Ziarul Vaii Jiului - nr. 841 - 6 decembrie 2011

CMYK

Au trecut 12 zile de când s-au alocat banii necesari pentru a se relua furnizarea căldurii în Lupeni

Resmeriţă, cu ce drept laşi oamenii să moară de frig?

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

MARŢI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

6 decembrie 2011 Anul IV Nr. 841 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:49 Apus: 16:43

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

La mulţi ani! Sfântul Nicolae să vă dea sănătate şi putere să luptaţi pentru idealurile dumneavoastră. Să aveţi parte numai de clipe minunate, de bucurii şi fericire alături de familie şi cei dragi.

Ilie PĂDUCEL, Primarul oraşului Petrila Un gând bun de Sfântul Nicolae!!!

Fie ca toate dorinţele să vi se împlinească!

La mulţi ani!

Constantin RAMAŞCANU Viceprimarul oraşului Petrila În această sfântă zi, vă doresc numai bine, multă fericire, îndeplinirea tuturor dorinţelor, şi fie ca Sf. Nicolae să vă călăuzească mereu în viaţă.

La mulţi ani!

Dănuţ BUHĂESCU Primarul oraşului Uricani Conducerea INCD INSEMEX Petroşani urează tuturor angajaţilor şi colaboratorilor care poartă numele Sfântului Nicolae multă sănătate, prosperitate şi împliniri alături de familie şi cei dragi.

La mulţi ani!

Constantin LUPU Director general Fie ca Sfântul Nicolae, al cărui nume îl purtaţi, să vegheze şi să vă ajute în toate clipele vieţii dumneavoastră şi a celor dragi!

La Mulţi Ani! Angela STOICA, Viceprimarul municipiului Vulcan Vă doresc să vă sărbătoriţi ziua numelui înconjuraţi de sănătate, fericire şi de privirile pline de iubire ale celor dragi vouă!

Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3530 lei 1$ = 3,2363 lei 1₤ = 5,0619 lei

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Aşa cum rezultă din documentele oficiale, municipiul Lupeni a primit un total de 20 de miliarde de lei vechi (de la Guvernul României, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara şi Consiliul Judeţean Hunedoara) pentru a reporni sistemul local de termoficare.

Cu toate acestea, pentru că a abandonat soarta Universal Edil SA şi a punctelor termice de pe raza Lupeniului, copiii şi pensionarii din această localitate nu beneficiază nici astăzi de căldură.

De 12 zile, edilul-turnător Resmeriţă nu mai poate da vina pe lipsa resurselor financiare.

Cu toate acestea, indiferenţa lui Resmeriţă şi dispreţul managerial de care a dat dovadă vor ţine în continuare o bună parte din cetăţenii municipiului Lupeni în frig.

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae îmi oferă fericitul prilej de a ura tuturor celor ce poartă acest nume multă sănătate, încredere, speranţă şi tradiţionalul La mulţi ani!

Mircea Ioan MOLOŢ Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara

Cu ocazia sărbătoririi numelui primiţi un călduros LA MULŢI ANI, să aveţi parte de multă sănătate, multe realizări şi tot ce vă doriţi lângă cei dragi.

Costel AVRAM Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara

Azi, ora 19:00, la Teatrul Dramatic “I.D. Sîrbu”, un eveniment cultural

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

ANUNŢ

Să fie clar:

Negocierea CCM-ului se face între administraţia CNH şi reprezentanţii salariaţilor Lovitură de teatru în lumea sindicală a Văii Jiului Ministerul Muncii a tranşat negocierile CCM din cadrul CNH Din facsimilul documentului Ministerului Muncii reiese clar că CCM a fost încheiat la nivelul ramurii industriei miniere şi geologie de către LSM„VJ”, FNME şi Federaţia Minieră a Cuprului Conform documentului oficial, Centrala Minieră „Meridian” nu este semnatară la CCM nivelul ramurii industriei miniere şi geologie!

Primăria municipiului Petroşani anunţă că în astăzi, 6 decembrie 2011, între orele 10:00-14:00 vor avea loc şedinţe de tragere ale IJJ Hunedoara, care se vor executa în poligonul Maleia.

Pentru buna desfăşurare a acestor acţiuni şi prevenirea accidentelor, populaţia din zonă este rugată să respecte înscrisurile de pe tăbliţele şi panourile instalate pe căile de acces spre poligon, a fanionului (steagului) roşu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum şi indicaţiile personalului militar aflat în zonă pentru a preveni pericolul la care se expune dacă intră în zona poligonului pe timpul executării şedinţelor de tragere.

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

MINISTERUL EDUCAğIEI CERCETĂRII TINERETULUI ùI SPORTULUI INSPECTORATUL ùCOLAR AL JUDEğULUI HUNEDOARA 330065 – DEVA, Str. Gh. BariĠiu, nr. 2, tel: 0254/213315, 0254/215755, fax: 0254/215034 05.12.2011

COMUNICAT DE PRESĂ Programul „A doua Ɣansĉ” în judeƜul Hunedoara Programului „A doua úansă” are drept scop sprijinirea persoanelor care nu au finalizat învăĠământul obligatoriu, astfel încât acestea să-úi poată completa úi finaliza educaĠia de bază.

Programul „A doua úansă” este conceput pe două paliere úi anume:

PENTRU FRAŢII TĂNASE SĂRBĂTORI MAI FRUMOASE Acum trei ani mergeam la Vulcan la invitaţia trupei 3 Style Crew pentru un interviu de promovare. Am găsit în apartamentul social din Vulcan doi tineri modeşti, dar cu o dorinţă arzătoare de a face carieră în show-ul românesc.

Mi-au arătat locuinţa lor socială. Apoi, am ieşit pentru a-mi putea arăta şi câteva mişcări coregrafice, şi pentru a povesti cu ei. Fratele cel mare era plecat la muncă.

Se întâlneau doar pentru spectacole. Iar spectacolele erau mai mult locale. Atunci, cei doi nu au vrut să-mi vorbească despre

www.zvj.ro

viaţa lor şi despre greutăţile prin care trecuseră. Au dorit să vorbească despre proiectele lor, despre investiţiile în echipamente şi despre ce vor să ajungă. Pe atunci, Ionuţ nu visa să danseze pentru fraţii lui şi pentru el. Dar iată că au ajuns, mai întâi, în atenţia celor de la ProTv la emisiunea Românii au talent. Însă gloria şi ieşirea din sărăcie aveau să se producă la o altă emisiune, la Dansez pentru tine. Aici, prestaţia coregrafică a lui Ionuţ a fost răsplătită cu premiul cel mare: 60.000 de euro. Un merit incontestabil l-a avut şi partenera sa, celebra JoJo. După atâţia ani de muncă, lupeneanul (căci în Vulcan doar locuieşte) Ionuţ Tănase a ajuns acolo unde şi-a dorit. Ca să spunem aşa, am văzut un lupenean fericit. (Alina PIPAN)

Programul „A doua úansă” – nivel primar Se pot înscrie persoanele care au depăúit vârsta standard de înscriere cu 4 ani úi nu au finalizat învăĠământul primar.

Programul „A doua úansă” – nivel secundar inferior Se pot înscrie persoanele care au depăúit vârsta de 14 ani úi care au absolvit învăĠământul primar dar nu au absolvit învăĠământul gimnazial. Înscrierile în cadrul Programului „A doua úansă”, se pot face de două ori pe an (în luna octombrie sau în luna februarie), iar orele pot fi planificate în funcĠie de programul elevilor (fie în timpul săptămânii, fie la sfârúitul acesteia, sau în timpul vacanĠelor úcolare).

Elevul Programului „A doua úansă”, pentru învăĠământul primar, va parcurge doi ani de studiu, echivalenĠi claselor I-IV, iar elevul Programului „A doua úansă” - secundar inferior, va parcurge patru ani de studiu (echivalenĠi claselor V-VIII úi IX-X învăĠământ secundar inferior, liceu filiera tehnologică).

Cine vă poate oferi sprijin avizat?

- Inspectoratul ùcolar al JudeĠului Hunedoara http://isj.hd.edu.ro/forum/viewforum.php?f=104&sid=f200fc954b3bdd361c5b2e5184f89b63 - Profesorul coordonator al Programului „A doua úansă” din unităĠile de învăĠământ de pe raza judeĠului Hunedoara, care organizează úi desfăúoară acest program.

INSPECTOR ùCOLAR GENERAL

PROF. ALEXANDRU LĂUTARU

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

Le-a dat emoţii bunicilor săi Ieri dimineaţă, în Vulcan, un tânăr de 23 de ani le-a pus în pericol viaţa bunicilor săi care se aflau cu el în autoturismul pe care acesta îl conducea.

Conducătorul auto este din Lupeni şi, la volanul unui Renault Megan, venea din Petroşani, cu gândul să ajungă acasă. De ajuns a ajuns, dar fără maşină şi fără una dintre persoanele care se aflau în autoturism.

Tânărul nu a ţinut seama că, aşa cum a fost şi ieri, carosabilul era umed, ba, pe unele locuri, chiar acoperit de pojghiţă, şi s-a lăsat cam tare pe pedala de acceleraţie. În Vulcan, după curba de la complexul Mercur, a frânat brusc - el a declarat că a încercat să evite un pieton care traversa neatent -, iar maşina a derapat şi a ieşit de pe şosea, pe

partea dreaptă, şi s-a izbit de un gard de beton.

Şoferul şi bărbatul care se afla pe locul din dreapta lui nu au păţit nimic. În schimb, lovitura a fost resimţită de către bunica sa, care stătea pe bancheta din spate. A venit ambulanţa, iar

doamna a fost dusă la spital, pentru a fi diagnosticată. Pe lângă faptul că maşina a rămas pe jantă lângă blocul D 10, loc în care s-a petrecut evenimentul rutier (vezi foto), agentul de poliţie Valentin Alexa, care a anchetat cazul, i-a întocmit dosar penal tânărului şofer. Motivul: vătămare corporală din culpă.

Consilierul local Ioan Dorel Şchiopu despre ceea ce a ascultat la Asociaţia Pensionarilor din Vulcan:

"O dare de seamă concisă şi care nu ascunde nimic!"

La Asociaţia Pensionarilor din Vulcan oamenii sunt mulţumiţi de rezultatul lucrărilor efectuate în acest an la clădirea în care aceasta îşi are sediul. Dar nu doar mulţumiri mi-a fost să aud la şedinţa din vinerea trecută. Câteva persoane din consiliul de administraţie şi dintre invitaţi au venit cu propuneri demne de luat în considerare.

"Eu zic că mai bine de aşa nici că se putea", a fost de părere domnul Lupşa Roman Iuliu. O opinie similară a avut domnul Ovidiu Onisie. Acesta, în plus, a considerat ca fiind excelentă ideea ca, la anul, aceste lucrări să cuprindă şi anexele sediului.

Adică tot ce se află în curtea acestuia.

Pensionarul Ion David a adus în discuţie o problemă pe care asociaţia a încercat s-o rezolve, dar fără rezultat

deocamdată. Este vorba de afişierul cu anunţuri al Asociaţiei Pensionarilor din Vulcan, care să fie amplasat într-o zonă circulată, de preferat undeva pe la piaţă sau la "Ciuperca lui Ile". Gheorghe Lăzăresc a remarcat, şi el, schimbarea în şi mai bine survenită de la alegerea noului consiliu de administraţie şi a propus ca, pe viitor, acesta să aibă în vedere şi aspecte privind posibilităţi de recreere ale pensionarilor care doresc acest lucru. Concretizate în activităţi de turism, educative etc.

După ce a promis că va aduce în discuţia consiliului local problema afişajului, consilierul local Ioan Dorel Şchiopu a fost sincer şi, din prima, a mărturisit că această asociaţie de pensionari poate fi dată ca exemplu în ceea ce priveşte modul de gospodărire şi de demni-

... petrecut pe DN 66 A, în zona gropii de cenuşă de la Paroşeni. Omul era la volanul unui Audi Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

A6, cu numere de înmatriculare englezeşti, şi mergea spre Lupeni. În locul menţionat s-a angajat în depăşirea unui autoturism, manevră pe care a efectuat-o fără o prealabilă asigurare.

Urmarea acestei manevre a fost dezastruoasă pentru autoturismul Fiat Clio, care venea din sens opus şi cu care Audi A6 s-a tamponat frontal. La testul alcoolscopic, surpriză: celui de pe Audi i-a ieşit 0,47 mg/l alcool în aerul expirat. Adică, după afirmaţia şoferului, asta

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum!

0732.832.824 tate. "Pentru că - a explicat el - deşi pot să pretindă să fie ajutaţi, aceşti oameni nu se duc cu mâna întinsă să ceară şi să nu acceptă compromisuri". Acelaşi consilier local (în foto, împreună cu pensionarul Gheorghe Lăzăresc), prezent ca invitat, a avut cuvinte de laudă şi în privinţa dării de seamă citite de către ing. Dumitru Cocotă, preşedintele asociaţiei. "Credeţi-mă, am ascultat sute de dări de seamă, a explicat Ioan Dorel Şchiopu, dar nicicând nu mi-a fost dat aud una ca aceasta: concisă şi care nu ascunde nimic!".

Trei urmări de la o tamponare Vineri, 2 decembrie, la nouă şi jumătate seara un tânăr din Vulcan s-a asigurat de dosar penal, de plata unor daune în valoare de şapte mii de lei, plus cu explicaţiile pe care a trebuit să le dea celui de la care a împrumutat autoturismul cu care a produs accidentul...

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

este concentraţia de alcool cu care ar fi rămas după ce a băut două beri şi un pahar cu vin.

Agentul de la Poliţia Rutieră i-a întocmit celui de pe Audi A6 dosar penal, pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. În plus, omul va trebui să-i achite celui de pe Fiat daunele provocate la autoturism. În jur de şaptezeci de milioane de lei vechi. Dar, desigur, mai greu îi va fi s-o scoată la capăt cu proprietarul de la care a împrumutat Audi A6.

Hotel Palace Petroşani angajează coafeză şi cosmeticiană - cu experienţă şi recepţioneră.

Relaţii la telefon 0751.199101.

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

Cei mai buni sportivi pe anul 2011 ai secţiei de şah - CSM Petroşani

Sabin Mario Deaconescu, pentru a doua oară consecutiv, cel mai bun şahist de la CSM Petroşani pe anul 2011!

Printre cele şapte medalii, trei de aur, una de argint şi trei de bronz, cucerite anul acesta de micuţul Sabin Mario Deaconescu, 8 ani, elev în clasa a II-a al Şcolii Generale I. G. Duca Petroşani, legitimat la CSM Petroşani, se numără şi medalia de bronz obţinută în proba de Dezlegări a Finalei Campionatului Naţional Individual de Şah

pentru Copii şi Juniori 2011 de la Călimăneşti. Mario a fost urmat în clasament de coechipiera sa Gabriela Cristocea, 10 ani, elevă a Şcolii Generale Avram Stanca Petroşani, care a acumulat două medalii de aur şi două medalii de argint, fiind urmaţi pe locul trei, la egalitate de medalii, o medalie de aur şi două

medalii de argint, de Iarina Chiuzan, 8 ani, de la Şcoala Generală I. G. Duca Petroşani şi Alexandru Daniel Csont,14 ani, de la Şcoala Generală Avram Stanca Petroşani.

Iată şi clasamentul primilor zece sportivi clasaţi: 1.Deaconescu Sabin Mario (3 + 1 + 3) 2.Cristocea Gabriela (2 + 2 + 0) 3.Chiuzan Iarina (1 + 2 + 0) Csont Alexandru - Daniel (1 + 2 + 0) 4.Tufă Andrei - Cristian (1 + 1 + 2) 5. Apostu Elvis - Alin (1 + 0 + 1) 6. Pîrlea Teofil Elias (1 + 0 + 0) 7. Ghicioi Luana (0 + 1 + 0) 8. Bulbucanui Andrei - Robert (0 + 1 + 0) 9. Kelemen Radu (0 + 0 + 3) 10.Cercel Alexandru (0 + 0 + 1) În acest clasament oficial al Clubului nu au intrat în calcul medaliile obţinute în competiţiile de debutanţi, rezultatele juniorilor care s-au retras din diverse motive, precum şi medaliile obţinute în grupele de copii sub 7 ani. "Pentru anul 2012 foarte mulţi copii de perspectivă bat deja la uşa

consacrării, printre care i-aş aminti aici pe talentaţii Mihai Maschio, 8 ani, Şcoala Generală Avram Stanca Petroşani, micuţul de doar şase ani, Erik Mihai, Grădiniţa Petroşani, Ovidiu Toparcean, 9 ani, Şcoala I. G. Duca Petroşani, Flavius Andrei Ignat, 7 ani, din Petrila, etc. A fost un an financiar deosebit de greu pentru tot clubul şi numai implicarea mea personală a făcut ca să mai salvez din competiţiile oficiale din acest an. Nu voi înţelege niciodată cum cei de la Consiliul Local din Primăria municipiul Ploieşti pot să-i acorde legal antrenorului de fotbal de la Petrolul Ploieşti un salar lunar de 10.000 de euro din bani publici şi noi în Petroşani nu ne permitem nici măcar să ne trimitem sportivii la competiţii, având un buget de nici 2.000 de euro pentru tot anul ", a declarat foarte supărat Gheorghe Şcurhan, coordonatorul secţiei de şah CSM Petroşani.

Olimpici de soi Doi şahişti de opt ani, Iarina Chiuzan şi Sabin Mario Deaconescu, de la Şcoala Generală I. G. Duca Petroşani, legitimaţi la CSM Petroşani, s-au calificat în faza judeţeană de şah a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar.

La fete s-a impus şahista Iarina Chiuzan, 8 ani, elevă în clasa a II-a B a Şcolii Generale I. G. Duca Petroşani, învăţător Constantin Fotău, legitimată la CSM Petroşani.

Aceasta a trecut în finala mare de coechipiera sa de club, Gabriela Cristocea, elevă a Şcolii Generale Avram Stanca Petroşani, fiind urmate în clasament pe locul trei, de Luana - Aimee Ghicioi.

Foarte aprigă a fost anul acesta lupta la băieţi, unde participanţii de 12-14 ani aveau să-l întâlnească pe cel mai bun

şahist, din ultimii doi ani, al Clubului CSM Petroşani, micuţul de numai 8 ani, Sabin Mario Deaconescu, coleg de clasă cu Iarina Chiuzan. Astfel, talentatul Mario Deaconescu s-a impus în semifinale în faţa coechipierilor săi de club, ocupantul locului trei, Andrei - Cristian Tufă,13 ani, elev al Şcolii Generale Avram Stanca Petroşani, precum şi în finala mare în faţa ocupantului locului doi, Alexandru – Daniel Csont, 14 ani, de asemenea de la Şcoala Generală Avram Stanca Petroşani. Atât Iarina Chiuzan cât şi Sabin Mario Deaconescu ne vor reprezenta în luna februarie 2012 la faza pe judeţ a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, care va avea loc la Deva, ambii cu şanse mari de calificare în faza finală pe ţară.

UN PETROŞENEAN FLUIERĂ ÎN PRIMERA DIVIZION Arbitrul Cristian Lixandru, care a jucat la Jiul Petroşani şi Minerul Lupeni şi a început arbitrajul la Petroşani, a fost arbitru de rezervă la meciul din Primera Division (Liga I din Spania), dintre Atletico Madrid şi Rayo Valecano. Lixandru a bifat astfel al doilea meci ca „rezervă” la prima divizie a spaniolă, după cel dintre Villarreal şi Mallorca. Cristian Lixandru este singurul arbitru străin care activează în primele trei ligi din ţara campionilor mondiali. Născut la Petroşani şi fost jucător la Jiul şi Minerul Lupeni, Lixandru a plecat în Spania în 2003 să îşi continue activitatea de fotbalist, dar a avut mai mult succes ca arbitru.

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

Jucători, puşi pe făraş

A început curăţenia de iarnă la echipele hunedorene FC Hunedoara s-a impus cu 1-0 pe terenul echipei CFR Simeria, în ultimul amical al anului.

Cele două echipe hunedorene din „careul de aşi” al Ligii a III-a, CFR Simeria (locul 3, cu 27 puncte) şi FC Hunedoara (locul 4, cu 25 de puncte), caută deja soluţii pentru un retur mai performant. „Cercetările” antrenorilor Aurel Şunda (FC Hunedoara) şi Marius Opric (CFR Simeria) au început cu organizarea unui meci amical în care să evalueze potenţialul rezervelor şi să testeze jucători noi. Jocul a fost câştigat, la limită, scor 1-0, de FC Hunedoara, în urma unui penalty transformat de Păcurar, în repriza secundă. Dincolo de scor, a fost un meci de luptă, cu puţine reuşite colective şi rare realizări individuale, în care combatanţii au încercat să convingă că merită încrederea tehnicienilor. CFR Simeria şi FC Hunedoara s-au mai întâlnit în campionat în etapa a VI-a a turului, la Hunedoara, când victoria a revenit „feroviarilor”, scor 1-0. „Scorul e irelevant, pentru că scopul a fost evaluarea unor jucători. Am vrut să-i văd pe cei care au jucat mai puţin în campionat şi pe cei tineri care doresc să promoveze în prima echipă. Am urmărit ce atitudine au şi dacă pot conta şi pe viitor pe ei. Unii şi-au semnat însă condamnarea la eliminarea din echipă, iar alţii vor primi o şansă. În principiu, voi renunţa la jucătorii depăşiţi care sunt de trei-patru ani la echipă şi au jucat 20 de minute şi voi da credit tinerilor de 17-18 ani”, a afirmat Marius Opric. CFR Simeria va mai efectua trei antrenamente pe teren sintetic în această săptămână după care va intra în vacanţă până în 11 ianuarie.

Şunda a pus şapte jucători pe liber Aurel Şunda, antrenorul de la FC Hunedoara, a decis încă înaintea acestui joc renunţarea la serviciile a şapte jucători şi legitimarea unui fotbalist nou. „Contractele jucătorilor Kelemen, W. Orlando, Moroşan, Şandru, Negru, Nicolau şi Magdaş s-au

reziliat pe cale amiabilă, întrucât aceştia sunt în afara planurilor noastre pentru viitor. În plus, s-a reuşit ajungerea la un acord cu fundaşul stânga Bogdan Roiu (ex. CFR Simeria - n.r.)”, a spus Şunda. În privinţa jocului cu CFR, tehnicianul alb-albaştrilor a precizat că doi dintre jucătorii veniţi în probe l-au convins că merită o şansă. „Am jucat cu mulţi jucători tineri, cu rezerve şi cu fotbalişti aflaţi în probe.

Doi dintre ei, le ţin secret numele pentru a nu fi suflaţi de alţii, mi-au plăcut şi vom încerca să ajungem la un acord cu ei. Pentru retur, avem nevoie de trei jucători tineri sub 21, de trei atacanţi şi de alţi trei-patru jucători pentru a ne asigura dubluri pe posturi”, a afirmat Aurel Şunda. FC Hunedoara a trimis în teren următorii jucători:

Suspendări record pentru jucătorii amatori din judeţ La final de an competiţional Comisia de Disciplină a Asociaţiei Judeţene de Fotbal i-a „urecheat” din nou pe care s-au abătut de la regulamentul de fair play.

Un arbitru a fost bătut şi scuipat ca la uşa cortului într-un meci din Liga a V-a. Pentru fapta comisă, jucătorii amatori din fotbalul mic au primit pedepse record după cum urmează: - jucătorul Mihăiţă Munteanu (Dacia

www.zvj.ro

Boşorod) - 12 jocuri suspendare şi 250 lei penalitate sportivă pentru scuiparea arbitrului; - jucătorul Ciprian Ursu (Dacia Boşorod) 16 jocuri suspendare şi 1000 lei penalitate sportivă pentru lovirea cu piciorul a arbitrului; - jucătorul Cristian Mazăre (Dacia Boşorod) - 16 jocuri suspendare şi 1000 lei penalitate sportivă pentru lovirea cu piciorul a arbitrului.

Mincu - Vintilă, Cuciula, Samoilă, Roiu – Trăşcan, Dimcea, Todea, Cloşcă – Nicula, Ed. Popa. Au mai jucat: Băeşu, Păcurar, Tiric, Bena şi Iovu. Alb-albaştri au intrat în vacanţă, iar reluarea pregătirilor este programată în data de 9 ianuarie, anul viitor.

LA ŞAPTE PUNCTE DE LIDERUL CS VULCAN CS Vulcan, prima clasată în Liga IV-a Hunedoara, a scăpat ca prin urechile acului de al doilea eşec din acest sezon, în meciul din deplasare, din ultima etapă a turului, cu Minerul Aninoasa. Campioana de toamnă a fost condusă cu 1-0, în urma golului semnat de Moldovan (min. 70), şi a reuşit să egaleze pe finalul partidei graţie unui penalty acordat de arbitrul Denis Haidiner (Hunedoara) şi transformat de Andrei Vajda (min. 87). Cu această remiză smulsă pe final de meci, CS Vulcan mai are doar şapte puncte avans faţă de următoarea clasată, Aurul Brad, care a făcut scorul etapei, acasă, 4-0 cu Gloria Geoagiu.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

CMYK

6 REPORTAJ

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

Ne-au Color(at) viaţa când totul era cenuşiu şi sumbru…

Negru pe alb despre… „Color” Vă mai aduceţi aminte de trupa pop-rock „Color” din Vulcan? Probabil că cei trecuţi de un anumit număr de ani îşi mai aduc foarte bine aminte, la fel şi cei din Vulcan, unde trupa a început să reactiveze de aproape doi ani într-o formulă puţin schimbată. A reuşit deja să scoată două CD-uri, în colaborare cu un star al muzicii uşoare româneşti, Adi Ordean. Vă propunem azi un material cu această trupă, una dintre cele mai renumite ale Văii Jiului în anii ’70-’80.

Dar să o luăm puţin cu începutul, puţină istorie a „Color”-ului nu strică, spre readucere aminte…

fost: Fane Abrădoai, Tavi Cordea, Noru Baban, Dan Baban şi Geo Costin.

Moto-ul Colorului a fost şi este: „Totul pentru muzică!”. Stilul muzical variat: balade, pop-rock, r&b, disco, muzică populară românească. Versurile melodiilor proprii erau concepute împreună, toţi membrii formaţiei fiind solişti instrumentişti. La sfârşitul anului 1977 au fost văzuţi de Antonio Bacu, omul numărul unu pe-atunci din Valea Jiului, toată cariera membrilor formaţiei schimbându-se în bine. Au fost imediat angajaţi la UPSUREEM Petroşani, fiind transferaţi de la mină, mărirea salariilor devenind destul de substanţială. În 1978 apar şi primele roade, „Color” reuşind să câştige primul premiu la nivel naţional, la Festivalul „Cântecului Adâncului”, premiu care purta un nume râvnit de toţi din lumea muzicii uşoare româneşti de-atunci, „Lampa de Aur”. În 1978 grupul îşi schimbă componenţa, membrilor formaţiei alăturându-li-se un al doilea organist, Mircea Moldovan. În această componenţă au reuşit să câştige alte premii speciale la festivalurile naţionale, printre care premiul Uniunii Compozitorilor, de la Festivalul Rock de la Turnu Severin,

Prima încapere a viitorului studio este 90 la sută gata.

sau premiul special al juriului de la Festivalul „Nufărul” de la Sfântul Gheorghe. În 1979 se completează din nou formaţia cu soliştii Nicu Popa, Mihaela Baciu, Ileana Berki şi Jozsi Acsi. Între 1980-1989 a câştigat de trei ori locul I la faza pe ţară a Festivalului

Istoria uneia dintre cele mai titrate formaţii pop-rock hunedorene Grupul vocal instrumental „Color” a fost înfiinţat în 3 august 1977, în cadrul Clubul Sindicatelor Vulcan, în urma unei idei a directorului clubului de-atunci, Nicolae Bâldea. Tot în ziua aceea trebuia să se desfăşoare la Vulcan un concert al trupei, amânat din cauza grevei de la Lupeni.

Numele formaţiei a venit de la un grup din care a făcut parte cu mai mulţi ani înainte de 1977 şi Joszef Cappel, trupa respectivă destrămându-se, Cappel fugind din ţară cu celebra formaţie „Phoenix”.

Prima formulă a trupei ai trupei vulcănene, membrii denumiţi la vremea respectivă „cei cinci magnifici din Vale”, a

Noru Baban şi Fane Abradoai aşteaptă ca primarul Gheorghe Ile, care a sprijit direct acest studio şi această idee, să sprijine şi finalizarea

„Cântarea României”, secţiunea formaţii pop-rock, devansând de fiecare dată celebra trupă „Cristal”, unde cânta la un moment dat şi cunoscutul folkist Vasile Şeicaru, dar şi formaţiile „Semnal M” din Cluj-Napoca, „Pro Muzica” din Timişoara etc. „Ca să ajungi pe ţară trebuia să fii cel mai bun din judeţ, unde se adunau aproximativ 40 de formaţii, şi după aceea ajungeai pe zona Ardealului, unde te duelai cu zeci de formaţii din aproximativ 10-12 judeţe. Abia apoi intrai în faza finală, care se ţinea la alegerea Ministerului de Cultură, fie la Bucureşti, fie în alte reşedinţe de judeţ, Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Cluj-Napoca. Atunci s-a auzit prima dată de Vulcan la televizor, când a apărut trupa Color. De aceea, pentru aceste merite, chiar dacă mai târziu decât trebuia, în anul 1997, primăria şi consiliul local ne-au înnobilat

www.zvj.ro

cu titlul cetăţeni de onoare, reparând oarecum din greşelile trecutului ale oficialilor vulcăneni, respectându-ne, într-un final, valoarea”, ne-a spus Fane Abrădoai. Piesele câştigătoare ale coloriştilor, „Hora Românească” şi „Burebista”, au ajuns celebre în toată ţara, postul de radio naţional imprimându-le pentru difuzare. În anul 1984 trupa „Color” ajunsese să fie cea mai faimoasă din judeţ, obţinând din partea conducerii judeţului de-atunci locul I la cea mai bună formaţie din judeţul Hunedoara. Toate acestea i-au adus formaţiei câteva contracte bune, totul culminând cu contractul din 1985, un contract pentru staţiunea Neptun, lucru foarte rar pentru cineva din Valea Jiului, unde coloriştii vulcăneni au avut prilejul să cânte unei audienţe selecte, miniştri şi membri ai conducerii de partid şi de stat. După Neptun au urmat contracte cu mai toate celelalte staţiuni din România, devenind astfel şi mai cunoscuţi în toată ţara. Pentru „merite deosebite în muzică” au obţinut undă verde pentru a imprima un album de nou nouă piese, fiind înregistrate până la urmă doar cinci. Asta deoarece înainte de încheierea albumului trupa s-a scindat, Noru şi Dan Băban, împreună cu Mircea Moldovan, au format trupa „Rocton”, în timp ce trupa „Color” a rămas cu Fane Abrădoai, organistul Sanyi Lakatos şi soliştii Iuliu Panta şi Neluţu Nicoară („Englezu`”). După 1990, Neluţu Nicoară a plecat din ţară, iar ceilalţi din „Rocton” s-au reîntors la matcă, trupa „Color” având o activitate de încă şapte ani, până în anul 1997, odată cu disponibilizările de la mine. Membrii trupei fiind angajaţi pe-atunci la EM Vulcan, din cauza disponibilizărilor, au fost forţaţi să intre subteran pentru a da ţării cărbune.

Acest fapt a dus la destrămarea trupei.

Timp de aproape 13 ani din 1997 încoace, formaţia a făcut o pauză lungă, dar în acest timp muzica din viaţa membrilor trupei n-a lipsit, ei ocupându-se de tinerele talente din Vulcan şi din Valea Jiului. La 1 ianuarie 2010, formaţia se reuneşte din nou, începând noua activitate în forţă, deşi anii

CMYK

REPORTAJ 7

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

au trecut peste componenţii trupei. Ei sunt acum: Fane Abrădoai, Noru Baban, Geo Costin şi Florin Ionescu. Mai există în trupă o solistă, în regim de colaborare, Larisa Zodie din Lupeni. Reuşesc să imprime până la sfârşitul lui 2011 două CD-uri: „Regăsire”, în colaborare cu Adi Ordean, un album unde se regăsesc piesele de forţă „Burebista”, „Hora Românească”, „Celei prea vesele”, „Romanţă Policromă, „Doar muzică”, „Imn Color”, „Don Quijote”, „Zbor spre adevăr”, sau „Vise încâlcite”; şi un CD cu „Colinde româneşti”. Acum lucrează la un al treilea CD, cu evergreen-uri, piese iubite foarte mult, mai ales de cei cu vârste mijlocii care apreciază în special muzica pop-rock, dar chiar şi de mulţi din tânăra generaţie, cu o anumită cultură muzicală.

Un al patrulea CD va fi scos în 2012, asta pentru că cei de la „Color” pregătesc încă de pe-acum un album de muzică populară, din toate zonele ţării.

Studio de muzică la Vulcan Sperăm să nu mai fie mult şi să vedem la Vulcan şi primul studio de înregistrări profesionist din Vale. Cu sprijinul compozitorului şi muzicianului Adi Ordean, unul dintre cei mai cunoscuţi din România, care nu mai are nevoie de prezentare, care este prieten cu Fane Abrădoai, trupa „Color” a primit o instalaţie pentru studio de 2 miliarde de lei.

Primarul Gheorghe Ile a marşat apoi pe ideea coloriştilor şi a lui Adi Ordean, începând lucrările de amenajare la un studio profesionist, în clădirea Centrului de Cultură şi Educaţie „Şansa”, de care Gheorghe Ile se ocupă în mod direct. „Lucrările au început în primăvară, dar încă nu sunt definitivate. Nu ar mai fi mult de lucru. Cred că şi anul acesta, atât cât a mai rămas, s-ar putea finaliza amenajările la studio. Ar mai trebui pe jos nişte mochete, montate nişte lămpi speciale pentru lumini, necesare pentru înregistrări video şi nişte draperii pe fundal, pentru videoclipuri. Se pot face aici înregistrări pentru emisiuni TV, înregistrări audio şi video, inclusiv videoclipuri, practic tot ceea ce presupune un studio de înregistrare”, ne-a declarat Noru Baban.

Fane Abrădoai îşi completează colegul de

www.zvj.ro

ne facem şi să ne amenajăm încăperile propriu-zise. Domnului primar Ile i-a plăcut ideea şi iată-ne ajunşi la acest stadiu, sperăm într-o finalizare cât mai rapidă a studiului. Sunetul în studio nu poate fi oricum, el trebuie să se spargă, de aceea mai vin de pus şi nişte bureţi, de făcut alte câteva chestiuni tehnice, inclusiv pe partea de iluminaţie, unde mai trebuie montate nişte lămpi cu leduri. Domnul primar a zis că are o idee cu aceste lămpi, aşteptăm să vedem ce face”.

Tinerii cu talent muzical primesc o … „Şansa”

La fel şi a doua cameră, unde se vor putea imprima chiar şi videoclipuri, graţiei instalaţiei de 2 miliarde donate de cunoscutul Adi Ordean

formaţie, dându-ne şi alte detalii: „Instalaţia pe care o avem aici este de aproximativ două miliarde de lei, am primit-o de la prietenul meu cel mai bun, Adi Ordean, marele compozitor de care toată lumea muzicală a auzit. El ne-a oferit această instalaţie, ca să ne ajute să ne facem treaba. Acum stăm puţin în stand by, am discutat cu primarul Gheorghe Ile, dumnealui este un tip deschis, cumsecade şi un bun gospodar. Ne-a înţeles ce vrem, după cum vedeţi 90% din lucrări sunt gata, dar ar mai trebui acel foarte puţin. Am înţeles că nu mai sunt bani, dar poate că, totuşi, domnul primar va găsi pe undeva o rezervă, pe undeva prin buget, să mai achiziţioneze mocheta, draperiile şi respectivele lămpi. De doi ani stăm cu instalaţia, dar nu putem face nimic până nu e gata studioul, e mare păcat. Dacă acum ar fi fost totul gata, făceam nişte înregistrări de colinde, că tot e sezonul. Discutasem cu toate bisericile de la toate cultele din oraş şi din Vale, făceam nişte înregistrări, nişte emisiuni pentru copii”.

Tot Fane Abrădoai ne-a spus şi cine a fost cu ideea studioului: „Ideea acestui studio i-a venit lui Adi Ordean, care a fost la un moment dat invitat ca membru al juriului la Festivalul Color

Junior, care s-a ţinut vreo şase ediţii, murind dintr-o dată, cam ca de obicei, când tot ce este frumos moare primul… Adi, tot venind în atâtea turnee prin Vulcan, în decursul anilor, cu Roşu şi Negru, Compact şi Asia, s-a îndrăgostit de Vale. Odată ne-a dezvăluit că şi-ar dori să-şi facă şi el o căbănuţă aici. Şi atunci a zis că ne ajută cu un studio, în care au făcut înregistrările la anumite albume Asia şi Compact, pentru ca să ne facem treaba şi noi. Ne-a spus că trebuie să plătim doar nişte programe şi să

Primăria municipiului Vulcan, Consiliul Local Vulcan şi formaţia „Color” susţin un proiect muzical frumos, derulat prin Centrul „Şansa”. Proiectul prevede înscrieri la cursuri de: canto, muzică uşoară, muzică populară, chitară, orgă, dansuri populare.

Toate acestea în vederea pregătirii copiilor şi tinerilor talentaţi din Vulcan şi Valea Jiului pentru spectacole, concursuri muzicale, înregistrări CD, videoclipuri, participări la emisiuni muzicale de la radio, TV, gen „Vocea României”, „Factor X”, „Românii au talent”. La Studio Color Junior, profesorul îndrumător este Fane Abrădoai, ajutat şi de ceilalţi componenţi ai trupei „Color”. Înscrierile se fac la „Şansa” şi pot fi făcute în orice zi când cei de la „Color” se găsesc acolo.

Corneliu BRAN

8 ACTUALITATE La Peştera Bolii,

Sărbătorirea Sf. Muceniţe Varvara Asociaţia Petro Aqua a organizat sărbătorirea Sf. Varvara la Icoana din Peştera Bolii.

Au fost depuse jerbe de flori din partea lui primarului municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, a directorului general al CNH, Constantin Jujan, şi Petro Aqua. Totodată, a fost rememorată trecerea in nefiinţă a colegului nostru Tiberiu Svoboda. Evenimentul s-a desfăşurat în acordurile Imnului Minerilor, cu participarea restrânsă a unor nostalgici.

Petro Aqua

La Petroşani, mâine,

14 străzi - fără gaz Câteva străzi din Petroşani vor rămâne mâine fără gaz. Aşadar, cine are centrală pe gaz ar trebui să se pregătească de o zi friguroasă şi să caute radiatorul prin debara. Întreruperea de gaz are drept cauză punerea în funcţiune a unei conducte de gaze naturale.

E.ON Gaz Distribuţie va întrerupe alimentarea cu gaze naturale în cursul zilei de mâine, miercuri, 7 decembrie, începând cu ora 9:00, pe următoarele străzi din municipiul Petroşani: Institutului, Anghel Saligny, Tineretului, 1 Decembrie, Zorilor, Constructorul, Calea Romană, Cireşilor, Eroilor, C. Mille, General Vasile Milea, Intrarea Eroilor, Horea şi Cloşca. „Reluarea serviciului de distribuţie a

gazelor naturale se va efectua treptat, imediat după finalizarea acestor lucrări, începând cel mai probabil în jurul orei 16:00.

Compania noastră solicită consumatorilor să închidă toate focurile, iar după reluarea distribuţiei gazelor naturale să supravegheze modul de ardere a acestora timp de 30 minute. În cazul în care simt miros specific de gaz, consumatorii sunt rugaţi să anunţe imediat dispeceratul de urgenţă al E.ON Gaz Distribuţie la unul dintre numerele de telefon: 0265.200.928 sau 0800.800.928”, ne informează Florentina Maghiar, purtător de cuvânt E.ON Gaz. Alina PIPAN

Comunicat de presă Clubul IMPACT HERMES TEAM, format din elevi ai Colegiului Economic Hermes Petroşani, derulează în perioada 1 noiembrie - 23 decembrie 2011 un proiect comunitar intitulat „Vine, vine Moşul bun cu... Miss şi Mister Crăciun”.

Scopul acestui proiect este de a sprijini 80 de elevi proveniţi din familii cu situaţii materiale şi financiare precare din colegiul nostru cu pachete-cadou, care să conţină

www.zvj.ro

alimente, dulciuri, rechizite şi obiecte de îmbrăcăminte.

Activităţile principale ale proiectului sunt: realizarea unei serbări caritabile cu tombolă în data de 7 decembrie, ora 18, la Casa de Cultură din Petroşani; activităţi de fundraising; obţinerea de donaţii; realizarea unor anchete sociale printre elevii liceului care au dosar de burse şi sunt cuprinşi în programul „Bani de liceu”; realizarea şi distribuirea pachetelor.

Profesor coordonator Liliana GĂICEA

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

DIVERSE 9

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

Petronela-Vali Slavu:

Florian Abel (Grindu, Ialomiţa):

Scrisoare către Moş Nicolae

Justificare absurdă pentru o lacrimă de înger

E prima dată când îţi scriu…

Am auzit că vei veni Cu daruri multe la copii.

Ai mei dorm toţi, că e târziu.

Replică la „Scrisoare către Moş Nicolae”

Scrisoarea nu e prea frumoasă.

Mă iartă! -ţi scriu la lumânare Şi mâna-mi tremură cam tare, Că este frig la noi în casă.

Aş vrea să pot să spun că îmi mai pasă, Că aş lupta spre-a ninge bucurii Pe golul răsfirat sub orice casă În care Domnul uită de copii.

Nu sunt flămând, cu fraţii mici Am împărţit un colţ de pâine.

M-aş bucura de-aş şti că mâine Va fi să treci şi pe aici.

Nu pot, am întrebat de-atâtea ori, Cu-ncrâncenare sau cu gând cucernic, De ce-s atâţia ochi întrebători Şi-un singur Dumnezeu atotputernic?

Nu pot, căci n-am avut niciun răspuns Pentru sărmana, scumpa mea micuţă, Atunci când am zărit-o, pe ascuns, Cum alinta o lacrimă-n ghetuţă.

De ce-aş fi plâns? N-a fost durerea mea, Eu doar cu nepăsările mai sânger; Cunoşti un paradis care-ar putea Răscumpăra o lacrimă de înger?

Sunt mulţi copii ce au nevoi, Eu nu-ţi cer jucării frumoase, Ci-n ghetele acestea roase Să pui, te rog, ghetuţe noi!

Acuarela de Teodora Slavu

Pământul geme de marionete Iar lor le sunt lacheii sfinţi şi moşi Ce strâng, umili, suspinele în ghete, Sub cerul plin de zei neputincioşi.

La Petroşani,

Gala voluntarilor IMPACT Membrii din cluburile IMPACT din Valea Jiului se alătură, în perioada 1218 decembrie, miilor de tineri voluntari din întreaga ţară în campania naţională România de IMPACT, arătând o altă faţă a României: implicată, activă, de succes. Între 29 noiembrie 2011 - 1 februarie 2012, Fundaţia Noi Orizonturi desfăşoară Campania Naţională România de IMPACT. Activitatea cea mai importantă din cadrul campaniei naţionale „România de IMPACT” care va fi desfăşurată în Valea Jiului este Gala Voluntarilor IMPACT, eveniment public care va avea loc la 16 decembrie, la Casa de Cultură din Petroşani, la ora 17:00.

De 10 ani tinerii din Cluburile IMPACT produc schimbări pozitive în comunităţile lor prin sute de proiecte. Renovează, construiesc, curăţă, ajută, luptă pentru o comunitate mai bună. Campania este susţinută la nivel local de Kapital TV şi Ziarul Văii Jiului.

Organizatorii de la nivel naţional găsesc parteneri de nădejde la nivel local.

www.zvj.ro

Mariana Zamfir Străuţ ne-a oferit amănunte despre acţiunile din Vale. Andrei Miu, promotorul Let s do it, Romania!, Casa de Cultură „Ion Dulămiţă” din Petroşani, Asociaţia pentru Promovarea Învăţământului European Petroşani, Liceul Economic „Apollonius” din Petroşani, Asociaţia „Tineri pentru viitor 2006” din Petrila vor organiza un simpozion. „În Valea Jiului, membrii cluburilor IMPACT Diamond, Green, Români cu normă întreagă, Pride of Petroşani, InfoPet, Hermes Team, New Life şi Leonida se alătură acestei campanii prin transmiterea mesajului său în şcoli şi în comunitate. Ei vor afişa panouri cu imagini din activităţile lor, vor purta tricouri cu însemnele IMPACT, vor desfăşura jocuri specifice întâlnirilor IMPACT, vor distribui flyere şi pliante şi vor lipi afişe ale campaniei, vor informa pe toţi cei interesaţi despre activităţile desfăşurate de ei şi îi vor invita să doneze prin sms câte 2 euro pentru susţinerea cluburilor IMPACT”, ne explică Mariana Zamfir.

Alina PIPAN

MINISTERUL EDUCAğIEI CERCETĂRII TINERETULUI ùI SPORTULUI INSPECTORATUL ùCOLAR AL JUDEğULUI HUNEDOARA 330065 – DEVA, Str. Gh. BariĠiu, nr. 2, tel: 0254/213315, 0254/215755, fax: 0254/215034 05.12.2011

COMUNICAT DE PRESĂ TEL VERDE pentru Ɣcolile din judeƜul Hunedoara Inspectoratul ùcolar al JudeĠului Hunedoara, pune la dispoziĠia elevilor, părinĠilor acestora úi cadrelor didactice din toate unităĠile de învăĠământ hunedorene, un număr de telefon TEL VERDE, pentru sesizări privind eventuale nereguli din unităĠile úcolare. Începând cu data de 7 decembrie 2011, în intervalul orar 12-14, în zilele de marĠi úi joi se poate apela GRATUIT numărul: TEL VERDE 0800800036.

INSPECTOR ùCOLAR GENERAL

PROF. ALEXANDRU LĂUTARU

10 DIN JUDEŢ

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

În prag de Moş Nicolae. Între papuci şi portocale, la Deva,

Tinerii liberali hunedoreni şi-au (re)ales conducătorii Duminică, la Deva, Organizaţia de Tineret a PNL-ului hunedorean şi-a ales conducerea. În cazul preşedintelui organizaţiei nu au fost emoţii, fostul lider, Cosmin Joiţoiu, fiind singurul candidat. Finalul evenimentului, surpriză…

La conferinţa TNL Hunedoara au participat delegaţi de la organizaţiile locale şi invitaţi din partea seniorilor şi chiar de la alte formaţiuni politice. De notat ar fi participarea preşedintelui organizaţiei judeţene Hunedoara a PNL, Mircea Ioan Moloţ, vicepreşedintelui Tiberiu Balint, parlamentarilor liberali Mariana Câmpeanu şi Bogdan Ţîmpău, preşedintelui organizaţiei naţionale a TNL, Florin Alexe, liderilor de tineret din alte judeţe, dar şi a Nataliei Intotero, preşedintele tinerilor din PSD şi a Laurei Chinci, preşedintele tinerilor conservatori.

Biroul politic al TNL Hunedoara Cosmin Joiţoiu - preşedinte (unanimitate, 418 voturi) Vicepreşedinte - Cătălin Pârjol, Hunedoara, 384 voturi Ana Maria Balint, Petroşani, 365 voturi Alina Hiciu, Lupeni, 358 voturi Sorin Danciu, Uricani, 342 voturi Alina Paraschivu, Vulcan, 344 voturi Sebastian Bara, Deva, 337 voturi

Membri Adrian Băbău, Râu de Mori, 326 voturi Călin Boticiu, Crişcior, 311 voturi Irinel Faur, Deva, 305 voturi Rareş Magheru, 294 voturi Zoltan Mărgăi, Băcia, 263 voturi Adrian Matiuga, Orăştie, 231 voturi Bogdan Ştefan, 229 voturi Silvester Szabo, Deva, 214 voturi Camelia Muntean, 204 voturi Lucian Şiara (201 voturi)

Supleanţi

responsabilităţii faţă de prezentul şi viitorul ţării. „Suntem români, am moştenit o ţară unită, independentă şi suverană. Avem obligaţia să v-o predăm vouă la fel, iar voi aveţi obligaţia să o predaţi la fel generaţiilor viitoare. Noi am făcut politică după ureche. Voi aveţi şansa să studiaţi, să vă pregătiţi ca oameni politici.

Noi nu am avut această şansă”, a declarat

Daniel Preda (185 voturi) Flaviu Maciu (164 voturi) Înainte de alegeri câţiva invitaţi au ţinut să adreseze câteva cuvinte. Astfel, Mircea Ioan Moloţ, şeful liberalilor hunedoreni, după ce i-a certat pe tineri pentru că nu au fost punctuali şi au început conferinţa cu întârziere, le-a spus delegaţilor că cel mai important lucru în politică este preluarea şi transmiterea

Bani puţini, vorbărie multă…

Liberalii hunedoreni şi politica zilei La finalul săptămânii trecute, liberalii hunedoreni au organizat o conferinţă de presă în care au prezentat câteva comentarii politice la zi. La întâlnirea cu presa au participat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele organizaţiei judeţene a PNL Hunedoara, senatorul liberal Dan Radu Ruşanu şi deputaţii formaţiunii, Mariana Câmpeanu şi Bogdan Ţîmpău.

Minus 33% pentru drumurile judeţene Liderul liberalilor hunedoreni, Mircea Ioan Moloţ, a ţinut să facă o serie de comentarii legate de bugetul judeţului nostru. „În 2012 pentru drumurile judeţene şi comunale a fost alocată suma de 16.258.000 de lei.

Anul trecut, la acelaşi capitol, judeţul Hunedoara a avut alocată suma de 24.530.000 de lei. Adică, anul viitor vom avea mai puţin cu 33 la sută faţă de 2011. Şi asta în ideea în care drumurile judeţene nu s-au micşorat. Suntem judeţul cu cea mai întinsă reţea de drumuri judeţene şi comunale din ţară. Pentru echilibrarea bugetelor, banii care-i primeşte de la Consiliul Judeţean fiecare primărie sunt mai puţini cu 15 la sută. Adică, în acest an au fost alocaţi aproape 42,5 milioane de lei, iar pentru 2012 sunt prevăzuţi doar circa 36 de milioane de lei. Pentru primari asta înseamnă enorm de mult. Acum, cu bugetul pe care l-am avut primarii nu au avut fonduri suficiente pentru funcţionarea primăriilor. Ştiţi ce mi-e frică mie? Mi-e frică că dozează în fondul de rezervă al guvernului bani suficienţi, în aşa fel încât în 2012 să dea fonduri suficiente primarilor de culoare portocalie”, a declarat Mircea Ioan Moloţ.

Unde se duc banii?

Senatorul Dan Radu Ruşanu a explicat mai multe repere discutabile ale bugetului de stat pe anul 2012.

www.zvj.ro

„Bugetul pe anul viitor este interesant. Am să încerc să fac o prezentare la nivel macro şi după aceea am să încerc să vă spun lucrurile mai interesante. Potrivit raportului guvernului şi al Ministerului de Finanţe privind bugetul pentru anul viitor, scenariul pentru 2012 prevede o creştere între 1,8 la sută şi 2,3 la sută. Aprecierea organelor financiare internaţionale este între 0,7 şi 0,9 la sută. Potrivit guvernului, cererea internă va fi una dintre motoarele acestei evoluţii. Dar cererea internă nu este favorizată de măsuri concrete. Tot în raportul guvernului se spune că, la modul general, taxele şi impozitele se reduc”, a declarat senatorul Dan Radu Ruşanu.

Potrivit senatorului hunedorean există câteva inadvertenţe majore ale acestui buget: „Ministerul Învăţământului are o creştere faţă de anul trecut, dar bugetul este mai mic decât în 2010.

Cheltuielile cu salariile s-au redus. În acelaşi timp, titlurile cu bunuri şi servicii au crescut de la 64 de milioane la 68 de milioane de lei.

Această creştere se concretizează la capitolele reclamă şi publicitate, protocol şi reprezentare, de la 71 de milioane la 194 de milioane de lei. De asemenea, fondul la dispoziţia ministrului s-a dublat, de la 14 milioane la 28 de milioane de lei. Capitolul achiziţionare mobilier, aparatură, birotică şi alte active corporale: de la 1.082 de milioane la 5.000 milioane lei. Aceeaşi creştere de 500 la sută o avem şi la maşini, echipamente şi mijloace de transport. În schimb, cheltuielile

de personal au rămas aceleaşi. Din judeţul Hunedoara nu există nicio unitate de învăţământ prinsă pentru investiţii în 2012 decât cele care se fac de autorităţile locale. La Ministerul Sănătăţii, la fel. Nicio unitate spitalicească din judeţul Hunedoara nu este prinsă cu investiţii. Ministerul Economiei are fonduri alocate pentru închideri de mine.

S-au acordat mai puţini bani la ministerele Agriculturii, Administraţiei şi Internelor, Muncii, Culturii, Economiei, Autoritatea Electorală Permanentă”.

Bani pentru drumuri hunedorene „Anca Boagiu confirmă în continuare că este un ministru bun chiar dacă este de la PDL. Pentru autostrada care traversează judeţul Hunedoara, pentru tronsonul Deva - Orăştie, care măsoară 32,8 kilometri, cheltuielile preliminate în 2011, necheltuite până acum, erau de 318.662.000 de lei. Propunerile pentru 2012 sunt de 268.691.000 de lei. Probabil se vor reporta şi o parte din banii necheltuiţi în 2011. Pentru tronsonul Lugoj - Deva, cheltuielile totale preliminate sunt de 5,4 miliarde de lei. Pentru 2011 erau preliminate 137 de milioane de lei, iar în 2012, 962 milioane de lei.

Pentru 2013 sunt peste 2,5 miliarde de lei.

Practic în 2014 autostrada între Lugoj şi Deva va fi gata. Pe tronsonul Orăştie - Sibiu suma alocată este de aproape 3,2 miliarde de lei.

Din aceasta, preliminată pentru 2011 dar necheltuită este suma de 400 de milioane de lei, care se vor reporta pentru anul viitor. În 2012, suma preliminată este de peste 957 de milioane de lei. Pentru 2013, 700 de milioane de lei, iar în 2014 vreo 300 de milioane de lei.

Acest tronson se va termina în 2015. Mai avem prins în acest buget pe anul 2012, DN76, Şoimuş - Brad - Vârfurile - Ştei şi centura ocolitoare a Devei”, a declarat senatorul Dan Radu Ruşanu.

Mircea Ioan Moloţ. În acelaşi ton şi vicepreşedintele liberal Tiberiu Balint i-a îndemnat pe mai tinerii săi colegi să abordeze cu seriozitate cariera politică: „Trebuie să fiţi, să fim cu toţii perfect conştienţi de faptul că politica nu este o joacă. În politică nu ţi se dă, trebuie să iei”.

Preşedintele reales al TNL Hunedoara, Cosmin Joiţoiu, spune că tinerii liberali hunedoreni doresc să recâştige încrederea electoratului: „Tinerii din Partidul Naţional Liberal, respectiv din USL, trebuie să reprezinte o alternativă credibilă pentru electoratul din judeţul Hunedoara şi din întreaga ţară”.

Un gest politic cu profunde semnificaţii După ce, probabil, au scormonit mult în căutarea unei idei „de cartier” care să stârnească interesul mass-media, tinerii liberali hunedoreni au luat nişte papuci rupţi, au mărşăluit un pic prin oraş, şi i-au depus în faţa sediului PDL din Deva.

După cât de veseli erau iniţiatorii acestui gest pueril, probabil l-au considerat de mare inteligenţă. „Este o acţiune pe care o desfăşurăm la sediul Partidului Democrat. Cu ocazia sărbătorii de Moş Nicolae o să le dăm papucii. Este un semnal pe care îl tragem electoratului, în primul rând. Nu cred că cei de la PDL vor avea vreo reacţie la acţiunea noastră. Repet, este un cadou pe care-l facem PDL-ului, adică le dăm papucii”, a declarat Cosmin Joiţoiu. În replică, tinerii de la PDL au ieşit cu un coş cu portocale şi au pus câte un fruct în fiecare papuc, transformând toată povestea într-un veritabil concurs de genul „pe care-l dă intelectul mai repede afară din casă!”. „Suntem obişnuiţi cu astfel de manifestări ale tinerilor liberali. I-am aşteptat şi o să-i aşteptăm şi anul viitor. Ei ne-au adus papuci goi, iar după cum vedeţi noi i-am umplut cu portocale. Le-am demonstrat că noi oferim ceva.

Este urât să transformi un simbol al Crăciunului într-un semn politic”, a declarat Paul Bărzăune, vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret a PDL Hunedoara.

Sincer, trecând peste stupiditatea acestui moment, şi liberalii şi democrat-liberalii puteau să-şi consume eforturile dăruind papuci, chiar şi mai rupţi, unor necăjiţi care n-au ce încălţa, şi portocale unor copii care văd astfel de fructe doar la televizor.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă la Băcia, 1500 mp, preţ 35.000 euro negociabil.

Relaţii la telefon 0769.723857 Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală.

Telefon 0724.853897 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

ANGAJĂRI Căutăm persoană reprezentant vânzări pentru magazin Vodafone Petrila.

CV-urile se depun la magazinul Vodafone Petrila.

Informaţii la telefon 0723.112484

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Preţuri fără concurenţă!

Servicii complete pentru maşina ta.

Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice.

Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi 0722.937928 Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Pictez camere copii.

Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

VÂNZĂRI Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând teren, Jieţ-Androneşti, în vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” S â m b ă t ă , 1 0 . 1 2 . 2 0 11 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Audiţie cu public” D u m i n i c ă , 11 . 1 2 . 2 0 11 Orele 12:00 – Spectacolul „Domnul de ciocolată” Asociaţia Romilor Hunedoreni derulează în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Romi proiectul cultural „Caravana Romilor”, ediţia I, care se desfăşoară conform agendei: 09.12.2011, Petrila, ora 16:00 Manager Sorin Vană

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Îl simţi foarte aproape pe partenerul tău de suflet, formaţi un cuplu bine închegat care face impresie bună pe oriunde ar trece.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Te opreşti un pic din avânt, pentru că apare o răscruce de drumuri în calea ta şi vrei să faci cea mai înţeleaptă alegere.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Primeşti o sumă de bani exact când aveai mai mare nevoie de ea pentru a-ţi achita nişte datorii stringente. Pare să fie o sumă considerabilă care va echilibra o stare de lucruri care te deranja.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Trece prin calea ta o şansă excelentă, dar nu te prinde în cea mai bună pasă şi rişti să-i dai cu piciorul. Te îndoieşti că ar ieşi ceva bun de aici şi, tot căutând nod în papură, vei lăsa norocul să treacă pe lângă tine fără a profita de el.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Cine te are pe tine azi în echipa de lucru, are numai de câştigat, pentru că sfaturile primite de la tine se vor dovedi a fi salvatoare.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Eşti în faţa unui nou început şi, ca tot ce-i nou, te entuziasmează la maximum. Nu te aprinde prea tare, pentru că rişti să te dezumfli la primul hop, de aceea trebuie să-ţi gestionezi raţional energia şi elanul ca să le foloseşti exact atunci când şi atât cât este nevoie.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Cineva drag trece printr-un moment critic şi suferi şi tu alături de el, de parcă ar fi problema ta. Pui mult suflet în necazurile altora.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Vei reuşi să îmbini perfect utilul cu plăcutul în activităţile de care te ocupi astăzi, dar într-un final te vor satisface mai mult roadele materiale decât satisfacţia muncii împlinite.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Discuţiile pe care le porţi cu familia au o conotaţie extrem de serioasă, de parcă aţi fi în faţa unei decizii majore de destin. Fiecare membru al familiei are un cuvânt de spus în această problemă, deci nu poţi decide doar tu pentru ei.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Se apropie un eveniment, deocamdată de perspectivă, dar care deja îţi inspiră o stare psihică ciudată.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Nu ai ajuns acolo unde ai sperat dar nici nu te laşi copleşit de eşecul parţial la care ai ajuns. Reuşeşti să schimbi imediat macazul.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Eşti decepţionat de faptul că descoperi, poate cam târziu, minciunile unui colaborator în care ţi-ai pus toată încrederea.

CMYK

12 DIVERSE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Ziarul Vãii Jiului marţi, 6 decembrie 2011

Lecţie de patriotism Printre invitaţii prezenţi la festivitatea dedicată Zilei de 1 Decembrie, ţinută la Vulcan, s-au aflat şi doi veterani de război. Dintre foarte puţinii pe care bunul Dumnezeu îi mai învredniceşte cu zile.

Ziua Eroilor, care se ţine de Înălţarea Domnului, sau Ziua Armatei, dumnealui doreşte neapărat să fie prezent. Nici vârsta înaintată, nici boala care nu-i dă pace, nici frigul şi nici sfaturile apropiaţilor nu-l pot ţine acasă.

La cei 92 de ani ai săi, domnul Alexandru Drăgan este decanul veteranilor de război vulcăneni. Ca unul care-l cunosc din clasa a opta, când mi-a fost diriginte, am observat un lucru. Orice ar fi, la sărbători cum sunt Ziua Naţională,

Aşa a fost şi la acest 1 Decembrie. Zi de sărbătoare la care l-a avut alături pe domnul Nicolae Tomuş, un alt veteran de război vulcănean. Ceva mai tânăr decât dumnealui, de vreme ce acesta are "numai" 89

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096

de ani. De admirat aceşti oameni. Mai ales că, în ciuda greutăţii cu care se deplasează, domnul Alexandru Drăgan a ţinut neapărat să ajungă lângă statuia soldatului atunci când a fost depusă coroana de flori din partea veteranilor de război (vezi foto). O adevărată lecţie de patriotism, nu-i aşa?

Gheorghe OLTEANU

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

A aprins bradul de lângă… Fabrica lui Moş Crăciun

Aseară, chiar lângă fabrica Moşului, primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, a aprins luminiţele din bradul de Crăciun. Evenimentul festiv a avut loc la lăsatul serii. Se făcuse ora 18:00, şi străzile erau întunecate de nu vedeai omul de lângă tine. Cu toate acestea, lume multă a ajuns în parc, să vadă cu ochii ei bradul şi Petroşaniul frumos şi luminos împodobit de

sărbătoare. Sau poate să-l zărească pe Moş, „spionând” copiii, să vadă de sunt ori cuminţi ori ba. Şi, la ora fixă, în uralele mulţimii adunate s-a dat startul iluminării. Primarul are mâini magice, la o simplă atingere de buton a aprins luminile bradului, cele din parc, ornamentele de pe stradă şi chiar iluminatul public. Veselie mare a urmat.

Copiilor li s-au împărţit dulciuri, iar coruri de elevi au cântat colinde. Consilierul Wersanski a explicat celor

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie:

Aseară, în ajunul lui Moş Nicolae, primarul Iacob-Ridzi

Fabrica lui Moş Crăciun îşi va începe activitatea chiar astăzi. Are sediul central în Parcul Carol Schreter şi îşi propune ca anul acesta să facă fericiţi toţi copiii necăjiţi din Petroşani.

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

prezenţi cum va funcţiona Fabrica lui Moş Crăciun. Oricine doreşte poate să intre în fabrică, dar nu cu mâna goală. Ci cu ceva de dăruit. O jucărie, o haină, o ciocolată. Regulile sunt stricte. Nu poţi să laşi în fabrică decât anumite cadouri, aspectuoase, funcţionabile, bine îngrijite şi, de ce nu, bani. Timp de 6 zile va funcţiona fabrica. După care cadourile sunt împachetate şi expediate copiilor cuminţi din Petroşani.

Alina PIPAN

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul III Nr. 83 6 decembrie 2011 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Istorii, istorii... (V) În acest an, în noiembrie, au fost trei numere câştigătoare: 11. 11. (20)11. Pentru noi a fost chiar...

Ziua în care l-am vizitat pe Sadoveanu. Acasă şi în ultima sa casă.

După o călătorie în Franţa, într-o „încântătoare regiune lorenă” - unde află că „unul din cele mai de căpetenie divertismente ale vizitatorilor” sosiţi acolo e pescuitul cu undiţa - Sadoveanu se întoarce acasă şi îşi propune să se suie, numaidecât „în sălbăticie, la Frumoasa şi la Sălane, în ţara Ardealului”.

Ce îl face, oare, pe marele scriitor ca după o călătorie (descrisă amănunţit şi entuziast într-un text intitulat „În loc de prefaţă. Introducere într-un loc plăcut pescarilor şi vânătorilor” care deschide volumul Valea Frumoasei) să descindă, neîntârziat, în locul care, cândva, se chema Oaşa Mică?

Vom încerca mai jos să desluşim dedesubturile acestei bizare treceri dintr-un loc ales al civilizaţiei occidentale într-o atât de dorită sălbăticie autohtonă.

Retras la Vittel, în căutarea unui loc plăcut aventurilor cinegetice, Sadoveanu a constatat că „Lorena e numai câmpii dulce-ondulate şi dealuri line”, că dealurile sunt modeste şi încununate cu

Mama scriitorului, Profira Ursachi

păduri, că peste tot sunt „buchete de arbori şi colţuri de dumbravă”, că drumurile sunt „străjuite de plopi” iar canalurile sunt „întovărăşite de linii de sălcii răsfirate”. Râurile sunt leneşe şi „împodobite cu lunci”. Satele lorene sunt „pitite în vâlcele”.

Clădirile rurale au culori „sure şi roşcate, acoperişurile ascuţite”, ferestrele au obloanele verzi iar pe ziduri „se caţără meri şi peri în spalier”.

Grădinile de zarzavat sunt îngrijite cu meticulozitate iar livezile sunt aliniate după linii imaginare. Bărbaţii sunt serioşi şi muncitori. Ei sunt surprinşi ducând „prin margini de fânaţuri, căruţe la care sunt înhămaţi cai enormi”. Copiii sunt mulţi, femeile râd iar pescari veniţi de pretutindeni, din felurile colţuri ale pământului („din Madagascar şi Guadelupa, până în Canada şi Indochina, din Egipt şi România până în Scandinavia”) caută să găsească „colţuri fericite şi îmbelşugate-anevoie de găsit sub orişice latitudine”. Descrierea acestei margini de lume îi dă scriitorului sentimentul reconfortant că în acele locuri e „o încercare a omului de a reconstrui Raiul primitiv”.

Tatăl scriitorului, Alexandru Sadoveanu

E Lorena „un dulce şi poetic ţinut” care poate fi numit, sadovenian, şi „un proiect de eden”? Sadoveanu crede că Edenul trebuie să fie un loc plin de poezie iar poezia legată de numele locurilor din Hexagon este „de o mare delicateţă”: Drumul rozelor, Dealul Greieruşilor, Moara domnişoarei, Charmettes („aşa ceva nici nu se poate traduce”), Lacul lebedelor şi Iazul Zânelor.

Sub aparentul său primitivism, Lorena e un loc unde civilizaţia e la ea acasă. Provincia franceză împacă meşteşugul acesta vechi (al oamenilor cu undiţa) cu tihna, „cu peisajul admirabil creat de om şi mai ales cu blândeţea moravurilor”. Observăm că, aflat în Franţa, Sadoveanu admiră în Lorena „peisajul admirabil creat de om”.

Pe Valea Frumoasei, scriitorul găseşte, în schimb, sălbăticia unui eden neatins şi neschimbat de mâna omului, „un loc încântat” în care îi place să se „pustiască”. Omul stă, cu sufletul îmblânzit de dulceaţa priveliştilor, şi priveşte „păduri după păduri şi iarăşi păduri nesfârşite”. E o împărăţie a sălbăticiunilor unde Zânele liniştii se întruchipează şi trec „să mângâie pe boturi şi pe ochi puii cerboaicelor şi căprioarelor”..

Pe o costişă lină, drept la marginea priveliştii apelor, exista o aşezare, popas pentru vânători şi

II

SPECIAL

marţi, 6 decembrie 2011

pescari, care se cheamă Oaşa. („Oaşa înseamnă în graiul nostru moldovenesc Branişte, adică rezervă domnească”) Onomastica forestieră românească din Valea Frumoasei este asemănătoare, ba chiar mult mai inventivă şi mai frustă decât cea franceză: „Colo-i Gârla Lupului, dincolo Pietrăria Urieşilor ori Pârâul Şerpilor, ori Curmătura Hoţilor, ori Dealul Balaurului, ori Cioaca Jinarilor, ori Râpa unde a mâncat ursu iapa lui Ipate.” Apele noastre nu sunt domoale ca cele din Franţa. Ele „se tălăzuiesc sălbatice, rup şi dărâmă” astfel că „va mai trece un veac până s-or domestici primind un nume delicat: Puntea Florilor ori Jocul rândunelelor – în loc de Balta Bolovanului şi Stâncile de la Tărtărău”. E o onomastică ce ţine de o barbară regresie temporală, în ton cu apele nedomolite care ne străbat ţinutul la graniţa a trei ţinuturi: Inidoara, Alba şi Sibiu.

Apoi, pe Valea Frumoasei nu sunt nici hoteluri şi nici restaurante ca în Lorena. E suficientă o casă unde poţi sta, cu mare bucurie, împreună cu prietenii când afară bat vânturi aspre şi cad ploi învârtejite. Oamenii locului (Rudi, Berta, Lois), veniţi din Carinthia, au ajuns, deja, la a treia generaţie şi au devenit băştinaşi şi drept-credincioşi. La fel şi Berta, nevasta paznicului Pitini. Fraţii Pitini erau descendenţii unor italieni veniţi în Valea Jiului, odată

Costel Avram cu Pavel Corcaci, fost director al Şcolii din Verşeni

cu deschiderea minelor de cărbune. Vânătorii Ieronim Stoichiţă şi Ionel Pop sunt prietenii vechi ai scriitorului. La fel şi Pavel Ianoşi (sau Pavel baci cum îi zice scriitorul), un slovac maghiarizat, care organizează apărarea pădurii şi apei de duşmani. „Din dragostea adevăraţilor vânători s-a statornicit aici o Branişte a lui Dumnezeu”. Aceasta hălăduieşte în pace pentru că acolo, pe acea branişte, „căprioarele, ciutele, ţapii şi cerbi ies în poeni ca într-o domnie a lor” iar braconierii şi lupii s-au retras biruiţi. E de observat că în ambele locuri, şi în Lorena şi la Oaşa Mică, Sadoveanu caută imaginea unui paradis pierdut, indiferent că este sau nu atins de civilizaţie. El este la fel de încântat de civilizaţia şi de sălbăticia locurilor.

Dacă totul se face în respectul naturii „proiectul de eden” nu poate fi decât validat.

Gheorghe Pârlea, un specialist în biografia sadoveniană

Pe Braniştea Domnului, Sadoveanu nu citea, nu scria şi nu primea veşti.

Stătea la taifasuri lungi şi în răstimpuri de răgaz urca pe poteci să asculte, în locuri

tihnite, chemarea cucoşului de munte şi strigătul subţire al cucoşelului de ieruncă.

Observa, cu binoclul, căprioarele şi ţapii. Şi tot la Branişte aştepta ca, în noaptea sfântă, să se deschidă portiţa ceasornicului şi să iasă cucul care să anunţe miezul nopţii. „Atunci am rostit cuvintele legii şi am vestit Învierea.

Toţi prietenii care ne aflam acolo, urmaţi de paznici şi de oamenii aşezării, am ieşit cu făclii de brad, înconjurând cu lumini şi cântări casa. S-a proclamat ziua sfânta pace deplină în păduri şi ape”.

1961, toamna. Ultima fotografie Sfârşitul petrecerii pascale a fost tulburat când unul din prietenii scriitorului „a avut ideea nefericită să aducă sus un aparat de radio”. La început, tovarăşii de sihăstrie de pe Valea Frumoasei s-au bucurat dar, după foarte puţină vreme, au regretat amarnic: „Vai de zilele sihăstriei noastre!”. Din acel moment fatal, toate calamităţile lumii le-au fost servite regulat, pe calea undelor, de câteva ori pe zi. De veşti bune n-aveau parte pentru că „veştile bune nau haz”. Acum, toate răutăţile lumii („boli, foamete, incendii, înecuri şi cutremure, ameninţări catastrofale”) erau prezente pe Valea Frumoasei „şi înainte de ceasul păstrăvilor şi după ceasul păstrăvilor”.

Au hotărât izgonirea deîndată a aparatului de radio. Era, însă, prea târziu. Radioul îşi făcuse lucrarea şi scriitorul şi companionii săi nu se mai simţeau „tihniţi şi nestricaţi”. Raiul lor devenise, vorba poetului Ion Barbu, „un rai beteag” şi oamenii coboară pe rând la vale, acolo unde îi aşteaptă „interese, procese, comitete, consilii, bolnavi, corecturi şi alte multe”.

Când Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, ne-a propus să-l însoţim la Verşeni pentru a-l omagia, împreună cu comunitatea locală, pe Sadoveanu ca „nepot celebru al satului” m-am bucurat sincer. Odată, pentru că urma să mergem la Biserica „Sfinţii Voevozi Mihail şi Gavril” din Verşeni şi să vedem bătrâna cristelniţă în care a fost creştinat copilul Mihail de către preotul Vasile Ciotică şi unde naş de botez i-a fost Toader Cicea - un bun vecin al bunicului său, Gheorghe Ursachi. Cristelniţa există şi azi şi ar putea deveni o piesă unică într-un inventar sadovenian ce îşi poate avea locul într-un viitor muzeu local. Apoi, am fost fericiţi pentru că Dumnezeu i-a dat gândul cel bun primarului Ionuţ Gospodaru care a reluat, după o absenţă de câţiva ani, „Zilele Sadoveanu” la Verşeni. În acest an manifestările s-au bucurat de prezenţa unor oaspeţi de peste Prut. E vorba de scriitorul şi publicistul Vlad Pohilă, profesorul universitar Vasile Şoimaru, publicist, coautorul monografiei Neamul Şoimăreştilor - 500 de ani de istorie şi celebrul naist Vasile Iovu, artist al poporului din Republica Moldova. Dar şi de distinşi oaspeţi din ţară precum prof. Ana Nazarov (directoarea Casei Memoriale M. Sadoveanu din Fălticeni), poetul fălticenean Alexa Paşcu, prof. Carmen Dumitriu (directoarea Colegiului M. Sadoveanu din Primarul Ionuţ Gospodaru, cel care a reluat Zilele Paşcani, primarul oraşului Sadoveanu la Verşeni Flămânzi, jud. Botoşani, Constantin

SPECIAL III

marţi, 6 decembrie 2011

Autorul, Costel Avram şi Marian Boboc la Vovidenie

Pitorac, însoţit de publicistul Gabi Gomboş. Principalul vorbitor al întâlnirii de la şcoala din Verşeni, a fost învăţătorul Gheorghe Pârlea, un demn urmaş al domnului Busuioc şi un redutabil specialist în biografia sadoveniană. Comunicarea sa „Verşenii de pe Valea Moldovei, un alt univers literar al copilăriei” s-a dovedit a fi foarte documentată şi ne-a dat imaginea exactă a celui care a fost Sadoveanu, un copil al satului Verşeni. Un copil care a moştenit toate drepturile (şi obligaţiile) acelor pământeni de la apa Moldovei, cositori de fâneţuri şi gospodari cu căruţele aflate, mereu, pe drumeagurile ogoarelor. O expoziţie de fotografii („Ipostaze sadoveniene”) a folosit portofoliul d-nei profesoare Stan Virginica. Manifestarea omagială a avut un final neaşteptat. Atunci au intrat în scenă copiii de la Şcoala din Verşeni care i-au interpretat, cu un farmec nespus şi cu un real talent, pe Lizuca din Dumbrava minunată şi memorabilele personaje din Baltagul: Vitoria Lipan, Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui. În roluri episodice, au fost de faţă şi autorităţile din roman care, alături de câine, fac dreptate şi asigură Vi(c)toria finală a binelui.

Era prima sa ieşire în munţi după atâta amar de vreme petrecută în Deltă, la recoltarea, în condiţii inumane, a stufului. Acolo, la Oaşa, Sîrbu îl întâlneşte pe petrileanul Pitini, paznicul cabanei de vânătoare a lui Sadoveanu, care îi propune să doarmă, peste noapte, în patul maestrului. Sîrbu o face, ne-a relatat d-na Irina Sîrbu, şi, astfel, scriitorul petrilean şi-a petrecut noaptea în acel loc minunat, în „acea Branişte a Domnului, unde n-ajungeau răutăţile oamenilor”.

La finalul intervenţiei mele, am citit şi partea finală a reportajului despre neamul lui Iordachi Zaharia, ciobanul din Verşeni care a fost transformat de Sadoveanu în personajul Ilie Cuţui omul care a tăinuit furtul oilor înfăptuit de Calistrat Bogza. După ce am terminat de citit, am ieşit din sală şi am fost abordat, politicos, de d-na Gabriela Ungureanu care a vrut să aducă vreo câteva corecţii biografiei socrului său şi a descendenţilor săi. Prin urmare, potrivit d-nei Gabriela - nora eroului, Iordachi Zaharia a avut trei copii, Mircea, Romică şi Olguţa care, la rândul lor, au avut opt (Coca, Senfora, Veronica, Vetuca,

Grigore, Doru, Costel şi Verginia), patru ( Florin, Iulian, Constantin, Loredana) respectiv trei copii (Dănuţ, Viorel şi Iosefina). D-na Gabriela este soţia lui Florin, unul din cei patru copii ai lui Romică. E îngrijitoare la şcoala din Verşeni şi are un salariu mizerabil de 5 milioane de lei vechi. Doar operaţia recentă, pe cord deschis, a fiului său a costat-o vreo 30 de milioane. Din tot neamul lui Cuţui, azi mai ţin oi doar fiica sa, Olguţa (15 capete, cu berbec cu tot), şi fiul ei, Dănuţ (care are tot 15 oi). Cuţui a avut, la bătrâneţe, doar vreo 20 de oi pe care le-a şi vândut. Din tot neamul lui Zaharia, cel mai bine o duc, acum, doi copii de-ai lui Romică: Constantin şi Loredana. Primul e şofer de tir în Austria iar fata, împreună cu soţul său, lucrează tocmai în Danemarca la o fermă de îngrăşat porci. Sunt plecaţi din Verşeni de şapte ani şi vin acasă o dată pe an. De fiecare dată aduc cu ei cam un miliard de lei vechi. Şi-au ridicat o casă mare, cu etaj, în Ciohorani şi au reuşit să-şi paveze toată ograda cu marmură. De oi nici nu vor să mai audă. Cei doi nu au, încă, niciun urmaş.

Vizita promisă la Casa lui Sadoveanu de la Vovidenie a fost al treilea şi, desigur, nu cel din urmă motiv al purcederii noastre la drum, spre dulcea Bucovină. „Nu departe de ctitoria veche muşatină (Mănăstirea Neamţ), după ce treci o culme, stă ascuns într-o văiugă Schitul Vovidenia. Împrejuru-i se înşiră câteva căsuţe de monahi. Biserica cu 5 turnuri, când îşi trimite glasurile, deşteaptă mai multe ecouri în pădurea de aproape.”

Aşa descrie Sadoveanu acest loc de tihnă idilică, de faimă istorică, de peisaj blând şi domol pentru care a lăsat departe şi fără regrete civilizaţia oraşului.

Muzeul Mihail Sadoveanu de la Vânători/ Neamţ se află, azi, pe strada Mihail Sadovenu care te duce până la schitul Vovidenie. Muzeul Sadoveanu e în acelaşi imobil cu Casa memorială Visarion Puiu.

Casa a fost construită de Mitropolitul Bucovinei, Visarion Puiu, în anul 1937. Destinaţia sa iniţială a fost de reşedinţă episcopală. După anexarea, de către Stalin, a Basarabiei şi a Bucovinei de nord la Uniunea Sovietică, mitropolitul e nevoit să ia calea exilului. Mitropolia Moldovei şi Mănăstirea Neamţ pun la dispoziţia maestrului Sadoveanu această

Noi am vorbit, la sugestia d-lui Costel Avram (un om care se socoteşte acum, deopotrivă, şi un fiu al Verşeniului şi un om al Văii Jiului), despre scriitorul Ion D. Sîrbu şi despre eventualele legături dintre biografiile celor doi oameni şi ale celor două opere. E sigur că cei doi scriitori nu s-au cunoscut niciodată. În anul în care a murit Sadoveanu, Sîrbu ispăşea o condamnare politică pentru omisiune de denunţ. Sadoveanu şi-a publicat tot ceea ce a scris în timpul vieţii, Sîrbu a fost considerat un paria al societăţii şi i s-a publicat două postum opera majoră. Sadoveanu a avut parte de toate onorurile posibile în timpul vieţii, Sîrbu a fost considerat un scriitor de primă mână abia după moartea sa. În concluzie, două biografii şi două opere paralele care, în principiu, s-ar putea întâlni, ca orice paralele, la infinit. Şi totuşi... Am descoperit că amândoi scriitorii au avut două pasiuni comune: Oaşa şi Valea Frumoasei. Potrivit doamnei Irina Sîrbu, sora scriitorului, când a ieşit din detenţie, Gary a făcut, împreună cu nepotul său Dorel, o excursie la Oaşa.

Lunca Moldovei la Verşeni. Foto Constantin Barbu

IV SPECIAL muzeu. Pentru aceasta, la 29 decembrie 2010, s-a finalizat proiectul de fix 999.601,81 lei noi pentru reabilitarea muzeului.

Acesta reconstituie, cât se poate de fidel, atmosfera casei. Sunt o mulţime de lucruri care au aparţinut maestrului. E vorba de portrete ale părinţilor, tablouri şi acuarele, o icoană din secolul XVIII, o masă florentină, un şah din fildeş, o sabie de Gazde şi frumuseţi de la Casa de Copii din Verşeni samurai, obiecte de vânătoare şi de pescuit, Biblioteca roz (ce cuprinde 61 de ediţii princeps), o mobilă veneţiană în sufragerie, un screen vechi de peste un secol, un pian vienez la care au cântat Enescu, Lipatti, Richter, Valentin Gheorghiu dar şi fiicele scriitorului, Despina-Lia Mănăstirea Vovidenie, văzută de pe şi Tincuţa. Casa din prispa ultimei case a lui Sadoveanu Vânători Neamţ are în casă pe timpul vieţii sale. La început, Sadoveanu inventar 1823 de obiecte care au aparţinut venea la Vovidenie doar vara. Dar din 1956 până în scriitorului şi 21 de manuscrise.

1961, anul în care a sfârşit Sadoveanu, această casă i-a fost maestrului o reşedinţă permanentă. Ce îl atrăgea pe maestru la Vovidenia? Un posibil Pe mine m-au impresionat, răspuns e că acolo cântă toaca în trei soroace. dintotdeauna, la Sadoveanu, „Pentru monahi, pentru munţi, pentru singurătăţi, pălăriile lui mari cu pentru păduri de fiare şi parcă printr-o fină adiere boruri imense.. (Spun asta se pune în armonie cu toate, cu tot ce o înconjoară şi pentru faptul că Sîrbu şi cu Dumnezeu”. Nu ar fi de neglijat, printre purta o pălărie mică, atracţiile de primă mână ale locurilor, nici lacul de meschină prin „mărimea” peste drum de casă unde pescarul Sadoveanu îşi ei, care îi acoperea doar putea găsi tihna necesară meditaţiilor solitare. vârful capului. Acest Apoi, dacă ne luăm după cele scrise într-un roman amănunt i-a sărit în ochi juvenil, la schitul Vovidenie, la Mănăstirea Neamţ şi editoarei sale, Maria şi la schitul Pocrov, Sadoveanu a fost bântuit de Graciov...) Aflat, pentru ceea ce se cheamă „Demonul tinereţii”. prima oară, faţă-n faţă cu ele n-am rezistat tentaţiei După moartea sa, de a atinge obiectele fosta reşedinţă episcopală, expuse. Am luat una care fosta reşedinţă permanentă a scriitorului a devenit

Reportajul face parte din Proiectul „Istorii, istorii…”, susţinut de Costel Avram, preşedintele PRM Hunedoara, şi realizat de Ziarul Văii Jiului.

Colocviul omagial de la Şcoala din Verşeni

marţi, 6 decembrie 2011

era aşezată pe unul din scaunele cu spătar şi am întors-o să văd cine confecţiona pălăriile generoase ale maestrului. În regimul democrat popular, toate oficialităţile purtau, cu rare excepţii, şepci şi băşti.

Tata, contabil de meserie, purta la ocazii mari precum nunţi, botezuri şi înmormântări o pălărie bună marca „Torcatoru Ţicu”. În rest, avea şi purta o bască proletară. Pălăriile maestrului Sadoveanu erau făcute chiar de un Chapelier Michel din Geneva. Iată că a venit vremea să-l omagiem, chiar şi postum, pe Pălărierul Michel din Geneva, cel care a acoperit atâţia ani, într-un mod inconfundabil, capul Ceahlăului literaturii noastre.

Post scriptum.

M-am bucurat mult că, printre toate cele 1823 de obiecte sadoveniene aflate în custodia casei de la Vovidenie, nu am zărit niciun aparat de radio. Asta înseamnă că lecţia de Înviere, primită la Oaşa Braniştea domnească din Ardeal, a fost deosebit de utilă. Şi, în ultimă instanţă, asta explică şi de ce, pe drumurile din preajma Vovideniei, în Neamţ, umbli ca într-o lume deosebită în care poţi urca uşor, treaptă cu treaptă, către cer şi căre linişte. Aşa se întâmplă azi şi la Vovidenie, în Moldova, şi la Bradu Strâmb, în Ardeal. Aşa era şi ieri, aşa e şi azi.

Cât despre mâine, vom afirma că lucrurile nu se pot întâmpla decât într-un singur mod. Pentru a înţelege mai bine vom parafraza şi adapta o zicere franţuzească privitoare la femei: „Nu există decât un singur mijloc de a părăsi aceste locuri. Acela de a fi păsăsit de ele”.

Mihai BARBU

Artistul poporului din Moldova, naistul Vasile Iovu