Ziarul Vaii Jiului - nr. 844 - 9 decembrie 2011

CMYK

Au trecut 15 zile de când s-au alocat banii necesari pentru a se relua furnizarea căldurii în Lupeni

Resmeriţă, cu ce drept laşi oamenii să moară de frig?

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

9 decembrie 2011 Anul IV Nr. 844 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:51 Apus: 16:41

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3429 lei 1$ = 3,2421 lei 1₤ = 5,0913 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Aşa cum rezultă din documentele oficiale, municipiul Lupeni a primit un total de 20 de miliarde de lei vechi (de la Guvernul României, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara şi Consiliul Judeţean Hunedoara) pentru a reporni sistemul local de termoficare.

Cu toate acestea, pentru că a abandonat soarta Universal Edil SA şi a punctelor termice de pe raza Lupeniului, copiii şi pensionarii din această localitate nu beneficiază nici astăzi de căldură.

De 15 zile, edilul-turnător Resmeriţă nu mai poate da vina pe lipsa resurselor financiare.

Cu toate acestea, indiferenţa lui Resmeriţă şi dispreţul managerial de care a dat dovadă vor ţine în continuare o bună parte din cetăţenii municipiului Lupeni în frig.

P a s u l Vâ l c a n a i n t r a t î n c o l i m a t o r u l M i n i s t e r u l u i Tu r i s m u l u i găseau. Ar fi aflat exact, dar mai devreme, aceleaşi lucruri care s-au spus răspicat în discuţiile purtate în seara zilei de miercuri, 7 decembrie. Numai că, pe teren, ar fi putut vedea, la faţa locului, că treburile stau exact aşa cum le-au descris cei care au vorbit deschis, fără frică, în cadrul întâlnirii.

În sala de şedinţe

E cât se poate de clar motivul pentru care, timp de două zile, Pasul Vâlcan, cu tot ce-i construit acolo, a fost luat îndeaproape la cotrobăit de către trei reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Cei trei experţi de valoare, cum mi s-au recomandat înşişi dumnealor - un domn grizonat şi două doamne tinere - au ajuns, fireşte, aici trimişi pe teren de mai marele lor. Îmi imaginez că a fost ceva de genul ia mergeţi voi până acolo şi vedeţi care-i treaba.

Le-am făcut de un an telegondolă, dar, în Pasul Vâlcan, nu a apărut

nicio unitate de cazare clasificată.

Numai că, la faţa locului, s-a vorbit de o sesizare. Cum că există proprietari de cabane care închiriază la negru.

Marţi, 6 decembrie,

s-au strâns vreo douăzeci de proprietari de cabane. Cei trei din minister - care, nu înţeleg din ce motive, nu şi-au spus numele şi au ţinut ca, în presă să apară doar sintagma "reprezentanţi ai Ministerului Turismului" - au precizat, de la bun început, care-i rostul venirii lor la Vulcan. "Problema e că dumneavoastră trebuie să vă autorizaţi, să ieşiţi la lumină, le-a explicat domnul expert din Bucureşti. Vrem ca tot ce ţine de turism să se facă legal, iar pentru asta să alegeţi o formă de autorizare a activităţii". (continuare în pagina 3) Gheorghe OLTEANU

cei trei au fost în munte. Au vorbit despre asta la întâlnirea de a doua zi după amiaza cu câţiva proprietari de cabane. Întâlnire desfăşurată în sala de şedinţe a consiliului local. E treaba dumnealor că, în plimbarea prin Pas, nu le-a venit ideea să solicite să li se alăture şi vreo câţiva căbănuţari. Nu toţi, normal, 80 de ani de la explozia de la mina Jieţ III - Lonea 6 morţi 6 văduve 15 orfani dar trei, patru, cinci tot se O lecţie de viaţă şi de…

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 141 9 decembrie 2011 4 pagini

Decembrie 1931 - decembrie 2011

jurnalism Majoritatea sindicatelor minerilor din Valea Jiului, ocupate în 2011 mai mult cu o sterilă şi, prin urmare, epuizantă luptă pentru putere, îşi uită parcă pe zi ce trece rolul activ pe care trebuie să-l joace în conservarea tradiţiilor miniere şi în evocarea momentelor tragice în care, de-a lungul istoriei exploatării huilei, au pierit în condiţii dramatice ortaci de-ai lor.

Această uitare a comunităţii a stat la baza scrierii cărţii-document Ultimul şut, un demers publicistic de pionierat în istoriografia României, din care am publicat până în prezent două volume (primul - Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946, al doilea - I.M. Livezeni. 29 noiembrie 1980. File din dosarul unei explozii), altul fiind pregătire. În Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946, volum apărut datorită provocării

lansate de dl. Daniel Surulescu, la acea vreme director general al CNH, am amintit de subiectul de azi al Prăvăliei cu istorii: explozia de la mina III Jieţ întâmplată în 1931. În fapt, am reprodus atunci o relatare a tragediei publicată în Minerul. Cum nu am abandonat ideea realizării unui memorial al victimelor mineritului, am continuat cercetarea asupra nenorocirilor din minerit. Şi astfel am descoperit un ciclu de reportaje dedicate acestei tragedii întâmplate în urmă cu 80 de ani, dar şi alte relatări ale accidentelor întâmplate la minele din Lonea.

M-a frapat faptul că explozia s-a produs chiar la o zi după sărbătoarea Sfintei Mari Mucenice Varvara, protectoarea minerilor, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 5 spre 6 decembrie 1931. Atunci, au murit la mina Jieţ III 6 ortaci, iar „19 au fost salvaţi ca prin minune”. În urma lor, victimele au lăsat 6 văduve şi 15 copii orfani.

Dincolo de subiectul dramatic tratat, ciclul de reportaje din Dimineaţa, dedicat tragediei din 1931,

impresionează şi astăzi prin debordantul talent jurnalistic. Reporterul Cuţana (foarte probabil pseudonimul lui Petre Braica, corespondentul în Valea Jiului al ziarelor Dimineaţa şi Adevărul) dă dovadă din plin de acurateţe, expresivitate, ştiinţă a frazării, deplină înţelegere a subiectului tratat (fiind vorba de chestiuni tehnice, un subiect dificil pentru un jurnalist obişnuit).

Toate aceste atribute ziaristice au fost etalate, să nu uităm, într-o epocă în care jurnalistul nu avea la îndemână reportofonul, aparatul digital, internetul, telefonul mobil şi… Legea accesului la informaţiile publice. După 80 de ani, putem considera acest set de materiale publicistice ca pe o lecţie de jurnalism. Dar câţi lucrători din presa locală dezorientată, devitalizată, agramată, subjugată, şablonardă, fără proiecte majore (excepţie făcând, bineînţeles, Ziarul Văii Jiului…) mai au nevoie de modele jurnalistice, de un recurs la istoria presei locale, la cultură?! O întrebare, desigur, retorică…

Marian BOBOC

Cum s-a produs catastrofa minieră de la Lonea Explozia gazului metan Prăbuşirea galeriilor Înmormântarea victimelor De la trimisul nostru special LONEA, 11. - Întreaga Vale a Jiului este încă sub covârşitoarea impresie a catastrofei miniere întâmplată la minele statului - actualmente comercializate - de la Lonea.

De la 1922 - când s-a produs catastrofa de la Lupeni - nu s-a mai înregistrat o nenorocire de proporţiile celei de azi.

Numărul orfanilor rămaşi de pe urma maiştrilor şi muncitorilor căzuţi victime ale acestei nenorociri este mare.

Durerea văduvelor rămase fără un sprijin, în timpurile acestea vitrege, este de nedescris.

Deşi numărul morţilor este mai redus ca în 1922, cauzele care au provocat această grozavă nenorocire sunt aidoma cu cele care au dezlănţuit dezastrul de la Lupeni.

Relatările telefonice ale corespondentului nostru local, singurul care a dat la timp faptul, au avut darul să cuprindă într-un rezumat grăbit primele şi cele mai exacte detalii ale groaznicei drame din fundul minelor.

Din amănuntele culese la faţa locului de noi şi din cele ce ni s-au împărtăşit de cei iniţiaţi, ar reieşi că principalele cauze ale ultimei catastrofe din Valea Jiului n-ar fi numai cazuri fortuite inerente muncii prestată în mine, ci şi alte cauze, învăluite până acum în cel mai deplin mister.

De aceste cauze ne vom ocupa în reportagiul viitor. Acum vom înfăţişa în ordine cronologică împrejurările detailate ale catastrofei, de un interes palpitant şi cu totul necunoscute marelui public.

Schimbul de noapte La orele 10 seara, schimbul de noapte îşi luase în primire serviciul în mina „Jieţ”, a uzinei a III-a, de la minele societăţii „Lonea”.

Grupa Ereczei Carol, al căruia „şut” începea la acea oră, se găsea împărţită în diferite puncte de lucru ale minei. Grupa înaintase 260 metri în interiorul galeriei de la orizontul 150, din cauză că de la ultimul strat de cărbuni, dăduse de „falii de stâncă”.

Echipa condusă de Kiş Nicolae terminase, pe la orele 12, ultima evacuare a blocurilor de piatră, lăsate de echipa precedentă, spre a continua lucrul de perforare a galeriei 150, spre noul strat de cărbune. Din această echipă făceau parte minerii Sacsi Mihăilă şi Bolog Iosif.

Celelalte echipe aveau misiuni diferite în galeriile orizontului 150 şi 120.

Cu un sfert de oră înainte de explozie, care s-a produs la 12,15 noaptea, după cum reiese şi din ancheta organelor oficiale, echipa lui Kiş Nicolae s-a retras cu 20 metri de la punctul de lucru, spre locul unde se afla lada cu instrumente, ca să ia aparatul de perforat, pentru a se continua lucrul în galerie. Ca de obicei, minerii aveau cu ei lămpile respective, care, se ştie, să servesc nu numai la iluminat, ci şi la examinarea cantităţii de gaze ce conţine mina.

Kiş Nicolae şi-a aprins lampa pe vatra galeriei, iar lămpile lui Söcsi şi Bolog au fost agăţate de armătura de lemn a pereţilor, la o înălţime de 30 cm de la vatră. Galeria are o înălţime de circa 2 metri, iar gazul metan, fiind uşor, stă în strat, deasupra. Numai când se află o prea mare îngrămădire de gaze, prin condensatoare, gazul se lasă până la jumătate de metru.

Minerii pot constata prin lămpile lor ce cantitate de gaze prezintă mina. Până la două procente nu este pericol de aprindere. Peste aceste procente, pericolul subsistă totdeauna şi lucrul trebuie să înceteze, spre a se face lucrări de aerisire şi de evacuare a gazelor, prin ventilatoare puternice şi multe la număr.

Cu un sfert de ceas înainte de producerea dezastrului, muncitorii au controlat cu lămpile lor cantitatea gazului aflat în mină, dar probabil că nu au găsit nimic alarmant, de vreme ce şi-au continuat în linişte lucrul. Îngrămădirea gazului poate însă să survină în câteva minute şi în proporţii menite să dezlănţuie o catastrofă.

Lămpile, fiind aşezate pe vatră sau în imediata ei

apropiere, n-au stârnit atenţia minerilor şi în felul acesta ei nu au fost preveniţi de nenorocirea care-i pândea. Într-o singură clipă, gazul metan s-a aprins şi explozia care a urmat a fost catastrofală. Cum s-a aprins metanul? Aceasta rămâne o chestiune care, după cum ne declară şi cei de la direcţia minelor Lonea, nu va putea fi niciodată elucidată. Ştiinţificeşte este stabilit că gazul metan se aprinde numai direct de la o flacără. Este, deci, cert că în fundul minelor s-a produs această explozie, dar nimeni nu poate şti cine a produs-o. În momentul când s-a produs explozia, galeriile cu armătură s-au prăbuşit. Muncitorii din echipa lui Kiş Nicolae au fost toţi ucişi. Apoi flăcările le-au carbonizat corpurile.

Doi maeştri carbonizaţi Fatalitatea a făcut ca, în momentul exploziei, maestrul minier Indrei Francisc şi maestrul artificier Mogoşan Petre să se îndrepte spre punctul de muncă al echipei lui Kiş, spre a face inspecţia lucrărilor efectuate. (continuare în pagina II)

Petre Braica - corespondentul Dimineţii în Valea Jiului

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

În judeţul Hunedoara,

În luna noiembrie - 10.988 de şomeri Ultimele date prezentate de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (A.J.O.F.M.) Hunedoara indică faptul că, faţă de luna octombrie a acestui an, rata şomajului în judeţ a scăzut cu 0,15 puncte procentuale, atingând la sfârşitul lunii noiembrie nivelul de 5,64 la sută.

Raportându-ne la rata şomajului înregistrată la finele lunii noiembrie 2010, scăderea este cu 2,62 la sută. În cursul lunii noiembrie, în evidenţele A.J.O.F.M. Hunedoara au fost înregistraţi 2.231 de şomeri, dintre care 407 provin din disponibilizări curente de personal. La finele lunii noiembrie, numărul total al

S-AR PUTEA TRANSFORMA ÎN GRĂDINIŢE Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală analizează posibilitatea transformării unora dintre vechile sedii ale ANAF în spaţii cu destinaţie socială.

Este vorba de sediile rămase libere în urma procesului de reorganizare a instituţiei.

Ministerul Turismului se gândeşte că cel mai potrivit pentru aceste sedii ar fi realizarea grădiniţelor. O comisie va inspecta cele 141 de sedii din ţară rămase libere,

PRIMA NINSOARE, ÎNTÂIUL POLEI În Petroşani a dat ieri prima ninsoare din noul sezon hibernal. Şi primul polei.

Miercuri seara asfaltul era ud. Peste noapte, temperaturile au coborât, iar dimineaţa, când traficul s-a înteţit, poleiul a pus şoferii în dificultate.

După ora 6 dimineaţa, muncitorii primăriei se apucaseră de măturat trotuarele. Însă străzile nu erau curăţate deloc. Pe drumurile naţionale, cele care fac intrarea în Petroşani, încă de câteva zile se aruncă cu material antiderapant din cauza poleiului.

Ieri dimineaţă, însă, maşinile s-au mişcat destul de des. Se curăţa doar la ieşirea din Petroşani înspre Haţeg. În-

SUPLIMENTĂRI DE LA FINANŢE Instituţia Prefectului a comunicat ieri că Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara a anunţat public că a fost suplimentat nivelul maxim al cheltuielilor de personal al unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul nostru.

Astfel, a fost aprobată suplimentarea la unităţile administrativ-teritoriale în sumă totală de 10.000.000 lei pentru finanţarea cheltuielilor de personal aferent bugetului centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2011. Rectificarea a fost realizată la solicitarea unităţilor administrativ-teritoriale şi ca urmare a analizelor efectuate la execuţiile bugetare ale cheltu-

www.zvj.ro

şomerilor din judeţul Hunedoara era de 10.988, din care 5.848 şomeri indemnizaţi şi 5.140 şomeri neindemnizaţi. Din numărul total de 5.140 şomeri neindemnizaţi, la un număr de 2.774 de persoane pentru a investiga dacă acestea se pot transforma în centre sociale sau grădiniţe.

Vor fi identificate acele clădiri a căror destinaţie va putea fi transformată, în funcţie de caracteristicile constructive şi necesităţile locale, în spaţii care să răspundă nevoilor stringente de la nivelul infrastructurii sociale. Procesul de inventariere şi expertizare a acestor spaţii este estimat să dureze până la sfârşitul anului. Ministerul va căuta, apoi, soluţiile tehnice şi financiare pentru transformarea lor în acele tipuri de obiective de care comunităţile locale respective au cea mai mare nevoie.

Alina PIPAN spre amiază şoselele nu mai erau alunecoase deloc, însă viscolul şi fulguiala nu s-au potolit până spre seară. Vestea bună este că ninge şi la munte. În weekend, dacă precipitaţiile sub formă de nea se menţin, s-ar putea să vedem primii schiori pe pârtii.

Alina PIPAN

ielilor de personal. „Reuşim ca prin această rectificare să asigurăm finanţarea salariilor din unităţile administrativ-teritoriale până la sfârşitul anului în curs. Solicit din partea unităţilor administrativ-teritoriale responsabilitate maximă în utilizarea acestor fonduri suplimentare care au o destinaţie clar stabilită”, a declarat prefectul judeţului Hunedoara, Dezsi Attila.

Mihaela PETROŞAN

Bani buni în Valea Jiului Lupeni: 350.000 lei Petroşani: 2.377.000 lei Vulcan: 320.000 lei Aninoasa: 165.000 lei Petrila: 500.000 lei

s-au eliberat adeverinţe, fiind beneficiari de prevederile Legii nr. 416 / 2001, privind venitul minim garantat. În acelaşi timp, în decursul lunii trecute, din evidenţele A.J.O.F.M. Hunedoara au ieşit un număr de 2.521 de persoane. În cursul lunii noiembrie, un număr de 1.226 de persoane au reuşit să se încadreze în muncă, din care 368 persoane pe durată determinată, iar 858 persoane, pe durată nedeterminată.

Mihaela PETROŞAN

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

Întotdeauna,

Proştii te trag înapoi Repede de tot s-a mişcat cine trebuie după apariţia articolului cu băncile noi din staţia de autobuz de lângă fosta cantină-restaurant din Vulcan. Bănci pe care o echipă de proşti le-a plantat la câţiva centimetri în faţa celor vechi.

modul în care au fost risipite băncile cele noi, el nu are vreo vină. Pentru că, să fim serioşi, nu era să meargă primarul în urma bostanilor ălora, ca să vadă cum îşi fac treaba.

Mi-a ajuns la urechi că, în Primăria municipiului Vulcan, s-a râs într-o veselie pe marginea subiectului din acest articol. S-a râs pe înfundate, desigur, fiindcă şeful mare era negru de supărare. Mă gândesc că, probabil, a avut alte motive. Fiindcă, în chestiunea cu

Vina, pentru că cineva trebuie găsit un vinovat, le aparţine funcţionarilor din primărie care ar fi trebuit să observe din prima nebuneala aceasta. Cineva ar fi trebuit s-o vadă încă din faza de recepţie. Fiindcă, de ce să n-o spunem, primăria are o grămadă de băgători de seamă, plătiţi din bani publici, care, se vede treaba, mai mult o freacă, decât să-şi îndeplinească, aşa cum e de aşteptat, îndatoririle de serviciu.

Aşa că meritul pentru îndreptarea grabnică a acestei situaţii de tot râsul i se datorează primarului Gheorghe Ile. Căruia, acum c-a văzut că-i văd şi părţile bune, i-aş da gratuit un sfat: să fie mai atent cum şi pe cine ascultă şi să se debaraseze urgent de proşti. Nu doar pentru că se ia, cât mai ales fiindcă aceştia îl trag înapoi!

Gheorghe OLTEANU

Pasul Vâlcan a intrat în colimatorul Ministerului Turismului (urmare din pagina 1) "Ne interesează să ştim numărul de turişti cazaţi pe sezon, l-a completat una dintre doamne, şi dorim ca Pasul Vâlcan să devină o staţiune turistică aflată în concurenţă cu Staţiunea Straja ... Acum am venit doar noi, dar, data viitoare, vom fi aici pe nepregătite şi însoţiţi de Garda Financiară şi de Poliţia Economică".

Normal că a fost adus în discuţie şi controversatul Plan de Urbanism Zonal al Pasului Vâlcan, executat de către ing. Gheorghe Roman, proiectantul de curte al Primăriei municipiului Vulcan. Proiectant în care, fără nicio excepţie, toţi cei care au vorbit au tras din toate poziţii. Motivul este unul întemeiat: acest proiect are ca scop distrugerea a tot ce mai este bun la ora actuală în Pas. "Este un atentat la adresa florei montane", a avertizat doamna Rodica Flaidăr. Domnul Şoni

www.zvj.ro

Gustare: - aspic tradiţional - rulouri somon fumè cu brânză dulce - icre de somon pe pat de lămâie - evantai din piept de raţă fumè - roşii cherry umplute cu piept de gâscă - salată de bouef - ruladă piept curcan - ruladă mozaic de porc - gustare tradiţională de porc - doboş fantezie Din împărăţia apelor: - ruladă de şalău cu somon şi buchet de legume Festin de nou an: - vânat a la „MELINDA’’ - cartofi gratinaţi - mozaic de murături asortate Băuturi: - whisky - palincă de casă - vişinată de casă - vinul casei - bere - şampanie - băuturi răcoritoare - cafea Tombolă; Muzică; Surprize.

TOTUL LA PREŢUL DE 150 LEI/PERSOANĂ

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum!

0732.832.824

Surprinzător pentru cei din minister - pentru că e posibil ca, înainte cu o zi, în discuţia purtată cu Alexandru Kantor, preşedintele Asociaţiei Pasul Vâlcan, şi cu primarul Gheorghe Ile acesta din urmă să-i fi descris în culori mai închise pe cei din Pas, proprietarii de cabane au fost foarte deschişi la propunerile dumnealor. Fiindcă şi căbănuţarii au acelaşi ţel: să facă din Pasul Vâlcan o staţiune turistică apreciată şi profitabilă şi în care cei care închiriază spaţii de cazare să lucreze legal. Numai că - iar aspectul acesta li s-a ascuns cu bună ştiinţă ministeriabililor - aşa cum răspicat a spus doamna Rodica Flaidăr, "până acum Primăria municipiului Vulcan nu a investit un leuţ în Pasul Vâlcan". Tot ce s-a făcut în munte s-a executat pe banii asociaţiei. Singura grijă a primăriei a fost aceea de a le lua taxe şi impozite.

MENIU REVELION 2012 VILA MELINDA

Hotel Palace Petroşani

Vas, care, de parte, este cel mai bun cunoscător al Pasului Vâlcan, nu s-a sfiit să-i spună verde-n faţă proiectantului un adevăr nerostit de careva până atunci.

Acela că, fiind în graţiile primarului, şi-a permis ca, prin construcţia celor şapte cabane ale sale (voi reveni cu problema asta, fiindcă este foarte interesantă!) amplasate exact peste conducta de gaz, să taie vechea pârtie de schi. La fel de vehement a fost pensionarul Albert Farcaş. Dumnealui a atenţionat că, dacă acest PUZ ar fi pus în aplicare, Pasul Vâlcan ar lua-o pe urmele Strajei. Unde cabanele sunt aproape lipite una de alta. Or, nu asta trebuie să avem în vedere, a fost de părere dumnealui. Punct de vedere cu care au fost de acord şi cei trei din minister.

Rămâne, însă, de văzut cum se va termina cu acest PUZ, pus în discuţie publică şi al căror unici apărători au fost domnul ing. Gheorghe Roma şi soţia sa. Problema PUZ-ului din

Pas este una sensibilă, iar acest aspect sper să fi fost reţinut de delegaţia bucureşteană şi transmis ca atare doamnei ministru Elena Gabriela Udrea. Accentuez pe acest lucru, pentru că oamenii au observat cum, la sfârşit, după ce lumea ieşea din sală, ing.

Gheorghe Roman încerca, persuasiv, să-şi impună punctul lui de vedere celor trei din minister.

Vă veţi fi întrebat cum de, până acum, nu am amintit dacă, în sală, a fost sau nu primarul Gheorghe Ile. Nu a fost. Am auzit, ulterior, că, miercuri, ar fi fost răcit cobză şi ar fi plecat mai devreme din primărie. Au fost prezente, în schimb, două funcţionare din Primăria municipiului Vulcan. Una de la Mediu şi cealaltă de la Comerţ. Acesteia din urmă fiind îndrumaţi să i se adreseze toţi căbănuţarii care au de gând să se autorizeze. În ce priveşte PUZ-ul din Pasul Vâlcan, povestea continuă, iar subsemnatul va reveni negreşit cu un alt articol pe tema aceasta.

angajează coafeză şi cosmeticiană - cu experienţă şi recepţioneră.

Relaţii la telefon 0751.199101.

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

Gimnasta Amelia Racea pare favorită la titlul de sportiva hunedoreană a anului 2011

Topul sportivilor pe 2011, abia la anul Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Hunedoara (DJST) vor finaliza întocmirea topului celor mai buni sportivi hunedoreni ai anului 2011 abia în luna ianuarie 2012.

Tot atunci, în a doua jumătate a lunii, va avea loc şi tradiţionala festivitate de premiere a performerilor, „Gala Sportului Hunedorean”. Gimnasta Amelia Racea pare favorită la titlul de sportiva hunedoreană a anului 2011.

celor mai buni sportivi ai anului va fi făcut public doar în luna ianuarie 2012 şi nu la finalul anului, cum se întâmpla în alţi ani sau cum se întâmplă în alte judeţe. „S-au făcut adrese către cluburile din judeţ în care li s-au solicitat să raporteze rezultatele pe care sportivii lor le-au obţinut în întrecerile interne şi internaţionale în 2011 în vederea întocmiri clasamentelor celor mai buni sportivi ai anului. Am stabilit ca dată limită pentru trimiterea rezultatelor ziua de 15 ianuarie 2012. Rezultatele raportate de cluburi vor fi verificate pe site-urile federaţiilor şi pe cel al Agenţiei Naţionale a Sportului şi Tineretului. Ierarhiile se vor întocmi doar după aceste verificări. Festivitatea de premiere a sportivilor va avea loc în a doua jumătate a lunii ianuarie”, a afirmat Marieta Ilcu-Răileanu, directorul DJST Hunedoara. Ca de obicei, şi pentru acest an se vor întocmi clasamente separate pentru sporturi olimpice şi sporturi neolimpice.

„Arsă” în mai mulţi ani cu rezultate false sau umflate ori cu „calcule greşite”, DJST Hunedoara a decis să lucreze cu un plus de meticulozitate la întocmirea ierarhiei celor mai buni sportivi ai anului. Drept dovadă, pentru topul anului 2011, data limită a raportării rezultatelor a fost mutată în ianuarie 2012, iar întocmirea clasamentului va avea loc abia după verificări riguroase.

Din cauza acestor manevre, clasamentul

Tot gimnastica-i favorită la „aur” La fel ca în mulţi alţi ani, şi în 2011 tot reprezentantele gimnasticii par favorite la primele locuri în topul celor mai buni sportivi hunedoreni, deşi rezultatele sunt mai puţin strălucitoare ca altădată. Favorită la titlul de sportiva anului la sporturi olimpice pare a fi Amelia Racea, de la CNS CSS „Cetate” Deva. Racea este medaliată

cu bronz la individual compus la Campionatul European de la Berlin, s-a clasat pe locul patru cu echipa României şi a ocupat locul cinci în finala de la bârnă la Campionatele Mondiale de Tokyo, având şi multe titluri naţionale pe plan intern. „Cele mai bune rezultate ale clubului nostru s-au obţinut la gimnastică artistică, gimnastică aerobică şi la atletism. La gimnastică artistică, Racea are un bronz la europene şi

Handbalistele din Petroşani, lidere la junioare Echipa de handbal fete – junioare III (13-14 ani) a Clubului Sportiv Şcolar Hunedoara a câştigat toate cele patru meciuri jucate în cadrul celui de-al treilea turneu al seriei J a Campionatului Naţional.

CSŞ Hunedoara a învins, scor 25 la 20 (la pauză 15-7), pe CSŞ Petroşani, lidera seriei. A fost primul succes pentru hunedorence în cele trei confruntări cu fetele din Valea Jiului. Primele două confruntări au fost adjudecate de CSŞ Petroşani, care s-a impus cu 19-18 (la Nădlac) şi scor 19-16 (la Deva). În ultima confruntare dintre hunedorence, CSŞ Petroşani a învins, scor

www.zvj.ro

clasări bune în finale la Mondiale. La gimnastică aerobică, Delia Lăcătaru a obţinut o medalie de argint la Campionatul European de la Bucureşti. La atletism, tripusaltista Andreea Todereanu are o clasare pe locul patru la Campionatul European de Junioare din Estonia. Cred că toate trei se vor regăsi în topul celor mai buni sportivi ai anului”, a spus Adrian Liga, directorul CNS CSS „Cetate” Deva.

22-9 (14-8), pe SCM Deva. După ultimul turneu al anului, situaţia în seria J arată astfel: locul 1, CSŞ Petroşani cu 22 de puncte; locul 2, CSŞ Hunedoara cu 20 de puncte şi locul 3, CSŞ Dr. Tr. Severin cu 10 puncte. Locul 4 este ocupat de SCM Deva, cu 8 puncte, care la Hunedoara a învins, scor 29-18, doar pe codaşa Victoria Nădlac, care nu are niciun punct. La finalul campionatului regulat, echipele clasate pe primele două locuri se califică la turneul semifinal. Următorul turneu, al IV-lea, care va include etapele XVI – XX, se va disputa în februarie 2012, la Petroşani.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

Meci de MMA în cadrul Galei K1 de la Petroşani Pe lângă cele 10 meciuri prevăzute în program va avea loc şi un meci de MMA, arte marţiale mixte. „Vor participa doi sportivi din cadrul Federaţiei Române de Kempo, care vor face o adevărată demonstraţie, în acest sens. Sunt nespus de mulţumit pentru că la Petroşani va avea loc o astfel de gală pentru că interesul meu este acela de a promova noi talente, dar şi de a promova şi mai mult această mişcare sportivă”, a declarat promotorul galei, Claudiu Scarlet, zis Charlie.

Evenimentul va fi găzduit la Casa de Cultură din Petroşani pe data de 18 decembrie, iar iubitorii acestui sport vor avea ocazia să-i vadă la lucru pe unii dintre cei mai buni luptători din România care îşi vor măsura forţele cu cei mai tari sportivi din lotul Serbiei. Nu vor lipsi timişoreanul

Adi Mitu, uricăneanul Alin Boroghină, dar şi marii campioni Ciprian Sora sau Cătălin Moroşanu, care vor veni cu sportivii lor. „Vor veni cei mai buni sportivi din Serbia, care nu au fost la Timişoara. Şi-au dat seama că suntem puternici în acest sport aşa că nu ne vor mai subestima. Vor fi 10 meciuri la care vor lua parte 20 de sportivi”, a declarat Alin Fălcuşan, antrenorul lui Alin Boroghină.

Alin Boroghină din Uricani, antrenor Alin Fălcuşan, şi Eduard Hariga, antrenor Ionuţ Lascău, din Petroşani vor fi reprezentanţii Văii Jiului la această gală.

Vor participa sportivi de la cluburile: Academia Ciprian Sora Bucureşti, Pantera Petroşani, Hard Steel Hunedoara, Millenium Fight Club Uricani, Knock Down Timişoara, Club Dragon Târgu Jiu, Scorpions Iaşi, Gladiators Gym Deva, Power

Antrenament la balon Lotul echipei CFR Simeria (locul 3 în Liga a III-a, seria 5) a efectuat o şedinţă de pregătire pe terenurile sintetice acoperite cu balon presostatic de la Baza Sportivă „RealSport” din Deva. Atmosfera a fost una relaxată, jucătorii fiind puşi pe glume, în special la adresa unui jucător care s-a transferat recent la rivala

FC Hunedoara. Fotbaliştii feroviari vor intra în vacanţă la finalul acestei săptămâni. Pe de altă parte, antrenorul Marius Opric s-a arătat interesat de trei jucători din echipele de juniori de la RealSport Deva, pe care-i consideră de perspectivă şi doreşte să-i transfere la gruparea feroviară.

Şi luptătorii se ţin tare la CSŞ Petroşani Luptătorii lui Răducu Gheorghe de la CSŞ Petroşani au obţinut şase clasări pe podium la cea de-a IX-a ediţie a „Cupei Hercules”, competiţie rezervată copiilor cu vârsta de 13-14 ani, ce a avut loc la Herculane.

Cele mai bune rezultate au fost realizate de Ionuţ Borbely (categoria 47 kilograme)

şi Dănuţ Feraru (categoria 59 de kilograme), care au câştigat toate luptele.

Altfel, Geandani Neacşu (cat. 47 kg), Ana Maria Vasile (cat. 52 kg) şi Bianca Covaci (cat. 57 kg) s-au clasat pe locul 2, iar Gabriela Salomia (cat. 57 kg) s-a clasat pe locul 3.

Cartaş a marcat la Mondiale Handbalista Carmen Cartaş, de la Cetate Deva, a înscris primul său gol la un Campionat Mondial în partida dintre România şi Cuba, de la turneul final din Brazilia, câştigată de tricolore cu scorul de 33-27 (20-14). Golghetera echipei devene a intrat pe teren în minutul 25 al primei reprize, la scorul de 16-12 pentru România, şi a jucat până în minutul 30, când a şi stabilit scorul la pauză (20-14) cu o aruncare de la şold. Marcatoarele României în partida cu Cuba au fost: Vărzaru 5, Farcău 5, Chirilă 5, Băbeanu 5, Elisei 3, Chintoan 2, Fiera 2, Curea 2, Tivadar 2, Amariei 1 şi Cartaş 1.

www.zvj.ro

Gim Craiova, Fight Club MVM Dej, Tai Shin To Bucureşti, Fight Club Arad, Giony Fight Drobeta Turnu Severin, dar şi alte cluburi.

Printre partenerii media se află Ziarul Văii Jiului, Kapital TV şi Kapital FM. Biletele pentru eveniment se vor găsi la Casa de Cultură şi vor fi puse la vânzare în ziua galei, de la ora 14:00. Preţul biletului este unul pe buzunarul tuturor: 25 de lei.

Promotorul galei este Claudiu Scarlet.

PE PODIUM LA POPICE Echipa Inter Petrila ocupă locul trei (din şase) la finalul turului Diviziei Naţionale, fiind la patru puncte distanţă de liderul CFR Cluj. Performanţa echipei antrenate de Marcel Dobrică, campioană naţională acum două ediţii, este una peste aşteptări, având în vedere remanierea substanţială a lotului şi problemele financiare cu care se confruntă. „Ţinând cont că am jucat aproape numai cu juniori şi cadeţi rezultatele pot fi considerate foarte bune. În plus, toţi jucătorii tineri din echipă au renunţat la indemnizaţia lunară de 300 de lei, acceptând ca din bugetul sărac al clubului să fie achitate numai cheltuielile de deplasare pentru participarea la competiţii”, a spus antrenorul Marcel Dobrică.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

Conferinţă de presă cu „aromă” de monolog şi cu iz de campanie electorală,

Mircea Ioan Moloţ a avut ieri întâlnire cu presa din Vale după mai bine de şase ani!

Din 2005, toamna…

La începutul conferinţei de presă, Mircea Ioan Moloţ a recunoscut că din 2005, toamna, n-a mai ţinut o conferinţă de presă la Petroşani. Scuza că domniei sale i s-au răstălmăcit cuvintele de către cei din presă şi atunci a considerat că e mai bine să nu mai stea de vorbă cu presa din Petroşani şi din Vale, decât în anumite ocazii, la diverse acţiuni, deci un fel de silenzio stampa fotbalistic, credem că nu prea ţine. „N-am făcut conferinţă la Petroşani, pentru că mi se răstălmăceau vorbele, eu spuneam una şi în presă se scria altceva. Atunci am preferat să merg eu la oricare televiziune m-a invitat şi să audă lumea exact din gura mea ce vreau să spun, indiferent dacă era bine sau rău”. Măi, să fie…

„Vă spun sincer, tovarăşul Gligor este motivul conferinţei de presă de azi” Mircea Ioan Moloţ a amintit cele 45 de obiective care au fost abordate de către consiliul judeţean în mandatul acesta. De fapt, a recunoscut că vorbeşte de aceste obiective din cauza pedelistului Gligor, răspunzând în acest mod atacurilor repetate ale acestuia în legătură cu aşa-zisele „firme de casă” şi cu cele ale ginerelui dumnealui, care au câştigat licitaţiile la aceste ample lucrări. „Dar cine m-a determinat să fac acest lucru este domnul, pardon, tovarăşul preşedinte Gligor. Care într-o conferinţă de presă m-a acuzat de tot felul de lucruri şi îmi cerea să spun public, sau să-i răspund public la acuzaţiile aduse de domnia sa.

Asta şi fac acum, am venit chiar însoţit şi de materiale scrise, care se găsesc şi pe site-ul consiliului judeţean, fiind vorba de absolut toate investiţiile din ultimii trei ani (…). E vorba de 46 de obiective, care au fost abordate de către consiliul judeţean, cu zeci de firme. Normal că n-au putut să câştige decât 46, chiar dacă unele se repetau. Vă spun cu toată responsabilitatea că toate aceste firme care au câştigat licitaţiile sunt firme de casă ale consiliului judeţean. Care au câştigat licitaţii numai de pe locul întâi. O să vedeţi în materialele pe care vi le pun la dispoziţie că au fost respinse firme şi care aveau preţuri mici, dar şi care aveau preţuri mari, deci ca neconforme, fiindcă nu aveau dosarul ca lumea. Şi oamenii care lucrează în CJ la serviciul achiziţii publice n-au făcut rabat de la nimic, nici la preţul mic, nici la preţul mare. Acolo unde n-au avut dosarul complet au eliminat firmele respective (…). Sigur o să mă

întrebaţi de firmele PNL-ului sau de firmele ginerelui meu, acum pot să spun că-i ginerele meu, că din 30 iulie s-a căsătorit cu fiica mea. O să vedeţi şi dumneavoastră că a participat la mai multe licitaţii, pe unele le-a câştigat, pe altele le-a pierdut, în funcţie de valoarea care a oferit-o. O să vedeţi că a fost un mare scandal, şi am fost la DNA şi îi mulţumesc unei doamne ziariste, căreia totdeauna îi uit numele, care scria în defuncta Gazetă a Văii Jiului câţi bani am încasat. Este vorba de Anamaria Nedelcoff. Am fost la DNA pentru articolul pe care l-a scris în ziar, nu s-a documentat şi îmi rezerv dreptul de a o da în tribunal. Chiar nu accept nimănui să mă împroaşte cu noroi, dacă nu sunt vinovat. Sunt vinovat, nicio problemă. Dar când spui că s-au luat miliarde la lucrări care nici nu sunt făcute, sau că toate le-a luat ginerele, sau când spui de acele refugii montane că au fost în valoare estimativă de 2.561.344 lei şi o să vedeţi de fapt cu cât s-au câştigat ele, nu-i în regulă. Repet, indiferent de ce concluzie trageţi, vă spun că dacă toate firmele care au preţuri şi câştigă licitaţiile şi au şi lucrări de calitate, atunci sunt firme de casă ale Consiliului Judeţean Hunedoara (…)”.

Mircea Moloţ - mulţumit de fondurile atrase şi de investiţiile CJ „Ce mă bucură mai mult este că marea majoritate a acestor firme este din judeţul Hunedoara, iar banii atraşi de noi s-au întors în judeţul Hunedoara. Nu mi-a fost frică de ce am făcut în cei şapte ani, nu-mi este ruşine şi fiindcă eram acuzat că am cheltuit banii consiliului judeţean, dezvoltându-mi filialele PNL-ului şi că am prădat banii iresponsabil datorită prostului management pe care îl are consiliul judeţean, vin şi spun: normal, eu cel mai prost manager, acuzat că am păpat banii publici, vreau să vă informez că valoarea estimată în deviz supusă procedurii de atribuire, fără TVA, a fost de 422.152.923,64 lei, la toate aceste 46 de lucrări! Valoarea contractelor încheiate, în urma licitaţiilor, a fost de 289.358.210,75 lei. Deci, peste 140 de milioane lei noi diferenţă între devize şi valoare câştigată. Asta e marea durere a adversarilor mei politici că s-au câştigat cu preţuri foarte mici, la nivelul suportabilităţii firmelor respective, şi am putut cu banii pe care i-am avut să-mi extind numărul de focare de investiţii în judeţul Hunedoara. De aceea, pot spune de sute de kilometri de drum asfaltaţi, sute de kilometri de apă şi canal, de sute

de biserici din judeţ modernizate, de sute de cămine culturale - la nivelul judeţului sunt vreo 460, la peste 200 s-au făcut lucrări cu bani ai consiliului judeţean, şcoli.

Cred că nu există localitate în judeţul Hunedoara şi nu mi-e ruşine s-o spun şi nici să mă duc în orice localitate a judeţului Hunedoara - unde să nu fi făcut ceva, sau unde să nu-mi fi lăsat amprenta pe vreo lucrare. Am dezvoltat zone unde nimeni nu a pus accent pe ele. Şi-mi aduc aminte când eram în alianţă cu PD-ul, în Alianţa DA, cât scandal a fost pentru emisia aia de obligaţiuni, marea majoritate vroiam s-o canalizăm spre drumul care duce la Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei. Am avut atunci un show cu cei de la PD, m-au întrebat atunci câte voturi câştigăm făcând acest lucru acolo? A trebuit să renunţ, că nu aveam majoritate, eram în alianţă, am renunţat şi am făcut numai infrastructură la acel drum, poduri, podeţe, zidul de sprijin pe tot traseul, urmând ca drumul să fie asfaltat ulterior. Ăsta este un exemplu. Sau să vorbesc de Merişorul din Vale, sau de drumul de la Lunca Cernii, care uneşte cu Caraş-Severin cea mai mare investiţie rutieră pe care o are judeţul Hunedoara câştigată din fonduri europene? (...). Dacă aş lua judeţul de la Uricani şi să facem o tură, ca să vedem investiţiile pe care le-am făcut, pot spune că am chiar cu ce mă lăuda. În Valea Jiului, îmi aduc aminte când am preluat consiliul judeţean, drumul de la Straja era pe macadam, pe piatră. Şi am întrebat: Mă, sunteţi nebuni, drum de munte să-l faci cu piatră? Şi am alocat fonduri să-l facem cu asfalt. Sigur, nu i-am dat ultimul strat, dar este una acest drum acum şi ce a fost? Imaginaţi-vă ce ar fi fost să-l fi lăsat de pământ. Pasul Vâlcan, drumul, atât cât este.

Parângul, la fel, atât cât este. Merişorul, la fel, atât cât este, îl vom termina anul viitor, deja suntem în vârful dealului, urmează să coborâm la Vulcan. Vă rog să va duceţi pe aceste trasee dacă nu mă credeţi. Coborâm din Valea Jiului şi avem două drumuri pe care le-am modernizat: intrarea în Munţii Retezat, de la Râul Mare şi Râuşorul. Două staţiuni frumoase, Râuşorul cel puţin a luat o amploare extraordinară, dar înainte, ca şi zonă, te duceai acolo cu tractorul. Venind mai jos, de la Haţeg, ştiţi bine că am unit DN66 cu DN7, pe vreo 30 de kilometri, primul tronson din fonduri europene. Continuăm cu Măgura, Orăştie, cu drumul construit acum, mergem mai departe la Sarmizegetusa, unde eu prima dată când am mers acolo m-am dus călare, fiindcă nu putea trece

maşină pe-acolo. Trecem mai departe, de la Călan, dincolo, în zona Orăştiei, cu Ocolişul MicCosteşti, drum din nou asfaltat (…)”.

Oficialul liberal a mai vorbit de drumurile de la Săcărâmb („cea mai ozonificată zonă din Europa”), de la Balşa din Ţara Zarandului, precum şi de lacul de apă de la Feredeie şi de drumul de-acolo sau de drumul de la Pădureni, cei 45 de kilometri asfaltaţi pe fonduri europene.

A atras într-un final atenţia că CJ Hunedoara este pe locul I pe judeţe la încheiere de contracte de lucrări pe fonduri europene, cu 160 de milioane de euro. Judeţul Hunedoara se află pe locul 11 în România tot la acest capitol, vorbindu-ne şi de cele două mari proiecte de canalizare şi extindere reţea de apă, cel de 120 milioane pe fonduri ISPA, din judeţ, zona Deva-Hunedoara-Orăştie şi de cel de 40 de milioane de euro al Apa Serv-ului.

Atac dur şi ironic la PDL Săgeţile politice au urmat când Mircea Ioan Moloţ a amintit de bugetul pe anul 2012, amintindu-i domnului Gligor şi pedeliştilor că bugetul judeţului este afectat cu 150 de miliarde de lei vechi, deşi era prezentat unul bun de pedelişti.

Ironia maximă a fost lăsată mai spre final: „PDL-ul s-a ţinut de cuvânt la multe capitole pentru populaţie. A zis că ne taie salariile cu 25%, s-a ţinut de cuvânt. A zis că micşorează pensiile şi ele se impozitează, s-au ţinut de cuvânt. A zis că dă un milion de oameni afară, s-a ţinut de cuvânt. A zis că va da bani la disponibilizaţi ca să plece afară din sistemul minier, vedeţi bine cum le-au dat banii, noroc cu cel care conduce Compania şi care nu mă interesează de la ce partid este, dar care a făcut eforturi şi le-a dat oamenilor prima tranşă (…)”.

Finalul discursului a fost unul politic: „PDL-ul are darul de a promite, dar de a nu face apoi ce-a zis oamenilor. Am ajuns la concluzia, răsfoind ziarele dimineaţa, că PDL-ul nu face altceva decât promite şi intoxică cu comunitate de presă”, menţionând mai apoi că nu a văzut, de exemplu, ca vreun spital din judeţ să fie modernizat de guvern, amintind şi de situaţia grea din învăţământ şi de bugetul slab al acestuia, mult sub nivelul european.

Corneliu BRAN

Ieri, la şedinţa de îndată a Consiliului Local Petroşani

Au fost votate 4 proiecte de hotărâre Joi după-amiaza, începând cu orele 15:00, a avut loc o şedinţă de îndată a Consiliului Local Petroşani. Pe ordinea de zi au figurat patru puncte, toate aprobate în unanimitate.

Primul punct al şedinţei a avut în dezbatere un proiect cu scop evident social. Proiectul de hotărâre privind modificarea articolului 2 al HCL nr.289 din 2011 nu a făcut altceva decât să despartă în două suma aprobată la o şedinţă anterioară, vorbim de suma de 150.350 lei, necesară pentru achiziţionarea de pachete de Crăciun. Astfel, suma de 71.950 lei va fi alocată din bugetul local de la Capitolul „Cultură, recreere şi religie”, iar diferenţa de 78.400 lei din capitolul bugetar „Asigurare şi asistenţă socială”. Având în vedere că o parte dintre aceste pachete vor fi

www.zvj.ro

acordate persoanelor care beneficiază de venitul minim garantat, sau persoanelor înscrise la cantina socială, copiilor din Casa Pollicino şi copiilor cu diferite probleme de sănătate sau sociale, celor aflaţi în evidenţa Serviciului de Asistenţă Socială Petroşani, iar cealaltă parte de pachete vor fi acordate elevilor din cadrul instituţiilor de învăţământ şi colindătorilor, consilierii au fost de acord cu iniţiativa primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, urmând ca apoi cele două servicii din cadrul primăriei, conduse de Cristina Mraz şi Elisabeta Wersanski, să se ocupe în mod direct de distribuirea pachetelor. La acest punct consilierul PSD Doina Popescu n-a uitat să atragă atenţia executivului, şi în mod special primarului Ridzi, că până la urmă s-au găsit bani de pachete, făcând referire la şedinţa de acum două luni când consilierul propunea

suma de 1 miliard pentru haine şi rechizite şcolare.

La punctul doi de pe ordinea de zi a existat un proiect referitor la o rectificare de buget.

E vorba de introducerea în bugetul local a sumei de 500.000 de lei, bani proveniţi de la guvern din fondul de rezervă bugetară, în vederea susţinerii sistemului de furnizare a energiei termice pentru populaţie. În baza unui referat întocmit de Clubul Sportiv Municipal Petroşani, prin care se solicita rectificarea bugetului pe anul 2011 prin majorarea acestuia cu sumele depuse cu titlu de contribuţie din partea părinţilor sportivilor de la acest club, s-au introdus în buget şi cei cinci mii de lei.

Punctul trei a avut pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind „aprobarea Acordului de parteneriat între Grădiniţa P.P. Nr.3 Petroşani

şi municipiul Petroşani, pentru promovarea proiectului Învaţă să dăruieşti, prin programul M.E.C.T. Strategia Naţională de Acţiune Comunitară”. De la bugetul local, primăria va contribui la acest parteneriat cu suma de 1.500 lei, din care se vor achiziţiona materiale necesare realizării unor activităţi artistico-plastice, la care vor participa 50 de copii, dar şi transportul unor voluntari la diverse centre cu persoane cu nevoi speciale, pentru a le fi adusă acestora bucurie, mai ales acum în prag de sărbători.

Ultimul punct a vizat „aprobarea repartizării către Asociaţia Schi Turism Montan Pro Parâng a spaţiului în suprafaţă de 13 metri pătraţi, situat în strada Constructorul la nr. 2 – parter”. Proiect aprobat în unanimitate de consilieri, ca şi toate celelalte de mai sus.

Corneliu BRAN

CMYK

TEATRU 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

Teatrul Dramatic ,,Ion D. Sîrbu” Petroşani, în faţa unei noi premiere:

,,Audiţie cu public” Sâmbătă 10 decembrie Orele 18:00 Regia artistică - Gelu Badea Scenografia - Vioara Bara Actorii despre piesă:

Radu. Cine te recomandă? „Vocea şi talentul?”.

Teodora ŢENEA: Ideea spectacolului „Audiţie cu public” m-a încântat foarte tare, în primul rând pentru că este un spectacol care dă un răspuns spectatorului de rând la întrebarea „Cum se desfăşoară o audiţie la facultatea de teatru?” sau „Cum se desfăşoară un concurs de angajare într-un teatru profesionist?”.Acum aveţi răspunsul. Vă aşteptăm la spectacol să treceţi prin emoţiile audiţiei odată cu noi.

Ştefan Valentin MOTROC: Textul ales pentru premiera spectacolului „Audiţie cu public” este unul de suflet pentru mine: „Rânduieli” de Marin Sorescu. Este, poate, unul din cele mai reprezentative texte din zona Olteniei. El redă toată patima şi focul ce arde în oamenii vechi, oamenii ce au cunoscut vremurile de mult trecute.

Crearea personajului a venit în urma unui studiu asupra casei bunicilor, a vieţii simple şi pline de natural.

Mirela GĂMAN: Personajul din „Audiţie cu public” este o femeie ce îşi etalează viaţă de cuplu (care nu va mai fi niciodată una ca între Romeo şi Julieta). Autorul Mihai Ignat etalează penibilul masculinităţii şi feminităţii în interacţiune care în acelaşi timp doare dar stârneşte şi râsul.

Răzvan EPURE: În spectacolul „Audiţie cu public” puteţi vedea cum se face o admitere într-un teatru. Mă bucur că am putut lucra cu domnul Gelu Badea care a avut o idee regizorală foarte originală pentru acest spectacol şi pentru faptul că am avut şi noi, actorii, libertate maximă de exprimare. Vă aşteptăm la teatru.

Anca Maria GHIŢĂ: Personajul meu din „Audiţie cu public” este o tânără plină de speranţă care se prezintă la acest concurs pentru a reuşi. Textul pe care l-am ales este un colaj din W. Shakespeare şi „Bine, mamă, da’ ăştia povestesc în actul 2 ce se-ntâmplă-n actul 1” de Matei Vişniec.

Dragoş ANDRONIE: Fiind în postura unui proaspăt absolvent al şcolii de teatru, situaţia-i simplă; două texte luate atent, un cântecel, bunăvoinţa unui director de teatru şi puţin curaj. Luminile stau însă altfel. Te aştept la spectacolul „Audiţie cu public” pentru a simţi emoţia fiecărui tânăr actor aflat în faţa acelei comisii care-i poate hotărî viaţa artistică.

Radu TUDOR: Cărţile pe faţă. Vă invit să aruncaţi o privire în culisele unui început de drum. Nu avem timp să stăm prea mult de vorbă. Numele? Tudor; Prenumele?

Petrişor DIAMANTU: „Audiţie cu public” - o idee de spectacol ce ne-a propus-o regizorul Gelu Badea, o idee ce

www.zvj.ro

a renăscut în mine emoţiile propriei mele audiţii ca şi concurs de angajare în acest teatru în care performez cu mândrie acum. Am răspuns cu o deosebită plăcere propunerii pentru a vă face şi pe voi, spectatorii, părtaşi la emoţiile unei audiţii. Vă aşteptăm cu drag la teatru să ne susţineţi.

Vă aşteptăm cu mare drag la teatru, în data de 10.12.2011, orele 18:00, să vizionaţi piesa „AUDIŢIE CU PUBLIC”.

Suntem convinşi că veţi veni, pentru că noi, artiştii, existăm doar pentru ca dumneavoastră vă aflaţi în sala de spectacol!

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

Pentru copiii cu dizabilităţi din Vale,

O sală de kinetoterapie ultramodernă La Centrul de zi Casa Pollicino din Petroşani a fost inaugurată ieri o sală ultramodernă de kinetoterapie destinată persoanelor cu dizabilităţi. Investiţia pentru realizarea sălii a fost strânsă din donaţiile Fundaţiei Enel Cuore, care a oferit Casei Pollicino 75.000 de euro.

O şansă la recuperare Cu aceştia bani Casa Pollicino a pus la punct o sală de kinetoterapie. În Valea Jiului nu există la ora actuală aparatura şi condiţiile necesare gimnasticii de recuperare la standardele pe care le găsim aici.

Spitalul de Urgenţă Petroşani are o secţie de recuperare destinată pacienţilor care-şi revin în urma dobândirii unui handicap fizic, dar aparatura folosită acolo este depăşită. „Noi în spital nu avem asemenea aparatură pentru exerciţiile de recuperare. Şi în puţine spitale există astfel de

aparatură. Este un avantaj major pentru bolnavii din Petroşani, şi nu numai, mai ales pentru cei mici”, spunea primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, vădit impresionat de iniţiativa Casei Pollicino şi de interesul pentru îngrijirea copiilor cu dizabilităţi.

Enrico Collarin a explicat faptul că serviciile pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi sunt complete. În primul rând, bolnavii sunt preluaţi de-acasă cu un microbuz special destinat transportului

persoanelor cu dizabilităţi cu o capacitate de 9 locuri, platformă posterioară şi treaptă laterală. Acesta a fost achiziţionat tot din banii donaţi de Enel Cuore. Persoanele suferinde sunt aduse cu microbuzul pentru şedinţele terapeutice la Casa Pollicino. Aici vor lucra cu personal specializat. Personalul medical al Spitalului de Urgenţă din Petroşani va veni aici pentru a lucra cu copiii. Sunt primite la şedinţe de recuperare şi persoanele cu dizabilităţi care nu sunt înscrise în cadrul programului Casei Pollicino. Sala de recuperare are o intrare destinată adulţilor şi una pentru copiii din centru. Între aparatele medicale care funcţionează aici se află şi o bandă de alergat, o bicicletă medicală, un stepper, o masă pentru exerciţii.

www.zvj.ro

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Fundaţia Enel Cuore Aparţine grupului Enel şi a fost înfiinţată în anul 2003 cu scopul de a da viaţă iniţiativelor de solidaritate socială. Până în prezent, Enel Cuore a donat circa 40 de milioane de euro şi a realizat 431 de proiecte în Italia şi în străinătate.

Alina PIPAN

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

Donici, cuib de-nţelepciune Prevăzut pentru luna octombrie, Festivalul Naţional de Epigramă şi Fabulă Donici, cuib de-nţelepciune nu s-a putut desfăşura, din motive de ordin financiar.

Organizatorii (acad. Mihai Cimpoi - preşedintele Uniunilor de Creaţie din Republica Moldova, Gheorghe Bâlici - directorul festivalului şi Ion Diviza, preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Republica Moldova) s-au străduit ca şi ediţia de anul acesta – a VII-a – să se desfăşoare, chiar dacă nu cu atât de mult fast, ca până acum. Astfel, în zilele de 1618 decembrie, Chişinău va fi capitala umorului românesc.

La concursul de epigramă, temele au fost „Sfârşitul (g)lumii la români” şi „Îi slut la Prut”, iar la fabulă nu a existat o temă impusă. Pentru cititorii Ziarului Văii Jiului, am pregătit o selecţie din epigramele şi fabulele premiate.

În timp ce eu... Da-mi bat degeaba gura, Aşa că, marş! Să nu-ţi mai văd figura! ...

Atunci măgarul, cred, de mintea-mi storc, Rosti spre bou: - Ba văd că tu eşti porc, Fiindcă foarte repede te-nfurii Şi la mânie proferezi injurii Precum se vede. Faptul nu e nou, Dar eu am să-ţi arăt că nu sunt bou! ... Şi tot aşa, jucându-şi propriul rol, Dădură invectivele ocol. .................................................

Povestea asta simplă şi banală Ascunde-un tâlc şi naşte o morală: “Mai cad şi dobitoacele-n capcane, Atribuindu-şi însuşiri... umane!”

Laurenţiu Ghiţă, Bucureşti (Menţiune) Fabula taurului îndrăgostit În Castilia toridă, Într-un ranch întins, imens, Sta un taur de corridă, În adevăratul sens.

Alături de Ion Diviza şi Gheorghe Bâlici

Eugen Albu, Cluj-Napoca (Premiul I)

Vasile Plăcintă, Galaţi (Menţiune)

Apocalipsei

Dimensiuni

Nu ştie nimeni de-o să fii, Dar faptu-n sine nu-mi displace: Ne vei scăpa de datorii Şi mă-ndoiesc de vom mai face…

Comportamentul uneori În lumea asta mă consumă: Prefer să stau, de glumitori, La depărtarea… de o glumă.

Birocraţia la ea acasă

Emil Ianuş, Horodnic de Sus, Suceava (Menţiune)

Când au vrut să treacă Prutul Orbul, surdul şi cu slutul, Le-au cerut iubiţii fraţi Viză de handicapaţi.

Glumeţului din Răsărit

Vasile Larco, Iaşi (Premiul II)

Nu ştiu ca tu, năvălitorul, Să porţi în mâini şi sceptrul glumii, Dar ştiu că unde-ai pus piciorul A început… sfârşitul lumii!

Asigurare privind umorul românesc

Grigore Marian Dobreanu, Târgu Jiu (Menţiune)

Repet o vorbă din bătrâni, Pe cei ce nu mă cred, adu-mi-i: Sfârşitul glumii la români, Va fi chiar la sfârşitul lumii!

Sfârşitul lumii

Trecere supravegheată La Prut, observă fiecare, Nu sunt controalele sumare: Pe moldoveni îi vămuiesc De orice spirit românesc.

Florian Abel, Valea Măcrişului (Ialomiţa, Premiul III) 2012 – finish?

I-a apucat pe toţi răstălmăcitul Străvechiului hrisov – mayaşul mit; Dar eu nu cred să va veni sfârşitul, Atât de pesimist am devenit!

Risc În Prut scăldatul e un ţel Cam avântat; dau veste vouă Că e riscant să-noţi prin el: Te taie graniţa în două.

www.zvj.ro

Întreaga lume s-o sfârşi, Ca pradă disperării hâde, Când n-or munci chinezii şi Niciun român nu va mai râde.

Ionuţ-Daniel Ţucă, Medgidia (Menţiune) Românului de peste Prut Citind prezentul şi trecutul, Tu, frate drag, te lămureşte Că ne desparte numai Prutul, Dar contrabanda ne uneşte.

Vasile Vajoga, Iaşi (Premiul III) Fabulă inversată Aprins, în urma unei vechi dispute, Când fu-mproşcat cu vrute şi nevrute, Un bou, ce rumega lângă-un hambar, L-a “porcăit” pe-un porc: - Eşti un măgar, Şi ştii de ce? Fiindcă-ntreaga viaţă Te-ai îndopat şi te-ai băgat în faţă,

O magnifică fiinţă, Ce-a luptat adeseori, Posedând pe conştiinţă Zeci şi zeci de matadori. Şade azi, privind pe stradă, Printre frunze de copaci, Deplasându-se,-o cireadă, De încântătoare vaci.

Toate l-au vrăjit de-a dreptul, Ce mai mers şi ce mai trup!

Mai c-ar deveni adeptul Unui mic amor în grup!

Una-i mai deosebită, Şi ieşită din tipic, A mai primă clasă vită, Despre uger... nu mai zic!

Dragostea e declanşată Şi-i atât de mare-n el, C-ar sări pe ea îndată, Să conceapă un viţel. Însă vraja nu durează, Timpul curge foarte crud, Ceata se îndepărtează Pe un drum mergând spre sud. Şi, când după trei uluce Şi iubita a cotit, Rupe gardul şi se duce, După ea, îndrăgostit!

N-a văzut, vai, din păcate, (Evident, de-atât amor), Un panou, ce vrea s-arate Drumul către abator.

Astfel, din nefericire, S-a întors acest atlet, La pachet, cu-a lui iubire, Dar, sub formă de cotlet.

Iar morala pare fadă, Şi nimic n-aduce nou: De te iei după cireadă, Eşti, automat, un bou!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

10 IMOBILIARE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena GARSONIERE 1. Gars. confort sporit, Piaţa Petroşani, zonă foarte liniştită, mobilată şi utilată complet, geamuri termopan, baia amenajată, parchet laminat, bine întreţinută, izolată termic, preţ 17.000 euro.

2. Gars. confort sporit, Unirii, etaj 3, amenajări, centrală termică, geamuri termopan, bucătărie mare, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, foarte bine întreţinută, bloc cărămidă, preţ 60.000 lei neg.

3. Gars. mobilată, Aeroport, etaj 1/4, suprafaţă mare, standard, bine întreţinută, preţ 30.000 lei.

4. Gars. Petroşani Nord, zona ENEL - Comisariat, etaj 3/4, mobilată şi utilată, la stradă, balcon şi geam bucătărie termopan, foarte bine întreţinută, preţ 50.000 lei neg.

5. Gars. G.V.Milea, etaj 1/4, standard, poziţionată la soare, zonă liniştită, preţ 13.000 euro neg.

6. Gars. confort 1, Petroşani Nord, G.V.Milea, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, izolată termic, parchet laminat, baia amenajată, instalaţii schimbate, preţ 55.000 lei neg.

7. Gars. Petroşani Nord, C.Mille, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri multiple, pereţi izolaţi, geamuri termopan, preţ 60.000 lei neg.

8. Gars. zona Dacia, mobilată, standard, bine întreţinută, coloană apă separată, balcon închis, preţ 37.000 lei neg.

9. Gars. zona Dragalina, mobilată şi utilată, 2 focuri gaz, bine întreţinută, preţ 55.000 lei neg.

10. Gars. confort sporit, Aeroport, etaj 3/4, îmbunătăţiri, bucătărie mare, convector gaz, baia amenajată, gresie şi faianţă, parchet laminat, geamuri termopan, poziţionată pe mijloc, preţ 40.000 lei neg.

11. Gars. confort sporit, Piaţa Petroşani, suprafaţă mare, geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, zonă foarte liniştită, preţ 45.000 lei.

12. Gars. confort 1, strada Minei, geamuri termopan, izolată termic, uşă metal, parchet laminat, poziţionată la soare, preţ 28.000 lei neg.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 2/3, poziţionat pe mijloc, standard, balcon şi boxa, bine întreţinut, preţ 20.000 euro neg.

2. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, balcon închis, poziţionat la stradă si la soare, gaz, bine întreţinut, preţ 60.000 lei.

3. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg..

4. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut, preţ 65.000 lei.neg 5. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg.

6. Ap. 2 cam., zona centrală Petroşani, bloc BCA, scară curată, etaj 3/4, bine întreţinut, centrală termică, parchet laminat, parchet în camere, baia cu gresie şi faianţă.

7. Ap. 2 cam., Constructorul, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu ap. 3-4 cam., plus diferenţa discutabilă, preţ 100.000 lei neg.

8. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, hol pătrat, geamuri, uşi şi balcon închis termopan, centrală termică, instalaţii schimbate, gresie şi faianţă, parchet laminat, preţ 100.000 lei neg.

9. Ap. 2 cam., zona primărie, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri, cabinete medicale, geamuri termopan, uşă metal, standard, preţ 27.000 euro neg.

10. Ap. 2 cam., Independenţei, etaj 4, decomandat, zonă foarte liniştită, standard, bine întreţinut, parţial izolat termic, preţ 70.000 lei neg.

11. Ap. 2 cam., Unirii, semidecomandat, etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut, preţ 16.000 euro.

12. Ap. 2 cam., confort sporit, Lupeni, zona centrală, suprafaţă 108 mp, cu scară interioară, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, bloc cărămidă, centrală termică, geamuri termopan, mobilat şi utilat, preţ 150.000 lei neg 13. Ap. 2 cam. (modificat-3 cam.), Lupeni, zona centrală, bloc cărămidă, etaj 2/4, mobilat şi utilat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, balcon mare (27 mp), preţ 100.000 lei neg.

14. Ap. 2 cam., zonă foarte liniştită - Parâng, etaj 2/4, mobilat şi utilat, geamuri termopan, izolat termic, bine întreţinut, preţ 85.000 lei neg.

15. Ap. 2 cam. Aeroport blocurile noi- zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri - la cheie, parter înalt, preţ 20.000 euro.

16. Ap. 2 cam., Lupeni, T.Vladimirescu, parter, geamuri termopan, uşă metal, instalaţie gaz, gresie şi faianţă, bine întreţinut, preţ 7000 euro.

17. Ap. 2 cam., zona ACR, etaj 3/4, decomandat, izolat termic, centrală termică, geamuri termopan, parchet, gresie şi faianţă, bine întreţinut/ schimb cu ap. 3 cam., zona Petroşani Nord, cu diferenţa discutabilă, preţ 95.000 lei neg.

18. Vând/ schimb/ ap. 4 cam., ap. 2 cam., Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, totul impecabil, preţ neg.

19. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, decomandat, mobilat şi utilat, centrală termică, balcon închis, izolat termic, preţ 55.000 lei.

20. Ap. 2 cam., zona Independenţei-Viitorului, parter, decomandat, mobilat şi utilat complet, convector gaz, bine întreţinut, preţ 50.000 lei.

21. Ap. 2 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, amenajări, bucătărie modificată, 2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 80.000 lei.

22. Ap. 2 cam., Independenţei, decomandat, zonă deosebită, etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri, preţ 20.000 euro.

23. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4, mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pe mijloc, 2 focuri gaz, preţ 22.000 euro.

24. Ap. 2 cam., Uricani, parţial mobilat, decomandat, etaj 3/4 - Muncii, amenajări, geamuri termopan, 2 balcoane - 1 închis în termopan, centrală termică, parchet laminat, poziţionat la soare, preţ 40.000 lei.

25. Ap. 2 cam., Dimitrov-schimb cu garsonieră plus diferenţa discutabilă, zonă foarte liniştită, etaj 2, geamuri termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei.

www.zvj.ro

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Ap. 3 cam., Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, băi amenajate, instalaţii schimbate, mobilat complet, vedere Bulevard şi în spate, preţ 45.000 euro.

2. Ap. 3 cam. Dimitrov, etaj 1/4, geamuri termopan, centrală termică, suprafaţă mare, zona liniştită, preţ 45.000 euro.

3. Ap. 3 cam., Dimitrov, etaj 2, bine întreţinut, preţ 150.000 lei.

4. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, la stradă, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, geamuri si balcoane termopan, centrală termică, etaj 2/4 / schimb cu ap. 2 cam. sau garsonieră cu diferenţa discutabilă, preţ 160.000 lei neg..

5. Ap. 3 cam., zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la soare, amenajări şi modificări, curat, luminos, geamuri termopan, pardoseala si pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie si hol, preţ 90.000 lei.

6. Ap. 3 cam., Parâng, zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică, mobilat, bine întreţinut, preţ 80.000 lei neg.

7. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri si amenajări interioare, poziţionat la soare, bine întreţinut, instalaţii schimbate (eventual mobilat), preţ 28.000 euro neg..

8. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte călduros, centrală termică proprie, balcon închis-beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100.000 lei.

9. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, bloc BCA, etaj 1/4, privire pe Bulevard, standard, balcon mare, bine întreţinut, preţ 35.000 euro neg.

10. Ap. 3 cam, Aeroport, blocurile noi, geamuri termopan, centrală termică, 2 balcoane, hol mărit / schimb cu ap. 2 cam. zona centrală Petroşani, sau vânzare 90.000 lei.

11. Ap. 3 cam., Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc preţ neg.).

12. Ap. 3 cam., zona Mignon (transformat din 2 cam.), suprafaţă mare, centrală termică, geamuri duble cu tâmplărie lemn, poziţionat la soare, preţ 30.000 euro neg.

13. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, 2 balcoane, instalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei .

14. Ap. 3 cam. şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani, la stradă, vad comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 150.000 lei.

15. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ideală - panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 băi, 2 balcoane, preţ 30.000 euro.

16. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, etaj 1/4, poziţionat la soare, standard, mobilat, 2 focuri gaz, preţ 27.000 euro neg.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Ap. 4 cam. şi spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 35.000 euro neg.

2. Ap. 4 cam., modificat-suprafaţă mare, Petroşani Nord Bulevard, bloc BCA,etaj 3/4, poziţionat la soare, parţial mobilat , 2 băi amenajate, foarte călduros, preţ 38.000 euro.

3. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri, bucătărie mobilată, centrală termică, geamuri si 1 balcon închis in termopan, parchet, instalaţii schimbate, foarte bine întreţinut, preţ 43.000 euro neg.

4. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150.000 lei neg. sau schimb cu ap. 2 cam. + diferenţa discutabilă.

5. Ap. 4 cam., zona Hermes-Bulevard, bloc BCA, 3 balcoane, bine întreţinut, panoramă, gaz, mici modificări, foarte călduros, preţ 33.000 euro.

6. Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gresie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150.000 lei neg./ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.

7. Ap. 4 cam., Petroşani Nord, suprafaţă mare, et.1/4, multiple modificări si amenajări interioare, geamuri şi balcoane închise în termopan, parchet melaminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 46.000 euro neg.

8. Ap. 4 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 1/4, suprafaţă 120 mp, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 boxe, preţ neg.

9. Ap. 4 cam., zona Petroşani Nord, geamuri termopan, 2 băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz, parchet melaminat, gresie faianţă, uşă metal, 2 balcoane, uşi de interior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI 1. Teren zona centrală - Piscului - 3000 mp + casă veche, cameră, mansardă, baie, cămară (necesită renovare), zonă foarte liniştită, panoramă, utilităţi, livadă pomi fructiferi, preţ 35.000 euro neg.

2. Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată, zona pitorească Lupeni, 1800 mp, drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case, case vacanţă, acces auto, utilităţi, preţ 14.000 euro neg.

3. Teren zona Rusu, 500 mp, la stradă, utilităţi, acces uşor, preţ 30.000 euro.

4. Teren intravilan - Maleia, 6000 mp, drept, acces auto, acteieşire din indiviziune, curent, apă, preţ 25 euro/mp.

5. Teren intravilan - 1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi, drept, posibil construcţii case, asigurare, acces auto, preţ 8 euro/mp neg.

6. Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi multiple, curent in apropiere, acces auto, preţ 2 euro/mp neg.

7. Teren intravilan 4000 mp, la şosea - Nucşoara, Valea Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case, pensiuni, preţ 10 euro/mp 8. Teren la intrarea în Petroşani - zona Dărăneşti-Peştera Bolii, posibilităţi multiple-construcţii case, case vacanţă, pensiuni, suprafaţă 2300 mp, apă curgătoare, o parte drept, o parte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare, apă, curent, acte ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.

9. Teren intravilan, zona Maleia, 2500 mp, posibil construcţii

case, case vacanţă, curent, apă, preţ 25 euro/mp neg.

10. Teren intravilan, 2800 mp, drept, zona Dărăneşti Peştera Bolii (la 10 minute distanţă de centrul oraşului), zonă pitorească şi foarte liniştită, pretabil construcţii case, case vacanţă, apă, curent, acces auto, preţ 25.000 euro.

11. Teren Vulcan, 500 mp, intravilan, pentru construcţii case, utilităţi, canalizare, acces auto, preţ 7500 euro 12. Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto, zona pitoreasca, drept, apă curgătoare, pretabil construcţii case, case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg. sau 6500 mp - 6 euro/mp neg.

CASE DE VACAN ˆ 1. Casă vacanţă pt familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona căsuţei din poveşti P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj - cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp - posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

2. Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Buţii, la drum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie + lemn, 6 cam., 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată, grătar, 600 mp teren, preţ 160.000 lei.

3. Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţă construită 100 mp, P+E, la parter living si bucătărie, scară interioară, la etaj 2 dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ 42.000 euro.

4. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006, la parter-living, 2 cam., 2 băi, bucătărie, la mansardă-3 cam. matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi, 2 băi, living, terasă, mobilată şi utilată, preţ 110.000 euro neg.

5. Casă vacanţă, Parâng, construcţie noua, zona pârtiilor - teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră + baie, et.

- 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ 130.000 euro neg.

6. Case de vacanţă, în Straja, prima cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, construcţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, cea de-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.

7. Casă de vacanţă în staţiunea Straja, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul 2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

8. Casă vacanţă în zona Rusu, P+1+M, la cheie, mobilată şi utilată complet, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, acces auto, preţ 250.000 euro.

SPA II COMERCIALE 1. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit, în zona ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 cam., bucătărie, baie, hol, gaz, centrală termică, preţ 90.000 euro neg.

2. Spaţiu comercial amenajat, Petroşani Nord, suprafaţă 170 mp (eventual compartimentat),grupuri sanitare, acces auto, la stradă, pretabil activităţi comerciale, depozite, sedii firme, cabinete pentru vânzare sau închiriere.

3. Ap. 4 cam. şi spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri preţ 35.000 euro neg.

4. Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi-zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 10.000 euro.

5. Ap. 3 cam. şi spaţiu comercial la parter de bloc, Aeroport, blocurile noi, la şosea, posibilităţi multiple, centrală termică (2 intrări) - ieşire exterioară, geamuri termopan, 2 băi, gresie şi faianţă, preţ 20.000 euro neg. sau chirie 200 euro/lună.

6. Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent, posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc., preţ 100.000 lei sau 200 euro/lună.

7. Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preţ 25.000 euro.

8. Spaţiu comercial, Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc, pretabil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie, grup sanitar, scară exterioară, preţ 25.000 euro sau 250 euro/lună.

9. Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto, suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate – aprox.

4000 mp, preţ neg.

10. Spaţiu comercial amenajat, pentru închiriere, Petroşani Nord, la stradă, acces auto, parcare, vad comercial, pos. multiple, firme, cabinete, supraf. 15 mp, preţ 300 euro/lună neg.

11. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală - M. Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10 m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit, pretabil activităţi diverse, preţ 55.000 euro neg.

CASE 1. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit, în zonă ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 cam., bucătărie, baie, hol, gaz, centrală termică, preţ 90.000 euro neg.

2. Vilă zona Maleia, mobilată şi utilată, construcţie nouă, din cărămidă, suprafaţă construită 350 mp, 120 mp amprenta sol, parter-living, hol, bucătărie, baie, etaj-3 dormitoare, baie, mansardă nefinisată, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid, fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125.000 euro neg.

3. Casă zona centrală, Petroşani Nord, construcţie nouă, mobilată şi utilată complet, totul nou, impecabil, multiple amenajări interioare, parter- living, bucătărie, baie, debara, scară interioară- la etaj-3 dormitoare, baie, dresing, balcon mare, curte amenajată, acces auto, garaj, preţ neg.

4. Vând / schimb cu ap. 2 cam. Petroşani Nord, cu diferenţa discutabilă - casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living, bucătărie, 2 cam., 2 băi, scară interioară, la etaj- 2 cam., baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto, preţ 110.000 euro neg..

5. Casă zonă retrasă şi liniştită, Petroşani Nord, 2 cam., bucătărie, bucătărie vara, pivniţă, 500 mp teren, livadă, panoramă, preţ 25.000 euro neg.

6. Casă zona colonie formată din 2 corpuri - 3 cam., bucătărie, baie + 3 cam., bucătărie, baie, garaj, curte 80 mp, anexe, acces auto, centrală termică pe combustibil solid, amenajări interioare preţ 55.000 euro neg 7. Casă la intrarea în Vulcan, zonă liniştită, 3 cam., living, baie, hol, bucătărie vară cu cameră, baie, anexe, acces auto, 3000 mp grădină şi livadă, acte, ieşire indiviziune, amenajări interioare, preţ 65.000 euro neg.

8. Casă Petroşani, zonă liniştită, la stradă, suprafaţă construită 66 mp, din cărămidă, 2 cam., bucătărie, baie, hol, garaj, bucătărie vară, anexe, amenajări şi îmbunătăţiri, izolată termic, 650 mp teren drept - curte şi grădină, pomi fructiferi, preţ 55.000 euro - 2 rate.

5. Casă liniştită Petroşani, P+M, acces auto, 2 intrări, 800 mp teren, 7 cam., bucătărie la demisol, mansarda amenajată (un ap. separat), garaj, centrală termică combustibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţigla schimbată, acces auto 2 străzi, preţ neg.

7. Casă zona Câmpu lui Neag, cu 800 mp teren drept, din lemn - 2 cam., bucătărie, hol, cămară, beci, bucătărie de vară, anexe, geamuri şi uşi termopan, zonă pitorească şi liniştită, preţ 140.000 lei neg.

8. Casă zona Viitorului, etaj , 2 cam., bucătărie, baie, hol, curte, bine întreţinută, preţ 27.000 euro.

9. Casă Petrila, zonă liniştită, acces auto, 2 cam., bucătărie, baie, hol verandă, curte amenajată 400 mp, geamuri termopan, sobă teracotă, preţ 100.000 lei neg.

10. Casă veche cu 400 mp teren drept (posibil construcţie nouă) în zonă centrală şi liniştită Petroşani, acces auto, canalizare, utilităţi, preţ 30.000 euro neg.

11. Casă zona centrală Petroşani, P+E+M, garaj, 770 mp teren drept (curte şi grădină), acces auto, gaz, canalizare, curent 380 V, geamuri, termopan, centrală termică, balcon (parter: cameră, bucătărie, baie, hol, cămară; scară interioară etaj-2 cam., hol, baie, debara; mansardă - cameră 20 mp;), preţ 90.000 euro sau schimb cu ap. 2 cam. zona centrală Petroşani, etaj 1-2, plus diferenţa discutabilă.

12. Casă Livadia cu 1060 mp teren, drept + 2 terenuri (2000 +2000 mp) acces auto, 3 cam., bucătărie, baie mare amenajată, instalaţii noi, boiler pe lemne, sobe teracotă, bucătărie vară, anexe, preţ 25.000 euro.

13. Casă zonă centrală şi liniştită Petroşani (compusă din 2 ap. cu 2 cam., bucătărie, baie, 2 intrări + mansardă) (casa necesită amenajări), 720 mp teren, izvor în curte, viţă de vie, pomi fructiferi, canalizare, acces auto, gaz la poartă, preţ 70.0000 euro neg. (posibil 2 rate).

14. Vilă Maleia (zonă pitorească şi liniştită), posibilităţi multiple-case locuit, case vacanţă, pensiuni-turism, acces auto, 2 garaje mari, mobilată şi utilată, suprafaţa construită 250 mp: demisol-terasă 50 mp, bucătărie, baie, cameră centrală; parter - living 70 mp, birou, baie; etaj - 90 mp, 2 dormitoare mari, baie, 2 balcoane, hol; centrală termică, 2500 mp teren, curte betonată, anexe, preţ 150.000 euro neg 15. Casă zona centrală Petroşani-Bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţă constr. 80 mp, 2 cam., bucătărie, baie, hol, boxă, pivniţă, centrală termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55.000 euro neg.

16. Casă zonă liniştită Petroşani, 2 cam., bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, preţ 180.000 lei neg. sau schimb cu ap. + diferenţa.

17. Vilă P+2, zona ultracentrală Petroşani, mobilată complet, parter - bucătărie, living, baie, scară interioară, etaj - 3 dormitoare, baie, hol, M - dormitor, living, baie, 2 terase, încălzire centrală, geamuri şi uşi termopan, instalaţii noi, totul nou, impecabil, reţea individuală apă/canal, sistem supraveghere, preţ 210.000 euro neg.

18. Casă (vilă) zona Spital Petroşani, P - 2 cam., bucătărie, baie, hol, garaj, cămară, centrală termică - combustibil solid şi gaz, scară interioară, etaj - 3 cam., baie, hol, balcon, M necompartimentată, anexe, 750 mp teren, gaz, canalizare, acces auto, preţ neg.

19. Căsuţă tip vilă - 2 cam., bucătărie, baie, hol, 100 mp curte + garsonieră (1 cameră, bucătărie, baie), zonă foarte liniştită Petroşani, îmbunătăţiri, sobe teracotă cu gaz, acces auto, preţ 80.000 lei.

20. Casă zonă liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă, 1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştită Petroşani, preţ 280.000 lei neg.

CHIRII 1. Garsonieră Petroşani Nord, mobilată şi utilată, centrală termică, bine întreţinută, bloc liniştit şi călduros, preţ 100 euro/lună + garanţie.

2. Ap. 2 cam., Unirii, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, preţ 600 lei/lună + garanţie.

3. Ap. 3 cam., zona Primărie Petroşani, parter, la stradă, pretabil locuit sau sedii firmă, amenajări şi îmbunătăţiri, parţial mobilat-disponibil ianuarie 2012, preţ 250 euro/lună + garanţie.

4. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, la stradă, posibil locuit sau sedii firme, amenajat, preţ 150 euro/lună + garanţie.

5. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, mobilat şi utilat, centrală termică, amenajări şi îmbunătăţiri, deosebit, curat, foarte bine întreţinut, preţ 300 euro/lună + garanţie.

6. Ap. 2 cam., zona Parâng - Oituz, etaj 3, mobilat, bine întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună + garanţie.

7. Gars. Unirii, zonă foarte liniştită, parter, nemobilată, amenajări interioare, centrală termică, geamuri şi uşi termopan, instalaţii noi, baia amenajată, preţ 120 euro/lună + garanţie.

8. Garsonieră Dragalina, mobilată şi utilată, bine întreţinută, preţ 100 euro/lună neg. + garanţie.

9. Casă zona ultracentrală Petroşani, la stradă, acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spatii comerciale, preţ neg.

10. Ap. 2 cam., zona centrală Petroşani Nord, utilat şi mobilat complet, deosebit, bloc călduros, la stradă, preţ 250 euro/ lună + garanţie.

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă la Băcia, 1500 mp, preţ 35.000 euro negociabil.

Relaţii la telefon 0769.723857 Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală.

Telefon 0724.853897 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

ANGAJĂRI

COMEMORĂRI

Căutăm persoană reprezentant vânzări pentru magazin Vodafone Petrila.

CV-urile se depun la magazinul Vodafone Petrila.

Informaţii la telefon 0723.112484

O rugăciune, o lumânare, o floare la comemorarea a 6 ani de când scumpul nostru soţ, tată şi bunic ILOIU VICTOR a pornit pe drumul spre eternitate.

Dumnezeu să-i vegheze liniştea şi pacea veşnică.

Soţia, copiii şi nepoata

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Preţuri fără concurenţă!

Servicii complete pentru maşina ta.

Piese ieftine noi şi second-hand. Uleiuri, consumabile, uleiuri şi aditivi metabond, produse de spălare ecologice.

Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi 0722.937928 Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Pictez camere copii.

Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

VÂNZĂRI Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând teren, Jieţ-Androneşti, în vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019

PIERDERI SOCOM Unirea SC cu sediul în Petroşani, str. N. Bălcescu, nr. 1, având CUI RO2135250, nr. Reg. Com. C20/31/2005, anunţă pierderea certificatului constatator emis de ORC Deva pentru următorul punct de lucru: - Unitatea nr. 8 din Petroşani, str. Avram Iancu, bl. 8, înscrisă la ORC Deva cu încheierea nr. 7975/07.10.2008.

Se declară nul.

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” D u m i n i c ă , 11 . 1 2 . 2 0 11 Orele 12:00 – Spectacolul „Fram, ursul polar”

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte b?tut - sana - iaurt - chefir

- ca?caval - sm nt n?

- unt - br nz?

- lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Aruncă o privire înapoi, pentru ca au rămas nerezolvate nişte treburi fără de care nu poţi trece la etapele următoare.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Rutina de zi cu zi nu te mai lasă să te gândeşti şi la altceva, eşti prins într-o activitate monotonă, pe care o faci aproape mecanic şi de care te-ai cam plictisit, dar de care deocamdată nu te poţi elibera.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) O piedică apărută pe neaşteptate te ţine încă departe de scopul pe care ţi l-ai propus şi care părea a fi foarte aproape.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Primeşti o veste oficială foarte tranşantă care îţi interzice să mergi într-o anumită direcţie.

Unde-i lege, nu-i tocmeală, ca atare trebuie să respecţi întocmai verdictul sosit.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Există o regulă impusă de cei puternici pe care te-ar tenta să o încalci, altfel nu poţi ajunge acolo unde îţi doreşti.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Eşti cam trist, ceva lipseşte sufletului tău pentru a avea motive să zâmbeşti, dar ai nevoie de compania celor dragi din familie. Ei îţi vor abate gândul de la problemele tale şi vei termina ziua cu un tonus mai bun.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Te întâlneşti cu persoane plăcute, a căror companie o preferi, pentru că te încarcă şi te tine de energie pozitivă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Dacă iubirea nu face deja parte din viaţa ta, azi ai putea avea parte de o surpriză foarte bună.

Te poţi îndrăgosti la prima vedere!

Inima ta bate mai tare la apariţia unei persoane care are un efect special asupra ta.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Eşti gata să te implici într-o acţiune solicitantă. Deşi deţii toate resursele necesare pentru a te apuca de treabă, ai totuşi emoţii extrem de puternice, pentru că nu ştii bine spre ce te îndrepţi.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Nu te grăbi să extragi concluzii fără a avea toate informaţiile necesare, pentru că se vor ivi aspecte noi pe parcurs ce pot modifica deciziile actuale.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Ai avea nevoie de un anumit document pentru a trece la etapa următoare a unei afaceri, de aceea îţi iei inima în dinţi şi baţi la biroul de care depinde acest act.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Banii îţi inspiră putere, deci, dacă ai adunat o sumă semnificativă la teşcherea, ai toate şansele să obţii ce doreşti.

CMYK

12 ACTUALITATE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Ziarul Vãii Jiului vineri, 9 decembrie 2011

Ieri, la Petroşani

Elevii Clubului Copiilor din Petrila au ieşit în stradă!

Elevii Clubului Copiilor şi Elevilor din Petrila şi cei din cadrul Organizaţiei Salvaţi Copiii au pus la punct un proiect artistic şi social.

Cercul de artă al clubului a creat felicitări de Crăciun pe care le-au expus într-o expoziţie cu vânzare ieri, la ora 16, la Jiul Shopping Center. Felicitările au fost vândute trecătorilor din Petroşani.

Preţul nu a fost unul fix. Fiecare trecător a putut dona, în schimbul unei felicitări, cât l-a lăsat inima sau… portofelul. Banii strânşi vor fi donaţi Organizaţiei Salvaţi Copii. Acţiunea a fost susţinută de Ziarul Văii Jiului.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul IV Nr. 141 9 decembrie 2011 4 pagini

Decembrie 1931 - decembrie 2011

80 de ani de la explozia de la mina Jieţ III - Lonea 6 morţi 6 văduve 15 orfani O lecţie de viaţă şi de… jurnalism Majoritatea sindicatelor minerilor din Valea Jiului, ocupate în 2011 mai mult cu o sterilă şi, prin urmare, epuizantă luptă pentru putere, îşi uită parcă pe zi ce trece rolul activ pe care trebuie să-l joace în conservarea tradiţiilor miniere şi în evocarea momentelor tragice în care, de-a lungul istoriei exploatării huilei, au pierit în condiţii dramatice ortaci de-ai lor.

Această uitare a comunităţii a stat la baza scrierii cărţii-document Ultimul şut, un demers publicistic de pionierat în istoriografia României, din care am publicat până în prezent două volume (primul - Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946, al doilea - I.M. Livezeni. 29 noiembrie 1980. File din dosarul unei explozii), altul fiind pregătire. În Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946, volum apărut datorită provocării

lansate de dl. Daniel Surulescu, la acea vreme director general al CNH, am amintit de subiectul de azi al Prăvăliei cu istorii: explozia de la mina III Jieţ întâmplată în 1931. În fapt, am reprodus atunci o relatare a tragediei publicată în Minerul. Cum nu am abandonat ideea realizării unui memorial al victimelor mineritului, am continuat cercetarea asupra nenorocirilor din minerit. Şi astfel am descoperit un ciclu de reportaje dedicate acestei tragedii întâmplate în urmă cu 80 de ani, dar şi alte relatări ale accidentelor întâmplate la minele din Lonea.

M-a frapat faptul că explozia s-a produs chiar la o zi după sărbătoarea Sfintei Mari Mucenice Varvara, protectoarea minerilor, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 5 spre 6 decembrie 1931. Atunci, au murit la mina Jieţ III 6 ortaci, iar „19 au fost salvaţi ca prin minune”. În urma lor, victimele au lăsat 6 văduve şi 15 copii orfani.

Dincolo de subiectul dramatic tratat, ciclul de reportaje din Dimineaţa, dedicat tragediei din 1931,

impresionează şi astăzi prin debordantul talent jurnalistic. Reporterul Cuţana (foarte probabil pseudonimul lui Petre Braica, corespondentul în Valea Jiului al ziarelor Dimineaţa şi Adevărul) dă dovadă din plin de acurateţe, expresivitate, ştiinţă a frazării, deplină înţelegere a subiectului tratat (fiind vorba de chestiuni tehnice, un subiect dificil pentru un jurnalist obişnuit).

Toate aceste atribute ziaristice au fost etalate, să nu uităm, într-o epocă în care jurnalistul nu avea la îndemână reportofonul, aparatul digital, internetul, telefonul mobil şi… Legea accesului la informaţiile publice. După 80 de ani, putem considera acest set de materiale publicistice ca pe o lecţie de jurnalism. Dar câţi lucrători din presa locală dezorientată, devitalizată, agramată, subjugată, şablonardă, fără proiecte majore (excepţie făcând, bineînţeles, Ziarul Văii Jiului…) mai au nevoie de modele jurnalistice, de un recurs la istoria presei locale, la cultură?! O întrebare, desigur, retorică…

Marian BOBOC

Cum s-a produs catastrofa minieră de la Lonea Explozia gazului metan Prăbuşirea galeriilor Înmormântarea victimelor De la trimisul nostru special LONEA, 11. - Întreaga Vale a Jiului este încă sub covârşitoarea impresie a catastrofei miniere întâmplată la minele statului - actualmente comercializate - de la Lonea.

De la 1922 - când s-a produs catastrofa de la Lupeni - nu s-a mai înregistrat o nenorocire de proporţiile celei de azi.

Numărul orfanilor rămaşi de pe urma maiştrilor şi muncitorilor căzuţi victime ale acestei nenorociri este mare.

Durerea văduvelor rămase fără un sprijin, în timpurile acestea vitrege, este de nedescris.

Deşi numărul morţilor este mai redus ca în 1922, cauzele care au provocat această grozavă nenorocire sunt aidoma cu cele care au dezlănţuit dezastrul de la Lupeni.

Relatările telefonice ale corespondentului nostru local, singurul care a dat la timp faptul, au avut darul să cuprindă într-un rezumat grăbit primele şi cele mai exacte detalii ale groaznicei drame din fundul minelor.

Din amănuntele culese la faţa locului de noi şi din cele ce ni s-au împărtăşit de cei iniţiaţi, ar reieşi că principalele cauze ale ultimei catastrofe din Valea Jiului n-ar fi numai cazuri fortuite inerente muncii prestată în mine, ci şi alte cauze, învăluite până acum în cel mai deplin mister.

De aceste cauze ne vom ocupa în reportagiul viitor. Acum vom înfăţişa în ordine cronologică împrejurările detailate ale catastrofei, de un interes palpitant şi cu totul necunoscute marelui public.

Schimbul de noapte La orele 10 seara, schimbul de noapte îşi luase în primire serviciul în mina „Jieţ”, a uzinei a III-a, de la minele societăţii „Lonea”.

Grupa Ereczei Carol, al căruia „şut” începea la acea oră, se găsea împărţită în diferite puncte de lucru ale minei. Grupa înaintase 260 metri în interiorul galeriei de la orizontul 150, din cauză că de la ultimul strat de cărbuni, dăduse de „falii de stâncă”.

Echipa condusă de Kiş Nicolae terminase, pe la orele 12, ultima evacuare a blocurilor de piatră, lăsate de echipa precedentă, spre a continua lucrul de perforare a galeriei 150, spre noul strat de cărbune. Din această echipă făceau parte minerii Sacsi Mihăilă şi Bolog Iosif.

Celelalte echipe aveau misiuni diferite în galeriile orizontului 150 şi 120.

Cu un sfert de oră înainte de explozie, care s-a produs la 12,15 noaptea, după cum reiese şi din ancheta organelor oficiale, echipa lui Kiş Nicolae s-a retras cu 20 metri de la punctul de lucru, spre locul unde se afla lada cu instrumente, ca să ia aparatul de perforat, pentru a se continua lucrul în galerie. Ca de obicei, minerii aveau cu ei lămpile respective, care, se ştie, să servesc nu numai la iluminat, ci şi la examinarea cantităţii de gaze ce conţine mina.

Kiş Nicolae şi-a aprins lampa pe vatra galeriei, iar lămpile lui Söcsi şi Bolog au fost agăţate de armătura de lemn a pereţilor, la o înălţime de 30 cm de la vatră. Galeria are o înălţime de circa 2 metri, iar gazul metan, fiind uşor, stă în strat, deasupra. Numai când se află o prea mare îngrămădire de gaze, prin condensatoare, gazul se lasă până la jumătate de metru.

Minerii pot constata prin lămpile lor ce cantitate de gaze prezintă mina. Până la două procente nu este pericol de aprindere. Peste aceste procente, pericolul subsistă totdeauna şi lucrul trebuie să înceteze, spre a se face lucrări de aerisire şi de evacuare a gazelor, prin ventilatoare puternice şi multe la număr.

Cu un sfert de ceas înainte de producerea dezastrului, muncitorii au controlat cu lămpile lor cantitatea gazului aflat în mină, dar probabil că nu au găsit nimic alarmant, de vreme ce şi-au continuat în linişte lucrul. Îngrămădirea gazului poate însă să survină în câteva minute şi în proporţii menite să dezlănţuie o catastrofă.

Lămpile, fiind aşezate pe vatră sau în imediata ei

apropiere, n-au stârnit atenţia minerilor şi în felul acesta ei nu au fost preveniţi de nenorocirea care-i pândea. Într-o singură clipă, gazul metan s-a aprins şi explozia care a urmat a fost catastrofală. Cum s-a aprins metanul? Aceasta rămâne o chestiune care, după cum ne declară şi cei de la direcţia minelor Lonea, nu va putea fi niciodată elucidată. Ştiinţificeşte este stabilit că gazul metan se aprinde numai direct de la o flacără. Este, deci, cert că în fundul minelor s-a produs această explozie, dar nimeni nu poate şti cine a produs-o. În momentul când s-a produs explozia, galeriile cu armătură s-au prăbuşit. Muncitorii din echipa lui Kiş Nicolae au fost toţi ucişi. Apoi flăcările le-au carbonizat corpurile.

Doi maeştri carbonizaţi Fatalitatea a făcut ca, în momentul exploziei, maestrul minier Indrei Francisc şi maestrul artificier Mogoşan Petre să se îndrepte spre punctul de muncă al echipei lui Kiş, spre a face inspecţia lucrărilor efectuate. (continuare în pagina II)

Petre Braica - corespondentul Dimineţii în Valea Jiului

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 9 decembrie 2011

(urmare din pagina I) Flăcările, care s-au propagat vertiginos în tot lungul galeriilor, i-au surprins pe cei doi maeştri la o depărtare de 80 de metri de locul unde cei trei mineri zăceau în nesimţire.

Cuprinşi de flăcări, nefericiţii maeştri au fost complet carbonizaţi.

Muzicile minerilor din Petrila şi Lonea intonează imnuri funerare, iar corul din Lupeni cântă arii rituale.

Cortegiul

Alte echipe în control În galeriile din orizontul 150 se mai aflau, după cum am arătat, alte echipe la lucru. Asemenea echipe de lucru se aflau şi în galeria 120. Flăcările se întindeau cu iuţeala fulgerului şi pe o distanţă de 206 metri au distrus tot ce au întâlnit în cale.

La punctul unde se afla prima „suflătoare”, focul, luând contact cu aerul, s-a produs a doua explozie, de o proporţie cu adevărat îngrozitoare.

Pereţii şi armătura galeriei s-au prăbuşit pe o întindere de 300 metri. După această mare explozie, flăcările şi fumul s-au împărţit, unele trecând în galeria 120 şi altele continuându-şi drumul de-a lungul galeriei 150.

Lucrătorii minieri Hajdu Francisc şi Augustin Carol, care se aflau la repararea puţului, pe ascensor, simţind zguduiturile, s-au agăţat de funiile ascensorului şi au stat astfel până ce au fost salvaţi.

Încercări de salvare Detunătura a fost auzită la o mare depărtare. Muncitorii din celelalte echipe de lucru, care se găseau în preajma minei, alarmaţi de această detunătură şi dându-şi seama că ceilalţi camarazi se află în pericol, au alergat spre locul nenorocirii, spre a da ajutoare. Au fost însă surprinşi de flăcări şi găsindu-se în pericol de a fi asfixiaţi de fumul gros care acoperea cu totul intrarea în galerii, au fost nevoiţi să se retragă.

Înmormântarea victimelor În ziua înmormântării victimelor, afluenţa în Lonea a

crescut mult. Muncitorii şi-au îmbrăcat haina de doliu.

Convoiul celor care au fost destinaţi să aducă jertfe pe altarul celei mai vitrege dintre munci era înduioşător. Văduvele şi orfanii accidentelor anterioare plâng încă o dată pe cei care au căzut şi se gândesc cu durere la cei ce vor mai cădea încă, iar invalizii războiului din mine îi întâlneşti la tot pasul.

Trenurile societăţii „Lonea” aduc din localităţile vecine masse de muncitori, care vin să participe la înmormântare. Au sosit delegaţiuni de la Lupeni, Petroşani, Petrila, muzicile minerilor, corurile societăţilor profesionale, reprezentanţii societăţilor miniere şi un imens public din împrejurimi.

Toţi aduc mănunchiuri de flori naturale sau artificiale, pe care le depun pe cele 6 sicrie. Direcţiunea societăţii „Lonea” a depus o coroană mare cu inscripţii.

S-au oficiat slujbe religioase la bisericile fiecărui cult cărora aparţin victimele, după care s-a oficiat o slujbă comună pe platoul din mijlocul coloniei muncitorilor. Sicriele sunt aşezate jos, unul lângă altul, într-o nou şi luminată înfrăţire de veci.

S-a format apoi cortegiul, icoanele, crucile şi celelalte insigne religioase, apoi muzica minerilor de la Petrila.

Au urmat în ordine: coroanele purtate pe braţe, grupul femeilor văduve şi al orfanilor muncitorilor căzuţi în fundul minerilor, corul de la Lupeni, slujbaşii de toate rangurile de la societăţile miniere, elevii şcoalei miniere, cu lămpile de minier, apoi cele 6 sicrie, purtate pe braţe de mineri. Grosul mulţimei, muzica minerilor din Lonea şi la urmă cele 6 trăsuri cu văduvele şi orfanii celor a căror înhumare s-a făcut.

Cortegiul a parcurs străzile întregei colonii, în sunetele clopotelor bisericilor din întreaga localitate.

La cimitir, alte grupe compacte de participanţi aşteaptă şi salută trecerea cortegiului, Ultimul locaş, cimitirul tuturor cultelor, este aşezat pe un teren dominant. Este un teren vast, împrejmuit, în care să poată fi cuprinşi toţi morţii din Lonea.

O groapă comună, largă, săpată la o mică depărtare de intrarea principală, este destinată să primească cele 6 victime.

S-au executat ultimele ritualuri, apoi, în timp ce muzica intona „Cântecul minerului”, sicriele au fost coborâte în locul de veci. Ultimul cuvânt al muncitorilor e delegat să aducă colegilor ultimul salut a fost oprit, sub motivul că trebuie împiedicată orice agitaţie.

Dar vigilenţa paznicilor ordinei nu s-a mărginit la oprirea discursurilor funerare. Muncitorii, voind să păstreze datinile creştineşti, s-au adunat la un praznic pentru cei morţi în sala sindicatului miner din Lonea.

Dar această masă pentru morţi a neliniştit autorităţile şi le-a determinat să oprească praznicul şi să ceară împrăştierea muncitorilor adunaţi la sediul sindicatului.

Aceste măsuri au mărit deznădejdea celor rămaşi şi a produs o vie agitaţie în rândurile muncitorilor.

Cauzele catastrofei miniere de la Lonea Cui se atribuie vina exploziei din galeriile minei „Jieţ” Cercetările trimisului nostru LONEA, 14. După ce am înfăţişat detaliile catastrofei miniere de la Lonea, în care şi-au găsit moartea doi maiştri şi patru muncitori mineri, vom arăta acum cauzele nenorocirii. În expunerea acestor cauze - unele stabilite de ancheta oficială, deşi acestea nu îndeajuns de lămurite, după cum se va vedea, iar altele cercetate de reprezentanţii muncitorilor, prin mijloacele de care au dispus - vom uni şi constatările noastre, făcute la faţa locului, rămânând ca apoi să se tragă concluzii fireşti. Ţinem însă să atragem de la început atenţia că în stabilirea cauzelor catastrofei s-au neglijat tocmai elementele esenţiale, care ar fi dus la fixarea responsabilităţilor.

Existenţa gazelor neglijate Mina de la „Jieţ” - în exploatarea uzinei a III-a de la minele statului din Lonea, astăzi comercializate - este situată la circa 3 km depărtare de colonia de muncă şi localitatea Lonea şi la o altitudine de 680 metri de la nivelul mării.

Ca în majoritatea minelor de pe Valea Jiului, şi în această mină se ivesc emanaţiuni de gaze, dar într-o măsură mai mică decât în alte mine ale regiunii. Aici, ca şi în exploatările similare, se aplică măsurile de poliţie minieră, implicit acelea de aerisire şi evitare a accidentelor catastrofale.

Totuşi, catastrofa de săptămâna trecută se atribuie insuficientelor măsuri de aerisire, pentru că la Lonea - în afară de accidentele inerente muncii din mine - nu s-au produs

accidente cu un caracter mai grav, care să prilejuiască o mai atentă aplicare a măsurilor de primenire a aerului în galeriile şi expulzarea, cu mijloace tehnice moderne, a gazelor periculoase.

Bazându-se pe trecut - destul de norocos pentru viaţa minerilor - această neglijenţă s-ar fi perpetuat.

Cum pe la începutul toamnei s-a produs un accident din cauza aprinderii gazului metan din mină, care însă, din fericire, s-a limitat în proporţii. Un singur muncitor miner, Pol Vasile, din grupa minieră Miron, s-a ales cu grave arsuri pe corp. Scos la suprafaţă, a fost internat la spital, unde a stat timp mai îndelungat, până la vindecare.

Muncitorul a fost concediat, în urmă, pentru că s-au atribuit neglijenţei lui cauzele exploziei gazului metan.

De remarcat este că acest accident de muncă, datorat aprinderii gazului metan, s-a produs tot în acelaşi strat, unde nopţile trecute s-a întâmplat catastrofa, care, de astădată, a avut proporţii aşa de mari. Este un semnal de alarmă - survenit fără îndoială nu din vina muncitorului, - că gazele periculoase se iviseră într-o cantitate ameninţătoare.

De altfel, diferite echipe şi grupe de mineri, care s-au perindat la lucru în cursul ultimelor luni, în fundul de la „Jieţ”, au semnalat existenţa gazelor într-o proporţie neobişnuită şi au cerut să se ia măsuri proteguitoare, fără de care lucrul acolo ar fi fost imposibil.

Unii mineri au şi atras atenţiunea conducătorilor că, în cazul când nu se iau

măsuri pentru o permanentă şi eficace aerisire, vor refuza să mai intre la lucru.

Grupa Hajdu Francisc, care a semnalat din nou sporirea cantităţii gazelor, a fost nevoită să lucreze cu deosebită atenţie, riscând la tot momentul o nenorocire. Şi pentru evitarea oricărei flăcări şi scântei, care ar fi dat prilejul gazului metan să producă nenorocirea, echipierii grupei lui Hajdu Francics s-au servit numai de ciocanele de abataj, n-au întrebuinţat explozibile la străpungerea straturilor şi au creat, la mici distanţe, aşa zisele „suitoare” pentru aerisire, sporindu-le în chip neobişnuit.

În preziua catastrofei Întreţinerea gazelor de mine a provocat temeri în rândurile minerilor care trebuiau să muncească în galeriile de la Jieţ, ceea ce a contribuit, la un moment dat, ca echipele să ezite să mai intre la lucru în mina socotită periculoasă.

Grupa Erczei Carol, îndemnată de conducătorul ei şi pe responsabilitatea acestuia, a convenit să continue lucrul şi să primească a se servi

chiar de explozibile pentru străpungerea straturilor. Încurajarea a venit şi de acolo că de la accidentul minerului Pol Vasile nu s-a mai ivit nici o explozie din cauza gazelor şi mai ales că în timpul din urmă se lucra în straturi de piatră, iar nu de cărbune, dându-se peste „falii” (straturi intermediare destul de mari).

S-a lucrat mult într-un asemenea strat şi s-a parcurs în stratul de piatră circa 300 metri, - cu totul neproductiv ca randament material, dar destul de greu ca exploatare.

Peste puţin s-a dat peste stratul carbonifer care e mai uşor de exploatat şi destul de productiv. (continuare în pagina III)

1932. Accident mortal la puţul Jieţ În dimineaţa zilei de 16 septembrie, s-a întâmplat un accident mortal la puţul Jieţ din Lonea. Minerul Halasi Petru a fost surprins de o piatră, care s-a desprins din masivul de cărbuni, fiind omorât pe loc. Halasi Petru era în etate de 38 de ani şi muncea la minele din Lonea de 22 de ani, fiind un membru de bază a sindicatului minerilor din Lonea. În urma lui au rămas pe drumuri soţia şi 5 copii. Înmormântarea s-a făcut în ziua de 18 septembrie, într-o atmosferă impresionantă. Toată muncitorimea din Lonea a ţinut săl ducă la locul de veci pe bunul lor tovarăş. În afară de cei din Lonea, au participat şi delegaţi ai muncitorilor din Petroşani. La înmormântare, Petru Mihăilă - delegatul Uniunii Muncitorilor din Industria Minieră - a ţinut o cuvântare, arătând că Halasi este o nouă victimă a muncii extenuante, la care sunt supuşi muncitorii pentru profitul societăţii. Şi-a jertfit viaţa şi, după 22 de ani de muncă intensă, lasă pe drumuri o familie numeroasă, fără posibilităţi de câştig.

Pe mormântul minerului Halasi, delegatul Uniunii a depus o coroană de flori, în numele organizaţiei sindicale. (Minerul)

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 9 decembrie 2011

(urmare din pagina II) Datorită lipsei de randament şi a dificultăţilor de lucru, în timpul cât a durat munca în stratul de piatră, s-a neglijat crearea de „suitoare”, prescrise de regulament, pentru anumite distanţe, la semnalarea gazelor, pentru îndreptarea lor în afară şi o bună aerisire. În locul „suitoarelor” atât de eficace, s-au instalat tuburi de aerisire, care, după cum se afirmă, erau de formă primitivă, cu putere redusă de pompare a gazelor în afară. În asemenea condiţiuni şi înfruntând pericolul gazelor, grupa lui Erczei Carol a înaintat cu lucrul 260 metri în stratul de piatră, de la ultima „suitoare” până la ultimul punct de lucru în care s-a ajuns în noaptea fatală.

1935. La mina nr. 3 Jieţ - solidaritate pentru familia Kulcsar

lămpi, dând loc apoi la explozie. Ştiinţificeşte este stabilit că gazul metan nu se aprinde decât de la o flacără şi că procesul de aprindere este mai greu la acest gaz, aşa că trebuie să fie o flacără ce ţine mai mult. Gazul metan nu se aprinde de la scântei sau de la focul unei ţigări. În concluziile raportului ce s-a încheiat, d. inginer Bogdan a consemnat constatarea că rezervorul de benzină al lămpii lui Kiş a fost găsit deschis. De altfel, la lămpăria minei s-au găsit şi alte lămpi de miner cu rezervorul benzinei deschis.

Cert este că gazul metan din mina „Jieţ” s-a aprins de la o flacără.

Trebuie însă lămurit precis - căci oficial nu s-a precizat, iar constatările noastre sunt contrarii - dacă de la flacăra lămpii lui Kiş, găsită demontată, s-a aprins gazul metan, sau dacă Kiş a desfăcut lampa, producând printr-un gest imprudent nenorocirea.

În noaptea de 19 spre 20 aprilie, s-a întâmplat un accident mortal de muncă la uzina nr. 3 Jieţ, din Lonea. Pe când minerul Kulcsar Francisc lucra cu ciocanul la abataj, s-a prăbuşit asupra lui un bloc mare de cărbune, care l-a lovit în cap. După câteva minute de chinuri, ortacul a încetat din viaţă. Înmormântarea a avut loc în ziua de 21 aprilie, răposatul fiind urmat la cimitir de un mare număr de muncitori. La mormântul său a vorbit Dionisie Muszca - delegatul Uniunii muncitorilor din industria minieră din România.

Muncitorii din Lonea au dat dovadă şi cu această ocazie de spirit de solidaritate, hotărând să contribuie fiecare pentru ajutorarea Gazul periculos Sosise momentul ca stratul de piatră să fie străpuns familiei lui Kulcsar Francisc, cu câte 30 de lei - minerii, 25 de lei – ajutorii minieri, 20 de lei – vagonetarii şi 10 lei – ziuaşii. (Minerul) definitiv, ca să se ajungă la cel de cărbune.

Pentru această operaţie se alesese echipa Kiş Nicolae, din Kiş Nicolae apucase maşina de perforat pentru a o monta; grupa lui Erczei Carol, şi compusă din minerii Socsi Mihăilă Bolog Iosif luase sfredelul, iar Socsi Mihăilă avea cana cu şi Bolog Iosif. Aceştia erau cunoscuţi drept cei mai abili, Alte cauze ulei, pentru ungerea aparatului. sârguincioşi şi prudenţi, foarte nimeriţi pentru operaţia ce se S-a presupus - luându-se în considerare că lampa de miner, Prin urmare, pe lângă zelul de muncă şi curajul acestor plănuise într-un strat cu bogate emanaţii de gaz metan. având un resort puternic, nu se poate demonta decât prin mineri, de a lucra într-un strat de gaz metan în proporţii mari, Tocmai datorită acestei situaţii primejdioase, echipierii ajutorul unui magnet puternic - că minerii, neputându-se ei erau şi precauţi, în faţa unei situaţii periculoase. după cum au fost stabilite împrejurările de fapt, după stăpânii, au fumat în timpul lucrului, ceea ce este interzis.

Reprezentanţii comisiunii de anchetă - compusă din d-nii catastrofă - au lucrat prudent, evitând orice contact al Dar nefericiţii mineri, care şi-au găsit moartea în chip inginer Bogdan, de la Inspectoratul IV minier, prim-procuror flăcărilor lămpilor de miner cu gazul metan ce se găsea în groaznic, nu erau fumători şi erau cunoscuţi ca foarte Nistor, şeful parchetului trib. Hunedoara, jude-instructor galerii. prudenţi.

Examinându-li-se îmbrăcămintea nu s-a găsit tutun Spireanu, de la acelaşi tribunal şi inginer Socol, directorul Lămpile au fost găsite astfel: a lui Kiş Nicolae pe vatra şi nici chibrituri. tehnic al minelor „Lonea, iar numai ca asistenţi reprezentanţii galeriei; iar ale lui Bolog şi Socsi atârnate de lemnele De altfel, supoziţia producerii exploziei de la o lampă muncitorilor, Butică Carol şi Popp Gheorghe - s-au scoborât armăturii, la o înălţime de 30 cm de la vatră (galeria are o aprinsă este esclusă, pentru că tehnicienii au recunoscut în mină la locul catastrofei, unde au găsit lămpile lui Bolog şi înălţime de circa 2 metri). faptul, ştiinţific, că gazul metan nu se aprinde de la cărbune, Socsi intacte şi agăţate în locul arătat mai sus.

Faptul că echipierii lui Kiş au aşezat lămpile lor la aşa mică scântei sau orice alt mijloc, ci numai de la o flacără.

Lampa lui Kiş era însă demontată şi în această poziţie: înălţime, preferând să aibă o lumină mică pe o porţiune Dar cum cei cari cunosc ce este lampa de miner - făcută corpul principal şi rezervorul de benzină sub cadavrul lui Kiş; redusă, face dovada că minerii şi-au dat seama că gazul metan pentru luminare, dar şi pentru controlarea existenţei gazului sticla lămpii întreagă, neatinsă, în imediata apropiere, iar cele se aglomera, lăsându-se tot mai jos şi că prezintă pericolul metan -, în ce fel este construită, cum se poate monta şi două site, care formează „ciurul” lămpii, au fost găsite aprinderii. demonta, controlarea ei înainte de a fi înmânată minerului perforate în partea superioară, sub armură şi în două părţi Ei şi-au continuat lucrul, întemeiaţi pe împrejurarea că care intră în lucru, apoi experienţa minerilor de a se servi de laterale. gazul metan era încă la o distanţă inofensivă de flacăra lămpi şi au luat în consideraţie că un miner cu prudenţa şi Partea superioară era străpunsă, având o formă perfectă, lămpilor. priceperea lui Kiş nu putea să provoace o catastrofă - exclud păstrată, celelalte găuri forme neregulate. În momentul în care s-a produs explozia, echipierii se asemenea cauze.

Sitele lămpilor celor doi tovarăşi ai lui Kiş au fost găsite, găseau la 20 m de punctul de lucru. Aici, într-o ladă, aveau Nenorocirea se atribuie, deci, unor cauze cu totul străine de de asemenea, intacte. aparatele şi sculele de perforarea straturilor. Ei se găseau în vina minerilor, care şi-au găsit moartea.

Comisiunea de anchetă a dedus din felul cum s-a găsit toiul lucrului.

Pe acestea le vom examina într-un reportaj viitor. lampa lui Kiş că gazul metan a luat foc de la flacăra acestei

Responsabilitatea nenorocirii de la Lonea Explicaţiunile directorului minelor societăţii „Lonea” De la trimisul nostru LONEA. Am arătat că principalele cauze care au prilejuit nenorocirea de la minele statului de aici - date acum în comercializare societăţii „Lonea” - sunt: neglijarea unor sisteme bune de aerisire a galeriilor - atunci când a fost semnalată ivirea gazului metan în mare cantitate - şi continuarea lucrărilor, cu riscul oricărui pericol, când trebuiau înlocuite cu lucrări de anihilarea gazelor.

Aceste cauze, după cum am mai spus în reportagiile anterioare, sunt arătate ca fiind cele adevărat determinante şi circulă cu persistenţă în toată regiunea.

Ancheta oficială însă n-a dat nimic la iveală în acest sens. Pe de altă parte, s-ar fi stabilit de comisia de anchetă că aprinderea gazului metan şi explozia care au dat loc nenorocirii s-ar fi pornit de la o flacără, provenită de la lampa unui miner. Acest miner şi-a găsit moartea. Spre a obţine lămuriri şi de la societatea minelor, am avut o convorbire cu d. inginer Socol, directorul minelor societăţii „Lonea”, cu sediul în această localitate. Iată explicaţiunile ce ni le-a dat:

Existenţa gazului metan Ca mai toate minele din regiunea Văii Jiului, minele de la Lonea conţin gazul metan, nu însă într-o proporţie neobişnuit de mare. Cărbunele de aici este, după formaţia geologică, un lignit. De fapt, este un cărbune intermediar între lignit şi huilă.

Gazul metan din straturile acestui cărbune

provine din faptul că straturile sunt într-o formaţie geologică mai veche. N-a fost nevoie - continuă d. inginer Socol - să ni se semnaleze existenţa gazului metan din minele noastre, pentru că aşa cum am explicat, ne dăm seama de existenţa lui, datorită condiţiunilor geologice. Nu a fost ceva necunoscut pentru noi şi totdeauna am luat, în mod intens, măsurile de siguranţă prin aplicarea tuturor regulamentelor de poliţie minieră, aerisire în mod natural, prin crearea de „suitoare” şi prin mijloace artificiale, ajutându-ne de ventilatoare şi tuburi de îndrumarea gazelor, spre a le face inofensive. Iar când nevoia cerea în chip imperios, am suspendat lucrările de producţie, spre a le îndeplini pe cele de curăţirea galeriilor, de gaze.

Măsurile de siguranţă Mina „Jieţ” a uzinei a III-a, unde s-a produs focul şi explozia, fiind în exploatare, am luat, ca de obicei, toate măsurile de siguranţă. De fapt, lucrările ce se făceau acum nu erau de producţie, ci de pregătire, fiindcă am dat de nişte „falii” - straturi de piatră - până să ajungem din nou la straturi de cărbuni. Lucrându-se în strat de piatră, ca lucrările să nu fie prea grele chiar pentru muncitori şi ca aerisirea să se poată face în bune condiţii, în locul suitoarelor prea dese nespus de greu de executat în straturi groase - am instalat ventilatoare puternice în galerii, în legătură directă cu gurile naturale de aerisire. În galerie, la orizontul 150, adică

tocmai acolo unde s-a produs explozia, am avut instalate patru ventilatoare puternice pentru primenirea aerului şi înlăturarea gazelor. Ele au funcţionat în bune condiţii în tot timpul, până la momentul când s-a petrecut nenorocirea. Dar, continuă d. inginer Socol, am luat şi alte măsuri de siguranţă.

Astfel, pentru asigurarea unui control permanent al existenţei gazelor şi a cantităţii lui care s-ar fi prezentat în tot timpul, am obligat pe şefii de grupe şi echipe să raporteze exact la ieşirea lor din „şut” (rândul de lucru), ce constatări au făcut în această privinţă. Am înfiinţat un registru special pentru asigurarea acestui control, în care se menţionează constatările diferitelor echipe, pe măsură ce ieşeau de la lucru.

Pericolul aprinderii gazelor Toate aceste rapoarte n-au semnalat prezenţa gazului metan, decât în proporţii inferioare. Chiar ultimul raport al echipei de după amiază, din ziua de 5 decembrie, n-a semnalat o cantitate îngrijorătoare de gaze.

Gazul metan nu se aprinde decât de la o flacără mai îndelungată, deoarece acest gaz are o încălzire mai înceată. Totuşi - ne spune d. inginer Socol -, am interzis strict fumatul în mine şi am recomandat prudenţă la străpungerea straturilor. Nici odată n-am avut gaze în galerii peste două procente.

Când am constatat că gazul a depăşit aceste două procente, am intensificat aerisirea.

Numai la amestecul cu aerul şi numai când

se găseşte o cantitate de 11-12 procente, gazul metan produce explozie catastrofală.

Caracteristica gazului metan e că se poate ivi şi în chip instantaneu şi foarte greu de controlat. Şi atunci, pericolul este mai mare, căci nu te poţi uşor sustrage unei nenorociri.

Gazele stau ascunse în straturi mici, prin colţurile galeriilor, printre lemnele armăturii şi apoi, prin aglomerare, pot întrece procentul îngăduit.

Cauzele nenorocirii Este mai mult ca sigur - ne spune mai departe d. inginer Socol - că nenorocirea de sâmbătă noaptea se datoreşte faptului că ivirea gazului metan într-o mare cantitate s-a produs în chip instantaneu. Atât rapoartele primite de la echipele care s-au perindat la lucru până în după amiaza zilei dinaintea catastrofei rapoarte care n-au avut ce semnala -, cât şi buna reputaţie de mineri vrednici şi pricepuţi, de care se bucurau echipierii lui Kiş Nicolae şi care, când ar fi constatat ivirea gazului metan în mare cantitate ar fi dat alarma de la început, ne fac dovada că provenienţa gazelor a fost de natură subită. Şi atunci, pericolul a fost de neînlăturat. A fost de ajuns o flacără, o cauză direct provocatoare de aprindere, ca gazul metan, ivit instantaneu în procent extraordinar, să se aprindă şi să dea loc nenorocirii. Desigur că o flacără provenită de la lampa minerilor a determinat aprinderea gazului. Aceasta este supoziţia cea mai verosimilă. (continuare în pagina IV)

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII (urmare din pagina III) Sunt cazuri cunoscute când asemenea explozii pot fi provocate şi de praful subţire al cărbunilor. Sunt tot atât de periculoase, ca şi aprinderea gazului metan. E posibil să fi fost şi o astfel de cauză care a provocat nenorocirea.

Cauza principală nu va putea fi lămurită Cert este că gazul - continuă directorul minelor „Lonea” -, ca să facă explozie trebuie să se aprindă de la o flacără mai îndelungată. Supoziţii logice conduc la concluzia că aprinderea gazului s-a făcut de la lampa lui Kiş. Aceasta a fost găsită desfăcută şi o parte din ea, care cuprinde rezervorul, a fost descoperită sub cadavrul lui Kiş. Mai este cert că aprinderea şi prima explozie s-au produs în mijlocul echipei lui Kiş. Felul cum au fost găsite cadavrele, cu faţa în sus, fiecare în partea în care a stat, stabileşte că centrul exploziei a fost în mijlocul acelui grup. Rămân însă cu totul nelămurite o sumă de cauze determinante. S-a aprins gazul metan direct de la lampa găsită demontată sau de la o flacără

provenită de la lămpile lui Bolog şi Socsi, care au murit alături de şeful echipei, Kiş. Controlul lămpilor minerilor, înainte de a intra la lucru, se face de maestrul artificier şi de ajutorii lui, pentru grupa respectivă. În cazul de faţă, controlul ar fi trebuit să fie făcut de maistrul Mogoşan Petru, care şi el a murit cu maistrul Indrei.

Aşa că principala cauză a catastrofei va fi pentru totdeauna învăluită de mister, a încheiat d. inginer Socol explicaţiile ce ne-a dat asupra cauzelor şi responsabilităţii catastrofei.

Ajutorarea familiilor victimelor Direcţiunea generală a societăţii, cu sediul în Bucureşti, a trimis la Lonea pe d. director Dragomir, s-o reprezinte la înmormântarea victimelor. După înmormântare, d. director Dragomir a vizitat familiile victimelor, împărţindu-le ajutoare în bani.

De asemenea, d. P. Popescu, inspector central al muncii la Arad, a distribuit familiilor victimelor 50 mii lei, din partea ministerului muncii.

După nenorocirea de la Lonea Momente de groază şi acte de eroism Bilanţul victimelor Cum au fost salvaţi muncitorii din galeriile prăbuşite LONEA, 12. Am descris, în reportajul precedent, cum s-a produs focul şi explozia şi apoi asfixierea muncitorilor, aflaţi la lucru pe galeriile minei „Jieţ”, de la Lonea, de pe urma cărora şi-au pierdut viaţa doi maiştri şi patru mineri şi cu greu au fost scăpaţi de la moarte alţi 14 muncitori.

Vom nara, acum, momentele de groază şi actele de sublimă camaraderie, petrecute cu acest prilej şi felul cum au decurs operaţiunile de salvare, ale celor care n-au fost cuprinşi de flăcări şi au putut rezista asfixierii.

Printre cei scăpaţi ca prin minune de la o moarte înfiorătoare, se pot prenumăra primele echipe de salvare şi chiar dl. inginer Măldărescu, de la societatea „Lonea”, care a fost printre primii salvatori şi care, doborâţi sub puterea gazelor, erau cât pe aici să cadă victime. Scăparea lor a fost datorită abnegaţiunii celorlalţi camarazi, care au grăbit şi îndeplinit punctual măsurile de salvare.

Alt mort Arătam ieri, că sub stăpânirea groazei, unii muncitori din mine, au ales un drum de scăpare prin „suitoarea” de aerisire de la orizontul 120, care are o înălţime de 50 metri, nu posedă scări, ci numai funii cu care se coboară în mină lemnele destinate armării galeriilor.

Doi muncitori, Boer Gheorghe şi Faur Adam, au reuşit să se salveze şi să ajungă la adăpost; iar alţi trei cari au încercat o scăpare prin acelaşi mijloc, au căzut şi au rămas asfixiaţi.

Alt miner, socotind că va fi mai victorios, decât ceilalţi, a apucat aceeaşi cale, agăţându-se de funii. Dar, ameţit de gaze şi fum, şi-a pierdut echilibrul şi a căzut în urmă după ce ajunsese pe la jumătatea „suitoarei”. Acesta este muncitorul Bota Nicolae. Înălţimea mare şi starea lui de amorţeală au contribuit ca în cădere Bota să se prăbuşească, lângă un colţ ieşit de stâncă şi să-şi fractureze baza craniană.

Bota Nicolae şi-a găsit moartea în galerii, fără să i se poată da ajutoare.

Sub groaza morţii Alt grup de mineri, compus din muncitorii Schiler Iosif, Boda Aron, Chinţa Pamfil şi Nemeş Gavrilă, s-au văzut prinşi între galerii, în flăcări fără altă putinţă de scăpare.

Atunci, într-o sublimă înfrăţire, s-au strâns laolaltă, într-un colţ mai retras al galeriei şi au aşteptat sau sfârşitul chinuitor, sau vreun ajutor de ultim moment al camarazilor din afară.

Norocul a făcut, însă, ca să dea acolo peste un furtun pentru aerul comprimat, care pune în acţiune maşina de perforat straturile şi cu ajutorul acestuia să micşoreze, prin înlăturare, efectul mortal al gazelor. Act aproape imposibil în majoritatea cazurilor, mai ales că împingerea gazelor prin furtun s-a făcut de sinistraţi cu gura, din toată puterea plămânilor, care, au căpătat forţă, de frica morţii.

Salvatorii i-au găsit pe toţi, în cerc, împrejurul furtunului, cu gurile căscate, în poziţia de suflare a gazelor în tubul de aer comprimat.

Colţul retras din galeria de stâncă i-a protejat de flăcări, care aveau o direcţie dreaptă, de-a lungul galeriilor.

Acte de abnegaţie Grupul din care făceau parte minerii Lupu Sabin, Harţa Pătru, Popescu Iosif, Crişan Miron şi Cioplea Florea, care se găsea împrăştiat pe galerii, dar mai spre ieşire - între orizontul 60 şi 45 -, a încercat că vină în ajutorul camarazilor, care se găseau mai la adâncime.

Dar au fost şi ei înecaţi de puterea fumului şi gazelor, aşa că unii dintre ei au căzut asfixiaţi, la orizontul 60.

Lupu Sabin a încercat să treacă prin flăcări, căpătând arsuri pe faţă şi la frunte.

Ameţiţi de gaze, cei mai rezistenţi au reuşit să se târască prin bezna galeriilor, lovindu-se de vagonetele răsturnate şi de alte piedici ivite în cale, până la ieşire.

Aceştia din urmă au dat alarma celor de la suprafaţă, care nu-şi putuse da seama care erau cauzele zguduiturilor ce au simţit în momentul exploziei din mină.

O primă echipă de salvare, condusă de dl. inginer Măldărescu şi compusă din maestrul miner Miclea Alexandru şi muncitorii Hajdu Alexandru, Augustin Carol şi alţi trei, a pătruns imediat pe galerii.

Deşi echipa era prevăzută cu cinci aparate noi de protecţie contra gazelor, acestea fiind foarte intense, au făcut aproape ineficace aparatele şi au înecat pe echipieri.

Unii din ei, şi mai ales d. inginer Măldărescu, au încercat să reziste, spre a veni în ajutorul celor din galerii, dar au fost răpuşi şi au căzut ameţiţi.

Directorul întreprinderii, în capul echipei, a reuşit să se apropie de colegul lui, dl. inginer Măldărescu, pe care l-a luat inert în spate şi l-a scos la suprafaţă, unde i s-au dat ajutoare şi a fost readus la viaţă.

vineri, 9 decembrie 2011

1936. Prea multe accidente de muncă Accidentele de muncă în Valea Jiului se ţin lanţ. Parcă s-a intrat într-o serie neagră. Astfel avem durerea să înregistrăm două noi nenorociri la minele din această regiune. În ziua de vineri, 7 august, s-a întâmplat un accident într-una din galeriile minei Jieţ, aparţinând Societăţii Lonea.

Minerul Varga Mihai, în vârstă de 35 de ani, şi-a găsit o moarte năprasnică, iar muncitorul Gruber Pavel s-a ales cu grave leziuni pe tot corpul. Un al treilea miner, care se afla la locul nenorocirii, a scăpat teafăr ca prin minune. Acesta a fost găsit după 26 de ore de muncă asiduă a echipelor de salvare. De la el s-a putut felul cum s-a produs nenorocirea.

La orizontul de muncă, unde se aflau aceşti 3 muncitori, aerisirea se face anevoios, din cauza temperaturii ridicate.

Se lucrează, deci, în condiţii nespus de grele. Aşa că lămpile normale cu benzină nici nu pot arde şi atunci se folosesc lămpi cu aer comprimat, de câte 500 de lumini. La acest loc de muncă se afla minerul Varga şi cu ceilalţi doi camarazi.

Spre sfârşitul schimbului de lucru, la orele 2 după amiază, s-a auzit o surpătură a galeriei ce traversează în apropierea acelui abataj. Mai întâi, minerul Varga a căutat să pună la adăpost uneltele de lucru şi abia după aceea să se refugieze. Între timp, s-a produs însă cea de-a doua surpătură, de proporţii mai mari. S-a prăbuşit o parte din tavanul abatajului, astfel că nefericitul miner a fost prins sub dărâmături şi strivit complet.

Celălalt miner, Gruber, a fost acoperit de la prima surpătură, dar s-a salvat, în parte datorită celei de-a doua prăbuşiri, care a înlăturat de pe el presiunea materialului care căzuse asupra-i. S-a refugiat cu greu, printr-o suitoare, în galeria vecină, de unde a dat alarma. S-a stabilit că galeria unde s-a produs nenorocirea avea, după cum se obişnuieşte, armături făcute din juguri de lemn, dar că, din lipsă de suficientă supraveghere a organelor tehnice de inspecţie minieră, nu s-a observat mai devreme presiunea mare a masivului, spre a se lua măsurile necesare de precauţie.

1939. Accident mortal la mina Jieţ În ziua de 17 mai, pe când ortacul Şoit Nicolae lucra la Puţul III Jieţi din Lonea, s-a desprins din acoperişul galeriei o bucată mare de piatră care l-a strivit, omorându-l pe loc. În urma sa au rămas 4 copii şi soţia.

Ajutoarele S-au înştiinţat minele de la Petrila, din vecinătate, spre a trimite noi echipe şi aparate de salvare.

Acestea au sosit, sub conducerea d-lui inginer Cărăuş, concurând cu minerii de la Lonea - care se găseau în repaus - şi care au sosit la faţa locului, îngrijoraţi de soarta camarazilor din mină.

Cu noile ajutoare sosite, s-a ajuns în galerii şi s-a început opera de salvare.

Au fost scoşi mai întâi cei asfixiaţi - în număr de 14, plus membrii primei echipe -, cărora li s-au dat îngrijiri, iar cei răniţi au fost puşi sub supraveghere medicală.

Toţi aceştia sunt în afară de orice primejdie.

S-a procedat la aerisirea galeriilor, prin instalarea de tuburi noi, care au pornit de la ultima „suitoare”.

A fost scos afară şi cadavrul minerului Bota Nicolae. Iar spre ziuă, au fost scoase cadavrele maestrului miner Andrei şi a maestrului artificier Mogoşanu.

Cadavrele lui Kiş Nicolae şi ale celorlalţi doi mineri ce-l însoţeau au fost scoase la suprafaţă abia luni dimineaţă, la ora 10, după ce timp de o zi şi jumătate s-a lucrat la desfundarea galeriilor prăbuşite.

Astfel bilanţul victimelor este de 6 morţi şi 19 salvaţi ca prin minune, dintre care unii au arsuri.

17 august 1948. Informatorul 12 raportează o altă explozie petrecută la mina Jieţ. 9 morţi, 2 răniţi, un gazat.