Ziarul Vaii Jiului - nr. 838 - 30 noiembrie 2011

CMYK

Fie ca acest 1 Decembrie să ne găsească pe toţi românii laolaltă, sănătoşi şi încrezători în viitorul ţării noastre. În zadar vor încerca unii să ne dezbine, că nu vor reuşi.

De Ziua Naţională a României suntem mai uniţi ca niciodată.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Costel AVRAM vicepreşedinte Consiliului Judeţean Hunedoara

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

La Mulţi Ani, România!

La Mulţi Ani, români!

Ziua Naţională a României este, pentru fiecare dintre noi, o zi a bucuriei, a recunoştinţei şi a mândriei. Este ziua în care ne sărbătorim ţara, în întreaga ei frumuseţe şi puritate, dar şi eroii din trecutul şi din prezentul ei, oameni care, prin faptele lor,

ne-au marcat existenţa, ca români şi ca oameni.

Cu această deosebită ocazie vă urez, dragi cetăţeni, un sincer La Mulţi Ani! şi fie ca în această zi să ne simţim trecutul şi prezentul ca fiind un destin ce ni se va dezvălui într-un viitor minunat.

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

MIERCURI

30 noiembrie 2011 Anul IV Nr. 838 12 + 4 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:45 Apus: 16:47

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Ziua de 1 Decembrie reprezintă pentru noi, românii, cea mai importantă zi din calendarul fiecărui an. Este ziua când, oriunde ne-am afla, celebrăm cu mândrie şi alese sentimente patriotice Ziua Naţională.

Fie ca această Sărbătoare să vă aducă dumneavoastră, locuitorilor judeţului Hunedoara, sănătate, încredere şi speranţă.

La mulţi ani tuturor!

Mircea Ioan MOLOŢ Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3498 lei 1$ = 3,2429 lei 1₤ = 5,0709 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Încă o izbândă a unui demers susținut de Ziarul Văii Jiului:

Primarul Resmeriţă, ex-şoptitorul Lupaşcu, a cedat presiunii populare!!!

Lupenenii trebuie să mai suporte frigul din case până în 5 decembrie. Iar pe edilul Resmeriţă... doar până la anul!

Teama de a fi linşat de pensionarii chinuiţi de frigul din apartamente l-a făcut pe primarul Cornel Resmeriţă să convoace, pentru ieri, o şedinţă de îndată a legislativului local în vederea stabilirii preţului local de referinţă al energiei termice facturată populaţiei la nivelul de 233,24 de lei, inclusiv TVA. De altfel, notele informative din ultimele zile specificau inflamarea nemulţumirilor populare din-

colo de limita suportabilului, riscul unor mişcări populare violente fiind apreciat drept “iminent”. De frica furiei populare, dar şi ca urmare a sfaturilor primite de la persoane avizate (turnătorii ies din sistem, vă reamintim, doar cu picioarele înainte), Resmeriţă s-a deplasat personal la Paroşeni şi a cerut, vizibil afectat de presiunea dramelor pe care deja le-a produs, furnizarea energiei termice în cel mai scurt timp posibil.

Resmeriţă nu mai avea niciun motiv plauzibil să nu solicite începerea furnizării agentului termic în condiţiile în care, aşa cum v-am informat, Guvernul României a aprobat sumele necesare deblocării acestei situaţii ca urmare a insistenţelor preşedintelui PDL Hunedoara, Dorin Gligor, care n-a rămas indiferent la rugăminţile lupenenilor, rugăminţi transmise prin intermediul consilierului local Constantin Brânduşe.

Trebuie însă precizat că, deşi Paroşeniul va fi

pregătit chiar de azi să furnizeze agent termic, nici măcar luni nu va fi căldură în toate apartamentele din Lupeni branşate la sistemul centralizat de termoficare.

Asta pentru că, preocupat să arunce cu multe miliarde pe televizoare şi spectacole cu caracter electoral, de teamă de a nu pierde alegerile de anul viitor, Resmeriţă n-a alocat anul acesta bani pentru minime reparaţii şi de întreţinere la punctele termice. Aceastea au fost, practic, părăsite în cel mai concret şi mai dur sens cu putinţă.

Drept urmare, va mai trece ceva vreme până când toţi lupenenii care doresc acest lucru vor avea, cu adevărat şi la un nivel decent, căldură în case.

Pe de altă parte, ar mai fi de spus că nemulţumirile s-au accentuat şi în PSD-ul lupenean, ajungând şi la urechile familiei Resmeriţă. Social democraţii adevăraţi şi-au dat seama că banul şi puterea i-au îndepărtat pe cei doi Resmeriţă de idealurile poporului.

S-a înţeles, existând deja un curent foarte puternic în acest sens în rândurile PSD Lupeni, că epoca Resmeriţă se pregăteşte de apus.

Despre disputa infantilă în care s-a lansat Resmeriţă fiul cu cei patru primari valoroşi ai Văii (Păducel, IacobRidzi, Ile şi Buhăescu) nu are, credem, sens să mai adăugăm ceva. Profesoraşul infatuat e... grămadă. Şi mai şi semnalizează.

Cătălin DOCEA

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 30 noiembrie 2011

Lupeni. Intervenţia hotărâtă a pompierilor

A împiedicat producerea unei catastrofe Ieri dimineaţă, un depozit de haine second-hand din Lupeni a fost cuprins de flăcări. Doar intervenţia energică şi rapidă a pompierilor a evitat producerea unei catastrofe. Şi aceasta deoarece depozitul se află situat chiar lângă staţia de carburant a municipiului.

Incendiul a izbucnit ieri dimineaţă în Lupeni în jurul orei 6 şi 30 de minute, cauza nefiind încă stabilită.

Din păcate, depozitul de haine second-hand din municipiul Lupeni a ars ieri dimineaţa din temelii.

Pompierii au trebuit să se întrebuinţeze serios, lupta cu focul durând circa o oră şi jumătate.

Din fericire, incendiul nu s-a extins la benzinăria aflată în apropiere şi nici la un alt depozit de haine situat şi el în proximitate.

Pompierii au fost alertaţi prin numărul unic de urgenţă 112 de paznicul depozitului. La faţa locului au ajuns imediat două autospeciale cu apă şi spumă de la Garda de Intervenţii Uricani, şi o autospecială de la Petroşani.

Nu s-au înregistrat victime, ci doar pagube materiale.

Marian BOBOC

La anul, dacă mai apucă… bilete,

7.000 de pensionari hunedoreni vor putea merge la băi Aproximativ 7.000 de pensionari hunedoreni vor putea beneficia de bilete de tratament anul viitor. Biletele pentru tratament balnear vor fi acordate în funcţie de punctajul obţinut de pensionari, conform unei noi grile a Casei de Pensii, ţinându-se cont de categoria şi cuantumul pensiei, dar şi de biletele obţinute în ultimii doi ani.

Dacă până acum pensionarii puteau obţine bilete pentru staţiunile de tratament balnear în funcţie de ordinea depunerii cererilor, Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale a modificat criteriile de acordare a acestora. Anul viitor biletele vor putea fi obţinute în funcţie de punctajele acumulate de beneficiari, conform unei noi grile complexe, afişată pe site-ul institutiei. Astfel,

Hoţie cu lemne UNII PATRONI ÎNCĂ SPERĂ CĂ POT FURA FĂRĂ A FI PRINŞI Poliţiştii hunedoreni au descoperit un patron care a încercat să ascundă de ochii legii peste 1.200 de metri cubi de lemn, cu o valoare de peste 100.000 de lei.

Poliţişti din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice au efectuat un control în evidenţele unei societăţi comerciale din Deva. Cu această ocazie

RECENZORII PETROŞENENI ŞI-AU ÎNCASAT BANII Cei 240 de recenzori petroşeneni care au participat la ultimul recensământ al populaţiei şi al locuinţelor şi-au primit ieri, 29 decembrie, sumele cuvenite. După ce în urmă cu o săptămână unii dintre aceştia ne întrebau când vor încasa banii.

O angajată a prefecturii a împărţit ieri plicurile cu bani, începând cu ora 9:00, în Sala de Audienţe a primăriei, situată la parterul clădirii. Până în jurul orei 14:00 mai rămăseseră de venit să-şi ridice banii circa 30-40 de persoane, programul funcţionarei fiind până la orele 18:00. Cei care n-au aflat sau n-au putut să ajungă marţi la primărie îşi vor

www.zvj.ro

din documentaţia publicată pe site-ul CNPAS reiese că pensionarii care nu au mai obţinut de curând bilete de tratament şi au pensii mici vor obţine un punctaj mai mare decât cei care au fost în ultimii doi ani în staţiunile balneare, s-au pensionat mai devreme şi au pensii mai mari.

Lista finală de acordare a biletelor se va face în funcţie de punctajele obţinute de pensionarii înscrişi, după aplicarea grilei de calcul, în ordine descrescătoare. În cazul persoanelor care obţin acelaşi punctaj, departajarea se va face în funcţie de punctele acumulate pentru fiecare criteriu în parte, începând cu primul. De asemenea, în cazul persoanelor cu handicap, vor avea şanse mai mari să plece la tratament cei al căror handicap este mai grav. (D.O.) au constatat că administratorul societăţii a completat în fals avize de însoţire primare pentru materiale lemnoase şi nu a putut justifica provenienţa cantităţii de 1.243,89 de metri cubi de material lemnos, cu o valoare a prejudiciului de 108.598,67 de lei. În cauză s-a întocmit dosar penal şi se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi ascunderea sursei impozabile. De asemenea, s-a luat măsura confiscării cantităţii de material lemnos nejustificată legal. (M.P.) putea ridica banii şi în perioada următoare, doar că pentru asta vor avea de parcurs un drum până la Deva: „Cine nu ajunge până la orele 18:00, va putea să o facă la sediul prefecturii, din Deva, în fiecare zi lucrătoare din luna decembrie”, ne-a declarat funcţionara respectivă. În altă ordine de idei trebuie să mai spunem că fiecare recenzor a avut de ridicat suma de 560 de lei, suma totală impozabilă fiind de 750 lei. „Nu voi sta cu ei prea mult în geantă, că sunt destule de plătit, plus cadourile de Moş Nicolae. Dar ce să facem, bine că au venit, prind bine, se putea să fie şi mai mulţi, dar dacă aşa s-a stabilit n-avem ce face, vremurile sunt grele şi tind să devină şi mai grele”, ne-a spus una dintre doamnele recenzor care au venit să-şi ridice plicul cu bani pentru munca depusă în perioada recensământului. (C.B.)

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 30 noiembrie 2011

Fasole cu aromă de ciolan Se pare că una dintre promisiunile făcute de către doi primari din Valea Jiului nu va fi îndeplinită decât într-o măsură mai mică. A opta parte din ea, mai exact.

Zilele trecute, la o televiziune locală, primarii Tiberiu Iacob-Ridzi şi Gheorghe Ile au promis că, de 1 Decembrie, îşi vor desfăta concitadinii cu mâncare de fasole gătită la cazan. Primarul Petroşaniului a pomenit de patru mii de porţii de fasole cu cârnaţi, de care vor avea parte petroşenenii care, de Ziua României, vor veni în Parcul Carol Schreter. Primarul Vulcanului nu s-a lăsat

Tiberiu Iacob-Ridzi

mai prejos şi a avansat şi el tot patru mii de porţii. Numai că a vrut să fie mai cu moţ decât omologul său de la Petroşani şi a mers pe fasole cu ciolan.

Dar, din câte au reuşit să aprofundeze sursele în ultimele douăzeci şi patru de ore, se pare că, în cazul lui Gheorghe Ile, socoteala de la primărie nu se mai potriveşte cu acea din Parcul Şcolii Generale Nr. 1. Loc în care se ţine festivitatea solemnă dedicată Zilei României şi în care, după aceea, urmează să apară felul de mâncare promis. În speţă, cele patru mii de porţii de fasole cu ciolan.

Gheorghe Ile

Dacă, la Petroşani, în ceea ce-l priveşte pe Tiberiu Iacob-

Ridzi, nu s-a schimbat nimic din datele problemei - fasolea cu cârnaţi a rămas tot fasole cu cârnaţi, iar cele patru mii de porţii promise au rămas tot patru mii de porţii, în cazul Primăriei municipiului Vulcan a survenit o modificare. Mare sau mică, asta o las la aprecierea consumatorilor. Cele patru mii de porţii au ajuns să fie doar cinci sute, iar fasolea va avea doar gust de ciolan. În sensul că acesta a fost prezent în cazan doar pentru a-i da miros mâncării, iar ceea ce vor găsi în farfurie cei cinci sute de norocoşi vor fi bucăţi de cârnat. Din cel bun de tot, am fost asigurat.

Numai că nu ciolan, aşa cum s-a auzit - ca să dea bine şi electoral, probabil - la televizor.

Gheorghe OLTEANU

În chestiunea mineritului prefectul Dezsi e optimist:

„În ianuarie sperăm să primim şi noi avizul de la Comisia Europeană. Iar după aceea să se mai rezolve din chestiuni, inclusiv această problemă a subvenţiei, iar mineritul să continue fără probleme şi în Valea Jiului…”

Attila Dezsi, prefectul judeţului Hunedoara, a declarat luni pentru Ziarul Văii Jiului că se cunosc problemele mineritului din Valea Jiului la nivelurile superioare, guvernul încercând să facă totul pentru rezolvarea subvenţiei şi a plăţilor compensatorii pentru minerii disponibilizaţi.

Germania au trecut aşa-zis peste aceste amânări, deoarece aceste două ţări reuşiseră să primească avizul de principiu, nu acum, ci mai demult, semn că au fost deosebit de pragmatici. În ianuarie sperăm să primim şi noi avizul de la Comisia Europeană. Iar după aceea să se mai rezolve din chestiuni, inclusiv această problemă a subvenţiei, iar mineritul să continue fără pro-

Eforturi, eforturi… „Chiar astăzi am discutat la nivelul Ministerului Economiei. În principal se fac eforturi pentru asigurarea sumelor necesare persoanelor disponibilizate. Oamenii să stea liniştiţi, banii care le revin vor ajunge la dumnealor aşa cum s-a stabilit.

Urmează, bineînţeles în ianuarie, o nouă luptă cu Comisia Europeană pentru avizul necesar subvenţiei. Trebuie să ştiţi că nu numai România n-a primit avizul, cum încearcă să vehiculeze unii politicieni, ci toate statele au fost amânate. Polonia şi

www.zvj.ro

Attila Dezsi

bleme şi în Valea Jiului”.

Guvernul a rezolvat în sfârşit problema indemnizaţiilor persoanelor cu handicap Tot prefectul de Hunedoara a ţinut să specifice că, după recenta rectificare de buget, localităţile judeţului nostru vor primi bani pentru depăşirea unor probleme grele: „S-a rectificat bugetul naţional. Bineînţeles, efectele pentru judeţul Hunedoara sunt esenţiale, pentru că s-au primit banii pentru indemnizaţiile persoanelor cu handicap, pentru cheltuielile de învăţământ şi aşa mai departe. Astăzi sau mâine fiecare primărie va primi notificările necesare pentru rectificările de buget local. Nici această problemă n-a fost până acum rezolvată la nivel local.

Iată deci că guvernul s-a ţinut de cuvânt şi a rezolvat şi această problemă dificilă”.

Corneliu BRAN

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum!

0732.832.824

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 30 noiembrie 2011

Campioană de cinci stele

Lupeneanca Ana-Maria Gherghel a strălucit la Europenele din Cipru Cipru a găzduit o nouă ediţie a Campionatelor Europene de fotbal tenis, sportiva din Valea Jiului, Ana-Maria Gherghel, având o comportare meritorie.

Printre ţările participante la această competiţie s-a numărat şi România,

obiectivul tricolorilor fiind acela de a cuceri cel puţin o medalie. Din fericire, acesta a fost cu mult depăşit, reprezentanţii ţării noastre obţinând opt clasări pe podium, la feminin şi la masculin, cu câte trei medalii de aur şi câte una de argint. La feminin, ţara noastră s-a impus în toate cele trei probe disputate, simplu, dublu şi trio. În proba de simplu s-a impus Ana-Maria Gherghel de la Comexim Lupeni, jucătoarea din Valea Jiului fiind declarată cea mai bună sportivă a anului trecut din judeţul Hunedoara, în discipline ne-

olimpice. Aceasta s-a impus şi la proba de dublu, alături de Monica Şagău, regulamentul permiţând şi folosirea a încă unei jucătoare, aceasta fiind Florica Chiar.

Aceste trei jucătoare, alături de Dorina Păuna şi Alina Meseşan, s-au impus şi la

trio. La masculin, România a cucerit două medalii de aur şi una de argint. Georgel Bobiş a câştigat proba de simplu şi cea de dublu, alături de Alin Bălan, cei doi, împreună cu Krisztian Acs şi Zoltan Palyanosz, cucerind argintul la trio.

Pumni şi nervi în Liga Kapital TV Nu numai în fotbalul profesionist sunt probleme cu disciplina. Se întâmplă şi în fotbalul amator. Astfel, în urma evenimentelor întâmplate la partida dintre Valahia Lupeni şi Ripensia Petrila, Comisia de Organizare a Campionatului Municipal de Minifotbal Amator Petroşani “Liga Kapital TV” a decis: Delegatul echipei Valahia Lupeni - Deliu Mihai va fi suspendat 4 etape pentru lovirea unui adversar şi va trebui să plătească o amendă de 40 lei.

Jucătorul echipei Ripensia Petrila Pavalache Adrian va fi suspendat 4 etape pentru lovirea unui adversar şi va trebui să plătească o amendă de 40 lei. Omologarea rezultatului 3-0 în favoarea echipei Valahia Lupeni, deoarece echipa Ripensia Petrila a părăsit terenul înaintea încheierii meciului.

“Comisia de organizare reaminteşte tu-

turor participanţilor la “LIGA KAPITAL TV” că, această competiţie este adresată iubitorilor de minifotbal amator, şi ea încurajează dorinţa de sport a amatorilor şi spiritul de fair-play, şi recomandă celor care nu se pot abţine să efectueze acte care nu au nimic în comun cu spiritul de competiţiei fair-play să nu mai participe la aceasta.

Totodată aceste evenimente nedorite cu siguranţă nu vor atrage viitorii parteneri pentru echipe sau competiţie şi îi pot respinge şi pe cei existenţi, şi sunt o piedică pentru dezvoltarea campionatului”. În aceeaşi şedinţă s-a mai stabilit că: 1. Etapa a XI-a să fie ultima desfăşurată în acest an restul etapelor sezonului regulat desfăşurându-se în primăvară.

2. În data de 4.12.2011, ora 13:00, la Aztek Caffe se va desfăşura Adunarea Generală a Echipelor astfel fiecare delegat de echipă este invitat să participe sau să delege câte un reprezentant. au fost egalaţi (1-1) când mai erau 15 minute de joc, şi au tranşat disputa (2-1) în favoarea lor în ultimele cinci minute. „Am controlat jocul cu autoritate, iar Autocatania a avut maximum două şuturi pe poarta noastră. Am marcat şi în prima repriză, după o lovitură liberă executată de Pepenar, însă golul a fost anulat pentru ofsaid. Scorul a fost deschis de D. Dăscălescu (min. 58 - n.r.), iar după doar două minute Lintaru a avut ocazia de a majora avantajul, însă a luftat de la doar 3-4 metri de poartă. Autocatania a egalat printr-un gol picat din cer (Staicu, min.

76 - n.r), dar băieţii au avut puterea să facă dreptate pe finalul meciului. Pepenar a înscris golul de 2-1, după un un-doi cu Suciu”, a povestit antrenorul Marius Opric.

Mai buni ca Jiul CFR Simeria s-a impus cu scorul 2-1 pe terenul formaţiei de pe locul trei, Autocatania Caransebeş, şi a făcut rocada cu ea în clasament. Echipa antrenată de Marius Opric este singura din judeţ care încheie pe podium prima parte a sezonului, chiar în faţa celor două favorite Jiul şi FC Hunedoara. „Suntem pe podium, la doar patru puncte de lidera ACS Recaş, însă se putea şi mai bine. Sunt însă foarte mulţumit de jocul echipei, mai ales de cel arătat în ultimele etape”, a afirmat tehnicianul feroviarilor.

“Garnitura feroviară” a prins viteză la finalul turului şi iernează pe podiumul Ligii a III-a. CFR Simeria a urcat, în premieră, pe locul medaliaţilor cu bronz după ce a câştigat fără drept de apel chiar pe terenul arţăgoasei echipe care deţinea locul trei înaintea ultimei etape a turului, Autocatania Caransebeş. Cu experimentaţii D. Dăscălescu, Pepenar şi Lintaru în mare formă în atac, feroviarii au condus cu 1-0,

ECHIPA PERFECTĂ Formaţia de juniori a CNS „Cetate” Deva a reuşit un parcurs perfect cu 15 victorii din 15 partide în Liga a IV-a Hunedoara. În penultima etapă a turului, devenii au dis-

www.zvj.ro

pus cu 7-0 de Zarandul Crişcior. Pe locul doi în ierarhia juniorilor din Liga a IV-a se află Universitatea Petroşani care are cu 10 puncte mai puţin decât lidera perfectă, iar pe poziţia a treia este CS Vulcan, cu 11 puncte mai puţin.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 30 noiembrie 2011

Victorie de onoare FC Hunedoara şi-a spălat păcatele pentru multe din erorile comise de-a lungul turului prin victoria surprinzătoare, scor 1-0, obţinută în ultima etapă pe terenul liderei Bihorul Beiuş. Alb-albaştri au intrat astfel în „careul de aşi” pe poziţia a patra şi şi-au asigurat dreptul la speranţă, în pauza de iarnă. Bihorenii au pierdut primul loc în dauna celor de la ACS Recaş.

Planul perfect gândit de Aurel Şunda şi eforturile deosebite ale jucătorilor au fost fost răsplătite cu o victorie „de şase puncte”, iar gruparea hunedoreană rămâne în cursa pentru primul loc.

Meciul a început perfect pentru hunedoreni.

Lucian Todea (12) a deschis scorul cu un lob de la 25 de metri care l-a surprins ieşit pe portarul gazdelor, Odobasian, care era şi căpitanul echipei, 0-1. Bihorul Beiuş a dominat apoi jocul,

însă ofensiva liderei a fost anihilată aproape perfect de defensiva pragmatică, elastică şi excelent aşezată a hunedorenilor.

Prin urmare, primul şut pe poarta hunedoreană a fost expediat abia în minutul 40 de Silaghi, dar apărătorul buturilor hunedorene, A. Ilie, a fost la post. Gazdele au avut o ocazie imensă de a egala, imediat după pauză, însă portarul hunedorean a avut un reflex salvator şi a respins lovitura de cap a lui Vanca (47). Duelul dintre A. Ilie şi Vanca s-a reeditat şi în minutul 80 şi a fost câştigat din nou de portarul hunedorean care a parat ca la hochei, cu picioarele.

Finalul a fost fierbinte, fiind marcat de o încăierare generală provocată de un fault asupra lui Cuciula (min.

81), însă arbitrul a fost blând şi a dictat doar două cartonaşe galbene. FC Hunedoara îşi putea majora avantajul în prelungiri, când a avut un contraatac cinci

Un aur şi-un bronz din apă Ştafeta feminină de la categoria 10 ani a clubului CSS Hunedoara, formată din Lăcrămioara Pitariu, Ioana Hăulică, Alina Perju şi Raluca Mera, s-a clasat pe locul întâi în cursa de 4x50 metri liber şi a cucerit titlul de campioană a României la Campionatul Naţional rezervat copiilor de 10-11 ani, desfăşurat în week-end la

Reşiţa. Singura medalie individuală pentru hunedoreni a fost obţinută de Arnold Marton care s-a clasat pe locul trei în proba de 50 de metri bras. În clasamentul pe cluburi, hunedorenii antrenaţi de Dan Ardelean s-au clasat pe locul şase, din 46 de cluburi din România. Vom reveni cu amănunte.

O singură înfrângere în 10 etape A fost al zecelea joc la rând în care “minerii” au părăsit jocul neînvinşi. Jiul a pierdut ultimul meci în campionat, scor 1-2, în etapa a V-a, pe teren propriu cu FC Caransebeş. De atunci, “alb-negrii” antrenaţi de Marin Tudorache au obţinut

20 de puncte din 5 victorii şi 5 remize.

"De data aceasta pot spune că am făcut un joc bun, dar am şi ratat multe ocazii de a marca. Îmi pare rău că nu am terminat turul pe locul I", a declarat managerul Jiului, George Borugă.

Lider perfect în Judeţeană Lidera Ligii a IV-a Hunedoara, CS Vulcan, a terminat turul de campionat cu o victorie lejeră, 7-0 în faţa „lanternei roşii” Victoria Călan. „Nu am cuvinte să îmi exprim mulţumirea faţă de evoluţia echipei mele.

Ne dorim mult să promovăm”, a declarat Pantilimon. Ion Roşianu şi Alin Miculescu sunt golgheterii echipei, primul cu 10 goluri marcate, iar cel de-al doilea cu nouă goluri. Scorul ultimei etape a turului l-a

realizat însă Retezatul Râu de Mori, echipă care a dispus cu 8-0 de Dacia 2010 Orăştie. În celelalte partide s-au înregistrat următoarele rezultate: „U” Petroşani - Inter Petrila 5-2; Şoimul Băiţa - CSA Aurul Brad 0-1; Gloria Geoagiu - Clubul Jiul Petroşani II 0-1; Metalul Crişcior Minerul Uricani 2-2; Minerul Teliuc Zarandul Crişcior 0-1; CSO Retezatul Haţeg - Aurul Certej 1-3.

Daria Vişănescu, locul 19 Şahista din Valea Jiului, Daria Vişănescu, legitimată la Clubul de Şah Deva şi CS Medicina Timişoara, s-a clasat pe locul 19 la Campionatul Mondial din Brazilia, la categoria sportivelor sub 16 ani. „Micuţa Kasparova” din Petrila a acumulat 5,5 puncte din nouă posibile şi a fost la jumătate de punct de locul 10, care era obiectivul fixat de Federaţia Română de Şah. Trebuie precizat că Daria are doar 15 ani şi a jucat împotriva unor şahiste de 16 ani. Pe primele trei locuri ale Campionatului Mondial s-au clasat Nastasia Ziaziulkina (Belarus), Marie Klek (Germania) şi Cristina Salazar (Columbia), toate cu câte 7,5 puncte.

www.zvj.ro

contra unu, însă alb-albaştrii au bâlbâit mingea în faţa porţii adverse.

Succesul din acest ultim meci al turului a dus echipa hunedoreană pe locul patru, la şase puncte de noua lideră, ACS Recaş. Cu punctele şi moralul dobândite în acest meci, alb-albaştri vor avea o pauză de iarnă a speranţelor. Rămâne ca antrenorul Aurel Şunda să remanieze şi completeze lotul de jucători aşa cum îşi doreşte şi să conducă o pregătire de iarnă care să le asigure hunedorenilor un parcurs câştigător în retur.

Bihorul Beiuş – FC Hunedoara 0-1 (0-1) A marcat: L. Todea (12’) Bihorul Beiuş: Odobasian (cpt.) – Silaghi, Tăuţ, Mureşan, Paşcalău – Vanca, Bode, Costea, Ţârlea – Grozoni (Şerb 76’), Ţurcanu (Trip 46’). Antrenor: Adrian Anca.

FC Hunedoara: A. Ilie – Nicolau, Cuciula, Kelemen – Păcurar, Dimcea, Todea (Popesc 86’), Muntean, Trăşcan – Şandru (Moroşan 95’), Şandor (cpt. - Negru 91’).

Antrenor: Aurel Şunda Arbitru: Răzvan Cadar. Asistenţi: Mihai Jivan şi Casian Băla - toţi din Arad

GOL(URI) DUPĂ 569 DE MINUTE Înaintea partidei cu FC Maramureş din ultima etapă a turului fotbaliştii de la Mureşul Deva nu mai marcaseră de şase etape, astfel că primul gol din acest joc, reuşit de Iosif Melcea în minutul 24, a fost primul pentru Mureşul Deva după 569 de minute. Precedentul gol al devenilor a fost marcat de Mihai Petrescu în minutul 85 al jocului din deplasare cu FC Bihor, scor 1-1, în etapa a VIII-a. Până la jocul cu băimărenii Mureşul marcase opt goluri în 14 etape, iar împotriva echipei lui Buia devenii au înscris de patru ori, adică exact jumătate din golurile de până atunci. Neplătiţi de mai multe luni, jucătorii Mureşului au promisiuni că până mâine îşi vor încasa restanţele salariale, după ce consilierii locali deveni au alocat de la bugetul local încă 50.000 lei Clubului Sportiv Mureşul Deva.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 30 noiembrie 2011

Vulcan. De ieri

Elevii învaţă din nou să colecteze selectiv Pregoterm SA Vulcan a lansat programul „Ne învaţă şcoala să colectăm selectiv”. Evenimentul a avut loc în prezenţa autorităţilor locale din Vulcan şi a celor implicaţi în proiect.

Proiectul implementat şi în acest an de Pregoterm SA Vulcan vizează informarea elevilor din clasele a III-a şi a IV-a asupra colectării selective a deşeurilor menajere.

Primăria Vulcan şi Ecorom Ambalaje Bucureşti sunt partenerii Pregoterm-ului.

Ieri, la primele ore ale dimineţii, copiii claselor a III-a şi a IV-a de la şcolile generale ale municipiului Vulcan, dar şi

elevii şcolilor generale din Aninoasa au fost prezenţi la Sala de Sport din Vulcan. Că acest proiect este unul important pentru comunitatea locală o dovedeşte şi participarea primarului Gheorghe Ile şi viceprimarului Angela Stoica la demararea acestuia.

Potrivit declaraţiilor directorului SC Pregoterm SA Vulcan, elevii au vizitat staţia de sortare din Vulcan, pentru a se informa cu privire la întreg procesul de reciclare a deşeurilor.

Reamintim că anul trecut la campania „Ne învaţă şcoala să colectăm selectiv” au participat peste 350 de elevi, iar anul acesta 318 elevi. Tot în 2010, pe lângă manualul de Educaţia mediului, a fost tipărită o carte cu 6 lecţii informative despre sortarea, colectarea şi reciclarea deşeurilor, lecţii pe care elevii le-au parcurs timp de 6 săptămâni, la finalul acestora susţinând un test de evaluare. La finalul acţiunii, elevii şcolilor generale vor realiza portofolii despre colectarea selectivă a deşeurilor. Pentru munca depusă vor fi răsplătiţi cu pixuri şi caiete confecţionate din materiale reciclabile.

A.P.

Petroşeneni, nu vă speriaţi!

S-a lansat „Acvariul groazei”, din ciclul „Sânge şi carne de om”…

Autor: Doru Viorel Ursu, fost ministru de interne La Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani, Doru Viorel Ursu, fost ministru de interne, a lansat volumul „Acvariul groazei”.

Volumul lansat ieri la Petroşani, într-un cadru intim, este al doilea din ciclul „Sânge şi carne de om”. Cititorii care vor trece de horor-titlu vor avea surpriza să descopere o carte-document, alertă, bine ritmată şi… corect informată.

Asupra acestui ultim aspect nu avem dubii, deoarece autorul a fost ministru de interne.

Subiectul „Acvariului

www.zvj.ro

groazei” este unul la modă în zilele noastre: tragicele evenimente întâmplate în revoluţia din decembrie 1989.

Din informaţiile noastre obţinute prin… mijloace specifice rezultă că incitantul ciclu documentaristic „Sânge şi carne de om” va continua, Doru Viorel Ursu având în pregătire şi volumul al III-lea. Cum s-ar spune, deja miroase a „sânge şi carne de om”… Brrrrr!

Marian BOBOC

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 30 noiembrie 2011

Luni, zi cu recepţii la Uricani Luni, la Uricani, a fost semnată recepţia lucrărilor executate la Grădiniţa cu Program Normal nr. 1 (vezi foto).

Lucrări în urma cărora au de câştigat nu doar preşcolarii, ci şi cadrele didactice şi personalul acestui aşezământ de învăţământ.

Lucrările de izolare termică a clădirii au început în urmă cu două luni, iar încheierea lor, în mod oficial, a avut loc în prima zi a acestei săptămâni. Când a avut loc recepţia finală a ceea ce s-a executat.

Viceprimarul Corneliu Braia, prezent la eveniment, a rămas plăcut surprins de mulţumirile şi felicitările pe care

Ieri,

Comemorare la mina Livezeni Ieri la mina Livezeni au fost comemoraţi ortacii care au pierit în cea mai mare explozie postbelică din Valea Jiului, produsă la 29 noiembrie 1980.

La comemorare au participat alături de ortaci şi de familiile celor decedaţi în explozie reprezentanţii Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Petroşani, Companiei Naţionale a Huilei, conducerii E.M. Livezeni şi ai Parlamentului României.

Deputatul Monica Iacob-Ridzi a depus o

doamnele de la grădiniţă le-au adresat Primăriei oraşului Uricani. Cu ajutorul financiar al căreia a fost posibilă efectuarea izolării termice a pereţilor exteriori ai grădiniţei.

Tot în aceeaşi zi, dar la o oră şi jumătate după aceea, s-a făcut şi recepţia filigoriilor din lemn construite în trei puncte ale oraşului. Prima se află în parcul din imediata apropiere a primăriei. A doua filigorie este amplasată lângă Casa de Cultură Uricani, iar a treia poate fi văzută odată ce ajungi în zona blocului nr.13. "Ele vor fi, desigur, solicitate şi pline la vară, când oamenii vor veni să joace şah, cărţi sau table - este de părere viceprimarul Corneliu Braia -, dar să ştiţi că pensionarii, îndeosebi, au apreciat ideea şi materializarea unor astfel de construcţii de lemn". Fapt de care m-am convins eu însumi când un domn pensionar pe nume Mihai Ceucă l-a oprit pe viceprimar (vezi foto), ca să-i spună exact acest lucru.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

coroană de flori din partea Parlamentului României. Ca de fiecare dată în această tristă zi de 29 noiembrie, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a ţinut să fie alături de foştii săi ortaci de la mina Livezeni.

Marian BOBOC

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 30 noiembrie 2011

Şedinţă ordinară a Consiliului Local Petroşani

Azi se stabilesc taxele şi impozitele locale pentru 2012 Exact de Sfântul Andrei, Ocrotitorul României, marea sărbătoare creştinortodoxă, la Petroşani, începând cu orele 15:00, în sala de şedinţe a primăriei va avea loc şedinţa ordinară de consiliu local.

Până ieri, la prânz, pe ordinea de zi se aflau 15 proiecte de hotărâre, toate iniţiate de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, şi obişnuitul punct de „diverse”. Nu ar fi exclus să mai apară alte câteva proiecte pe ultima sută de metri, aşa cum se obişnuieşte cam prin toate consiliile locale.

Din cele 15 proiecte de hotărâri, 4 vizează capitolul bugetar cultură-educaţie. Este vorba de proiectele privind „aprobarea alocării din bugetul local a sumei de 40.000 lei în vederea finanţării, pe toată durata implementării proiectului, a acţiunilor înscrise în calendarul evenimentelor proiectului Înfrăţire-

Voluntariat-Cooperare, din cadrul Programului Europa pentru Cetăţeni, acţiunea 1 – Cetăţeni activi pentru Europa, măsura 1.2. – Reţele de oraşe înfrăţite; „aprobarea alocării din bugetul local a sumei de 5.000 lei în vederea participării consiliului local – în calitate de coorganizator alături de Biserica Sfântul Nicolae – la Concertul de Colinde Lăsaţi copiii să vină la Mine!, care va avea loc în data de 18 decembrie 2011”; „aprobarea alocării din bugetul local a sumei de 2.800 lei în vederea editării unor volume”; „aprobarea alocării din bugetul local a sumei de 2.000 lei în vederea participării reprezentanţilor Colegiului Economic Hermes Petroşani la Târgul Firmelor de Exerciţiu ce se va desfăşura la Baia Mare în perioada 2-3 decembrie 2011”.

Punctul 1 va avea pe ordinea de zi proiectul care vizează „rectificarea bugetului municipiului Petroşani”, în timp

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde: ce punctele 3, 4 vizează alte două proiecte Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an importante pe linie de administraţie care conţine Semnătură electronică extinsă; publică locală: „aprobarea impozitelor şi taxelor locale în municipiul Petroşani Dispozitiv Criptografic e-Token Pro pentru anul 2012”; „aprobarea modificării USB Aladdin Technologies; statutului de funcţii şi a organigramei DigiSigner - soft de semnare a oricărui Serviciului Public Administraţia Pieţelor tip de documente.

Petroşani”.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); Punctul numărul 9 vizează proiectul (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro denumit de iniţiator „aprobarea tarifelor e-Token) percepute de către Serviciul Public Relaţii la: SC Centrul de Administraţia Pieţelo pentru folosirea Calcul INFO’98 SA abatorului de capacitate mică”.

Telefon 0254-541.330 Punctele 10, 12, 13, 14 şi 15 ţin de concesionări prin licitaţie publică a unor parcele de teren pentru diverse construcţii, în timp ce MINISTERUL EDUCAŕIEI, CERCETĄRII, TINERETULUI ùi SPORTULUI punctul 11 va viza „aprobarea AUTORITATEA NAŕIONALĄ pentru SPORT ùi TINERET acordului de asociere aprobat CASA de CULTURĄ a STUDENŕILOR din PETROøANI prin HCL 237/2011”.

Corneliu BRAN

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HIV/ SIDA Odată cu Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, în lume mai este marcat un eveniment ce atrage atenţia asupra unei boli ce a marcat societatea modernă. Este vorba de Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/ SIDA. Alături de alte organizaţii din lume, Direcţia de Sănătate Publică (D.S.P.) Hunedoara organizează o serie de activităţi în susţinerea obiectivelor acestei zile.

Sub sloganul „Adevărul despre SIDA - Transmite-l mai departe!”, campania din acest an este susţinută de Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, în colaborare cu Compartimentul Epidemiologie al D.S.P. Hunedoara şi are ca scop creşterea responsabilităţii populaţiei şi tineretului în prevenirea infectării cu HIV, a agravării şi evoluţiei bolii către faza finală - SIDA, informaţii despre cum nu se transmite virusul HIV, de ce este ilegal şi imoral să-i discriminăm pe cei cu infecţia HIV/SIDA şi cum să le arătăm solidaritate, căldură umană şi sprijin. Dintre activităţile pe care le iniţiază D.S.P. Hunedoara amintim: comemorarea victimelor SIDA, prin aprinderea de candele în Petroşani şi în Piaţa Primăriei din Hunedoara, distribuirea de pliante şi prezervative astăzi, 30 noiembrie, precum şi difuzarea de pliante şi prezervative în liceele din judeţ.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

SALONUL NAĠIONAL STUDENĠESC DE FOTOGRAFIE 29.11.2011 – 04.12.2011 Sala de expoziĠii a Casei de Cultură a StudenĠilor

TURISM 9

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 30 noiembrie 2011

Cheile Tăii,

Un alt punct turistic neexploatat la adevărata lui valoare Cheile Tăii reprezintă un punct turistic al Văii mai puţin accesat atât de oamenii din Valea Jiului, cât şi de turiştii din ţară.

Sunt însă cunoscute iubitorilor de trasee montane, dar şi alpiniştilor. Pereţii calcaroşi ai cheilor au fost de multe ori spaţiul perfect pentru escaladări.

La Cheile Tăii se ajunge din Petrila. Chiar peste drum de primărie, înainte de podul care duce spre Lonea, se intră pe un drum la stânga. Drumul spre Dobraia - unde în viitorul apropiat va funcţiona un parc eolian.

Până în Dobraia, turistul trece printr-o mulţime de locuri interesante. Chile Tăii, Valea Tăii, Lunca Florii, Auşelu, Gura Popii, Dobraia şi, în final, se poate chiar pe muntele Şureanu. un anumit nivel de turbididate a apei. Apoi se opreşte.

Pe lângă pereţii calcaroşi, apa limpede a pârâului şi vegetaţia caracteristică Văii, turiştii care iau la pas Cheile Tăii se întâlnesc din loc în loc cu momârlanii care vin aici cu

căruţele trase de cai pentru a-şi strânge fânul de pe păşuni. Aria administrativă a Petrilei are numeroase păşuni, pentru că oieritul a rămas o ocupaţie reprezentativă pentru momârlani. Tocmai de aceea, cam toate terenurile sunt împrejmuite. Accesul la pârâu se face greu. Din acest motiv, vara, această zonă nu este preferată de cei care ies la grătar. Şi de aceea a şi rămas în mare parte curată.

Din păcate, deşeurile nu lipsesc cu desăvârşire. Drumul Tăii duce către Lunca Florii, Auşelu, Gura Popii, Dobraia şi Şureanu. Sunt câteva din opţiunile oferite turiştilor care preferă traseele. În ultima vreme şi aici au fost construite cabane, dar şi case de vacanţă. Văile sunt principalele căi de acces către conace şi păşuni, unde localnicii desfăşoară activităţi specifice zonei de munte.

Traseele turistice sunt marcate şi pot fi parcurse cu uşurinţă. Din păcate, zona nu este la fel de cunoscută turiştilor şi nici nu este promovată de autorităţile locale la adevărata ei valoare.

Alina PIPAN

Proiect cofinanĠat din Fondul Social European prin Programul OperaĠional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeúte în oameni!

COMUNICAT DE PRESĂ 30.11.2011 SC DIACOSTAMPET SRL cu sediul în municipiul Petroúani, strada Livezeni, nr. 3,

Cum intri pe drum, ai impresia că ai intrat doar într-o zonă a oraşului cu case şi terenuri agricole. Este un drum asfaltat, la care muncitorii încă mai lucrează. Forfota este mare, şi tot ce-ţi doreşti este să ajungi mai repede la chei. Asfaltul se termină la fel de repede ca un vis frumos. El nu se întinde decât pe câţiva kilometri. Restul drumului este neasfaltat. Drum de ţară, pietruit, destul de îngust. Cel mai adesea pe-aici trec maşinile de mare tonaj care se ocupă cu transportul lemnului tăiat din pădurile de pe chei. Exploatarea lemnului este intensă în această zonă. Tot pe acest drum este situat şi parcul industrial al Petrilei unde îşi desfăşoară activitatea câteva firme.

Din păcate, Taia este recunoscută în Vale sub

www.zvj.ro

un alt aspect, decât cel turistic. Exploatarea lemnului. Pădurile de pe Taia sunt decimate. În unele locuri, cum îţi ridici privirea pe versanţi, dai cu ochii doar de trunchiuri de copac retezaţi. Imagini dezolante, care amărăsc sufletul turiştilor. Exploatarea lemnului a început acum câţiva ani. De atunci sunt probleme cu captarea, epurarea şi distribuţia apei potabile. Staţia de captare de pe Taia preia apa pârâului şi o supune unui proces de epurare. De aici se alimentează cu apă potabilă cea mai mare parte a locuitorilor din Petrila şi partea nordică a Petroşaniului.

Lucrările de exploatare trec prin firul de apă, ceea ce determină o turbiditate mărită a apei.

Staţia de epurare nu poate funcţiona decât până la

judeĠul Hunedoara, derulează începând cu data de 1 aprilie 2011 în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul ”Ocuparea durabilă, o úansă pentru lucrătorii cu handicap úi cei extrem de defavorizaĠi”, ID 66343, proiect cofinanĠat din Fondul Social European, prin Ministerul Muncii, Familiei úi ProtecĠiei Sociale, DirecĠia Generală Autoritatea de Management pentru Programul OperaĠional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. În cea de-a opta lună de implementare a proiectului, noiembrie 2011, s-a continuat derularea activităĠilor prevăzute în graficul de desfăúurare stabilit iniĠial. În grupul Ġintă al proiectului s-a mai alăturat o persoană, care beneficiază de servicii integrate, dar úi de servicii de asistenĠă úi consiliere, alături de celelalte persoane din grupul Ġintă.

Continuăm úi activitatea de informare úi publicitate privind stadiul implementării proiectului, pentru sensibilizarea comunităĠii cu privire la problematica lucrătorilor cu handicap úi a celor extrem de defavorizaĠi.

Persoanele care doresc informaĠii ne pot găsi la SC DIACOSTAMPET SRL, str. Livezeni, nr. 3, la numerele de telefon: 0728.010.140, tel/fax 0354.100.678 sau la adresa de e-mail: diacostampet@yahoo.com.

Persoană de contact, manager de proiect, DRACEA ANDREEA SONIA.

10 IMOBILIARE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 30 noiembrie 2011

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena GARSONIERE 1. Gars. Petroşani Nord, zona ENEL - Comisariat, etaj 3/4, mobilată şi utilată, la stradă, balcon şi geam bucătărie termopan, foarte bine întreţinută, preţ 50.000 lei neg.

2. Gars. G.V. Milea, etaj 1/4, standard, poziţionată la soare, zonă liniştită, preţ 13.000 euro neg.

3. Gars. confort 1, Petroşani Nord, G.V. Milea, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, izolată termic, parchet laminat, baia amenajată, instalaţii schimbate, preţ 55.000 lei neg.

4. Gars. Petroşani Nord, C.Mille, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri multiple, pereţi izolaţi, geamuri termopan, preţ 60.000 lei neg.

5. Gars. zona Dacia, mobilată, standard, bine întreţinută, coloană apă separată, balcon închis, preţ 37.000 lei.

6. Gars. zona Dragalina, mobilată şi utilată, 2 focuri gaz, bine întreţinută, preţ 55.000 lei neg.

7. Gars. confort sporit, Aeroport, etaj 3/4, îmbunătăţiri, bucătărie mare, convector gaz, baia amenajată, gresie şi faianţă, parchet laminat, geamuri termopan, poziţionată pe mijloc, preţ 40.000 lei neg.

8. Gars. confort sporit, Piaţa Petroşani, suprafaţă mare, geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, zonă foarte liniştită, preţ 45.000 lei.

9. Gars. confort 1, strada Minei, geamuri termopan, izolată termic, uşă metal, parchet laminat, poziţionată la soare, preţ 28.000 lei neg.

10. Gars. Unirii, parter, la stradă, bloc cărămidă, bucătărie mare, geamuri termopan, bine întreţinută, îmbunătăţiri multiple, posibil locuit sau sedii firme, preţ 45.000 lei neg.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg.

2. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut, preţ 65.000 lei neg.

3. Ap. 2 cam., Dimitrov, zonă foarte liniştită, etaj 1/4, poziţionat pe mijloc, centrală termică, parchet laminat, gresie şi faianţă, uşă metal, bine întreţinut/ schimb cu apartament 3 camere zona Hermes-Bulevard plus diferenţa discutabilă, preţ 120.000 lei neg.

4. Ap. 2 cam., zonă centrală Petroşani, bloc BCA, scară curată, etaj 3/4, bine întreţinut, centrală termică, parchet laminat, parchet în camere, baia cu gresie şi faianţă.

5. Ap. 2 cam., Constructorul, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu ap. 3-4 camere plus diferenţa discutabilă, preţ 100.000 lei neg.

6. Ap. 2 cam., ultracentral, etaj 3/4, bloc BCA, poziţionat la soare, foarte călduros, standard, bine întreţinut, preţ 98.000 lei neg.

7. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, hol pătrat, geamuri, uşi şi balcon închis termopan, centrală termică, instalaţii schimbate, gresie şi faianţă, parchet laminat, preţ 100.000 lei neg.

8. Ap. 2 cam., zona primărie, parter, la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri, cabinete medicale, geamuri termopan, uşă metal, standard, preţ 27.000 euro neg.

9. Ap. 2 cam., Independenţei, etaj 4, decomandat, zonă foarte liniştită, standard, bine întreţinut, parţial izolat termic, preţ 70.000 lei neg.

10. Ap. 2 cam., Unirii, semidecomandat, etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut, preţ 16.000 euro.

11. Ap. 2 cam., Aviatorilor, zona Piaţa Dacia, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, balcon mare, o camera izolata, preţ 44.000 lei / schimb cu ap. 2 cam., Independenţei, cu diferenţa discutabilă.

12. Ap. 2 cam. confort sporit, Lupeni, zona centrală, suprafaţă 108 mp, cu scară interioară, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, bloc cărămidă, centrală termică, geamuri termopan, mobilat şi utilat, preţ 150.000 lei neg.

13. Ap. 2 cam. (modificat-3 camere), Lupeni, zonă centrală, bloc cărămidă, etaj 2/4, mobilat şi utilat, multiple amenajări interioare si îmbunătăţiri, centrală termică, balcon mare (27 mp), preţ 100.000 lei neg.

14. Ap. 2 cam., zonă foarte liniştită-Parâng, etaj 2/4, mobilat şi utilat, geamuri termopan, izolat termic, bine întreţinut, preţ 85.000 lei neg.

15. Ap. 2 cam., Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri - la cheie, parter înalt, preţ 20.000 euro.

16. Ap. 2 cam., Lupeni, T.Vladimirescu, parter, geamuri termopan, uşă metal, instalaţie gaz, gresie şi faianţă, bine întreţinut, preţ 7000 euro.

17. Ap. 2 cam., Uricani, bine întreţinut, etaj 4 - acoperiş ţiglă, uşa schimbată, baia amenajată, gresie în hol şi bucătărie, bucătărie mobilată, preţ 6500 euro.

18. Ap. 2 cam., zona ACR, etaj 3/4, decomandat, izolat termic, centrală termică, geamuri termopan, parchet, gresie şi faianţă, bine întreţinut/ schimb cu apartament 3 camere zona Petroşani Nord cu diferenţa discutabilă, preţ 95.000 lei neg.

19. Vând/ schimb/ap. 4 cam., ap. 2 cam., Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, totul impecabil, preţ neg.

20. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, decomandat, mobilat şi utilat, centrală termică, balcon închis, izolat termic, preţ 55.000 lei.

21. Ap. 2 cam., zona Hermes-Bulevard, etaj 4/10, panoramă, mobilat şi utilat, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, instalaţie pentru încălzire centrală, bine întreţinut, preţ 130.000 lei neg.

22. Ap. 2 cam., Constructorului, Petroşani Nord, etaj 1/3, standard, bine întreţinut, poziţionat la soare, posibil locuit sau birouri firme, preţ 70.000 lei.

23. Ap. 2 cam., zona Independenţei-Viitorului, parter, decomandat, mobilat şi utilat complet, convector gaz, bine întreţinut, preţ 50.000 lei.

24. Ap. 2 cam., Independenţei, decomandat, zonă deosebită, etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri, preţ 20.000 euro.

25. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4,mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pe mijloc, 2 focuri gaz, preţ 22.000 euro.

26. Schimb (vând) cu garsonieră în Vulcan, plus diferenţa neg., ap. 2 cam. în blocurile termice, etaj 2/4, bine întreţinut, geamuri termopan, poziţionat la stradă, preţ 60.000 lei neg.

www.zvj.ro

27. Ap. 2 cam., Uricani, parţial mobilat, decomandat, etaj 3/4 - Muncii, amenajări, geamuri termopan, 2 balcoane - 1 închis în termopan, centrală termică, parchet laminat, poziţionat la soare, preţ 40.000 lei.

28. Ap. 2 cam., Dimitrov - schimb cu garsonieră plus dif. discutabilă, zonă foarte liniştită, etaj 2, geamuri termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei.

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. A. 3 cam., Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, bai amenajate, instalaţii schimbate, mobilat complet, vedere Bulevard si in spate, preţ 45.000 euro.

2. Ap. 3 cam., Dimitrov, etaj 2, bine întreţinut, preţ 150.000 lei.

3. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, la stradă, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, geamuri si balcoane termopan, centrală termică, etaj 2/4/ schimb cu ap. 2 cam. sau garsoniera cu diferenţa discutabilă, preţ 160.000 lei neg..

4. Ap. 3 cam., zona Parang, bloc cărămidă, poziţionat la soare, amenajări şi modificari,curat, luminos, geamuri termopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ 90.000 lei.

5. Ap.t 3 cam., Parang, zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică, mobilat, bine întreţinut, preţ 80.000 lei neg.

6. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri şi amenajări interioare,poziţionat la soare,bine întreţinut, instalaţii schimbate(eventual mobilat), preţ 28.000 euro neg.

7. Ap. 3 cam.,Petroşani Nord, parter inalt, bloc foarte călduros, centrală termică proprie, balcon închis, beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100.000 lei.

8. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, bloc BCA, etaj 1/4, privire pe Bulevard, standard, balcon mare, bine întreţinut, preţ 35.000 euro neg.

9. Ap. 3 cam, Aeroport, blocurile noi, geamuri termopan, centrală termică, 2 balcoane, hol mărit / schimb cu ap. 2 cam. zonă centrală Petroşani, sau vânzare 90.000 lei.

10. Ap. 3 cam., Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc, preţ neg).

11. Ap. 3 cam., zona Mignon (transformat din 2 cam.), suprafaţă mare, centrală termică, geamuri duble cu tâmplărie lemn, poziţionat la soare, preţ 30.000 euro neg.

12. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, 2 balcoane, instalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei.

13. Ap. 3 cam. şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani, la stradă, vad comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 150.000 lei.

14. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ideală - panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 băi, 2 balcoane, preţ 30.000 euro.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Ap. 4 cam. si spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare si îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 35.000 euro neg.

2. Ap. 4 cam., modificat-suprafaţă mare, Petroşani Nord Bulevard, bloc BCA, etaj 3/4, poziţionat la soare, parţial mobilat ,2 bai amenajate, foarte călduros, preţ 38.000 euro 3. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri, bucătărie mobilată, centrală termică, geamuri şi 1 balcon închis în termopan, parchet, instalaţii schimbate, foarte bine întreţinut, preţ 43.000 euro neg.

4. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150.000 lei neg. sau schimb cu ap. 2 cam. + diferenţa discutabilă.

5. Ap. 4 cam., zona Hermes-Bulevard, bloc BCA,3 balcoane, bine întreţinut, panoramă, gaz, mici modificări, foarte călduros, preţ 33.000 euro.

6. Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gresie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150.000 lei neg/ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.

7. Ap. 4 cam., Petroşani Nord, suprafaţă mare, et.1/4, multiple modificări si amenajări interioare, geamuri si balcoane închise în termopan, parchet melaminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 46.000 euro neg.

8. Ap. 4 cam., Aeroport, blocurile noi,etaj 1/4, suprafaţă 120 mp, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 boxe, preţ neg.

9. Ap. 4 cam., zona Petroşani Nord, geamuri termopan, 2 băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz, parchet melaminat, gresie faianţă, uşă metal, 2 balcoane, uşi de interior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI 1. Teren zonă centrală – Piscului - 3000 mp + casă veche camera, mansarda, baie, cămară (necesită renovare), zonă foarte liniştită, panoramă, utilităţi, livada pomi fructiferi, preţ 35.000 euro neg.

2. Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată, zonă pitorească Lupeni, 1800 mp, drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case, case vacanţă, acces auto, utilităţi, preţ 14.000 euro neg.

3. Teren zona Rusu, 500 mp, la stradă, utilităţi, acces uşor, preţ 30.000 euro.

4. Teren intravilan- Maleia, 6000 mp, drept, acces auto, acte ieşire din indiviziune, curent, apă, preţ 25 euro/mp.

5. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi, drept, posibil construcţii case, asigurare, acces auto, preţ 8 euro/mp neg.

6. Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi multiple, curent în apropiere, acces auto, preţ 2 euro/mp neg.

7. Teren intravilan 4000 mp, la şosea- Nucşoara, Valea Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case, pensiuni, preţ 10 euro/mp.

8. Teren la intrarea în Petroşani - zona Dărăneşti-Peştera Bolii, posibilităţi multiple-construcţii case, case vacanţă, pensiuni, suprafaţă 2300 mp, apă curgătoare, o parte drept, o parte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare, apă, curent, acte,

ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.

9. Teren intravilan, zona Maleia, 2500 mp, posibil construcţii case, case vacanţă, curent, apă, preţ 25 euro/mp neg.

10. Teren intravilan, 2800 mp, drept, zona Dărăneşti Peştera Bolii (la 10 minute distanţă de centrul oraşului), zonă pitorească şi foarte liniştită, pretabil construcţii case, case vacanţă, apă, curent, acces auto, preţ 25.000 euro.

11. Teren pentru construcţii case, 1100 mp- drept- la stradă, acces auto, utilităţi gaz, poziţionat la soare, Petroşani Nord, preţ 45 euro neg/mp.

12. Teren Vulcan, 500 mp, intravilan, pentru construcţii case, utilităţi, canalizare, acces auto, preţ 7500 euro 13. Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto, zonă pitorească, drept, apă curgătoare, pretabil construcţii case ,case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp- 6 euro/mp neg.

14. Teren construcţii case, case vacanţă, zonă pitorească, comuna Băniţa, 1700 mp - 27 euro/mp neg. sau 1500 mp - 35 euro/mp neg., acces auto, utilităţi (căbănuţă+mat. construcţii).

15. Teren la DN 66A, zona comunei Pui,10.000 mp, pretabil construcţii civile sau industriale, avize, autorizaţii, preţ 8 euro/mp neg.

CASE DE VACANÞÃ 1. Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Butii, la drum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie + lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată, grătar, 600 mp teren, preţ 160.000 lei.

2. Casă vacanţă pt familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etajcameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp - posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

3. Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţă construita 100 mp, P+E, la parter living şi bucătărie, scară interioară, la etaj 2 dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ 42.000 euro.

4. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006 - la parter: living, 2 camere, 2 băi, bucătărie, la mansardă: 3 camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi, 2 băi, living, terasă, mobilată şi utilată, preţ 110.000 euro neg.

5. Casă vacanţă, Parâng, construcţie nouă, zona pârtiilor teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră + baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ 130.000 euro neg.

6. Case de vacanţă, în Straja, prima cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, construcţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, cea de-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.

7. Casă de vacanţă în staţiunea Straja, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul 2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

8. Casă vacanţă în zona Rusu, P+1+M, la cheie, mobilată şi utilată complet, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, acces auto, preţ 250.000 euro.

SPAÞII COMERCIALE 1. Spaţiu comercial amenajat, Petroşani Nord, suprafaţă 170 mp (eventual compartimentat), grupuri sanitare, acces auto, la stradă, pretabil activităţi comerciale, depozite, sedii firme, cabinete pentru vânzare sau închiriere.

2. Ap. 4 cam. şi spaţiu comercial, Aeroport, blocurile noi zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare si îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri preţ 35.000 euro neg.

3. Spaţiu comercial, Aeroport, blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 10.000 euro.

5. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial la parter de bloc, Aeroport, blocurile noi, la sosea, posibilităţi multiple, centrală termică, (2 intrări)- ieşire exterioară, geamuri termopan, 2 băi, gresie şi faianţă, preţ 20.000 euro neg. sau chirie 200 euro/lună.

6. Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent, posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc., preţ 150.000 lei neg. sau 200 euro/lună.

7. Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preţ 25.000 euro.

8 Spaţiu comercial, Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc, preatbil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie, grup sanitar, scară exterioară, preţ 25.000 euro sau 250 euro/lună.

9. Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto, suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate – aprox.

4000 mp,preţ neg.

10. Spaţiu comercial amenajat, pentru închiriere, Petroşani Nord, la stradă, acces auto, parcare, vad comercial, posibilităţi multiple, firme, cabinete, supraf. = 15 mp, preţ 300 euro/lună neg.

11. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centralăM.Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10 m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseala granit, pretabil activităţi diverse, preţ 55.000 euro neg.

CASE 1. Casă la intrarea în Vulcan, zonă liniştită, 3 camere, living, baie, hol, bucătărie vară cu cameră, baie, anexe, acces auto, 3000 mp grădină şi livadă, acte, ieşire indiviziune, amenajări interioare, preţ 65.000 euro neg.

2. Casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj- 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto, preţ 110.000 euro neg.

3. Casă zonă centrală şi liniştită Petroşani, posibil locuit sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, 3 camere, bucătărie, baie, beci, posibilitate mansardare, centrală termică gaz, gresie şi faianţă, bine întreţinută, preţ 42.000 euro.

Teren zona centrală - Piscului - 3000 mp + casă veche, cameră, mansardă, baie, cămară (necesita renovare), zonă foarte liniştită, panoramă, utilităţi, livadă pomi fructiferi, preţ 35.000 euro neg.

Casă vacanţă pentru familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter: living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj: cameră mare 30 mp, teren concesionat 190 mp posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

4. Casă liniştită Petroşani, P+M, acces auto, 2 intrări, 800 mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansarda amenajată (un apartament separat), garaj, centrală termică combustibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţiglă schimbată, acces auto 2 străzi, preţ neg.

5. Casă zonă centrală Petroşani, cu 650 mp teren, front stradal 25 m, utilităţi, posibil locuit sau spatii comerciale, 5 camere, living, bucătărie, anexe, balcon, baia amenajată, îmbunătăţiri, preţ neg.

6. Casă zona Câmpu lui Neag, cu 800 mp teren drept, din lemn - 2 camere, bucătărie, hol, cămară, beci, bucătărie de vară, anexe, geamuri şi uşi termopan, zonă pitorească şi liniştită, preţ 140.000 lei neg.

7. Casă zona Viitorului, etaj, 2 camere, bucătărie, baie, hol, curte, bine întreţinută, preţ 27.000 euro.

8. Casă Petrila, zonă liniştită, acces auto, 2 camere, bucătărie, baie, hol verandă, curte amenajată 400 mp, geamuri termopan, sobă teracotă, preţ 100.000 lei neg.

9. Casă veche cu 400 mp teren drept - (posibil construcţie nouă) în zonă centrală şi liniştită Petroşani, acces auto, canalizare, utilităţi, preţ 30.000 euro neg.

10. Casă zonă centrală Petroşani, P+E+M, garaj, 770 mp teren drept (curte şi grădină), acces auto, gaz, canalizare, curent, 380V, geamuri, termopan, centrală termică, balcon, (parter: cameră, bucătărie, baie, hol, cămară; scară interioară etaj-2 camere, hol, baie, debara; mansardă- cameră 20 mp;), preţ 90.000 euro sau schimb cu ap. 2 cam., zonă centrală Petroşani, etaj 1-2, plus diferenţa discutabilă.

11. Casă Livadia cu 1060 mp teren, drept + 2 terenuri (2000 + 2000 mp) acces auto, 3 camere, bucătărie, baie mare amenajată, instalaţii noi, boiler pe lemne, sobe teracotă, bucătărie vară, anexe, preţ 25.000 euro.

12. Casa zonă centrală şi liniştită Petroşani (compusă din 2 apartamente cu 2 camere, bucătărie, baie, 2 intrări+mansardă)(casa necesită amenajări), 720 mp teren, izvor în curte, viţă de vie, pomi fructiferi, canalizare, acces auto, gaz la poartă, preţ 70.0000 euro neg(posibil 2 rate.

13. Vila Maleia (zonă pitorească şi liniştită), posibilităţi multiple-case locuit, case vacanţă, pensiuni-turism, acces auto, 2 garaje mari, mobilată şi utilată, suprafaţă construită 250 mp: demisol-terasă 50 mp, bucătărie, baie, camera centrală; parter - living 70 mp, birou, baie; etaj – 90 mp, 2 dormitoare mari, baie, 2 balcoane, hol; centrală termică, 2500 mp teren, curte betonată, anexe, preţ 150.000 euro neg.

14. Casă zonă centrală Petroşani-Bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţă constr. 80 mp, 2 camere, bucătărie, baie, hol, boxă, pivniţă, centrală termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55.000 euro neg.

15. Casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovata, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, preţ 180.000 lei neg sau schimb cu apartament + diferenţa.

16. Vilă P+2, zona ultracentrală Petroşani, mobilată complet, parter - bucătărie, living, baie, scară interioară, etaj-3 dormitoare, baie, hol, M - dormitor, living, baie, 2 terase, încălzire centrală, geamuri şi uşi termopan, instalaţii noi, totul nou, impecabil, reţea individuală apă/canal, sistem supraveghere, preţ 210.000 euro neg.

17. Casă (vilă) zona Spital Petroşani, P - 2 cam., bucătărie, baie, hol, garaj, cămară, centrală termică - combustibil solid şi gaz, scară interioară, etaj - 3 cam., baie, hol, balcon, M necompartimentată, anexe, 750 mp teren, gaz, canalizare, acces auto, preţ neg.

18. Căsuţă tip vilă - 2 cam., bucătărie, baie, hol, 100 mp curte + garsonieră (1 cameră, bucătărie, baie), zonă foarte liniştită Petroşani, îmbunătăţiri, sobe teracotă cu gaz, acces auto, preţ 21.000 euro.

19. Casă zonă liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă, 1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştită Petroşani, preţ 280.000 lei neg.

20. Casă în Iscroni, 3 cam., bucătărie vară, hol, baie, garaj, pivniţă, anexe, 2000 mp teren drept, acces auto, centrală pe combustibil solid, fântână, zonă foarte liniştită, preţ 90.000 lei neg.

21. Casă în Ohaba - Sălaşul de Sus (Haţeg), 4 cam., salon primire, bucătărie, baie, curte şi grădină - 1000 mp teren, pomi fructiferi, fântână cu hidrofor, acces auto, bine întreţinută, preţ 65.000 euro neg.

22. Casă zona Haţeg-Toteşti, la şosea, 3 cam., bucătărie, baie, hol, 2500 mp curte şi grădină, pomi fructiferi, garaj, anexe, preţ 85.000 lei neg.

23. Casă zona Retezat-Clopotiva, acces auto, 3 camere, bucătărie, baie, hol, anexe, curte betonată, geamuri şi uşi termopan, fântână în curte, fosă septică, 670 mp teren, preţ 85.000 lei.

CHIRII 1. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, la stradă, posibil locuit sau sedii firme, amenajat, preţ 150 euro/lună + garanţie.

2. Ap. 2 cam., zona Parâng - Oituz, etaj 3, mobilat,bine întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună + garanţie.

3. Garsonieră Unirii, zonă foarte liniştită, parter, nemobilată, amenajări interioare, centrală termică, geamuri şi uşi termopan, instalaţii noi, baia amenajată, preţ 120 euro/lună + garanţie.

4. Garsonieră Dragalina, mobilată şi utilată, bine întreţinută, preţ 100 euro/lună neg. + garanţie.

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 30 noiembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă şi grădină în zona Valea Ungurului - Vulcan, la 20 m de strada principală, suprafaţă 3.000 de metri pătraţi, preţ negociabil.

Relaţii la numărul de telefon 0722.448428 Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală.

Telefon 0724.853897 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

ANGAJĂRI Căutăm persoană reprezentant vânzări pentru magazin Vodafone Petrila.

CV-urile se depun la magazinul Vodafone Petrila.

Informaţii la telefon 0723.112484

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu”

Preţuri fără concurenţă!

Servicii complete pentru maşina ta.

Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice.

Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi 0722.937928 Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Pictez camere copii.

Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

S â m b ă t ă , 0 3 . 1 2 . 2 0 11 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Un tramvai numit dorinţă”

Trece o şansă deosebită prin calea ta, dar nu te prinde în cel mai bun moment, eşti suspicios, cauţi nod în papură şi dai cu piciorul acestei ocazii pentru că nu ai încredere în ea.

D u m i n i c ă , 0 4 . 1 2 . 2 0 11 Orele 11:00 – Spectacolul „Lumea lui Dănilă”

Taur (21 Apr - 21 Mai) Concentrează-te mai mult asupra sarcinilor pe care ţi le-ai asumat, pentru că eşti cam neglijent şi ai putea face o gafă.

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon:

SERVICII

HOROSCOP

0254.542472 sau 0733.960320

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Priveşti spre etapele viitoare ale unei acţiuni cu strângere de inimă, de parcă ar urma un eveniment de care ţi-e frică.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Adu-ţi aminte de o restanţă pe care ai trecut-o pe linie moartă cu ceva timp în urmă, pentru că a venit vremea să te ocupi de datoriile uitate.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu insista să treci repede peste acest moment, pentru că îţi oferă senzaţii dintre cele mai plăcute. Ai impresia că părerile tale nu contează sau că eşti dat la o parte, ceea ce devine frustrant.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

labora.

Ai multe de spus, ai acumulat informaţia şi experienţa de care e nevoie într-un moment decisiv la serviciu, dar nu prea ai cu cine co-

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Nu insista să duci tu tot greul proiectului în care eşti direct implicat, ci caută colaboratori care pot juca şi ei un rol. Dacă ştii să pasezi şi altora sarcini, vei avea parte de rezultate mult mai bune.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

mincinos.

Direcţia în care mergi se va dovedi a fi o pistă falsă, mai devreme sau mai târziu, pentru că s-a infiltrat în preajma ta un mare

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Nu te laşi tu doborât de un hop sau două, pentru că găseşti mereu în tine forţa de a merge mai departe în ciuda tuturor. Gândirea pozitivă este cea care te ajută să treci peste orice impas de pe parcurs.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

VÂNZĂRI Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând teren, Jieţ-Androneşti, în vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019

Ar fi mai multe direcţii care te atrag la fel de mult, dar oricât ai încerca să alergi după ele, o vreme, tot va veni clipa când va trebui să te decizi: ori - ori?

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Timpul se scurge îngrozitor de repede încât nici nu ştii când ai început şi când ai terminat deja proiectul care te preocupă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Nu te poţi integra într-un mediu profesional ceva mai rigid, de parcă ai fi înconjurat ori de colegi din altă generaţie, ori de şefi severi puşi doar pe critici.

CMYK

12 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 30 noiembrie 2011

Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Următoarea ediţie

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 2 decembrie 2011

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul III Nr. 82 30 noiembrie 2011 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Primul an fără Mircea Pentru comemorarea primului an de când Mircea Andraş ne-a părăsit aş fi vrut să fac un reportaj care să-i fi plăcut şi lui: plin de poante, cu muzici vesele şi cu happy-end. Nu mi-a ieşit. Toţi cei care l-au evocat în filmul pe care o să-l vedeţi în această seară, de la ora 18, pe KTV, sunt trişti, şi trişti ar fi fost şi ceilalţi prieteni cu care n-am apucat să vorbesc despre Mircea în faţa camerei. Şi Robert Hummel, şi Marian Boboc, şi Nicoleta Bolcă, şi Sorin Oprea sau colegele lui Mircea de la Poştă şi-au adus aminte de umorul lui cu tristeţe, pentru că prietenul nostru ne lipseşte. Oricât am povesti întâmplările amuzante pe care le ştim cu Mircea, oricâte epigrame inedite am găsi pe cartoanele cartuşelor de ţigări, ne lipseşte omul cu care ne întâlneam în cafenea ori pe bulevard, prietenul care avea mereu o vorbă de duh ascunsă în barbă şi un teanc de hârtii umplute cu scrisul lui îngrijit.

Pentru mine, Mircea a fost o sursă inepuizabilă de interviuri spumoase, pe care prietenul meu Florin Ionescu - cel care numeşte Valea Jiului o rezervaţie culturală - le mai difuzează şi acum la Radio România. Cu aceeaşi uşurinţă cu care îşi compunea epigramele, Mircea era în stare să vorbească pertinent despre orice, de la politica locală până la Obama şi de la literatură la finanţe, împletind sarcasmul cu observaţiile unui om atent la ce e în jurul său. Nu l-aş putea evoca mai bine decât oferindu-vă două dintre interviurile acestea, în care poetul vorbeşte despre sine, dar şi despre un subiect care ne afectează pe toţi.

Mircea Andraş şi literatura de cafenea Boem prin excelenţă, Mircea scria doar în cafenea, care îi devenise a doua casă, şi aşa l-am şi cunoscut, cu mulţi ani în urmă. Tot în cafenea mi-a acordat şi următorul interviu, în care vorbeşte exact despre literatura de cafenea. La un casetofon se auzea formaţia Albatros, în jurul nostru oamenii vorbeau peste pahare şi Mircea zicea cam aşa: „Eu nu înţeleg prin a scrie la o cafenea că faci un lucru rău, pentru că spaţiul ăsta nu e impropriu creaţiei, ci dimpotrivă. Părerea mea e că stimulează inspiraţia, imaginaţia şi chiar talentul. Bine, nu e nevoie de o cantitate enormă de băutură, ci atât cât să destindă şi să descopere, să dezlege farmecul acesta al creaţiei. Până deunăzi, mergeam într-o cafenea în care patroana îmi crease un spaţiu de lucru într-o magazie, în cazul în care toate mesele erau pline. Oricum, la masa mea din cafenea aveam un poster pe care scria rezervat şi obişnuiam foarte mult să scriu epigrame pe cartoanele cartuşelor de ţigări. Erau un suport mai neconvenţional, dar dacă nu le luau cei care erau vizaţi - şi de regulă nu le

luau, pentru că se topeau din cauza alcoolului, erau luate de această doamnă, care mi le-a redat după trei ani, când se strânseseră vreo patru sute de cartoane, în care erau cam două mii de epigrame, deci o carte întreagă.

Bine, nu toate erau reuşite, dar unele erau chiar bune şi s-ar fi putut pierde dacă avea grijă de ele doamna respectivă.

Cât priveşte partea bahică a cafenelei, eu zic că nu trebuie exagerată. E un stimulent care are farmecul lui, şi poate chiar întregeşte opera artistică, dar asta rămâne de văzut.

Sigur că nu e o condiţie necesară. Primii treizeci de ani de creaţie am fost un tip liniştit, care nu puteam să scriu dacă beam. Ei bine, acum nu pot să scriu decât în atmosfera cafenelei: cu cât e gălăgia din jur mai mare, cu atât mă concentrez mai bine. De-abia acuma eu cred că am ajuns în faza dulce a boemiei, atât de vehiculată în literatură, şi sunt convins că lucrul în cafenea îmi îmbogăţeşte scrierile. Eu chiar sunt scriitor de cafenea! Într-un timp scriam acasă, noaptea, dar îţi spun sincer că acum nu scriu decât la Mari Cafe. Spaţiul fiind îngust, gălăgia e mare, muzica se aude, şi aici scriu pagini întregi. Culmea ironiei e că într-o zi doi prieteni de la o masă alăturată se contraziceau, iar eu am intrat în discuţie cu ei scriind în tot acest timp, ca şi când n-aş fi fost acolo. Ştii ce e ciudat ? Când am scris un întreg volum de versuri într-o singură noapte n-a fost picătură de alcool. Nu pot să-mi explic acea noapte, dar cred că, vorba prietenului meu Câmpeanu, orice carte nu o scrii tu, ci ţi se dă. Mi-aduc aminte că era noaptea de Moş Nicolae, nu eram într-o stare foarte bună şi m-am apucat să pictez. Ei bine, mi-a venit un vers în minte, l-am scris şi pe-al doilea, şi la cinci şi jumătate dimineaţa aveam o carte gata făcută, dar care nu semăna deloc cu stilul meu şi, culmea, n-avea nicio greşeală de ortografie. Cu toate astea, a fost singura carte făcută fără adăugirea bahică a cafenelei. Am toată stima pentru tenacitatea celor care scriu în cafenea. În cafenea se scrie greu, trebuie să ai o putere de concentrare enormă, trebuie să trăieşti viaţa adevărată ca să poţi scrie în cafenea. Aici, în mijlocul oamenilor - buni, răi, cum sunt - e biroul meu de lucru şi îmi place să cred că în felul acesta aduc creaţia în spaţiul public, mai aproape de muritori, cum s-ar spune, şi cafeneaua e un mijloc de a face literatură propriu acestei arte”.

Despre proşti şi prostie Una despre temele cu care am vorbit cu Mircea

Mircea Andraş, la lucru, la Leul de aur, surprins de Marian Boboc

Andraş a fost şi asta, pentru că tema unei întregi emisiuni a fost prostia. Mă aşteptam ca Mircea să fie ironic pe acest subiect, dar o să vedeţi că a tratat cu gravitate prostia, vorbind despre ea ca despre ceva aproape iremediabil. De data asta, l-am scos pe Mircea din cafenea, pentru că era o zi frumoasă de primăvară, şi ne-am aşezat pe o bancă sub castanii de lângă Poştă. Pe când vântul răsfira frunzele copacilor şi oamenii îşi întorceau capul spre cei doi bărboşi despărţiţi de un microfon, prietenul meu a început să spună următoarele: „Prostia o întâlneşti la orice pas, mai mult decât minciuna. Prostia e cea mai de preţ la ora actuală în România. Toată lumea spune să eradicăm birocraţia. Nu, domnilor, trebuie să eradicăm în primul rând prostia, şi asta se face în timp şi cu deplinul acord al celor vizaţi. Şi prostia nu poate să depăşească o anumită barieră, atâta timp cât ţara e săracă, cât timp lumea fură fier vechi ca să aibă ce mânca, cât timp toată lumea se chinuieşte să-şi facă rost de minimul necesar, prostia nu poate fi învinsă.

Prostia, de fapt, ţine loc de antidot al acestei stări.

Datorită acestei prostii, viaţa ţării, aşa cum e, merge înainte. Ea e bazată în continuare pe credulitate, naivitate şi prostie”.

Ilie PINTEA

II

SPECIAL

miercuri, 30 noiembrie 2011

Mircea Andraş, prozatorul Oglinda-foto Toamnă… soare palid, absolut fără nicio putere.

Frunze. Pe jos. Cât cuprinde. De altfel, „mult”-ul nu defineşte o anume cantitate. Ci mai multe. Mult mai multe. Atât de multe încât Ion şi cu Mărie calcă pe ele. Şi calcă, nu glumă. Deşi plimbarea lor e „de voie”. „De nevoie” s-au plimbat ieri. Atât de ieri încât au şi uitat deja. Deodată, Mărie vede ceva sclipind în iarbă. E o oglindă. Atât de mică încât nu pare oglindă. „Te uită, Ioane. O fotografie!” gândeşte Mărie şi-o priveşte atent. Din ea o cercetează un chip cunoscut: „Îl ştiu, îl am pe limbă, dar nu-l pot preciza”, se tânguie Mărie. Ion îi smulge discret oglinda din mână şi o monitorizează discret. „Bă, fato! Tu ori eşti proastă, ori aşa eşti tu.

Nu vezi că asta e o fotografie de-a mea?”.

Ultimul salon În poartă, la Maternitate, care cine, cine bate? „Eu sunt, dragă doamnă, tată-ntârziat. Şi-am la voi, de patru ore născut un băiat”. „Cum îl cheamă?”. „Bulă! zice încântat. Că de asta-acum, mă prezint cam beat”. „Şi de ce venit-ai?”. „Fiindcă vreau să-l văd, numai dacă-i voie şi n-o fi prăpăd” (da’ mai lăsaţi versurile. Suntem, de fapt, o ţară de prozatori). Şi tatăl lui Bulă o luă pe coridor la vale. Şi primul salon, cum intri, pe stânga, se dovedi a fi cel cu „superdotaţi”. „Oh! spuse el, micul meu geniu!” şi se ţâpă pe uşă. Înăuntru, o groază de bebeluşi. Şi mai mari şi mai mici. Discutau despre „filozofie”, „socialism ştiinţific”, una-alta. Da’ Bulă, canci! Nicăieri. Următorul salon era pentru copii normali. Ăştia erau dezlănţuiţi pe marginea campionatului de fotbal. Bineînţeles, fără Bulă.

Urmă salonul cu cei handicapaţi. Ăştia se legănau în jurul axei lor şi râdeau ca proştii-n târg. Tot fără Bulă. Acesta se pare că era dar lipsea cu desăvârşire, cum se spune pe aici. Şi omul îşi continuă drumul pe coridorul care se întindea, alb şi nesfârşit, dinaintea sa. Şi atunci, în ultimul ceas, văzu şi uşa de la ultimul salon. Pe ea scria, simplu: Bulă.

Scaun cu piuneze Iţic junior vine acasă abătut foarte tare. Mă-sa îl priveşte dintr-o parte. Aşa, ca la dentist. „Ce mai făcuşi mă, specialule? Că precis iar te-or dat afară...”. Iţic nu răspunse la provocări. Dar pe măsură ce trecea timpul, şi cum nu putea să-l salveze clopoţelul, cedă şi oferii (printre oftaturi deosebite) explicaţiile aşteptate, care pe măsura trecerii deveneau tot mai (imperios) necesare. „Bă, mamă! De data asta nu fusei vinovat eu, ci Ştrul, bată-l tată-su să-l bată! Că îi pusese profesoarei o piuneză pe scaun. Şi tocmai vrusei să-i spui da’ n-apucai. Că fu rapidă. Ce mai...”. Mă-sa îl ascultă cu dezinvoltură (n-am găsit alt cuvânt): „Şi atunci, tu ce legătură avuseşi cu toate astea?”. Iţic o privi îngăduitor şi nu prea: „Păi, eu am tras scaunul de sub ea”. „Păi de ce, băi dobitocule, ce, tu n-ai scaune acasă?”. Iţic îi aruncă o privire mai mult decât furibundă. „Ca să nu se aşeze pe piuneză”. „Care piuneză?”. „Cea de pe scaun”. Mă-sa îi aruncă o mie de priviri uimite: „Ce, bă, voi aveţi scaune cu piuneze?”. Afară tocmai începuse să plouă şi Iţic pleacă fără umbrelă.

Dumneavoastră ce aţi face?

Mărie freacă menta pe la grădina zoologică. Ce să facă şi ea, săraca? Dar cuştile sunt aproape goale.

Fiindcă plouă. Şi pentru că e frig. Şi... cine mai ştie pentru ce? Mărie e udă. Şi şi-a uitat umbrela acasă. Încă nu-şi mai aminteşte, acasă la cine? Dar, dă-o han-tătarului de umbrelă. Ce, umbrela a făcut-o pe ea? Nici vorbă. Pe ea a făcut-o mă-sa! Punct. Sau semnul exclamării. Că e vorba de mamă. Semnul întrebării trebuia după tată... În altă ordine de idei, Mărie venise aici pentru maimuţe. Animăluţele alea din care (se zice) că ar fi provenit omul. Că poate de-aia făcut-o un afurisit ieri... maimuţă. Că-i venea să-i tragă cu o nucă de cocos în cap. Să se spargă în patru (capul, nu nuca). Surpriză însă. Maimuţele ia-le de unde nu-s. Cuşca era cât se poate de nudă. Că aşa se spune acum, în varianta modernă, la „goală”. La „gol” (curios) nu i se spune „nud” ci tot „gol”. Auzise ea la o transmisie sportivă. Deci, să ne întoarcem la oile noastre. Adică la maimuţe. Cum tocmai apăruse îngrijitorul (nu era sigură că era chiar îngrijitor, dar avea faţă de specific) îl întrebă tacticoasă (aşa credea ea) dar cu un aer impertinent (aşa credea el) despre soarta micuţelor. Acesta îşi dădu jos chipiul (nu pentru că era excesiv de politicos) ca să se scarpine în moalele capului. „Apoi, domnişoară... s-au dus şi ele, ca tot omul, să se împerecheze. Că, la drept vorbind, ce altceva să faci pe o vreme ca asta?”. Mărie le înţelese. Până la un punct. Atât. Apoi întrebă, toată numai zâmbet (şi încă din acela teatral) „Şi dacă le-aş arunca o banană, ar ieşi din adăpost? De la împerechere?”. Îngrijitorul dete un răspuns întârziat: „Depinde! Dumneavoastră ce-aţi face?”.

Compartimentul patru, banca de la geam Într-un compartiment de tren personal (că era cu persoane) stă o fată singurică tare, cugetând. Sanchi, ştergeţi ultimul cuvânt, că ne încurcă şi nu e în deplin acord cu adevărul! Ca îmbrăcătură fata e majoră, ca gesturi sau atitudine e mai jos decât minoră. Dar asta (în momentul de faţă) n-are importanţă. Cel puţin aşa crede el, cel care tocmai intră pe uşă (pe unde să intre şi el, săracul?) un ardelean zdravăn îmbrăcat corespunzător... acestei zone. „No, apoi, bună zâua!”, zise el tare, deşi ea nu era tare... de urechi. Nici de... cap. După ce se puse jos (scuzaţi, se aşeză) scoase o glajă de ţuică puturoasă (umplând imediat compartimentul cu o aromă specială, care te mâna afară... din încăpere). Trase o duşcă în reluare (cam zece centimetri din conţinut) şi privind-o printre uluci (adică printre gene) o îmbie şi pe ea. „O, nu! Nu obişnuiesc să servesc aşa ceva”, la care el vru s-o contrazică sub pretextul că, de fapt, el o servea şi ea nu trebuia decât să bea. Dar mai bine tăcu. Că tocmai începu să-l supere foamea. Şi asta era cea mai mare duşmancă a lui (după muieri-sa, de bună seamă). Ca să combată acest flagel (se pare, internaţional) trecu la cele sfinte (pentru stomac). Desfăcu merindea. O aşeză potrivit specificului local: slana în stânga, brânza în dreapta şi ceapa în centru (mai mult centrustânga, ca în politică). Şi o sparse cu pumnul pe ultima, (ceapa, nu politica). Imediat domnişoarei începu să-i dea lacrimile. Probabil că poftea şi ea (i se dădea la merinde, cu alte cuvinte). Dar domnişoara îi

răspunse, printre lacrimi, că nu obişnuia. Ceea ce îl făcu pe el să se întrebe ce anume obişnuia, totuşi?

Terminând toate astea îşi extrase (cu gesturi studiate) o ţigară fără filtru şi... fără prejudecăţi şi înlocui mirosul de ceapă cu cel de mahorcă. Domnişoara începuse deja să tânjească după primul şi refuză vehement orice tentativă de corupere în acest sens.

Dar se repezi să deschidă geamul. Acesta refuză iniţiativa cu încăpăţânare. „Domnişoară dragă, dacă vrei să te arunci este la vreun kilometru mai încolo un loc minunat pentru aşa ceva”. Tipa îl privi rece, la fel ca aisbergul care a scufundat Titanicul. Se lăsă tăcerea. O tăcere de gheaţă (că tocmai se gândise la aisberg sau iceberg, că nu ştia cum e corect). Deodată vocea lui sparse în bucăţi acea tăcere: „Apoi, domnişoară dragă, mă gândesc că dacă de mâncat n-ai vrut, de beut aşişderea, tot aşa şi de dohănit, apoi despre sex nici nu poate fi vorba!”.

Alcoolul şi numărul picioarelor Noapte, târziu... chiar mai târziu decât târziu. Până şi luna s-a dus la culcare. Ducă-se! Numai Iţic mai rătăceşte prin preajmă. Ca de obicei, pe trei cărări.

Nu-i mai ajunge una. Zău aşa! Cheia se poticneşte în broască, uşa scârţâie bezmetic, pisica (proaspăt călcată... pe coadă) miaună ca o primadonă. Dar toate astea nu mai prezintă nicio importanţă. Iţic nimereşte patul. În care nu încape prea bine. Deşi se îndeasă.

Atât cât îi permite plapuma. Sau pilota. Că lui nu-i place căldura. Mai ales când e ştrumfit (dacă nu cunoaşteţi cuvântul, luaţi dicţionarul. Oricum nu e nici acolo). Iţic n-apucă să doarmă. Are vaga impresie că sunt prea multe picioare în pat. Şi începe să le numere. Pe pipăite. Pe întuneric. Prin părţile esenţiale. Dar ce-i asta? Iţic a trecut de mult de patru.

A ajuns la şase. „Să recapitulăm!” îşi zise el. Dar şi la recapitulare situaţia e tot aia. Înciudat de derutat sare din pat. Atât cât îi permite starea în care se află. Şi începe să numere din nou. Rezultatul e perfect: patru. „Formidabil!, îşi zise el, ce înseamnă să ai capul plin de alcool!? Se înmulţesc picioarele!”.

SPECIAL III

miercuri, 30 noiembrie 2011

Mircea Andraş, poetul Notă File desprinse dintr-o carte de versuri cărora le-am dat viaţă în neştiute seri de toamnă, ale unor vremuri apuse, pierdute până la urmă în uitare, acea uitare necruţătoare care îţi ţine calea când nu te aştepţi pierzându-ţi urma sub extraordinar de tristul „A fost odată ca niciodată!”, a fost! (Mircea ANDRAŞ)

Ziua nepereche O zi nepereche ne îngroapă pe rând Pe poteci ocolite fântâni neadormite Mai săraci cu o zi mai sfinţi cu o Rugăciune Năvălind pe porţile uitării Răzleţite de haită risipitoarele Nopţi Îşi aduc visele toate-n instanţă Noi rămânem tot noi Doar prădaţi de speranţă

Tainic intru în tine şi-ţi fur Ziua de mâine

Pios te iert Când ziua atârnă ca o rufă uscată Pe marginea disperării Când viaţa urcată pe umerii mei stă Să are aşternutul fierbinte al zăpezii Te aştept sub un clopot de ceară Sub un sân de fecioară Şi patimi prea multe Pios te iert ostenit de aceeaşi vioară Cu corzile rupte

Păcatul unui rug Naşterea fiecărui mugur Trec stelele mărşăluind cadenţe Nocturne Şi număr înecurile fiecărei stări De veghe Coloane de frunţi sprijină Amfora depărtării A risipirii tale prin asfinţituri Reci Pe-un talger îţi pun chipul pe celălalt Uitarea Păcatul unui rug prin care vrei să Treci

Înmugurind noaptea Noaptea se dezbracă de mine Clepsidra în care minciunile curg Un fulger tremură între două zboruri Fuga ta o izgonesc din mine Şi apoi înmugureşti în fiecare copac Pe lângă care trec

Marea iertare Mai lasă-mi un sărut să-mi dea roată Şi nu ucide clipa cea încă nenăscută Seamănă noaptea fiori pe buzele tale O rază torcând în fuiorul amiezii Nedezlegată de dragoste rămâi până la Prima sărbătoare Buzele pământului sărută frunzele la Marea iertare

Un furt nevinovat La răspântii un lan de ceaţă Reîntoarse-s frunzele între bucuriile Noastre Atingeri rătăcitoare ţes veşminte de răcoare Înserări Sărutând poţi rupe zăvorul Amintirea din neuitări revine

Aburesc rugăciuni la cina de Despărţire Chemarea dinspre tine un ecou Ce nu se mai întoarce Neştiutoare osândă - plata se face în Nopţi fără lună Iertare de poţi Fiecare cuvânt ochiul tău îl face floare Pingelesc dorurile ce calcă pe Alături Mesteceni picotesc lângă foc Vinul se întoarce în strugur Doar toaca mai bate la Naşterea fiecărui mugur

Pentru cei plecaţi Iubito când dimineţile coboară Să se adape cu rouă Sfinţită spaima stigmatizează sărutul Un cer trăit cu o clipă mai mult Crizantemele se învârt după soare Pătimirea noastră - florile luminii Pentru bunul nostru rămas pe Această lume Pentru cei plecaţi sau Veniţi Frământăm promisiuni cu-o caldă Zădărnicie Tu aleargă iubito pune piedică Vântului Cel care ne desparte Până la viaţă – până la moarte

Petice de cer cu fuga ta împodobite Cine o să-ţi culce până la urmă Umbra Noaptea cu luna-n păr naşte Maci aprinşi pentru totdeauna Cerul cere vamă un pahar de vin Tu te înalţi pe valuri – eu mă înec Puţin

Înnoptată din tine Mângâierea ta ca o caravană în Pustiu Până la atingerea stelelor ne Dezbrăcăm de taine Strângând în mâini mătăniile de Rouă Împărţim viaţa şi moartea Pe din două

Fântână arsă de sete Condamnată după datină Fântâna lingându-şi buzele arse de sete Pentru vindecarea somnului revărsat În trupuri Dospite minţi curgând oropsite Vrăjitorie de paşti cu umbrele de Mână Amândoi bâjbâind printre cuvinte Doar înţelesul lor vine şi te minte

În felul ei fiecare umbră doare O sete de trădare scânteiază Între ierburi Sângele ne arde Frunzele pe rug Mai punem speranţe în cutiile milei Condamnând după datină Peste jarul nopţii – învierea zilei

Cerul cere vamă

Pe din două

Serile sunt iubitele mele

Ploile pasc ierburi cu gust de Plecări Ţăndări umerii mei în şirul fără De număr Rătăciţi printre praguri Atenţi să nu ne dărâmăm zidirea

Nici cuvântul nici ruga nu Ţi se potriveşte Un colţ de gând încolţeşte sub Umbra-ţi Ancorată între cer şi pământ Rămân întotdeauna numai cu partea

Pustiu deasupra, pustiu dedesubt Stelele îşi imaginează Fâlfâind din aripe Serile sunt iubitele mele Neluminări în vise n-or să se-nfiripe

IV SPECIAL

miercuri, 30 noiembrie 2011

M i rc e a A n d r a ş , e p i g r a m i s t u l După divorţ După ce ei divorţară, Amândoi se bucurară: Ea şi-a refăcut viaţa, El nu mai făcea piaţa.

S-a descoperit substanţa care inhibă pofta de mâncare Să inhibi o poftă mare Cum e pofta de mâncare? „Substanţa”, o spun acia, E, desigur,… sărăcia!

Răspunderi Începând de dimineaţă, Amândoi, cu sârg, învaţă.

Ea e şefă la piaţă, El răspunde de viaţă.

Mariaj Fiind un tânăr inspirat, Cum rezultă şi din foto, Cu norocul s-a-nsurat, La o agenţie „Loto”.

Dragoste înşelată Belşugul punând la cale, Doar la „Loto” a jucat, Dar Norocul, fată moale, Cu „Robingo” l-a-nşelat.

Românii încă stau la coadă Timpu-nnoadă şi deznoadă Tot ce ei şi-au pus în gând, Noi nu vom mai sta la coadă, De acum, vom sta la rând!

Joburi de vară la studenţi: spălat de vase şi vânzări de baloane Sufletul n-o să mă lase, Chiar dacă vor trece anii, Că acuma se vând vase Şi se spală numai… banii.

Despre caniculă numai de bine Holografic, facem harta La canicula ce-aveam, Îi deschidem, spre drum, poarta, Însă ea intra pe geam.

La un magazin pentru „Diverse” Atât am avut de spus, O cerinţă mai discretă: - Canicule v-au adus?

- Da. Dar dăm doar pe reţetă.

Pe ce bază?

Are cel mai bun confort Şi-i făcut mai pe furiş.

E pe bază de efort?

E pe bază de bacşiş.

Internetul, bată-l vina!

Câte unul stă şi-njură, La adresa tuturor; Lumea nu tace din gură Şi nici din… calculator!

Pleonasm la modă Linişte discret se face, Fără multă tevatură, Numai soaţa lui nu tace (Pleonasm discret)… din gură!

Ce s-a dus şi ce-a venit Sunt la modă, iar, săracii, O spun să-mi liniştesc rânza,

S-a dus baba cu colacii Şi-a venit… blonda cu frunza!

Modernizări Nici bogaţii, nici săracii Nu au timp de dialoguri; S-a dus baba cu colacii Şi-au venit cei cu hot-dog-uri!

De 1 Mai Această veche sărbătoare, Discret, în suflet ne pătrunde, E ziua lor, a celor care Vor să muncească, dar… n-au unde!

Ştefan cel Mare la Stambul Strigă tânăra fecioară: „Văleu, turcii mă-mpresoară, Sari, Ştefan, de-i potoleşte, Că de nu, … îmi iau alt peşte!

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 139 30 noiembrie 2011 4 pagini Garda Naţională a comunei Iscroni conduce la gară delegaţii care pleacă la Marea Unire de la Alba Iulia 1 Decembrie - 1918

Valea Jiului în febra pregătirilor pentru Marea Unire de la Alba Iulia În toamna anului 1918, românii, autohtoni şi majoritari în Ardeal, au rupt lanţurile robiei Austro-Ungare, proclamându-şi voinţa de a trăi liberi alături de fraţii lor de peste Carpaţi, într-un stat unitar.

Transilvania fusese visul dintotdeauna al aristocraţiei ungureşti, vis împlinit prin abuz în anul 1867. Niciunul din teritoriile pierdute în anul 1918 nu sfâşia aşa de mult inima ungurimii revanşarde ca pierderea Transilvaniei. Era deci de aşteptat ca ungurii, deprinşi de secole cu dominarea şi exploatarea popoarelor, să nu se împace uşor cu noua stare de lucruri. Ca atare, măcelurile la care începuseră a se deda gărzile ungureşti asupra românilor din Ardeal, chiar de la începutul lunii noiembrie 1918, erau semnele prevestitoare ale unor vremuri furtunoase. În adâncul conştiinţei populaţiei din Ardeal era convingerea că milenara confruntare dintre români şi unguri va trebui să fie rezolvată definitiv cu sabia.

Cu gestul duios al copilului care cere protecţia, românii ardeleni şi-au întors privirea spre Ţara Mamă. La 10 noiembrie 1918, o delegaţie formată din cinci ardeleni au adus la Iaşi o scrisoare lui Ion I.C. Brătianu prin care Alexandru Vaida-Voievod cerea în numele Consiliului Naţional Român din Transilvania intrarea grabnică a armatei române în Ardeal. Aşadar, în anul istoric 1918, după Basarabia

şi Bucovina sosise rândul Transilvaniei să se arunce la sânul Ţării Mamă pentru a-i ocroti primii paşi pe noul său drum.

Armata română trebuia să fie şi ea aici, ca să împiedice pe duşman să tulbure măreţia actului Marii Uniri. Şi pe când, peste crestele Carpaţilor, armata română intra din nou în Transilvania, ca să vegheze unirea tuturor românilor pentru toate veacurile într-o singură ţară, Consiliul Naţional chema naţiunea din Ardeal să se pronunţe, la 18 noiembrie/1 decembrie 1918, în oraşul istoric al Ardealului în Alba Iulia, asupra soartei sale în viitor.

Prin înaltul Decret regal numărul 3179 din 27 octombrie/9 noiembrie 1918, regale Ferdinand I ordonase ca începând cu 28 octombrie/10 noiembrie 1918 întreaga armată română să treacă pe picior de război.

După încheierea bruscă, la 11 noiembrie 1918, a armistiţiului general pe toate fronturile Primului Război Mondial, armata română trebuia să treacă din nou Carpaţii, pentru împlinirea misiunii ei istorice, începută în anul 1916 şi întreruptă de dezastrul nostru militar. Armata trebuia să dea acum putinţă fraţilor noştri din Ardeal să-şi organizeze viaţa politică în cadrul statului unitar român şi să desăvârşească în fapt Unirea cea Mare, pentru care

ne aruncasem în vara anului 1916 în vâltoarea marelui război şi care ne fusese consfinţită prin tratatul încheiat cu aliaţii noştri ca preţ al colaborării pentru triumful cauzei comune.

După executarea celei de a doua mobilizări a armatei române, primele trupe române, respectiv Divizia 7 Infanterie şi Divizia 1 Vânători, au trecut la 20 noiembrie 1918, din nou, Carpaţii. După 1 decembrie, Marele Cartier General român a trimis în Ardeal încă două divizii. Pentru coordonarea (continuare în pagina 2)

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

(urmare din pagina 1) acţiunii trupelor române din Ardeal s-a înfiinţat la 24 decembrie 1918 un comandament unic, a cărui comandă a fost încredinţată generalului Traian Moşoiu. În scopul unei strânse conlucrări cu Consiliul Dirigent al Transilvaniei, acesta şi-a instalat postul de comandă la Sibiu. În toamna anului 1918, în Valea Jiului trei lumi se luptau concomitent pentru viaţă: pe de o parte muribunda stăpânire austro-ungară, iar pe de alta, alte două lumi în curs de afirmare, respectiv ungurimea devenită brusc „antantofilă" şi românimea aspirând la unitate naţională.

Ca pretutindeni în Europa central-răsăriteană, şi în Valea Jiului se înfiinţează degrabă ca organe politico-administrative sfaturi (consilii naţionale) - român, maghiar, săsesc. Fiecare din aceste sfaturi îşi creează la rândul lui gărzi naţionale ca formaţiuni militare, formate în majoritate din ofiţeri şi soldaţi demobilizaţi, din ostaşi care au părăsit frontul, din foştii prizonieri eliberaţi şi din elemente locale. Gărzile naţionale române, constituite la cererea Consiliului Naţional, aveau misiunea să susţină ordinea şi siguranţa publică şi să apere averea şi persoana locuitorilor. La începutul lunii noiembrie 1918 se constituie Sfatul Muncitorilor mineri din Valea Jiului, cu sediul în Petroşani, preşedinte fiind ales muncitorul Szedlacsek. Tot atunci se constituie şi Sfatul Naţional Român. Comisar al Văii Jiului este numit Valer Pop, iar comisar al alimentaţiei este numit bătrânul muncitor Sabo. În ziua de 8 noiembrie, în faţa cafenelei Grun din Petroşani se ţine prima adunare publică românească la care asistă câteva sute de persoane, ţărani şi muncitori.

Conducătorii adunării au fost: avocatul Olariu, preoţii Duma şi Miocu. După cuvântările înflăcărate ale preşedintelui Sfatului Naţional Român din Petroşani, avocat Olariu, şi preotului Miocu, părintele Ion Duma desfăşurând faldurile unui drapel naţional român, dăruit de un ţăran din comuna Livezeni, a strigat: „Fraţilor! Ziua cea mare a sosit. Să fim tari şi încrezători în ceasul înfăptuirii unirii cu Patria Mamă". Mulţimea a început să tresalte, în delirul libertăţii punându-se în mişcare spre piaţa comunei urbane Petroşani. Aici au avut loc alte cuvântări, din partea muncitorilor mineri remarcându-se Iosif Ciser. După terminarea cuvântărilor au început recrutările pentru înfiinţarea Gărzii Naţionale Române din Petroşani. În scurt timp s-au înscris în gardă peste 150 de oameni. Muncitorii mineri şi-au format în paralel o puternică „gardă roşie" pusă sub comanda lui Barabaş.

Petroşanii au fost împărţiţi în două zone, una - partea minelor şi a coloniilor de mineri - sub paza „gărzii roşii", iar cealaltă parte piaţa şi partea de sus a comunei - sub paza Gărzii Naţionale Române.

miercuri, 30 noiembrie 2011

La ordinul Sfatului Naţional Român din Petroşani, lt. dr. Dominic Stanca împreună cu lt. Ştefan Moga şi Victor Ianza au cutreierat satele din Valea Jiului românesc (de vest) mergând călări prin omăt pentru a recruta oameni în scopul întăririi Gărzii Naţionale Române din Petroşani şi pentru a trece la constituirea Gărzilor Naţionale din toate comunele Văii Jiului. După discursul înflăcărat al părintelui greco-catolic Nicolae Zugrav din Lupeni - protopopul Văii Jiului, s-a trecut la constituirea Gărzii Naţionale a comunei Câmpu lui Neag, comandanţi fiind aleşi teologul Vasile Berinde şi Ion Hamza lui Iosif. Pentru întărirea Gărzii Naţionale Române din Petroşani s-au recrutat din comuna Câmpu lui Neag următorii gardişti: Gheorghe Hamzu, Gheorghe Todea, Ianaş Draghiciu şi Petru Mojoatcă.

Pretutindeni, prin celelalte comune de pe Jiul românesc, adică Uricani, Bărbăteni, Paroşeni, Iscroni şi Livezeni era aceeaşi însufleţire. Preoţii Muntean, George Şandru, Alimpiu Suciu, Sebastian Rusan, Traian Ion şi Dionisie Socol, împreună cu dascălii care scăpaseră din urgia vremii după retragerea armatei române din Valea Jiului în toamna anului 1916, s-au încolonat în fruntea poporului pentru apărarea libertăţii pe care o visau strămoşii. În ziua de 10 noiembrie 1918, o delegaţie a Gărzii Naţionale Române din Petroşani condusă de lt. Ştefan Moga şi lt. dr. Dominic Stanca, împreună cu gardiştii Ion Blaj, Iuliu Socol, Anghel, Pascu şi Moş s-a prezentat la cpt.

Stolzenberg, comandantul Detaşamentului de Jandarmi din Petroşani, pentru a-i solicita armele şi muniţia necesară dotării.

După plecarea în aceeaşi noapte a celor 24 de jandarmi spre Budapesta, Garda Naţională Română a fost instalată în cazarma fostului Detaşament de Jandarmi.

Comandantul Gărzii Naţionale Române din Petroşani a fost numit cpt. Jantea, comandanţi de plutoane: lt. Ştefan Moga şi lt. dr. Dominic Stanca, subcomandant - slt. Salcă, Valer Suciu, Iuliu Socol şi Victor Marţim - ofiţeri de inspecţie, iar lt. dr. Ionel Moga (viitor primar al oraşului Petroşani) - medicul gărzii.

La 12 noiembrie 1918 Sfatul Naţional Român din Petroşani începea tratativele cu armata lui Mackensen, care vroia să se retragă din Muntenia prin Defileul Jiului spre Deva. După câteva zile de discuţii s-a ajuns la un acord pentru începerea retragerii trupelor germane. Zece mii de soldaţi germani au făcut acum, calea întoarsă spre ironia soartei, prin locul pe unde, cu doi ani înainte, contribuiseră la ruperea frontului român în sectorul Jiului, pentru a scoate din război tânăra armată română.

Un implacabil destin al istoriei făcea ca în noaptea de 21 noiembrie/4 decembrie 1918 să fugă prin Deva însuşi vestitul general Mackensen, ascuns într-o maşină închisă spre a nu fi văzut de popor.

Primul sol al armatei române, revenit în Valea Jiului în noiembrie 1918 Revenirea armatei române în Valea Jiului În dimineaţa zilei de 20 noiembrie 1918, Garda Naţională din Valea Jiului, însărcinată cu paza Pasului Surduc, anunţă telefonic sosirea unui ofiţer român, însoţit de câţiva ostaşi, care voia să vină la Petroşani, pentru a lua legătura cu Sfatul Naţional Român.

Pentru întâmpinarea sa a fost desemnat lt. dr.

Dominic Stanca, însoţit de gardiştii Nemeş Pavel şi Iosif Mureşan. Aceştia l-au întâlnit pe solul armatei române la podul Sălătrucului din comuna Livezeni.

- „Locotenent Jean Bărbulescu”, s-a prezentat tânărul ofiţer român. El a fost întâmpinat cu bucurie şi condus la Petroşani, unde a raportat conducerii Sfatului Naţional că, deşi grosul armatei române este încă departe, după retragerea completă a nemţilor, armata română va veni din nou în Valea Jiului.

Lt. Jean Bărbulescu s-a născut la 11 iunie 1890 în localitatea Bogaţi, judeţul Dâmboviţa, într-o familie de învăţători. A venit în Gorj ca funcţionar la Banca din comuna Hurezani, în martie 1909, după absolvirea Şcolii Superioare de Comerţ din Bucureşti.

Mobilizat în anul 1913, a participat la primul război balcanic, apoi a fost mobilizat din nou între anii

1916 - 1918, participând la războiul pentru întregirea neamului.

După primul război mondial, s-a reîntors la Hurezani, ocupându-se de publicistică. A semnat majoritatea articolelor sale cu pseudonimul Ion Mohor.

Mai târziu, reprezentanţii partidelor istorice i-au propus funcţia de primar al oraşului Tg. Jiu, dar el a refuzat-o. În anul 1923 a înfiinţat, deşi nu era gorjean, ziarul „Gorjanul”.

Nu a făcut politică. Ziarul său a fost suprimat în 1947.

Arestat în 1951, sub motiv că a fost director şi proprietar al ziarului „Gorjanul”, Jean Bărbulescu s-a întors din închisoare bolnav. A încetat din viaţă la 8 mai 1957. Este înmormântat în cimitirul din Tg. Jiu. 

miercuri, 30 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

Misiunea armatei române în Valea Jiului după 1 Decembrie 1918 Liniştirea şi pacificarea celor care se despărţeau cu greu de Transilvania după Unirea ei cu România Asigurarea ordinii publice, siguranţei averilor şi persoanei locuitorilor Contribuţie la bună desfăşurarea a extracţiei de cărbune şi expedierii la destinaţie Misiunea armatei în Valea Jiului a suferit modificări în condiţiile proclamării în Ungaria a Republicii Sfaturilor şi agresării României de către „armata roşie” a lui Bella Kuhn, în aprilie 1919.

La 24 noiembrie 1918, Divizia 2 Vânători de Munte era cantonată în Brăila.

Prin Ordinul de Operaţii nr. 780/ 26 11.1918, Marele Cartier General Român a stabilit ca Divizia 2 Vânători de Munte să fie concentrată în zona Sibiu-Orăştie-Deva-Petroşani.

Din Jurnalul de Operaţii a Diviziei 2 Vânători rezultă că plecarea diviziei în noua zonă de concentrare s-a făcut la începutul lunii decembrie 1918.

Din cauza începerii unei agitaţii socialiste în Valea Jiului, Regimentul 10 Vânători al acestei divizii a fost adus urgent pe calea ferată şi dislocat la 5 decembrie astfel: Batalionul I, comandat de mr. Vişinescu Ioan, cu 3 companii de vânători şi una de mitraliere, în zona Deva-Simeria, iar Batalionul II, comandat de mr. Popescu Dumitru, cu 3 companii de vânători şi una de mitraliere, în regiunea Petroşani – Lupeni. În ziua de 21 decembrie 1918, Regimentul 10 Vânători a dislocat în Valea Jiului toate trupele din subordine, trecând la înăbuşirea mişcării socialiste din Lupeni, fiindcă aici socialiştii mineri şi-au grupat forţele şi au început să dea jos de pe edificiile din Lupeni Tricolorul românesc. În faţa acestei situaţii, lt. Stănescu Ion, comandantul companiei 6 vânători, a ordonat comandanţilor celor 3 plutoane din subordine, respectiv slt. Teiceanu Teodor, slt. Butoianu Cornel şi plt. Săndulescu C-tin, să tragă câteva salve în aer pentru a împrăştia grupurile de agitatori recrutaţi din rândul socialiştilor mineri.

Din Jurnalul acţiunilor de luptă al R 10 V rezultă că în ziua de 25 decembrie 1918 regimentul avea dislocate subunităţile astfel: - în Petroşani: compania 2 vânători (cpt.

Mihail Dumitru), compania 3 vânători (lt.

Dumitrescu Mihai), compania 7 vânători (lt. Buşilă C-tin) şi compania 8 mitraliere (mr. Samoilescu Gheorghe) şi bateria 7 din Regimentul 24 Artilerie, adusă pentru întărirea dispozitivului de luptă; - în Vulcan: secţia 1 din compania 4 mitraliere (lt. Ionescu Gheorghe) împreună cu bateria 4 din Regimentul 2 Artilerie de Munte, adusă în sprijinul acţiunilor de luptă.

- în Lupeni: compania 5 vânători (lt.

Ionescu Ioan), compania 6 vânători (lt. Stănescu Ioan) şi secţia 2 din compania 4 mitraliere, având

la dispoziţie bateria 5 din Regimentul 2 Artilerie de Munte. În ziua de 29 decembrie 1918, Regimentul 10 Vânători a început operaţiunea de dezarmare a populaţiei din regiunea minieră Petroşani.

Registrul istoric al regimentului 10 Vânători arată că în zilele de 4 şi 5 ianuarie 1919, regimentul a dezarmat gărzile ungureşti din Petrila şi Lonea, ridicându-le 42 de arme şi 6 lăzi cu cartuşe, iar prin dezarmarea populaţiei din satul Lonea s-au strâns încă 42 de arme, 18

baionete şi 8 lăzi cu cartuşe. Tot în aceste zile, motivând lipsa de alimente, muncitorii de la mina Vulcan au încetat lucrul, armata ridicând de la populaţia din Vulcan 50 de arme.

La Petroşani, ungurii au început răspândirea zvonului că armata română va părăsi urgent Valea Jiului, fiind revoluţie şi în România.

Majoritatea muncitorilor şi funcţionarilor de la Căile Ferate din staţiile CFR Petroşani-Simeria purtau cocarde roşii. Aceştia, fiind organizaţi în (continuare în pagina 4)

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII (urmare din pagina 3) diverse societăţi, introduceau în regiune diferite ziare cu caracter antiromânesc, tipărite la Pesta. În ziua de 8 ianuarie 1919, muncitorii mineri din regiunea PetroşaniVulcan-Lupeni au intrat în grevă, aceasta încetând numai după eliberarea celor arestaţi cu ocazia tulburărilor din noaptea de 5 ianuarie. La Vulcan s-a produs o încăierare între garda naţională română şi cea săsească, conflictul fiind aplanat numai prin intervenţia Regimentului 10 Vânători. În noaptea de 8/ 9 ianuarie 1919, trupele Regimentului 10 Vânători dislocate în Lupeni şi Vulcan au fost atacate de „greviştii roşii”, ajutaţi de alţi anarhişti. Ca atare, armata a intrat în dispozitiv de luptă pe înălţimile din vestul comunei Vulcan (la circa 200 m depărtare de actualul municipiu), deschizând foc de artilerie asupra anarhiştilor. În aceste lupte au fost răniţi un soldat al R 10 V şi 3 grevişti, 25 de grevişti fiind ucişi. Cu acest prilej au fost arestaţi 73 de anarhişti periculoşi din Vulcan şi Lupeni şi şeful staţiei de cale ferată din Lupeni, care trimitea diverse ştiri la Arad despre evenimentele din Lupeni şi Vulcan.

La 10 ianuarie 1919, muncitorii minieri din Vale şi-au reluat lucrul, iar la 11 ianuarie au intrat în grevă, din motive salariale, lucrătorii de la calea ferată, rămaşi aici din fosta administraţie austro-ungară. În urma acestei situaţii, Comandamentul Trupelor Române din Transilvania i-a expulzat pe directorul căilor ferate şi pe toţi agitatorii, arestând peste 500 de grevişti şi aducând în loc un număr mare de funcţionari din vechiul regat pentru a-i amesteca printre restul lucrătorilor maghiari.

miercuri, 30 noiembrie 2011

Începând cu 17 ianuarie 1919, producţia minelor din Valea Jiului a început să crească simţitor. Tot în această zi au fost aduşi la Petroşani cei 73 de capi ai răzvrătiţilor pentru a li se întocmi actele pentru trimiterea în judecată la Curtea Marţială a Diviziei 2 Vânători, care avea cartierul instalat la Sibiu, lângă Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Între 26 ianuarie şi 1 februarie 1919, Regimentul 10 Vânători a continuat dezarmarea populaţiei din Petroşani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Lonea, Haţeg şi Hunedoara. Armele şi muniţia strânse de la populaţie au fost trimise la depozitul armatei din Sibiu.

Creşterea animozităţilor între gărzile de diferite naţionalităţi înfiinţate în Valea Jiului a constituit o cauză a dezordinii în această zonă, fapt ce a condus la desfiinţarea lor.

Refuzul consiliilor şi gărzilor de a se supune la executarea ordinului armatei, respectiv al Consiliului Dirigent, al Transilvaniei, a provocat la Lupeni şi Vulcan conflicte cu trupele Regimentului 10 Vânători.

Prin tact şi energie, la începutul lunii februarie 1919, armata a dezarmat toate gărzile din Valea Jiului şi a trecut la înlocuirea lor cu o poliţie şi jandarmerie, bine organizate.

Gardiştii din Valea Jiului, fiind bine plătiţi cu câte 30 de coroane pe zi, protestau şi terorizau atât autorităţile locale, cât şi Consiliul Dirigent.

După restabilirea ordinii publice în Valea Jiului, la 1 martie 1919, Regimentul 10 Vânători primeşte ordin de plecare spre Deva. În Petroşani rămâne doar o companie de vânători şi un pluton de mitraliere, restul de 1026 oameni şi 209 cai fiind îmbarcaţi, la Deva, pentru alte misiuni.

Parlamentarii Văii Jiului la Marea Unire Parlamentarii Văii Jiului care au votat la Alba Iulia Unirea cu România la 18 noiembrie/ 1 Decembrie 1918 au fost: deputaţii de drept - preot Nicolae Zugrav din Lupeni (protopopul greco-catolic al Văii Jiului), lt. dr. Dominic Stanca din Petroşani (reprezentantul Reuniunii femeilor greco-orientale, ortodoxe, din Petroşani) şi învăţătorul Ioan Cioară din Lupeni (reprezentantul Reuniunii învăţătorilor greco-catolici din ţinutul Haţegului) - şi deputaţii aleşi de Cercul electoral român Haţeg (de care aparţineau toate localităţile Văii Jiului) – Trifu Macser (din satul Hobiţa, comuna Uricani) şi Petru Daj (din comuna Petroşani).

De asemenea, la Alba Iulia a participat şi delegaţia muncitorilor mineri social-democraţi din Valea Jiului, condusă de Iosif Ciser. Acesta a fost ales notar în Biroul Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Delegaţia Văii Jiului a plecat spre Alba Iulia în dimineaţa zilei de sâmbătă 17/ 30 noiembrie 1918 din gara Petroşani, cu un vagon de clasa a III-a. În bătaia vântului timpuriu de iarnă, drapelele tricolore fâlfâiau în ferestrele trenului împodobit cu brad verde. Pretutindeni, mulţi oameni veseli, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, urcă în trenul supraîncărcat.

Seara au ajuns la destinaţie. Delegaţia Văii Jiului s-a adunat la Cafeneaua Europa, iar în camerele de la etajul Hotelului Europa se ţineau consiliile. La chemarea Marelui Sfat Naţional Român din Transilvania, alături de cei 1.228 deputaţi aleşi şi membrii de drept, se adunaseră la Alba Iulia, în acea zi istorică, peste 100.000 de români, reprezentând toate păturile sociale din toate ţinuturile Transilvaniei locuite de români. În dimineaţa zilei de 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918, în sunetul clopotelor, s-au îndreptat cu toţii spre bisericile româneşti, să asculte slujba Sfintei Liturghii. Emoţionant trebuie să fi fost

momentul în care manifestanţii au cântat, zguduind văzduhul dimineţii, „Deşteptă-te, române!”. De câteva zile, ziarul Românul publica versurile „Imnului Unirii”: „Neam român, ridică-ţi glasul,/ Căci şi cerul şi pământul/ Vreau acum să te-asculte,/ Să-ţi audă o zi cuvântul”. Între timp, în sala Casinei militare din Alba Iulia, botezată de atunci „Sala Unirii”, s-a citit şi

votat rezoluţia propusă de Marele Sfat Naţional. La votare, delegaţii au intrat pe bază de mandat. Vor fi intrat în sală toţi cei 1.228 de delegaţi? Despre acest fapt ziarele vremii nu menţionează, cum de altfel nu menţionează nici despre negocierile secrete ale fruntaşilor ardeleni pe tema unirii „cu sau fără condiţii cu România”.

Documentar realizat de col. (r) Ion ALDESCU