Ziarul Vaii Jiului - nr. 825 - 11 noiembrie 2011

CMYK

KAPITAL TV selectează în vederea angajării un REDACTOR pentru departamentul de ştiri. Experienţa în domeniu poate constitui un avantaj.

Cei interesaţi sunt invitaţi să trimită CV către e-mail direct@kapitaltv.ro.

Numai candidaţii consideraţi eligibili vor fi contactaţi. Vă mulţumim.

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

11 noiembrie 2011 Anul IV Nr. 825 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:20 Apus: 17:11

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3530 lei 1$ = 3,2084 lei 1₤ = 5,1071 lei

Viceprimăriţa Angela Stoica a fost fericită că nu s-a bucurat altul de "realizările ei"

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

PAGINA 3

Aseară a fost, din nou, showroom auto de lux în faţa sediului PSD Petroşani.

Lupaşcu - cu maşina de serviciu la partid

Showroom auto de lux, aseară, pe strada Nicolae Bălcescu din Petroşani, în dreptul sediului organizaţiei locale a PSD. O întrunire roşie în cadrul căreia conducerea judeţeană a PSD aproape că i-a pus pe primari, consilieri locali şi preşedinţi de filiale să jure cu mâna pe Biblie că

nu vor părăsi partidul până la proximele alegeri locale. În altă ordine de idei, imposibil să nu fi remarcat trecătorii cât de “grea” e viaţa în Opoziţie.

Bobar, liderul pesediştilor petrileni, a venit cu Land Roverul său de maxim angajament şi maxim lux,

Buhăescu s-a dat jos din X3-ul nevestei.

Resmeriţă, cum îi stă bine oricărui turnător comunist, a venit la şedinţa de partid cu un Renault Megane (foto), autoturism aparţinând administraţiei publice locale.

Pentru deplasarea în interes personal Resmeriţă a oprit la o staţie de carburanţi şi a băgat, cum suntem şi noi gata să băgăm mâna în foc, lichid cu pipeta cât să-i ajungă până la Petroşani şi înapoi, la sediul administraţiei locale, acolo unde ar trebui să stea autoturismul în afara orelor de program. Iar azi, chiar la prima oră, va merge la casieria Primăriei Lupeni (în vizită pe la “Fusasă”, desigur) şi va achita tariful pentru închirierea autoturismului poporului în interes personal.

Ce mare lucru, aţi putea spune, că primarul s-a deplasat cu autoturismul primăriei în interes personal? Nu-i, până la urmă, vreun mare bai chestiunea în sine.

La mijloc este, după umila noastră părere, doar o chestiune de obraz. Zeci de miliarde s-au dus pe fotbal, lupenenii n-au căldură, modernizarea localităţii întârzie pentru că documentaţiile de atribuire întocmite de funcţionari conţin condiţii dincolo de limita legii, administraţia locală este în datorii până în gât, bugetul local a fost amanetat până în 2027, Universal Edil este în faliment. În tot acest timp, averea familiei primarului a crescut de la o zi la alta. Fie că vorbim de conturi, consemnate întocmai în Declaraţia de avere, fie că vorbim de case, cabane ori terenuri.

Cu cât au fost şi sunt mai oropsiţi lupenenii, cu atât mai bine i-a mers şi îi merge primarului şi familiei sale. În loc ca, măcar în ceasul al treisprezecelea, primarul să se trezească şi să caute (dacă mai poate şi, desigur, dacă are capacitatea) soluţii. Dar primarului nici că-i pasă.

Municipiul geme de gunoaie iar el, ca să scape de miros, a tulit-o cu maşina primăriei la partid.

Cătălin DOCEA

Ieri, la Petroşani, pensionarii din minerit au strigat:

„Băsescu nu uita, Valea Jiului nu-i a ta!” şi „Hoţii la guvernare, poporul PAGINA 3 moare de foame!”

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 noiembrie 2011

Pe constructorii din Colonia de Jos a Vulcanului nu-i deranjează că plouă sau că ninge:

Fie vremea cât de rea, decantarea e lucrarea mea În Colonia de Jos a Vulcanului, lucrările la sistemul de canalizare sunt gata, ce mai. Ar mai fi de făcut cam 5 la sută, asta însemnând în jur de 70 de m.l., după cum m-a asigurat maistrul Ion Şilimon.

Specialist în materie de tot ceea ce se ţine de canalizare şi de conducte de apă potabilă. Cu care, ieri, am discutat după ce şi-a descărcat de la epolet conducta pe care o cărase până în locul în care era nevoie de ea. Fiindcă, o zic acum, deşi am constatat-o mai de mult, meşterul Ion Şilimon nu-i din ăla care să stea cu mâinile-n buzunare şi să de ordine. La o adică, pe bune că, dacă nu-l ştii, îl poţi confunda cu oricare dintre cei şaptesprezece oameni pe care-i coordonează la acest punct de lucru din Colonia de Jos a Vulcanului.

Constructorii au lăsat, pentru o zi, lucrările de canalizare de pe strada Andrei Mureşanu, pentru ca excavatoarele să poată săpa bazinul principal al

www.zvj.ro

staţiei de decantare. Care, până să fie betonat, se prezintă ca o groapă cu adâncimea de cinci metri. În care, tot în cursul zilei de ieri, era programat să se toarne radierul.

Adică fundaţia. "Asta înseamnă 18 mc de beton, după care ne apucăm de montat cofrajele laterale", mă luminează meşterul Şilimon.

Trei din cele patru platforme aflate în vecinătatea bazinului sunt deja terminate. Cel mai mare dintre ele este cel pe care vor fi depozitate containerele care conţin substanţele necesare procesului de epurare a apelor reziduale. Alăturat lor, mă face atent maistrul, sunt gata şi trotuarele de acces la aceste platforme.

Deşi vremea se anunţă tot mai rea, oamenii nu vor slăbi ritmul de lucru. Au profitat cât au putut de mult de vremea frumoasă din ultimele luni şi au obţinut un avans considerabil, aşa că nici vorbă să iasă din programarea lucrărilor stabilită iniţial. Pe restul străzilor din colonie e gata absolut totul: reţeaua de alimentare cu apă potabilă, ba chiar şi reţeaua principală de canalizare. Conducta cu

un diametru de 400 mm, al cărei capăt - mi-l arată maistrul - e la doi metri de groapa care se sapă acum.

Un lucru deranjează privirea.

Grămezile de gunoaie aflate la zece-cincisprezece metri de locul în care muncesc oamenii. "Noi le-am dat mai încolo, ca să putem lucra, că era plin aici de gunoaie", îmi explică maistru Ion Şilimon.

Dar de dincolo cine le va lua oare?

Gheorghe OLTEANU

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 noiembrie 2011

Ieri la Petroşani, pensionarii din minerit au strigat:

„Băsescu nu uita, Valea Jiului nu-i a ta!” şi „Hoţii la guvernare, poporul moare de foame!”

Aceste două lozinci au fost cele mai scandate ieri, 10 noiembrie, la protestul organizat de Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. În fruntea protestatarilor pensionari s-a aflat, ca de fiecare dată, Ion Hortopan, preşedintele Ligii. Un om care de patru ani este neliniştit şi nu încetează să lupte pentru drepturile pensionarilor din Vale.

Cu toate că plămânii multor pensionari mineri au fost pe parcursul anilor de muncă în mină afectaţi de diferite boli, au avut puterea să strige lozinci împotriva guvernării, dar şi a conducerii CNH. Este evident, Băsescu şi Boc nu sunt prietenii lor, dar nici… conducerea CNH. Pe care o acuză de sfidare şi incompetenţă.

Marşul pensionarilor a pornit din Piaţa Victoriei. În jur de 300 de pensionari au ieşit în ploaie cu pancarte pe care erau scrise diferite mesaje. „Nu suntem protejaţi social şi nici cancerul bugetului”, „Încetaţi genocidul”, „Respectaţi legea pensiilor” sunt doar câteva dintre mesajele transmise guvernului. Pensionarii vor gratuităţile înapoi (aşa cum au avut şi în timpul anilor de activitate) şi mărirea punctului de pensie (care a rămas la acelaşi nivel încă de acum patru ani, adică la nivelul de 732 de lei).

Grupul de manifestanţi, însoţit la tot pasul de jandarmi, a poposit mai întâi la sediul CNH. Cum s-a apropiat de sediu, barierele manevrate electronic s-au închis înaintea lor, iar jandarmii au făcut un cordon în faţa barierei.

Directorul general CNH nu se afla în Petroşani. A motivat că nu va putea fi faţa în faţă cu pensionarii pentru că este la Bucureşti să discute detalii legate de subvenţia minerilor disponibilizaţi. Dar niciun alt reprezentant al CNH nu a avut curaj să dea piept cu pensionarii. Conducerii CNH i s-a mai reproşat că este pe mână cu Băsescu.

Cu toate că reprezentanţii Ligii au susţinut că nu va fi o manifestare politizată, alături de ei a stat mai mereu Cristin Resmeriţă,

deputatul PSD, care, spun ei, le-a fost mereu alături. Numele acestuia a fost chiar scandat în dreptul Casei de Cultură. Domnule Hortopan, asta ne sună nouă exact a campanie pentru promovarea imaginii publice. Nu este rău să susţineţi şi să promovaţi un tânăr deputat, dar ar fi totuşi mai util să vă susţină el pe voi. Şi dacă-i aşa, de ce nu se vede? În final, putem totuşi să spunem cinstit, pensionarii au dat din nou o lecţie de atitudine. Reuşesc de fiecare dată să-şi susţină

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre! public revendicările. Şi, de data aceasta, vor o întrevedere faţă în faţă cu reprezentanţii guvernului. „Să ne spună în faţă guvernanţii de ce refuză să ne ajute şi ne lasă să murim. Nu numai pe noi, ci pe toate clasele sociale, pentru că alături de noi suferă şi copiii noştri”, a spus-o cu fermitate Ioan Hortopan.

Alina PIPAN

La recepţia lucrărilor de pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan,

Viceprimăriţa Angela Stoica a fost fericită că nu s-a bucurat altul de "realizările ei" Alaltăieri dimineaţă, un alai format din reprezentanţi ai constructorului şi funcţionari de la Primăria municipiului Vulcan - din care, fireşte, nu puteau lipsi primarul Gheorghe Ile şi viceprimăriţa Angela Stoica - a bătut pe jos, de la un capăt la altul, Bulevardul Mihai Viteazul.

În timp ce unii muncitori montau băncile cele noi, iar alţii retuşau una-alta şi completau cu pământ rondurile de flori, mai marii oraşului treceau în revistă amenajările de pe bulevard, iar cei în sarcina cărora cădea recepţionarea lucrării îşi notau constatările de pe teren.

tatea din cauza ruginei care l-a ros la bază, ci - aşa cum s-a mai întâmplat şi conductele de apă potabilă - cu ajutorul nesperat al unei lovituri primite de la cupa unui excavator.

Gheorghe OLTEANU

Câtorva pensionari aflaţi pe margine nu le-a scăpat un amănunt interesant: Angela Stoica era bucuroasă şi veselă de nu se poate. Chipul ei era numai zâmbet, iar gura nu-i tăcea o clipită. Ceva firesc pentru ea, când, fericită pentru moment, crede c-a reuşit definitiv să le bareze calea celor care ar fi dorit ca un altul să-i ia locul, ca să se bucure de "realizările ei".

Dacă nu se va ţine la sfârşitul acestei săptămâni, e foarte probabil ca primarul Gheorghe Ile să facă inaugurarea bulevardului în 19 noiembrie.

Dar, ieri, bunăoară, curiozitatea unor conducători auto a fost atât de mare, încât nu au mai avut răbdare. Aşa că, trecând prin

banderolele care interzic accesul pe bulevard, şi-au mânat maşinile printre fântânile arteziene. Plăcere destul scump plătită, fiindcă, în faţa Poştei, au fost întâmpinaţi, cu braţele şi cu carneţelul de procese verbale deschise, de către un agent de la Rutieră.

Singurul care este rupt, la propriu, de tot ceea ce se petrece pe bulevard este hidrantul din imagine, aflat undeva în dreptul cinematografului. Hidrant pentru care trecerea, pe lângă el, a oficialilor vulcăneni, n-a prezentat importanţă. În ce-l priveşte pe el, un lucru este sigur. Nu şi-a pierdut verticali-

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

vineri, 11 noiembrie 2011

„Pantera” ia cu asalt „Cetatea” Peste 200 de sportivi de la 20 de cluburi din ţară şi-au anunţat prezenţa la ediţia 2011 a Cupei României la Taekwon-Do ITF care va avea loc, de astăzi până duminică, în Sala Sporturilor din Deva. Întrecerea se anunţă deosebit de atractivă, având în vedere că toate cele patru probe de concurs ale Cupei României au un grad ridicat de spectaculozitate. La tull (kata) există spectacolul preciziei, eleganţei în regim de forţă şi al măiestriei. În probele de luptă (kumite), sparring, tehnici speciale şi spargeri forţă show-ul va fi complet, fiind „colorat” cu război psihologic între adversari, încrâncenare, viclenie, ambiţie şi voinţă.

Competiţia se va desfăşura la seniori, juniori I, II şi juniori III, la individual şi la echipe, atât la feminin cât şi la masculin şi este organizată de către Federaţia Română de Taekwon-Do ITF şi Clubul Sportiv „Hard Steel” Hunedoara - Secţia Taekwon-Do Călan.

Judeţul Hunedoara va fi reprezentat de sportivi de la cluburile „Hard Steel” Hunedoara - Secţia TaekwonDo Călan, Pantera Neagră Petroşani şi CS Cobra Deva. „Clubul din Călan va alinia la start 16 sportivi cu obiectivul de a avea cât mai multe prezenţe pe podium. Patru sportivi din lotul nostru, respectiv Cosmin Oprescu, Cristian Popa, Artur Meizel şi Andreea

Nagy, sunt multipli medaliaţi la competiţii naţionale, europene şi mondiale şi se află printre favoriţii la medalii”, a spus antrenorul Cristinel Popa de la „Hard Steel” Hunedoara - Secţia Taekwon-Do Călan.

Obţinerea dreptului de a organiza întrecerea la Deva a fost urmată de o muncă complexă pentru transpunerea în realitate a evenimentului. Ca de obicei, au fost lucruri care au mers ca pe roate, dar şi aspecte care au complicat munca organizatorilor. „Cei de la Sala Sporturilor Deva şi DJTS Hunedoara ne-au sprijinit atât cât au putut. Din păcate, unii care ne-au promis sprijin financiar ne-au lăsat baltă şi ne-au încurcat planurile. Ţin să mulţumesc în mod deosebit pentru sprijin Primăriei Călan, Grupului Şcolar Ovid Densuşianu Călan şi Clubului Copiilor Băcia care ne-au ajutat foarte mult”, a spus antrenorul Cristinel Popa de la „Hard Steel” Hunedoara - Secţia Taekwon-Do Călan, principalul organizator al competiţiei.

Programul de concurs este următorul: vineri, sâmbătă şi duminică, între orele 9.00-13.00 şi 16.00-20.00.

Derby hunedorean la popice Cele două echipe hunedorene din Divizia Naţională de popice, Inter Petrila (locul 3) şi Siderurgica Hunedoara (locul 5 din 6), se vor afla faţă în faţă, la finalul săptămânii, pe arena din Petrila, într-un meci contând pentru etapa a doua a returului. Tradiţionalul derby hunedorean va sta sub semnul echilibrului, având în vedere că ambele echipe se află în perioada unui schimb de generaţii. „Cred că va fi un joc disputat în care ambele echipe au şanse sensibil egale, având în vedere că au mulţi juniori şi cadeţi în prima echipă”, a spus Marcel Dobrică, antrenorul formaţiei Inter Petrila şi al echipei naţionale a României.

Lipitor se operează în Austria Portarul Valentin Lipitor, căpitanul Mureşului Deva, va fi supus unei intervenţii chirurgicale la menisc, după accidentarea suferită înaintea pauzei în meciul de acasă cu Poli Timişoara. Intervenţia chirurgicală va avea loc la o clinică din Austria, în cursul acestei săptămâni, însă chiar şi aşa Lipitor va putea reveni pe teren doar în retur, după pauza de iarnă. Portarul Mureşului, în vârstă de 29 de ani, a mai suferit în urmă cu trei ani o intervenţie chirurgicală pentru o ruptură de ligamente, pe vremea când evolua la FC Bihor.

Demisie de ordin personal Cristian Petrean, fostul director sportiv de la Clubul Mureşul Deva, a ţinut să precizeze că motivele despărţirii sale de clubul devean au fost de ordin personal şi nu financiar. „Am vrut să plec de la echipă încă din vară, înainte de începerea campionatului, pentru că deja eram de

www.zvj.ro

prea mulţi ani la clubul de sub Cetate.

Finanţatorii m-au rugat însă să-i mai ajut în perioada de transferuri cu rezolvarea actelor noilor jucători legitimaţi şi am acceptat. Apoi, am mai activat la club câteva etape, iar în ultima perioadă m-am retras, din motive personale”, a precizat Cristian Petrean.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 noiembrie 2011

Plouă cu sancţiuni în fotbalul mic Săptămână agitată pentru Comisia de Disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara. Se dau amenzi după amenzi, iar jucătorii şi cluburile loc sunt arse la buget. Cele mai interesante decizii s-au luat în ceea ce priveşte echipele din Vale.

Jocul CS Inter Petrila - Aurul Brad (Liga IV Juniori) s-a omologat cu scorul de 3-0 în favoarea echipei CS Inter Petrila conf. art.79.1 din RD, iar echipa CSA Aurul Brad a fost sancţionată cu 250 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, deoarece nu s-a prezentat la joc. Jucătorul Ciorâia Mugurel (Minerul Uricani) s-a ales cu 3 jocuri suspendare conf. art. 65.a + 43.4.b din RD şi 150 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru insulte aduse arbitrului în timpul jocului cu CS Vulcan. Şi jocul din etapa a XII-a a Ligii a IV-a Hunedoara dintre nou-promovata Retezatul Râu de Mori şi Zarandul Crişcior, scor final, 3-0, a fost unul cu scântei şi a ajuns până pe masa de judecată a Comisiei de Disciplină a Asociaţiei Judeţene de Fotbal Hunedoara care a dictat în total 12 etape de suspendare pentru patru jucători. Cu cele mai multe jocuri de suspendare, 6, şi o penalitate sportivă de

250 de lei a fost pedepsit jucătorul Zarandului Marcel Haneş pentru injuriile aduse brigăzii de arbitri. Dorin Vlad de la Zarandul a fost şi el pedepsit cu trei etape de suspendare şi o penalitate sportivă de 80 de lei pentru cartonaşul roşu primit în timpul jocului pentru lovirea cu pumnul a unui adversa, mingea nefiind în joc. Jucătorul agresat, Daniel Laslău, de la Râu de Mori va sta şi el două jocuri pentru ripostă, iar colegul său Marin Daj a fost suspendat un joc pentru cumul de avertismente în cursul aceluiaşi meci.

Alte sancţiuni: Jocul Santos Boz - Unirea Lăpugiu de Jos (Liga a V-a Seria 2) - jucătorul Oprean Ciprian (Unirea Lăpugiu de Jos) - 6 jocuri suspendare conf. art. 65.a + 19.5 din RD şi 150 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru injurii aduse arbitrului; Jocul Unirea Veţel - Key Systemsro Ribiţa (Liga a V-a, seria 2) din 30.10.2011 - jucătorul Pătrău Emilian (Unirea Veţel) 1 joc suspendare conf art. 63.1.g.2.1 din RD şi 15 lei penalitate sportivă conf.

Anexei 4 din RD al AJF, pentru primirea celui de-al doilea avertisment în cursul jocului; - jucătorul Voina Petru (Key Systemsro Ribiţa) - 1 joc suspendare conf art. 63.1.g.2.1 din RD şi 15 lei penalitate sportivă conf. Anexei 4 din RD al AJF, pentru primirea celui de-al doilea avertisment în cursul jocului; Jocul CNS Cetate Deva - Mureşul Deva (Juniori C) - jucătorul T.V. (CNS Cetate Deva) - avertisment şi 15 lei penalitate sportivă pentru provocarea unui jucător advers; - jucătorul G.R. (Mureşul Deva) - 7 jocuri suspendare conf. art. 63.1.b + 63.2.4.a.1 din RD şi 30 lei penalitate sportivă conf.

Anexei 4 din RD al AJF, pentru lovirea cu pumnii şi picioarele a unui adversar în timp ce jocul era oprit; Jocul CNS Cetate Deva - Mureşul Deva (Juniori D) - jucătorul B.V. (CNS Cetate Deva) - 1 joc suspendare conf. art. 63.1.b + 63.2.4.a.1 + 43.4 b din RD, pentru încercarea de lovire a unui adversar.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

PROBLEME FINANCIARE LA MUREŞUL Tehnicianul echipei de fotbal Mureşul Deva, Constantin Olariu, pune lipsa rezultatelor pe seama faptului că fotbaliştii nu şi-au primit drepturile salariale.

"Dincolo de absenţele unor jucători de bază care afectează evoluţia echipei, băieţii resimt o oboseală psihică din cauza faptului că nu şi-au primit salariile şi primele de joc. Clubul are restanţe financiare faţă de jucători, iar acest lucru se resimte în evoluţia lor. Este nevoie ca patronii clubului să facă un efort financiar pentru că altfel ne va fi greu să ne îndeplinim obiectivul: menţinerea în Liga a II-a", a spus Olariu pe liga 2.ro După disputarea a 12 etape, Mureşul ocupă locul 13, retrogradabil, cu 13 puncte, în seria a II-a, cu un deficit de 5 puncte la "adevăr".

www.zvj.ro

CMYK

6 REPORTAJ

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 noiembrie 2011

La Peştera Bolii,

Minerii lui Sîrbu De obicei, când mă duc la teatru pun pe mine cele mai bune haine - nu că aşa aş arăta mai bine, da’ orişicât -, însă pentru premiera de acum câteva zile mi-am scos bocancii din debara şi mi-am pus un hanorac gros, pentru că nu m-am dus în sala confortabilă a teatrului, ci în Peştera Bolii, acolo unde aveam să văd un alt fel de spectacol.

După ce peştera a fost, în ultimii ani, scena unor concerte memorabile, de data aceasta spectatorii care au tulburat liniştea liliecilor cu ropote de aplauze au venit să vadă un spectacol de teatru în toată regula. Pe lângă faptul că, potrivit organizatorilor, e pentru prima dată în România când un asemenea eveniment

are loc într-o peşteră, ceea ce mi s-a părut cu adevărat remarcabil a fost faptul că textul ales pentru a fi pus în scenă sub pământ a fost unul despre mineri. E vorba de adaptarea unei povestiri de Ion Dezideriu Sîrbu, intitulată „Când brazii înfloresc”, o poveste despre solidaritatea ortacilor în faţa morţii. De aceea, nu-i de mirare că mulţi au privit spectacolul cu lacrimi în ochi.

Sîrbu văzut de Passe Partout În piesa asta, actorul Silviu Man - despre care Ion Barbu îmi spunea că îl ştie pe Sîrbu pe de rost - e un miner, şi am vrut să aflu cum s-a simţit în salopeta de ortac la Petrila.

www.zvj.ro

„N-am fost miner, m-am făcut că sunt miner, dar asta m-a ajutat să-i înţeleg mai bine. Pentru mine, ca şi pentru mulţi alţii, minerii erau nişte indivizi bărboşi, foarte răi, care băteau intelectualii. Am avut ocazia să-l descopăr pe Sîrbu şi asta mi-a schimbat total perspectiva despre mină şi despre orizonul mineresc. Aşa mi-am dat seama că tot ce ştim noi despre mineri este fals, în condiţiile în care vorbim despre nişte oa-

meni pe care, de fapt, nu-i poţi descrie în cuvinte, ci, în faţa cărora, cel mult, te poţi înclina”, mi-a spus Silviu după spectacol.

El face parte, alături de ceilalţi actori prezenţi la Peştera Bolii, din Compania Passe Partout DP, înfiinţată de maestrul Dan Puric în 1999. Deşi vorbim de actori foarte tineri, trupa aceasta are un palmares impresionant, cu o mulţime de premii culese peste tot în lume, din China şi Siberia până la Marsilia ori Salonic.

Silviu Oltean, cel care a pus în scenă textul lui Sîrbu, dar şi piesa proprie, „Fluturi şi oameni”, îmi spunea că peştera a fost unul dintre cele mai neobişnuite locuri în care trupa a jucat, şi aceasta face şi mai mult ca

spectacolul de la Peştera Bolii să fie unul cu adevărat memorabil, mai ales că a avut o singură reprezentaţie.

Aplauze şi lacrimi Cum era de aşteptat, prestaţia actorilor lui Dan Puric a stârnit ropote de aplauze, ţinând cont că finalul a fost unul de-a dreptul apoteotic: pe fondul sonor al Imnului Minerilor, actorii le împărţeau oamenilor lumânări aprinse, aşa că nu-i de mirare că am văzut lacrimi în ochii multora. De altfel, am recunoscut în public oameni care pierduseră pe cineva în accidentele de muncă din minerit, şi pentru ei piesa despre minerii prinşi în surpare a avut o încărcătură deosebită.

Tot cu lacrimi în ochi mi-a vorbit şi Emeric Szuhanek, preşedintele Asociaţiei PetroAqua, care a organizat evenimentul de la Peştera Bolii. El îmi spunea că şi-a văzut împlinit visul odată cu această premieră, pentru că de când a citit povestirea lui Sîrbu şi-a dorit să o vadă jucată aici. Nici Constantin Jujan nu a fost scutit de emoţii, şi mi-a spus că l-a impresionat ceea ce a văzut, mai ales pentru că ştia că Sîrbu

Duminică, 13 noiembrie, emisiunea “Maraton de duminică” va fi transmisă la Radio România Actualităţi în direct de la Casa Memorială I. D. Sîrbu din Petrila.

Rămâneţi pe 88,1 FM, la ora după-amiezii, ca să-l ascultaţi pe Alexandru Rusu în dialog cu Ion Barbu şi să aflaţi lucruri pe care poate nu le ştiaţi despre artistul care a transformat casa scriitorului într-o adevărată Colonie Literară. fusese vagonetar la mina Petrila, aşa că ştia foarte bine cum arată mina pe dinăuntru.

Piesa-i gata, luminile s-au stins şi liliecii şi-au regăsit liniştea, dar pentru puţină vreme, pentru că în decembrie va avea loc tradiţionalul concert de Crăciun. Până atunci, mă bucur să constat că, încet, dar sigur, Peştera Bolii devine şi o atracţie culturală, pe lângă faptul că e una turistică.

Ilie PINTEA

CMYK

UMOR ÎN HA... MAJOR 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 noiembrie 2011

La Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Povestea vorbei”

Un nou premiu pentru realizatoarea acestei pagini, Petronela Vali Slavu Se apropie sfârşitul anului şi, dacă ar fi să fac un bilanţ, am participat la patru festivaluri de umor. De la fiecare am amintiri frumoase, dar festivalul vâlcean ocupă, în sufletul meu, un loc aparte, din două motive. În 2009, am fost invitată, la Vâlcea, pentru prima dată, la o asemenea manifestare, dovadă că avea cineva încredere în mine, când numele meu era necunoscut. În 2010, am obţinut Marele Premiu la acest festival, dovadă că încrederea care mi s-a acordat nu a fost zadarnică. Cu acea ocazie, regretatul Mircea Andraş mi-a luat un interviu, pe care l-a publicat în numărul din 18 noiembrie 2010. Cine s-ar fi gândit, atunci, că era ultimul său articol?…

Tocmai m-am întors de la Vâlcea şi vă voi povesti dumneavoastră, cititorilor Ziarului Văii Jiului, ce i-aş povesti lui Mircea, dacă ar mai fi printre noi.

Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Povestea vorbei” a ajuns la cea de-a VI-a ediţie. Evenimentul a avut loc datorită unui om inimos - epigramistul Nichi Ursei -, care a ştiut să găsească parteneri serioşi: Consiliul Judeţean Vâlcea, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, Uniunea Epigramiştilor din România, Clubul Umoriştilor Vâlceni, Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea, Teatrul de Stat „Anton Pann”, Muzeul Judeţean Vâlcea şi Casa Memorială „Anton Pann”. Astfel, în zilele de 4 şi 5 noiembrie, Râmnicu-Vâlcea a fost capitala umorului românesc. Şi în acest an, am fost cazaţi la pensiunea Supca. După-amiază, ne-am îndreptat spre Teatrul de Stat „Anton Pann”, unul dintre cele mai moderne teatre din ţară. „Nu cred că există un teatru, în lume, la o populaţie de 120.000 de locuitori, nou, elegant şi dotat după ultimele cerinţe ale tehnicii moderne, ca acesta” - spunea maestrul Radu Beligan despre teatrul vâlcean.

Festivitatea de deschidere a avut loc în Sala Mică, unde au rostit alocuţiuni: Nichi Ursei, Elena Stoica, George Corbu, Ştefan Cazimir şi Nicolae Dragoş. A urmat un recital de epigramă, în prezenţa membrilor Forumului Cultural al Râmnicului, ai Societăţii Culturale „Anton Pann” şi a altor invitaţi.

Solistul vocal Ion Lupu a interpretat două dintre cântecele lui Anton Pann. Am urmărit, apoi, spectacolul de teatru „Revizorul” de Nicolai Vasilievici Gogol, în regia lui Vadas Laszlo. Colaborarea Teatrului de Stat „Anton Pann” cu regizori de prestigiu, este una dintre strategiile care-i asigură locul în elita teatrelor româneşti.

La întoarcere, la restaurantul pensiunii unde am fost cazaţi, ne aştepta o masă festivă, prilej de a depăna amintiri şi de a glumi.

Atmosfera a fost întreţinută de chitaristul Mihai Pascu.

A doua zi, după micul dejun, ne-am îndreptat spre Casa Memorială „Anton Pann”, loc de desfăşurarea a decernării

premiilor. Casa ne aştepta la fel de primitoare, ca şi până acum. Cu siguranţă, fostul ei locatar ar fi fost mândru să vadă că atâţia umorişti îi calcă pragul.

D-na Elena Stoica a deschis festivitatea de premiere. După ce dl.

George Corbu a anunţat aderarea la UER a epigramistului Ion Micuţ, au fost anunţate premiile acestei ediţii a concursului. Juriul care a hotărât ierarhia

lucrărilor a fost format din: George Corbu preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, Ştefan Cazimir - profesor universitar doctor, Nicolae Dragoş membru al Uniunii Scriitorilor din România, Nichi Ursei - preşedintele Clubului Umoriştilor Vâlceni şi BogdanFlorian Popian - referent la CJCPCT Vâlcea.

Am pornit, apoi, către Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, unde avea loc întâlnirea de 45 de ani a absolvenţilor promoţiei din care au făcut parte Nichi Ursei şi poeta Emilia Dănescu.

Masa de prânz s-a desfăşurat într-o atmosferă destul de interesantă. La două mese eram noi, umoriştii, iar la celelalte invitaţii la o… pomană. Dar se spune că „morţii cu morţii şi viii cu viii”, aşa că noi am continuat în aceeaşi atmosferă de voioşie care ne caracterizează.

Palmaresul festivalului: Marele Premiu „Traian D. Lungu”: Gheorghe Bâlici (Chişinău); xxx Laureaţii la secţiunea epigramă: Premiul I Ion Diviza (Chişinău); Premiul al II-lea Gheorghe Constantinescu (Braşov) şi Premiul al III-lea - Ionuţ-Daniel Ţucă (Constanţa); Menţiuni: Ştefan-Cornel Rodean (Sibiu), Ionel Iacob-Bencei (Timişoara) şi Eugen Albu (Cluj-Napoca). xxx Premii pentru proză satirică: Premiul I Florin Alexandru (Făgăraş); Premiul al II-lea - Vali Slavu (Aninoasa, Hunedoara); Premiul al III-lea - Dan Norea (Constanţa); Menţiune - Dorel Lazăr (Aiud, Alba). xxx Premii speciale, oferite de Clubul Umoriştilor Vâlceni: Elis Râpeanu (Bucureşti); Corneliu Zeană (Bucureşti) Petru Gigea-Gorun (Craiova).

Premii speciale, oferite de Revista „Ţânţarul”: Gheorghe Grişcenco (Slatina), Viorel Martin (Bucureşti).

www.zvj.ro

8 AGORA

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 noiembrie 2011

Lunga călătorie a Poporului român către Nicăieri

Episodul întâi: Îmbarcarea

„Acuma, zice Cârmaciul, cu un picior pe mal şi cu celălalt pe buza corăbiei, dacă atâta v-a dus mintea: Să alegeţi, dintre doi comunişti, pe cel mai al dracului şi cu noroc chior! Hai, urcaţi pe punte, că vă ia (tot) ... mama dracului!”.

Sunt împinşi pe punte nefericiţii pasageri: câţiva bugetari, ce-au mai rămas vii dintre pensionari, un mic negustor, câteva femei şi niscai copii, aleşi să „reprezinte” Poporul român şi, dacă se va putea, să-i conserve sămânţa de la pieire.

Reţeta lui Noe fusese mai diversificată: deh, alte vremuri...

Urcă şi echipajul: numeros şi

preponderent feminin.

Reporterii de pe mal observară că la pupa vor fi multe femei frumoase. Unul de la antene chiar strigă: „Nea Băse, ce facem, dom’ le, cu atâta feminet mişto, se ştie că femeia frumoasă are, mai degrabă, mintea scurtă!”. „Nicio grijă, ochi umezi, răspunse Cârmaciul, eu conduc!”.

Când să sune duda, madam Lenţi descoperi că-şi uitase pe mal cufărul cu poşete! Cârmaciul îi dădu brânci micuţului timonier: acesta, în fugă, se întoarse cu preţiosul sortiment!

Când iar să se simtă gust de sirenă, şi Roberta cea multă observă cu graţie că-şi uitase... numărătoarea!

Asudat, dar cu conştiinţa misiunii îndeplinite, micul timonier se întoarse cu ea, cu numărătoarea, desigur, în dinţi! Un alt reporter obraznic de pe mal nu-şi putu stăpâni, dracului, pornirea să nu strige: „Comandante, dar unde-s merindele?!”. Cârmaciul răspunse scurt: „În cală!”. „Alea două butoaie cu varză murată şi vreo cinci saci de rumeguş pentru o călătorie atât de lungă?!”, insistă nesimţitul. „Nu duceţi voi grija, răcni Comandantul, la timonă e şi coniac, whisky suficient şi icre de Manciuria! Iar plebea va mânca mai puţin: e austeritate! Că doar nu i-am

adus la îngrăşat!”. În afară de echipaj şi de nefericiţii pasageri, în cală şi în toate cabinele stau şobolanii. Mari, graşi, inteligenţi. Comandantul îi ştie, dar face pe niznaiul, dintr-un exces de pudoare. Totuşi, din alt exces, de şiretenie, întreabă, cu voce tare, ca să audă reporterii de pe mal: „Nu-i aşa, guzgan de asfalt, Umbră…escu, că nu mă cunoşti?!”. „Nu vă cunosc, tovarăşe comandant, nu v-am văzut niciodată, nici când n-aţi lovit în stomac, nici în plex!”.

Totul e pregătit. Cârmaciul iese pe, mă rog, pe ce iese: „Să trăiţi bine!”, dă semnul de plecare.

Cronicarii vor stabili cui au fost adresate nemuritoarele cuvinte: şobolanilor din cală, nenorociţilor de pe punte sau reporterilor rămaşi pe mal. Important e că... corabia (pardon de băsefonie!) se urneşte. Scârţâie din toate încheieturile.

Căci, din ce-aţi vrea să scârţăie o corabie veche, tocmai bună de casat, şi condusă de un cârmaci şi mai bun de casat?! În acea dimineaţă, de toamnă, iarnă, vară sau primăvară era frig. Şi ceaţă. Ca în toată istoria acestui popor frumos dar nefericit!

Gheorghe TRUŢĂ

La Casa de Cultură Petroşani,

Din cauza condiţiilor meteo,

din Petroşani s-a deschis o expoziţie cu vânzare. Comercianţii au pe tarabe, în principal, haine şi încălţăminte din piele.

Aşa cum aminteam în precedenta ediţie a ziarului nostru, în zona masivului Şureanu, la litiera de pădure de foioase din zona delimitată de localităţile Fizeşti, Ursici, Ruşor, Galaţi şi Balomir, unde focarul de incendiu de vegetaţie s-a întins pe aproximativ 300 de hectare de teren, ar fi trebuit să intervină ieri un elicopter al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Însă acest lucru nu a fost posibil din cauza condiţiilor meteo neprielnice. Conform datelor oficiale primite de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara, această intervenţie specială ar putea avea loc în cursul zilei de astăzi.

Mihaela PETROŞAN

Intervenţia Mai sunt trei elicopterului zile de expoziţie special a fost cu vânzare amânată La 9 noiembrie, în incinta Casei de Cultură Din păcate, doar câţiva producători şi-au întins tarabele. De la an la an, sunt din ce în ce mai puţini producători care vin cu marfă la Petroşani, deoarece, susţin ei, nu este rentabil. Cei mai mulţi dintre cumpărători nu-şi permit achiziţionarea de încălţăminte, al cărei preţ sare de 150 de lei. Şi nici haine scumpe, chiar dacă materialul este unul preţios şi croiala bine făcută.

Ultima zi a expoziţiei cu vânzare este duminică, 13 noiembrie, ora 14. (Alina PIPAN)

www.zvj.ro

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

INTERVIU 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 noiembrie 2011

Nicolae Chirilă, şef al Reprezentanţei Hunedoara a R.A.R:

„Zilnic pe la Reprezentanţa din Deva a R.A.R. trec între 80 şi 90 de autovehicule” R.A.R. a împlinit douăzeci de ani!

La 8 noiembrie, Registrul Auto Român (R.A.R.) a împlinit douăzeci de ani. Având în vedere această aniversare, am considerat potrivit să realizăm un interviu cu actualul şef al Reprezentanţei Hunedoara a R.A.R., Nicolae Chirilă.

De la începuturi - un domn şi o doamnă Reporter: Domnule Chirilă, sunt douăzeci de ani de la înfiinţarea Registrului Auto Român. Ce ar fi important de spus acum, la ceas aniversar?

Nicolae Chirilă: Ar trebui spus faptul că noi, cei din această instituţie, suntem bucuroşi să spunem că această aniversare ne onorează şi reprezintă încununarea a douăzeci de ani de activitate deosebită în folosul hunedorenilor.

Trebuie să menţionez aici, ca o dovadă exemplară a activităţii noastre, faptul că doi dintre angajaţii noştri se pot lăuda cu o performanţă specială, aceea de a fi angajaţii acestei instituţii chiar de la fondarea ei. Este vorba de d-na Rodica Georgeta Daschiev şi de dl. Nicuşor Ionescu. Cu toţii le suntem recunoscători pentru efortul depus în aceşti douăzeci de ani. De fapt, personal vreau să mulţumesc pentru activitate întregii echipe de la R.A.R. Hunedoara, ingineri, mecanici, operatori, ce dau în fiecare zi dovada înaltului lor profesionalism. A fost un drum lung, poate cu unele obstacole inerente, un drum care va continua întru folosul întregii comunităţi.

Primele condiţii sunt încrederea şi responsabilitatea Reporter: Care ar fi câteva lucruri importante pe care oamenii ar trebui să le ştie despre Registrul Auto Român?

Nicolae Chirilă: În primul rând, conducătorii auto, posesorii de autovehicule din judeţul Hunedoara, ar trebui să fie convinşi că au în noi, angajaţii Reprezentanţei Hunedoara a R.A.R., un partener de nădejde care lucrează în folosul lor. Ne ocupăm, aşa cum se ştie, de omologarea şi verificarea din punct de vedere tehnic a maşinilor din trafic. O activitate care necesită, în primul rând, un mare profesionalism, care sunt convins că este demonstrat de către angajaţii noştri. Cu atât mai mult este important să se ştie că acum avem pusă la punct activitatea în perfectă concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu. Dorim o deschidere totală către cetăţeni, o colaborare între profesioniştii

R.A.R. şi cei care desfăşoară activităţi în care au nevoie de sprijinul nostru. Când vin la reprezentanţă, noi avem rolul de a-i informa pe proprietarii autovehiculelor, pe conducătorii auto, de starea tehnică a maşinii, de stadiul în care se află, de autenticitate.

Uneori se spune că suntem răi, dar noi nu Nicolae Chirilă: „La împlinirea a douăzeci de ani de activitatea a R.A.R. vreau să mulţumesc tuturor celor care au apelat cu încredere la noi, celor care sunt alături de noi. Vreau să transmit tuturor conducătorilor auto, tuturor celor care desfăşoară activităţi de transport, tuturor angajaţilor şi colaboratorilor, multă sănătate şi numai împliniri. Îi aşteptăm pe toţi conducătorii auto să apeleze cu încredere la noi, pentru că menirea noastră este să le stăm la dispoziţie în rezolvarea problemelor pe care le au”. facem altceva decât să respectăm legea şi să ne facem datoria. De aceea, cetăţeanul, înainte de a cumpăra o maşină este bine să vină la noi, să ia date, să se informeze dacă maşina este conformă, dacă îndeplineşte condiţiile legale, dacă merită să dea bani pe acea maşină. Se întâmplă de foarte multe ori ca noul proprietar al maşinii, să vină la Registrul Auto Român după ce a cumpărat maşina şi să afle că aceasta are defecţiuni tehnice, are anumite probleme. E normal ca atunci să se supere. Eu aş prefera ca pe viitor,

în bune condiţii tehnice şi de siguranţă şi marşăm foarte mult pe aceste reguli şi de aceea se şi spune uneori că la Registrul Auto Român este foarte greu să se treacă testul. Nu încape subiectivismul, să putem să trecem cu vederea… Noi luăm toate măsurile necesare pentru ca o maşină, înainte de a primi girul inspectorului de specialitate, să corespundă sută la sută din punct de vedere tehnic, să corespundă siguranţei circulaţiei.

Controlul în trafic va fi mai aspru Reporter: Ce se întâmplă acum la R.A.R., care sunt perspectivele de viitor?

Nicolae Chirilă: Începând de astăzi (joi 10 noiembrie, n.r.) există un program comun între noi şi Poliţia Rutieră, pentru verificarea mijloacelor de transport de persoane, şi aici mă refer la autovehiculele de 8+1 locuri, pentru că se constată următoarea situaţie: se vine la reprezentanţă şi, după ce se primesc avizele necesare, se fac tot felul de modificări la aceste autovehicule.

Aici mă refer din nou la microbuzul care a avut accident pe teritoriul Ungariei. Din punct de vedere tehnic, şoferul a încălcat încadrarea acestui mijloc de transport. El era plecat de la reprezentanţă cu 8+1 locuri şi s-au mai adăugat apoi banchete, din dorinţa de a se face bani mai mulţi la fiecare transport. Eu bănuiesc că atunci când a preluat microbuzul şoferul respectiv, şi pe documente erau 8+1 locuri, când a numărat nu avea cum să-i dea 14.

Aşadar, conform unui protocol încheiat între Ministerul de Interne şi Ministerul Transporturilor, în perioada următoare vom face echipaje mixte de control în trafic în

ceea ce priveşte verificarea autovehiculelor.

Adică, se verifică dacă corespund din punct de vedere tehnic sau al încadrării în categorie. Pentru a se evita incidentele, vor fi efectuate controale mai amănunţite şi mai dese mai ales acestui tip de transport de persoane. Se pare că, din păcate, unii dintre cei care transportă persoane sunt inconştienţi şi nu realizează la ce se expun. În trafic avem un laborator cu dotări de vârf, echipat cu tot ceea ce este necesar pentru a face verificări la faţa locului şi toţi

specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul reprezentanţei noastre sunt verificaţi din doi în doi ani, sunt oameni care au expertiză şi pricepere în acest domeniu.

Zilnic pe la Reprezentanţa din Deva a R.A.R. trec între 80 şi 90 de autovehicule.

Activitatea diferă de la o lună la alta.

Probleme de stat la cozi nu mai sunt, pentru că se fac programări. Sunt cazuri când pentru omologări mai deosebite este posibil să facem documentele doar a doua zi dar, de regulă, să ştiţi că în 99 la sută din cazuri totul se rezolvă în ziua în curs.

Mihaela PETROŞAN

înainte de a face o tranzacţie, să vină la noi, să ceară detalii, să facă acea cercetare din punct de vedere a părţii tehnice, să solicite detalii din punct de vedere a identităţii maşinii, pentru a fi sigur că nu se înşeală. La nivel naţional şi european există o bază de date la care avem acces şi putem să verificăm, de exemplu, dacă la acel moment maşina este în regulă sau este dată furată.

Din cauza evenimentelor care au avut loc în ultima perioadă, şi nu pot să nu amintesc şi tragicul accident din Ungaria în care şi-au pierdut viaţa 14 persoane, este foarte important ca acei conducători auto, care sunt principalii responsabili, precum şi cei care conduc activităţi de transport persoane să se pună la punct din punct de vedere al legislaţiei care face obiectul activităţii lor.

Noi le stăm la dispoziţie pentru a se informa, pentru a-i ajuta, le dăm tot concursul pentru ca ei să îndeplinească condiţiile legale. Noi facem inspecţia tehnică periodică, adică testăm dacă maşina poate să ruleze pe şosele

www.zvj.ro

10 IMOBILIARE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 noiembrie 2011

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena GARSONIERE 1. Garsoniera Petroşani Nord, zona ENEL - Comisariat, etaj ¾, mobilată şi utilată, la stradă, balcon şi geam bucătărie termopan, foarte bine întreţinută, preţ 50 000 lei neg.

2. Garsoniera G.V.Milea, etaj 1/4, poziţionată pe mijloc, bine întreţinută, parchet laminat în cameră, mobilată sau nu, preţ 35 000 lei sau 40 000 lei mobilată..

3. Garsoniera G.V.Milea, etaj ¼, standard, poziţionată la soare, zona liniştită, preţ 13 000 euro neg.

4. Garsoniera confort 1, Petroşani Nord, G.V.Milea, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, izolată termic, parchet laminat, baia amenajata, instalaţii schimbate, preţ 55 000 lei neg.

5. Garsoniera Petroşani Nord, C.Mille, etaj 2/4, centrala termică, îmbunătăţiri multiple, pereţi izolaţi, geamuri termopan, preţ 60 000 lei neg.

6. Garsoniera zona Dacia, mobilată standard, bine întreţinută, coloana apa separată, balcon închis, preţ 37 000 lei.

7. Garsoniera zona Dragalina, mobilată şi utilată,2 focuri gaz, bine întreţinută, preţ 55 000 lei neg.

8. Garsoniera confort sporit, Aeroport, etaj 3/4, îmbunătăţiri, bucătărie mare, convector gaz, baia amenajata, gresie şi faianţă, parchet laminat, geamuri termopan, poziţionată pe mijloc, preţ 40 000 lei neg.

9. Garsoniera confort sporit, Piaţa Petroşani, etaj 3/4, multiple amenajări şi îmbunătăţiri, mobilată şi utilată complet, centrala termică, geamuri termopan, uşi schimbate, baia amenajată, parchet melaminat, preţ neg.

10. Garsoniera confort 1, strada Minei, geamuri termopan, izolată termic, uşă metal, parchet laminat, poziţionată la soare, preţ 28 000 lei neg.

11. Garsoniera Unirii, parter, la stradă, bloc cărămidă, bucătărie mare, geamuri termopan, bine întreţinută, îmbunătăţiri multiple, posibil locuit sau sedii firme, preţ 45 000 lei neg.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Apartament 2 camere, Aeroport, blocurile noi, etaj ¼, geamuri termopan, 2 balcoane, poziţionat pe mijloc şi la soare, preţ 65 000 lei.

2. Apartament 2 camere, Dimitrov, zonă foarte liniştită, etaj 1/4, pozitinat pe mijloc, centrală termică, parchet laminat, gresie şi faianţă, uşă metal, bine întreţinut/ schimb cu apartament 3 camere zona Hermes-Bulevard plus diferenţa discutabilă, preţ 120 000 lei neg.

3. Apartament 2 camere, Constructorului, amenajări şi îmbunătăţiri, centrala termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu apartament 3-4 camere plus diferenţa discutabilă, preţ 100 000 lei neg..

4. Apartament 2 camere, ultracentral, etaj 3/4, bloc BCA, poziţionat la soare, foarte călduros, standard, bine întreţinut, preţ 98 000 lei neg.

5. Apartament 2 camere, Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, hol pătrat, geamuri , uşi şi balcon închis termopan, centrala termică, instalaţii schimbate, gresie şi faianţă, parchet laminat, preţ 100 000 lei neg..

6. Apartament 2 camere, zona primărie, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri, cabinete medicale, geamuri termopan, uşă metal, standard, preţ 27 000 euro neg.

7. Apartament 2 camere, Independenţei, etaj 4, decomandat, zonă foarte liniştită, standard, bine întreţinut, parţial izolat termic, preţ 70 000 lei neg.

8. Apartament 2 camere, Unirii, semidecomandat, etaj 1/4, centrala termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut, preţ 16 000 euro.

9. Apartament 2 camere, Aviatorilor, zona piaţa Dacia, centrala termică, geamuri termopan, parchet laminat, balcon mare, o cameră izolată, preţ 44 000 lei / schimb cu apartament 2 camere Independenţei, cu diferenţa discutabilă.

10. Apartament 2 camere confort sporit, Lupeni, zona centrală, suprafaţă 108 mp, cu scara interioară, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, bloc cărămidă, centrala termică, geamuri termopan, mobilat şi utilat, preţ 150 000 lei neg 11. Apartament 2 cam.(modificat-3 camere), Lupeni, zona centrală, bloc cărămidă, etaj 2/4, mobilat şi utilat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, balcon mare (27 mp), preţ 100 000 lei neg.

12. Apartament 2 camere Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri - la cheie, parter înalt, preţ 20 000 euro.

13. Apartament 2 camere, Uricani, bine întreţinut, etaj 4 acoperiş ţigla, uşă schimbată, baia amenajată, gresie în hol şi bucătărie, bucătărie mobilată, preţ 6500 euro.

14. Apartament 2 camere, zona ACR, etaj 3/4, decomandat, izolat termic, centrală termică, geamuri termopan, parchet, gresie şi faianţă, bine întreţinut/ schimb cu apartament 3 camere zona Petroşani Nord cu diferenţa discutabilă, preţ 95 000 lei neg.

15. Vând sau schimb cu apartament 4 camere, apartament 2 camere, Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, totul impecabil, preţ neg.

16. Apartament 2 camere, Independenţei, parter, decomandat, mobilat şi utilat, centrala termică, balcon închis, izolat termic, preţ 55 000 lei.

17. Apartament 2 camere, zona Hermes-Bulevard, etaj 4/10, panorama, mobilat şi utilat, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, instalaţie pentru încălzire centrală, bine întreţinut, preţ 130 000 lei neg.

18. Apartament 2 camere, Constructorului, Petroşani Nord, etaj 1/3, standard, bine întreţinut, poziţionat la soare, posibil locuit sau birouri firme, preţ 70 000 lei.

19. Apartament 2 camere, zona Independenţei-Viitorului, parter, decomandat, mobilat şi utilat complet, convectoer gaz, bine întreţinut, preţ 50 000 lei.

20. Apartament 2 camere, zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4,mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pe mijloc, 2 focuri gaz, preţ 22 000 euro.

21. Schimb (vând) cu garsoniera în Vulcan plus diferenţa discutabilă, apartament 2 camere în blocurile termice, etaj 2/4, bine întreţinut, geamuri termopan, poziţionat la stradă, preţ 60 000 lei neg.

22. Apartament Uricani, 2 camere, parţial mobilat, decomandat, etaj ¾ - Muncii, amenajări, geamuri termopan, 2 balcoane-1 închis în termopan, centrală termică, parchet laminat, poziţionat la soare, preţ 40 000 lei.

23. Apartament 2 camere Dimitrov - schimb cu garsoniera plus diferenţa discutabilă, zonă foarte liniştită, etaj 2, geamuri termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, preţ 85 000 lei.

www.zvj.ro

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Apartament 3 camere, Petroşani Nord, la stradă, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, geamuri şi balcoane termopan, centrala termică, etaj 2/4/ schimb cu apartament 2 camere sau garsoniera cu diferenţa discutabilă, preţ 160 000 lei neg.

2. Apartament 3 camere, zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la soare, amenajări şi modificări, curat, luminos, geamuri termopan, pardoseala şi pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajata, centrala termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ 90 000 lei.

3. Apartament 3 camere, Parâng, zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrala termică, mobilat, bine întreţinut., preţ 80 000 lei neg.

4. Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, poziţionat la soare, bine întreţinut, instalaţii schimbate(eventual mobilat), prêţ 28 000 euro neg..

5. Apartament 3 camere, Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte călduros, centrala termică proprie, balcon închis-beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100 000 lei.

6. Apartament 3 camere, Petroşani Nord, bloc BCA, etaj 1/4, privire pe Bulevard, standard, balcon mare, bine întreţinut, preţ 35 000 euro neg.

7 Apartament 3 camere, Aeroport, blocurile noi, geamuri termopan, centrala termică, 2 balcoane, hol mărit / schimb cu apartament 2 camere zona centrală Petroşani, sau vânzare 90 000 lei.

8. Apartament 3 camere, Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc preţ neg).

9. Apartament 3 camere, Petroşani Nord, etaj 2/4, la stradă, geamuri termopan, parchet, gresie şi faianţă, poziţionat la soare, preţ 30 000 euro neg.

10. Apartament 3 camere, zona Mignon (transformat din 2 cam.), suprafaţă mare, centrală termică, geamuri duble cu tâmplărie lemn, poziţionat la soare, preţ 30 000 euro neg.

11. Apartament 3 camere, Independenţei, decomandat, 2 balcoane, instalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei .

12. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani, la stradă, văd comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 150 000 lei.

13. Apartament 3 camere, zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ideală -panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 băi, 2 balcoane, preţ 30.000 euro.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Apartament 4 camere şi spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi- zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 35 000 euro neg.

2. Apartament 4 camere, modificat-suprafaţă mare, Petroşani Nord Bulevard, bloc BCA, etaj 3/4, poziţionat la soare, parţial mobilat, 2 băi amenajate, foarte călduros, preţ 38 000 euro 3. Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri, bucătărie mobilată, centrala termică, geamuri şi 1 balcon închis în termopan, parchet, instalaţii schimbate, foarte bine întreţinut, preţ 43 000 euro neg.

4. Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrala termică, îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150 000 lei neg sau schimb cu apartament 2 camere + diferenţa discutabilă.

5. Apartament 4 camere, zona Hermes-Bulevard, bloc BCA, 3 balcoane, bine întreţinut, panoramă, gaz, mici modificări, foarte călduros, preţ 33 000 euro.

6. Apartament. 4 camere, Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gresie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150 000 lei neg/ schimb cu apartament 2 cam. plus diferenţa.

7. Apartament 4 camere, Petroşani Nord, suprafaţă mare, et.1/4, multiple modificări şi amenajări interioare, geamuri şi balcoane închise în termopan, parchet melaminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 46 000 euro neg.

8. Apartament 4 camere, Aeroport, blocurile noi, etaj 1/4, suprafaţă 120 mp, îmbunătăţiri, centrala termică, geamuri termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 boxe, preţ neg.

9. Apartament 4 camere, zona Petroşani Nord, geamuri termopan, 2 băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz, parchet melaminat, gresie faianţă, uşa metal, 2 balcoane, uşi de interior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI 1. Teren zona centrală -Piscului- 3000 mp + casă veche cameră, mansardă, baie, cămara (necesita renovare), zonă foarte liniştită, panorama, utilităţi, livada pomi fructiferi, preţ 30 000 euro.

2. Teren + căsuţa vacanţă mobilată şi utilată,, zona pitorească Lupeni, 1800 mp, drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case, case vacanţă, acces auto, utilităţi, preţ 14 000 euro neg.

3. Teren zona Rusu, 500 mp, la stradă, utilităţi, acces uşor, preţ 30 000 euro.

4. Teren intravilan - Maleia, 6000 mp, drept, acces auto, acteieşire din indiviziune, curent, apă, preţ 25 euro/mp.

5. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi, drept, posibil construcţii case, asigurare, acces auto, preţ 8 euro/mp neg.

6. Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi multiple, curent în apropiere, acces auto, preţ 2 euro/mp neg.

7. Teren intravilan 4000 mp, la şosea- Nucşoara, Valea Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case, pensiuni, preţ 10 euro/mp .

8. Teren zona Iscroni-Vulcan, 1200 mp, la şosea, drept, pomi fructiferi, utilităţi+ căsuţă cu 1 cameră, hol, baie, preţ 18 euro/mp.

9. Teren intravilan, zona comunei Baniţa, acces auto de la şosea, posibilităţi multiple afaceri, pensiuni, case, case vacanţă (proiect + autorizaţii construcţie), baltă populată cu peste (800 mp), curent, acces auto, zona pitorească, preţ 30 000 euro.

10. Teren la intrarea în Petroşani - zona Dărăneşti-Peştera Bolii, posibilităţi multiple-contrucţii case, case vacanţă, pensiuni, suprafaţă 2300 mp, apă curgătoare, o parte drept, o parte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare, apă, curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.

11. Teren intravilan, zona Maleia, 2500 mp, posibil construcţii case, case vacanţă, curent, apă, preţ 25 euro/mp neg.

12. Teren intravilan, 2800 mp, drept, zona Dărăneşti Peştera Bolii (la 10 minute distanţă de centrul oraşului), zonă pitorească şi foarte liniştită, pretabil construcţii case, case vacanţă, apă, curent, acces auto, preţ 25 000 euro.

13. Teren pentru construcţii case, 1100 mp- drept- la stradă, acces auto, utilităţi gaz, poziţionat la soare, Petroşani Nord, preţ 45 euro neg/mp.

14. Teren Vulcan, 500 mp, intravilan, pentru construcţii case, utilităţi, canalizare, acces auto, preţ 7500 euro.

15. Teren intravilan Petroşani, zonă liniştită - 3000 mp, drept, utilităţi, acces auto, posibil construcţii case, case vacanţă, preţ neg.

16. Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto, zona pitorească, drept, apă curgătoare, pretabil construcţii case ,case vacanţă, preţ 10 euro/mp .

17. Teren construcţii case, case vacanţă, zonă pitorească, comună Băniţa, 1700 mp - 27 euro/mp neg. sau 1500 mp - 35 euro/mp neg., acces auto, utilităţi (căbănuţă+mat. construcţii).

18. Teren la DN 66A, zona comunei Pui, 10.000 mp, pretabil construcţii civile sau industriale, avize, autorizaţii, preţ 8 euro/mp neg 19. Teren zona Părâng (plecare telescaun), suprafaţă de 7.200 mp, la stradă, utilităţi, preţ 27 euro/mp neg.

CASE DE VACANÞÃ 1. Casă vacanţă, zona Cimpu lui Neag-Cheile Butii, la drum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie +lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajata,grătar,600 mp teren, preţ 160 000 lei.

2. Casa vacanţă pt familie, mobilată şi utilată, Părâng, zona căsuţei din poveşti P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scara interioară, etaj- camera mare-30 mp, teren concesionat 190 mp-posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45 000 euro neg.

3. Casa vacanţă zona Rusu, suprafaţa construită 100 mp, P+E, la parter living şi bucătărie, scara interioară, la etaj 2 dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panorama, preţ 42 000 euro.

4. Casa vacanţă Părâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006la parter-living,2 camere, 2 băi, bucătărie, la mansardă-3 camere matrimoniale şi 1 camera cu 3 paturi, 2 băi, living, terasă, mobilată şi utilată, preţ 110 000 euro neg.

5. Casă vacanţă, Părâng, construcţie nouă, zona pârtiilor - teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P - cameră + baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ 130.000 euro neg.

6. Case de vacanţă, în Strajă, primă cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, construcţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, cea de-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.

7. Casă de vacanţă în staţiunea Strajă, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul 2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

8. Casa vacanţă în zona Rusu, P+1+M, la cheie, mobilată şi utilată complet, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, acces auto, preţ 250 000 euro.

SPAÞII COMERCIALE 1 .Spaţiu comercial amenajat, Petroşani Nord, suprafaţă 170 mp (eventual compartimentat), grupuri sanitare, acces auto, la stradă, pretabil activităţi comerciale, depozite, sedii firme, cabinete pentru vânzare sau închiriere.

2. Apartament 4 camere şi spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi- zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri preţ 35 000 euro neg.

3. Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi- zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil l sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 10 000 euro.

4. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial la parter de bloc, Aeroport, blocurile noi, la şosea, posibilităţi multiple, centrală termică,(2 intrări)- ieşire exterioară, geamuri termopan,2 băi, gresie şi faianţă, preţ 20 000 euro neg sau chirie 200 euro/lună.

5. Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent, posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc., preţ 150 000 lei neg neg sau 200 euro/lună.

6. Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preţ 25.000 euro.

7. Spaţiu comercial, Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc, pretabil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie, grup sanitar, scara exterioară, preţ 25 000 euro sau 250 euro/lună.

8. Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto, suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate - aprox. 4000 mp,preţ neg.

9. Spaţiu comercial amenajat, pentru închiriere, Petroşani Nord, la stradă, acces auto, parcare, vad comercial, posibilităţi multiple, firme, cabinete, supraf. = 15 mp, preţ 300 euro/lună neg.

10. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală M.Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseala granit, pretabil activităţi diverse, preţ 55.000 euro neg.

CASE 1. Casă zona centrală şi liniştită Petroşani, P+M, acces auto, 2 intrări, 800 mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansardă amenajata (un apartament separat), garaj, centrala termică combustibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţigla schimbată, acces auto 2 străzi, preţ neg..

2. Casa zona centrală Petroşani, cu 650 mp teren, front stradal 25m,utilităţi, posibil locuit sau spaţii comerciale, 5 camere, living, bucătărie, anexe, balcon, baia amenajată, îmbunătăţiri, preţ neg.

3. Casa zona Cîmpu lui Neag, cu 800 mp teren drept, din lemn-2 camere, bucătărie, hol, cămară, beci, bucătărie de vară, anexe, geamuri şi uşi termopan, zona pitorească şi liniştită, preţ 140 000 lei neg.

4. Casa Viitorului, 2 camere, bucătărie, baie, hol, curte, gaz,

standard, bine întreţinută, preţ 27 000 euro 5. Casa Petrila, zona liniştită, acces auto, 2 camere, bucătărie, baie, hol verandă, curte amenajata 400 mp, geamuri termopan, sobă teracotă, preţ 100 000 lei neg.

6. Casă veche cu 400 mp teren drept-(posibil construcţie nouă)în zona centrală şi liniştită Petroşani, acces auto, canalizare, utilităţi, preţ 30 000 euro neg.

7. Casa zona centrală Petroşani, P+E+M, garaj, 770 mp teren drept (curte şi grădina), acces auto, gaz, canalizare, curent, 3,80, geamuri, termopan, centrala, termică, balcon, (parter: cameră, bucătărie, baie, hol, cămară; scara interioară etaj-2 camere, hol, baie, debara; mansarda - camera 20 mp) preţ 90 000 euro sau schimb cu apartament 2 camere zona centrală Petroşani etaj 1,2 plus diferenţă discutabilă.

8. Casa Livadia cu 1060 mp teren, drept + 2 terenuri (2000 +2000 mp) acces auto, 3 camere, bucătărie, baie mare amenajata, instalaţii noi, boiler pe lemne, sobe teracota, bucătărie vara, anexe, preţ 25 000 euro.

9. Casa zona centrală şi liniştită Petroşani (compusă din 2 apartamente cu 2 camere, bucătărie, baie, 2 intrări + mansarda) casa necesita amenajări, 720 mp teren, izvor în curte, viţă de vie, pomi fructiferi, canalizare, acces auto, gaz la poartă, preţ 70 0000 euro neg (posibil 2 rate).

10. Casa Lonea-Brătianu, cu 3 camere, bucătărie, baie, 2 holuri, cămară, anexe, parchet în camere, gresie şi faianţă în baie şi bucătărie, porţi metalice, suprafaţă construită de 100mp, teren în suprafaţa de 168 mp, din cărămidă, cu fundaţie din beton, acoperită cu ţiglă, izolată exterior, geamuri termopan, proaspăt zugrăvită, preţ 125 000 lei neg /schimb cu apartament 2 camere Petroşani, zona centrală exclus parter şi etaj 4.

11. Vila Maleia (zona pitoreasca şi liniştită) , posibilităţi multiple-case locuit, case vacanţă, pensiuni-turism, acces auto, 2 garaje mari, mobilată şi utilată, suprafată construită 250 mp: demisol-terasa 50mp, bucătărie, baie, cameră centrală; parterliving 70 mp, birou, baie; etaj- 90mp, 2 dormitoare mari, baie, 2 balcoane, hol; centrală termică, 2500 mp teren curte betonata, anexe, preţ 150 000 euro neg 12. Casa zona centrală Petroşani-Bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţa constr. 80 mp,2 camere, bucătărie, baie, hol, boxa, pivniţă, centrala termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55 000 lei neg.

13. Casa zona liniştită Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajata, preţ 180 000 lei neg sau schimb cu apartament + diferenţă.

14. Vilă P+2, zona ultracentrală Petroşani, mobilată complet, parter - bucătărie, living, baie, scară interioară, etaj-3 dormitoare, baie, hol, M - dormitor, living, baie, 2 terase, încălzire centrală, geamuri şi uşi termopan, instalaţii noi, totul nou, impecabil, reţea individuală apă/canal, sistem supraveghere, preţ neg.

15. Casă (vilă) zona Spital Petroşani, P - 2 cam., bucătărie, baie, hol, garaj, cămară, centrală termică - combustibil solid şi gaz, scară interioară, etaj - 3 cam., baie, hol, balcon, M - necompartimentată, anexe, 750 mp teren, gaz, canalizare, acces auto, preţ neg.

16. Căsuţă tip vilă - 2 cam., bucătărie, baie, hol, 100 mp curte + garsonieră (1 cameră, bucătărie, baie), zonă foarte liniştită Petroşani, îmbunătăţiri, sobe teracotă cu gaz, acces auto, preţ 27 000 euro neg 17. Casă zona liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasa mare, panoramă, 1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştită Petroşani, preţ 280 000 lei neg. .

18. Casă în Iscroni, 3 cam., bucătărie vară, hol, baie, garaj, pivniţă, anexe, 2000 mp teren drept, acces auto, centrală pe combustibil solid, fântână, zonă foarte liniştită, preţ 90 000 lei neg.

19. Casă în Ohabă - Sălaşul de Sus (Haţeg), 4 cam., salon primire, bucătărie, baie, curte şi grădină - 1000 mp teren, pomi fructiferi, fântână cu hidrofor, acces auto, bine întreţinută, preţ 65.000 euro neg..

20. Casă zona Haţeg-Toteşti, la şosea, 3 cam., bucătărie, baie, hol, 2500 mp curte şi grădină, pomi fructiferi, garaj, anexe, preţ 85.000 lei neg.

21. Casa zona Retezat-Clopotiva acces auto, 3 camere, bucătărie, baie, hol, anexe, curte betonată, geamuri şi uşi termopan, fântâna în curte, fosă septică, 670 mp teren, preţ 85 000 lei.

CHIRII 1. Apartament 3 camere, Petroşani Nord, la stradă, etaj 2/4, mobilat şi utilat, branşat la termoficare, bine întreţinut, curat, preţ 250 euro/lună +garanţie.

2. Apartament 2 camere, Petroşani Nord, mobilat şi utilat, la cheie, totul nou, centrală termică, etaj 2/4, deosebit, pentru pretenţioşi, preţ neg.

3. Apartament 2 camere, Piaţa Petroşani, la stradă, posibil locuit sau sedii firme, amenajat, preţ 150 euro/lună +garanţie.

5. Garsoniera confort sporit, Piaţa Petroşani, etaj 3/4, mobilată şi utilată complet, amenajări şi îmbunătăţiri, convector gaz, preţ 150 uro/lună + garanţie neg.

6. Apartament 2 camere, zona Parâng- Oituz, etaj 3, mobilat, bine întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună+garanţie.

7. Garsoniera Unirii, zonă foarte liniştită, parter, nemobilată, amenajări interioare, centrală termică, geamuri şi uşi termopan, instalaţii noi, baia amenajată, preţ 120 euro/lună +garanţie.

8. Garsoniera C.Mille, parter, mobilată, termoficare, bine întreţinută, preţ 100 euro/lună+garanţie.

9. Garsoniera Dragalina, mobilată şi utilată, bine întreţinută, preţ 100 euro/lună neg + garanţie.

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308. www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 noiembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală.

Telefon 0724.853897 Vând garsonieră str. 1 Decembrie 1918, bl. 97, ap. 18. Cu plata în rate.

Telefon 0740.463442 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

DIVERSE Vând 2 calorifere din fontă, 21 de elemenţi bucata, 300 de lei/ calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi 65 lei şi un calorifer 4 elemenţi 52 de lei, fam. Zsiros Alexandru, str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54, Petroşani, tel.

0354.109473.

ANGAJĂRI

LICITAŢII

TRENKWALDER angajează urgent operatori revizii instalaţii gaz, autorizaţi ANRE III. Relaţii la telefon: 0752.035.479/ 0256.293.608.

Obştea Peştişani, com. Peştişani, jug. Gorj, organizează în data de 25.11.2011, ora 13:00, la sediul Obştii, licitaţie închisă pentru vânzare pomi de Crăciun.

Ofertele se depun în plic sigilat până la data de 24.11.2011, ora 12:00, la registratura Obştii.

Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 0253.277053 sau 0756.043865.

VÂNZĂRI Firmă curăţenie angajează personal pentru curăţenie parcări, cu 3 ore/zi (6:00-9:00, L-S), pentru hypermarket din Petroşani.

Acte legale!

Informaţii 0733.104222, 0726.373687.

SC Netlog Computer SRL angajează personal pentru ocuparea următoarelor posturi: • barman • ospătar Cv-urile se depun până în data de 12.11.2011 la sediul Complexului 3D Aqua din Petroşani, str. Independenţei, PT 5.

Societate comercială din Petroşani angajează vânzătoare cu experienţă.

Relaţii la telefon 0762.260128.

Oferim spre angajare un post în departamentul logistic.

Cerinţe: franceza – avansat, engleza – mediu, germana – constituie un avantaj.

Relaţii la telefon 0760.460300, Cristi

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Preţuri fără concurenţă!

Servicii complete pentru maşina ta. Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice.

Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi 0722.937928

Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Detalii la telefon 0765.380836.

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Cineva intervine brusc şi îţi taie tot elanul de a duce mai departe ceea ce ai început, dar dacă renunţi la tot, te vei linişti ca prin farmec.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Discuţiile sunt aprinse în jurul tău, dar nu merită să le acorzi prea multă importanţă, pentru că sunt păreri vehiculate la furie. Unii spun ce le trece prin minte, alţii emit opinii de moment fără nicio valoare, şi toate acestea îţi consumă ţie energia şi timpul.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Vând teren, Jieţ-Androneşti, în vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” S â m b ă t ă , 1 2 . 11 . 2 0 11 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Bufonul Regelui” Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320 Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Eşti în faţa unei mari schimbări de direcţie, dar deocamdată nu ştii foarte clar încotro trebuie să mergi.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Te simţi foarte bine printre oameni, în medii foarte populate, unde ai ocazia de a discuta câte-n lună şi-n stele!

Leu (23 Iul - 22 Aug) Intervenţia legii în afacerile tale poate fi nedreaptă, deci aşteaptă-te azi la un verdict sau la o hotărâre judecătorească prin care nu obţii ceea ce considerai că ţi se cuvine.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Ţi-e puţin teamă de succes, pentru că porneşti într-o direcţie nouă cu prea puţină încredere în forţele tale.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) E o zi norocoasă în orice activitate legată de suflet. Că e vorba de o întâlnire sentimentală sau de o acţiune dedicată inimii (un spectacol, un film romantic, o activitate doar pentru plăcerea ta), lucrurile vor ieşi mai bine decât te aştepţi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Deşi lucrurile păreau să meargă bine alături de un grup de persoane care vâslea în acelaşi ritm cu tine, un musafir nepoftit se bagă unde nu-i fierbe oala şi strică buna armonie care se legase în relaţia cu ceilalţi.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Visul tău capată contur din ce în ce mai clar la orizont, pentru că azi primeşti un imbold nou către materializarea lui.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Ai mari reţineri în faţa noului drum care se deschide şi parcă aştepţi să facă altul primul pas, ca să vezi ce se întâmplă. Prudenţa nu strică, dar nici să o transformi în teama de a încerca nu e în avantajul tău.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Gesturile tale de afecţiune îl stimulează enorm pe cel drag pentru că vede din partea ta atâta încredere şi dragoste necondiţionată ceea ce îi dă curaj să meargă mai departe.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Tristeţea pune stăpânire pe sufletul tău şi ai tendinţa de a te abandona complet în braţele pesimismului şi a eşecului.

Vinovat de situaţia sumbră e anturajul...

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 noiembrie 2011

Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Pe cele mai înalte piscuri din lume

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Alexandra Marcu are 13 ani şi este elevă a Colegiului Naţional „Decebal” din Deva. La vârsta ei se poate mândri cu performanţe demne de invidiat chiar şi de către alpinişti cu ani buni de căţărat. Ea a urcat pe Mont Blanc în Franţa, pe Kilimanjaro în Africa şi pe Kazbek în Georgia, alături de alpinişti de renume.

Alexandra Marcu este

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

La 13 ani,

Hunedoreanca Alexandra Marcu, cea mai tânără alpinistă de performanţă din România, se pregăteşte pentru o nouă ascensiune de înalt nivel, pe cel mai înalt vulcan al Americii de Nord, Pico de Orizaba, din Mexic.

Această ascensiune îi va aduce tinerei alpiniste şi un record de vârstă în domeniu.

antrenată chiar de către tatăl ei încă de când era foarte mică. „Aveam doi ani şi m-au dus în Retezat, iar mama avea un fel de a mă face să merg. Îmi spunea că acolo sunt spiriduşi şi începeam să merg. Eram aşa ambiţioasă, să văd unde sunt şi ajungeam acolo apoi îmi spunea… hai

că acum au plecat. Şi de atunci tot vreau să ajung la spiriduşi. (…) Prima mea ascensiune pe gheţar, cum ar veni, a fost pe Mont Blanc în Franţa şi a fost destul de greu. Era prima oară când purtam colţari, aveam emoţii, nu ştiam cum să merg, ce să fac... După aceea am urcat pe Kilimanjaro, unde a fost mai bine, nu a trebuit să purtăm colţari, dar am avut cinci zile de urcat, una de coborât, iar altitudinea era mai mare”.

Expediţia în Mexic este în pregătire şi plecarea ar putea fi programată peste aproximativ o lună.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 1

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 136 11 noiembrie 2011 4 pagini

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (VII) Am aflat

Paginile 1-4

Cine au fost tovarăşii ortaci redactori-responsabili ai “Minerului” Redactorul-responsabil nr. 1,

totuşi, să-i organizeze. Pentru a nu atrage atenţia autorităţilor şi pentru a putea acţiona, se deghizează în ţăran, apropiindu-se, încet-încet, de muncitori. Are loc o adunare secretă „în vârful munţilor, unde s-au prezentat mai mulţi mineri şi unde s-a început propaganda de organizare şi de răspândire a culturii printre mineri”. Prin cultură se înţelegea desigur Primul redactor-responsabil între cultura socialistă.

Mai multe amănunte despre aceste vizite 1919 - 1922 Calificarea: cizmar clandestine efectuate în Vale ale lui Ciser aflăm de la Nicolae Deleanu, o sursă informată şi credibilă în privinţa istoriei social-democraţiei: „În vara lui 1913 Autodidact Deputat socialCiser vizitează iarăşi regiunea, ajungând la Petroşani pe drumuri peste munţi şi prin păduri. Ţine democrat Secretarul Uniunii o adunare secretă la locul zis Dealul Babei şi organizează primul nucleu sindical în acea Muncitorilor Mineri şi Topitori din localitate, conducători fiind între alţii Gheorghe Mogoş, regretatul preşedinte de mai târziu al Uniunei Ardeal şi Banat A murit de boala minerilor, Szákay şi Ion Cioară, acel care (…) avea să se sinucidă cu dinamita, care i-a sfârtecat în mii proletariatului: tuberculoza de bucăţi trupul sfârşit de foame. Şedinţele comitetului acesta cu oamenii de încredere se ţineau Tovarăşii nu l-au uitat într-un local de pe Maleia şi, mai adesea, într-o sală a comerciantului Grün, care a sprijinit ani de zile În 1884 se naşte la Bucureşti într-o familie modestă de mişcarea minerilor cu preţul multor sacrificii şi maghiari Iosif Ciser. Autodidact, Iosif Ciser nu a frecventat persecuţii suferite de partea autorităţilor. La Vulcan şcoala, învăţând singur să scrie şi să citească în limbile grupul sindical clandestin s-a înfiinţat în 1914 în română şi maghiară. martie, în urma adunării ce s-a ţinut pe Dunga Jiului.

Părinţii, dorind ca băiatul lor Ioşca să aibă un viitor asigurat, îl dau la un atelier ca (…) La acele întâlniri a asistat iarăşi neobositul Iosif Ciser care a organizat să înveţe meseria de cizmar. administraţia conform sistemului abonamentelor”.

Pe vremea când mişcarea muncitorească exista în România mai mult declarativ decât Cum Legea austro-ungară interzicea organizarea sindicatelor, pionierii mişcării în realitate, Iosif Ciser începe să frecventeze Cercul Cultural România Muncitoare. sindicale minereşti din Valea Jiului au reuşit să escamoteze şi această dificultate. După Era prin 1902. Încet, încet, se apropie de tovarăşii socialişti Frimu, Anagnoste, cum am mai amintit şi la începutul acestui documentar, banii strânşi din vânzarea Gheorghiţă, dar şi de poetul-cizmar Teodor Neculuţă. Contactul cu oamenii şi „cultura” ziarului social-democrat Adeverul şi, mai târziu, a ziarului de breaslă „Banyamunkas” arendată socialismului îl mobilizează pe tânărul Ciser, care „se pune pe muncă şi („Minerul”) reprezentau cotizaţiile sindicale, din care sindicatele clandestine îşi ceteşte, ceteşte zile şi nopţi întregi, aşa încât a cetit toată literatura română şi cea susţineau „conspirativa” lor activitate. tradusă streină. Cunoştea toţi autorii, toate criticele, şi din literatura multă ce cetea, Începe primul război mondial. Iosif Ciser este încorporat în Regimentul 82 îşi alegea ce-i mai bun şi ce-i mai folositor pentru sine”.

Infanterie. Pleacă pe frontul din Galiţia, unde participă la luptele dintre armatele După ce, prin lecturi temeinice, şi-a însuşit ideologia socialistă, junele Ciser trece austriece şi ruse. Greutăţile războiului - foametea, mizeria, frigul „oboseala la aplicarea acesteia în cartierele bucureştene. După masacrul muncitorimii din 1905 necontenită a alergăturilor de campanie” - îl răpun pe soldatul Ciser, care cade bolnav de pe străzile Petersburgului, capitala Rusiei, muncitorimea română se solidarizează la pat. cu muncitorii ruşi. Au loc proteste, adunări, acţiuni de solidaritate. Este momentul Tot Nicolae Deleanu aminteşte un episod mai puţin cunoscut din biografia lui Iosif când tânărul socialist Ciser trece la acţiune: „La propaganda pentru conchemarea Ciser: escala acestuia în Valea Jiului, petrecută chiar în timpul mobilizării sale: „Spre acestor adunări în primul rând se afla tânărul Ciser, care, fără oboseală, alerga prin toamna anului 1915, Iosif Ciser reuşeşte ca prin minune să se stabilească în Valea cartierele muncitoreşti şi împărţea manifeste, îndemnând muncitorii să ia parte la Jiului, venind cu foaie medicală, pentru a-şi vedea de sănătate, căci de pe atunci adunări şi să se dezmeticească din moleşeala ce le mistuie viaţa”. Astfel, atitudinea şi suferea de tuberculoza care l-a răpit în floarea vârstei. Astfel, propaganda de acţiunile lui Ciser intră în vizorul autorităţilor, care „l-au înregistrat pe lista neagră”, organizare a reînceput - în ascuns, căci Ciser era mereu urmărit. Au reînceput intenţionând „deţinerea şi expulzarea lui”. Pentru a evita expulzarea, deoarece aceasta întrunirile noaptea prin munţi”. era sinonimă cu interdicţia reîntoarcerii în România, Ciser, aflând de ceea ce i se Chiar dacă stagiul militar, după retragerea sa de pe front, devine, după escala în pregăteşte, părăseşte România. Trece graniţa cu Imperiul Austro-Ungar şi se stabileşte Valea Jiului, un lung şi obositor periplu dintr-un spital într-altul, dintr-o cazarmă întrla Budapesta. Nu are stare nici aici. Pe vremea aceea, aşa erau social-democraţii: mereu alta, este menţinut în armata austro-ungară până în 1917. Când, cu toată lipsa de efectiv în mişcare. Participă la înfiinţarea Secţiunii române a Partidului Social-Democrat din a armatei, soldatul Ciser este lăsat la vatră, inapt pentru serviciu militar. Ceea ce arată Ungaria. Şi la Budapesta, ca şi la Bucureşti, este activ pe tărâmul socialismului. că boala pulmonară, pe care a contactat-o pe front, nu se ameliorase, ci, din contră, se agravase. În caseta tehnică din iulie 1922 numele lui Iosif Ciser apare pentru În 1918 se înfiinţează Uniunea Muncitorilor Mineri din ultima dată în Minerul Ungaria. Iosif Ciser este trimis de uniune în Valea Jiului pentru a organiza în sindicate minerii: „Munca a fost grea, dar şi favorabilă deoarece mizeria împingea de la sine muncitorii în organizaţie”. Roadele sindicale ale muncii Colaborează cu articole la Adevărul, care era ziarul muncitorilor din Ungaria. Traduce sale nu au întârziat să apară. După 7 luni, „muncitorii din Valea Jiului au fost numeroase broşuri de propagandă. Câştigă astfel încrederea tovarăşilor săi socialişti, organizaţi”, circa 13.000 de mineri înscriindu-se în Uniunea Muncitorilor Mineri din care îl vor trimite în 1912 ca propagandist în regiunile miniere. Aşa ajunge, împreună Ungaria. cu un alt tovarăş, Peyer, în Valea Jiului, pentru a organiza muncitorimea minieră. Cum După cum se ştie, Imperiul Austro-Ungar iese înfrânt din război. În Ungaria atunci stăpânirea le interzicea muncitorilor constituirea în sindicate, Ciser încearcă, izbucneşte revoluţia socialistă, „administraţia ţării s-a destrămat, de la Centru nu mai

Iosif Ciser

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

dispuneau asupra ordinei”. În acest vid de putere acum încolo noi vom hotărî de viaţa administrativă, Iosif Ciser ajunge, conform Minerului, şi de soarta noastră. Nu mai dăm un fel de „guvernator” (formulă puţin exagerată…) al cărbuni, până când nu ni se dă Văii Jiului, „dispunând asupra situaţiei, ordonând şi pâine în schimb, iar copiilor noştri conducând întreaga administraţie”. În acele vremuri pace şi sănătate. tulburi, a dat dovadă de echilibru, „căci nu s-a lăsat târât Trimişii guvernului se întorc la de curentele distrugătoare, opunându-se lor cu toată centru fără nici un rezultat. (…) puterea, ba chiar cu riscul vieţii sale, numai să oprească În 20 Noiembrie o mare mulţime vărsările de sânge, distrugerea şi anarhia”. de muncitori se adună în faţa minei Câteva din faptele lui Iosif Ciser la sfârşitul anului de Vest. Agitatori inconştienţi şi 1918 în Valea Jiului sunt evocate cu multă căldură şi cu fără răspundere - mulţi prizonieri lux de amănunte… discursive de dr. Dominic Stanca, fiul reîntorşi de curând din Rusia - şi preotului Avram Stanca: agenţi plătiţi de interese oculte „Muncitorimea minieră se mişcă şi ea. Organizaţia aţâţă mulţimea contra comermuncitorească s-a pus în acţiune. Capitalismul a primit cianţilor evrei (…). lovitura de graţie. Revoluţia a eliberat şi sufletul obidit Comercianţii, consternaţi, îşi al muncitorilor de mină. Şi ei se pregătesc de sărbătoare. închid obloanele în grabă, tremură Îşi întăresc legăturile. Tovarăşul lor Ciser e sufletul cu toţii aşteptând evenimente grave. mişcării. E mare orator, cu toate că e autodidact. Admir Sfaturile, încunoştinţate de cele ce talentul şi bunătatea acestui om, vorbele lui cad ca şi se pregătesc, iau repede măsuri de ploaia caldă pe holda înverzită, avântă mulţimea ahtiată apărare, Ciser fuge în faţa după libertate. (…) Cuvintele lui Ciser cad ca lovitura de muncitorilor (…). Cu vocea lui de măciucă în sufletul chinuit al minerilor. arhanghel opreşte mulţimea: - Tovarăşi! Fraţilor! - strigă Ciser. A sosit şi ziua - Sunteţi muncitori organizaţi? le noastră. Vremea conţilor s-a terminat. Capitalismul este strigă. Nu vă murdăriţi mâinile şi silit să-şi caute alte cărări, a fost destul din jecmăneală. sufletul de muncitor. Acum, când soarele libertăţii Braţul muncitorului va arăta lumei întregi de ce este noastre a răsărit, acum vreţi să întunecaţi numele cinstit capabil. Punctele lui Vilson se referă şi la noi. Şi braţul de muncitor? Nu se poate, nu vă este permis să faceţi muncitorului trudit va putea hotărî de soarta sa! Aici, în ceea ce vreţi! (…)

Valea Jiului, zece mii de muncitori aşteaptă primăvara, Cuvintele lui Ciser cad greu în sufletele muncitorilor învierea şi braţul cald, puternic, care-l să-l ridice la înfierbântaţi. Braţele agitate se înmoaie, târnăcopul lumină şi căldură din afunzimile pământului pe care-l cade din mâna împăcată. Sufletul muncitorilor s-a liniştit scormonesc. Treziţi-vă! Vremea întunecată a somnului şi împăcat. Dorul răzbunării a fost alungat din inimi de s-a sfârşit, soarele libertăţii trebuie să afle suflete curate simţul de dreptate şi de dragostea aproapelui”. şi oameni hotărâţi de soarta După instalarea administraţiei lor. Înşiraţi-vă în jurul nostru române în Valea Jiului, Iosif Ciser ca un gard de oţel, ca să ne părăseşte bolnav Valea Jiului. apărăm dreptul la viaţă.

Eforturile făcute în Valea Jiului Mulţimea aclamă în delir i-au agravat boala pulmonară. Se vorbele lui Ciser. (…) internează în sanatoriul Elisabeta La început lunei Novembre din Budakeszi, lângă Budapesta. se constituie Sfatul muncitoresc Înzdrăvenit cât de cât, părăseşte din Valea Jiului, cu sediul în sanatoriul pe la începutul lunii Petroşani. (…) Plecăm cu toţii martie 1919 şi se stabileşte la Sibiu, în piaţă. Aici noi cuvântări, noi unde funcţiona Consiliul Dirigent. emoţii. În numele muncitorilor Şi face ce ştia el cel mai bine să mineri ridică cuvântul Ciser: facă: organizează muncitorii.

- Fraţilor! - zice -, La 23 martie 1919 convoacă muncitorii mineri, sclavii delegaţi ai muncitorimii din Ardeal diamantului negru, sunt liberi şi Banat, punând bazele Uniunii acum. În ceasul eliberării lor Muncitorilor Mineri şi Topitori din se întorc cu drag şi cu Ardeal şi Banat, iar Iosif Ciser este înţelegere către ceilalţi sclavi ales secretarul acesteia. Rând pe ai pământului, către ţărani şi le rând, reuşeşte să-i organizeze pe doresc fericire. Nu vă punem mineri, „în primul rând pe cei de la piedici în calea înfăptuirii minele de cărbuni, după aceea de unităţii voastre naţionale, care la saline şi în urmă minerii de la vă încălzeşte sufletul. Nu! Ţinta minele de aur”. Cum nicio Relatarea comemorării este aceeaşi: Liberate, pace stăpânire nu doreşte ca sindicatele din 1926 între popoare. Numai drumul să fie puternice, secretatul Ciser spe care căutam ţinta ni-e altul. a luptat din greu „cu autorităţile, cu Primiţi-ne braţul prietenesc. (…)

Siguranţa, cu jandarmeria şi armata, care pe vremea În 18 Noiembrie Guvernul Maghiar mai încearcă încă aceea dominau situaţia şi fiecare aparte era stăpân o dată să câştige de partea sa Sfatul Muncitoresc din nemărginit în localitatea sa, era guvernator despotic şi Valea Jiului, trimiţând pe Szentiványi, Comisar al conducea după puterile şi vederile sale, împiedicând guvernului, la Petroşeni. Suntem concentraţi cu toţii în muncitorii de a se organiza, deţinându-i, bătându-i până Casinoul funcţionarilor. Comisarul Guvernului salută la moarte şi aruncându-i în beciurile poliţiei, în închisori ambele Sfaturi din Valea Jiului. (…) Szeles, trimisul şi ocne”.

Centrului din Deva, vorbeşte despre pacea între În 1920, când au avut loc alegerile parlamentare popoare. (…) Ciser dă răspunsul în numele pentru Cameră, Iosif Ciser a fost ales deputat. Bun orator, muncitorilor: ca deputat Ciser a fost o prezenţă vie, dinamică, activă în - Domnule Comisar! zice, muncitorii nu mai cred în parlament, luptând cu abnegaţie pentru drepturile vorbe. Minerul care se reîntoarce din mină vrea pâine, muncitorilor: „În tot timpul cât a fost deputat a luptat iar populaţia Republicii Diamantului Negru doreşte din toate puterile pentru apărarea muncitorilor faţă de pace, linişte. Noi scormonim cu sudoarea trupului nostru teroarea autorităţilor civile şi militare şi faţă de patronii, şi cu unghiile însângerate diamantul negru din care duceau campanii nemaipomenite contra lor pentru măruntaiele pământului, cărbunele care întreţine viaţa reducerea salariilor”.

Statului, el mişcă inima şi forţa ţării, pâine dorim în Faptul că a ajuns deputat nu l-a îndepărtat de viaţa schimbul lui şi pace. Aici, acum noi poruncim, noi sindicală. Din contră, a activat şi mai energic în Uniunea netezim cu mâna noastră aspră blocul de cărbune, noi îl Muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat, „a sfărâmăm şi-l scoatem la lumina soarelui ca şi mama luat parte la toate congresele muncitoreşti şi la toate iubitoare pruncul său, cu durere şi sudori de sânge. De şedinţele comisiilor şi comitetelor generale, unde

vineri, 11 noiembrie 2011

cuvântul său avea o greutate mare şi nici nu se închipuia începerea unei acţiuni mai mari, unde să nu-şi fi spus el cuvântul”. În 1920 deputatul Ciser participă „la faimoasa şedinţă a Comisiei generale, unde s-a redactat Memoriul, ce l-a semnat şi el, şi ce s-a înaintat guvernului, în care cereau îndeplinirea doleanţelor muncitorilor, fapt ce a refuzat guvernul şi ce a avut ca urmare greva generală”.

Chiar dacă era deputat, autorităţile au fost pe urmele sale, în timpul desfăşurării grevei generale: „În timpul grevei generale şi el a fost prigonit de autorităţi, dar când a văzut că guvernul, în loc să recunoască drepturile muncitorilor, a început o teroare nemaipomenită contra lor, deţinându-i în masse, a anunţat lucrătorii despre pierderea grevei”. Se află printre primii conducători acuzaţi ca „provocator” al grevei generale de Curtea Marţială din Bucureşti. Se predă, împreună cu alţi tovarăşi, din proprie iniţiativă procuraturii din Cluj, Trei săptămâni zace în arestul poliţiei. Pentru că boala i se agravează, este eliberat. În sanatoriu, se luptă cu „viaţa şi cu moartea timp îndelungat”. Din această bătălie iese învingător, e drept că doar pentru câţiva ani. Îşi reia activitatea de deputat şi de sindicalist. Nu pentru multă vreme însă boala i se accentuează. În vacanţa parlamentară din 1921, se retrage cu soţia şi cei doi copii la Marila, un „loc de vilegiatură” din Banat. Însă „morbul” sindicalismului nu-i dă pace nici aici. În loc să se odihnească şi să se îngrijească de sănătate, aleargă „la sindicatele muncitorilor mineri din Banat, ţinând conferinţe, întruniri şi şedinţe”. Aşa se face că din vilegiatura de la Marila se întoarce la Bucureşti şi mai grav: „Când s-a întors din Banat că abia se mai ţinea pe picioare”.

Chiar dacă era din ce în ce mai bolnav, în 1922 Iosif Ciser mai face o vizită organizaţiilor muncitoreşti din Valea Jiului, cu care, din varii motive, se afla în relaţii nu prea cordiale, încercând să detensioneze relaţiile. Aceasta avea să fie ultima lui vizită ca lider sindical în teritoriu.

Că starea sănătăţii lui Iosif Ciser era una gravă rezultă şi din discuţiile purtate în ultima zi, 11 iulie 1922, a celui de-al patrulea Congres al muncitorilor minieri din România (desfăşurat în zilele de 9-11 iulie 1922). Vă redăm pentru autenticitate aceste intervenţii, care impresionează şi azi prin solidaritatea sindicală degajată, aşa cum au fost redate în Minerul (nr. 7-8/ 15 septembrie 1922): „(…) Tov. Sigismund Kirdly (Lonia), în numele muncitorilor de pe Valea Jiului (…) congresului (…) săi permită să cetească o scrisoare adresată congresului, în numele muncitorilor de pe Valea Jiului, în care cer ca tovarăşului Ciser să i se dea un concediu, pentru a-şi căuta de sănătate şi în tot timpul acesta să-şi capete salariul întreg, ce-l capătă primul secretar de la Uniune, acesta până va trăi el iar, după moarte, să se dea familiei lui acest ajutor pentru a-şi putea creşte copiii şi a-şi întreţine familia până va trăi. Scrisoarea e următoarea: Onorat congres!

Stimaţi tovarăşi!

Noi, delegaţii din Valea Jiului, suntem hotărâţi a veni înaintea congresului cu următoarea propunere şi cerem congresiştilor ca, cumpănind bine propunerea noastră, să aducă, ca Socialişti conştienţi, astfel de hotărâre, prin care să dovedim în faţa muncitorimei industriale: conştiinţa noastră Socialistă. Propunerea noastră e următoarea: Având în vedere că congresul de astăzi a stabilit că tovarăşul Ciser este un tovarăş, care şi-a făcut datoria de muncitor Socialist conştient, în organizarea muncitorilor minieri şi topitori din Ardeal şi Banat, începând încă din

vineri, 11 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

era maghiară. Din 1914 a luat parte salariul ce-l va căpăta aprobă ca spesele de deplasare şi de susţine ale tov. activă la organizarea muncitorilor Primul-Secretar Central, Ciser cerute de tov. Gherman să le suporte Uniunea. Tov. mineri. Şi după ce ne-am rupt de la aceasta atât în prezent, cât şi preş. Gheorghe Muntean (Ocna de fer) spune că Centrala noastră din Budapesta, el a când se va da familiei sale. tovarăşii bănăţeni cer ca lui tov. Ciser să i se dea un fost acela care la 1919 a pus piatra Dacă însă se va face mai concediu până se va însănătoşi, însă nu înţeleg ca tov. fundamentală a Uniunei Muncitorilor bine şi congresul viitor îl va Ciser să fie concediat definitiv şi să nu se mai întoarcă Mineri din Ardeal şi Banat, şi de alege din nou, deci pe timpul la Uniune. Aprobă ca tov. Ciser să i se dea spesele de atunci ca Secretar Central al nostru, până va ocupa (…) din nou deplasare şi Uniunea să suporte cheltuielile de susţinere, şi-a luat parte în întregime, cu cea postul său şi va începe lucru, până i se va da sumele adunate de filialele din Banat. mai mare cinste, din mişcarea va primi salarul acesta.

Tov. preşedinte Gheorghe Muntean (Ocna de fer) pune noastră. În toate părţile a reprezentat Aşadar, acest salariu îl capătă la vot scrisoarea tovarăşilor de pe Valea Jiului şi muncitorimea minieră cu deplină până va trăi şi după aceea propunerea tov. Gherman, care se primesc de Congres cunoştinţă şi experienţă, cu toate că familia sa. cu unanimitate”. el nu a fost miner, dar cunoştinţele Golgoţ I. m.p. (Petrila), După Congresul al IV-lea al Uniunii, boala lui Iosif câştigate prin experienţa vieţii sale ce Teodor Bivolar m.p. Ciser devine galopantă. În după amiaza zilei de 21 august a făcut-o pe teritoriile miniere şi în (Ploieşt), Nicu Rădulescu 1922, la Ocna de fer, Iosif Ciser intră în eternitate. Iosif special la noi în Valea Jiului. m.p.

(Cîmpina), Berţa Ciser, conform lui N. Deleanu, a murit la vârsta de 38 de Dar prin munca peste măsură şi Dumitru m.p.(Lonia), ani de „boala proletariatului: tuberculoza”. încordată care a depus-o din tinereţe, Ohanovits Iosif m.p. (Băiuţ), Minerul (nr. 7-8/ 15 septembrie 1922) relatează pe larg şi mai ales acum în ultimul timp, şi-a Ioan Gostean m.p. (Cheneş), cum a decurs „Înmormântarea tov. Ciser”. Relatarea este zdruncinat cu desăvârşire sănătatea, Minerul nr 9 - 15 septembrie 1930 Bozeşan Emil m.p. (Vulcan), importantă deoarece din aflăm tipicul înmormântării aşa că astăzi nu mai pare a fi om, ci Alexandru Papp m.p. unui sindicalist socialist: numai un corp zdrobit, un mort viu, (Fernezeu), Vasile Sîrbu m.p. „La 21 august orele 6 seara, mult preţiosul nostru aşa că se poate spune că mâine, poimâine va deveni (Petroşeni), Radu Ioan m.p. (Lupeni), Alexandru Molnar tovarăş Iosif Ciser a răposat la Ocna de fer, unde se afla neputincios şi faţă de sine. m.p. (Petroşeni), Francisc Szabo m.p. (Petroşeni), în vilegiatură cu familia sa împreună, pentru a-şi căuta Văzând toate acestea cu propriii noştri ochi, că un Királiy Zsigmond m.p. (Lonia), Schiul Iosif m.p. de sănătatea-i zdruncinată de boala tuberculotică. astfel de om, care este jertfa mişcării, şi din cauza boalei (Aninoasa), Roman Vârtop m.p. (Petroşeni), Romulus Vestea despre moartea tovarăşului Ciser s-a răspândit are lipsă de tratament medical şi îngrijire, noi, cei din Botici m.p. (Vulcan), T. Muntean m.p. (Lupeni), C. ca fulgerul în ţara întreagă. Uniunea a anunţat oficial, Valea Jiului, cerem tovarăşilor, ca să nu ne uităm la el Ştefan m.p.

(Lupeni), telegrafic, muncitorii minieri şi cum moare în faţa noastră, ci ca oameni care Alexandru Elek m.p. (Lonia), toate organele mişcării munrecunoaştem şi respectăm trecutul lui şi având în vedere Traian Iosif m.p. (Baia citoreşti din ţară şi străinătate, că pe familia sa, care azi-mâine va pierde pe cel care Mare), Vasilie Surdu m.p. cu care este în legătură, despre le-a câştigat pâinea, nu o putem trimete în burghezie; (Criştior). pierderea celui mai devotat trebuie să ne îngrijim dinainte ca de acela care s-a Tov. Banciu (Anina), în luptător al lor. Din partea sacrificat pentru noi şi aceasta în următorul mod. numele sindicatelor miniere Uniunei, momentan, a plecat la Noi cerem ca Congresul să treacă la pensie din ziua din Banat, comunică faţa locului tov. Buciumean şi de astăzi pe tovarăşul nostru Ciser, cu plata întreagă de congresului că filialele Gherman, pentru a lua parte la prim Secretar pe care a avut-o, şi în caz că va muri, Uniunei din Banat i-au înmormântarea lui. familia lui cât va trăi, să capete în întregime pensia din propus tovarăşului Ciser Înmormântarea s-a făcut joi, care va putea să trăiască în cinste şi să poată creşte cum încă înainte de asta cu 3 luni în 24 august a.c., în comuna se cade familia rămasă în urmă. de zile şi l-au rugat să Ocna de fer, unde a murit.

Stimaţi tovarăşi! Noi prin aceasta vom dovedi meargă acolo, să-şi caute de Înmormântarea, la dorinţa conştienţa şi datorinţa noastră atât faţă de muncitorimea sănătate, să se recreeze, iar tovarăşului Ciser, s-a făcut fără organizată, cât şi faţă de capitalişti, că nu numai atât timp cheltuielile le vor suporta ei. popă. cunoaştem un tovarăş, până când el e sănătos, tare şi Tov. Banciu declară că La înmormântare a fost putem să stoarcem măduva din el, iar când s-a ruinat şi tovarăşii bănăţeni sunt reprezentată Uniunea prin tov. nu mai poate lucra, atunci îl aruncăm pe stradă ca pe o hotărâţi să susţină pe tov.

Buciumean şi Gherman. Din lămâie stoarsă cu familia sa împreună. Nu! Noi, minerii, Ciser, întrucât e bolnav şi Anina a luat parte tov. Banciu, deşi suntem muncitori tineri organizaţi, am venit din nu-i apt de lucru, cât va trăi secretarul cercual al munadâncul întunecat al acestui congres şi ne-am asunat să dânsul. Arată că în prezent citorilor minieri din Bănat, ne sfătuim despre pâinea noastră de toate zilele şi ca să tov. din Banat au o sumă de corul lucrătorilor metalurgişti punem baze economice Centralei noastre. Tot atunci, bani adunată pentru tov. şi muzica minerilor, cât şi un conştiinţa noastră de socialişti nu ne lasă a pleca de aici Ciser ce îi va pune la Iosif Ciser nu a fost uitat nici după 13 număr însemnat de tovarăşi, până atunci când jertfelor mişcării noastre nu le-am dispoziţie, pentru a se care au voit ca, cu orice preţ, să ani asigurat o bucată de pâine meritată. Prin această hotărâre, deplasa la un loc de ia parte la înmormântarea celui totuşi, nu facem altceva decât să ne îndeplinim datoria. vilegiatură. mai scump tovarăş de luptă al lor. Din Dognecea a luat Toţi acei tovarăşi, care vom primi această propunere, Tov. Gherman roagă pe tov. Ciser să se retragă pentru parte muzica minerilor. Muncitorii minieri de la minele vom stărui ca să întărim şi să împuternicim Centrala, atât un moment de la şedinţă, fiind vorba de persoana lui. din Secui, Doman, Dognecea, Bocşa-Română încă s-au materialiceşte, cât şi moraliceşte, ca astfel şi de fapt să (Tov. Ciser părăseşte sala). Tov. Gherman spune că nu prezentat în număr foarte mare la înmormântare. putem îndeplini hotărârile aduse de noi. Muncitorimea vede garanţie în hotărârea tovarăşilor din Banat, ca ei Asemenea au fost reprezentaţi muncitorii din Reşiţa prin minieră este aceea care şi în trecut şi acum şi în viitor îşi să ajutoreze pe tov. Ciser în caz de boală până va trăi, ci tov. Steinbauher şi Partidul Socialist din Bănat prin tov. va face datoria. el vede garanţia asta numai în Uniune, deoarece trăim Petrovici.

Dragi Tovarăşi Bănăţeni, pe voi vă rugăm să căutaţi vremuri grele şi se poate întâmpla ca filialele Uniunii În semn de doliu şi recunoştinţă faţă de cel mai bun în Banat pentru tovarăşul Ciser o localitate bună de din Banat să fie prigonite şi suspendate de autorităţi şi, tovarăş al lor, în ziua înmormântării lucrătorii din Ocna recreaţiune, ca cel puţin până la toamnă să se odihnească neputând activa, nu vor mai putea da ajutor tovarăşului de fer au suspendat lucrul. Înmormântarea s-a făcut la acolo şi să-şi refacă sănătatea, dacă se mai poate, cel Ciser, iar tov. Ciser a fost nu numai Secretarul filialelor ora 3 p.m. de la locuinţa tovarăşului George Muntean, puţin să salveze ce mai e de salvat. din Banat, ci a fost Secretarul Uniunei întregi şi al unde a răposat tovarăşul Ciser. La orele 2 şi jumătate Să nu gândească tovarăşul nostru Ciser că noi prin tuturor muncitorilor minieri din ţară, pentru aceea cere s-a început aranjarea în coloane pe stradă a tovarăşilor. aceasta voim să-l excludem a muncitorilor minieri, e ca Congresul să aducă o hotărâre, prin care să oblige Câte doi tovarăşi purtau fiecare cunună, înşirându-se departe gândul acesta de noi. Nu! Mai ales astăzi, când Uniunea, ca ajutorul cerut de tovarăşii de pe Valea Jiului unul după altul, în fruntea cortegiului. În primul rând, a organizaţiunile sindicale stau pe baze curat economice, să-l capete tov. Ciser cât va trăi şi după aceea familia fost cununa Uniunei, iar după aceea au urmat cununile excluse de politică. Am veni în contradicţie cu noi înşine, sa pe viaţă întreagă. aduse din partea fiecărui sindicat al minerilor din Bănat atunci când suntem convinşi că un alt Ciser nu se mai Tov. Gherman însă vede lipsa ca tov. Ciser să fie şi apoi a sindicatelor de alte bresle. găseşte azi, care ar cunoaşte aşa bine situaţia minerilor şi ajutorat momentan, pentru a se putea transporta cu Punct la 3 ore s-a scos cosciugul cu mortul din casă ar putea-o reprezenta-o aşa bine ca el pe teren economic; familia sa la un loc de vilegiatură, deci, nu poate aştepta în drum. Aci corul muncitorilor metalurgişti din Anina a aceasta, sincer, o recunoaştem! până vor trimite tovarăşii din Banat banii adunaţi pentru cântat un cântec funebru, după el muzicile minerilor din Subsemnaţii rugăm congresul să chibzuiască bine el, iar tov. Ciser, în momentul de faţă, nu dispune de nici Anina şi din Dognacea au intonat câte un cântec lucrurile şi să hotărască pentru propunere, fiindcă aceasta un ban, pentru aceea cere ca congresul să hotărască ca funebru. După acestea, cortegiul a plecat spre cimitir, este datorinţa noastră Socialistă! momentan să i se dea tov. Ciser de la Uniune spesele de coşciugul fiind purtat de şase mineri, pe care, din când Concluzia: deplasare şi de susţinere acolo şi Uniunea să le suporte în când, îi schimbau alţi şase. Lumea din comunele din Tovarăşul Ciser să fie pensionat cu plata sa întreagă până va căpăta bani din altă parte. Tov. Király (Lonia) împrejurime, curioasă de înmormântarea tovarăşului de prim-Secretar şi întotdeauna penzia lui să fie egală cu

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 11 noiembrie 2011

Ciser, s-a adunat în aşa număr mare, căci a umplut comuna întreagă. În timpul cât aducând prinosul lor celui mai iubit tovarăş pe care l-au pierdut. Patru ani deja au s-a parcurs drumul până la cimitir muzicile minerilor în continuu au intonat cântece trecut de la decedarea tovarăşului Ciser, fără ca să fie şters câtuşi de puţin din funebre. memoria muncitorilor minieri. Personalitatea lui trecutul nu o poate şterge cu uşurinţa Sosit la cimitir, lângă mormânt, corul muncitorilor metalurgişti din Anina din nou care şterge orice lucruri dispărute, din motivul că opera lui depusă în folosul a cântat, după aceea muzicile au intonat câte un cântec funebru. Au muncitorilor mineri este mult mai temeinică ca să dispară urmat vorbirile: din partea Uniunei a vorbit tov. P. Buciumean; din chiar, după un timp mai lung. Mulţi prieteni a lăsat la partea Consiliului Sindicatelor tov. Eftimiu Gherman; din partea decedarea sa tov. Ciser, însă mai mulţi duşmani. Aceştia Partidului Socialist din Bănat Timişoara, tov. Petrovici; din partea erau oamenii aceia care, nu se împăcau cu felul lui de muncitorilor din Anina, tov. Ott; din partea muncitorilor din Reşiţa, vedere a lucrurilor. Azi, când vremea cimentează temelia tov. Steinbauer, şi la urmă a vorbit tov. Banciu, Secretarul Cercual operei sale tot mai mult, aceşti duşmani sunt constrânşi să al Minerilor din Bănat. recunoască dreptatea tovarăşului Ciser şi să-i devină După vorbiri corul a mai cântat un cântec funebru şi muzicile au ulterior prieteni, care îi stimează memoria. Tovarăşul mai intonat câte un cântec funebru, iar la urmă muzicile au intonat Ciser în anii din urmă vedea că boala îl mistuie, şi că nu Internaţionala. va mai avea o viaţă lungă. Din motivul acesta, el de multe Cu acestea s-a terminat ceremonia înmormântării tovarăşului ori îşi exprima dorinţa că ar dori să vadă Uniunea Ciser. În tot timpul de parcurgere şi la cimitir, fotograful, în repetate Muncitorilor Mineri refăcută, după cum a fost înainte de rânduri a fotografiat decurgerea înmormântării (unde s-o afla acele greva generală (din 1920 - n.a.). Mulţi muncitori îl acuzau fotografii? - n.a.). pe nedrept că el ar fi autorul acestei greve, şi poate că încă Pe tovarăşul Ciser îl deplânge soţia şi doi copii orfani, ce au şi azi se mai găsesc de aceia, din motivul că el a fost rămas în urma lui. Trimitem mângâierea noastră familiei tovarăşului oratorul acelei conferinţe, căreia i-a urmat greva. Natural Ciser, asigurând-o că muncitorimea minieră nu-şi va uita de ea, care că aceşti oameni nu voesc să recunoască că greva era bine încă este jertfa sacrificiului scumpului ei soţ, pentru binele pregătită în mijlocul masselor muncitoreşti, de oameni ci munciotoresc”. diferite interese, iar congresul din August o votase cu Într-un patetic articol (care respectă reţeta discursului socialunanimitate şi spiritul muncitorilor înclina atât de mult democrat, articol care ar putea fi chiar discursul rostit la spre greva generală, că nici o forţă n-ar fi putut-o înmormântarea lui Ciser), publicat în ediţia următoare a Minerului împiedica, astfel el numai s-a conformat acelui spirit ce (9-10/ 15 noiembrie 1922), Eftimie Gherman, un alt fruntaş al socialdomnea între muncitori. Totuşi, vremea dovedeşte tot mai democraţiei din România, îşi ia şi el „Rămas bun” de la fostul tovarăş mult că el a fost o personalitate, a ştiut să se acomodeze Iosif Ciser: împrejurărilor şi a ştiut să ridice însufleţirea şi spiritul „Rămas bun, a zis tovarăşul Ciser, când a plecat să se odihnească muncitorilor minieri spre mai bine. În munca sa, era corect sub cerul senin al Banatului, între scumpii lui Mineri, uitând pentru şi cinstit, ceea ce, cu atât mai mult, îi ridică măreţenia Monumentul funerar de la o clipă toate mizeriile vieţii şi toate neajunsurile omului de luptă şi personalităţii sale. A fost altruist, a dorit o lume mai bună, mormântul lui Iosif Ciser jertfă. A plecat să se reculeagă ca, la un moment dat, să se şi pentru aceea s-a jertfit pentru mulţime, care, tot mai reîntoarcă cu forţe noi de luptă. mult, îi devine recunoscătoare”.

O branşe întreagă de oameni şi-a pus întreaga speranţă în el. Muncitorii minieri îl Minerul (nr. 9) aminteşte, la 15 septembrie 1930, că s-au scurs „8 ani de la moartea aşteptau să se reîntoarcă, să-l vază în fruntea lor, ducând lupta mai departe. Şi azi, azi lui” Iosif Ciser: „La 22 august a.c. s-au împlinit 8 ani de când s-a stins din viaţă mult el nu mai este… Ştirea e aşa de necrezută încât nu ne putem închipui că Ciser, care nu regretatul nostru tovarăş Iosif Ciser, fondatorul Uniunei muncitorilor mineri din cunoştea nici o forţă care să i se opună lui, azi să nu mai fie. Vai! Şi, totuşi, trebuie să România. Ciser a activat în mişcarea muncitorească socialistă din fragedă tinereţe ne supunem realităţii… Tovarăşul Iosif Ciser nu mai este. El a murit. până în 1922, când tuberculoza - boala care seceră pe muncitori - l-a răpus nemiloasă. În sunetul de jale al muzicei, în cântecele duioase ale corului, în lacrămile familiei, Timp de 20 de ani, el a luptat pentru binele clasei muncitoare, în vechiul regat ca şi minerilor şi prietenilor lui, în jalea nemărginită a clasei muncitoreşti, tovarăşul Ciser în Ardeal, unde a contribuit la organizarea muncitorilor şi la tipărirea şi răspândirea a plecat dintre noi. El se odihneşte la Ocna de fer, la poalele munţilor şi a brazilor, cu ziarelor socialiste Adevărul şi Glasul Poporului - de care mulţi îşi vor fi aducând ochii îngheţaţi şi corpul ţintuit între patru scânduri doarme în locaşul de veci. aminte - arătând astfel că fără o presă socialistă puternică nu se poate organizare De azi înainte, gura lui nu se mai deschide, nu va mai rosti cuvinte dătătoare de serioasă. După război, a reorganizat muncitorimea minieră, a înfiinţat actuala Uniune, învăţături şi speranţe. La adunări nu vom mai auzi glasul lui falnic de îmbărbătare la căreia i-a fost secretar până la moarte - şi a luptat cu râvnă şi devotament până la luptă şi minunatul lui creier nu va mai fi în fierbere, năpădit de idei şi concepţiuni. sacrificiu pentru înălţarea muncitorimei miniere şi salvarea intereselor ei. Mişcarea I-am fost tovarăş de idei, tovarăş de luptă şi prietin intim, totuşi mi-e greu şi nici socialistă din România şi la special noi, minerii, să păstrăm o vecinică amintire de nu este rolul meu de a-i face biografia. Îmi este greu şi de închegat într-un singur recunoştinţă acelui ce a fost Iosif Ciser”. articol tot ce ştiu ce simţ, ce gândesc şi ce speram de la acest om. Istoria mişcării În articolul „Pelerinajul de la mormântul lui Iosif Ciser”, Minerul (nr. 9-12/ muncitoreşti se oglindeşte în activitatea sa. De numele lui Ciser va fi legată decembrie 1932) marchează împlinirea a 10 ani de la moartea lui Iosif Ciser. Reţinem înjghebarea Uniunei muncitorilor mineri. El a fost principalul promotor de înjghebare din acesta: „La 21 august a.c. s-au împlinit 10 ani de la moartea lui Iosif Ciser, marele al tuturor Uniunilor muncitoreşti din Ardeal şi Banat. El a fost sufletul întregii mişcări. animator al organizării minerilor şi primul secretar al Uniunii noastre. Această dată În special, lui i se datoreşte organizarea şi ridicarea minerilor unde se află azi. a fost comemorată de mişcarea noastră, reîmprospătându-se figura acelui mare Durerea mea personală şi a clasei muncitoare, în special a muncitorilor minieri, e luptător, căruia nu numai minerii, dar întreaga mişcare muncitorească din România nespus de mare, în urma dispariţiei singurului om, care veşnic a stat în picioare, gata îi datorează veşnică recunoştinţă. (…) În ziua de 8 septembrie s-a făcut din iniţiativa de a-şi îndeplini datorinţa fără să obosească, fără să şovăească vreun moment, în Uniunei noastre şi a tovarăşilor din Banat un pelerinaj la mormântul scumpului continuu în primul rând în luptă, niciodată neutru, niciodată în rezervă, spunându-şi dispărut. Au asistat câte o delegaţie din Reşiţa, Secul, Doman, Dognecea, Anina, corul cuvântul lui logic şi hotărâtor în toate privinţele, fără încredere. muncitorilor din Anina, întreaga muncitorime din Ocna de Fer etc. Din partea Uniunei Numele lui Ciser are marele privilegiu de a nu fi menit să dispară odată cu lutul a luat parte tov, Eftimie Gherman, secretarul central, iar tov. Ilie Moscovici a trupului. Voinţa lui de fer, colorata lui muncă, fără preget, jertfa adusă în viaţa lui reprezentat Partidul Social Democrat. La mormânt au vorbit tov.-ii Gherman, întreagă pentru triumful cauzei sfinte muncitoreşti, în sfârşit opera măreaţă de a Moscovici, Hirschvogel - Anina, H. Rausch - Reşiţa şi Bucko Petru - Doman. S-a depus organiza clasa muncitoare, sunt cauze care fac ca renumele lui Ciser multă vreme încă câte o coroană din partea Uniunei, sindicatului muncitorilor mineri din Anina, să trăiască în amintirea muncitorilor de azi şi a generaţiunilor viitoare. secţiunii partidului din Reşiţa şi buchete de flori din partea sindicatelor din Doman, Rămâi în pace îţi zic, tovarăşe Ciser. Rămâi în pace, îţi zic muncitorii minieri, rămâi Ocna de Fer, Dognecea şi Secul. (…) Tovarăşii din Lupeni au comemorat şi ei pe Ciser, în pace, îţi zic prietenii şi toţi aceia care au stat în apropierea ta şi te-au cunoscut. la 21 august, printr-o conferinţă, la care a dat concursul corul muncitoresc din Rămâi în pace, îţi zice o clasă întreagă de oameni, care se desparte de tine cu lacrimi localitate şi au vorbit tov.-ii Ştefan Păcurariu şi Ioan Bauer”. în ochi, rămâi în pace, se aude chiar şi de peste hotare, căci tu ai avut marea În 1935, fruntaşii Uniunii se reculeg chiar de Ziua Morţilor la mormântul lui Ciser. îndrăzneală de a nu cunoaşte hotare. Rămâi în pace pentru totdeauna!”.

Minerul sintetizează aceasta în „Comemorarea lui Ciser”: „S-au împlinit 13 ani de la moartea lui Iosif Ciser, primul secretar al Uniunii noastre. Această dată a fost comemorată la 1 Noiembrie a.c. de către muncitorimea din Ocna de Fer, localitate în Minerul nu l-a uitat pe Ciser care se află mormântul regretatului nostru tovarăş. La solemnitate au asistat toţi Minerul, al cărui prim redactor-responsabil a fost, nu l-a uitat pe Iosif Ciser. Din muncitorii din Ocna de Fier şi din Dognecea, precum şi reprezentanţi ai muncitorimii când în când va comemora personalitatea lui Iosif Ciser. din Steindorf-Anina; delegaţi ai organizaţiilor sindicatelor şi partidului din Reşiţa, La 4 ani de moartea sa, Minerul (nr. 8/ 31 august 1926) publică „Comemorarea lui delegaţii muncitorilor din Bocşa-Montană, corul din aceeaşi localitate şi muzica Iosif Ciser”: „La 21 August s-au împlinit 4 ani de la decedarea tov. Iosif Ciser, minerilor din Dognecea. La mormântul lui Ciser au vorbit tovarăşii Petru Mihăilă, întemeietorul Uniunii Muncitorilor Mineri, secretarul ei până la moarte şi fost deputat preşedintele Uniunii, şi Grigore Şerbu, secretarul regional, care au arătat în parlament. Muncitorimea minieră organizată din ţara întreaga cu durere îşi personalitatea întemeietorului Uniunii noastre. În acelaşi sens a vorbit şi tov. Gavron reaminteşte de pierderea primului ei organizator. Ea nu poate să uite pe acest mare în limba germană, din partea muncitorilor reşiţeni. După comemorare a avut loc o luptător, care a lăsat atâtea lucruri mari şi nobile pentru muncitorimea minieră. În întrunire împotriva scumpetei, la sediul sindicatului. La această întrunire au vorbit anul acesta, ca şi în anul trecut, din partea Uniunei s-a depus o coroană pe mormânt. tov.-ii Mihăilă şi Gavron”.

Tovarăşii din Ocna de Fer în număr mare s-au prezentat în ziua aceea la mormânt, Marian BOBOC