pe la un gândac umil, Pe sub poduri, pasarele Şi prin alte locuri rele,

Alături de doamna Cănăvoiu, la Muzeul “Maria Apostol” din Runcu

Chiar la un modest hotel.

Totuşi, nu a dat de el Până-i spuse un Bondar: - Du-te, că-l găseşti la Bar!” Furnica s-a minunat: „Ăsta nu-i lucru curat!

Ce să caute el la Bar Fără bani în buzunar?!”

A intrat ea, cam sfioasă, S-a apropiat de masă Şi i-a zis: - Ce faci? Nu vii?

Am grăunţe aurii.

Unde-o să-nnoptezi acuşi?

Bate iarna pe la uşi.

El răspunse insolent: - De-acum am apartament!

- Bine, zise-ncet Furnica Şi-o cuprinse-ndată frica, Dar ştiam că eşti sărman Şi că n-ai măcar un ban…

El, de-acum într-o ureche: - Asta-i placa ta cea veche.

Cum să n-am? Am foarte mulţi De când cânt mereu la nunţi!

Unui cititor Îmi spui că n-am, adesea, umor, Ca să-ţi răspund nu-mi este greu: Scriind pe gustul tuturor, Din când în când… mai râd şi eu.

Unor colegi Se frământă şi se-agită De te-apucă milele: Neputând să mă înghită, Îmi mănâncă… zilele!

Unui pseudo-umorist Iată că-i lipseşte hazul: Un catren i-am dedicat, Dar, când i-a atins obrazul,

„Glonţul” meu a… ricoşat.

Unui pictor, la vernisaj Îmi făcusem socoteala Că nimic nu mai e nou, Dar, văzându-i mâzgâleala, Am rămas şi eu… tablou!

Cu mâţa-n sac

Unui scriitor Chiar şi cu pseudonim, Când semnează, evident, Cititorii toţi îl ştim După lipsa de… talent!

Unui umorist Mă convinge autorul De un fapt deja ilar: Câteodată şi umorul Poate fi… pensionar!

Coana Miţa, biciclista

Unui ipocrit Nu mă prinde în capcană, Că-l cunosc de-atâţia ani: El e bun de pus la rană, Însă numai… la duşmani!

Automobilul viitorului

Vă urăm călătorie plăcută!

Paradox Ce noroc! Sau ce talent!

Insul e de admirat: Ieri, în şcoală - corigent, Azi, în schemă - promovat!

Unui înfumurat Nu mă vede-adeseori, Dar din asta eu nu crap. Ştiu că-şi poartă capu-n nori, Dar şi norii-i poartă-n cap!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

8 AGORA

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 4 noiembrie 2011

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Despre iubire sau Universitatea Craiova

Am învăţat să citesc pe la patru ani, cu scopul unic de a citi articolele din Sportul despre Universitatea Craiova. Iubirea înseamnă obsesie.

De cincizeci de ani sunt obsedat de Universitatea Craiova. Prilej de sărbătoare... Dar când să sărbătoresc, cum s-ar zice la Călui... „să desfiinţă”.

www.zvj.ro

Aşa sunt eu: niciodată n-am avut noroc în dragoste. Şi apoi, e ştiut: toate marile iubiri se termină prost. Exemplul clasic: Romeo şi Julieta. Acum îmi dau seama că obsesia s-a prelungit şi în literatura mea: ultima mea piesă se cheamă „Romeo şi Julieta reloaded", în care am încercat (oare de ce?!) ca povestea să se termine bine. Era şi culmea să reuşesc, tocmai eu, căruia toate personajele îi mor, la final. Nu de bătrâneţe: de surplus de Suflet. Cred că n-a vrut nici Dumnezeu, cel care rescrie periodic toate piesele mari, să fie cu happy-end: altfel, Lumea ar fi un imens hohot de plictis edulcorat.

Aşadar, a murit. Am rămas cu amintirile. Cum l-am „târât” pe tata spre Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, nu doar pentru că era cel mai vestit liceu, dar şi pe motiv că se afla lângă stadion. Mai târziu - când deja gustasem, la o vârstă când alţii citesc încă poveşti, din tainul gloriei literare, când deja Geo Dumitrescu mă numea în Luceafărul „un talent înrudit cu vigoarea şi profunzimea auditivă a unui Marin Preda” (Marin Preda trăia: l-am întâlnit, peste ani, tot la Craiova!), şi eu, minte naivă, chiar credeam că Dumnezeu poate fi prins de picior în orice zi de joi - am fost atras de magia capitalei, acolo unde se aflau marile reviste literare, edituri şi cenacluri de luni, marţi şi... joi. Dar iubirea mea faţă de „U” a fost mai tare: am rămas ca student, acolo. Cam singur, scriitor tânăr. Abia apoi au venit, din alte zări, Patrel Berceanu, Chifu, Doina Pologea şi alţii care n-au venit niciodată, dar acum sunt!

Am „prins” toată măreţia Craiovei (nu „maxima”, nu-mi plac cuvintele tocite). Cu Ştefănescu şi ai lui, ridicaţi, la miezul nopţii, pe şirul plutitor de frumoşi nebuni, pe Calea Bucureşti, după un 6-0 cu Timişoara, într-o finală de Cupă.

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330 Cu „goooolul” nesfârşit al lui Domozină, de la Leedes...

Unii spun c-a fost frumos: eu nu spun. O obsesie nu poate fi frumoasă: rămâne o obsesie. Greu de dus, ca orice iubire. Mă trezesc recitând, naiv, ca Julieta mea cam durdulie din „Romeo şi Julieta reloaded”: „Iubirea trece, iubirea doare/ iubirea este nemuritoare”.

Nemuritoare pe dracu. Acea stare de graţie numită, pentru că, nu-i aşa, trebuia să poarte un nume - Universitatea Craiova -, a murit. Nu era o banală echipă de dat cu piciorul: era o bucată de Spirit, altoit cu Suflet. Şi, ca să continui a mă cita, măcar eu s-o fac (nu e autopublicitate: nu vă îndemn să-mi citiţi piesa, n-aveţi de unde: deocamdată eu sunt unicul ei cititor!) pe Julieta mea: „Fără trilu-lilu, fără: Iubitul meu, moartea ne va uni pe veci! Sanchi: când mori, mori! Taci şi mori!".

Orice mare iubire sfârşeşte prin a se „vărsa” în pârâul tulbure al indiferenţei. După cinzeci de ani de patimă şi patimi, acum nu mă mai uit la televizor, la niciun meci. Pe stadion, niciodată.

Mă vindec greu de marile iubiri. Şi numai cred că m-am lecuit: de fapt Sufletul nu va mai fi întreg niciodată.

Cu fiecare iubire de care ne „vindecăm” mai facem un pas spre Moarte.

ACTUALITATE 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 4 noiembrie 2011

Gropi şi mizerii pe Aleea Muncii Aleea aceasta, prăpădită de nu se poate, pe care cei care stau în zonă o ştiu foarte bine se află în Vulcan.

La nici patru sute de metri de mers pe jos de la "bulevardul cu piscine", cum l-am auzind spunând pe un glumeţ.

În cursul zilei de miercuri, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Petroşani au efectuat o acţiune în urma căreia au identificat un petroşenean de 28 ani, condamnat în anul 2009 de către Judecătoria Petroşani.

Este aleea care, plecând dintr-o alta, numită Aleea Muncii, urcă, pe lângă blocul A1 şi 6a (mic), şi face legătura cu partea de sus a străzii Traian.

Nu e doar o scurtătură, ci este drumul pe care-l folosesc zilnic, fie coborând, fie, apoi, urcând, mai toţi locatarii blocurilor din această parte a Vulcanului.

Miercuri, UN HOŢ, DAT ÎN URMĂRIRE INTERNAŢIONALĂ, A FOST CAPTURAT

Pe jos mai mergi cum mergi, dar cu autoturismul, din cauza gropilor una lângă alta, nu prea mai sunt din cei care se încumetă s-o facă. Încă o precizare. Nu întotdeauna aleea este uscată

cum se vede în poză. Sunt zile în care ea, ca şi Muncii, de fapt, este acoperită de mizeriile care ies din canal, iar mirosurile emanate de acestea sunt insuportabile. De aceea, foarte bine li s-ar putea schimba numele în Aleea Canalizării.

Gheorghe OLTEANU

Petroşeneanul primise o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani şi două luni de închisoare, urmare a comiterii unui furt calificat. Însă, după pronunţarea sentinţei judecătoreşti, acesta a dispărut de la domiciliu, sustrăgându-se, în acest fel executării pedepsei la care a fost condamnat.

Hoţul a fost dat în urmărire naţională la 7 aprilie 2009 şi în urmărire internaţională la 26 mai 2009. Bărbatul a fost escortat şi depus în Penitenciarul Bârcea Mare, în vederea executării pedepsei privative de libertate.

Alina PIPAN

Nu doar sindicate din Vale au probleme…

La Orăştie liderul de la Sindicatul „Speranţa” a intrat în S.A. Orăştie sunt angajate aproximativ firmă doar cu poliţia şi executorul La S.C.600Chimsport de persoane, compania fiind specializată în Un conflict sindicat-patronat de la societate Chimsport SA din Orăştie s-a încheiat, conform declaraţiilor unui lider de sindicat, cu victoria reprezentantului muncitorilor. Acesta, în virtutea deciziei din justiţie, ieri, a intrat în incinta fabricii însoţit de poliţie şi executorul judecătoresc.

Conflictul patronat-sindicat a avut loc între conducerea firmei orăştiene şi Constantin Nicolae Stoica, reprezentantul Sindicatului

„Speranţa” din Orăştie, afiliat Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din ChimiePetrochimie „Lazăr Edeleanu”. La un moment dat, din cauza unor neînţelegeri, liderul Stoica nu a mai avut acces în întreprindere. Conform declaraţiilor liderului

Constantin Nicolae Stoica

producerea articolelor şi materialelor sportive. Remus sindical, „de Bolba, directorul general, nu a dat nicio declaraţie publică mai bine de doi până în acest moment. ani reprezentanţii Sindicatului Speranţa Orăştie încearcă să poarte discuţii cu conducerea societăţii Chimsport SA despre situaţia contractelor de muncă ale angajaţilor, însă fără succes. Administraţia societăţii acceptă dialogul doar cu unul dintre sindicate, refuzând participarea la discuţii a Sindicatului Speranţa din Orăştie”. Conflictul se pare că are la bază nemulţumirea sindicatului condus de Stoica faţă de atitudinea conducerii fabricii.

Dincolo de acest conflict încă greu de exLa începutul acestui an salariaţii societăţii plicat, evenimentul rămâne intrarea cu au fost în grevă, dar liderul sindical spune ordin judecătoresc a liderului sindical în că aplanarea conflictului s-a făcut în mod fabrica orăştiană. ilegal.

Mihaela PETROŞAN

La Uricani

Cine are utilajul lui nu mai dă bani pe deszăpezire Primarul din Uricani nu face contract cu nicio firmă pentru deszăpezire. Pentru că are la primărie propriul utilaj. Acesta a ales în 2008 să achiziţioneze un utilaj pentru deszăpezire.

Cu toate că pe vremea aceea era destul de scump, în doi ani primăria şi-a amortizat investiţia. Cu vârf şi îndesat. Utilajul nu

este unul modern, din acela care împrăştie materialul antiderapant singur. Dar, în schimb, este folosit la multe activităţi. „În doi ani mi-am scos banii pe acest utilaj.

Nu-l folosesc numai la deszăpezire. În primul rând, acest utilaj îl folosesc la lucrările de modernizare, la decolmatări, la salubrizare. Se fac tot felul de lucrări.

Oricum, dacă era să plătim lucrările de deszăpezire, acestea ne costau foarte mult.

Bani pe care nu îi avem în bugetul actual.

Aşa, plătesc doar combustibilul şi salariile oamenilor”, ne-a declarat Dănuţ Buhăescu.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

10 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 4 noiembrie 2011

Urmare a reorganizării inspecţiei în construcţii,

Hunedoara va face parte din Direcţia Regională în Construcţii Vest În şedinţa de Guvern care a avut loc miercuri s-a decis reorganizarea reţelei de inspectorate de construcţii din ţară. Aşa se face că, în curând, acest serviciu va funcţiona regional, judeţul nostru fiind arondat Direcţiei Regionale în Construcţii Vest.

Potrivit actului normativ, Inspectoratul de Stat în Construcţii (I.S.C.) va fi reorganizat

Direcţia de Sănătate Publică (D.S.P.) a judeţului Hunedoara va începe de luni campania de vaccinare antigripală pentru acest sezon. Astfel, în perioada următoare hunedorenii beneficiază gratuit de imunizare preventivă împotriva virusului gripal, în condiţiile prevăzute de Ministerul Sănătăţii.

Vaccin românesc, dar eficace Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara începe de luni, 7 noiembrie, campania de vaccinare a populaţiei cu vac-

prin desfiinţarea inspectoratelor judeţene şi crearea a opt direcţii regionale. În acelaşi timp, la nivel naţional, 125 de angajaţi vor fi disponibilizaţi, dintre aceştia 60 din posturi de conducere şi 65 din posturi de execuţie. „Inspectoratul de Stat în Construcţii este prima instituţie din România cu servicii deconcentrate care se reorganizează pe structura regiunilor de dezvoltare, în locul celei pe judeţe. Măsura vizează eficientizarea activităţii instituţiei, inclusiv prin reducerea cheltuielilor de personal şi în special a celor cu personalul de conducere.

Reorganizarea urmează linia promovată de Guvernul României de raţionalizare a cheltuielilor publice”, a declarat Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turis-

De luni, viaţă grea pentru virusul gripal…

Începe sezonul de vaccinare cin antigripal sezonier în cadrul campaniei de vaccinare gratuită antigripală a populaţiei, care este realizată în fiecare an de către Ministerului Sănătăţii. În cadrul acestei campanii vor fi imunizate, cu prioritate, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical, conform recomandărilor OMS şi ECDC. Potrivit reprezentanţilor

ANUNŢ Primăria municipiului Petroşani anunţă că în zilele de 9 şi 23 noiembrie 2011 între orele 9:00-14:00 vor avea loc şedinţe de tragere ale IJJ Hunedoara, care se vor executa în poligonul Maleia.

Pentru buna desfăşurare a acestor acţiuni şi prevenirea accidentelor, populaţia din zonă este rugată să respecte înscrisurile de pe tăbliţele şi panourile instalate pe căile de acces spre poligon, a fanionului (steagului) roşu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum şi indicaţiile personalului militar aflat în zonă pentru a preveni pericolul la care se expune dacă intră în zona poligonului pe timpul executării şedinţelor de tragere.

www.zvj.ro

mului.

Judeţul Hunedoara va face parte din Direcţia Regională în Construcţii Vest, care va comasa inspectoratele judeţene în construcţii Timiş, Arad, Hunedoara şi CaraşSeverin. Sediul va fi în Timişoara, iar compartimentele de control şi inspecţie pentru calitatea lucrărilor în construcţii vor funcţiona în municipiile Arad, Hunedoara şi Reşita.

Deşi am luat legătura cu reprezentanţii instituţiei care funcţionează încă în judeţul Hunedoara, nu am reuşit să aflăm decât faptul că datele concrete privind această reorganizare vor fi disponibile doar după ce apare hotărârea de Guvern.

Mihaela PETROŞAN

D.S.P. Hunedoara, vaccinul produs în ţara noastră respectă toate standardele internaţionale de fabricaţie, protocoalele după care se efectuează studiile clinice fiind identice cu ale celorlalţi producători.

Reacţiile adverse care pot apărea sunt aceleaşi cu reacţiile date de oricare alt tip de vaccin.

De reamintit este faptul că vaccinarea se face de către Ministerul Sănătăţii în cadrul unei campanii organizate, prin intermediul

medicilor de familie, şi este gratuită. Şefa D.S.P. Hunedoara, Dumitra Ştefan, ne-a spus că pentru această iarnă în judeţul Hunedoara sunt alocate aproximativ 46.000 de doze de vaccin antigripal. Într-o primă etapă, va fi primit un lot de 3.500 de doze, urmând ca în perioada următoare să ajungă în judeţ încă 3.000. Din necesarul pentru zona noastră, cea mai mare cantitate va veni de la Ministerul Sănătăţii.

Mihaela PETROŞAN

Grădiniţa Nr. 1 din Uricani

Se află într-un nou proces Anul acesta, la deschiderea şcolii, primarul Dănuţ de modernizare Buhăescu a promis şi anveloparea exteriorului Încă din 2005, la Grădiniţa Nr. 1 din Uricani s-au făcut diferite lucrări de modernizare şi reabilitare. S-a reparat acoperişul, s-au instalat geamuri termopan, a fost refăcut interiorul.

grădiniţei, pentru ca iarna să se cheltuiască mai puţin cu căldura. Lucrările au început deja. Jumătate din clădire este deja anvelopată. În cursul acestei luni lucrările vor fi finalizate. Aceste lucrări sunt finanţate în întregime din bugetul local.

Alina PIPAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 4 noiembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă cu teren 862 mp, Lupeni.

Telefon 0722.408620.

Vând garsonieră str. 1 Decembrie 1918, bl. 97, ap. 18. Cu plata în rate.

Telefon 0740.463442 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

DIVERSE Vând 2 calorifere din fontă, 21 de elemenţi bucata, 300 de lei/ calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi 65 lei şi un calorifer 4 elemenţi 52 de lei, fam. Zsiros Alexandru, str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54, Petroşani, tel.

0354.109473.

ANGAJĂRI

DECESE

Agenţia de recrutare VecoRom SRL caută şoferi de camion pentru curse în comunitate pentru o companie de transport internaţional.

Cerinţe: - Permis cat. CE - Atestat valabil transport marfă - Cartelă tahograf - Avantaj: experienţă pe comunitate.

Informaţii la nr. de telefon 0266.317450 / 0743.096546; 0746.100891; office@vecorom.ro.

Familia Sorin Silaghi anunţă cu durere încetarea din viaţă în data de 3.11.2011 a celui care a fost Conf. univ. SILAGHI TEODOR (TUTU) Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Oferim spre angajare un post în departamentul logistic.

Cerinţe: franceza – avansat, engleza – mediu, germana – constituie un avantaj.

Relaţii la telefon 0760.460300, Cristi SC Netlog Computer SRL angajează personal pentru ocuparea următoarelor posturi: • barman • ospătar Cv-urile se depun până în data de 12.11.2011 la sediul Complexului 3D Aqua din Petroşani, str. Independenţei, PT 5.

Clubul Jiul Petroşani angajează un fochist.

Relaţii la telefon 0762.004551

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Preţuri fără concurenţă!

Servicii complete pentru maşina ta. Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice.

Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi 0722.937928 Pictez camere copii.

Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

HOROSCOP

SERVICII CRIO EXPERT & CONSULTING SRL organizează cursuri autorizate de către CNFPA pentru formarea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Absolvenţii vor primi certificate de absolvire eliberate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Informaţii la telefon 0720.728156.

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” S â m b ă t ă , 0 5 . 11 . 2 0 11 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Un tramvai numit dorinţă” D u m i n i c ă , 0 6 . 11 . 2 0 11 Orele 12:00 – Spectacolul „Răţuşca cea urâtă”

VÂNZĂRI Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Detalii la telefon 0765.380836.

Vând teren Jieţ-Androneşti în vatra satului, toate utilităţile.

Telefon 0769.005608

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Nu te aventura la primul impuls în direcţia care se deschide azi în faţa ta, pentru că rişti să faci o gafă copilărească. Ţi se pare totul prea uşor şi nu îţi iei unele măsuri de precauţie, dar după ce vei da piept cu hopul cel mare, îţi vei da seama că ai tratat cu superficialitate problema.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Legea intervine în favoarea ta pentru a rezolva o problemă care te preocupă major. Eşti fericit că ţi se face dreptate şi simţi nevoia să povesteşti lumii prin ce ai trecut şi cât de bine s-au aşezat lucrurile.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Trebuie să pleci spre o altă locaţie unde ai de îndeplinit un rol profesional foarte important.

Nu ai voie să glumeşti cu imaginea ta, e cariera ta în joc.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Inima ta ia foc în faţa unei provocări foarte interesante, numai că aceste manifestări pasionale nu prea sunt genul tău.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Unii vor avea numai comentarii severe la adresa ideilor tale, dar această atitudine ostilă are la bază invidia!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Se resimt unele blocaje de comunicare în colectivul din care faci parte, deşi altădată eraţi pe aceeaşi lungime de undă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Te afli într-un mediu destul de tensionat peste care planează grijile şi stresul. Vă influenţaţi negativ unii pe alţii, de aceea aşteptaţi cu toţii o minune care să alunge temerile şi să restabilească buna dispoziţie.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Tracul devine insuportabil înaintea unui eveniment preconizat cândva în perioada următoare. Deşi mai ai ceva de aşteptat până atunci, începi de pe acum să tremuri şi să-ţi faci tot felul de probleme despre felul cum vei gestiona situaţia.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Primeşti o veste neplăcută pe care consideri că e mai bine s-o ţii doar pentru tine, dar, pentru că se vede de la o poştă că ceva te doare, vei împărtăşi şi altora din grijile tale.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Afacerile merg bine şi eşti stimulat să investeşti şi mai multă energie în planurile tale aducătoare de profit.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Visezi la amor, la floricele şi îngeraşi, dansezi pe stradă şi zâmbeşti, iar lumea va vedea că se petrece ceva cu tine. Ori te-ai îndrăgostit, ori ai motive certe să faci planuri de viitor în care îl implici şi pe cel pe care îl iubeşti.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Planurile de viitor pe care ţi le faci alături de persoana iubită au toate şansele să devină realitate dacă investiţi amândoi la fel.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 4 noiembrie 2011

La Petroşani,

Cine-şi bate joc de pavelele primarului?

Cine nu a încasat până acum vreo amendă nu ştie poate că pe trotuarele noi din Petroşani nu se parchează. Iar parcarea fiind interzisă, şoferul este amendat.

Amenda o aplică, în principal, Poliţia Locală Petroşani. Şi, ca să nu fie contrazişi, poliţiştii fac fotografii cu automobilul cocoţat pe trotuarele înalte, de altfel, de câţiva centimetri.

Pentru că, dacă te urci pe trotuar cu maşina, distrugi şi bordura şi pavelele, care nu suportă tonaj mare, deoarece nu sunt pavele de trafic. Simplu, nu?!

Miercuri seara, faţă-n faţă cu poliţia, stătea cocoţat un bolid

cu numărul HD 08 VFN. Loc de parcare, pe carosabil, avea şi în spate şi în faţă. Dar dacă i-a permis maşina, s-a urcat cu ea pe trotuarul nou-nouţ.

Noi venim în sprijinul poliţiştilor locali şi le facem cadou imaginea. Ei să dea

amenda. Pe de altă parte, cu toate că nu sunt pavele de trafic, în parcările de pe aceeaşi stradă Nicolae Bălcescu s-au folosit tot pavele pentru trotuar.

Or, în parcări trag inclusiv bolizi. Dar nu încalecă bordurile. Simplu, nu?!

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 1

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 134-135 4 noiembrie 2011 8 pagini

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (VI)

Paginile 1-8

Cea mai cenzurată publicaţie interbelică: Minerul Foaia de breaslă a minerilor între 1919 – 1939 Deputat - cenzurat Nicio publicitate în 20 de ani de apariţie neîntreruptă În documentarul din ediţia nr. 131 a Prăvăliei cu istorii, „Cenzurat în Valea Jiului. Găuri albe în… Galaxia Gutenberg”, am arătat cum acţiona cenzura în cazul a două publicaţii din Valea Jiului, Graiul muncitorimei şi Gazeta Jiului. Această ediţie o dedicăm în întregime unei publicaţii, care, în primii ani de apariţie a fost desfigurată realmente de cenzură: Minerul. Însă cercetând colecţia Minerul, am excedat tema documentarului - cenzura - şi am realizat un istoric singular al unei publicaţii deosebite în peisajul publicistic românesc. (Marian BOBOC)

O publicaţie şi a Văii În 1907 apare la Budapesta „Bányamunkás” („Minerul”), care era distribuit în rândul muncitorilor maghiari de la minele din centrul Ungariei, mai ales ale celor din proximitatea Budapestei. Peste 6 ani, în 1913, apare şi „Bergarbeiter” („Minerul”), care se adresa lucrătorilor mineri de origine germană.

Abonamentele la „Bányamunkás” şi „Bergarbeiter” erau distribuite muncitorimii miniere. Date fiind condiţiile legislative din acea epocă, restrictive în privinţa organizării sindicale, abonamentul la cele două publicaţii reprezenta o formă mascată de… cotizaţie sindicală.

După război, „Bányamunkás” şi „Minerul” (re)apar la Sibiu la 15 iulie 1919. În anul următor, în 1920, începe să fie tipărită, la Cluj, şi ediţia în limba germană a „Minerului”.

Minerul era organul de presă al „Uniunei Muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat”, aceasta apărea în caseta redacţională din pagina a IV-a ca „proprietar-editor”. Chiar dacă din 1920 redacţia şi administraţia s-au aflat la Cluj-Napoca (Strada Memorandului, nr. 21), ţinând cont că la toate minele Văii Jiului existau filiale ale Uniunii Muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat care aveau un număr important de abonamente la Minerul, că foarte multe materiale de presă erau dedicate Văii Jiului şi că unii redactori au fost chiar fruntaşi ai mişcării socialiste din Vale, putem aronda Minerul şi spaţiului mediatic al Văii Jiului. În 1919 „Minerul” a avut un tiraj considerabil pentru acele timpuri: 20.000 de exemplare. Un tiraj mare dacă ţinem cont că la sfârşitul anului 1919 Uniunea avea doar 12.000 de membri. Referindu-se la pionieratul mişcării sindicale minereşti din Ardeal şi Banat de după Marea Unire, Nicolae Deleanu aminteşte de problemele cu care se confrunta presa breslelor: „Cenzura presei venea şi ea să pună pae pe foc, oprind orice explozie de revoltă pe calea scrisului şi îndrumând astfel nemulţumirile spre manifestări mai violente”.

Faptul că muncitorimea minieră devenise conştientă de puterea presei reiese şi dintr-o rezoluţie a Congresului Uniunii din decembrie 1919: „Dacă în timpul cel mai scurt nu vom căpăta libertăţile trebuitoare, ale întrunirilor şi cuvântului, muncitorimea minieră e gata, dacă trebuie şi cu greva să-şi cucerească aceste libertăţi înscrise în legi”.

Mai consemnăm că această longevivă publicaţie nu a publicat niciodată vreo casetă sau anunţ publicitar. Şi a rezistat 20 de ani, apărând încontinuu…

Anul 1920. Anul II Dacă la Graiul muncitorimei şi Gazeta Jiului specificaţia cu cenzorul apărea în colţul din stânga-sus pe prima pagină, chiar deasupra casetei tehnice, la Minerul numele cenzorului apare în acest an pe ultima pagină, pagina 4, alături de cele ale proprietarului-editor şi ale redactorului. Prin aceasta, cenzorul dă impresia că face parte din… colectivul redacţional. Nr. 17-18/ 15 iulie 1920 al Minerului îl are ca redactor pe Iosif Ciser şi cenzor - un anume G. Raţiu, din Cluj. Prima şi a doua pagină sunt dedicate celei mai mari catastrofe miniere din România, întâmplate la mina Hungaria din Anina, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 182 de muncitori. Cenzorul decupează câteva fraze din articolul Anina (pag. 1-2), dar defrişează serios şi articolele „Vânătoare după membri.

Sindicatele galbene la lucru” (pag. 2), „Rezultatul luptei electorale” (pag. 3).

Din iulie până în decembrie, a mai apărut doar o singură ediţie a Minerului. Acest hiatus e explicabil prin faptul că în România atunci a avut loc o grevă generală, iar în timpul grevei generale, mai ales în oraşele muncitoreşti se declara stare de asediu, publicaţiile fiind supuse cenzurii sau interzise. În decembrie 1920 apare o ediţie antologică pentru istoria cenzurii presei din România: nr. 20 al Minerului. De data aceasta, cenzorul e avansat de pe pagina a IV-a chiar pe prima pagină. Probabil, pentru aceasta, cenzorul a vrut

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 4 noiembrie 2011

Anul 1921. Anul III

Numărul 16-17. Minerul / 15 Iulie 1920

În acest an primul număr al Minerului apare chiar la 1 ianuarie. Iosif Ciser, redactor-responsabil, care era şi deputat de Petroşani, revine. Numele cenzorului, V. Borzan, este scris tot pe prima pagina. Borzan nu s-a lăsat intimidat de faptul că Iosif Ciser, autorul articolului „Libertatea de organizare în anul 1921” (pag. I), era şi deputat de Petroşani, şi i-a cenzurat un fragment din acesta. Şi în pagina a II-a este foarte puţin cenzurat (un paragraf doar) un articol, „;Muncitorimea nu lucrează” al aceluiaşi Iosif Ciser. Mai vigilentă a fost cenzura în pagina a IV-a, unde dintr-un articol a rămas doar titlul, Prigoana după bani, cenzura lăsând la latitudinea cititorului conţinutul acestuia.

Fără îndoială că publicaţiile muncitoreşti sindicale erau foarte inconstante din punct de vedere al apariţiei lor,

Numărul 20. Minerul / 15 Decembrie 1920

să rămână singur şi a ras întreg conţinutul primei pagini. Sau, poate, a vrut să fie în consonanţă cu anotimpul hibernal… Cert este că pe prima pagină a Minerului apare doar capul publicaţiei şi datele tehnice. În rest, 3 coloane (nu ştiu de ce, poate din motive tipografice, dar toate articolele din cele 4 pagini erau turnate în 3 coloane) goale-goluţe…

La pagina a II-a cenzorul se pare că a obosit, deoarece din articolul „Sindicatele galbene” scoate doar 3 „hălci”, pentru a continua cu acelaşi sârg în pagina a III-a, unde cenzurează: finalul articolului „Condamnarea deţinuţilor din cauza grevei

Minerul / Ianuarie 1921

generale”, „Dej” (din acesta lăsând doar… titlul) şi încă un articol cu titlu cu tot (ne dăm seama după aranjarea în pagină).

Nici pagina a IV-a nu scapă neatinsă, fiind cenzurate notele „Muncitorii mineri din Ardeal şi Banat…”, „Roadele mişcării galbene”, „Au fost eliberaţi…”.

Tot din pagina a IV-a mai aflăm că „până la reîntoarcerea tovarăşului Ciser, redactor responsabil: Pavel Buciumanu” şi că Minerul a fost tipărit la Tipografia Gutenberg (Cluj, Piaţa Cuza Vodă, No 1). În 1920, Minerul a fost tipărit la Tipografia „Uj Vilga”, institut de arte grafice din Cluj şi, apoi la Tipografia Sindicatelor din Ardeal Gutenberg, tot din Cluj. În acest an s-au tipărit 20 de ediţii, care va rămâne recordul de apariţii în toată istoria Minerului.

Minerul / 1 Mai 1921

cauzele fiind multiple, de ordin: financiar, organizatoric sau de… interdicţie a autorităţilor. O dovadă a inconstanţei editoriale o reprezintă şi Minerul. Deşi, iniţial, acesta şi-a propus să apară de două ori pe lună, după apariţia numărului 1 în ianuarie, ediţia nr. 2 a organului Uniunei Muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat a apărut în 1921 abia peste 4 luni, la 1 Mai, având ca redactor-responsabil pe acelaşi deputat I. Ciser. Din al cărui articol, 1 Mai 1921, publicat pe prima pagină, cenzorul A. Mora scoate cam un sfert. Pagina

vineri, 4 noiembrie 2011

Minerul / 15 August 1921

Minerul / 15 Septembrie 1921

a II-a scapă neatinsă, iar din paginile a III-a şi a IV-a sunt scoase doar câte un paragraf din articolele Cauza minerilor din Anglia şi Impozit (dare) asupra salarelor.

Peste o lună şi jumătate, la 15 iunie 1921, Minerul trece de la 4 pagini la 6 pagini. Motivul acestui suplimentări de două pagini îl constituie relatarea unui eveniment important pentru muncitorimea socialistă, Conferinţa extraordinară a Uniunei muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi

PRĂVĂLIA CU ISTORII III Banat. Mai notăm ca o picanterie redacţională ori tipografică şi faptul că, din greşeală, ediţia din 15 iunie 1921 este numerotată ca şi precedenta din mai, cu nr. 2. Noroc că pe paginile de interior este scris corect numărul - 3.

Din exhaustiva relatare a Conferinţei Extraordinare publicată în paginile 1, 2, 3, 4, 5 şi 6, cenzorul Mora suprimă câte un paragraf din paginile 1 şi 4, nealterând înţelesul acesteia, iar în pagina 6 mai cenzurează finalul artiMinerul / 31 August 1927 colul O tristă aniversare (dedicat împlinirii unui an de la catastrofa minieră de la Anina). Şi acest număr a fost realizat de redactorul-responsabil Iosif Ciser.

Aceeaşi „echipă” realizează şi ediţia nr. 4/ 15 august 1921 a Minerului: Mora - cenzor şi Iosif Ciser - redactor-responsabil. Pagina 1 nu suportă nicio intervenţie a cenzurii. Din apelul Consiliului Sindicatelor Muncitorilor din România către sindicate şi muncitorimea organizată, publicat în pagina 2, este scos un paragraf. În pagina 3 este publicată o relatare de la Congresul Sindicatelor (este vorba de Congresul General al Sindicatelor din Ardeal, Banat şi Bucovina şi din vechiul regat, desfăşurat la Ploieşti în zilele de 21 iunie 1921). Din aceasta cenzorul Mora scoate chiar cel mai important document al congresului: rezoluţia. La rubrica de Ştiri din pagina 4 sunt cenzurate 3-4 rânduri din Recursul tovarăşilor mineri de pe Valea Jiului s-a respins. În ediţia nr. 5/ 15 septembrie 1921, care are acelaşi cenzor Mora şi acelaşi redactor-responsabil Minerul / 30 Noiembrie 1927 Ciser, cenzorul intervine de două ori în articolul Uniunea minerilor/ persoană juridică (pag. 1), foarte au fost mai precauţi. Aşa se face că în ediţiile important din punct de vedere istoric. Restul Minerului din 1922, 1923, 1924 şi 1925 şi 1926 paginilor sunt neatinse. Mai menţionăm că cenzura nu mai intervine deloc. specificaţia (oricum nerealistă) „apare de două ori pe lună” este înlocuită cu una mai aproape de adevăr Anul 1927. Anul IX „apare o dată pe lună”. Care şi ea se va dovedi, cel 9 ediţii ale Minerului sunt tipărite în anul puţin în anul 1921, nerealistă. Deoarece de la nr. 5, 1927, anul IX de apariţie, la Tipografia Gutenberg Minerul ia din nou o pauză de 3 luni, ediţia nr. 6 din Cluj, dintre care 3 au numerotare dublă (nr. 1-2/ apărând de-abia la 15 decembrie 1921. Cenzorul 28 februarie 1927; nr. 7-8/ 31 august1927; nr. 10-11/ Mora s-a dovedit destul de milos cu acest ultim 30 noiembrie 1927). În lunile ianuarie, aprilie, iulie, număr al Minerului pe anul 1921, scoţând doar două octombrie nu a apărut nicio ediţie. În schimb, în luna paragrafe din articolele Reducere de salariu (pag. 1), mai Minerul a apărut bilunar, o ediţie la 1 mai, iar unul din Direcţiunea minelor Sălăjana din comuna cealaltă la 31 mai. Toate ediţiile îl au ca redactorBobota… (pag. 3) şi două dintr-un articol dedicat responsabil pe acelaşi Pavel Buciumean.

Lupeniului (fiind cenzurat şi titlu). În august 1927, cenzura revine la Minerul, La Conferinţa extraordinară a Uniunei după 6 ani de absenţă. Pe prima pagină a ediţiei 7-8/ Muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat, 31 August 1927 sunt imprimate deasupra titlului: desfăşurată la Cluj între 15-17 mai 1921, Iosif Ciser „Cenzurat: Borcos”, „Imprimat legal.” şi „1 SEP aminteşte în „darea de seamă materială” că 1927”. Din ultima pagină aflăm: „Editor şi „tipărirea gazetelor de breaslă (Minerul şi ediţiile în proprietar: Uniunea Muncitorilor din Industria germană şi maghiară) într-un an şi jumătate ne-a Minieră din România. Redactor responsabil - Pavel costat 120.456 lei şi 27 bani”. Impresionantă acribie Buciumean. Tip. Gutenberg Cluj, Calea Victoriei sindicalo-contabilă…

38”. Aceste informaţii nu constituie noutăţi faţă de În total, în 1921 au apărut 6 ediţii, toate ediţiile din 1921, ci arată o continuitate redacţională tipărite la Tipografia Gutenberg din Cluj. şi tipografică a Minerului. Cenzorul Borcos scoate

5 ani fără cenzură. „Imprimat legal”

Minerul / 15 Decembrie 1921

După decembrie 1921, urmează câţiva ani de apariţie mai liniştită pentru Minerul, semn că ori autorităţile au fost mai înţelegătoare cu publicaţia sindicală, sau redactorii învăţaseră lecţia cenzurii şi

două paragrafe din articolul de pe prima pagină „Pericolul lipsei de lucru”, iar în pagina 4 scoate un articol cu tot cu titlu (din acesta rămânând doar… finalul) şi finalul articolului „Aniversarea a 25 de ani de activitate a tovarăşului Fritz Husemann” (acesta era preşedintele Uniunii muncitorilor mineri din Germania).

CMYK

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII Şi ediţia 10-11/ 30 noiembrie 1927 este cenzurată de un anume Pascu. Din Ordine sau dictatură, publicat pe pagina 1, lipsesc trei bucăţi. În articol este comentat proiectul unei noi legi, importante şi pentru presă: „Guvernul a înaintat în Parlament un proiect de lege excepţională, pe care Parlamentul deja îl dezbate şi prin care voieşte să asigure ordinea în ţară după placul său. Această lege pedepseşte cu închisoare de la 6 luni până la 5 ani, cu amendă de la 10.0000 până la 100.000 lei şi cu interdicţie corecţională, pe oricine va întreprinde sau va încerca o acţiune prin viu grai, prin scris sau prin alte mijloace ce ar avea de scop de a unelti împotriva aşezămintelor prevăzute în constituţie, a formei de guvernământ şi a aşezării monarhice, precum şi pe acei care prin aceleaşi mijloace va (sic!) agita sau va (sic!) încerca să facă agitaţiune, din care ar putea să rezulte un pericol pentru siguranţa Statului, astfel cum este statornicită prin legi”. Preconizata lege nu are cum să fie pe placul sindicatelor, al căror organ de presă este şi Minerul: „Oribilă dispoziţie! Aceasta este adevărata sugrumare. Dacă în ţara aceasta se află pături de oameni care se simt lovite de această dispoziţie, atunci în primul rând aceştia sunt muncitorii. Ori este ştiut că muncitorimea, cu voie sau fără voie, este silită să lupte în continuu pentru asigurarea existenţei. (…) Ori toată lupta aceasta e agitaţie dusă prin grai viu şi prin scris. Legea pentru asigurarea ordinii în Stat nu recunoaşte această necesară luptă, pentru asigurarea vieţii muncitorimii, ci o califică (!) ca atentat la ordinea Statului şi o va urmări conform dispoziţiunilor legii, aplicându-i pedepsele prevăzute”.

1 Mai al Federaţiei Sindicale Internaţionale” (pag. 1), două din „O privire asupra istoriei zilei de Întâi Mai” (pag. 1), un paragraf şi titlul unui articol din pagina 2.

Cenzorul Bindea nu este sensibil nici la literatură (socialistă, ce e drept…), astfel că scoate un paragraf din povestirea Vis de Mai de Eduard Omos (pag. 3).

Dacă acelaşi cenzor Bindea nu ar fi făcut exces de zel, defrişând pur şi simplu prima pagină a ediţiei 5-6/ 30 iunie 1928, am fi aflat conţinutul acesteia. Din prima pagină

vineri, 4 noiembrie 2011

Minerul / 30 Iunie 1928

Minerul / 31 August 1928

Anul 1928. Anul X Al X-lea an de apariţie a fost un an greu pentru Minerul, din moment ce au apărut decât 5 ediţii, toate numerotate dublu (nr. 1-2/ 29 februarie; nr. 3-4/ 1 mai; nr. 5-6/ 30 iunie; nr. 7-8/ 31 august şi nr. 9-10/ 31 octombrie). Prin urmare, Minerul a lipsit la întâlnirea cu cititorii în lunile: ianuarie, martie, aprilie, iulie, septembrie, noiembrie şi decembrie.

Publicaţia a fost tipărită tot la Gutenberg, redactor responsabil fiind tot Pavel Buciumean.

Nr. 1-2/ 29 februarie 1928 este citit de cenzorul Bindea. Niciun articol nu este ciopârţit de acesta.

La 1 Mai, chiar de Ziua Internaţională a Muncii, sărbătorită de obicei cu entuziasm de membrii Uniunii Muncitorilor din Industria Minieră din România, proprietarul şi editorul Minerului, cenzorul Bindea scoate un alineat din „Manifestul de

Chiar dacă 3 pagini şi o… coloană (reamintim că Minerul era machetat pe trei coloane) din ediţia 9-10/ 31 octombrie sunt dedicate relatării de la Congresul nostru şi chiar dacă apare numele cenzorului Bindea, Minerul scapă cu bine la întâlnirea cu… cenzura. Mai semnalăm o noutate redacţională: redactorul-responsabil Pavel Bucimean este înlocuit de Eftimie Gherman, vă vom prezenta într-un alt „capitol” al acestui documentar şi care au fost motivele înlocuirii. Pavel Buciumean a fost redactor-responsabil din august 1922, înlocuindu-l pe Iosif Ciser. Deci, Eftimie Gherman este al treilea redactor-responsabil al Minerului în 10 ani de apariţie.

Din Darea de seamă materială a Uniunei Muncitorilor din Industria Minieră din România pe anul 1928 aflăm că pentru editarea Minerului au fost alocaţi 30.530 lei, pentru Bányamunkás -33.727 şi pentru Bergarbeiter -31.000 lei.

Dacă nu vă supăraţi, aţi auzit de

sunt cenzurate două coloane şi jumătate, doar un singur articol fiind considerat nepericulos - Jubileul Sindicatului Muncitorilor Mineri din Anina. Şi în pagina a IV-a este ras un articol cu titlu cu tot.

Văzând prima pagină a ediţiei următoare a Minerului, nr. 7-8/ 31 august 1928, ai impresia că cenzorul Bindea ar avea un „tipar” al cenzurii, deoarece este cenzurată exact ca precedenta primă pagină. Din prima pagină nu mai rămâne decât articolul Ce intenţionează guvernul să facă cu minele metalice ale statului?

Minerul / 1 Mai 1928

Minerul de... Şorecani?

Cu siguranţă, nu. Minerul era revista “familiei Şorecani”. La Şorecani, localitate din jud.

Cluj, se aflau trei mine de cărbuni: Ticu, Curturiş şi Băgara. Primul număr al revista Minerul de... Şorecani a apărut în 1936. Revista apărea în lunar.

Un anunţ ne informează că “Primim schimb de reviste şi cărţi pentru recenzii pe adresa: Rev. Minerul, Minele Şorecani, Ticu Colonie, jud.

Cluj”. Era tipărită la Tipografia “Ardealul”, care se afla în Cluj, la nr. 22, din str. Memorandumului.

Revista era publicaţia Cercului Cultural “Minerul” şi a fost înfiinţată “cu scopul de a fi în curent fiecare muncitor şi funcţionar cu activitatea cercului, cu scopurile urmărite de el şi îndrumări pentru realizări în viitor”. Pentru editarea, lună de lună, a Minerului de... Şorecani, Cercul Cultural aloca 25.000 lei. Adică, 12% din bugetul cercului.

Faţă de Minerul, editat de Uniune muncitorilor din Industria Minieră, Minerul de Şoreani era o publicaţie cuminte. Poate şi că editorul acesteia era chiar patronatul minelor...

M. BOBOC

PRĂVĂLIA CU ISTORII V

vineri, 4 noiembrie 2011

C e rc e t â n d 1 6 3 d e e d i ţ i i , a m a f l a t

Istoriile ediţiilor necenzurate ale Minerului Pentru realizarea acestui ediţii a Prăvăliei cu istorii am consultat 163 de ediţii ale Minerului, practic colecţia pe anii 1920-1939. Din păcate, în cercetarea noastră, nu am aflat colecţia din primul an al apariţiei sale, 1919. În cele prezentate până acum, ne-am ocupat de ediţiile cenzurate ale Minerului. Vă oferim o privire asupra „întregului” jurnalistic al acestei publicaţiei, prezentându-vă şi ceilalţi ani de apariţie.

Nu înseamnă că în aceşti ani cenzura nu a avut Minerul în obiectiv. Ci doar că a lucrat cu mănuşi, nelăsând urme. Foarte probabil este ca, în unii dintre aceşti ani, cenzura să nu se fi făcut direct în tipografie (ca la numerele prezentate până acum), lăsând astfel „urme”, ci redactorulresponsabil să fi obţinut „BT” (bunul de tipar) din partea cenzurii, în urma prezentării articolelor acesteia. (Marian BOBOC)

1922. Anul IV În 1922, apar 8 numere din Minerul, dintre care două numerotate dublu (nr. 7-8/ 15 septembrie şi 9-10/ 15 noiembrie, care este şi ultimul apărut în 1922). Nicio ediţie nu este cenzurată şi nu apare nici numele cenzorului.

Iosif Ciser este redactorul-responsabil al primelor 6 ediţii din anul 1922. După moartea sa, petrecută la 21 august 1922, Pavel Buciuman devine redactor-responsabil al Minerului.

Proprietar-editor e Uniunea Muncitorilor din Industria Minieră. Minerul este tipărit la Tipografia Gutenberg (Cluj) - nr. 1/ 1 Februarie şi la Tipografia Bernát (Cluj, str. „Cogălniceanu”, nr. 7) - nr. 2/ 15 martie, nr. 3/ 1 Mai, nr. 4/ 1 Iunie, nr. 5/ 1 Iulie, nr.

6/ 15 August, nr. 7-8/ 15 Septembrie; În nr. 3/ 1 Mai 1922, pe ultima pagină apare un spumos avertisment către sindicatele restanţiere cu cotizaţia faţă de editorul Minerului, Uniunea Muncitorilor din Industria Minieră: „Tragem atenţia Filialelor cari nu sunt în curent cu dările de seamă faţă de Centrală, că nu vor mai primi foaia: Minerul, Bányamunkás, Bergarbeiter până nu se vor pune în curent”. Anunţul confirmă faptul că Minerul apărea în trei limbi (română, maghiară şi germană) şi că distribuţia se făcea prin filialele Uniunii.

1923. Anul V Unul dintre anii plini pentru Minerul, din moment ce au apărut 11 ediţii. Doar în aprilie nu a apărut Minerul, iar în august a apărut o ediţie numerotată dublu, 6-7/ 31 august.

Minerul nu-şi schimbă nici proprietaruleditor, nici tipografia.

Redactor-responsabil este în acest an Pavel Buciuman, care, ca şi Iosif Ciser, predecesorul său, avea şi funcţie sindicală, fiind secretarul Uniunii Muncitorilor din Industria Minieră din România, proprietarul-editor al Minerului.

Nici în acest an nu au fost articole cenzurate şi nici nu apare specificat numele cenzorului.

Din Darea de seamă materială a uniunei pe anul 1923 aflăm că aceasta a făcut următoarele

cheltuieli cu presa sindicală: „organul uniunei 1929. Anul XI Minerul - 47.200 lei”, „organul uniunei Redacţia a tipărit în 1929 (anul XI) nouă Banyamunkas - 43.442 lei” şi „organul uniunei ediţii ale Minerului, ediţiile numerotate dublu fiind: Bergarbeiter - 37.820 lei”. nr. 7-8/ 1 septembrie; nr. 9-10/ 1 noiembrie şi nr. 1112/ 15 decembrie; Minerul nu a apărut în lunile 1924. Anul VI aprilie, august şi octombrie. Numerotarea ediţiei Cu toate că în aprilie 1924 în România este care a apărut la 15 ianuarie este nemaiîntâlnită până declarată starea de asediu, şi în acest an Minerul acum în istoricul Minerului, deoarece este triplă şi… apare cu regularitate, aproape lună de lună, în afară transanuală (acoperă şi sfârşitul anului 1928 şi de luna mai (fapt pentru care ediţia următoare este începutul anului 1929): „nrul 11 şi 12 şi 1”. Toate numerotată dublu, 5-6/ 30 iunie 1924). ediţiile din 1929, tipărite la Gutenberg, l-au avut ca Acelaşi editor, acelaşi redactor responsabil, redactor responsabil pe Eftimie Gherman, care aceeaşi tipografie, aceeaşi absenţă a cenzorului şi fusese ales la sfârşitul lui 1928 şi deputat al cenzurii ca în anul precedent, 1923.

Partidului Social Democrat Consemnăm o greşeală redacţională sau În acest an nu apare numele cenzorului şi nici tipografică. Prima ediţie din ianuarie apare nu se văd intervenţii în articole. numerotată, firesc, 1/ 31 ianuarie 1924. Dar şi Reţinem din ediţia din 15 ianuarie 1929 un următoarea ediţie este numerotată tot 1/ 31 ianuarie îndemn: „Tovarăşe miner,/ nu uita că ştiinţa e putere, 1924, în loc de 2/ 29 februarie 1924. Deşi au trecut şi că prin puterea ştiinţei îţi făureşti o armă mai mult de atunci 87 de ani, facem cuvenita rectificare… cu care poţi lupta cu succes contra capitaliştilor, cari te exploatează fără milă. În timpul liber citeşte cât mai mult”.

1925. Anul VII Cu prilejul împlinirii a 10 de la apariţie În acest an Minerul a apărut în 9 ediţii. Nu a apărut în lunile mai, septembrie şi noiembrie. De Minerului, în nr. 6/ 1 Iulie 1929 este publicat un aceea, două ediţii din 1925 vor avea numerotare articol omagial, Jubileul Minerului, scris probabil de dublă - nr. 5-6/ 30 iunie şi nr. 11-12/ 31 decembrie. Eftimie Gherman, din care aflăm istoricul acestei Minerul păstrează aceleaşi date redacţionale singulare şi constante publicaţii: „Gazeta noastră este în sărbătoare. La 15 şi tipografice ca în 1924. Nici în acest an nu se remarcă prezenţa cenzorului şi cenzurii în paginile iunie anul acesta s’au împlinit zece ani dela prima apariţie a „Minerului”, ca organ al Uniunei publicaţiei. În nr. 2/ 28 februarie 1925 Minerul muncitorilor din industria minieră din România.

Este pentru noi un prilej fericit de a ne analizează Legea pentru ordinea publică (apărută în întoarce privirile, spre trecut, spre cei zece ani de Monitorul Oficial din 19 decembrie 1924), din care aflăm că şi în februarie mai era încă în vigoare starea lupte, de sacrificii, de înfrângeri sau de victorii, căci istoria „Minerului” este una cu istoria de asediu declarată în aprilie 1924. scormonitorilor din adâncurile pământurilor, dela anii de după unire încoace.

1926. Anul VIII Până la desmembrarea monarhiei austroÎnceput mai ezitant în primele luni ale anului ungare şi alipirea Ardealului la vechiul Regat, 1926. Minerul nu apare în februarie şi aprilie, ediţia sindicatele de mineri din Transilvania şi Banat erau din 31 martie 1926 fiind numerotată 2-3. Din mai, alăturate Uniunei dela Budapesta. După revoluţie, Minerul apare cu regularitate, în cel de-al VIII-lea după 1918, ele rămaseră izolate. În vechiul Regat nu an de apariţie, lună de lună. existau organizaţii de muncitori mineri centralizate Acelaşi Pavel Buciumean este redactor- la vreo Uniune. responsabil, tot Uniunea Muncitorilor Mineri din Dar un grup de vechi tovarăşi, în frunte cu România este proprietarul-editor al Minerului, regretatul nostru Iosif Cizer, care-şi doarme somnul redacţia şi administraţia publicaţiei aflându-se la de vechi sub cripta din Ocna de fer, au luat iniţiativa Cluj, pe Calea Victoriei, nr. 59. de reorganizare în sindicate a muncitorilor din Începând cu nr. 6-7/ 15 iulie 1926, Minerul Banat şi Transilvania şi mai târziu le-au întrunit schimbă Tipografia Bernát cu Gutenberg (unde mai împreună cu cele cari deja existau de pe vremea tipărise şi alte ediţii), aflată tot în Cluj, pe Calea vechei Ungarii - într’o conferinţă comună la Sibiu.

Victorie, nr. 38, la 21 de… numere de redacţie.

Acolo s’au pus bazele Uniunei muncitorilor mineri, Nicio ediţie apărută în acest an nu este Uniunei noastre de azi, care şi ea îşi va sărbători la cenzurată şi nici nu apare numele cenzorului pe toamnă jubileul celor zece ani de încordată vreuna. Însă, începând cu ediţia nr. 5/ 1 iunie din activitate.

1926, Minerul va avea aplicată pe prima pagină, Însă înainte de ţinerea acelui congres din deasupra datei de apariţie, o ştampilă albastră: Sibiu, ba chiar înainte de convocarea lui, la 15 iunie „Imprimat legal”. Nu avem de unde ştii dacă această 1919, apăruse primul număr din „Minerul” în limba ştampilă nu era cumva şi un subterfugiu pentru o română, cu suplimentele: „Bányamunkás” în limba cenzură mascată. maghiară şi „Bergarbeiter” în limba germană.

Pentru editarea Minerului, editorul-proprietar La început apăruse de două ori pe lună, mai a cheltuit în acest an 62.287 lei, pentru Bányamunkás târziu însă şi-a fixat apariţia odată pe lună. A avut o - 61.032 lei, iar pentru Bergarbeiter - 56.636 lei. apariţie regulată. De ani de zile muncitorii mineri din toate părţile ţării, minerul conştient, cel

VI PRĂVĂLIA CU ISTORII organizat de Uniunea noastră, primeşte în fiecare lună „Minerul”, - foaia care aduce o rază de lumină, bucurie şi de speranţă în bordeiul, în căsuţa mică şi sărăcăcioasă a minerului din Valea-Jiului, din Banat, din Munţii Apuseni, din regiunea Baia-Mare sau de pe plaiurile îndepărtate ale Someşului.

Pentru robii cari sfârtecă pântecul pământului răbdător, pentru robii cari scot cărbune, sare sau aur greu din adâncurile nepătrunse, spre desfătarea ciocoilor, pentru robii cari asudă goi şi flămânzi în subteranele minelor ucigătoare, „Minerul” le-a fost şi le este hrană dumnezeiască şi o îmbărbătare.

O îmbărbătare nu pentru supunere oarbă la cele voite de boieri, o îmbărbătare nu pentru răbdare, ci pentru luptă. „Minerul” i-a chemat, acum zece ani, întâiaş dată la viaţă şi luptă. „Minerul” le-a adus vorbe de curaj şi mângâiere, „Minerul” le-a spus adevărul şi i-a convins că au un viitor de aur, un viitor în care ei nu vor mai fi robi, iar boierii nu vor mai fi boieri.

Lună de lună, „Minerul” a pătruns în bordeele muncitorilor trudiţi de cazna grea din mine şi a adus cu el lumina. Le-a luat apărarea. S’a luat la harţă cu exploatatorii. Le-a dat minerilor credinţă. A luptat şi a suferit cu ei.

A suferit pentru că a fost mult prigonit. În zece ani de grele lupte, nu odată a fost oprit de cenzură, nu odată a fost ciopârţit de aceeaşi cenzură mârşavă a ciocoilor. Aproape fiecare număr apărea cu coloane albe în care trebuiau să fie cuvintele de îndemn către voi, cuvintele puse la oprelişte de cei cari vă ţin sub jug... Toate luptele muncitorilor mineri din ţară, toate dreptele cereri ale muncitorilor din oropsita Vale a Jiului, din Anina, din Crişcior şi ţara Moţilor, din Baia Mare, salinele Statului şi din ţara Bârsei, toate au fost apărate în paginile acestei gazete muncitoreşti.

S’au scurs zece ani de lupte grele. Ochii noştri îndreptaţi spre acest trecut de jertfe privesc cu încrede în viitor.

Suntem tari şi suntem conştienţi. Azi ne sprijinim pe încrederea miilor de muncitori mineri cari ne-au ajutat în lupte şi cari primind acest număr al „Minerului” în sărbătoare ştiu că dacă vor continua lupta vor cuceri victoria cea mare, care le va aduce lor sau copiilor lor dreptatea şi libertatea.

Pentru „Minerul” este o adâncă mulţumire dacă muncitorii îl preţuesc, îl iubesc şi îl răspândesc. El nu le cere nimic altceva decât încredere şi solidaritate. Este mulţumit dacă toţi muncitorii mineri din ţară se vor deştepta, îşi vor cunoaşte interesele şi se vor organiza.

Acum, la împlinirea celor zece ani de apariţie, să strigăm cu toţii: Trăiască „Minerul”!

Trăiască lupta noastră de desrobire!”.

Din Darea de seamă materială a Uniunii Muncitorilor din Industria Minieră din România pe anul 1929 aflăm şi care au fost fondurile alocate organelor sindicale de presă: Minerul - 89.992 lei, Bányamunkás - 68.761 lei şi Bergarbeiter - 55.190 lei.

Anul 1930. Anul XII Din punct de vedere al apariţiilor, anul 1930 (anul de apariţie XII) este unul bun pentru Minerul. Apar 11 ediţii, doar în februarie Minerul nu a apărut, drept pentru care ediţia din 1 martie a fost numerotată dublu, nr. 3-4.

Acest an aduce pentru Minerul o schimbare, care nu este nici de formă, nici de conţinut, nici de redactor-responsabil (tot Eftimie Gherman realizează toate ediţiile din 1930), nici de proprietar-editor (aceeaşi Uniune a Muncitorilor Mineri din Industria Minieră din România), nici de tipografie Gutenberg (din Cluj), ci de… localitate. Întrucât nr. 1 al Minerului a apărut chiar la 1 ianuarie 1930 e foarte probabil ca acesta să fi fost tipărit în decembrie 1930. Din caseta redacţională a primului număr aflăm că redacţia şi administraţia Minerului se afla tot în Cluj, la nr. 59 de pe Calea Victoriei. Însă pe ultima pagină citim o atenţionare… imperativă a Secretariatului Central al Uniunii Muncitorilor din Industria Minieră din România: „Atenţiune! Aducem la cunoştinţa comitetelor de conducere a filialelor, cât şi a membrilor Uniunei noastre, că începând cu 1 Ianuarie 1930, Uniunea şi-a mutat sediul din Cluj LA BUCUREŞTI. Deci, în viitor, toate scrisorile, dările de seamă, sumele de bani, telegramele, etc. se vor trimite la adresa Uniunei în Bucureşti, Str. Izvor, nr. 37”. Prin urmare, dacă Uniunea s-a mutat de la Cluj la Bucureşti, musai ca şi organul de presă al acesteia, Minerul, să-şi schimbe sediul redacţiei.

Probabil şi din cauza acestei mutări nu apare ediţia din februarie. În ediţia nr. 2-3/ 1 martie 1930 obişnuita adresă a redacţiei din Cluj este înlocuită cu „Redacţia şi administraţia, Bucureşti, Strada Izvor, No. 37”. Semn clar că Minerul s-a mutat de la Cluj la Bucureşti. Totuşi, legătura cu Ardealul a Minerului nu a fost ruptă definitiv, deoarece acesta este tipărit în 1930 tot la Tipografia Gutenberg din Cluj.

Pe pagina 6 a Minerului citim un „promo” la publicaţiile socialiste: „Tovarăşi mineri! Ştiinţa e putere, iar puterea e forţă! Pentru a vă înmulţi cunoştinţele voastre şi a face armă de luptă din ştiinţa voastră: citiţi ziarele şi revistele socialiste!”.

vineri, 4 noiembrie 2011

Din august 1930, Minerul renunţă la Tipografia Gutenberg, ediţia nr. 8/ 15 august fiind tipărită la Tipografia Munca Grafică, de pe str. Câmpineanu din Bucureşti, ocazie cu care Minerul îşi schimbă şi „look”-ul, paginaţia fiind mai vie, iar titlurile rubricilor mai atractive. În ultima lună a anului, Minerul îşi schimbă din nou tipografia, ediţia nr.

12/ 25 decembrie este tipărită la Institutul de Arte Grafice „Presa” din Bucureşti.

1931. Anul XIII Chiar dacă în 1931, an de criză economică, Minerul a intrat în al XIIIlea an de apariţie neîntreruptă, cifra 13 a fost cu… noroc (bun), deoarece au apărut 10 ediţii, dintre care două numerotate dublu: nr. 9-10/ 1 noiembrie şi nr.

11-12/ decembrie; în lunile iunie, septembrie şi octombrie nu a fost tipărită nicio ediţie. În luna mai au fost tipărite două ediţii (nr. 5/ 1 mai şi nr. 6/ 25 mai). În 1931, Minerul a fost tipărit la Institutul de Arte Grafice „Presa” Bucureşti. De remarcat că, faţă de anii precedenţi, pe parcursul întregului an 1931 nu mai apare niciun nume de redactor-responsabil.

Uniunea muncitorilor din industria minieră din România a alocat în 1931, pentru editarea publicaţiilor sale: 72.627 lei - Minerul, 66.090 lei - Bányamunkás şi 55.992 lei - Bergarbeiter.

1932. Anul XIV În acest an, criza economică se resimte şi asupra Minerului, din moment ce acesta apare doar în 6 ediţii, numerotate astfel: nr. 1/ ianuarie; nr. 2/ februarie; nr. 3-4/ martie-aprilie; nr. 5/ 1 mai; nr. 6-7-8/ august; nr. 9-12/ decembrie.

Aceeaşi tipografie Presa din Bucureşti, acelaşi anonimat redacţional, aceeaşi lipsă a cenzurii. În 1932, proprietarul-editor, Uniunea Muncitorilor din Industria Minieră din România, a susţinut editarea Minerului cu 50.601 lei, Bányamunkás - 37.038 lei şi Bergabeiter -39.584 lei.

1933. Anul XV Tot 6 ediţii, la fel ca şi în anul precedent, a reuşit Minerul să scoată pe piaţă şi în 1933: nr. 1-3 aprilie, nr. 4-5/ mai, nr. 6/ iunie, nr. 7/ iulie, nr. 8-9/ octombrie, nr. 10-11/ decembrie. Şi în acest an sunt menţinute aceleaşi „obiceiuri” din ultimii doi ani: anonimatul redactorului-responsabil şi tipografia Presa. Nu se remarcă nicio intervenţie „la vedere” a cenzurii. În raportul activităţii secretariatului Uniunii Muncitorilor din Industria Minieră din România pe 1933, se aminteşte că cea mai importantă activitate a uniunii „este desigur apariţia constantă a gazetei Minerul în 3 limbi”. Tot din raport aflăm un lucru foarte important pentru o publicaţie: tirajul anual. Astfel, în 1933, cele 3 ediţii (în limbile română, maghiară şi germană) au apărut într-un tiraj de 57.007 exemplare, după cum urmează: Minerul - 28.084 exemplare (cheltuieli de editare - 70.890 lei) Bányamunkás - 16.676 exemplare (34.240 lei) şi Bergarbeiter - 12.247 exemplare (30.656 lei). „Tipăritul şi expediţia gazetei noastre oficioase au costat 135.795 lei”, se mai specifică în raport. Dacă împărţim numărul de exemplare din Minerul - 28.084 - la cele 6 ediţii câte au apărut în 1933, reiese un tiraj/ ediţie de 4.680 de exemplare. Un tiraj apreciabil, dacă ţinem cont că în 2011 orice săptămânal, care apare în Valea Jiului, are un tiraj/ ediţie de… maxim 500 de exemplare. Mai notăm că un exemplar din Minerul costa 3 lei.

1934. Anul XVI Faţă de ultimii 2 ani, Minerul apare cu două ediţii mai multe, în 8 ediţii: nr. 1/ ianuarie; nr. 2-3/ martie; nr. 4-5/ mai; nr. 6/ iunie; nr. 7-8/ august; nr. 9-10/ octombrie; nr. 11/ octombrie; nr. 12/ decembrie. Şi în acest an Minerul este tipărit tot la Tipografia Presa din Bucureşti, în nicio ediţie nefiind precizat numele redactorului-responsabil. Nici în 1934, nu se observă intervenţia cenzurii. Dacă Minerul a scăpat de cenzură, nu acelaşi lucru îl putem spune despre „tovarăşa” lui, gazeta Lumea Nouă. Nr. 1/ ianuarie 1934 al Minerului ne relatează despre problemele grave cu care s-a confruntat în ianuarie Lumea nouă: „Lumea nouă, gazeta partidului social democrat, a fost suspendată la începutul lunii ianuarie, pe termen nelimitat, pentru motive ce au rămas necunoscute, căci foaia trecuse prin cenzură. Dar dacă motivul suspendării n-a fost comunicat, el n-a fost greu de bănuit: în situaţia de azi nu convine liberalilor existenţa unui ziar de curaj, de atitudine netă şi de protest permanent, aşa cum a fost totdeauna Lumea Nouă.

Suspendarea s-a făcut cu sigilarea redacţiei ziarului şi postarea de santinele la uşa redacţiei. După o săptămână, în urma protestului făcut de partid, s-a revenit asupra suspendării, dar cu o condiţie grea: să nu se mai întrebuinţeze în ziar cuvântul tovarăş. Evident, Lumea Nouă n-a putut accepta această condiţie, din motive de demnitate pentru mişcarea noastră, căci oricare ar fi situaţia din ţară şi situaţia politică, noi, muncitorii, suntem liberi să ne intitulăm între noi cum

PRĂVĂLIA CU ISTORII VII

vineri, 4 noiembrie 2011

vrem şi nu putem fi siliţi… să ne domnim. În consecinţă, Lumea Nouă a refuzat să mai apară, aşa că, în cele din urmă, comandamentul a revenit şi asupra acestei condiţii. La 28 ianuarie Lumea Nouă a reapărut şi-şi continuă apariţia în mod regulat (…)”. Un episod relevant pentru situaţia presei social-democrate, muncitoreşti, din care aflăm că cenzura nu dormea, ci, din când în când, mai… suspenda. Probabil, tovarăşii de la Minerul asimilaseră mai bine lecţia cenzurii, din moment ce nicio ediţie nu le fusese suspendată în anul 1934.

1935. Anul XVII 8 ediţii au văzut lumina tiparului şi în 1935 la aceeaşi Tipografie Presa din Bucureşti: nr. 1/ ianuarie; nr. 2-3/ februarie-martie; nr. 4/aprilie; nr. 5/ 1 mai; nr. 6/ iunie; nr. 7-8/ iulie-august; nr. 9/ septembrie; nr. 10-12/ octombrie-decembrie. Pe nici una dintre ediţii nu este menţionat numele redactorului-responsabil. Şi în acest an, Minerul a ştiut să evite foarfecele cenzurii.

La 2 iunie 1935 are loc la Bucureşti o întrunire a Consiliului General al Partidului Social Democrat, la care participă şi reprezentanţii uniunilor sindicale filo social-democrate. Minerul (nr. 7-8/ iulie-august 1935) consemnează o hotărâre a consiliului, din care rezultă interesul major pentru dezvoltarea presei proprii: „Una dintre cele mai importante hotărâri este următoarea: să se facă toate sforţările pentru ca încă în cursul acestui an gazeta noastră centrală, Lumea Nouă, să apară zilnic. Nici nu mai e necesar să demonstrăm cât de necesar ar fi pentru mişcarea noastră să aibă la centru, în Bucureşti, o gazetă zilnică, în care să ne putem război cu toţi duşmanii noştri. (…) În vremurile actuale de restrişte, când stăpânirea ne sugrumă libertăţile publice, prin instituirea stării de asediu, gazeta zilnică, chiar forfecată de cenzură, va duce în fabrici şi mine, ca şi în coliba ţăranului, cuvântul nostru de încurajare la organizare şi luptă pentru izbânda finală. (…) Nici o organizaţie şi nici un tovarăş să nu pregete: Strângeţi bani pentru ziarul zilnic!”. Chestiunea unui cotidian al muncitorilor este reluată în ediţia din septembrie a Minerului în articolul publicat pe prima pagină „Pentru Lumea Nouă zilnică”. Din această pledoarie reţinem câteva dintre avantajele unui cotidian, valabile şi astăzi: „(…) Gazeta zilnică ajunge pe masa de lucru a oricărui ministru, a oricărui cetăţean, a oricărui om politic. Apoi, o citesc masse mult mai largi de cititori, şi ceea ce trebuie cu deosebire subliniat, de cititori neîregimentaţi în mişcarea muncitorească. O campanie dusă de presa noastră săptămânală trece ca şi neobservată. O campanie de presă, însă, într-un ziar zilnic, poate trezi la un moment dat atenţia masselor populare celor mai largi”.

1936. Anul XVIII Un an mai bun decât precedentul. 10 ediţii (faţă de 8 în 1935): nr. 1/ ianuarie; nr. 2/ februarie; nr. 3/4 aprilie; nr. 5/ mai; nr. 6/ iunie; nr. 7-8/ august; nr. 9/ septembrie; nr. 10/ octombrie; nr. 11/ noiembrie; nr. 12/ decembrie.

Tot Presa din Bucureşti a asigurat serviciile tipografice. Nici în ediţiile din acest an nu se simte intervenţia cenzurii. Niciun redactor-responsabil nu îşi asumă articolele, care sunt nesemnate.

100.352 lei a cheltuit în acest an Uniunea Muncitorilor din Industria Minieră din România pentru editarea Minerului, 68.430 lei pentru Bányamunkás şi 63.726 lei pentru Bergarbeiter.

1937. Anul XIX Un început de an nu prea bun pentru Minerul, deoarece prima ediţie, numerotată dublu (1-2), apare doar la 1 martie 1937. Însă, pe parcursul anului, Minerul îşi revine şi, cu excepţia lunilor august şi noiembrie, apare cu regularitate.

Ediţiile apărute până în septembrie sunt tipărite tot la Tipografia „Presa”, iar de la nr. 9/ septembrie Minerul este tipărit la Tipografia „Presa veche românească”. Probabil că este vorba de aceeaşi tipografie, dar cu altă „pălărie”, deoarece şi „Presa” şi „Presa veche românească” au aceeaşi adresă: str. Blănari, nr, 20, Bucureşti.

Tot de la ediţia nr. 9, pe prima pagină a Minerului apare Nicolae Deleanu ca redactorresponsabil. Reamintesc că ultimul redactorresponsabil al Minerului care fusese trecut în casetă fiind Eftimie Gherman. De altfel, Nicolae Deleanu va fi redactorul-responsabil şi al ultimelor două ediţii din 1937: nr. 10/ octombrie şi nr. 11-12/ decembrie. În 1937, editarea Minerului a costat 97.281 lei, Bányamunkás - 64.311 lei şi Bergarbeiter 59.596 lei.

1938. Anul XX 6 ediţii duble apar tot la Tipografia Presa veche românească în acest an: nr. 1-2/ martie; nr. 3/4 aprilie; nr. 5-6 iunie; nr. 7-8 iulie; nr. 9-10/ augustoctombrie; nr. 11-12/ noiembrie-decembrie. Toate ediţiile ale Minerului îl au ca redactor pe Eftimie Gherman. În şedinţa din 23 octombrie 1938 a Comitetului Central al Uniunii Muncitorilor din Industria Minieră din România, desfăşurată la Bucureşti, s-a hotărât constituirea breslelor de mineri în ţinuturile Timiş, Someş şi Mureş. Eftimie Gherman desluşeşte în pagina a IV-a a Minerului (nr.

9-10/ 1938) principalele aspecte ale Legii breslelor: „Legea este vădit inspirată din legea sindicală italiană. Evită însă termenul de sindicat, înlocuindu-l cu acela de breaslă. După această lege, nu se vor mai putea constitui în viitor bresle decât pe ţinut şi numai şi numai dacă ele vor cuprinde numai 10% din totalul lucrătorilor breslei respective din ţinut.

Din breslele acestea, care sunt în principiu libere a se constitui, numai una de ţinut poate primi personalitatea juridică, ce se va acorda prin decret regal, la propunerea ministerului muncii, cu avizul conform al Comitetului muncii. De acordarea personalităţii juridice sunt legate drepturi importante cu caracter de monopol. Numai breslele recunoscute vor avea dreptul să încheie contracte colective, să stea în justiţie pentru membrii săi, să participe la conducerea instituţiunilor muncitoreşti etc. Evident că recunoaşterea personalităţii juridice poate fi retrasă în anumite condiţiuni şi acordată altor organizaţii. Breslele nerecunoscute vor rămâne asociaţiuni de fapt fără nici o putinţă de activitate. (…) Breslele recunoscute se pot constitui în uniuni în ţară şi pe specialităţi (mineri, metalurgişti, funcţionari particulari etc.). Nu se admite concentrarea uniunilor într-un for central, aşa cum e azi Confederaţia Generală a Muncii”.

Prin urmare, se constituie bresle în toate cele 6 ţinuturi, unde existau sindicate de muncitori mineri: Mureş, Someş, Prut, Olt, Suceava şi Timiş (unde era arondată şi mişcarea muncitorească de la minele Văii Jiului).

După această modificare legislativă, ediţia nr.

9-10/ august-octombrie 1938 a Minerului este ultima care are trecută pe frontispiciu precizarea - „organul Uniunei Muncitorilor din Industria Minieră din

România”.

De la nr. 11-12/ noiembrie-decembrie 1938, Minerul devine „organul Uniunei breslelor muncitorilor din industria minieră din România”.

1939. Anul XXI Redactorul-responsabil Eftimie Gherman a îngrijit toate cele 8 ediţii ale Minerului apărute în 1939: nr. 1-4/ ianuarie-aprilie; nr. 5/ 1 mai; nr. 6/ 15 mai; nr. 7/ iulie; nr. 8/ august; nr. 9-10/ septembrieoctombrie; nr. 11/ noiembrie; nr. 12/ decembrie.

Tipografia a rămas neschimbată: „Presa veche românească” din Bucureşti.

Prin Decretul Regal No. 1052, publicat în Monitorul Oficial nr. 65/ 17 martie 1939, se recunoaşte personalitatea juridică a breslelor de mineri din mai multe ţinuturi, printre care şi Timiş (de care aparţineau şi lucrătorii mineri din Valea Jiului).

Pentru prima dată în România este sărbătorită şi de oficialităţi Ziua Internaţională a Muncii, 1 Mai. Când la Bucureşti are loc Congresul General al Breslelor. Înaltul Decret Regal No. 2845, publicat în Monitorul Oficial Nr. 165 / 20 iulie 1939, acordă personalitate juridică Uniunii breslelor de muncitori mineri din România, cu sediul în Bucureşti.

CMYK

VIII PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 4 noiembrie 2011

1 9 3 5 - 1 9 3 8 . O re u ş i t ă e d i t o r i a l ă :

Calendarele Minerului La început a fost Calendarul Graiul Muncitorimii În decembrie 1924, la Petroşani, a apărut primul almanah şi, după ştiinţa noastră, singurul redactat şi tipărit în perioada interbelică în Valea Jiului. Se numea Calendarul Graiul muncitorimei 1925, fiind tipărit la Tipografia Centrului Sindicatelor Naţionale Române, situată chiar în Petroşani.

Calendarul Minerului pe anul 1935 Poate doar vreun numerolog distrat să fi programat următoarea apariţie a unui calendar sindicalo-mineresc exact peste 10 ani de la data apariţiei Calendarului Graiul Muncitorimii. La sfârşitul anului 1934, publicaţia Minerul îi punea în gardă pe ortaci, să nu rateze cumva taman Calendarul Minerului pe anul 1935.

Calendarul Minerului pe anul 1935 are un format de buzunar, bine tipărit, ilustrat şi structurat. A văzut lumina la Tipografia Cooperativă Litera din Bucureşti, Calea Plevnei 46 (Tel. 3—49-69; să nu încercaţi să sunaţi, deoarece numărul a fost valabil în 1935). Edificatoare pentru momentul apariţiei este prefaţa semnată, neutru, redacţia: Uniunea muncitorilor din industria minieră din România a împlinit, în cursul anului 1934, cincisprezece ani de existenţă. Înfiinţată în primăvara anului 1919 la Sibiu, unde era şi sediul guvernului provizoriu al Ardealului, Uniunea noastră – care purta pe atunci numele de „Uniunea muncitorilor mineri şi topitori”- a trăit 15 ani de luptă şi frământări, a cunoscut perioade de glorie şi epoci de prigoană, dar a răzbătut peste tot, a învins greutăţi venite din afară ca şi – rar – din propriile ei rânduri, a adus foloase extraordinar de mari membrilor ei din toate sindicatele afiliate, şi se prezintă astăzi consolidată, normalizată, puternică numericeşte şi bucurându-se de prestigiu moral pretutindeni. Cincisprezece ani de luptă înseamnă o dată care merită să fie reţinută. Şi, desigur, dacă vremurile n-ar fi fost atât de vitregi, dacă ravagiile şomajului şi lipsurilor de tot felul pe care le îndură proletariatul minier n-ar fi fost atât de mari, cei 15 ani de existenţă ar fi fost serbaţi de Uniune şi de întreaga muncitorime minieră cu totul altfel şi cu fastul cuvenit. Uniunea noastră se mulţumeşte, însă, cu editarea acestei lucrări. Calendarul Minerului apare pentru prima dată în ţara românească şi avem convingerea că, în timpurile acestea, nici nu s-ar fi găsit un mijloc mai potrivit pentru aniversarea celor 15 ani de activitate. Calendarul Minerului este o carte folositoare tuturor minerilor din industria minieră şi sperăm că va fi primit bine şi cu toată dragostea, ceea ce va fi şi pentru noi o încurajare ca de acum încolo, în fiecare an, Calendarul Minerului să apară regulat, din ce în ce mai bogat, mai interesant, mai instructiv, pentru dezvoltarea minţii şi sufletului minerului, care are nevoie de multă lumină, după atâta întuneric din fundul galeriilor.

Mai consemnăm faptul că speranţa editorului de a apărea în fiecare an s-a materializat 4 ani, Calendarul Minerului apărând în 1935, 1936, 1937 şi 1938.

Din cuprinsul celor 148 de pagini: Cum se vorbeşte la adunări, De ce suntem noi internaţionalişti? (Uniunea fiind afiliată Internaţionalei), Cele mai mari catastrofe miniere, Drepturile suplimentare ale muncitorilor din industria minieră la fondurile de pensii miniere, Lampa de siguranţă, Dacă n-ar fi fost război, Parcă aş fi de o mie de ani – un poem de A. Cotruş, Zăcămintele miniere din România, Sindicate şi partid etc.

Calendarul Minerului pe anul 1936 Acelaşi format de buzunar îl păstrează şi în acest an Calendarul Minerilor pe anul 1936. Este schimbată Tipografia Cooperativă Litera din Bucureşti cu Institutul de Arte Grafice Presa Bucureşti (str. Blănari, 26), unde era tipărit şi Minerul. Editor: Uniunea Muncitorilor din Industria Minieră din România. Preţ: 20 de lei.

Calendarul este deschis cu o Prefaţă, semnată neutru redacţia, din care aflăm, printre altele, cum a fost primit primul calendar şi eforturile Uniunii de a

subvenţiona acest demers editorial: „Anul trecut Calendarul Minerului a apărut pentru prima dată în ţara noastră cu ocazia împlinirii a 15 ani de la înfiinţarea Uniunei muncitorilor din industria minieră din România. Primirea ce i s-a făcut Calendarului pe 1935 a fost satisfăcătoare. Redactat în trei ediţii aparte: româneşte, ungureşte şi nemţeşte, şi cu material diferit şi foarte instructiv, el a fost de un real folos membrilor noştri. Foarte adesea am avut ocazia să vedem cu mulţumire cum, până la sfârşitul anului ce s-a scurs, numeroşi tovarăşi purtau asupra lor, în buzunar, Calendarul, primul nostru calendar, ca pe un adevărat obiect de preţ, folositor şi îndrumător în fiecare zi. Utilitatea de care a dat dovadă calendarul din anul trecut ne-a îndemnat să tipărim acum Calendarul Minerului pe 1936. Uniunea noastră face adevărate sacrificii materiale pentru a pune la îndemâna membrilor ei această cărticică de însemnări zilnice (se referă la faptul că la începutul Calendarului, alăturat paginii cu calendarul pe o lună se afla o pagină goală pentru însemnări - n.a.), cunoştinţi calendaristice şi ştiinţă profesională, căci valoarea materială a unui exemplar din Calendarul de faţă întrece simţitor preţul de vânzare. Totuşi nu ne dăm înlături de la aceste sacrificii materiale, în convingerea că ele vor fi cu prisosinţă răscumpărate prin foloasele morale ale membrilor noştri şi ale Uniunei însăşi. Suntem siguri că de data aceasta Calendarul Minerului va fi şi mai bine primit cu toată dragostea, ceea ce va fi pentru noi o obligaţie ca în fiecare an să tipărim regulat Calendarul, din ce în ce mai bogat, mai instructiv, mai interesant, pentru desfătarea minţii şi sufletului minerilor”.

Semnalăm din cuprins: Săpaţi mineri (poezie de George Lesnea), Activitatea Uniunei noastre în anul 1935, Fluctuaţia numărului membrilor Uniunei în anii 1932-1935, Societatea viitoare, Împotriva alcoolismului, Imnul minerilor, Literatura noastră, Scrisoarea unui lucrător în mină (poezie de Liviu Bratoloveanu).

Calendarul Minerului pe anul 1937 Şi în acest an calendarul respectă arhetipul ediţiei din 1935. Spicuim câteva titluri din sumarul bogat al Calendarului Minerului pe anul 1937: Miner (poezie de B. Montana), Activitatea Uniunii noastre în anul 1936, Din viaţa muncitorilor minieri (de Petru Mihăilă), Organizarea acţiunii sindicale moderne, Minerii din Ostrava (poezie de Petre Bezruop), Conducerea Uniunii noastre, Relaţiile dintre sindicate şi partid (de Lotar Rădăceanu), De când se exploatează cărbunii în România, Cât sunt de mari şi de mici cifrele, Pensia de invaliditate (de I. Zandbanc), Imn proletar (de Vanda Mihail), Cântec de brazdă (poezie de Florea Al. Creţeanu), Ajutoarele pe care le plăteşte Uniunea noastră.

Calendarul Minerului pe anul 1938 Acelaşi sumar diversificat, axat pe chestiunile breslei şi pe… literatură, în ultima ediţie a Calendarul Minerului, cea pe anul 1938: Miner (poezie de V. Cristian), Situaţia Uniunei noastre în 1937, La 600 m sub pământ, Sindicalism pe teren, Moş Curaj, Accident şi pensie de accident (de I. Zandbanc, avocat), Ajutoarele pe care le plăteşte Uniunea noastră.

În ediţia următoare: Cine au fost ortacii Minerului!