Ziarul Vaii Jiului - nr. 830 - 18 noiembrie 2011

CMYK

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

18 noiembrie 2011 Anul IV Nr. 830 12+4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:30 Apus: 17:01

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3564 lei 1$ = 3,2348 lei 1₤ = 5,0934 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum!

0732.832.824

Disperare mare în tabăra portocalie. În dorinţa de a câştiga electoratul răpit de Moloț & Co.,

În 2012, guvernul portocaliu va pompa 16,2 milioane de lei noi în drumurile judeţene şi comunale hunedorene Îl poate bate Gligor pe Moloţ, cu ajutorul milioanelor de lei de la Guvern, în cursa pentru fotoliul de preşedinte al CJ Hunedoara? Greu de crezut.

În vara acestui an, rezultatele sondajelor anunţate de surse PSD plasau Uniunea Social Liberală la 69 la sută din preferinţele hunedorenilor. Asta în timp ce PDL se zbătea undeva pe la 12-13 procente.

E foarte probabil că, ţinând cont de faptul că ei au fost beneficiarii sondajului, liderii USL au şi băgat puţin în ele. Dar, la nivel macro, cam aşa stau lucrurile în judeţul Hunedoara: USL e lider, Moloţ e câştigător, PDL e praf, iar Gligor trage ponoasele actualei guvernări. Procentul modest atribuit PDL la nivel de judeţ este, mai mult ca sigur, bazat în principal pe rezultatele (a se citi “realizările”) PDL din Petrila,

Weekendul acesta

Alegeri la PSD Petroşani.

Câştigător antecunoscut...

Tiberiu Iacob-Ridzi În zi de relache, când poporul desigur că doreşte şi puţin circ lângă pâinea neagră, PSD Petroşani (fiind în opoziţie) se va

Petroşani şi Vulcan. În restul judeţului, când zici PDL, lumea cam scuipă-n sân. De ce? De foame, de lipsa locurilor de muncă, de pensii tăiate. În general, de viaţă grea.

Drept urmare, Dumnezeu cu mila şi Gligor cu procentul mic. Mic, mic, ca Boc de pitic. În atare condiţii, reacţia guvernului nu a întârziat să apară. La PDL Hunedoara e foame de voturi, Boc a sărit cu loveaua.

Mai simplu ar fi fost, poate, ca PDL să îi identifice nominal pe cei 87-88% dintre hunedorenii care scuipă în sân când aud de Băse, Boc & Co. Şi, sub diverse categorii de ameninţări (cu poliţia, cu concedierea, cu tăierea căldurii sau a pensiilor) să îi someze (pe fiecare în parte, repet) să îşi schimbe opţiunile de vot.

Cum însă pedeliştii hunedoreni sunt la guvernare, deci nu au timp de muncă, s-a găsit o variantă de mijloc: investiţii cât mai multe în judeţ. Astfel, poporul, văzând că se face treabă, poate se va lăsa totuşi convins să voteze bine, deşi n-a prea trăit bine.

Aşa se face că, ieri, când nici măcar frigul nu a mai suportat gerul din casele lupenenilor şi s-a predat, presa centrală a dezvăluit planul guvernului pentru 2012 în privinţa drumurilor comunale şi judeţene.

Potrivit proiectului de buget pe

anul 2012, Guvernul României va distribui în judeţe vreo 360 de milioane de lei pentru construirea şi repararea de drumuri judeţene şi comunale. Cei mai mulţi bani îi primeşte Hunedoara, judeţ condus de liberalul Moloţ, la noi urmând a ajunge 16,2 milioane de lei.

Nu cumva să credeţi că banii ăştia vin pentru că Hunedoara are nevoie de ei mai mult decât ar avea alte judeţe. Ori pentru că Gligor & Co. ar fi bătut pe la uşile Guvernului României până când l-au buzunărit corespunzător pe Boc. Nicidecum.

Lovelele vin pentru că, în Hunedoara mai mult ca în alte judeţe din ţară, PDL este într-o foame (de voturi) mai ceva ca poporul somalez.

De aici şi disperarea PDL Hunedoara de a racola orice persoană care poate atrage mai multe voturi decât actualul activ de partid.

Concluzia? Poporul nu e tâmpit. Drept urmare, se va bucura pentru milioanele de lei noi pompate în drumurile judeţene şi comunale. Şi tocmai de aceea, pentru că nu e tâmpit, tot nu va mai vota cu PDL. Fie asfaltul cât de bun.

Cătălin DOCEA

ocupa de ceva circ. Un circ local, menit să determine alegerea unei noi conduceri.

O conducere nouă, vorba vine, pentru că în simulacrul de cursă vor intra doar oameni vechi, erodaţi, din partid.

Ca să-i ţină în continuare sub papucul portocaliu, Tiberiu Iacob-Ridzi va câştiga şi aceste alegeri interne. Deşi e membru PDL. Şi, în plus, nici măcar nu candidează.

Cum? E simplă treaba. După ce Ioan Rus a fost redus la tăcere cu o ştergere de datorii (ale SOCOM) către bugetul

local, un post de director pentru nevastă, un garaj pentru maşină şi o excursie la Viena pe bani publici pentru el personal, e clară treaba că, şi după realegerea regizată a ex-deputatului Rus în funcţia de preşedinte, PSD Petroşani va continua să facă opoziţie “pe mute”. Aşa cum îi place oricărui şef de oraş şi de partid, deci şi lui Tiberiu Iacob-Ridzi. Şi, ca să nu fie singur (singurul umil, se înţelege), Ioan Rus a ales deja să tacă mâlc în faţa portocaliilor într-o echipă formată din vicepreşedinţi precum: Costel Postolache, cu relaţii bune la UNPR şi

la cotidianul acestui partid, juna Lavinia (care, fiind subalterna lui Rus, n-are încotro), un ilustru necunoscut din Colonie şi, surpriză!, ex-poliţistul Nicolae Florin.

Despre ultimul vice menţionat ştiam, până la un moment dat, că joacă pe altă aripioară a PSD-ului local.

La vârf va mai fi cooptată, am aflat, şi o tanti care le cam trage la măsea. Bună alegere! Era nevoie la partid şi de o specialistă, responsabilă cu lichidele la anul, când va fi sărbătorită o nouă şi monumentală înfrângere a PSD în alegerile locale. La Petroşani. (Cătălin DOCEA)

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 18 noiembrie 2011

Asociaţia schi turism montan PRO PARÂNG,

Providenţa Divină,

O invitaţie provocatoare Frumuseţe la înălţime

În sprijinul celor nevoiaşi

Vernisajul expoziţiei foto - astăzi Muzeul Mineritului Orele 18

Pe data de 17 decembrie, Casa de Cultură „Ion Dulămiţă” din municipiul Petroşani va găzdui un spectacol caritabil organizat de Asociaţia Providenţa Divină. Banii care vor fi strânşi în urma acestui spectacol vor fi folosiţi pentru pachete cu produse alimentare care vor fi donate familiilor nevoiaşe. Asociaţia Providenţa Divină este una creştin-ortodoxă, care doreşte să vină în sprijinul celor aflaţi în dificultate, indiferent de credinţă, rasă şi naţionalitate.

Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2004, iar de atunci şi până în prezent multe familii nevoiaşe au beneficiat de ajutorul oferit de aceasta. În prezent sunt în derulare două proiecte importante pe care reprezentanţii asociaţiei împreună cu parteneri din străinătate dar şi din ţară le desfăşoară.

Primul proiect vizează ajutorarea a 10 familii cu copii mulţi, dar fără venituri, din municipiul Petroşani şi oraşul Petrila.

Proiectul se derulează încă din 2006 în colaborare cu un partener din Suedia. În al doilea proiect este partener Fundaţia „Humanity at Heart” din Marea Britanie,

ZVJ a relatat la momentul potrivit despre acţiunile celei mai active şi, în acelaşi timp, mai discrete asociaţii de turism montan din Valea Jiului: Asociaţia schi turism montan PRO PARÂNG. Astăzi entuziaştii membri ai PRO PARÂNG vă invită să constataţi un lucru… evident, anume că frumuseţea e la înălţime.

Cunoscându-i pe membrii asociaţiei ca oameni serioşi, ne-am întrebat dar despre ce fel de frumuseţi să fie vorba?

Citind invitaţia program ne-am liniştit. E vorba de frumuseţile pe care le aflăm doar la cotele rarefiate ale Parângului sau altor prea frumoşi munţi. Prin urmare, opt membri ai Asociaţiei schi turism montan PRO PARÂNG (Doru Mureşan, Cristian Ţopescu, Tiberiu Feczko, Cazimir Radvanschi, Roland Mihuţ, Mircea Croitor, Corina Leucă şi Elisabeta Ţopescu) şi doi invitaţi speciali (Lidia Nicoară şi Sylvester Nata) au luat prin surprindere natura. Rezultatul îl veţi putea aprecia astăzi, pe simezele Muzeului Mineritului, la vernisajul de la orele 18. Mai consemnăm ca un lucru inedit, că fiecare vizitator va trebuie să bifeze într-un catalog primele 3 lucrări.

Preferinţele exprimate de vizitatori vor constitui punctul de plecare pentru întocmirea Calendarului pe 2012 al discretei şi eficientei asociaţii petroşenene.

Marian BOBOC

Asociaţia „Aşezământul Providenţa Divină Iulian Misionarul” vine şi în această perioadă în sprijinul celor nevoiaşi. Înainte de Crăciun, ONG-ul va organiza un spectacol caritabil, pentru strângerea de fonduri.

acesta aflându-se în derulare din perioada 2009-2010. Prin acest proiect sunt ajutaţi 10 bătrâni cu pensii foarte mici din oraşul Petrila. În fiecare lună aceştia primesc un pachet cu alimente de bază prin intermediul voluntarilor asociaţiei.

Pentru sărbătorile de iarnă, reprezentanţii asociaţiei s-au gândit să organizeze un spectacol de caritate, iar cu banii obţinuţi în urma vânzării biletelor vor fi ajutate 20 de familii nevoiaşe cu pachete care vor conţine produse alimentare. Spectacolul „Poveste de Crăciun”, organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor „Ion Dulămiţă” din Petroşani, va cuprinde un concert de colinde, dansuri, teatru dar şi un program de iluzionism. Momentele din cadrul acestui spectacol vor fi susţinute de elevii voluntari de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Colegiul Naţional de Informatică „Carmen Sylva”, ambele din Petroşani, dar şi Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” din Petrila. Cei care vor să facă o donaţie pot suna la numărul de telefon pus la dispoziţie de asociaţie, 0723.884.281, ori pot depune bani în contul COD IBAN RO26RNCB0165020271980001 deschis la BCR, filiala Petroşani.

Acţiunea se derulează în perioada 17 noiembrie - 17 decembrie 2011.

Diana OSTROVANU Corneliu BRAN

A CONDUS BEAT LA VOLAN ŞI FĂRĂ PERMIS Aviz celor care se urcă la volan, şi băuţi şi fără carnet: pot ajunge la mititica, laolaltă cu şmanglitorii.

Miercuri dimineaţă, poliţiştii din Uricani au efectuat o acţiune pe raza de competenţă, în urma căreia a fost identificat şi reţinut un bărbat de 48 de ani, din localitate, care „poseda” un mandat de executare a pedepsei închisorii. Mandatul este emis din data de 29 septembrie 2011 de Judecătoria Petroşani, instanţă care l-a condamnat la un an de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere şi conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.

A naibii băutură, l-a băgat nu numai în bucluc, ci şi la mititica. Bărbatul a fost depus în Penitenciarul Bârcea Mare, în vederea executării pedepsei.

POLIŢIŞTII DIN VALE AU PROGRAM DE PERCHEZIŢII Poliţiştii din Vulcan, împreună cu efective ale Serviciului de Intervenţie Rapidă şi cele ale IJJ Hunedoara, au efectuat ieri dimineaţă cinci percheziţii domiciliare. Toate în cartierul Colonia de Jos. Aici „a fost depistată cantitatea de 16.540 kg de cărbune brut, pentru care deţinătorii nu posedau acte de provenienţă”, a comunicat Bogdan Niţu, purtător de cuvânt IPJ Hunedoara. Cu atâtea kg de cărbune mai multe familii ar fi trecut iarna.

E cert că în Colonia de Jos furtul de cărbune este la ordinea zile. Tot în cadrul aceleiaşi acţiuni, poliţiştii au depistat şapte persoane, cu vârste cuprinse între 25 şi 61 de ani, care încercau să sustragă cărbune brut dintr-o garnitură de vagoane staţionată în cartierul Colonia de Jos. Ca să zicem aşa, aproape toată colonia fură pentru a se încălzi, dar şi pentru a vinde mai departe. În cauză au fost întocmite 7 dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de furt calificat şi 3 dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat. Cercetările continuă cu suspecţii în stare de libertate.

VIITOR DE AUR ŢARA NOASTRĂ ARE Doi minori din Vulcan, de 17 şi 16 ani, aflaţi în abandon şcolar, neavând vreo temă sau vreo carte de citit, au distrus uşa de acces şi alte bunuri aparţinând unui magazin alimentar din localitate.

Un bărbat de 42 de ani, ruda administratorului alimentării, a sărit pe cei doi. Nu a fost o idee prea bună. Fără nicio urmă de regret, cei doi s-au pus să-l lovească pe bărbat cu o bară metalică. Probabil adolescenţii aveau ceva de reglat cu proprietarul magazinului pentru că în noaptea de 13/ 14 noiembrie au distrus copertina aceleiaşi societăţi comerciale, aruncând peste ea bucăţi de borduri din beton de la etajele superioare ale blocului, situat în cartierul Dallas. Puştii cunosc pe dinafară procedurile poliţiei, şi chiar se mândresc de câte ori sunt arestaţi, pentru că-şi măresc palmaresul de infracţiuni. Tot ei sunt cercetaţi pentru comiterea a cinci furturi de autoturisme şi din societăţi comerciale. Cei doi au fost prezentaţi ieri Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani cu propunere de arestare preventivă. Parchetul a dispus cercetarea acestora în stare de libertate. Cu toate că, este evident, cei doi sunt un pericol public. Dar ce să faci, sunt minori….

Alina PIPAN

www.zvj.ro

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 18 noiembrie 2011

La inaugurarea Bulevardului Mihai Viteazul din Vulcan,

Invitaţiile scrise au fost făcute pe sprânceană Mâine, are loc inaugurarea Bulevardului Mihai Viteazul din Vulcan. La o adică ar fi, de fapt, vorba despre darea în folosinţă a tronsonului de drum întins între sensurile giratorii de la piaţă şi Unic. Fiindcă celelalte două porţiuni sunt deja de mult călcate de anvelopele autovehiculelor.

Evenimentul este programat pentru ora 11:00 şi la el au fost invitaţi să participe nu doar câţi mai mulţi oameni simpli, ci şi notabilităţi ale Vulcanului. Acestora primarul Gheorghe Ile le-a trimis personal invitaţii, semnate însuşi de el, iar nu din acelea cu semnătură-ştampilă. Lucru care-i spune multe unui fin observator. Cum la fel de multe aceluiaşi fin observator i-ar putea spune şi altceva.

Anume faptul că invitaţia, la fel ca şi textul de pe afişul-anunţ amplasat peste tot în Vulcan, este semnată

Ziarul Văii Jiului a elucidat

numai de către primarul Gheorghe Ile. Surprinzător sau nu, dar de pe ambele lipsesc numele şi semnătura viceprimăriţei Angela Stoica. Şi, în plus, în text nu se face nicio referire la Consiliul Local al municipiului Vulcan. Cu al cărui vot a fost, mai întâi, posibilă aprobarea proiectului acestei lucrări şi, apoi, acceptarea părţii de finanţare care-i revine municipalităţii.

Există destule speculaţii în privinţa omiterii voite sau nu a numelui doamnei viceprimar Angela Stoica. Unii pun acest lucru pe seama răcirii aproape complete a relaţiilor dintre dumneaei şi primar. Lucru pe care l-au asociat, cu o săptămână în urmă,

În ceea ce priveşte lipsa menţionării, de pe afişul-anunţ şi de pe invitaţie, a aportului consilierilor locali, problema a fost parcă anume pusă în acest fel. Pentru a crea confuzie şi pentru a le lăsa

Văzând că gluma se îngroaşă, n-am mai stat pe gânduri. Am luat legătura cu Lucian Dragomir, şeful SPADPP, deci şi şeful lui Hodoş. Care ştia exact ce se întâmplase: „Da, avem cereri în acest sens de la proprietarii de morminte.

Este vorba de vreo şase copaci, printre care trei pini, o salcie, un carpen sau aşa ceva.

Nu mai ştiu exact, dar brad nu este. Aceşti copaci prezentau pericolul să cadă pe morminte, vreo doi erau înclinaţi, aveau crengi mari, iar la vreo furtună sau la vreun viscol cu zăpadă riscau să cadă pe mormintele oamenilor. Totul este legal, nu e nicio problemă. Da, e adevărat, lemnul respectiv a fost dat celor care au tăiat copacii, respectiv oamenilor care se ocupă de morminte. Au solicitat acest lucru, susţinând că au nevoie pentru lemne de foc. Este, de fapt, o plată a lor, mai bine preferăm să le dăm lemne, decât bani. Iar dacă dumnealor sunt mulţumiţi, suntem şi noi”.

sprijinul unor alpinişti, deoarece trebuie să se caţere, să taie crengile mari şi abia după aceea trebuie doborâţi. Poate că, citind aceste rânduri, chiar vom fi ajutaţi de alpinişti. Le mulţumim celor care vor dori să ne dea o mână de ajutor. Ar fi bine să fie cât mai repede, până nu ninge, că apoi e greu să-i mai tai. Şi tare ne este frică să nu cadă pe mormintele oamenilor”.

Acestea fiind spuse, credem că am dat un răspuns imediat celor care ne-au telefonat.

Este bine că s-a desluşit suspiciunea şi este bine că administraţia cimitirului face în continuare treabă. Ar fi bine, ca o sugestie, nicidecum ca o critică, dacă la primăvară ar fi scoase şi cioatele, acolo unde ele rămân (nu neapărat numai în cimitir), iar pe locul respectiv să fie plantat alt gen de arbuşti, nepericuloşi. O spunem şi pentru că ştim că în Suedia este o vorbă: „Unde se taie un copac, să fie plantaţi doi, asta dacă vrei să trăieşti sănătos”.

Corneliu BRAN

Misterul din cimitir De când funcţionarul Hodoş a fost numit şef peste administraţia Cimitirului „Central”, totul s-a schimbat în bine.

Fiecare dintre petroşeneni au văzut această schimbare în bine chiar de Luminaţie, la 1 noiembrie. Ieri, pe la prânz, am fost însă sunaţi de un cetăţean. Care s-a recomandat „Vasile, din Petroşani, de la Hermes”. Care ne-a spus că în acea zi au fost tăiaţi câţiva copaci din cimitir, iar „copacii i-au luat ăia care lucrează acolo”. Nu ştia exact cine sunt respectivii şi nici câţi „copaci” sunt, sau dacă aceşti arbori trebuiau tăiaţi din cauza vârstei. I-am mulţumit frumos şi i-am promis că vom vedea despre ce este vorba.

Enigmă desluşită cu final fericit Toate bune şi frumoase, numai că după vreo oră ţâr, ţâr din nou telefonul. O altă persoană, care s-a recomandat Iuli, ne-a spus cam aceeaşi poveste, menţionându-ne în plus că este vorba şi de un brad mare. Nu era vorba de aceeaşi persoană, asta e clar, şi nici nu era vorba de acelaşi număr de telefon.

şi cu absenţa viceprimăriţei Angela Stoica de la botezul nepoatei primarului, eveniment fericit în familia Ile. La care au fost prezenţi şi funcţionari publici din primărie, dar de la care, lucru de mirare pentru mulţi, a lipsit numărul doi din Primăria municipiului Vulcan. Fapt care s-ar datora, dacă e să dăm crezare zvonurilor, împotrivirii categorice a cuiva important din familie.

vulcănenilor impresia dorită de Gheorghe Ile. Cum că acest for legislativ este doar un loc în care aleşii locali doar se ceartă şi în care unii - a se citi consilierii USL şi cel PRM - îi pun beţe-n roate primarului în bunele sale intenţii gândite numai şi numai spre binele comunităţii. Or - s-au întrebat unii dintre aceştia -, asta ar fi explicaţia faptului că, nici până ieri, o parte dintre ei nu au primit invitaţia de a participa la evenimentul de mâine dimineaţă?

Gheorghe OLTEANU

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Se caută un alpinist La o jumătate de oră am vorbit şi cu Hodoş.

Acesta a confirmat spusele şefului său: „Pinul era cel mai periculos, avem cereri de la cetăţeni. Aşa că ne-am pus pe treabă. Mai sunt vreo trei pini care trebuie tăiaţi, avem cereri în acest sens. Am avea nevoie de

Întrebăm pentru dumneavoastră DE DATA ACEASTA DESPRE FACTURILE LA APĂ Munca la un cotidian te învaţă câteva chestiuni. Una dintre ele este faptul că, de cele mai multe ori, oamenii obişnuiţi au probleme cu facturile la apă şi pensiile. Şi, de câte ori se simt blocaţi într-o schemă de calcule de neînţeles, pentru care nu reuşesc să primească lămuriri, oamenii sună sau vin la redacţia ziarului.

De exemplu, un domn întreba zilele trecute, de ce Apa Serv încasează taxa pe apa meteorică şi pluvială dacă nu a mai plouat de atâta timp. Adică, de ce să plătim dacă nu plouă? Lămuririle ni le-a dat purtătorul de cuvânt al societăţii de distribuţie, Gabriela Gomoi. „Taxa pentru apa pluvială se încasează pe apartament, un număr de metri cubi. Media de metri cubi de apă pluvială evacuată pe apartament este calculată de ANM. Aceştia fac o medie pe ultimii cinci ani şi rezultă o sumă care trebuie plătită.

Pentru că toată această apă pluvială este captată în reţeaua de canalizare, pe care o

folosim cu toţii, şi care trebuie întreţinută”.

Treaba este că, prin unele zone din Petroşani, de exemplu, când îi dă Dumnezeu o ploaie mai serioasă, canalizarea este depăşită, şi străzile sunt inundate. Aşadar, din banii încasaţi, frumos ar fi să se şi vadă în teren.

Am mai primit o întrebare de la o familie care s-a trezit cu o somaţie cum că va rămâne fără apă. Aceasta are un branşament separat şi are o datorie la apă de 5 lei. Capul familiei a fost mirat de faptul că, pentru o asemenea sumă, este posibil să rămână fără apă. Dar se poate… „Indiferent dacă clientul are sau nu branşament separat, o datorie la apă mai veche de 45 de zile are consecinţe. Se somează clientul pentru plata facturii restante. Întârzierea generează, implicit, şi penalizări.

Indiferent de suma restantă. Deci, clientul trebuie să plătească restanţa”, explică Gabriela Gomoi. Dacă mai aveţi întrebări, indiferent de subiect, puteţi scrie redacţiei pe adresa de e-mail zvj2008@yahoo.com.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

vineri, 18 noiembrie 2011

Elita înotului românesc îşi dă întâlnire la Hunedoara Pe lista vedetelor apar numele olimpicilor Cameliei Potec şi Ioan Gherghel, în vreme ce CSS Hunedoara va alinia la start cinci sportivi şi are ca obiectiv obţinerea a două medalii.

Cei mai buni înotători, seniori şi juniori I, din România îşi dau întâlnire pentru al şaptelea an consecutiv la Hunedoara pentru a participa la ediţia 2011 a Campionatului Naţional în bazin scurt (25 de metri).

Bazinul de la Hunedoara a fost ales şi în acest an de Federaţia Română de Naţaţie ca gazdă a Campionatului Naţional în bazin scurt (25 de metri), la nivel de seniori şi juniori I (17-18 ani). Drept urmare, duelurile pentru titlurile de campioni naţionali, ediţia 2011, între cei mai valoroşi înotători din ţară se vor da, pentru al şaptelea an consecutiv, în oraşul de pe Cerna. La start vor fi prezenţi 127 de sportivi (50 la feminin şi 77 la masculin) de la 27 de cluburi care vor concura în 34 probe individuale şi în patru probe de ştafetă.

Autorităţile locale şi conducerea bazinului

hunedorean au făcut şi în acest an eforturi desosebite pentru a fi gazde cât mai bune pentru sportivi. „Asigurăm condiţiile legate de temperatura, limpezimea, luminozitatea şi modul de tratare a apei la standardele cerute de Federaţia Română de Nataţie. De asemenea, am amenajat incinta bazinului cu baloane şi aranjamente florale, ca în fiecare an, pentru a crea o atmosferă cât mai elegantă şi competitivă.

Ca noutate, din acest an avem o instalaţie de sonorizare proprie performantă, foarte utilă pentru coordonarea competiţiei. În plus, vom oferi buchete de flori celor care urcă pe podium, la fel ca la marile competiţii”, a spus Dan Colesniuc, directorul executiv al Complexului Sportiv „Michael Klein” din care face parte şi bazinul de înot.

Pe lista de start a competiţiei de la Hunedoara se regăsesc nume grele ale nataţiei româneşti. Evident, cea mai galonată vedetă din concurs va fi campioana olimpică de la Atena 2004, Camelia Potec.

Alături de ea în apă vor intra şi alţi sportivi medaliaţi sau participanţi la olimpiade, campionate mondiale şi europene precum Ioan Gherghel, Dragoş Agache ori mai tânărul Răzvan Tudosie.

Dincolo de interesul pentru a-i vedeta la lucru pe aceşti mari campioni, atracţia publicului se va îndrepta asupra evoluţiei

sportivilor de la CSS Hunedoara. „Ne vom prezenta la start cu cinci sportivi, patru băieţi şi o fată, şi avem ca obiectiv câştigarea a două medalii. Adelina Buzdugan, Alexandru Ancuţa, Cristian Rizan, Daniel Scurtu şi Paul Chiriţoiu sunt cei mai buni juniori ai clubului la acest moment şi sperăm că vor continua şirul rezultatelor bune la Campionatele Naţionale, desfăşurate la Hunedoara. Ancuţa şi Rizan au mari şanse la podium, însă competiţia în bazin scurt e un fel de loterie, întrucât contează foarte mult şansa unui start bun sau a unor mici ezitări a adversarilor. Va fi dificil să

avem prezenţe pe podium, deoarece concurenţa e puternică, iar noi suntem dezavantajaţi de factorul psihologic. Sportivii noştri au doză în plus de emoţii din cauza faptului că vor concura acasă, în faţa părinţilor şi a prietenilor”, a spus Anca Băjan, antrenoare la CSS Hunedoara.

Competiţia a început ieri, la ora 10:00, şi se va încheia duminică seară. În cele patru zile de concurs, dimineaţa de la ora 10 se vor desfăşura seriile preliminarea, iar după-masa, de la ora 17:00, vor avea loc finalele.

DACICUS, ÎN TOP LA KARATE Sportivii de la clubul Dacicus Orăştie au fost la fel de „viteji” ca strămoşii geto-daci la ambele competiţii la care au participat la finalul săptămânii trecute. Ioana Popescu, Horia Luca şi Bogdan Hriţcu au urcat pe podium cu echipele de kumite ale României la Cupa Spartaco-Pucii, desfăşurată în Italia. „Ioana a obţinut medalia de aur, iar băieţii au cucerit argintul, fiind devansaţi de o echipă din Italia cu doi campioni mondiali în componenţă”, a spus antrenorul Nicolae Iordăchescu. „Grosul” sportivilor de la Dacicus a participat, în aceeaşi perioadă, la Cupa Shodan, desfăşurată la Timişoara. La această competiţie, echipa din Orăştie a fost pe locul doi în ierahia pe cluburi, prin oţinerea a nouă medalii de aur, 10 de argint şi şase de bronz.

CALIFICARE UNICAT Echipa de juniori republicani B a clubului Mureşul Deva, antrenată de Gabi Constantin, este singura formaţie juvenilă din judeţ care s-a calificat în play-off-ul Campionatului Naţional la fotbal. Devenii au obţinut biletele pentru grupa de elită, în urma victoriei cu 4-3 reuşite în ultima etapă a sezonului regulat, în deplasare, în faţa echipei CSS Caransebeş. Înaintea ultimei runde, CSŞ Caransebeş, Mureşul şi LPS Banatul se băteau pentru locul şase, ultimul calificant, iar devenii au câştigat lupta în trei, graţie succesului dramatic obţinut pe terenul echipei din Caransebeş.

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 18 noiembrie 2011

Cel mai slab atac din liga secundă Unica echipă hunedoreană din eşalonul secund, Mureşul Deva, a câştigat cu scorul de 7-0 meciul amical susţinut în deplasare, în compania echipei Aurul Certej, din Liga a IV-a. Meciul a marcat revenirea în lotul devenilor a accidentaţilor Dragu şi Alexandru Petresc.

Mureşul, echipa cu cel mai slab atac din liga secundă, seria vest, a marcat cu un gol mai puţin decât în toate cele 13 partide oficiale din campionat, în care a punctat de numai opt ori. „Meciul a fost la discreţia noastră, diferenţa de scor fiind conformă cu realitatea din teren.

Am jucat cu două formule de echipă diferite în cele două reprize, astfel că am rulat toţi jucătorii disponibili.

Vestea bună a partidei este că au revenit accidentaţii Alexandru Petresc şi Dragu, însă ultimul nu e încă sută la sută pregătit fizic pentru un meci oficial”, a spus antrenorul Constantin Olariu.

Tehnicianul echipei devene a precizat că îşi doreşte să

scoată cât mai multe puncte în partidele din ultimele două etape ale turului, cu UTA (sâmbătă în deplasare) şi FC Maramureş Baia Mare (peste două săptămâni acasă), pentru ca pauza de iarnă să fie cât mai liniştită. „Ne dorim să facem cât mai multe puncte pentru a păstra şanse de evitare a retrogradării. La finalul turului, vom analiza dacă mai merită să ne continuăm activitatea în condiţiile financiare precare de la club”, a precizat Constantin Olariu.

Departe de obiectiv În 7 meciuri cu Aurel Şunda pe banca tehnică, gruparea din Liga a III-a, FC Hunedoara a înscris 8 goluri şi a încasat doar 5 goluri. Cele 8 goluri au fost marcate în doar trei jocuri. Foarte puţin pentru o echipă care la începutul campionatului a anunţat că se va implica în lupta pentru promovare. Un alt aspect care spune multe este acela că niciunul dintre goluri nu a fost semnat de atacanţi.

Antrenorul lui FC Hunedoara, Aurel Şunda, pune lipsa eficacităţii alb-albaştrilor pe seama faptului că are în lot jucători nepregătiţi şi atacanţi care nu au dat gol de mai mulţi ani.

"Sunt mai mulţi factori care îngreunează progresul echipei cum ar fi faptul că jumătate dintre jucătorii pe care i-am găsit în lot şi i-am titularizat nu mai jucaseră de opt luni. Este cazul lui Samoilă, Trăşcan, Cuciula şi aşa mai departe sau atacanţi precum Florin Negru şi Magdaş nu au mai dat un gol de trei ani! Aceste aspecte mă fac să mă gândesc că în vară, la Hunedoara, a avut loc o selecţie dubioasă", a declarat Şunda pe Liga 2.ro. Acesta s-a plâns însă şi de arbitraj. „Cu Becicherecu Mic, arbitru ne-a anulat un gol valabil la 1-0 pentru noi. La 2-0 poate altul ar fi fost deznodământul jocului. La Caransebeş am fost sancţionaţi cu un penalty gratuit pen-

tru un presupus henţ în careu la Todea”, a conchis tehnicianul hunedorean.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Minimum patru puncte din şase posibile pentru Jiul Antrenorul echipei Jiul Petroşani, Marin Tudorache, îşi doreşte ca albnegrii să încheie în forţă turul de campionat, pentru a se menţine în cursa pentru promovare. Tehnicianul a precizat că vrea ca echipa să obţină minimum patru puncte din ultimele două jocuri care au mai rămas până la finele turului, cu Gloria Reşiţa (deplasare) şi Naţional Sebiş (acasă). „Sunt mulţumit de atitudinea jucătorilor mei în ultimele etape şi aş fi mulţumit dacă am termina turul neînvinşi, cu încă minimum patru puncte din ultimele două partide”, a spus Tudorache.

www.zvj.ro

CMYK

6 ACTUALITATE Şcoala din container

Învăţătură la periferia civilizaţiei În satul Holdea din comuna Lăpugiu de Jos zece copii sunt obligaţi să facă şcoală într-o baracă-container. Ei sunt în această situaţie de vreo trei ani, deşi autorităţile locale au tot promis că vor repara vechea şcoală. După ultimele declaraţii s-ar părea că abia din primăvara viitoare vor începe lucrările de reparaţii.

Cei zece elevi de clasele I-IV se înghesuie în containerul-şcoală şi, în ciuda condiţiilor improprii, atât ei cât şi părinţii sunt relativ mulţumiţi de faptul că se evită astfel o navetă dificilă de opt kilometri până la şcoala din localitatea Ohaba. Pentru că există numai acest container, care foloseşte drept sală de clasă comună, este evident că nu există nicio toaletă, aceasta fiind improvizată undeva în apropiere. Problematică este şi imposibilitatea copiilor de a se spăla aşa cum trebuie.

Vechea şcoală care ar trebui reparată este în realitate o ruină pentru că nimeni nu a mai avut grijă de ea şi ar fi nevoie de lucrări se-

decât să îi poarte pe navetă. Ar fi foarte bine pentru cei mici dacă ar veni la Ohaba la şcoală. Aici avem condiţiile necesare pentru învăţătură. Primarul a promis că o să reclădească şcoala când va dispune de banii necesari”, a declarat Lelica Goleşie, directoarea şcolii din Ohaba.

Viceprimarul comunei spune că ar fi o şansă ca lucrurile să se rezolve cumva, dar nu mai devreme de primăvara lui 2012. „Deja am început să cărăm din materialele necesare pentru reconstrucţie. Chiar săptămâna trecută am dus nişte ţiglă. Anul ăsta nu mai avem cum să refacem şcoala, dar să sperăm că la primăvară vom putea începe lucrările de recostrucţie, atât pentru şcoală, cât şi pentru căminul cultural. Cam cu

Şcoala din Ohaba oferă condiţii cu adevărat normale pentru învăţătură. Acolo există inclusiv posibilitatea ca elevii să aibă acces la un laborator informatic pentru a se pregăti într-un mediu cu adevărat modern. rioase pentru a o aduce în situaţia de a oferi condiţii normale elevilor din localitate. Directoarea şcolii generale din Ohaba spune că deocamdată nu există altă variantă decât aceea de a aştepta intervenţia autorităţilor locale. „Şcoala din Holdea este deteriorată.

Părinţii preferă să aibă copiii aproape de ei

www.zvj.ro

100.000 lei se rezolvă!”, a declarat Iosif Pogan, viceprimarul comunei Lăpugiu de Jos. Unul dintre părinţi spune că nu poate accepta ideea ca micuţii să fie puşi în situaţia de a face o navetă obositoare la vârsta lor: „Ne este foarte greu să îi punem pe micuţi să facă naveta de la vârsta asta.

Măcar aici putem să îi supraveghem. Oricum este un singur microbuz şcolar care trebuie să facă turul celor nouă sate ale comunei. Pe timp de iarnă trebuie să mergem pe jos trei kilometri până la şosea.

Primarul tot promite de câţiva ani că o să refacă şcoala, dar încă nu a făcut nimic”.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 18 noiembrie 2011

De ce, imediat cum s-a scris la ziar, s-a rezolvat?

De cum m-am pus să scriu articolul apărut marţi, 15 noiembrie, cel referitor la gura de canal din faţa blocului 95 din Vulcan am anticipat reacţia pe care o vor avea unii cititori. Gură de canal lăsată de izbelişte şi, ca să nu se observe lucrul neterminat şi făcut de mântuială, acoperită cu o placă de beton. Peste care s-a pus pământ.

Şi nu m-am înşelat.

Fiindcă spaţiul destinat comentariilor a fost umplut de către câţiva care au văzut în asta un atac la adresa edililor din Vulcan. Fals din moment ce acestora le-am reproşat doar dispariţia scărilor din dreptul blocurilor 43, 44 şi 45, cele de peste drum de Unic. Ceea ce nu este deloc un atac, ci o sesizare întemeiată venită tot de la oameni. Or, miezul articolului era altul.

Era acea gură de canal, nefinalizată ca lucrare, aflată din faţa blocului nr. 95, "NATO", de la Dincă. Pe care se vede că nu a observat-o nimeni dintre cei care au făcut recepţia lucrărilor de pe Bulevardul Mihai Viteazul. Dar pe care eu mi-am permis s-o semnalez. Şi nu fără rost aveam să constat la foarte puţin după aceasta.

În aceeaşi zi, câţiva lucrători au curăţat gura de canal, au betonat-o, iar după aceea i-au montat tot ce îi era necesar (vezi poza). Or, ce este rău în faptul că am semnalat un lucru care nu trebuia nicidecum să le scape privirilor celor anume plătiţi să aibă grijă de asta? Un cetăţean în vârstă, cititor al ZVJ, mi-a spus chiar ieri că exact acest lucru i l-a reproşat cândva primarului Gheorghe Ile. Anume că funcţionarii primăriei care ar trebui să vadă treburi de acest fel stau mai mult prin birouri, când, de fapt, locul lor ar trebui să fie pe teren, să bată oraşul pe jos.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

REPORTAJ 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 18 noiembrie 2011

Un subiect romantic:

Cei care apropie depărtările Cu metafora din titlul de mai sus îi caracteriza regretatul Mircea Andraş pe oamenii care ne lasă corespondenţa în cutiile poştale, oameni alături de care a lucrat o bună bucată de vreme, şi n-aş fi putut găsi o expresie care să li se potrivească mai bine decât aceasta. Într-o vreme în care mesajele electronice par să ia locul scrisorilor de altădată, am vrut să aflu cum muncesc poştaşii, şi aşa am dat peste povestea pe care o să v-o spun în continuare.

Cea mai iubită femeie Când mi-a vorbit despre munca poştaşilor, Maria Czane, diriginta Oficiului Poştal din Petroşani, îmi spunea că, spre deosebire de colegii lor din alte zone, cei de aici trebuie să ajungă şi în cătunele îndepărtate din munţi, să ducă pensii, veşti bune ori întristătoarele facturi. Fie că au de mers la Băniţa, pe Slătinioara ori la Bolii, factorii poştali ajung de fiecare dată la oameni, chiar dacă bat kilometri peste dealuri, prin căldură ori pe vreme rea.

Aşa face, de mai bine de doi ani, şi Gabriela Deneş, o femeie subţirică, pe care cu greu mi-am închipuit-o cărând geanta grea de aproape 20 de kilograme pe dealurile Dâljei. „Merg prin bolovani, prin gheţuri sau prin apă, atunci când plouă. Vara mai e cum mai e, dar în perioada asta se întunecă repede, mai am încă un sector în afară de Dâlja, şi de multe ori ajung pe întuneric, plus că e de cărat, dar n-avem ce face”, îmi spunea doamna Gabriela. Care a recunoscut, râzând, că, la cât sport face involuntar, sigur o să se menţină în formă multă vreme.

De când face sectorul ăsta, a ajuns să-i cunoască pe cei cărora le duce pensiile şi corespondenţa, şi spune că toţi sunt oameni de treabă. „N-am avut niciun fel de problemă cu oamenii, doar drumul e greu şi lung. Fac aproape 15 kilometri la un drum dus-întors, iarna e zăpada până la genunchi, iar geanta nu e chiar uşoară”, mi-a spus Gabriela Deneş, femeia care duce ştiri, reclame, veşti bune ori drame închise-n plicuri pe coclaurile locuite de momârlani.

Evident, pensionarii sunt cei care o aşteaptă de fiecare dată cu bucurie, mai ales că mulţi n-au alţi musafiri în afara femeii cu zâmbet cald şi cu geanta plină de poveşti. „Când le duc pensiile, îmi spun că sunt cea mai iubită femeie din lume”, râde Gabriela.

Ca să fii un bun poştaş, mi-a spus ea, trebuie să ai picioare bune şi, mai ales, să ştii să vorbeşti cu oamenii. Mai apar şi probleme în activitatea de zi cu zi, şi pe astea le rezolvă cu doamna dirigintă, cam ca la şcoală.

spunând că a ales acea ofertă pentru că i-a adus-o poştaşul“, ne spune Maria Czane. În ciuda faptului că Internetul pare să acapareze felul în care comunicăm, diriginta Dirigintele-manager Poştei din Petroşani Spre deosebire de dirigintele de la şcoală, nu se teme de această cel de la Oficiul Poştal nu are în grijă o concurenţă, care e, clasă de elevi puşi pe şotii, ci filiala uneia până la urmă, una dintre cele mai vechi instituţii, care se află constructivă. „Să ştiţi în topul încrederii românilor. Maria Czane, că oamenii încă trimit pe care am menţionat-o şi la început, e un scrisori, şi nu cred că manager cu multe idealuri, dar pragmatică există om care să nu se bucure atunci când deschide un plic şi citeşte un mesaj scris de mâna celui care l-a trimis.

Pe de altă parte, nici Internetul n-ar merge bine fără serviciile poştale, pentru că avem o cotă de piaţă importantă la serviciile de mesagerie, indispensabile comerţului electronic. În orice caz, nimic nu se compară cu scrisoarea scrisă de mână, care aduce comunicarea la un nivel foarte personal”, povestea doamna Maria. Şi chiar dacă pare greu de crezut pe vreme de criză, Oficiul Poştal din Petroşani a reuşit să crească veniturile cu 52 la sută, fiind al doilea din judeţ, după Deva, în ceea ce Maria Czane priveşte eficienţa economică.

Diriginta Maria Czane mi-a spus că a reuşit toate acestea cu perseverenţă şi cu îndrăzneala de a gândi altfel, dar mai ales cu ajutorul tuturor celor cu care lucrează zi de zi, oameni care au înţeles cât de importantă e comunicarea cu cei care au nevoie de serviciile Poştei.

Mai e puţină vreme până când oamenii care apropie depărtările se vor muta într-un sediu nou, potrivit cu vremurile în care trăim şi cu ambiţiile perseverentei doamne care a introdus managementul modern într-o instituţie de tradiţie. Până atunci, e sigur că voi trimite mai puţine e-mailuri de sărbători, pentru că celor dragi le voi scrie ca odinioară…

Ilie PINTEA

în acelaşi timp, pentru că în cei doi ani de când ocupă această funcţie şi-a propus să aducă Poşta în secolul XXI, şi rezultatele proiectelor sale n-au întârziat să apară. Ea crede că în afara muncii de zi cu zi, poştaşii sunt şi oamenii care răspund nevoii de socializare, atunci când e vorba de locurile izolate prin care îi poartă meseria. „Sunt mulţi bătrâni care aşteaptă poştaşul şi doar pentru faptul că au cu cine schimba două vorbe, pentru că poştaşul nu aduce numai facturile, ci şi veştile bune. Nu sunt puţine cazurile de bătrâni singuri pe care factorii poştali îi ajută să îşi cumpere medicamente, cum se întâmplă cu cei din Băniţa, unde casele sunt răsfirate pe dealuri. Ca să vă daţi seama câtă încredere au oamenii în Poştă, o să vă dau un exemplu: distribuiam într-o vreme pliantele unei firme de mobilă din Petroşani, şi cineva a venit să comande ceva

www.zvj.ro

8 AGORA

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 18 noiembrie 2011

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Lunga călătorie a Poporului român către Nicăieri Episodul doi: Pe Mare... a Criză Amănuntul nu scăpă ochiului Marea era zbuciumată: că vigilent al Cârmaciului. Oricum, de-aia nu e pârâu, şi e chiar şi cu maţele lipite, pasagerii mai puteau să mârâie. „Dom' mare! Şi mai era şi Marea Băse, îl abordă un nefericit bugeCriză... Totuşi, pe corabia tar pe Comandant, în rarele ocazii Crizei, problemele începură când acesta îşi părăsea cabina de lux şi trecea, repede, pe punte, ne de la papa... Nu cel de la e foame, dom’le!”. Răspuns: Roma, ci... păpica: „Dacă mai spui o dată minciuna şobolanii cei graşi de prin asta, vă reduc raţia cu 25%!”. „De ce?!”, avu proasta inspiraţie să încală, în lipsă de furaje, întrebe nefericitul. „Tocmai ai cepură să ronţăie şi sacii repetat!”. Din acea zi, bugetar, nebugetar primi strachina cu de rumeguş ce treceau chioară redusă cu 50%. Iar drept mălai pentru nenoro- zeamă rumeguş, tot la fel! „Dom’ Băse, ciţii de pasageri... Ba, se strigă nemâncatul, la o uşă unde dădură şi la varza acră! Pe bănuia că se odihnea Marele Cârmaci, care nu mai îndrăznea să lângă beneficiul că se iasă pe punte!, un sfert nu e o înecară vreo trei în gâldan, jumătate!”. „Ba e, îi strigă curajosul comandant, prin perete! Depinde cine calproviziile ajunseră pe culează! Eu am învăţat tabla înmulţirii la sponci.

Anvers!”.

Pasagerii nu mai ieşeau pe punte: nu mai aveau putere. De strigat, la fel! Toată ziua puntea era goală: se auzea doar ronţăitul de fierăstrău al dinţilor guzganilor care, terminând şi varza murată, în care nu garanţiei de participare la licitaţie şi contravaloarea se înecaseră chiar caietului de sarcini; toţi, trecură la ros - declaraţie privind eligibilitatea participanţilor/ofergrinzile... Doar, din tanţilor; când în când, se - declaraţie privind venitul realizat pe ultimii 3 ani. auzeau din cabinele Garanţia de participare la licitaţie este de 200,00 lei. lor luxoase, vocile Contravaloarea caietului de sarcini este de 50,00 lei. diafane ale fruOfertele în plic închis se înregistrează la Primăria Aninoasa, Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritori- moaselor sirene ului, Agricol şi cadastru, ofertanţii vor transmite ofer- Ruberta şi Lenţi, care jucau nesfârşite tele lor în două plicuri sigilate, unul exterior şi unul interior, care se vor înregistra în ordinea primirii lor, în registrul Oferte, precizându-se data şi ora. Pe plicul exterior se va indica obiectul concesiunii pentru care se depune oferta, iar în plicul interior, care conţine oferta propriu-zisă, se înscriu numele sau denumirea ofertantului, precum şi domiciliul sau sediul social al acestuia, după caz, oferta depunându-se într-un singur exemplar.

Termenul limită de depunere a ofertelor este data de 10.12.2011, ora 10:00.

Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul Primăriei Aninoasa, str. Libertăţii nr. 85, localitatea Aninoasa, jud. Hunedoara, în data de 10.12.2011, ora 11:00. În caz de neadjudecare la două termene consecutive se va recurge la negocierea directă. În situaţia apariţiei unor litigii în legătură cu desfăşurarea licitaţiei publice deschise, acestea se vor soluţiona pe cale amiabilă, fie se va recurg la rezolvarea acestora pe cale judecătorească, instanţa competentă fiind Judecătoria Petroşani.

Contractul de concesiune se va încheia în termen de maxim 20 zile de la data comunicării ofertanţilor a ofertei câştigătoare.

Contestaţiile se transmit la sediul Primăriei Aninoasa, str. Libertăţii, nr. 85, fax 0254.512758, în atenţia Serviciului Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Agricol şi cadastru, până cel târziu la data de 12.12.2011, ora 10:00.

Anunţul se transmite spre publicare azi, 17.11.2011, urmând a fi publicat în data de 18.11.2011, o singură dată.

Primar, Ilie BOTGROS

Anunţ de participare la licitaţie publică deschisă Primăria oraşului Aninoasa, reprezentată legal prin dl. Ilie Botgros, în calitate de primar, cu sediul în str.

Libertăţii nr. 85, cod poştal 335100, telefon 0254.512108, fax 0254.512758, cod fiscal RO4468994, jud. Hunedoara, anunţă licitaţia publică deschisă în vederea concesionării prin licitaţie publică deschisă a terenului în suprafaţă de 500 mp aflat în domeniul public al oraşului Aninoasa, la fosta mină Livezeni, înscris în CF nr. 60021, nr. topo 14541455/1, în vederea desfăşurării de activităţi economice, în scopul creării de locuri de muncă.

Documentele licitaţiei vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi, la Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Agricol şi cadastru din cadrul Primăriei Aninoasa, începând cu data de 18.11.2011 până la 10.12.2011, zilnic între orele 8:00 şi 15:30, respectiv în data de 10.12.2011, până la ora 10:00.

Documentele cerute prin caietul de sarcini sunt următoarele: 1. Persoane juridice - actul constitutiv al societăţii, certificat constatator, certificate de înregistrare fiscală – copii xerox; - ultimul bilanţ vizat de DGFP – copie xerox; - certificat fiscal prin care să se ateste că nu are datorii la bugetul local şi la bugetul de stat. Certificatele vor fi eliberate de instituţiile abilitate din localitatea de reşedinţă a ofertantului şi vor fi depuse în original; - actul autentic de reprezentare, în cazul în care ofertele sunt depuse de împuterniciţii ofertanţilor şi nu de aceştia personal; - copie xerox după chitanţele care atestă plata garanţiei de participare la licitaţie şi contravaloarea caietului de sarcini; - declaraţie privind eligibilitatea participanţilor/ofertanţilor; - declaraţie privind cifra de afaceri realizată pe ultimii 3 ani.

2. Persoane fizice - actul de identitate – copie xerox; - certificatul fiscal care atestă că nu are datorii la bugetul local. Certificatul fiscal va fi eliberat de instituţia abilitată din localitatea de reşedinţă a ofertantului depus în forma originală; - copie xerox după chitanţele care atestă plata

www.zvj.ro

Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330 partide de „toci”...

Primul dădu ortul popii, dar fără popă, din aceleaşi motive de austeritate, un pensionar.

Era prea bătrân, şi oricum făcuse prea multă umbră... mării, cum se exprimă, în cuvântul festiv, însuşi Cârmaciul. Fiind primul deces pe vas, era acolo ca la o sărbătoare...

Pasagerii se bucurară chiar a doua zi de o mărire de porţie: desigur, împărţirea la un împărţitor mai mic dă cu resturi… mai mari.

Dar bucuria fu scurtă: de a treia zi, porţiile se făcură cât premiile Uniunii Scriitorilor: adică... mici!

Furat de mirajul foamei, cronicarul, adică eu, invizibilul scriitor Gheorghe Truţă, uită să spună ce se întâmplă cu prima victimă a călătoriei pe Marea Criză: fu aruncat, creştineşte, în mare... De unde a venit, până la urmă, chiar şi Uscatul... Mă refeream la continente, nu la beregata pasagerilor de pe Corabia Foamei. Oricum, încă era bine: corabia mergea înainte, cu multe-multe succesuri, spre portul speranţei care, e adevărat, nu se zărea, dar căruia toţi, Cârmaci, echipaj, pasageri şi şobolani îi ştiau numele: Nicăieri.

UMOR ÎN HA MAJOR... 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 18 noiembrie 2011

Proză satirică de Petronela Vali SLAVU

De ce ţi-e frică nu scapi! Începuse un nou an şcolar şi, precum toţi colegii din ţară, mă pregăteam intens, pentru celebrele teste iniţiale care, în acest an, au necesitat un efort deosebit. Am realizat modele de teste, matrice, bareme de notare, centralizatoare, procese verbale. Pentru fiecare elev, am gândit măsuri de remediere sau - după caz - de asigurare a performanţei. Pe lângă teste, atâtea alte hârtii aşteptau să fie aşezate în bibliorafturi sau scanate! Eram atentă să raportez corect situaţia absenţelor, să nu uit să cumpăr necesarul de dosare şi folii, să verific dacă nu s-a terminat cerneala în cartuşul imprimantei, să am grijă să nu rămână vreo hârtie fără număr de înregistrare… Cu atâtea griji, aproape că uitasem că se apropia un concurs literar.

Timpul mă presa, aşa că trebuia să scriu ceva. Văzând munţii de dosare din jurul meu, mi-a venit ideea să scriu despre situaţia învăţământului actual.

Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Povestea vorbei” - despre care am scris în numărul trecut - se desfăşoară sub patronajul spiritual al lui Anton Pann, „cel isteţ ca un proverb”. Pentru că multe dintre vorbele înţelepte ale lui Anton Pann se potrivesc situaţiei din învăţământ, le-am folosit în dialogul dintre el - dascălul din trecut - şi domnul Ghinionescu profesorul de astăzi, răpus în lupta cu hârtiile.

Satira pe care am trimis-o la concurs este modul meu de a protesta faţă de birocratizarea învăţământului.

Pe aleile grădinii, se plimbau oameni fără griji. Văzând splendoarea acelui loc şi feţele fericite ale oamenilor, e uşor de înţeles că ne aflăm în Rai. Liniştea se întrerupse atunci când poarta cea mare, de la intrare, se deschise brusc şi îşi făcu apariţia un bărbat speriat, plin de vânătăi şi de cucuie.

- Tu nu ştii să baţi? îl dojeni Sfântul Petru.

- Ba ştiu, dar nu am voie. Altfel, crezi c-aş mai fi ajuns aici? Uite, cucuiul ăsta e de la un telefon mobil, care zbura prin clasă, tocmai când am apărut eu în uşă. Normal, că doar de-aia e mobil… Iar mâna stângă… O, dar m-am luat cu vorba şi nu m-am prezentat: sunt profesorul Ghinionescu.

Sfântul Petru consemnă într-un catastif datele noului venit şi îl puse să semneze.

- Doamne, şi aici aveţi condică de prezenţă? îngână profesorul în timp ce semna. Dacă aveţi şi alte documente pe care trebuie să le completez, încep să regret că nu am ajuns la… concurenţă.

Sfântul Petru îl privi nedumerit şi, fără să-i răspundă, îl trimise la plimbare.

- Chiar pot să-mi încep activitatea, fără să semnez foaia de parcurs, regulamentul de ordine interioară, fişa postului?…

Văzând mirarea de pe chipul interlocutorului său, adăugă: - Ştiţi, infarctul din cauza căruia am ajuns aici mi se trage de la planificări, teste iniţiale, matrice, fişe de interasistenţă, tabele cu activităţi extracurriculare, cursuri de formare continuă, lucrări pentru simpozioane şi sesiuni de comunicări, măsuri remediale, de stimulare a progresului, de asigurare a performanţei…

Bucuros că a ajuns - în sfârşit - în raiul visat, fără munţi de documente de completat, noul locatar porni la plimbare, pe una dintre alei.

Auzind, în depărtare, o melodie, se îndreptă într-acolo. Găsi pe o bancă un bărbat care-i părea cunoscut, cântând la alăută. Văzându-l, acesta se opri din cântat şi îl pofti să se aşeze lângă el.

- Eşti nou venit, nu? Eu sălăşluiesc aici de

peste două sute de ani. Sunt Antonie Pantoleon-Petroveanu.

- Eu sunt profesorul Ghinionescu.

- Ghini, Ionescu - zise Anton Pann, şugubăţ dar văd că nu arăţi chiar ghini!

- Lovitura din frunte e de la oglinda unei eleve, care a zburat în capul meu, când am invitat-o la tablă. Era nervoasă că o deranjasem tocmai când se farda.

- Învăţătura dată rău se sparge în capul tău…

- Vânătaia de la ochi o am dintr-o pauză, când am încercat să despart o elevă care se bătea cu o profesoară, pentru un băiat dintr-a XII-a.

- În certuri cine se bagă, păgubi trebuie să tragă… Dar, ia spune-mi, cum mai e viaţa dascălilor? Că şi eu am fost, cândva, profesor de muzică religioasă.

- În anii electorali, ni se promitea că vom trăi mai bine. Şi chiar nu ne puteam plânge… în fiecare zi am dus-o mai bine decât în ziua următoare.

- Un nebun făgăduieşte şi-nţeleptul s-amăgeşte…

- Uneori, am încercat să ne revoltăm, dar tot degeaba. Era prea târziu.

- Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nşală!

- Ne închideau gura imediat, când porneam câte un protest.

- De te latră un câine, astupă-i gura cu pâine…

- Cu cornuri, mai exact. Dar nu gura noastră, ci a elevilor care primesc lapte şi corn. Noi am tot sperat să le dea şi promisa miere, doar-doar ar fi curs în învăţământ numai lapte şi miere…

- Omul trăieşte cu ce bagă în gură…

- Şi piere cu ce scoate din gură. Trebuia să am mare grijă ce vorbesc…

- De multe ori limba taie mai mult decât sabia. Dar copiii cum mai sunt? Pe vremea mea erau tare respectuoşi.

- Cei de acum sunt respectaţi şi se respectă.

Nu mai pot fi nici măcar certaţi, ca să nu fie lezaţi moral…

- Copilul nepedepsit rămâne neprocopsit…

Am auzit că a fost mare scandal, astă-vară, cu un examen…

- Examenul de bacalaureat, aşa se numeşte.

Lasă, că nu l-au luat nici alţii şi au ajuns acum să facă pe lupii moralişti!

- Vezi bârna din ochiul tău şi nu vorbi p-alt de rău! Dar şi profesorii am auzit că nu s-au lăsat mai prejos la examenele lor.

- La examenele de titularizare, vrei să spui?

Păi dacă acum ies profesori pe bandă rulantă… Nu tu ore de asistenţă, nu tu practică pedagogică… Şi ne mai mirăm ce elevi formează?

- Cu ce dascăl lăcuieşti, aşa carte-alcătuieşti.

- Iar dascălii cu vocaţie sunt prea ocupaţi ca să mai fie… preocupaţi. Au avut grijă cei de sus să-i îngroape în hârtii, să nu aibă mintea odihnită. Aleargă după puncte pentru dosar, mai ceva ca soldatul acela grec, la Marathon.

Cândva se spunea că şcoala e cetatea ştiinţei…

- Ştiinţele sunt uşi, iar cheile lor sunt cercetările.

- Uşile astea scârţâie rău, de o vreme, dar nu se aude scârţâitul până unde trebuie.

- Omul vrednic se face luntre şi punte.

- M-am făcut şi eu luntre şi punte. Să pot supravieţui, mi-am mai luat un job.

- Nevoia învaţă pe om…

- Am lucrat ca ajutor de ospătar, într-un club de noapte, unde se pregăteau elevii de liceu pentru şcoala… vieţii. Nu era bine, dar trebuia să strâng bani de încălzire.

- Nici unele nu sunt rele, dacă te deprinzi cu ele…

- Dacă ştiam că mor de infarct, nu mă mai temeam că voi muri de frig, la iarnă. Alţi colegi mai norocoşi au găsit elevi pe care să-i mediteze, contra cost. Norocul meu că n-am fost niciodată norocos, că ar fi trebuit să plătesc un impozit… Şi când te gândeşti că este unul, la Hamangia, căruia nu i-a mai cerut nimeni impozit. Şi meditează de câteva mii de ani…

Luându-se cu vorba, domnul Ghinionescu

nici nu băgă de seamă că Anton Pann dispăruse. Abia când auzi pe cineva strigându-l, observă că nu mai era pe aleea străjuită de salcâmi. Privi în jur şi bănui că este pe patul unui spital. Glasul asistentei medicale îi confirmă bănuiala: - A fost o operaţie grea, dar a reuşit. Aveţi un vizitator.

Uşa se deschise şi apăru, în salon, şeful său de catedră: - Păi, bine, colega, noi nu ne mai vedem capul de treabă şi tu ţi-ai luat concediu medical? Să te întremezi repede, că ai de centralizat rezultatele testelor iniţiale!

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art. 94 alin. 1 şi 3 din Legea administraţiei publice locale nr.

215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 6 alin. 1 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, se convoacă Consiliul Judeţean Hunedoara în şedinţă ordinară, la sediul acestuia, pentru data de 25 noiembrie 2011, ora 11, cu următoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotărâre privind modificarea tarifelor pentru serviciul de transport public judeţean de persoane; 2. Proiect de hotărâre privind atribuirea unor licenţe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate speciale; 3. Proiect de hotărâre privind modificarea repartizării pe unităţi administrativ-teritoriale a sumei alocate pentru Programul de alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate la sate pe anul 2011, conform HGR nr. 577/1997; 4. Proiect de hotărâre privind aprobarea unor documentaţii tehnico-economice pentru unele obiective de investiţii ale Consiliului Judeţean Hunedoara; 5. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării şi virărilor de credite bugetare în cadrul bugetului propriu al Judeţului Hunedoara pe anul 2011; 6. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării şi virărilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 ale unor instituţii publice din subordinea şi finanţarea Consiliului Judeţean Hunedoara; 7. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării şi virărilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 ale spitalelor publice de interes judeţean; 8. Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării şi virărilor de credite bugetare în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroşani; 9. Proiect de hotărâre privind alocarea de la bugetul Judeţului Hunedoara a unei sume în vederea organizării acţiunilor ce se vor desfăşura în perioada Sărbătorilor de Iarnă 2011; 10. Proiect de hotărâre privind anularea unor credite bugetare, de angajament şi majorarea fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean Hunedoara pe anul 2011, precum şi utilizarea acestuia; 11. Proiect de hotărâre privind aprobarea statului de funcţii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Hunedoara; 12. Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei şi statului de funcţii ale Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Hunedoara-Deva; 13. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi statului de funcţii ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva; 14. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei, statului de funcţii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 15. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei, statului de funcţii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 16. Proiect de hotărâre privind aprobarea unei asocieri în vederea realizării Proiectului ”Sistem integrat informatic pentru administraţia publică locală”.

Preşedinte, Mircea Ioan MOLOŢ

www.zvj.ro

10 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 18 noiembrie 2011

Din nou despre Mădălina,

Fetiţa care la 14 ani a ajuns fugară Cauza - divergenţele de nerezolvat din familie Încheiem în numărul de astăzi cu ultimul episod al poveştii pe care o trăieşte Mădălina, fetiţa de 14 ani, din Vulcan.

Copilul a ajuns în atenţia autorităţilor după ce, în repetate rânduri, a fugit de acasă, la bunica ei, plângându-se de faptul că mama o abuzează. Nu are grijă de ea şi de fraţii ei şi o tot acuză pe fată că ar trăi cu bărbaţi de 30 de ani. Custodia fetiţei se află în atenţia instanţei. Tată ei a cerut custodia, după ce a văzut prin ce dramă trece copilul, care a intrat într-o stare confuză şi nu mai ştie de cine să asculte, cine-i vrea binele, şi de ce nu o scapă nimeni de mama de la care tot fuge şi pe care trebuie să o respecte ca tutore.

Cum s-a ajuns în această situaţie Maria Stroe, mama Mădălinei, a rămas însărcinată cu ea la 17 ani. Pe Mădălina a făcut-o cu primul soţ, pe următorii doi copii cu cel de-al doilea soţ. Ce mai mic, al patrulea, cu toate că poartă tot numele celui de-al doilea soţ, nu este al lui, pentru că a plecat de la el înainte de a rămâne însărcinată. Copiii au crescut în prezenţa bunicii, deoarece mama lor, de câte ori pleca de la câte un soţ, se refugia la mama ei, bunica copiilor. Aşa cum arată şi raportul de la Protecţia Copilului Vulcan, „mama minorilor a fost plecată la muncă în Italia în perioadele decembrie 2008 - septembrie 2009, respectiv iunie 2010 - martie 2011. În timp cât a fost plecată copiii au fost lăsaţi în grija bunicii materne, care a locuit împreună cu cei patru minori în locuinţa doamnei Stroe.

Mama minorilor a trimis diferite sume de bani pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de creşterea acestora şi întreţinerea locuinţei”.

După prima perioadă de locuit în Italia, Maria

Stroe a venit acasă, a născut cel de-al patrulea copil, şi a plecat din nou în Italia. Cam în această perioadă s-a agravat situaţia. Mama şi bunica copiilor au intrat în conflict când copilul de 5 luni, lăsat în grija bunicii, s-a îmbolnăvit la câtva timp după plecarea ei. A fost internat în spital la Timişoara, în stare gravă, cu o formă de astm. De el a avut atunci grijă un unchi, tot el plătind şi tratamentul copilului. Mama a ajuns în ţară după ce a fost externat copilul. A intrat în conflict cu bunica copiilor, Elena Trîncu, şi a dat-o pe aceasta afară din casă. Atunci au început şi fugile repetate ale Mădălinei de la mama ei. Mereu se refugia la bunică. Spunea că mama nu-i hrăneşte cum trebuie, îi pedepseşte prea des pe cei mici, şi vine cu bărbaţi acasă. Bunica a făcut sesizări şi la poliţie şi la Protecţia Copilului, însă Mădălina a rămas lângă mama ei. „Din anchetele sociale efectuate se cunoaşte faptul că între doamna Stroe, mama minorei Mădălina, şi doamna Trîncu, bunica maternă a acesteia, sunt neînţelegeri şi discuţii contradictorii privind modul de creştere şi educare al minorilor”. Bunica a solicitat instituirea măsurii de plasament la insistenţele Mădălinei şi Elenei, sora mai mică. Protecţia Copilului subliniază : „Din anchetele sociale efectuate a rezultat faptul că familia Stroe locuieşte în condiţii decente şi mama prezintă interes pentru creşterea şi educarea minorilor.

Familia Trîncu deţine o garsonieră debranşată de la sursa de alimentare cu energie electrică, termică şi apă rece, şi locuieşte fără forme legale într-o casă fără adresă”. În raportul Protecţiei Copilului nu se menţionează sursa de venit a mamei, care nu are loc de muncă, absenţa soţului, cu care este căsătorită legal, şi care deţine două proprietăţi în Sadu, situaţia medicală a celui mai mic dintre copii şi nici nu se evidenţiază starea de sănătate a copiilor înainte şi după ce au fost preluaţi în totalitate în grija mamei, fără intervenţia bunicii. Însă se precizează faptul că Mădălina a fost propusă

pentru consiliere.

Maria Stroe se scuză şi… acuză Mama minorilor, într-o convorbire telefonică, a menţionat faptul că bunica copiilor este dezaxată, are ceva împotriva ei, şi urmăreşte să-i ia copiii. Are devieri de comportament şi ar obliga-o pe Mădălina să se culce cu bărbaţi de 30 de ani, inclusiv cu unchiul ei. Însă, referitor la aceste acuzaţii, nu a făcut niciodată plângere către autorităţi. Mai mult, când am întrebat-o cum a putut să plece în Italia şi să lase în grija bunicii, pe care o ştia cu comportament deviant, trei copii minori, apoi un al patrulea de doar 5 luni, femeia a spus că Elena Trîncu a avut acest comportament numai după ce ea a plecat a doua oară în Italia. Apoi, s-a contrazis şi a spus că, de fapt, viaţa ei tumultoasă s-a datorat tot mamei, bunica copiilor. „La 17 ani m-a pus să mă mărit. Eu eram copil, nu ştiam ce fac şi eram cu totul sub papucul ei, cum este şi Mădălina acum. Pe Mădălina o pune să se culce cu bărbaţi de 30 de ani. Eu, după ce am venit din Italia, am aflat că Mădălina a plecat de mai multe ori cu bărbaţi mai în vârstă decât ea”. Deci, am revenit cu întrebarea, dacă o ştia pe mama ei ca fiind o femeie abuzivă, de ce şi-a lăsat cei patru copii minori cu ea şi a plecat în Italia.

De ce copiii nu au rămas cu soţul ei? De ce, când a aflat că Mădălina s-ar culca cu bărbaţi, nu a depus plângere la poliţie şi la Protecţia Copilului? La aceste întrebări, Maria Stroe a renunţat la conversaţie. Nici raportul poliţiei, nici cel al Protecţiei Copilului nu au înregistrate asemenea plângeri. Mai mult, există un certificat medico-legal care atestă faptul că minora este virgină. „Eu când am aflat că mama Mădălinei spune că eu o dădeam la bărbaţi, am dus fata la medicul legist. Fata este virgină, deşi mama ei o face mereu curvă în faţă. Vine mereu Mădălina la mine şi spune că mama ei o acuză că se prostituează. Plânge

fata mereu. Am vrut să o duc şi la psiholog, pentru că fata este speriată şi nu mai ştie de cine să asculte. Şi nu înţelege de ce eu îi spun că, până la pronunţarea sentinţei pentru custodie, trebuie să stea la mama ei. De câte ori fuge de-acasă, mă duc cu ea la poliţie, şi ajunge la mama ei. Ea nu mai înţelege nimic”, spune bunica Elena Trîncu.

Mădălina este un copil confuz şi speriat. A ameninţat că se va arunca de pe bloc „În urma celor constatate s-a considerat că nu se impune instituirea unei măsuri de protecţie specială a copilului şi a fost propusă consilierea acestuia. Minora Mădălina este la vârsta adolescenţei, acea fază a dezvoltării marcată prin diferenţiere şi individualizare, iar disensiunile dintre bunică şi mamă pot duce la formarea unui comportament deviant.

Minora îşi schimbă în mod repetat declaraţiile şi domiciliul în fapt (la mamă, la bunică, şi în ultimul rând la tată). Menţionăm că în conformitate cu prevederile Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, obligaţiile privind creşterea şi educarea copiilor le revin părinţilor, aceştia au obligaţia să asigure copiilor orientarea şi sfaturile necesare. Prin sentinţa civilă nr. 6304/ 2001 minora, Maria Mădălina, a fost încredinţată spre creştere şi educare la mamă. În prezent tatăl doreşte reîncredinţarea minorei. Minora declară că este de acord să locuiască la mamă până se obţine o hotărâre definitivă şi irevocabilă sau o ordonanţă preşedenţială de reîncredinţare a tată, iar mama declară că îşi asumă obligaţia creşterii şi educării minorei până la reîncredinţarea acesteia”. Raportul Protecţiei Copilului specifică faptul că mama nu este de acord cu mediatizarea cazului, dar aceasta ne-a sunat de bunăvoie, şi-a exprimat părerea şi chiar a spus că o lasă pe Mădălina să vorbească cu noi liber, pentru că nu are nimic de ascuns. Sperăm din tot sufletul ca în acest caz instituţiile abilitate să fie obiective şi să urmărească interesul minorilor şi integritatea lor fizică şi psihică. Ferească Dumnezeu de o tragedie!

Alina PIPAN

Promisiuni, promisiuni… şi întrebări fără răspuns (deocamdată)

Cine şi de ce are interesul să nu asfalteze drumul care traversează Cheile Jieţului până la hotarul cu Vâlcea?

Bucata de 21 de kilometri din DN 7A - un ghimpe pentru drumari şi minister Există un ghimpe la nivel central, mai bine spus la nivel de Ministerul Transporturilor şi la cei care păstoresc drumurile naţionale, în privinţa DN 7A, drumul care leagă judeţele Hunedoara şi Vâlcea. Altfel nu se explică de ce an de an fâţâie acest drum, care ţine de Hunedoara, ba în custodia celor de la drumuri din Dolj, ba celor din Gorj, ba hunedorenilor şi tot aşa. Este inexplicabil cum, pentru cei 21 de kilometri de drum, care leagă Jieţul de hotarul cu judeţul vecin, nu se găsesc bani, an de an, decât pentru cârpituri, în timp ce imediat după ce ieşi din judeţul Hunedoara drumul e „aţă”, cu asfalt turnat ca la carte, cu rigole de scurgere betonate şi aşa mai departe.

Nu de puţine ori presa din Valea Jiului, inclusiv Ziarul Văii Jiului, a semnalat faptul că bucata de drum respectiv, una de altfel foarte importantă pentru o zonă care se doreşte a fi turistică, dar şi pentru tranzitul judeţean şi naţional, este lăsată de izbelişte. Personal am scris cred că de cel puţin patru ori în ultimii doi ani, atrăgând atenţia despre necesitatea reparării acestui drum. Mai mult, pentru acest drum am reuşit să mă cert la o conferinţă de presă cu un anumit secretar de stat de pe la Ministerul Economiei (cercetat acum penal alături de alţi câţiva, pentru o serie de infracţiuni economice săvârşite în domeniul ener-

www.zvj.ro

getic), pentru că am cutezat să-i prezint fostului ministru Adriean Videanu cum stă treaba cu drumurile şi cu Ministerul Economiei (şi Comerţului pe-atunci). Explicându-i clar că nu se poate comerţ fără drumuri şi viceversa, în timp ce respectivul secretar de stat întreba nonşalant şi jignitor, pe un ton şmecheresc: „Alo, domnu`, ce treabă are ministru Videanu cu drumurile?”. După ceva timp, la emisiunea „Verde-n faţă”, de la Kapital TV, am adus aminte, cam ori de câte ori am avut ocazia, de acest drum, am spus de promisiunile nenumărate făcute de miniştrii, prefecţi, drumari sau primari. Fie că în studio s-a aflat prefectul judeţului, Attila Dezsi, fie vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Costel Avram, fie Dorin Gligor, mai marele pedeliştilor din judeţ, sau primarii Tiberiu Iacob-Ridzi şi Ilie Păducel, ori deputatul Monica Iacob-Ridzi, am încercat de fiecare dată să le smulg un răspuns, convins fiind că problema aceasta se va rezolva într-un final.

Peticire şi iar peticire - bani azvârliţi degeaba Mare lucru la toate demersurile presei, nu numai ale mele, ci şi ale multor colegi, nu s-a rezolvat. Poate doar miliardele investite în vara trecută pentru cârpire, imediat după sfinţirea Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Groapa Seacă, unde mulţi şi-au rupt atunci maşinile, inclusiv politicienii

prezenţi. Ce ne facem însă cu aceste cârpituri şi peticiri, ţinând cont că ele, după o iarnă, nu vor ţine, iar la anul, gropile vor fi şi mai mari decât înainte? Şi spun asta, conştient că nu se va face nici anul viitor mare lucru la cei 21 de kilometri de drum. De ce? Deoarece drumul a fost din nou trecut de la Hunedoara la Dolj, probabil ca să mai ia de pe umerii drumarilor din judeţ povara apărării în faţa ziariştilor, care din nou vor umple pagini de ziare şi la anul pe acest subiect. Se va motiva din nou de către factorii judeţeni că drumul e la Dolj, că nu cei din Hunedoara sunt de vină şi fiecare va da vina pe altcineva. Pe de altă parte, există semnale tot mai clare că în proiectul pentru bugetul de stat, de anul viitor, Ministerul Transporturilor nu are în vedere acest drum. „Drumul lui Băsescu”, spre Herculane, va avea alocaţi bani, chiar destul de serios, dar DN 7A nu.

Explicaţiile şi poveştile nu ţin de cald Explicaţia dată de primarul Ilie Păducel la emisiunea „Verde-n faţă” de miercuri nu prea m-a mulţumit, nici pe cetăţeni. „Se va face din alte resurse, nu neapărat de la minister”, este ceva aproximativ, neexact. Am mai auzit promisiuni din astea, nu e prima oară şi de aceea l-am rugat pe primar să bată fierul cât e cald, pe la Bucureşti, înainte de votarea bugetului central, pentru că timp ar mai fi.

Prefectul judeţului, Attila Dezsi, ne spunea tot

la o emisiune, destul de recent, că din primăvară începe licitaţia la lucrările la acest drum.

M-aş mira, fără să încerc să-l supăr pe prefect, dar parcă şi asta am mai auzit-o, ba încă una şi mai tare: se face licitaţia în toamnă, ca din primăvară, imediat ce se topeşte zăpada, să înceapă lucrările din plin. Iată, este mijlocul lunii noiembrie şi nici vorbă de licitaţie de lucrări. Probabil aşa va fi şi la primăvară, va trece luna martie, apoi aprilie, chiar şi mai, iar prin iunie din nou ni se va zice că după rectificarea de buget vor face şi vor drege.

Cert este că pentru un amărât de drum, de 21 de kilometri, care traversează probabil cea mai frumoasă zonă din Valea Jiului, nu se găsesc fonduri, iar pentru alte prostii există mereu.

Românului îi place să lase treaba neterminată, sau, şi dacă o termină, finisajele lasă de dorit.

Ceea ce face ca lucrul respectiv să-şi piardă din măreţie, din amploare. Aşa şi cu acest drum: au făcut drumul la Vâlcea, au făcut Transalpina, iar singura bucată din zonă rămasă neasfaltată o lasă pentru strămoşi. Ceva nu e în regulă şi se pune întrebarea totuşi: cine are interesul să ţină izolată Valea Jiului, mai ales după ce minele cad unele după altele ca la jocul de domino?

Bine ar fi să ne înşelăm şi ministerul să ne contrazică. Numai că, din păcate, toate semnalele duc din nou exact la ceea ce s-a întâmplat şi în anii anteriori. Deja vu toată chestiunea, nu vi se pare?

Corneliu BRAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 18 noiembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală.

Telefon 0724.853897 Vând garsonieră str. 1 Decembrie 1918, bl. 97, ap. 18. Cu plata în rate.

Telefon 0740.463442 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

DIVERSE Vând 2 calorifere din fontă, 21 de elemenţi bucata, 300 de lei/ calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi 65 lei şi un calorifer 4 elemenţi 52 de lei, fam. Zsiros Alexandru, str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54, Petroşani, tel.

0354.109473.

ANGAJĂRI

DECESE

TRENKWALDER angajează urgent operatori revizii instalaţii gaz, autorizaţi ANRE III. Relaţii la telefon: 0752.035.479/ 0256.293.608.

Colectivul de salvatori minieri din cadrul Salvamin Petroşani este alături de colegul lor Daniel Ianc în greaua încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei IANC MARIA Sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Club Striptis de lux din Craiova angajează fete (cu sau fără experienţă).

Salariu foarte atractiv.

Telefon contact 0785296522

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Preţuri fără concurenţă!

Servicii complete pentru maşina ta.

Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice.

Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi 0722.937928 Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

VÂNZĂRI Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Detalii la telefon 0765.380836.

Vând teren, Jieţ-Androneşti, în vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

HOROSCOP

Colectivul şi conducerea din cadrul Staţiei Centrale de Salvare Minieră Petroşani sunt alături de Daniel Ianc în marea durere pricinuită de decesul mamei IANC MARIA Sincere condoleanţe familiei îndurate!

Anunţ privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu M.E.C.M.A. – D.G.R.M. – S.C. CONVERSMIN S.A. BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti, str. Mendeleev, nr. 36-38, prin împuternicit SC ICPM SA PETROŞANI anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru „PROIECTUL TEHNIC DE ÎNCHIDERE ŞI ECOLOGIZARE A MINEI DEFOR - LONEA, JUD. HUNEDOARA” propus a fi realizat în extravilanul municipiului Petroşani, jud. Hunedoara.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM HUNEDOARA din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr.

25, în zilele de luni – joi, între orele 08:00 – 16:30 şi vineri între orele 08:00 şi 14:00, precum şi la sediul SC ICPM SA PETROŞANI, str. Mihai Viteazu, nr. 3, jud. Hunedoara în zilele de luni – vineri între orele 08:00 şi 16:00.

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Hunedoara.

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” S â m b ă t ă , 1 9 . 11 . 2 0 11 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Antigona”

VÂNZĂRI Vând casă şi grădină în zona Valea Ungurului - Vulcan, la 20 m de strada principală, suprafaţă 3.000 de metri pătraţi, preţ negociabil.

Relaţii la numărul de telefon: 0722.448428

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Ţi-e dor de persoane dragi pe care nu le-ai mai văzut de multă vreme şi găseşti o cale de a scurta distanţele şi a afla din nou veşti de la acestea.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Îţi pui energia şi creativitatea în slujba unei activităţi care îţi face mare plăcere şi eşti foarte motivat de roadele spre care te îndrepţi.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Trebuie să treci, iar, cu vederea unele aspecte nefavorabile şi e normal să ai un sentiment de regret. Nu ai dori să faci acest compromis, sufletul tău altceva doreşte, dar raţiunea îţi spune că e o chestiune peste care nu poţi trece fără a plăti preţul care ţi se cere.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Ai noroc să atragi alături de tine oameni inteligenţi de care ai multe de învăţat. Fă echipă cu cei mai maturi, cu mai multă experienţă, şi stai cu urechile pâlnie la informaţiile pe care ţi le împărtăşesc, pentru că le vei putea folosi multă vreme de acum înainte în activitatea ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Ai talentul de a-i ambiţiona pe colaboratorii tăi, dar şi de a-i scoate din sărite, pentru că ideile tale nu sunt îmbrăţişate de oricine.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Eşti copleşit de o stare ciudată, dar preferi să păstrezi emoţiile pentru tine. Ţi-e teamă că, dacă ai mărturisi cuiva ce simţi, ar începe glumele şi ironiile la adresa ta.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Dragostea se măsoară azi în gesturi de sinceritate şi dovezi de adevăr. Dacă te simţi vinovat în relaţia cu persoana iubită, o mărturisire deschisă ar putea repara uşor situaţia.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Pleci la drum motivat de o veste bună despre ceea ce te-ar putea aştepta la destinaţie.

Poate urmează să te întâlneşti cu o personalitate deosebită şi nu vrei să ratezi ocazia, poate unică!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Nu te poţi bucura pe deplin de lucrurile bune de care ai parte, pentru că cineva alături de tine suferă. Eşti influenţat de suferinţa sa şi ţi-e jenă să fii fericit.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Simţi că eşti din ce în ce mai aproape de visul tău cel mai important, dar ar mai fi câteva detalii de rezolvat până acolo.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Trebuie neapărat să pleci la drum pentru a rezolva o problemă care a apărut la o oarecare distanţă de casă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Eşti foarte concentrat la tot ce faci şi mintea ta merge brici, încât dai randament maxim în activităţi intelectuale dintre cele mai dificile.

www.zvj.ro

CMYK

12 DIN JUDEŢ Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 18 noiembrie 2011

De la Strasbourg

Tinerii deveni s-au întors mai europeni Cei cinci elevi de la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva care au reprezentat România în cadrul programului EuroMedScola s-au întors de la Strasbourg. Ei au fost prezenţi timp de două zile alături de alţi aproape 250 de elevi şi profesori din cele 27 de state ale Uniunii Europene şi din 13 ţări vecine de la Mediterana.

Delegaţia României a fost reprezentată de elevii Colegiului Naţional „Decebal” din Deva, Flavia Trifan, Vanesa Vărgaş, Claudiu Codoban, Bogdan Neagu, Raluca Dănescu, însoţiţi de directorul colegiului, prof. dr.

Florin Ilieş.

Decebaliştii, alături de ceilalţi tineri participanţi, cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani, au dezbătut teme abordate de obicei de deputaţii europeni şi au adoptat recomandări privind dialogul social, implicare în societate, migraţie şi integrare, oportunităţi egale, mediu, transport şi energie regenerabilă, precum şi îmbunătăţirea actului educaţional şi creşterea numărului locurilor de muncă. În cadrul sesiunii plenare din aula Parlamentului European preşedintele Jerzy Buzek a salutat implicarea tinerilor în problemele cu care se confruntă parlamentarii europeni, subliniind că „putem să fim mândri de felul în care şi-au asumat responsabilităţi pentru viitorul regiunii euro-mediteraneene, arătându-ne că pot fi liderii politici de mâine”.

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Mihaela PETROŞAN

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 137 18 noiembrie 2011 4 pagini

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (VIII) Am aflat

Paginile 1-4

Cine au fost tovarăşii ortaci redactori-responsabili ai “Minerului” Redactorul-responsabil nr. 2,

Pavel Buciumean Între august 1922 şi august 1928 redactează Minerul Secretarul Uniunii Muncitorilor Mineri din România „Locotenentul” lui Munteanu la greva minerilor de la Lupeni din 6 august 1929 8 luni de temniţă După moartea lui Iosif Ciser, întâmplată în august 1922, Pavel Buciumean îi succede în funcţia de redactor-responsabil al Minerul-ui.

Ca şi predecesorul său, şi Pavel Buciumean ocupă o funcţie executivă, importantă, în Uniunea Muncitorilor din Industria Minieră din România, care era editorul-proprietar al Minerului. Putem spune că date fiind specificul şi formatul publicaţiei (informaţii de la filialele uniunii, demersuri sindicale, relatări ale evenimentelor tragice din viaţa minerilor ş.a.m.d.), această dublă calitate de redactor-responsabil şi de secretar al Uniunii era imperativă. Să nu uităm că funcţia de secretar al unei organizaţii sindicale, politice sau de altă natură are legătură, în primul rând, cu organizarea, deci cu viaţa acesteia.

Buciumean a fost vreme îndelungată secretarul Uniunii, dar nu doar în sindicatele miniere a ocupat funcţii. Cu ocazia Congresului Partidului Socialist şi al sindicatelor din Ardeal şi Banat, desfăşurat la Cluj, între 15-18 august 1920, în Comisia Generală a Sindicatelor a fost ales şi Pavel Buciumean. La Congresul sindicatelor din Ardeal, Banat şi Bucovina din 21 iunie 1921, desfăşurat la Ploieşti, Pavel Buciumean a fost ales în forul de conducere, în Consiliul Sindicatelor. Însă, în cariera sa sindicală are loc în 1928 o cotitură, care avea să-l coste. La Congresul Uniunii Muncitorilor Mineri din România, desfăşurat la Cluj, în perioada 7-9 octombrie 1928, Pavel Buciumean nu mai este ales de delegaţi secretar central al organizaţiei sindicale, locul lui fiind luat de Eftimie Gherman, care îl va înlocui pe Buciumean şi la Minerul. De altfel, în nr. 9-10/ 31 octombrie 1928 al Minerului, Pavel Buciumean dă o comunicare scrisă la 8 octombrie: „Începând cu ziua de azi nu mai sunt secretarul şi angajatul Uniunei. Totodată, nu mai sunt nici redactor al foaiei de breaslă Minerul. Plecând de la Uniune, pe calea aceasta îmi iau rămas bun de la toţi membrii Uniunei”. Această comunicare este ultima contribuţie „publicistică” a lui Bucumean la Minerul. De fapt gararea pe linie moartă a lui Buciumean de către Uniune are rădăcinile înfipte în „prima mineriadă” întâmplată din Valea Jiului în mai 1928 (descrisă pe larg în volum IV al ciclului

6 august 1929. Ziua de sânge de la Lupeni al subsemnatului). Prin urmare, pe fondul neînţelegerilor şi acuzelor ce i s-au adus de către „tovarăşi”, Buciumean părăseşte Clujul, Uniunea şi… Minerul, stabilindu-se la Lupeni. După tonul civilizat al despărţirii era de aşteptat ca Buciumean să aibă o atitudine nerevanşardă faţă de Uniune.

Însă lucrurile nu au stat deloc aşa…

La Lupeni face joncţiunea cu celebrul Munteanu, cel care avea să fie iniţiatorul grevei din august 1929. Întrucât informaţiile referitoare la biografia redactorului-responsabil al Minerului sunt sărace, am încercat să realizăm un portret al lui Pavel Buciumean din relatările din presa anilor 1928-1930. Rezultatul final este unul deloc măgulitor.

Minerul nr 7-8, 15 Septembrie 1922.

Primul număr unde apare ca redactor responsabil Pavel Buciumean

Portret puzzle „Sindicatele noastre din Valea Jiului au încunoştinţat Uniunile şi Confederaţia generală a muncii, de cele petrecute. Imediat au plecat în regiune tov. Mirescu şi delegaţii Uniunilor tov.

Buciumean, Gorghy şi Wangner. (…) În aceeaşi zi a avut loc la Lupeni, o şedinţă în vederea aplanării conflictului. Au participat delegaţii sindicatelor în frunte cu tov. Mirescu şi Buciumean. (…) S-a citit contractul colectiv şi delegaţii noştri au arătat care din puncte nu se respectă. Duminică dimineaţa a avut loc o nouă conferinţă în Petroşani la care au luat parte tovarăşii Mirescu, Buciumean, Gârbovean, Batici şi peste 50 de delegaţi ai sindicatelor muncitoreşti din localităţile Lonea, Lupeni, Petrila, Aninoasa şi Petroşani”.

(Socialismul/ 27 mai 1928) „Tov. Buciumean, secretar general, arată că de peste trei ani sindicatele Uniunei noastre abia acum se întrunesc din nou în congres (7-8-9 octombrie 1928), deşi conform statutelor trebuia ca deja înainte cu un an să o facă. (…) După redeschiderea congresului tov. P. Buciumean citeşte adresa Uniunii Internaţionale a minerilor, prin care salută congresul şi regretă că nu poate lua parte la dezbateri. Tot asemenea dă citire şi adreselor primite de la Uniunea tovarăşilor minieri din Polonia, Cehoslovacia, Austria, Germania şi Ungaria. Aminteşte că ne-a sosit o

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

autorităţile nu sunt străine de proiectele lui Munteanu şi Buciumean. De altfel, este uşor de înţeles că aceşti indivizi nu pot fi decât, direct sau indirect, în slujba autorităţilor şi în slujba societăţilor care nu văd cu ochi buni mişcarea noastră şi care, întotdeauna, au căutat să sprijine sindicatele galbene, pentru a le avea oricând la dispoziţie. Ca să se vadă şi mai bine trădarea lui Buciumean şi t r a n s f o r m a r e a degradatoare la care singur s-a supus, întovărăşindu-se cu Munteanu, vom arăta aci, mai jos, părerea ce o avea în anii trecuţi despre actualul lui frate de cruce. Iată ce scria Buciumean în Minerul nr.

4 din anul 1924: În ce priveşte toată acţiunea lui Munteanu de la Lupeni, e de remarcat că, în scrisorile sale (către şefii comunişti. Nota red.), menţionează ca înscrişi în secţiunea Partidului Comunist 11 membri şi autorităţile au deţinut 11 muncitori la Lupeni pe care Munteanu i-a denunţat cu numele când a fost întrebat, iar aceşti 11 deţinuţi când au fost Minerul nr 7-8, 31 august 1928. interogaţi, aproape toţi au Ultima ediţie în care apare ca redactor responsabil declarat că nu au Pavel Buciumean cunoştinţă de înscrierea adresă de salut şi de la Uniunea Muncitorilor din lor în secţiune şi asta a făcut-o Munteanu de Porturile României de la Brăila. (Minerul, nr. 9- la sine, fără voia lor şi ei niciodată nu s-au gândit 10/ 31 octombrie 1928) „E vorba, în primul să facă mişcare comunistă, deci s-au desolidarizat rând, de sindicatul de la Lupeni, care, la un moment de Munteanu în faţa pericolului. Aşa lucrează dat, s-a dezafiliat de la Uniunea noastră, şi e vorba comuniştii! În ce priveşte acţiunea lui Munteanu de - în acelaşi timp - de o altă încercare de lovitură a rupe filiala Lupeni de la Uniune şi a o afilia la împotriva unităţii mişcării, lovitură pusă la cale de Consiliul unitar, cât şi purtarea murdară ce reiese o bandă de bătăuşi şi trădători ai cauzei muncito- din scrisorile lui faţă de reprezentanţii Centralei şi reşti, în frunte cu Teodor Munteanu şi cu Uniunii, Comitetul central, la şedinţa ţinută în 16Buciumean. (…) Văzând că-i fuge terenul de sub 18 Martie a. c. (1924) s-a ocupat amănunţit şi a picioare, Munteanu a alergat la o altă soluţie: şi l-a decis: înlăturarea lui Munteanu din mişcarea alăturat acţiunii lui criminale pe Buciumean. Şi iată muncitorilor mineri. Nu l-a exclus, fiindcă nu e că într-o bună zi Valea Jiului a fost umplută de membru al Uniunii Minerilor, ci al Uniunii manifeste roşii, prin care muncitorii erau invitaţi să Constructorilor, şi numai din lipsă de persoane a părăsească sindicatele noastre şi să înfiinţeze fost primit în funcţiune la finala minerilor. Astea sindicate galbene, aşa-zise independente. Ce caută sunt adevăratele păreri pe care Buciumean le avea Buciumean în mocirla trădătorilor clasei despre prea iubitul lui tovarăş de astăzi. Nu ne muncitoare? Foarte simplu: Buciumean însuşi este rămâne decât să-l felicităm, iar muncitorimea un trădător. Din ură şi răzbunare, pentru că anul minieră din Valea Jiului, muncitorimea care e trecut la congresul Uniunii noastre n-a mai fost ales conştientă şi nu permite spargerea sindicatelor ei, ca secretar, astăzi s-a înhăitat cu banda lui acelor sindicate care sunt un patrimoniu sfânt lăsat Munteanu şi are îndrăzneala să vină în numele lor prin jertfa neuitatului nostru tovarăş Ciszer, răposatului Ciszer şi să ceară muncitorilor să facă suntem convinşi că va şti şi ea să-l “felicite” pe noi sindicate. Ce fel de sindicate ar fi acelea, nu e trădător aşa precum îi este meritul: la stâlpul greu de înţeles. E destul să arătăm aici că infamiei. În felul acesta se va sparge buba, se manifestele lui Buciumean au fost tipărite va sparge gaşca profitorilor şi trădătorilor de la tipografia Prefecturii de la Deva. Va să zică, teapa lui Munteanu & Co. În felul acesta se va

vineri, 18 noiembrie 2011

introduce liniştea în mult oropsita Vale a Jiului, liniştea atât de necesară bunei dezvoltări a sindicatelor minere şi luptei lor disciplinate pentru o viaţă mai bună şi pentru înfăptuirea unei ordini sociale în care nu vor fi exploataţi şi exploatatori şi în care va domni respectul muncii, dreptatea şi sfânta libertate”. (Jos trădătorii clasei muncitoare!/ Acţiunea spărgătoare a bandei Munteanu&Buciumean se loveşte de rezistenţa dârză a muncitorimii conştiente; Minerul nr. 6, iulie 1929) „Muncitorii fac toate pregătirile organizatorice serioase şi disciplinate pentru apărarea intereselor şi drepturilor lor. Faţă de această acţiune, huliganul şi agentul provocator Teodor Munteanu la care s-a aliat şi Pavel Buciumean care până acuma a fost de compătimit, iar de-acuma înainte, pentru fapta lui josnică - este dispreţuit de către muncitorii conştienţi, au încercat la Lupeni să provoace dezordine cu ajutorul câtorva beţivani între muncitori, aţâţându-i împotriva tov.

Mihăilă. În toate celelalte localităţi nici nu pot avea îndrăzneala să apară pentru a nu fi huiduiţi.”

(Munteanu capătă un nou adept; Socialismul, nr.

30-21 iulie 1929) „Am fost sesizat personal atunci de intervenţia conducătorilor sindicatelor profesionale din Valea Jiului, toţi social-democraţi, având în frunte pe directorul Uniunii Muncitorilor Mineri din România, dl. Buciuman, care a venit să reclame că agitatorii naţional-ţărănişti ameninţă pe muncitorii care voiesc să muncească şi, pe de altă parte, terorizează chiar pe conducătorii sindicatelor profesionale şi îi împiedică în îndeplinirea sarcinilor lor legale. Delegaţia conducătorilor mi-a cerut intervenţia autorilor pentru reintroducerea legalităţii şi ordinii, pe care ei înşişi o socotesc ca primejduită. Iată ce declară în scris, sub proprie semnătură, d. Buciuman la data de 17 Mai: Conducătorii organizaţiilor muncitoreşti sunt ameninţaţi de massa agitată a muncitorilor cu bătaia şi aceştia nu se mai prezintă printre muncitori şi nici chiar la lucru nu mai pot merge din cauza aceasta. Mai departe: Din partea subsemnatului declar că nu aprob acţiunea de tulburare a muncitorilor din Valea Jiului, că acţiunea aceasta se face de către conducătorii locali ai Partidului Naţional-Ţărănesc. Şi mai departe: Această acţiune are interese străine de ale muncitorilor şi este întreprinsă de persoane străine de muncitori, iar doleanţele muncitorilor, care figurează ca revendicări, sunt numai un mijloc prin care aceste elemente străine de muncitori, care sunt conducători ai Partidului Naţional-Ţărănesc, caută să-i agite. Cel ce subscrie aceste declaraţii nu este nici agent de poliţie, nici jandarm, nici agent liberal, ci este secretarul Uniunii tuturor minerilor, socialistul Buciuman”. (Intervenţia conducătorilor social-democraţi, Minerul, 1929) „În fruntea acestei acţiuni criminale care a dus după sine măcelul de la Lupeni, dl. Rosvan a pus pe Teodor Munteanu, cunoscut agent provocator şi pe Pavel Buciumean, un om dezechilibrat şi înlăturat de multă vreme din mişcarea social-democrată”. (De la Alba Iulia la Lupeni, Viitorul, Anul XXII, nr.

6446, vineri, 9 august 1929) „În ziua de 6 august, s-a petrecut la Lupenii Jiului un incident un ultim incident - care a avut o dramatică desfăşurare şi o tragică încheiere: zeci de muncitori au fost masacraţi; sunt treizeci de morţi şi încă de două ori pe-atâţia răniţi. Măcelul a pornit, de fapt, de la un incident destul de mărunt. Direcţiunea

vineri, 18 noiembrie 2011

minelor din Lupeni refuzase să afecteze pe seama sindicatului “independent” o sumă egală cu salariul pe o zi al minerilor din acea localitate. (…) Aşa au fost sindicatele galbene, aşa a fost cazul aventurierilor liberali Salcă şi Budnariu, şi aşa este - adică a fost - cazul aventurierilor Munteanu şi Buciumean. Au crezut că prin acele aşa-zis sindicate vor amăgi muncitorimea, o vor scoate din sindicatele socialiste şi, apoi, vor provoca spre a putea aduce represiunea. (…) În urma acestui eşec, pus la cale de Munteanu prin atitudinea lui la tratative, muncitorii, au rămas dezamăgiţi. Atunci, ticălosul - care, între timp, păpase banii sindicatului şi era tras la răspundere de Uniunea -, ca să scape, a hotărât să se dezafilieze de la Cluj şi să facă sindicate independente. În acest plan, a fost ajutat de Pavel Buciumean, fost conducător în Valea Jiului şi de mult exclus din mişcarea noastră, şi a mai fost ajutat de prefectul naţional-ţărănist Rozvany, de Siguranţă, de jandarmi şi de societăţi, care sperau să spargă astfel, în mare, mişcarea noastră minieră. Dl. Iuliu Maniu s-a opus înfiinţării de sindicate naţional-ţărăniste şi atunci la tipografia prefecturii din Deva s-au tipărit acum câteva luni manifestele, care în numele lui Munteanu şi Buciumean, îi chemau pe muncitori să părăsească sindicatele social-democrate şi să înfiinţeze sindicate “independente”, - adică sindicate liberalo-comuniste-naţional-ţărănistepoliţiste. Nu le-a reuşit. (…) Aşa că în ultimul timp, sindicatul d-lui Rozvany avea numai câteva sute de cotizanţi - din aproape 4.000 de mineri - ceea ce nu dădea suma necesară pentru salariile lui Munteanu, Buciumean şi ceilalţi.

Aşa se face că cei doi indivizi au pus la cale o adunare de 200 de membri, care a decis să se dea sindicatului salariul pe o zi al tuturor minerilor. Asta ar fi însemnat 300.000 de lei în punga acelor spărgători! Din motive ce o priveşte, societatea a refuzat. (…) că pe Valea Jiului situaţia e gravă, că exploatarea muncii a atins paroxismul, că mizeria acumulează dinamită în suflete, că agenţii liberali Munteanu şi Buciumean îşi fac de cap, că prefectul Rozvany şi organizaţia guvernamentală de la Hunedoara le dau tot concursul pentru spargerea sindicatelor noastre, ceea ce va duce la grave consecinţe, poate chiar ciocniri între membrii noştri şi spărgătorii sindicatelor. (…)

Consiliul regional al sindicatelor muncitoreşti social-democrate din Valea Jiului, întrunit în şedinţă extraordinară la Petroşani, azi, sâmbătă 10 august 1929, ascultând rapoartele conducătorilor locali şi expunerile deputaţilor Flueraş şi Lucian despre cercetările ce le-au făcut, privitor la gravele evenimente petrecute la 6 august la Lupeni, în urma cărora au căzut jertfă zeci de muncitori nevinovaţi, constată că măcelul a fost provocat de Munteanu şi Buciumean, conducătorii sindicatului “independent”, înfiinţat anul acesta în mai, din îndemnul şi cu sprijinul prefectului Rozvany, în scopul de a sparge unitatea sindicatelor noastre amsterdamiste, iar revendicările muncitoreşti au servit acestora numai de pretext; (…) Conferinţa constată cu satisfacţie că masele social-democrate din Lupeni - ca şi din toată Valea Jiului -au fost disciplinate şi au refuzat să se alăture aventurii lui Munteanu, Buciumean şi Rozvany”. (Ziua de sânge de la Lupeni/ Tragicul deznodământ al aventurii lui Teodor Munteanu şi Pavel Buciumean, Socialismul nr. 34, anul XXII, 11 august 1929) „În ziua de 6 August, s-a petrecut în Lupeni (Valea Jiului) un conflict, urmat de un măcel cum nu s-a mai pomenit în ţara românească. La izbucnirea conflictului şi în represiune şi-au dat concursul cu o îndrăzneală drăcească şi cu o inconştientă criminală atât agenţii provocatori T. Munteanu, P. Buciumean, I. Ionescu etc., cât şi organele administrative, în frunte cu fostul prefect Rozvany. Aceşti criminali, buni de pus la zid, au speculat nenorocirile şi mizeria sărmanei muncitorimi de la Lupeni şi, cu inconştienţă, au împins o cursă şi au provocat moartea a 22 muncitori şi 57 răniţi, dintre care 21 grav, internaţi în spital. (…) Măcelul a provenit, de fapt, de la un incident inventat, şi destul de mărunt. Direcţiunea minelor Lupeni refuzase să acorde sindicatului lui Munteanu o sumă de bani egală cu salariul pe o zi al muncitorilor din acea localitate. Din această cauză s-a produs o grevă ordonată (la comandă), impusă cu teroare de agenţii lui Rozvany: Munteanu şi Buciumean, grevă care a dus la ocuparea uzinei electrice. (…) Pentru ducerea la îndeplinire a acestui plan criminal, care era îndreptat exclusiv împotriva noastră, Rozvany şi-a ales de tovarăşi pe Munteanu la Lupeni, Burciulescu în Vulcan şi pe suspectul Pavel Buciumean. El a pus la cale desfiinţarea sindicatului din Lupeni, proclamarea lui ca sindicat independent şi a întocmit un plan care trebuia să ducă la distrugerea tuturor sindicatelor noastre şi crearea de sindicate guvernamentale. Uniunea noastră a făcut tot posibilul pentru a împiedica această crimă, care ar fi însemnat completa distrugere a puterii muncitorimii din Valea Jiului şi îngenuncherea ei definitivă. Nu se poate ca muncitorii din Valea Jiului să fi uitat această contra-propagandă pe care noi am dus-o împotriva tuturor agenţilor provocatori de teapa lui Munteanu, Burciulescu şi Buciumean. (…) Precum se vede de aci e destul de lămurit, la izbucnirea grevei au contribuit 2 interese străine de ale muncitorilor:

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Buciumean anunţă în octombrie 1928 că se se desparte de Uniune şi de Minerul

1. interesul agenţilor provocatori Munteanu şi Buciumean de a pune mâna pe salariul de pe o zi al muncitorilor şi 2. interesul fostului prefect Rozvany de a obţine, sub ameninţare cu grevă, un locşor în bănosul consiliu de administraţie al Societăţii Lupeni. (…) Durerea aceasta, la care se alătură şi pe care o simte întreg proletariatul din România, nu se va şterge niciodată. Minerii nu-i uită niciodată pe fraţii lor căzuţi jertfă din cauza unei provocări idioate a agenţilor originali Teodor Munteanu, P. Buciumean, I. Ionescu etc. Ei au îndemnat pe muncitori la o grevă fără rost, el i-au silit să ocupe uzina, ei i-au povăţuit să reziste şi să nu o părăsească. Dar, când lucrurile sau îngroşat, ei au fost primii care au fugit. El n-a murit aşa cum ar fi trebuit. În ultimul moment a trecut de partea autorităţilor. (…) Toţi vinovaţii, fără deosebire, trebuiesc pedepsiţi. Sângele nevinovaţilor căzuţi jertfă o cere, lacrimile văduvelor şi orfanilor o impune, Rozvany, Munteanu, Buciumean, procurorul, ofiţerii, reangajaţii de jandarmi trebuiesc daţi judecăţii şi aspru pedepsiţi. “(Masacrul de la Lupeni/ Acţiunea criminală a aventurierului Teodor Munteanu şi a tovarăşilor săi a dus la măcelărirea a zeci de muncitori nevinovaţi, Minerul, Anul XI, nr. 7-8, 1 septembrie 1929) „S-au operat arestări, între care se află şi agitatorii Munteanu şi Buciumean…” (Evenimentele de la Lupeni, Patria, anul al XI-lea, nr. 174, sâmbătă, 10 august 1929) „…şi în loc de un singur steag şi o singură credinţă - Proletari din toate ţările, uniţi-vă - au arborat alte steaguri şi mai multe credinţe. Numai era dar nevoie ca să se amestece în această sfadă muncitorească şi dl. prefect Rosvan, venind şi d-sa cu un steguleţ sindical şi încredinţându-l muncitorilor transfugi Buciumean şi Munteanu”.

(Lupta, nr. 2.322, Anul VIII, Duminică 11 August 1929) „Şi aşa din noiembrie 1928 până azi, - 10 luni au trecut, - fără ca muncitorii să cunoască soarta contractului colectiv şi ce se va alege cu revendicările lor minimale.

Această lungă tărăgănare în definitiva fixare a contractului colectiv a creat în prima linie acea stare de permanenţă nemulţumire, iritare şi agitaţie în sânul muncitorilor din Lupeni, care stare a mai fost exploatată de agenţi ca Munteanu şi Buciumean”. (Ce nu s-a scris încă despre Lupeni, Lupta, nr. 2339, Anul VIII, Sâmbătă 31 August 1929) „Duminică 11 august a avut loc, la Petroşani, şedinţa consiliului sindical regional, la care au participat delegaţi de la toate minele din Valea Jiului. La această şedinţă, luându-se în discuţie stările de la Lupeni şi faptele petrecute în ziua de 6 august, s-a votat o moţiune, în care reprezentanţii autorizaţi ai muncitorilor mineri spun: Constată că măcelul a fost provocat de Munteanu şi Buciumean, conducătorul sindicatului „independent”, înfiinţat anul acesta în mai, din îndemnul şi cu sprijinul prefectului Rosvani…” (Muncitorii din Valea Jiului denunţă pe criminali, Adevărul, Anul 42, nr. 14000, Miercuri 14 august 1929) „Îndeamnă muncitorimea la ordine şi linişte, iar revendicările lor să şi le câştige prin luptă disciplinată de clasă, organizându-se în sindicatele amsterdamiste şi în partidul social-democrat. Şi aici se scoate în evidenţă vinovăţia agenţilor provocatori, Munteanu şi Buciumean, precum şi a prefectului Rozvani”. (După evenimentele de la Lupeni, Adevărul, Anul 42, nr. 14001, joi 15 august 1929) „În această privinţă n-a fost cruţat nici un mijloc. De la criminalul Ţipter şi până la fostul agent de siguranţă comunist şi apoi liberal Teodor Munteanu, împreună cu dezechilibratul Buciumean, exclus din mişcarea sindicală, totul şi toţi au fost folosiţi pentru atingerea scopului: „crearea de sindicate naţional-ţărăniste”. (Răspunderile în jurul tragediei de la Lupeni, Cuvântul, Nr. 1547, Anul al V-lea, Luni 12 August 1929) „O altă cauză a conflictului sângeros trebuie căutată în agitaţiunilor agenţilor provocatori.

Dintre aceştia, au fost identificaţi doi, care ar fi Munteanu şi Buciumean”.

(După măcelul de la Lupeni, Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8134, Vineri 9 august 1929) „Până acum s-au făcut 14 arestări. Printre muncitorii arestaţi sunt şi fruntaşii sindicatului independent, Teodor Munteanu şi Pavel

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII Buciumean, socotiţi drept capi ai mişcării greviste.

Azi, spre seară, d. inspector Ion Pop a informat pe d. deputat Ion Flueraş, sosit în localitate, că atât Munteanu, cât şi Buciumean au fost puşi în liberate.

Faptul acesta a determinat pe d. Flueraş să trimeată o telegramă de protest d-lui Maniu, prin care cere arestarea celor doi, calificându-i drept criminali de rând şi aţâţători la dezordine”. (Situaţia pe ziua de ieri, Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8135, Sâmbătă 10 august 1929) „Aceste sindicate sunt opera personală a prefectului de Hunedoara, dr. Pişta Rosvan, adusă la îndeplinire de către omul de încredere al prefectului, Th. Munteanu. Iar Munteanu a fost îndeaproape ajutat de către P. Buciumean. (…) Pavel Buciumean este cunoscut, de asemenea, cu o atitudine complet echivocă şi în contradicţie cu interesele muncitorilor de către aceştia. Şandor Jungher, cunoscut agitator comunist, fost conferenţiar al tineretului comunist de la Vulcan, şi se afirmă, agent acoperit al Siguranţei, poseda mandat de la Buciumean să organizeze sindicatul independent, concomitent cu cele unitare, clandestine. (…) Stipendiile prefectului Rosvan, ca şi protecţiile „morale” ce se acordă sindicatelor lui Munteanu şi Buciumean, n-au fost suficiente, precum s-au irosit cu repeziciune, în foarte scurt timp, fondurile fostelor sindicate social-democrate. (Opera agenţilor provocatori din Valea Jiului, Dimineaţa, Anul XXV, nr. 8136, Duminică 11 august 1929) „În fruntea acestei acţiuni criminale care a dus după sine măcelul de la Lupeni, d-l Rozvany a pus pe Teodor Munteanu, cunoscutul agent provocator în serviciul Siguranţei, fapt dovedit în procesul comunist de la Galaţi, şi elector liberal în 1927, precum şi pe Pavel Buciumean, un om dezechilibrat şi înlăturat

de multă vreme din mişcarea social-democrată. (…) Deputaţii socialişti au expus cauzele evenimentelor sângeroase de la Lupeni, arătând că principalul vinovat este prefectul de judeţ Rozvany, care prin agenţii provocatori Todor Munteanu şi Pavel Buciumean a dus la situaţia de azi şi cerând guvernului pedepsirea severă a vinovaţilor în frunte cu prefectul. (Un comunicat al partidului social democrat şi Confederaţiei generale a muncii, Ultima oră, Anul I, nr. 186, vineri 9 August 1929) „Petroşani. Deputatul I. Flueraş a adresat un protest d-lui prim-ministru Iuliu Maniu, în urma căruia promotorii dezastrului de la Lupeni, T. Munteanu, Buciumean şi Ionescu, au fost arestaţi şi înaintaţi tribunalului de la Deva.” ((Ancheta de la Lupeni, Ultima oră, Anul I, nr. 188, Duminică 11 August 1929) „Au trecut mai bine de două luni de la tragicele evenimente care, la 6 August anul acesta, au dus la masacrarea a zeci de muncitori nevinovaţi la Lupeni. De două luni, muncitorimea exasperată din sărmana Vale a Jiului - şi, odată cu ea, întreaga opinie publică cinstită aşteaptă pedepsirea exemplară a vinovaţilor, dar aşteaptă zadarnic. Nici criminalii Munteanu şi Buciumean, care i-au împins pe minerii flămânzi la acte necugetate şi, prin terorizare şi ameninţare, i-au silit că facă o grevă cu urmări nenorocite şi nici protectorii lor, în frunte cu fostul prefect Rozvany, n-au fost pedepsiţi. (…) Astfel, sub conducerea lui Drăghici, preşedintele comisiei interimare a comunei Lupeni, şi a lui Baleia de la Vulcan au întreprins o acţiune comună de salvare a criminalului Munteanu. Ei au emis liste de subscripţie pentru ajutorarea materială a lui Munteanu şi Buciumean şi au adunat cu forţa peste 2.000 de semnături de la minerii din Lupeni care

vineri, 18 noiembrie 2011

„declară” că adevăratul vinovat de măcel este tovarăşul Moldovan. Aceste liste au fost înaintate Parchetului din Deva. (…) De aceea, muncitorimea nu încetează de a cere aspra şi exemplara pedepsire a fostului prefect Rozvany şi a lui Munteanu, Buciumean cu toţi complicii lor care au împins pe muncitori în gura ţevii de foc. (…) Acelaşi consiliu de miniştri a mai constatat că sunt vinovaţi de măcelul de la 6 august şi prefectul Rozvany, împreună cu ciracii lui: T. Munteanu, Buciumean şi cetele de bătăuşi care îi ascultau pe aceştia”. (În Valea Jiului teroarea continuă, Minerul , Anul XI, nr. 9-10, 1 noiembrie 1929) „Până la 15 octombrie, 40 de grevişti s-au aflat în arest.

Buciuman Pavel (arestat la 20 august). Deţinuţii Buciumean, Domokos, Nicoară şi Huciu mai primesc încă Lei 500 fiind omişi la ajutorarea din 2 Nov.” (…) După cum se observă, la acea dată, 14 decembrie 1929, 9 grevişti se mai aflau în închisoare la Deva: Volcsics Felix, Ionescu Ioan, Moldovan Martin, Buda Ioan, Muntean Teodor, Buciuman Pavel, Domokos Ioan, Nicoară Lazăr şi Huciu Ioan”. (Marian Boboc, 6 August 1929.

Ziua de sânge de Lupeni, vol. IV) „Tribunalul Deva a eliberat pe Munteanu şi Buciumean, după 8 luni de întemniţare, deoarece a sfârşit instrucţia măcelului de la Lupeni. Cei doi fraţi întru provocarea masacrului de la 6 August au fost eliberaţi, dar sunt puşi sub acuzare. Deocamdată, însă, suntem martorii repetării evenimentelor de anul trecut. Buciumean a şi revenit la Lupeni. (…)

O altă adunare a fost convocată pentru duminica următoare, dar la aceasta Buciumean s-a îngrijit să trimeată o ceată de bătăuşi. S-a provocat un scandal de nedescris…” (Călăii revin la Lupeni, Minerul, nr. 4/ 15 aprilie 1930)

Unul din "articolele" cele mai citite ale lui Pavel Buciumean, un exemplu de transparenţă sindicală de la 1922, de neînţeles poate pentru unii sindicaliştii ai anului 2011.