Ziarul Vaii Jiului - nr. 835 - 25 noiembrie 2011

CMYK

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

25 noiembrie 2011 Anul IV Nr. 835 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:39 Apus: 16:53

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Mâine

Va fi înmormântat poetul Ion Pascal Vlad Cei care doresc să aducă un ultim omagiu lui Ion Pascal Vlad o pot face la capela Bisericii „Sfânta Varvara” din Aeroport, unde se află depus trupul neînsufleţit al poetului. Capela este situată în proximitatea Şcolii Generale Nr. 7 Petroşani. Înmormântarea va avea loc mâine, sâmbătă, 26 noiembrie, orele 13.

În sfârşit, la Aninoasa

Luni se taie panglica

„Meridian” a pus-o ieri de o şedinţă mare la Petroşani

Iar s-a dezbătut viitorul mineritului în Valea Jiului 6-7

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum!

0732.832.824

Miercuri, 30 noiembrie, Kapital TV şi ZVJ vă propun

O întâlnire cu regretatul Mircea Andraş, la un an de la dispariţia sa Sâmbătă, 26 noiembrie, se împlineşte un an de când Mircea Andraş, prietenul şi colaboratorul ZVJ, ne-a lăsat mai trişti. Un an în care multora le-a lipsit pagina realizată de el în fiecare zi pentru cotidianul nostru, un an în care masa lui de la Mari Cafe e bântuită de solitudine şi tristeţe.

Veşnic pus pe glume, Mircea, prietenul nostru, ar fi avut, cu siguranţă, câteva epigrame şi pentru o comemorare ca aceasta. Însă, cum nu îl putem egala în această privinţă, ne vom aduce aminte de el într-un reportaj special, difuzat miercuri, 30 noiembrie, pe Kapital TV, de la ora 18. Atunci veţi afla cum l-au cunoscut şi ce amintiri păstrează prietenii lui apropiaţi. Tot miercuri, 30 noiembrie, şi ZVJ vă propune o reîntâlnire nostalgică cu Mircea Andraş.

S-a scurs un an

De la moartea scriitorului Mircea Andraş Mâine, 26 noiembrie, se împlineşte un an de când colaboratorul nostru, boemul scriitor Mircea Andraş a încetat din viaţă. Un bun prilej pentru mulţii săi prieteni şi amici de pioasă rememorare. Mircea, nu te-am uitat! (ZVJ)

La Botoşani, Gheorghe Truţă a învins concurenţa cu o

„Călătorie în ţara basmelor”

Concursul s-a adresat tuturor creatorilor, indiferent de vârstă, din ţară şi străinătate, care scriu piese de teatru pentru copii şi tineret. Competiţia a fost structurată pe două secţiuni: copii - piese de teatru cu tematică specifică (vârsta 4 - 10 ani) şi tineret - piese de teatru cu

Curs valutar: 1€ = 4,3525 lei 1$ = 3,2548 lei 1₤ = 5,0514 lei

(Dacia Logan)

P u t o a re a d e l a 3 mizeria din canal se simţea până la ultimele etaje

Ilie Botgros, primarul Aninoasei, ne informează că în cele din urmă reabilitarea podului de peste Jiul de Vest care leagă Iscroniul de Aninoasa a fost finalizată.

Luni, 28 noiembrie, la orele 11:00, primarul aninosean va tăia panglica tricoloră. Suntem siguri că nu vor lipsi băgătorii de seamă, gură cască.

Oricum, după atâtea tergiversări, era şi timpul tăierii panglicii. (C. BRAN)

15 piese au fost înscrise în Concursul de dramaturgie pentru copii şi tineret organizat de către Teatrul de păpuşi „Vasilache” din Botoşani. Aşa cum v-am anunţat, câştigătorul detaşat al unei secţiuni a fost colaboratorul nostru Gheorghe Truţă, cel mai titrat dramaturg al Văii Jiului.

R

Director: Cătălin DOCEA

Rent A Car

tematică specifică (vârsta 10 - 19 ani).

Piesa Călătorie în ţara basmelor de Gheorghe Truţă a fost declarată câştigătoare la secţiunea copii. Şi componenţa juriului denotă seriozitatea concursului: Alexandra Paraschiv - masterand al Universităţii Fribourg; Florentina Toniţa - ziarist, scriitor; Gelu Badea - regizor, profesor universitar - Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj; Gellu Dorian - scriitor, preşedinte al Cercului Uniunii Scriitorilor, filiala Botoşani; Irina Mititelu - actriţă a Teatrului M. Eminescu Botoşani; Lucia Olaru-Nenati - scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, fost director al Teatrului Vasilache Botoşani; Lucian Alexa - scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, ziarist; Oana Radu – ziarist; Valentin Dobrescu - regizor artistic al Teatrului Vasilache Botoşani.

Piesa premiată a dramaturgului lupenean va fi montată pe scena Teatrului Vasilache în anul 2013, deoarece repertoriul pentru anul 2012 este deja stabilit.

Marian BOBOC

2 DIN JUDEŢ

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 25 noiembrie 2011

La D.G.A.S.P.C. Hunedoara

Musai să fii expert Angajaţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Hunedoara trebuie să devină experţi pe domeniile în care activează. Pentru aceasta, până pe 16 decembrie 2011, ei vor participa, zilnic, la cursuri de specializare dedicate, în cadrul proiectului „Eficienţă, Calitate, Promptitudine în Cadrul Direcţiei G.A.S.P.C. Hunedoara”.

Scopul specializării este, în primul rând, îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite.

Astfel, toţi beneficiarii de servicii sau asistenţă socială ar trebui să primească un

Dan Daniel

plus de ajutor din partea angajaţilor D.G.A.S.P.C. Hunedoara, în primul rând din punct de vedere al comunicării şi deciziei.

La cursuri participă 625 de angajaţi care reprezintă, în teritoriu, instituţia. „După cum spune şi titlul proiectului Eficienţă, Calitate, Promptitudine în Cadrul Direcţiei G.A.S.P.C. Hunedoara, finanţat prin Programul Operaţional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative din Fondul Social European, se doreşte perfecţionarea structurilor şi proceselor manageriale, în vederea eficientizării serviciilor de asistenţă socială şi de protecţie a copilului”, a declarat Dan Daniel, managerul de proiect.

1 Decembrie - SĂRBĂTORIT DE BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ Pentru marcarea zilei de 1 Decembrie, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara - Deva a pregătit hunedorenilor o serie de acţiuni cu totul speciale.

Astfel, în preziua marii sărbători, pe 30 noiembrie, de la ora 13, în Sala „Liviu Oros” a Casei de Cultură „Drăgan Muntean” din Deva, va fi organizată o expunere cu tema Unirea cea Mare şi făurirea României Mari. Această prezentare susţinută de Mihaela Şoţa va fi completată cu imagini emblematice despre evenimentele politice care, în anul 1918, au adus Basarabia, Bucovina şi Transilvania alături de Patria-Mamă. La finalul expunerii, elevii prezenţi în sală vor putea răspunde la întrebări legate de marele eveniment de la 1 Decembrie 1918, iar cele mai bune răspunsuri vor fi răsplătite cu premii în cărţi şi diplome.

Cu acelaşi prilej, în incinta Bibliotecii Judeţene „Ovid Densuşianu” Hunedoara - Deva va fi amenajată o expoziţie de carte având ca temă Unirea de la 1918.

Întâlnire de lucru, la Deva

Importăm agricultura socială de la italieni O delegaţie italiană din Sardinia, reprezentantă a unor antreprenori agricoli din regiune, s-a întâlnit ieri la Deva, cu reprezentanţi ai conducerii Consiliului Judeţean (C.J.) Hunedoara.

Principalul scop al întâlnirii a fost crearea unui mecanism de legături între fermieri italieni şi fermieri hunedoreni.

Delegaţia italiană este formată din şase persoane şi este condusă de Marco Caredda, reprezentând antreprenorii agricoli şi administraţiile locale a trei teritorii din regiune. Misiunea de lucru italiană în judeţul nostru face parte dintr-un proiect european numit „Oportunităţi agricole”, Burcel, Trexenta şi Mamilla, finanţat de Fondul Social European 20072013.

Baza desfăşurării acestui proiect este dată de un concept nou, acela de „Agricultură socială”, concept care a apărut datorită noilor provocări pe care le oferă societatea modernă. În ţările Uniunii Europene, acest concept funcţionează de mult timp, iar rezultatele confirmă prin dezvoltarea mult mai echilibrată în agricultură. Delegaţii italieni spun că „Agricultura socială” poate fi o soluţie optimă de abordat şi în România. Conceptul vizează, în special, o problemă mare a României, aceea a dezechilibrelor între mediul urban şi cel rural.

O altă temă esenţială a conceptului este aceea că agricultura de subzistenţă ar putea creea premise bune pentru organizarea între-

www.zvj.ro

prinderilor agricole. „Agricultura socială” mai înseamnă şi întoarcerea oamenilor către viaţa la ţară şi redescoperirea valorilor acesteia. „Se stabilesc coordonatele unor viitoare schimburi de experienţă. Conceptul de Agricultură socială, pentru noi, este nou şi sperăm ca, de la anul, agricultorii hunedoreni să meargă în Italia pentru a vedea ce înseamnă implementarea unui astfel de proiect, care poate fi finanţat din Fondul Social European”, a declarat Mircea Muzicaş, şeful departamentul pentru agricultură din cadrul C.J. Hunedoara. Şeful delegaţiei italiene confirmă optimismul ce susţine acest proiect generos. „Prin Agricultura socială, persoanele marginalizate social sau cu dizabilităţi au o nouă şansă de reintegrare. Vor învăţa lucruri importante de la persoane calificate şi, în timp, îşi vor putea întemeia propriile ferme. Prin implementarea conceptului de Agricultură socială, agricultura de subzistenţă poate evolua destul de repede la stadiul de întreprindere agricolă, unde beneficiile sunt cu siguranţă mai evidente”, a declarat Marco Caredda.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 25 noiembrie 2011

Putoarea de la mizeria din canal se simţea până la ultimele etaje Când, marţi, 22 noiembrie, am fost am fost ultima oară în cartierul vulcănean Micro 3 B "Dallas" nu-mi închipuiam că voi reveni după două zile. Adică ieri, joi, 24 noiembrie. A trebuit s-o fac, după ce am citit ce au postat pe net câţiva locuitori de aici şi după ceea ce cineva îmi spusese la telefon.

Porţiunea aceasta de drum care arată mai sticloasă (foto 1) se află la intersecţia străzilor Traian cu Eminescu, loc în care, data trecută, lucrătorii efectuau taluzarea marginii dinspre vale a străzii Traian. Strada arată

Foto 1 ca un patinoar din cauză că, marţi seara, "a dat afară", cum se spune, un canal de lângă blocul 4 de pe strada Eminescu (foto 2).

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Mizeria a curs ca un râu, spun oamenii, a dus cu ea mai toată piatra aşternută, iar putoarea de pe drum se simţea până la ultimele etaje ale blocurilor. Şi, apoi, curgând, a ajuns taman până pe Aleea Muncii, iar după aceea la câţiva metri de bulevard! Unde i-a băgat în boală pe locatarii blocurilor de acolo.

Mai e ceva

Foto 2

Recenzorii din Vulcan îşi cer banii Nu cunosc care-i situaţia în celelalte localităţi, dar la Vulcan recenzorii se plâng că încă nu şi-au primit drepturile băneşti pentru munca efectuată acum trei săptămâni.

Atunci când s-au înhămat la treaba asta, celor care au umblat din casă-n casă cu recensământul li s-a spus că nu vor fi probleme cu banii. Că aceştia vin de la Uniunea Europeană, aşa că e ca şi cum i-ar avea deja în buzunar.

Au trecut zilele, s-a dus o săptămână, apoi a doua, uite că, acum, şi a treia, dar bani ioc. E vorba, după impozitarea sumei, de vreo cinci sute şi ceva de lei de recenzor. Bani care li se cuvin pe drept acestor oameni. Mai ales că, aşa cum am auzit, unii dintre ei au tras la greu. Au fost nevoiţi să recenzeze şi pentru alţii. Adică pentru neamurile apropiate pe care i-au făcut recenzori doar cu numele...

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

de comentat? În ce mă priveşte am atenţionat, încă dinainte de a se începe lucrările din Dallas, că primăria a pus căruţa înaintea cailor. Iar acesta este doar începutul acestei manevre neinspirate.

Gheorghe OLTEANU

În dosarul traficului de droguri din Valea Jiului,

Decizii de ultimă oră Curtea de Apel Alba Iulia a transmis presei ultimele decizii legate de dosarul cunoscut opiniei publice ca „dosarul grupării de trafic de droguri (canabis) din Valea Jiului”, în care s-au judecat apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Hunedoara şi cei şase inculpaţi împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Hunedoara în 5 aprilie 2011.

Astfel, se arată că Decizia Curţii de Apel Alba Iulia din 11 noiembrie 2011 este, în rezumat: „Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelurile declarate de DIICOT-Biroul Teritorial Hunedoara şi inculpaţi care rămân cu condamnările dispuse de instanţa de fond şi a dispus menţinerea măsurii arestării preventive pentru inculpatul S.I.N. judecat în stare de arest. Decizia Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu inculpatul S.I.N. şi de la pronunţare cu celelalte părţi, competenţa soluţionării căii de atac revenind

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

Să amintim că, prin sentinţa pronunţată de Tribunalul Hunedoara în 5 aprilie 2011, inculpaţii au fost condamnaţi la pedepse cu închisoare cuprinse între 2 ani şi 6 luni şi 10 ani, precum şi interzicerea unor drepturi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc, introducerea în ţară de droguri de risc fără drept, tentativă la infracţiunea de scoatere din ţară de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu. Pentru trei dintre inculpaţi s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în timp ce ceilalţi trei inculpaţi sunt condamnaţi la pedepse cu închisoarea cu executare.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

vineri, 25 noiembrie 2011

Perlele judeţului Echipa de juniori republicani B (născuţii în 19951996) a clubului Mureşul Deva, antrenată de Gabriel Constantin, este singura formaţie juvenilă din judeţul Hunedoara care s-a calificat în play-off-ul Campionatului Naţional.

Singura care a avut rezultate cu „parfum de performanţă” este formaţia de juniori B a clubului Mureşul Deva, antrenată de Gabriel Constantin. Trupa juniorilor de 15-16 ani de la poalele Cetăţii s-a clasat pe locul şase, ultimul calificant, dintr-o serie extrem de puternică. Devenii au fost devansaţi doar de trupe din centre cu tradiţie în creşterea juniorilor precum Poli Timişoara, Liberty Oradea, UTA Arad, FC Bihor şi FCM Şcolar Reşiţa.

Cealaltă echipă din judeţ din seria juniorilor „mici”, FC Hunedoara, s-a clasat abia pe locul opt, ratând calificarea în play-off. La juniorii mari situaţia e şi mai modestă, spre alarmantă. Ambele echipe hunedorene au mers slab şi s-au clasat pe locuri din subsolul clasamentului, Mureşul Deva pe 10 şi FC Hunedoara pe 11, urmând să joace în play-out.

Mureşul a început cu un eşec acasă, 1-3, cu FC Bihor, una dintre favorite, clasată la final pe locul trei. A urmat o serie de trei victorii consecutive, două în de-

plasare, 5-1 cu Bihorul Oradea şi 6-0 cu CSS Lugoj, şi una acasă, 4-2 cu Banatul Timişoara. Din confruntările cu echipele de top ale seriei Mureşul a ieşit destul de şifonată. Ca dovadă devenii au strâns un singur punct din următoarele cinci meciuri: 0-1 cu FCM Şcolar Reşiţa (locul 4), 2-2 cu UTA Arad (locul 5), 0-2 cu Luceafărul Oradea (locul 10), 0-6 cu Liberty Oradea (locul 2) şi 2-7 cu lidera Poli Timişoara. Calificarea a fost obţinută în ultimele două etape în care devenii au strâns punctaj maxim: 6-1 acasă cu FC Hunedoara şi 4-3 în deplasare cu CSS Caransebeş. „Am avut un start bun, dar a urmat un declin provocat de unele probleme interne şi de forţa echipelor adverse.

Pe final însă echipa a mers ceas. În partida cu FC Hunedoara jocul a fost la discreţia noastră şi am învins cu 6-1, deşi am fost conduşi cu 1-0. În ultima etapă, la Caransebeş am avut avantaj de 3-0, am fost egalaţi la trei în repriza secundă, iar Medrea a marcat golul victoriei şi al calificării în ultimele minute de joc”, a spus tehnicianul devean. „Noi nu eram pe lista echipelor calificate, aşa că am fost şicanaţi pe tot parcursul campionatului.

Talentul şi valoarea jucătorilor au ieşit însă la suprafaţă şi ne-am calificat”, a spus tehnicianul devean. Reţeta succesului echipei devene este una pe cât de clasică, pe atât de simplă. „Avem mulţi jucători talentaţi, dar se ştie că talentul nu e suficient. Rezultatele bune au fost aduse de seriozitatea la antrenamente, de ambiţia şi concentrarea maximă la jocuri. În unele meciuri, echipa a dovedit şi caracter, luptând cu dârzenie şi dăruire. Cei

mai talentaţi din echipă sunt atacanţii Medrea şi Bedea şi fundaşul stânga Vasiu, însă şi între rezerve sunt jucători de perspectivă precum Horvath, Takacs şi Opaina”, a afirmat Gabriel Constantin.

Campionatul seriei a 7-a a juniorilor republicani B se va relua în luna martie a anului viitor, iar devenii vor juca zece jocuri (tur-retur) cu echipele calificate în play-off: Poli Timişoara, Liberty Oradea, UTA Arad, FC Bihor şi Şcolar Reşiţa. La final se va trage linie, iar primele două clasate vor merge la turneele zonale. „Meciurile din play-off vor fi sută la sută câştigătoare pentru noi, indiferent de rezultate. Toate meciurile vor fi adevărate lecţii de fotbal. Vom juca pe terenuri bune, cu adversari valoroşi, iar juniorii

noştri vor avea numai de învăţat din astfel de confruntări. Cu experienţe de acest fel pot ajunge mari fotbalişti”, a spus antrenorul Gabriel Constantin.

Lotul echipei Mureşul Deva Robert Barna – portar; Roland Kelemen – fundaş dreapta; Sergiu Marian, Silviu Lupu – fundaşi centrali; Cosmin Vasiu – fundaş stânga; Mihai Corobea – mijlocaş dreapta; Alin Muntean, Alexandru Costea – mijlocaşi centrali; Răzvan Marian - mijlocaş stânga; Alexandru Medrea şi Adrian Bedea - atacanţi; Robert Horvath, Robert Takacs, Robert Mustaţă, Florin Pleşa, Lucian Ştefănescu, Ştefan Pătru, Laurenţiu Opaină – rezerve.

Antrenor: Gabriel Constantin

Antrenament în balon Componenţii echipei Mureşul Deva au efectuat antrenamentele pe terenul acoperit cu balon încălzit presostatic de la Baza Sportivă RealSport din Deva. „Gazonul de pe Arena Cetate e tare şi afară e foarte frig, aşa că am decis să menajăm jucătorii şi să efectuăm un antrenament la Baza RealSport. E mai comod,

mai cald şi mai bine pentru jucători, iar pregătirea e de bună calitate. Sperăm să obţinem un rezultat bun în meciul din ultima etapă a turului, cu FC Maramureş Baia Mare, programat sâmbătă acasă, pentru a păstra şanse la evitarea retrogradării”, a spus Elek Szemely, secundul echipei Mureşul Deva.

Daria Vişănescu urcă în top Şahista din Valea Jiului, Daria Vişănescu (16 ani), legitimată la Clubul de Şah Deva şi Medicina Timişoara, a obţinut a treia victorie la Campionatul Mondial care se desfăşoară în aceste zile în Brazilia. „Micuţa Kasparova” a dispus în runda a cincea de Lucia Rosales Orbezo din Ecuador şi are acum 3,5 puncte din cinci posibile. Cu acest bilanţ, Daria a urcat de pe locul 25 pe poziţia a 17-a şi e aproape de locul zece pe care îl are ca obiectiv. Luat în modul, Daria se află la doar un punct de locul I, întrucât este devansată de patru jucătoare cu 4,5 puncte, de şase jucătoare cu patru puncte şi de 8 cu 3,5 puncte. Aseară, în runda a şasea, Daria a jucat cu columbianca Aura Cristina Salazar.

Cine ne fluieră la Liga a III-a?

Comisia Centrală a Arbitrilor a stabilit brigăzile care vor oficia la partidele echipelor hunedorene din Liga a III-a, în ultima etapă a turului, programată la finalul săptămânii. Întâlnirea Autocatania Caransebeş - CFR Simeria va fi condusă de Sergiu Popa – centru, Adrian Mărginean şi Virgil Damian (toţi din Aiud - Alba) – asistenţi. Jocul dintre lidera

www.zvj.ro

Bihorul Beiuş şi FC Hunedoara va fi arbitrat de Răzvan Cadar – centru, Mihai Jivan şi Casian Bala (toţi din Arad) – asistenţi. Singurul meci care se va disputa în judeţ, cel dintre Jiul Petroşani şi Naţional Sebiş, va fi condus de Daniel Popescu (Ţicleni – Gorj) – centru, Gheorghe Dănăşel şi Alina Dănăşel (Bumbeşti Jiu – Gorj).

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 25 noiembrie 2011

Doar trei săptămâni până la super gala de K1, în Petroşani Sportivi de la cluburile Pantera Neagră Petroşani, Millenium Fight Club Uricani, Hard Steel Hunedoara şi Gladiators Gym Deva şi din lotul naţional al Serbiei vor participa la cea mai tare gală de K1 din judeţul Hunedoara, care va avea loc la Petroşani.

Timişoreanul Adi Mitu, sportivul Alin Boroghină din Uricani, luptători de la cluburile campionilor Ciprian Sora şi Cătălin Moroşanu şi componenţi ai lotului de K1 al Serbiei se vor duela în gala „Romanian Fight Challenge” care va avea loc la Petroşani, în luna decembrie. Cele zece dueluri nium Fight Club Uricani şi Hard Steel Hunedoara”, a declarat Alin Fălcuşan, antrenorul luptătorului Alin Boroghină din Uricani. Gala este organizată de omul de afaceri din Valea Jiului, Claudiu Scarlet, cel care a organizat recent un eveniment similar la Timişoara la care a fost prezent celebrul multiplu campion de K1, olandezul Remy Bonjasky.

Bilete ieftine

Claudiu Scarlet

care vor „încinge” Valea Jiului vor avea loc pe „ringul” de la Casa de Cultură din Petroşani. „Luptătorii din România îşi vor măsura forţele cu cei mai buni sportivi din Serbia. Vecinii noştri şi-au dat seama că suntem puternici în acest gen de luptă şi au acceptat provocarea.

Vor fi 10 meciuri la care vor lua parte 20 de sportivi, printre care şi trei sportivi hunedoreni de la Pantera Neagră Petroşani, Mille-

Biletele pentru evenimentul ce va avea loc pe data de 18 decembrie se vor găsi la Casa de Cultură şi vor fi puse la vânzare în ziua galei, de la ora 14:00. Preţul biletului este 25 de lei. Vor participa sportivi de la cluburile: Academia Ciprian Sora Bucureşti, Pantera Neagră Petroşani, Hard Steel Hunedoara, Millenium Fight Club Uricani, Knock Down Timişoara, Club Dragon Târgu Jiu, Scorpions Iaşi, Gladiators Gym Deva, Power Gim Craiova, Fight Club MVM Dej, Tai Shin To Bucureşti, Fight Club Arad, Giony Fight Drobeta Turnu Severin, dar şi alte cluburi.

Printre partenerii media se află Ziarul Văii Jiului, Kapital TV şi Kapital FM.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Alin Boroghină

www.zvj.ro

CMYK

6 EVENIMENT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 25 noiembrie 2011

„Meridian” a pus-o ieri de o şedinţă mare la Petroşani

Iar s-a dezbătut viitorul mineritului în Vale Confederaţia Sindicală Naţională „Meridian”, în parteneriat cu Federaţia Agricultorilor „Fermierul”, a evaluat la Petroşani, ieri, 24 noiembrie 2011, primul an de implementare a proiectului „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”, proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, în cadrul Conferinţei Regionale de Evaluare Intermediară a Proiectului pentru Dezvoltarea 5 Vest.

Peste 150 de participanţi Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani a fost arhiplină. Peste 150 de oameni au ţinut să participe la eveniment. Un motiv al acestei numeroase prezenţe îl constituie şi faptul că de anul acesta Confederaţia „Meridian” include şi sindicate miniere din Valea Jiului, sub titulatura de „Muntele”, care s-au desprins din LSM „VJ”.

Pe lângă numeroşi lideri de sindicat din cadrul confederaţiei veniţi în Vale şi din judeţele limitrofe Gorj, Caraş-Severin, Timiş, Alba şi Mehedinţi, în sală au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, în frunte cu directorul general Constantin Jujan, dar şi numeroşi membri

din cadrul administraţiilor publice locale, inclusiv primarii Tiberiu Iacob-Ridzi, Gheorghe Ile, Ilie Păducel şi Ilie Botgros. De asemenea, din Petroşani au fost prezenţi o serie de consilieri locali şi câţiva şefi de instituţii publice, dar şi mai mulţi politicieni sau persoane care cochetează cu politica. Pe lângă aceştia, în sală au mai fost prezenţi membri ai Ligii Pensionarilor Minieri Petroşani, cetăţeni simpli, curioşi să vadă cum decurge un aşa numit „dialog social”. Înainte de discursuri şi de „dialogul social din sală”, cum l-a denumit preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale „Meridian”, Ion Popescu, s-a intonat Imnul Minerilor.

Apoi, a fost ţinut un minut de reculegere în cinstea celor 13 mineri, ingineri şi salvatori minieri căzuţi la datorie în urmă cu trei ani, în urma unor explozii din subteranul minei Petrila, ce a avut loc pe data de 15 noiembrie a anului respectiv.

Hortopan - nemulţumit de… „Meridian” Pentru cineva neobişnuit cu şedinţele interminabile, discuţiile din sală, purtate la micron de o parte semnificativă dintre participanţi, au indus o stare de plictiseală.

Multe dintre cele expuse de vorbitori au fost fie chestiuni ştiute, arhicunoscute şi răsdiscutate cu ocazia altor şedinţe sindicale, dar şi de mass media.

www.zvj.ro

La un moment dat, enervat de un discurs, care „trăgea a unul populist”, consilierul PSD Ion Hortopan s-a ridicat şi a părăsit sala, în semn de protest. Afară am aflat şi motivul: „Plec că m-am săturat de poveşti. Îmi pare rău că am şi venit, dar am făcut-o la insistenţele unora. Dl. Popescu ar trebui să ne lase cu poveştile astea populiste”… „Dar de ce nu i-o spuneţi direct?”, l-am întrebat. „I-am spus-o şi direct, dar n-ai cu cine discuta, el o ştie pe-a lui”.

Nici pentru presă, conferinţa regională de evaluare intermediară a proiectului n-a adus cine ştie ce noutăţi, dar am reţinut, totuşi, câteva discursuri şi idei interesante. Chiar dacă nu sunt noi, ieri au fost rostite public, cu destul curaj în unele cazuri şi cu destulă măiestrie.

Popescu vrea respect pentru minerit Liderul Ion Popescu, care a fost şi moderatorul discuţiilor, şi-a început cam populist discursul, dacă ar fi să-i dăm dreptate lui Hortopan, subliniind şi accentuând vorbele sale pe „importanţa minerului şi a mineritului”.

Apoi a explicat că nimeni dintre cei cu care a discutat la ministere şi dintre autorităţile centrale n-a avut puterea să înţeleagă că numai mineritul generează dezvoltare, asigurând temelia economică prin crearea de locuri de muncă şi prin atragerea de bani la buget, prin această activitate primăriile având bani să investească în sănătate, educaţie sau infrastructură! Lucru destul de grav dacă s-a întâmplat aşa, Ion Popescu fiind, cel puţin teoretic, o voce sindicală puternică (sau aşa ar trebui să fie…).

Ion Popescu a mai solicitat un mai mare respect din partea tuturor faţă de minerit şi mineri, subliniind că se va lupta întotdeauna pentru această convingere. Probabil că aceste cuvinte i-au cam enervat pe unii, considerându-le doar populiste şi nimic altceva.

Printre care şi pe Ion Hortopan, cum am mai spus, în condiţiile în care Liga Pensionarilor Minieri, al cărui lider este acesta, se luptă de un an să-şi recâştige drepturile câştigate prin luptă şi nervi de generaţiile de mineri anterioare, încă de pe vremea dictatorului Ceauşescu, sau şi mai în spate, încă de pe vremea guvernelor staliniste sau ţărăniste, în „lupta” lor pensionarii minieri negăsind un prea mare sprijin din partea confederaţiilor şi sindicatelor miniere, printre care şi „Meridian”.

Primarul Ridzi - nemulţumit de imaginea proastă a Văii S-au vorbit multe în sală, vrute şi nevrute cum spune românul. S-a vorbit de preţul cărbunelui şi al gigacaloriei, de subvenţia care nu mai vine, deşi suntem la final de an, de faptul că nu Europa sau Uniunea Europeană sunt o barieră în calea acestei subvenţii, ci un anume domn secretar de stat de la Ministerul de Finanţe. S-a spus răspicat de lipsa termoficării centralizate în patru oraşe din Valea Jiului, oamenii stând acum în frig, timp în

care zona noastră stă pe munţi de cărbune, s-a amintit de închiderea unor mine sub absolut toate guvernele - fie că la putere au fost social-democraţi, liberali sau democrat-liberali.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a expus în cuvântul său câteva idei interesante. Una dintre ele este aceea că mineritul şi agricultura ar fi două componente care ar putea salva economia românească în viitorul apropiat, dacă lucrurile se vor face cu cap. Primarul nu s-a referit doar la mineritul de cărbune, ci şi la mineritul nemetalifer, menţionând că toţi primarii din Valea Jiului sunt susţinători ai proiectului Roşia Montană şi ai proiectelor care vizează dezvoltarea mineritului, în general, în România.

Primarul Petroşaniului a atras atenţia public că decizia în ceea ce priveşte mineritul de huilă nu poate fi alta decât rămânerea acestui sector în activitate, în condiţiile contextului internaţional, subliniind faptul că în acest sens România a întârziat măsurile, lăsându-le nu pentru al doisprezecelea ceas, ci chiar pentru al treisprezecelea, aşa cum suntem noi românii obişnuiţi să o facem. Primarul a dat exemplu Statelor Unite, menţionând că energia pe cărbune este inclusă în cadrul „energiei verzi”, ceea ce pare un lucru înţelept, faţă de europeni, care văd lucrurile puţin altfel.

Tiberiu Iacob-Ridzi s-a referit şi la faptul că avem această resursă, cărbunele, dar nu o punem în valoare, dând exemplu numărul unu mondial la acest capitol, China. Primarului i se pare că acest cărbune ar putea fi o soluţie pentru relansarea economiei ţării, ca şi neferoasele, preţul acestora crescând de zece ori faţă de acum doi ani, edilul lăsând să se înţeleagă că la fel se va întâmpla în viitorul apropiat şi cu cărbunele.

Revenind la Valea Jiului, primarul IacobRidzi şi-a exprimat oarecum nemulţumirea faţă de toate guvernele, care au restrâns, fiecare, indiferent de culoarea politică, activitatea minieră. Primarul a menţionat că important este acum ca guvernul şi cei din sectorul minier sau din mediul politic să vadă ce este de făcut pentru salvarea mineritului, urmând să ia măsuri clare în acest sens, fără nicio altă amânare. Tiberiu Iacob-Ridzi l-a rugat pe preşedintele Confederaţiei „Meridian” ca, în urma acestor discuţii, să redacteze o scrisoare sau un document, în care să fie trecute toate aceste concluzii şi discuţii de la această şedinţă de la Petroşani, pe care să o transmită apoi guvernului şi tuturor factorilor sociali care au importanţă în ceea ce se cheamă dialogul social, dar şi în luarea de decizii.

Tot primarul Petroşaniului a vorbit şi de faptul că a rămas şocat acum două luni când a văzut la Bucureşti că huila românească nici nu era inclusă în strategia energetică a ţării în perioada următoare!!! Primarul menţionând că nu guvernul e de vină pentru această „omitere”, ci un institut bucureştean, ISPE, care a lucrat total neprofesionist, luând datele de pe nişte site-uri de internet! Tiberiu IacobRidzi a mai subliniat că această omisiune va fi remediată până pe 1 Decembrie, CNH-ul şi Constantin Jujan primind ca sarcină să se ocupe de această problemă. Adică, vor culege şi transmite date exacte pentru institutul respectiv, pentru ca huila din Valea Jiului, care

mai poate fi exploatată încă 80-100 de ani, să-şi reintre în drepturi în viitoarea strategie energetică a ţării, ce va fi finalizată la 15 decembrie. În cuvântul său, primarul a mai vorbit şi de importanţa şi de rolul Văii Jiului şi a mineritului de huilă pentru ţară, în decursul istoriei, apăsând pe faptul că, după cum mineritul a salvat de câteva ori economia naţională, şi acum ar fi cazul ca guvernul să salveze Valea Jiului şi acest important sector de activitate.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a făcut spre final referire şi la greva din 1977, amintind faptul că revolta de la Lupeni, alături de cea de la Braşov, din 1987, ambele transformate în proteste politice, sunt adevăratele simboluri ale luptei anticeauşiste, de care azi s-a cam uitat sau se aminteşte foarte puţin, Valea Jiului fiind întotdeauna dată la exemple negative, mai ales în media centrală, imaginea ei având mereu de suferit, de aici şi neîncrederea unor investitori şi a unor instituţii care ar putea salva economic zona.

Păducel - mai optimist Dintre primari, Ilie Păducel a avut cel mai scurt discurs. A cerut celor cu putere de decizie să acorde atenţia cuvenită acestui sector, rugându-i să ia măsurile necesare pentru ca în Valea Jiului să continue activitatea în minerit, specificând că această activitate nu ar trebui doar menţinută, ci chiar ar trebui dezvoltată. Primarul Păducel a mai spus că şi la Petrila cetăţenii şi administraţia locală simt nevoia ca activitatea minieră să primească un suflu nou, bugetul local fiind calat pe sursele de venituri obţinute din cotele defalcate ale impozitului pe venit de la cele două unităţi miniere din oraş. Ilie Păducel a atras atenţia că mina Lonea are posibilităţi reale de dezvoltare, deoarece are capacităţi deschise şi rezervă de cărbune pentru următorii 50 de ani, menţionând de asemenea că nu ar fi motive ca oamenii cu putere de decizie să nu acorde minei respective atenţia cuvenită. Tot Ilie Păducel a adăugat că este ferm convins că în următorii 10 ani, sau poate mai puţin, se va ajunge la redeschiderea unor unităţi miniere din Valea Jiului, în contextul economic şi climateric mondial, multe unităţi dintre acestea fiind închise în trecutul apropiat aiurea, tocmai când se ajunsese la frontul de cărbune sau după ce fuseseră

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

EVENIMENT 7

executate lucrări de deschidere şi pregătiri, care au costat o armată de bani.

companiei, din discursul liderului lupenean înţelegându-se destul de limpede că situaţia este cam la limită şi se stă acum la mine pe un butoi plin cu pulbere de exploziv.

Nu au fost uitate nici condiţiile de muncă şi lipsa clară de investiţii în acest sector în cei aproape 22 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989.

vineri, 25 noiembrie 2011

Ile - macho cu sindicate Primarul Vulcanului, Gheorghe Ile, şi-a început speach-ul puţin cam romantic, amintind de vremurile bune din minerit. Apoi a vorbit de dialogul social dintotdeauna, acela dintre şefii de sector şi maistru, dintre maistru şi brigăzile din subordine, dintre şeful de sector şi conducere, dintre sindicate şi conducere. În opinia primarului, „dialog social” a fost permanent, chiar dacă nu întotdeauna s-au făcut cele vorbite. Ile a fost de acord că în minerit din cauza încăpăţânării, mândriei şi orgoliilor, în prezent dialogul social este uneori întrerupt şi neeficient, mai ales între sindicate şi conducere, menţionând că în opinia sa acest fapt ar trebui schimbat, până nu va fi prea târziu.

Apoi, edilul a tras puţin de urechi sindicatele miniere, menţionând că rolul lor este nu doar unul de supraveghere a ceea ce se întâmplă.

Rolul sindicatelor ar trebui să fie şi acela de a se veni cu idei practice cu ceea ce trebuie făcut în producţie, dând de înţeles că unii lideri sindicali stau mai mult pe-afară decât în mină, ceea ce face ca să nu aibă habar de ceea se întâmplă în subteran, cerând întotdeauna doar bani şi drepturi.

Tot Gheorghe Ile a făcut apel la unitate de idei, dând exemplul ciobanului cu oi râioase, de care ciobanii fug să nu se umple şi ale lor, fapt care la mină n-ar trebui să se întâmple atunci când un sector sau o mină merg prost.

Tristeţea cea mai mare a lui Ile a venit atunci când şi-a amintit de banii băgaţi de stat în modernizarea termocentralei Paroşeni, în jur de 120 de miliarde de lei, precum şi de alte 80 de miliarde de lei pentru desulfurare, şi de cele 80 de miliarde de lei investiţi la Preparaţia Coroeşti. Primarul se întreba joi de ce se mai miră acum unii pe unde s-au dus banii, considerând că dacă se dorea închiderea mineritului atunci cu acei bani se putea face altceva şi nu aruncaţi pe Jiu în jos.

Concluzia primarului Ile, la fel cu acea a altor participanţi, a fost că mineritul nu se va închide, că se vor deschide alte câmpuri miniere, dar că minele nu vor mai avea amploarea de acum peste douăzeci de ani. În ultima parte a discursului Gheorghe Ile nu a uitat să amintească nici de „banii mulţi pe care primăriile îi plătesc pentru ajutoarele sociale”, considerând că mai bine ar fi angajaţi aceşti cetăţeni, decât să primească bani stând acasă. În opinia primarului, toată restructurarea care a avut loc în Valea Jiului s-a restrâns asupra administraţiilor locale, problemele mutându-se de la mine la primării. În sprijinul acestui argument, Ile a menţionat că se ştie foarte bine faptul că, cotele defalcate de pe salarii nu au mai venit la primării, ci s-au dus direct la Bucureşti sau în altă parte, în timp ce minerii au primit căldură sau subvenţia de căldură tot de la primării, aceştia neparticipând însă cu niciun leu la acestea. Primarul a amintit de perioada 2000-2004, când primăriile nu au primit niciun leu din aceşti bani, în timp ce subvenţia a fost dată, acest lucru repetându-se timp de patru luni şi în acest an.

Botgros speră şi el Chiar dacă nu mai are nicio mină pe raza localităţii, primarul Ilie Botgros s-a arătat mulţumit de ideea acestui dialog social din Sala de Marmură. Edilul aninosean a vorbit de importanţa mineritului în Valea Jiului şi de importanţa dialogului social dintre cetăţeni şi administraţiile locale, dintre sindicate şi conducerea unei exploatări miniere, dar şi dintre membrii unei comunităţi, încercând să le explice celor prezenţi că în Valea Jiului „plămânul” unităţilor administrativ-teritoriale au fost întotdeauna minele, în jurul acestora

Jurca - mai realist ca alţii

gravitând totul. A dezvăluit, nu pentru prima dată, că odată ce „plămânul” Aninoasei a murit şi oraşul pe care-l administrează are din ce în ce mai puţini bani, investiţiile în Aninoasa fiind foarte puţine iar migraţia populaţiei mari, spre alte zone cu bani.

Ilie Botgros a menţionat că, de la marea disponibilizare din 1997, niciun guvern n-a pus nimic în locul închiderilor de mine. De atunci, tineretul nu are unde să muncească în Valea Jiului, fiind astfel constrâns să plece, acest lucru ducând la îmbătrânirea populaţiei din Vale şi la restrângerea activităţilor economice. Speranţa primarului din Aninoasa rămâne redeschiderea mineritului, menţionând că rezervele de cărbune sunt suficiente pentru ca Valea Jiului să reînceapă „un minerit adevărat pe zeci de ani de-acum înainte”.

Butulescu - visător, dar informat…

Scriitorul şi politicianul Valeriu Butulescu a ridicat la fileu câteva idei interesante, idei bune, chiar dacă aduc puţin şi a literatură. A subliniat din start că se îndepărtează categoric de orice discurs de imagine, specificând că va vorbi de miezul problemei, care ne frământă pe toţi, indiferent de vârstă sau culoare politică: mineritul. I-a explicat, „cu tot respectul”, liderului Popescu că a spune că Valea va avea iar 14 mine şi 42.000 de angajaţi, cum liderul s-a exprimat, mai visător ca un poet, este o utopie. În opinia inginerului Butulescu acest lucru nu mai va putea fi posibil şi nici nu mai trebuie să fie.

A dat apoi câteva sugestii, cerându-i liderului sindical de la „Meridian” să reprezinte mai bine minerii şi Valea Jiului la Bucureşti, acolo unde se iau toate deciziile. Butulescu a mai spus că Valea Jiului poate a greşit şi de aceea e în situaţia asta, deoarece, prin oamenii politici şi prin liderii minerilor nu au fost exprimate întotdeauna bine gândurile şi ceea ce se vrea în continuare.

Scriitorul a vorbit de „demonizarea Văii Jiului”, specificând că este o cale şi un joc greşit pe care îl fac unii români contra… românilor, Valea Jiului fiind de fapt o zonă tot din România şi nu din cine ştie ce ţară bananieră. Scriitorul a susţinut că ideea că minerii şi Valea Jiului ar fi o piatră de moară în România este total falsă, ea fiind rolul unei contabilităţi, care are la bază nişte reguli de calcul greşite. Aici, Valeriu Butulescu s-a referit la preţul gigacaloriei, extrem de mic şi deloc comparabil cu preţul european, arătând că dacă acest preţ ar fi unul european, mineritul de huilă ar fi rentabil, deci ar exista şi profit. Fostul deputat a dat ca exemplu comparativ Germania, o ţară des luată ca etalon de români. A argumentat că şi nemţii, care sunt priviţi ca oameni serioşi, nu reuşesc nici ei măcar să scoată cărbunele la un preţ competitiv pe piaţă. Tot legat de Germania, făcând comparaţie cu România, Valeriu Butulescu a destrămat o scuză jalnică găsită

de guvernanţi şi de Constantin Jujan: Germania a dat subvenţii, chiar dacă Uniunea Europeană a dat două termene, 2010 sau 2017, forul european lăsând la latitudinea fiecărei ţări să stabilească dacă mai acordă sau nu subvenţii în minerit. Iar România încă mai tărăgănează această chestiune.

Concluzia lui Butulescu a fost una clară: dacă se va da subvenţie în continuare, mineritul scapă, dacă nu se va mai acorda subvenţie, mineritul moare, cu totul, nu doar câteva mine.

Nica şi greva generală S-au făcut referiri clare şi la faptul că termenul de 30 noiembrie este data limită în care guvernul trebuie să facă ceva bun pentru mineritul de huilă, în speţă să dea drumul la subvenţia mult aşteptată de luni de zile, dându-se de înţeles că altfel minerii vor intra în alte forme de protest, mai dure, cum ar fi greva generală. Această idee a fost expusă la microfon de Bebe Nica, liderul celei mai mari mine din România, EM Lupeni, care a susţinut că i-a spus această chestiune şi ministrului Ion Ariton la Bucureşti. Credem că acest avertisment nu ar trebui tratat uşor nici de guvernanţi, nici de reprezentanţii

Replica pentru primarul Gheorghe Ile a venit mai apoi de la un lider sindical, Adrian Jurca.

Care a susţinut că nu sindicatele au semnat acele investiţii de care vorbea primarul, ci politicienii şi cei aflaţi la putere în anumite perioade, doar ca ei să-şi facă imagine şi nu a fost gândite printr-o strategie clară.

De altfel, liderul Jurca a părut cel mai înverşunat la adresa politicienilor. Pe lângă faptul că i-a tras serios de urechi, a menţionat şi că lumea minieră trebuie să fie realistă, iar dacă vor mai fi 4-5 ani de minerit stabil e bine. A mai sugerat că toate minele din Valea Jiului ar trebui să intre pe un proces de închidere. Asta ca şi cele patru mine aşa-zis viabile să mai poată supravieţui, altfel, în opinia lui Jurca, acestea vor ajunge în următorii ani să o ducă mai greu decât cele trei! Tot el a mai afirmat că s-a simţit ruşinat când a văzut fişa de plată a unui cameraman al televiziunii naţionale, care avea salariu cât un miner, menţionând în discurs că salariile minerilor au ajuns foarte jos şi situaţia aceasta trebuie schimbată radical.

Ajungând la discuţia despre viitorul Complex Energetic „Hunedoara”, liderul de la mina Livezeni a susţinut că dacă acest complex energetic nu va asigura un preţ care să acopere şi banii pentru investiţii în mine, atunci sunt slabe speranţe ca mineritul din Vale să ajungă la potenţialul dorit, în acest caz el fiind la un pas de închidere totală.

Concluziile finale vă lăsăm să le trageţi singuri. Aşteptăm cu nerăbdare comentariile dumneavoastră. Cele pertinente desigur şi cele care spun cu adevărat ceva.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

8 AGORA

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 25 noiembrie 2011

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Lunga călătorie a Poporului român către Nicăieri Episodul trei, ultimul: Nimeni în Nicăieri pricină de miros.

Corabia intră, triumfătoare, în portul Nicăieri. Însă, pe punte, în balansul valurilor mici, se legăna un mare, luxuriant, Nimeni.

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

P.S.: Nu că mă laud: dar s-ar putea să ne luăm la revedere, din pricină că trebuie să mă ocup mai cu atenţie de cariera mea de dramaturg, care începe să o ia razna. Ieri m-am întors de la Giurgiu de la Festivalul Teatrelor dunărene, unde am fost singurul laureat al Concursului pentru dramaturgie, pentru piesa „Romeo şi Julieta reloaded”. Azi, e în toate gazetele ştirea că piesa mea „Călătorie în Ţara Basmelor” a ieşit prima la Concursul de piese pentru copii de la Teatrul Vasilache din Botoşani, unde va fi jucată. Încep Această informare este efectuată de Primăria Oraşul Uricani care intenţionează să solicite să mă mir chiar şi de la Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova avizul de gospodărire a apelor pentru reeu, dar îmi trebuie alizarea lucrărilor din cadrul proiectului “Reabilitare şi modernizare străzi urbane şi potimp: se pare că duri în oraşul Uricani, judeţul Hunedoara” propus a-l realiza pe raza oraşului Uricani. asta îmi e Investiţia va fi realizată din fonduri europene şi fonduri proprii. pedeapsa: să scriu Ca rezultat al realizării lucrărilor vor rezulta următoarele ape uzate: nu este cazul, ce se Teatru! Încerc să vor evacua în: nu este cazul, după ce au fost epurate prin: nu este cazul. ies şi pe locul doi, Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului dar îmi va fi greu! de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, Aşa că vă las cu tel. 0254/511121 de luni până vineri între orele 7:30-15:30. coana Lenţi şi Băse. Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, bld.

Sunteţi pe mâini Nicolae Romanescu, nr. 54, Craiova, judeţul Dolj. bune!

Informare

Primii se terminară „băşinoşii de pensionari”, ca să folosim o sintagmă dragă Marelui Cârmaci. Ultimul pensionar care îşi trimise Sufletul în Cer fu aruncat peste bord înainte de şase dimineaţa: altfel, primele raze ale Soarelui ar fi lovit, nemilos şi mirositor, în hoit. Oricum, în urma corăbiei morţii, plutea, ca o coadă de cometă, un damf năucitor de putreziciune.

Până şi rechinii îşi fereau nările: duhoarea devenise insuportabilă.

Numărul celor cu Sufletul transferat la Domnul, de pe corabia suferinţei, creştea, mai întâi în progresie aritmetică de raţie r, apoi în progresie geometrică cu raţia q. Însă, nu problema râului de morţi îngrijora pe cineva. Vorba Cârmaciului: „Omul e ca dulgherul: trăieşte ce trăieşte şi apoi moare”. Dar curând, nu mai avu cine să arunce stârvurile în mare. Puntea devenise o morgă mai aglomerată decât a Spitalului de urgenţă din Slatina. Pasagerii încă vii erau muribunzi, căzuţi în bătălia cu marea Criză, iar coana Lenţi nu-şi putea murdări unghiuţele! Până mai ieri, unicii beneficiari de cadavre, şobolanii începură să facă şi ei nazuri.

Totuşi, era o corabie victorioasă: Marele Cârmaci anunţă prin megafon că corabia (încă o dată scuze pentru băsefonie!) înaintează „tot înainte” pe drumul cel bun, spre portul Nicăieri, şi că, dacă pare că ia apă, e din pricina greutăţii aurului de la BNR, care creşte, creşte...

Când, prin ceaţa deasă şi frigul pătrunzător, începu să se vadă farul chior al portului Nicăieri! Fu momentul în care Marele Cârmaci, ajutat de micul timonier care îi ţinea plosca, înălţă un discurs fulminant despre prosperitate, despre penitenţa asumată în vremi de criză şi despre delirul unui popor fericit. Păcat că nu avu cine să-l asculte: pasagerii erau morţi demult, până şi şobolanii zăceau, pe punte, cu burţile umflate, iar echipajul nu mai ieşea din cabine, din

www.zvj.ro

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 25 noiembrie 2011

SOS,

Sănătatea şi Învăţământul!

Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Povestea vorbei”, care s-a desfăşurat la Râmnicu Vâlcea, a propus, în acest an, două teme de actualitate: „Reforma sanitară” şi un citat din Anton Pann - „Cu ce dascăl lăcuieşte/ Aşa carte-alcătuieşte”.

Vă prezint o selecţie din epigramele participante la concurs, care, cu siguranţă, vă vor smulge un zâmbet amar.

Triumful succesorilor: Elevii copiază ... exemplul profesórilor!

Scoală şi religie

Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca)

E şcoala noastră azi în vrie, Şi vede asta orişicine, Că-nvăţăceii, -n loc să scrie, Întâi învaţă să se-nchine!

Lichidatorilor de spitale

Ştefan-Cornel Rodean (Sibiu)

Ăştia ce desfiinţează Prind să sară peste cal: În aşa hal ne stresează, Că ne bagă în spital!

Propunere sindicalistă de reformă radicală Cum nu sunt sănătoşi de nu ne fură, Cei teferi să luăm în mână coasa Şi-arzându-i sănătos pe la figură, Să-i obligăm s-o ia la sănătoasa!

Din liceu Pe dirigul meu, fireşte, Cum se cere celor mici, L-am urmat mereu, orbeşte…

La băut şi la gagici.

Eu cred că trebuie să ne depăşim dascălii Ca ei dacă-ar fi fost să fac, Iar nu după-ale mele toane, Eram învăţător sărac Şi nu cioban cu milioane.

Laurenţiu Ghiţă (Bucureşti) Riscuri Într-o policlinică Vii pentru-o injecţie, Şi, ce soartă cinică, Pleci cu o infecţie!

S-au acordat cardurile de sănătate Susţin, în dublă calitate De cetăţean modest şi bard, Că,-n loc de card de sănătate, Era mai bun un MASTERCARD!

Cum e turcul, şi... elevul Adevărul pur şi gol S-a transmis din vechiul ev: Aşa turc, aşa pistol, Aşa prof, aşa elev.

După ultimele examene Examenul probează

Reforma sanitară nu dă rezultatele scontate Motivul e uşor de înţeles: Pe demnitarii noştri, din păcate, Poporul nu i-a întrebat mai des De sănătate.

Rezultatele actualei reforme sanitare Ne pleacă medicii „pe-afară”, La trai mai bun având pretenţii, Dar mult mai grav e că, în ţară, Treptat, se duc şi pacienţii...

În spiritul reformei sanitare Guvernul nostru, în aceste zile, A transformat spitalele-n azile Şi-o să vedem cum, consecvent din fire, Va face din azile cimitire.

Alături de umoriştiii Dan Norea, Ion Diviza şi Cornel Rodean De-atunci sistemul... e pe drumuri.

Opţională-i însăşi… disciplina!

Meditaţii la domiciliu

Şcoala românească

Pe fiul lor să-l dea pe brazdă, I-au luat de la oraş, Un profesoraş în gazdă, Şi-acum ştie... pokeraş.

Uite-i, nu-s!

Ioan Toderaşcu (Costeşti, Vaslui)

Avem profesori excelenţi, Şi simt o mare uşurare, Că au studenţi eminenţi...

Păcat că sunt peste hotare.

Medicii şi sistemul medical din România

Realitate proverbială Sunt slabi profesorii, pe bune, Elevii sunt admişi, cu stolul, Şi Anton Pann, de ei, ar spune: La fel ca turcu-i şi pistolul!

Unde sare „aşchia”?

Petronela-Vali Slavu (Aninoasa)

Părinţii-i vin tot timpul beţi acasă, Iar fraţii lui sunt fără căpătâi, Dar el e un elev de primă clasă; De câţiva ani e tot... în clasa-ntâi.

Ministrul sănătăţii vs. reforma sanitară

Scriitorul în noua familie De când a renunţat la burlăcie S-a pricopsit cu-o muză indolentă Şi chiar nimica nu mai poate scrie; Dar critica e, totuşi, mai prezentă...

Ion Ruse (Săcele, Constanţa) Sistemul sanitar în colaps?

Cum n-avem vinovaţi şi vină, Că-i un sistem bolnav, se poate, Că-i necesar, ca să-şi revină...

Medicamente compensate.

Sănătatea încotro?

Ne-a spus ministrul, apăsat, Ca orice încrezut, cu “fumuri”: Cunosc parcursul de urmat!

Dorim elevi disciplinaţi şi culţi, Lăsăm să intre-n şcoală modernismul, Profesori sunt din ce în ce mai mulţi, Lipseşte doar… profesionalismul.

Va trebui s-acţionăm urgent, Ca, în clădirile spitaliceşti, Bolnavii care vin la tratament Să moară în condiţii omeneşti.

Normalitate Pe plaiul nostru românesc, Chiar şi de-o maladie gravă, Bolnavii se mai lecuiesc, Dar Sănătatea-i tot… bolnavă!

Puterea exemplului Dascălul ce-i pregăteşte Pe elevi îi „lăcuieşte”, Până când devin şi ei, Ca şi mentorul lor… clei!

Materiile opţionale Elevii şi profesorii din şcoală Aleg o disciplină-opţională, Dar – nu se ştie cine poartă vina –

Reforma sanitară Îi face,-având pretenţii, Pe mulţi să plece-afară, Se duc şi pacienţii...

Grijulii, cei din minister au redus paturile din spitale Fără niciun fel de reticenţă, Le-au redus dramatic şi, în fine, Prin spitale-acum e concurenţă, Şi-apoi concurenţa... face bine!

Guvernul şi reforma sanitară Făr’ să aibă-o sarcină uşoară, Zi de zi, sistemul îl transformă; Cu reforma asta sanitară, Cred că ne vor scoate... la reformă!

Elevii sunt filmaţi la bacalaureat Se poate spune că au dat de dracul, Căci li se vede orişice mişcare, Şi,-n felu-acesta-i greu de ei cu bacul, Dar şi de „profi”... la titularizare!

Venind cherchelit la ore, profu’ de „mate” e de gaşcă Nicicând corigenţi nu ne lasă, Şi-n plus, apropo de absenţi, Lipsind jumătate de clasă, El vede că toţi sunt prezenţi!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

10 ÎNVĂŢĂMÂNT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 25 noiembrie 2011

Cum să acordăm primul ajutor copiilor noştri Marţi, 22 noiembrie 2011, la Grădiniţa din cadrul Şcolii Generale Nr.2, structură la Grupul Şcolar Retezat Uricani, a avut loc o acţiune de instruire de prim ajutor cu tema „Cum să acordăm primul ajutor copiilor noştri”, la care au participat părinţii grupei mijlocii.

Prin natura lor, copiii sunt într-o continuă mişcare, foarte curioşi, curajoşi, acţionând înainte de a se gândi la urmări. De aici şi multele accidente, mai mult sau mai puţin grave, întâlnite la această vârstă.

Se ştie că viaţa unei persoane accidentate depinde, în cea mai mare măsură, de momentul acordării primului ajutor şi de priceperea celui care intervine primul la locul accidentului. Primul

www.zvj.ro

ajutor, acordat uneori chiar şi de nespecialişti, reprezintă o metodă eficientă de salvare a vieţii în situaţii neprevăzute: accidente, traumatisme, stop cardio-respirator, comă.

Acest lucru m-a determinat ca, în cadrul proiectului „Împreună pentru copiii noştri”, să abordez o astfel de temă şi să apelez la Subfiliala de Cruce Roşie Uricani în speranţa unei colaborări. D-ra profesor Iuliana Axiniei , director al acestei subfiliale, ne-a

onorat cu prezenţa şi, „înarmată” cu manechinul „Andreea”, a încercat să ne familiarizeze cu câteva tehnici utile de acordare a primului ajutor în diferite situaţii. În general, suntem

puşi în situaţia de a acorda primul ajutor cuiva drag: propriul copil, frate, soră, soţ, soţie, părinţi. Acest lucru implică emoţie, ceea ce generează stres. De aceea este important să stăpânim bine unele manevre, pentru a putea trece mai uşor la acţiune.

Părinţii au înţeles că este esenţială dezvoltarea abilităţii de a salva vieţi.

Nu este suficient să

căutăm informaţie. Trebuie să ne pregătim şi să acţionăm ori de câte ori este nevoie. Şi lucrurile nu trebuie să se oprească aici, ci trebuie să ne iniţiem copiii. A învăţa un copil câteva lucruri elementare în vederea protejării vieţii şi acordării primului ajutor în caz de accidente este foarte important. Încă de la vârsta de 3-4 ani, copilul trebuie învăţat să-şi spună numele şi prenumele, adresa, să sune la 112 şi să ceară ajutor. În încheiere, părinţii au fost îndrumaţi să urmeze cursurile de prim ajutor sau cele de soră de Cruce Roşie ce se desfăşoară la sediul Subfilialei de Cruce Roşie Uricani.

Prof. înv. preşcolar, Elena KISS

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 25 noiembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală.

Telefon 0724.853897 Vând garsonieră str. 1 Decembrie 1918, bl. 97, ap. 18. Cu plata în rate.

Telefon 0740.463442 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

DIVERSE Vând 2 calorifere din fontă, 21 de elemenţi bucata, 300 de lei/ calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi 65 lei şi un calorifer 4 elemenţi 52 de lei, fam. Zsiros Alexandru, str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54, Petroşani, tel.

0354.109473.

ANGAJĂRI Societate comercială din Petroşani angajează vânzătoare cu experienţă pentru magazin alimentar.

Relaţii la telefon 0762.260128 Căutăm persoană reprezentant vânzări pentru magazin Vodafone Petrila.

CV-urile se depun la magazinul Vodafone Petrila.

Informaţii la telefon 0723.112484

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Preţuri fără concurenţă!

Servicii complete pentru maşina ta.

Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice.

Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi 0722.937928 Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

DECESE Vecinii din scara a III-a a blocului 97 de pe strada 1 Decembrie 1918 din Petroşani deplâng trecerea la cele veşnice a celei care a fost Prof. BALOG GLORIA Dumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească în pace.

Familia Ioan Opriş regretă sincer şi transmite condoleanţe familiei la trecerea în nefiinţă a celui care a fost VLAD ION PASCAL Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Familia Adrian Opriş regretă nespus trecerea în nefiinţă a celui care a fost VLAD ION PASCAL şi transmite sincere condoleanţe familiei îndurerate.

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Eşti energic, plin de viaţă şi îi molipseşti şi pe ceilalţi cu tonusul tău atât de bun. La resursele de care dispui azi, ai fi capabil de adevărate miracole, pentru că ai la purtător şi ambiţie, şi curaj, şi chef de acţiune, ca atare nu sta degeaba într-o zi atât de bună.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Te simţi bine în pielea ta pentru că primeşti din jur numai semnale de simpatie şi de respect la adresa ta.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Deciziile pe care le iei astăzi vor fi bune pentru întreaga familie. Ţii cont şi de părerile celor dragi în ceea ce eşti gata să

Asociaţia Romilor Hunedoreni derulează în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru romi proiectul cultural „Caravana Romilor”, ediţia I, care se desfăşoară conform agendei: 26.11.2011, Uricani – Casa de cultură, ora 16:00 02.12.2011, Vulcan, ora 16:00 09.12.2011, Petrila, ora 16:00 Manager Sorin Vană

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu”

Leu (23 Iul - 22 Aug)

alegi.

Parcă ai fi prins într-o capcană şi nu mai găseşti ieşirea, deoarece toate stau pe loc azi, ceea ce te irită la maximum.

Merită să te distrezi un pic acum, la finalul unei acţiuni la care ţi-ai adus contribuţia, dar e un moment care te amuză.

S â m b ă t ă , 2 6 . 11 . 2 0 11 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Casa Bernardei Alba”

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) D u m i n i c ă , 2 7 . 11 . 2 0 11 Orele 12:00 – Spectacolul „Guleraşul Cenuşiu” Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Legea îţi interzice să faci ceea ce ai dori şi nu ai încotro, trebuie să i te supui orbeşte.

Dacă nu ţii cont de limitele legale care îţi sunt dictate de sus, ai putea avea de suferit de pe urma vreunei sancţiuni drastice.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Norocul vine când nu te aştepţi, deci nu fi tu chiar atât de sigur că ceea ce programezi azi în detaliul se va întâmpla exact aşa.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Conversaţiile zilei se desfăşoară de pe poziţii de forţă, dar sunt pe placul tău, pentru că îţi place să comunici mai vehement şi cu patimă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Eşti mulţumit de roadele muncii tale care încep să se vadă din ce în ce mai clar la orizont. Te îndrepţi spre un succes rapid, pentru că ai depus toate eforturile de care eşti capabil pentru a ajunge acolo.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

VÂNZĂRI Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând casă şi grădină în zona Valea Ungurului - Vulcan, la 20 m de strada principală, suprafaţă 3.000 de metri pătraţi, preţ negociabil.

Relaţii la numărul de telefon 0722.448428

Nu te laşi învins cu una, cu două, chiar dacă discuţiile acestei zile pot fi cam agresive.

Ai şi tu argumentele potrivite pentru a te face ascultat, totul e să nu te laşi furat de ton ridicat, aşa cum te abordează interlocutorii.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Munceşti mult, dar nu prea ai satisfacţia muncii împlinite de vreme ce mereu trebuie să-ţi justifici faptele şi să repari erorile altora.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Duci la capăt ce ai promis şi atragi astfel admiraţia celor cărora te dedici. Dacă ţi-ai luat angajamentul faţă de cineva, vei face tot ce-ţi stă în putinţă să-ţi respecti cuvântul dat, pentru că e în joc imaginea ta.

www.zvj.ro

CMYK

12 ACTUALITATE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 25 noiembrie 2011

Indicatoare spre telegondolă sunt, mai trebuie reparat drumul Deşi telegondola din Pasul Vâlcan funcţionează cum funcţionează, adică mai mult stă, e bine, totuşi, că s-au pus aceste indicatoare rutiere.

Măcar cei străini de Valea Jiului, care trec pe aici, află şi ei cum pot să ajungă la ea.

Au fost montate două indicatoare cum este cel mare din imagine.

Primul a fost pus la intrarea în Vulcan dinspre Petroşani.

Iar acesta din poză, amplasat chiar ieri, se află la câţiva metri de intersecţia de la Dincă. Unde, din DN 66A, se bifurcă drumul care duce la Cabana Pasul Vâlcan. Singura obiecţie de pe

înscrisul de pe indicatoare fiind aceea că nu s-a caligrafiat denumirea corectă a pasului. Acum, mai rămâne de modernizat drumul judeţean care duce la cabană.

Lucrare care, din câte a spus şi primarul Gheorghe Ile, ar urma să se facă la anul.

Pentru că tot am adus vorba de intersecţia aceasta, merită să amintesc că au fost scoase, din sensul giratoriu, indicatoarele rutiere cu semnificaţia "Obligatoriu la dreapta". Dintre care unul era de râsu'-plânsu', fiindcă te îndruma direct spre Agenţia Funerară "Ultimul Popas". Însă, tot au mai rămas vreo două, de sămânţă, cum se spune, la giratoriul de la "Unic".

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 138 25 noiembrie 2011 4 pagini

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (IX) Am aflat

Paginile I-IV

Cine au fost tovarăşii ortaci redactori-responsabili ai “Minerului” Redactorul-responsabil nr. 3 şi… 5

Eftimie Gherman Redactor-responsabil ale Minerului între 1928-1930 şi 1938-1939 Secretar general al Uniunii lucrătorilor din industria minieră din România Deputat al Partidului Social Democrat Membru fondator al Internaţionalei Muncitorilor Mineri Deputat în mai multe legislaturi al Partidului Social Democrat Condamnat de două ori: la moarte şi la muncă silnică pe viaţă 30 de ani de exil Dintre toţi redactorii-responsabili ai Minerului se pare că Eftimie Gherman s-a dovedit a fi cel mai longeviv, trăind 86 de ani. Spunem se pare, deoarece nu ştim când a murit Pavel Buciumean, cel de-al doilea redactor al Minerului.

După ce în vara lui 1928 Buciumean părăseşte Uniunea muncitorilor din industria minieră din România, locul acestuia ca redactor al Minerului este luat de Eftimie Gherman, care, peste câteva luni, este ales deputat PSD. Putem vorbi de două serii Gherman ale Minerului.

Prima a apărut între octombrie 1928 - iulie 1930. Ediţia nr. 9-10/ octombrie 1928 este prima care-l are ca redactor-responsabil pe Eftimie Gherman. Nr. 7/ 15 iulie 1930 este ultima ediţie în care apare ca redactor responsabil al Minerului. Apoi, Minerul intră într-o epocă a anonimatului, numele niciunui redactor nemaiapărând până în 1937 în caseta redacţională a Minerului. A doua serie Gherman – între martie 1938 şi decembrie 1939. Mai precis, Eftimie Gherman revine ca redactor-responsabil la ediţia nr. 5-6 / Iunie 1938, apărând până la ediţia nr. 12/ Decembrie 1939 (ultimul an al cercetării noastre).

Prin urmare, Eftimie Gherman a fost redactorul nr. 3 şi 5 al Minerului, ultimul

pentru perioada cercetată de noi, 1919 – 1939.

Amănunte despre biografia sa găsim în volumul său de Memorii/ Contribuţii la istoria mişcării socialiste. La 1894 în comuna Lăpuşnicu, din judeţul Caraş-Severin, se naşte, într-o familie de ţărani, Eftimie Gherman. Ca şi predecesorul său Iosif Ciser, Gherman este chemat la oaste de stăpânirea austro-ungară. Şi aici, în mediul cazon, junele Gherman răspândeşte ideile socialiste. Pentru aceasta este desigur arestat, judecat şi condamnat la moarte. În cele din urmă, i se comută pedeapsa capitală în închisoare pe viaţă.

Eliberat în 1918, după 4 ani, Eftimie Gherman participă la Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Peste 2 ani, în 1920, Gherman este ales, la doar 26 de ani, deputat al Partidului Social-Democrat în Parlamentul României. Ţinând cont de priza pe care o are la muncitorimea minieră din Banat, Eftimie Gherman va fi ales deputat PSD în mai multe legislaturi. Cum Partidul Social Democrat rezona în interbelic cu sindicatele „roşii”, deputatul Eftimie Gherman a îndeplinit până în 1940 şi funcţia de secretar general al Uniunii lucrătorilor din industria minieră din România. În această calitate, în

Nr 9-10 / 31 octombrie 1928.

Prima ediţie care îl are ca redactor-responsabil pe Eftimie Gherman

Nr 7 / 15 iulie 1930. Ultima ediţie din prima serie care îl are redactor-responsabil pe Eftimie Gherman

1926 devine membru fondator al Internaţionalei Muncitorilor Mineri. În timpul regimului legionar şi al mareşalului Antonescu, Eftimie Gherman este obligat să domicilieze în comuna Poeneasa.

După 23 august 1944, Eftimie Gherman revine la politică, fiind unii dintre fruntaşii Partidului Social Democrat. După unirea unei fracţiuni a PSD cu PCR, Gherman părăseşte România şi se stabileşte în 1947 în Franţa. Gestul său se dovedeşte a fi salutar. Aceasta deoarece la 15 ianuarie 1952, în procesul „lotului Constantin Titel Petrescu”, este condamnat în contumacie de Tribunalul Militar Bucureşti la muncă silnică pe viaţă: „(…)

Eftimie Gherman, fost secretar general al Uniunii Sindicatelor Minerilor, învinuit pentru crimele şi delictele prevăzute şi pedepsite (…)”. Simpla înşiruire a „crimelor şi delictelor” puse în seama lui Eftimie Gherman îţi dau fiori şi acum, după atâţia ani: „înaltă trădare, surparea ordinii constituţionale, şi complot în scop de trădare, uneltiri contra ordinei sociale, complot în scop de trădare, de surparea ordinei constituţionale şi de răzvrătire şi trecerea frauduloasă a frontierei”. În exil depune o asiduă activitate,

participând la toate congresele Internaţionalei Socialiste. Este ales preşedintele Grupului Socialiştilor şi Sindicaliştilor Români din Exil şi copreşedinte al Internaţionalei Partidelor Socialiste din Exil. În exil desfăşoară şi o efervescentă activitate jurnalistică, editând „România muncitoare - revista socială şi politică a sindicaliştilor în exil”, parte dintre textele publicate aici fiind antologate în volumul postum „Eftimie Gherman - 30 de ani de exil” (Ed. Uranus, 2007). În octombrie 1977 revine în satul său natal, Lăpuşnicu Mare, unde şi moare în anul 1980. După 1989, reîntoarcerea lui Eftimie Gherman în România în 1977 a fost comentată şi interpretată şi prin prisma unei colaborări a acestuia cu Securitatea. Fără îndoială, viaţa lui Eftimie Gherman a fost un roman.

Marian BOBOC

Nr 5-6 iunie 1938.

Prima ediţie din seria a II-a Gherman

Nr 12 / Decembrie 1939.

Ultima ediţie din seria a II-a Gherman

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 25 noiembrie 2011

Camera Deputaţilor. 12 decembrie 1929. După „măcelul de la Lupeni”

Cum l-a înfruntat Eftimie Gherman pe primul-ministru Iuliu Maniu Datorită cartelului electoral cu Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Social Democrat a intrat în Parlamentul României la alegerile din 1928. Atunci, din cauza alianţei cu naţionali-ţărăniştii, care au dat ordin să se tragă la 6 august 1929 la Lupeni în mineri, PSD a trecut printr-o situaţie delicată, speculată politic de către adversarii săi, dar şi de… aliaţi.

Cum în august 1929 şi Eftimie Gherman era deputat PSD de Caraş, devine şi el una dintre ţintele predilecte ale presei şi politicienilor.

Pentru a elucida cauzele şi desfăşurarea masacrului minerilor, Curentul, unul dintre cele mai influente ziare ale timpului, realizează o anchetă jurnalistică la Lupeni (vezi volumul II, 6 august 1929.

Ziua de sânge de la Lupeni de Marian Boboc/ Mihai Barbu). Ancheta impresionează şi astăzi, constituind un model pentru din ce în ce mai puţinii jurnalişti contemporani preocupaţi de presa serioasă. Printre altele, în ediţia de marţi, 13 august 1929, Curentul arată cine au fost „trădătorii” muncitorilor. Printre aceştia îl regăsim şi pe Eftimie Gherman. Atacurile la adresa PSD se înmulţesc în Curentul. Este scoasă de la naftalină şi o afacere cu… bocanci pentru muncitori, avându-l ca protagonist chiar pe Eftimie Gherman. Cu toate că afacerea a rămas doar la stadiul de intenţie, a fost suficient ca aceasta să ocupe spaţiul ziarelor „burgheze”.

Cum în epocă, şi Curentul era catalogat un ziar „burghez”, presa de partid („Socialistul”) şi cea de „breaslă” („Minerul”) sar în apărarea deputatului ei Gherman, conflictul ajunge şi la Cameră. Aici deputaţii PNŢ, vrând să scape de responsabilitatea masacrului de la Lupeni, aruncă vina pe aliaţii lor, deputaţii PSD. Nici aceştia nu rămân însă datori şi răspund, prin vocea deputatului Eftimie Gherman, acuzaţiilor apărute în presă sau rostite de la tribuna Camerei. La interpelări participă şi primul-ministru al guvernului Iuliu Maniu.

Intervenţiile aprinse sunt publicate în presă. Dintre acestea o reţinem pe cea publicată în Socialismul (nr. 52, anul XXII, 22 decembrie 1929). (M. BOBOC)

acuzat că - cu ocazia unei manifestaţii pe care muncitorii au făcut-o pe Valea Jiului, la care luase parte şi tov. deputat Lucian - tovarăşii noştri au desfăşurat steagul roşu. Acuza aceasta a prilejuit, chiar în plină şedinţă, grupului parlamentar social-democrat o frumoasă manifestaţie pentru drapelul nostru.

Urma să ia cuvântul în aceeaşi zi al treilea interpelator, tov. Flueraş. Dar, pentru că dl. Bogdan îndrăznise să aducă acuzaţii care atingeau cinstea tovarăşului Gherman, deputatul nostru de Caraş a cerut imediat cuvântul în chestie personală. Chestiunea a pasionat toată camera şi, în loc de 5 minute cât acordă regulamentul chestiunilor personale, tov. Gherman a ţinut un lung discurs, în care a spulberat toate calomniile ce i s-au adus lui şi mişcării, transformându-se, apoi, din „acuzat” în „acuzator”. Redăm mai jos, în rezumat, acest discurs.

Tov. Gherman îşi începe cuvântarea prin descrierea împrejurărilor care au dus la sciziunea mişcării în 1923. La Congresul din Cluj, toată lumea s-a pronunţat pentru una

Buletin Parlamentar

Lupenii în discuţia camerelor Tov. deputat Gherman spulberă toate calomniile ce s-au adus mişcării noastre Joi, 12 decembrie, s-au produs în Cameră primele interpelări în chestia Lupeni. În ordinea înscrierilor, cel dintâi a luat cuvântul dl. N. Ghiulea, deputat naţional-ţărănist. D-sa a căutat să arate că toată vina dramei petrecute la 6 august cade asupra societăţilor, care menţin în Valea Jiului o exploatare barbară a puterii de muncă şi, implicit, asupra Ministerului Muncii, care n-a luat la timp măsuri asupra acelor societăţi. În fond, acuzaţiile aduse de dl. Ghiulea erau interesante, dar domnia sa a uitat un lucru, anume că masacrul nu s-ar fi produs dacă n-ar fi existat descreieraţi de teapa lui Munteanu, Buciumeanu şi ex-prefectul Rosvany, care, cu scopuri lăturalnice, au agitat masele până la exasperare.

Al doilea interpelator a fost dl. Bogdan, deputat naţional-ţărănist de Hunedoara. Acesta, într-un aşa-zis discurs, des întrerupt de deputaţii socialişti, a îndrăznit să-i ia apărarea lui Munteanu şi să ceară reabilitarea lui Rosvany, pe care l-a descris în postură de erou naţional. Chiar unii membri ai majorităţii au făcut haz de discursul debitat de mamelucul lor coleg.

Dl. Bogdan a îndrăznit cu acea ocazie să acuze mişcarea noastră şi, în special, pe tov. Eftimie Gherman, că ea este vinovată de pierderea alimentelor cu preţ redus, întâmplată în 1926 şi provocatoare a stării de nemulţumiri ce fierbeau şi fierb încă pe Valea Jiului. Între altele, deputatul ţărănist de Hunedoara ne-a

sau alta din fracţiuni. Doar Teodor Munteanu, care reprezenta sindicatul din Lupeni, a păstrat o atitudine dubioasă. După congres, deşi păstrează aceiaşi însărcinare la Lupeni, am descoperit (la începutul anului 1924) că avea legături secrete cu comuniştii.

Vă voi dovedi aceasta. O scrisoare din acea vreme, scrisă de Munteanu şi ciracii lui Alex. Dobrogeanu, cunoscutul comunist, şi pe care tov. Gherman o citeşte în întregime, arată legături care, încă din 1924, existau între Munteanu - pe de o parte şi Koblos şi Dobrogeanu - pe de alta. Cine nu-l cunoaşte pe Koblos - adaugă tov. Gherman -

să se adreseze d-lor Pompiliu şi D.E. Ioaniţescu. Sunt competenţi să dea toate relaţiile.

O voce de pe băncile majorităţii: Ce vrei să dovedeşti cu asta?

Tov. E. Gherman: Că Munteanu e comunist şi a avut însărcinare poliţistă de a sparge sindicatele noastre.

Aceeaşi voce: Că e comunist ştiu.

Tov. Gherman: Da, dar acest comunist s-a plimbat braţ la braţ cu „marele” dvs. „patriot” Rosvany.

După ce am căpătat convingerea că Munteanu e agent comunist şi spărgător a fost exclus din sindicatul nostru.

Chestiunea alimentelor Tov. Gherman trece, apoi, la „chestiunea alimentelor”, punctul capital în jurul căruia s-a dus campania contra sa şi contra partidului şi sindicatelor noastre, susţinându-se de calomniatori că din cauza tov.-ului Gherman s-au pierdut alimentele în natură la tratativele din 1926.

O voce de pe băncile majorităţii: Ai luat parte la tratative?

Tov. Gherman: Da. Altă voce: Atunci eşti vinovat.

Tov. Gherman: Veţi vedea cum stau lucrurile.

Tratativele au început la 23 august 1926. La prima întâlnire, reprezentanţii societăţilor vin cu propunerea de desfiinţare a sistemului de aprovizionare cu preţ redus, sistem care dăinuia în Valea Jiului de pe timpul războiului. În numele muncitorilor, eu am răspuns atunci că n-avem mandat să discutăm această propunere şi am cerut amânarea tratativelor pentru a consulta masa muncitorilor.

(Tov. Gherman citeşte procesul-verbal încheiat atunci).

S-a admis amânarea cu 14 zile a tratativelor şi, în acest timp, delegaţii noştri merg în toate localităţile din Valea Jiului, îi convoacă pe muncitori şi îi întreabă, la adunările care au avut loc, dacă admit propunerea patronilor.

Ce hotărăsc muncitorii? Iată, vă citesc procesulverbal: „Societăţile au cerut sistarea condiţiunilor şi a sistemului de aprovizionare, de astăzi, cu preţ redus, care este, în general, de calitate proastă, şi cer înlocuirea lor, iar pe viitor să se plătească diferenţa de bani”. „Preşedintele pune chestiunea la vot şi ea s-a primit de muncitori cu unanimitate de voturi”.

Dl. Iuliu Maniu - primul ministru: D-le Gherman, aici e deosebirea între noi şi dvs.; rezoluţiile ce s-au votat atunci şi pe care le-aţi citit dvs. acum, aici, au fost luate nu de toţi muncitorii, ci numai de membrii sindicatelor dvs. social-democrate, care nu formau majoritatea muncitorilor.

Sindicatele dvs. nu trebuia să ia o astfel de hotărâre, care privea interesele tuturor muncitorilor.

Tov. Gherman: D-le prim ministru, vă sunt recunoscător pentru cele spuse de dvs., căci îmi daţi prilejul să lămuresc lucrurile şi, deci, să dezmint. Este adevărat că atunci lucrau în Valea Jiului 15.000 de muncitori, iar în sindicatele noastre nu erau decât 7.000. Dar ar fi trebuit să ştiţi că adunările s-au ţinut nu numai cu membrii sindicatelor, ci cu totalitatea muncitorilor prezenţi în regiune. Iar delegaţii, care au luat parte la tratative, au avut mandate în scris semnate de circa 13.000 de muncitori.

Acele mandate există şi azi şi le puteţi verifica oricând. Ele sunt la Ministerul Muncii. (Aplauze pe băncile Partidului Social-Democrat. Dl. Iuliu Maniu tace chitic).

Repet, deci: nenorocita hotărâre a fost luată de unanimitatea muncitorilor, din care 80% au semnat cu mâna proprie! Şi acum vă întreb pe dvs.: ce-aţi fi făcut la tratative dacă aţi fi fost delegaţi ai muncitorilor?

Dl. Ed. Mirto: De ce n-ai căutat să-i convingeţi pe muncitori că fac o greşeală, renunţând la sistemul aprovizionări cu preţ redus?

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 25 noiembrie 2011

Eftimie Gherman îşi ia rămas bun şi în coloanele Minerului de la primul redactor Iosif Ciser Tov. Gherman: Vă voi răspunde. N-am să vă rămân dator. Dar, deocamdată, să reiau firul. Oricare alt delegat al muncitorilor s-ar fi supus hotărârii. Ei bine, să vedem ce am făcut noi. Deşi aveam mandat categoric să primesc propunerea de desfiinţare a alimentelor, eu, delegatul muncitorilor, am făcut o serie de obiecţii, consemnate în procesul verbal al tratativelor, şi, considerând că orice discuţii sunt zadarnice, am cerut să mergem la arbitraj.

(Aici, tov. Gherman citeşte procesul verbal doveditor).

Cerusem aceasta pentru că vedeam că muncitorii urmează a fi înşelaţi. Contravaloarea alimentelor societăţile o socoteau la 150 de lei de muncitor, în loc de 169 de lei, şi asta numai până la 3 membri în familie. De la 3 membri în sus, muncitorii nu ar mai fi primit nimic.

Intransigenţa mea i-a făcut pe reprezentanţii societăţilor să mă învinuiască cum că eu sunt acela ce-i agită pe lucrători şi eu împiedic o bună înţelegere între părţi.

D-nii Ghiulea şi Bogdan au făcut o profundă eroare când au spus că reprezentanţii celor două părţi au căzut de acord. Nu. N-au căzut. Cauza a mers la arbitrajul Tribunalului Deva, care, prin sentinţa nr. 8.926 stabileşte la art. 30 că în schimbul alimentelor în natură cu preţ redus, muncitorii vor primi compensaţii între 169 şi 1.521 lei, pe lună, socotindu-se de la 1 la 9 membri de familie.

Deci, la arbitraj, noi am câştigat cel puţin o contravaloare mai aproape de realitate. Sentinţa a dat-o prezidentul Tribunalului. Dacă ea a fost în slujba societăţii - ce n-aş crede - sau dacă a dat doar din eroare o sentinţă nedreaptă, nu suntem de vină noi, delegaţii muncitorilor.

Cred că e destul de clar. Am spulberat calomnia ce ni s-a adus.

Acum îi sunt dator un răspuns d-lui Mirto.

Dl. Ed. Mirto: Aş vrea să ştiu cum se explică faptul că muncitorii, care s-au mandatat complet, s-au arătat apoi, totuşi, nemulţumiţi. Cu toţii avem de-a face cu mulţimile. În cele mai multe cazuri, nu ascultă ele de noi. Răspundeţi, vă rog, care e situaţia în cazul dvs.?

Tov. Gherman: Din păcate, trebuie s-o recunosc, muncitorii din Valea Jiului sunt încă înapoiaţi. Nu raţionează. Se iau după fraze. Şi s-au găsit destui descreieraţi (agenţi de-ai societăţilor, agenţi comunişti sau naţional-ţărănişti) care, mai târziu, ne-au acuzat pe noi, delegaţii. Între agenţi era şi Munteanu.

Dl. Ed. Mirto, subsecretar de stat la Interne, recunoaşte această dublă calitate a lui Munteanu, dar întreabă de ce noi l-am mai ţinut secretar la Lupeni până în mai 1929.

Tov. Gherman: D-le ministru, faceţi încă o eroare, pe care au mai făcut-o în repetate rânduri şi unele ziare.

Aflaţi că Munteanu n-a mai fost din 1924, de la excluderea lui, secretar la noi.

De acest lucru, ministrul de interne, dl. Vaida, a luat la cunoştinţă la timp printr-o adresă de la Uniunea minerilor. I s-a adus, atunci, la cunoştinţă, toată propaganda dezmăţată, pe care Munteanu o ducea pe Valea Jiului, cu sprijinul lui Rosvany şi al tuturor autorităţilor.

O voce de pe băncile majorităţii: Nu a fost ales preşedinte la sindicatul dumneavoastră?

Tov. Gherman: Da, dar cum a ajuns preşedinte?

Sindicatul avea 600 de membri, când în noiembrie 1928, el, Munteanu, convoacă o adunare la Lupeni, la care adunare vin 3.000 de muncitori şi-l aleg preşedinte. Preşedinte la un sindicat din care el nu făcea parte şi ales de 2.400 de muncitori care, de asemenea, nu făceau parte din sindicat! În fine, domnilor, dacă v-aş spune câte a făcut acel om pe nenorocita Vale a Jiului, v-aţi cruci. Dar nu vreau să vă mai răpesc timpul.

1938. În „Neamul Românesc”

Nicolae Iorga despre Eftimie Gherman S’a înfăţişat la mine un om care n’avea nimic să ceară pentru dânsul, cum niciodată la dânsul, la interesele şi satisfacţiile sale nu s’a gândit, un om care nu culegea svonuri ca să mi le comunice şi nu căuta dela mine informaţii pe care să le răspândească.

Un om curios deci. În socotite frase ardeleneşti de vechiu tip, visătorul mieu care nu părea nici tânăr, nici bătrân, având chiar în înfăţişarea sa fisică, solidă şi liniştită, ceva din siguranţa definitivă a sufletului său, mi-a vorbit de ai săi, de fraţii săi de muncă, pe cari de atâţia ani, de un sfert de veac, se gândeşte să-i ridice.

Nu prin mişcări violente care n’aduc nici un folos decât otrăvita drojdie de ură pe care o lasă. Nu prin predicarea unui crez de cărturar închis în formule cu care se înşeală însuşi ca să înşele apoi pe alţii. Nu prin acea „organizare” cu ordinele şi cotizaţiile sale care face ca încetul dintr’un grup de

colaboratori şi de credincioşi o maşină fără suflet, dar cu sigure resorturi pentru cine are interes să o manevreze. Ci el voieşte mai puţin şi mult mai mult.

Anume să ridice nu numai salariile până la nivelul unei vieţi în adevăr omeneşti, dar, pe baza câştigului ce se poate realiza, fiindcă restul e iluzie şi, la capăt, ruina, dar şi sufletul acestor fraţi de muncă, suflet de demnitate şi mândrie. Şi se plângea că în sindicatele lui, strict naţionale, unele organe de administraţie văd temutul comunism.

Aşa mi-o vorbit d. Eft. Gherman Şi ascultându-l, oricine poate înţelege că acel comunism înaintea realizării căruia şi la noi se încrâncenă spiritele prevăzătoare, nu se poate birui prin mijloace de apăsare din afară, ci prin mijloace de luminare şi de iubire dinăuntru, care dau oameni ca dânsul.

N. IORGA

Bocancii lui Gherman la Cameră

Acum - chestia cu bocancii. Dl. Bogdan a citit ceea ce s-a scris despre această chestiune în ziarul „Curentul”.

Vă întemeiaţi acuzaţia pe ceea ce scrie acel ziar? Dar, atunci nu pot să vă citesc ce scrie presa despre dvs. şi chiar despre domnii de pe banca ministerială, spre exemplu despre dl. Madgearu sau despre dl. Aurel Dobrescu?

Totuşi, să vă răspund. Nu vreau să vă rămân dator cu nimic!

Când s-a dat hotărârea publicată în „Curentul”? În anul 1925. Atunci, cum a putut să facă dl. Bogdan legătura între acea hotărâre şi chestiunea de pe Valea Jiului, care s-a petrecut un an mai târziu, în 1926, căci, cum am văzut, atunci s-a schimbat sistemul de aprovizionare cu alimente şi bocanci cu preţ redus?

Care poate fi legătura între aceste fapte?

Tov. Al. Lucian: Nici o legătură, doar fantezie…

Tov. Gherman: Aşa cum dl. Bogdan se plângea că a avut o serie de procese personale la Tribunal, ieşite din intrigării liberale, tot aşa s-a lăsat indus în eroare de prietenul său Buciumeanu, care a intrigat în această chestiune. Chestia bocancilor nu este decât o intrigă.

Dl. Ed. Mirto: Buciumeanu a fost şi el secretar la dvs.

Tov. Lotar Rădăceanu: Dar l-am dat afară de îndată ce am văzut că s-a pus în slujba liberalilor. Dar, după ce l-am dat noi afară, l-a îmbrăţişat naţional-ţărănistul Rosvany.

Tov. Gherman: Buciumeanu a fost acel care în mai 1928 - deci, când noi eram coalizaţi cu dvs. - v-a denunţat pe dvs. în scris d-lui Tătărăscu că agitaţi masele pentru scopuri străine de interesele lor.

Pentru acest denunţ neîntemeiat - care ne lovea şi pe noi şi dvs. - noi l-am exclus, iar Rosvany al dvs. l-a îmbrăţişat!

Declaraţia lui se găseşte la Consiliul de Război al Corpului VII Sibiu.

Aşa stau lucrurile. Şi pentru ca nici o urmă de îndoială să nu mai existe, cer o comisie parlamentară de anchetă, pentru ca, apoi, calomniatorii să-şi primească pedeapsa. (Aplauze pe băncile Partidului Social-Democrat.

Majorităţile, reduse la tăcere, nu mai protestează, nu mai pretind).

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 25 noiembrie 2011

Ce au fost minerii noştri acum 20 de ani cadru de viaţă morală şi culturală. În localităţile miniere, odinioară locuite Conferinţa ţinută de Eftimie Gherman, la Radio-Bucureşti, în ziua de 12 Noiembrie 1938 de robi analfabeţi, azi de ridică pretutindeni căminuri culturale Numai cine i-a văzut pe atunci, mizeri, zdrenţuroşi, gârboviţi de muncă şi nevoi muncitoreşti, ridicate de muncitorii prea multe, şi-i vede azi, mai senini, mai încrezători în viaţă, mai bine trataţi şi mai împăcaţi mineri înşişi, în care îşi adăpostesc nu parcă cu soarta, îşi poate da seama de transformarea adâncă şi binefăcătoare a condiţiilor numai organizaţiile lor profesionale, dar şi-au creat şi centre de cultură şi generale de viaţă şi de muncă, ce s’a produs în ultimele două decenii.

Dar să fiu bineînţeles: problemele care se pun muncitorilor mineri din România, distracţie. Biblioteci, sală de lectură, sunt încă departe de a fi rezolvate toate şi în întregime. Pentru minerii noştri mai sunt multe coruri, fanfare, asociaţii teatrale, de înfăptuit, pentruca soarta lor aspră să fie îndulcită în măsura pe care o merită aceşti cercuri culturale şi societăţi sportive scormonitori neobosiţi ai măruntaielor pământului. Dar faţă de starea de acum 20 de ani, câte mărturisesc prin existenţa lor vie şi nu s’au schimbat, câte îmbunătăţiri nu s’au adus, câte reforme folositoare nu s’au înfăptuit! activă nouile preocupări şi noul Iată ce era minerul în vechea Ungarie: un rob, în deplinul înţeles al cuvântului. orizont de viaţă al minerilor.

Toate categoriile de muncitori aveau dreptul legal să se asocieze în sindicate profesionale Alcoolismul, atât de răspândit pe şi să lupte uniţi şi solidari pentru o viaţă mai bună, numai minerii erau excluşi dela acest vremuri, e pe cale să dispară şi în tot drept. Centrele minere erau adevărate cetăţi ale întunericului şi ale asupririi. Aici nu se putea cazul foarte redus faţă de trecut; apropia nici cuvântul propagandistului sindicalist, nici măcar acela al legii. Domnea, bătăile, pe vremuri atât de dese, sunt Volumul de memorii neîngrădit de nimeni, bunul plac al exploatatorilor. Se muncea atunci în condiţiuni mult mai azi rarităţi. Muncitorul miner a grele şi pe alocuri câte 10-12 ore pe zi, salariile erau aşa de mici încât nu ajungeau nici început să-şi cucerească un loc sub pentru strictul necesar unei vieţi omeneşti. Minerul era veşnic flămând, zdrenţuros şi apăsat soarele patriei. El nu are încă, belşug, de nevoi. Din punct de vedere cultural, mizeria era tot atât de mare ca şi din punct de vedere dar nu mai e flămând. El nu are încă material. Ştiinţa de carte era rară de tot, mai ales printre minerii români, biblioteci sau alte parte de toate bunurile vieţii, la care posibilităţi de cultură sau distracţie lipseau cu desăvârşire. Robit de întreprindere, minerul poate şi trebuie să aspire, dar a păşit cu hotărâre spre cucerirea lor.

Iată dar un progres care merită să fie relevat şi care desigur nu este numai un mai era şi tributarul antreprenorului, funcţionarului sau maeştrilor. Ca să fie primit la lucru, trebuia să aducă plocoane. Ca să nu fie concediat, trebuia, de multe ori, să împartă salarul progres, egoist conceput, al unei categorii restrânse de cetăţeni, ei se încadrează armonios pe din două şi să muncească gratuit pe lângă casă în orele libere, după ieşirea din mină. O şi binefăcător în progresul general al ţării. Şi ceeace este deosebit de interesant şi trebuie singură distracţie, o singură „întrebuinţare a timpului liber” – ca să întrebuinţăm un termen subliniat: acest progres îmbucurător, minerii nu l-au obţinut ca nişte trântori, din munca la modă – o cunoştea muncitorul miner pe atunci: alcoolul. Ravagiile alcoolismului erau cu altora sau fără străduinţă dornică din partea lor. În aceşti 20 de ani care au trecut, condiţiile adevărat cuvânt înspăimântătoare. Mai ales în zilele de plată, străzile erau pline de oameni de muncă şi salarizare ale minerilor s’au îmbunătăţit mereu, dar într’o proporţie mult mai beţi. Bătăile şi încăierările dintre muncitori erau la ordinea zilei. Mult sânge a curs şi multe mare a crescut în acelaşi timp – datorită sârguinţei acestor albine lucrătoare – şi producţie vieţi omeneşti s’au prăpădit, pe atunci, pentru pricini de nimic, numai fiindcă alcoolul minieră. Producţia cărbunelui s’a ridicat dela 300 la 1200 kg în medie pe zi şi cap de lucrător. întuneca minţile bieţilor mineri şi deslănţuia în ei toate instinctele rele, toată revolta lor Iar în ceeace priveşte minele de aur ale Statului, care sub regimul maghiar au fost veşnic deficitare şi la care sub regimul român, la început, deficitul ajunsese la peste 100 milioane înăbuşită, căreia altfel nu aveau putinţa să-i dea glas...

Dar, vedeţi, minerii din Ardeal erau în cea mai mare parte români şi de soarta lei anual, azi aceste mine au ajuns să înregistreze frumoase beneficii.

Desigur, condiţiunile de muncă şi salarizare nu sunt uniforme la toate întreprinderile românilor nu se prea interesa regimul, apus pentru totdeauna pe aceste plaiuri, al magnaţilor maghiari. Numai mişcarea muncitorească îşi avea gândul mereu îndreptat asupra acestor miniere şi în toate regiunile. Există încă deosebiri destul de mari între mineri în ceeace nefericiţi fraţi de muncă şi de suferinţă. Cuvântul de îmbărbătare şi izbăvire a fost adus priveşte standardul de viaţă în general. Pretutindeni însă starea muncitorilor mineri a fost pentru prima oară minerilor români în foaia „Adevărul”, organul muncitorilor social- îmbunătăţită mai ales acolo unde şi patronii au înţeles să înlesnească şi să contribuie la democraţi români din vechea Ungarie. Slovele scrisului românesc din această gazetă care, îmbunătăţirea situaţiei muncitorilor minei. Din fericire, există asemenea patroni sau cu toată modestia ei, a jucat un rol de seamă în luptele de eliberare ale românilor de peste conducători în întreprinderile miniere şi eu sunt fericit că pot constata acest fapt şi cu această munţi, au semănat în sufletul „băieşilor” robiţi, nădejdea desrobirei şi a unui viitor mai bun ocazie. Aceşti patroni sau conducători au partea lor bună de contribuţie la înflorirea industriei miniere în general şi la progresele înfăptuite în domeniul îmbunătăţirii situaţiei ca români şi ca muncitori.

Războiul desrobirei şi marea revoluţie naţională care a eliberat Ardealul românesc morale şi materiale a muncitorilor mineri.

Fără îndoială, minerii au meritat tot ce au câştigat. Şi am datoria să spun: ei merită l-a unit pentru totdeauna cu celelalte provincii româneşti, a adus muncitorimei minere un început de libertate şi putinţa de progres şi civilizaţie. În primul rând, minerii au obţinut chiar mai mult pentru munca lor atât de grea şi atât de plină de primejdii. Am mai amintit-o sub noul regim românesc dreptul atât de esenţial al liberei asocieri sindicale. Ei au ştiut să- mai sus şi spun încă odată: minerii mai au încă multe probleme de rezolvat şi e nevoie să se înţeleagă de toţi că munca minerului nu se poate asemăna cu l folosească din plin şi au izbutit să creeze în scurt timp, aceia a muncitorilor dela suprafaţă şi că din această pricină, puternica organizaţie profesională care e Uniunea minerii au de revendicat unele lucruri peste ceeace revendică Muncitorilor in Industria Minieră din România, azi pe cale întreaga muncitorime. Bolile profesionale sunt mai dese şi mai de transformare în Uniunea Breslelor de Mineri, potrivit grave la mineri, din cauza condiţiilor specifice în care se prevederilor noui legi a breslelor. Au urmat, într’un ritm din desfăşoară procesul de muncă în adâncul minelor, fără aer ce în ce mai accelerat, alte legi de ocrotire a muncii, care suficient, într’o atmosferă îmbibată de praf şi de gaze. Apoi toate cuprindeau în câmpul lor de aplicare şi muncitorimea munca lor însăşi este mai grea în fundul pământului, incapacitatea minieră. Minerul nu mai era, deci, un paria al clasei de muncă vine mai de vreme şi este mai gravă la mineri decât la muncitoare. Era un muncitor, alături de toţi ceilalţi, cu alte categorii. De aici nevoia unei îngrijiri speciale pentru mineri, aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii. Aplicarea nouilor legi, o îngrijire în plus fie în cadrul Asigurărilor Sociale, fie în cadrul ajutată, la nevoie, de organizaţiile profesionale, a dat Casei Miniere, nevoie îndeplinită azi numai în parte şi muncitorilor mineri reforme dintre cele mai preţioase: azi nesatisfăcătoare. Casa Minieră de pe lângă Ministerul Economiei se munceşte în mine numai 8 ore pe zi, în acest timp fiind Naţionale a lucrat de acum în această direcţie, cu folos vădit. În cuprinsă şi coborârea şi eşirea din mină; Asigurările Sociale ultimii ani au fost trimişi în staţiuni balneare şi climaterice câte s’au îmbunătăţit din multe puncte de vedere; s’a introdus 1400-1700 mineri bolnavi, dintre cari foarte mulţi şi-au putut concediul de odihnă cu plată; măsuri de prevenire ocrotesc recâştiga sănătatea şi puterea de muncă. E vorba să se viaţa minerului; în caz de invaliditate, provenită din cauză construiască acum un mare sanatoriu propriu la Techirghiol. Sunt de accident, boală sau bătrâneţe, minerii şi urmaşii lor frumoase aceste realizări şi ar fi de dorit să se continue cât mai primesc pensii, neîndestulătoare încă, dar care vor fi sporite intensiv pe această cale. Pe acest drum trebuie păşit înainte cu în curând. Mai presus de toate însă, noua legislaţie energie şi rapiditate. românească a dat posibilitatea şi minerului de a-şi creia, pe Minerul, Dar în cadrul acestei scurte expuneri nici nu pot aminti cale legală şi paşnică, condiţii generale de muncă şi nr 11-12 / noiembrie-decembrie 1938 toate problemele muncitoreşti. Ţara poate fi sigură că minerii salarizare tot mai bune, prin încheierea de contracte nu-i vor fi niciodată fii recunoscători. Ei vor răspunde la orice colective de muncă. gest de dreptate şi generozitate nu numai cu munca lor rodnică, Dar descătuşaţi odată din lanţurile vechi, minerii de zi cu zi, dar şi cu sufletul lor curat şi cinstit care-i îndeamnă au dovedit că ştiu să fie ei înşişi creatori. Prin organizaţiile să se identifice pe deplin cu interesele generale şi permanente ale lor profesionale pe care au izbutit să le creeze şi să le ţării şi ale neamului românesc. menţină în ciuda tuturor vitregiilor şi adeseori împotriva (Minerul, nr. 11-12/ noiembrie-decembrie 1938) duşmăniei pătimaşe a politicianului, ei şi-ai creat un nou