Ziarul Vaii Jiului - nr. 849 - 16 decembrie 2011

CMYK

Au trecut 22 de zile de când s-au alocat banii necesari pentru a se relua furnizarea căldurii în Lupeni

Resmeriţă, cu ce drept laşi oamenii să moară de frig?

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

16 decembrie 2011 Anul IV Nr. 849 12 + 4 +4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:58 Apus: 16:33

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3422 lei 1$ = 3,3423 lei 1₤ = 5,1801 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Atenţie, presari!

SÂMBĂTĂ, LA HOTEL RUSU, PUTEȚI INTERVIEVA CEI MAI BUNI LUPTĂTORI DE K1 DIN ROMÂNIA ȘI SERBIA Organizatorii Romanian Fight Challenge, gala de K1 care va avea loc duminică la Casa de Cultură din municipiul Petroşani, anunţă că sâmbătă seara, ora 18.00, la Hotel Rusu va avea loc o conferinţă de presă, inclusiv de prezentare a sportivilor.

La eveniment sunt aşteptaţi jurnaliştii interesaţi, conferinţa de presă fiind un bun prilej pentru interviuri, fotografii şi înregistrări cu câţiva dintre cei mai buni luptători de K1 din România şi nu numai.

Tot sâmbătă, după conferinţa de presă, jurnaliştii interesaţi pot primi ecusoane pentru accesul gratuit la gala de K1 de duminică. Întrucât se asigură transport pe ruta Petroşani - Hotel Rusu şi retur, cei interesaţi sunt rugaţi să îşi anunţe intenţia prin e-mail la direct@kapitaltv.ro.

Încă o dovadă de obraz din partea familiei Brăgaru, ieri, în parcare la Jiul Shopping Center

Soţia comandantului care nu prinde hoţi a bulversat traficul în centru. Soţul doamnei care parchează cu tupeu e bine merci Dacă autorul parcării din imagine ar fi fost un cocalar cu BMW, nimic n-ar fi trecut de limitele unui tablou obişnuit al şoselelor (şi parcărilor, în acest caz) din România.

Cum însă autoarea parcării din imagine este chiar soţia comandantului Poliţiei municipiului Petroşani, aspectele trec dincolo de o chestiune de obraz.

Ieri, puţin înainte de ora 14:00, traficul rutier în zona Jiul Shopping Center a fost bulversat de minune. În primul rând, ţineţi, cont că accesul pe strada care urcă spre Universitate este blocat pe fondul lucrărilor de modernizare, care se execută în această perioadă. Drept urmare, pe înghesuiala asta, un trafic fluidizat prin parcarea de la Jiul Shopping Center este mai mult decât necesar.

Ieri, după ora 13:00, în parcarea de la Jiul Shopping Center şi-a făcut apariţia autoturismul Mercedes din imagini, condus de doamna Cristiana Brăgaru, soţia comandantului Poliţiei municipiului Petroşani.

Parcarea fiind arhiplină, firesc ar fi fost ca doamna să încerce să găsească un loc de parcare prin apropiere. Numai că, uzând de un tupeu cum numai comandantul în exerciţiu mai are (n-aţi uitat, credem, imaginile cu maşina comandantului parcată sub semnul care anunţa restricţia), soţia comandantului a parcat fix pe calea de acces a parcării. Ştiţi ce a însemnat asta?

ESTE ŢEPARUL BOBÂRCĂ PROTEJAT DE POLIŢIE? Ne-a fost greu să nu remarcăm faptul că, deşi are antecedente şi a mai fost trimis după gratii, ţeparul Bobârcă pare a fi protejat de organele de cercetare penală. Altfel nu ne explicăm calmul cu

Preţ de câteva zeci de minute, până spre ora 14:00, în parcare se creau periodic blocaje absolut enervante pentru şoferii care n-aveau nicio vină pentru că au fost nevoiţi să ruleze simulan în acelaşi oraş cu soţia comandantului.

Sugerăm o scuză familiei Brăgaru.

Doamna s-a grăbit şi, de aceea, a parcat neglijent. Venise să-şi ajute soţul. Care, de un an de zile, n-a reuşit să pună cătuşa pe hoţul care a dat lovitura de 3 miliarde de lei la Jiul Shopping Center.

Cătălin DOCEA P.S.: Ne-a amuzat teribil faptul că, pe parbizul Mercedesului, trona un autocolant cu Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor.

care poliţiştii din Petroşani mai mult se fac că îl cercetează de Bobârcă. Asta deşi, se ştie, prin contabilitatea lui Bobârcă a fost raiul mişmaşurilor. Asta înainte de falimentul programat al firmei sale. Pregătită de ţepar pentru faliment prin devalizare în interes personal. Revenim.

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

Miercuri,

Răscolean a constatat că e tot mai singur printre colegii de partid Şedinţa de final de an de la Petrila a adus discuţii aprinse între primarul Păducel şi consilierul Răscolean, pe tema drumului forestier din Valea Popii. La final, s-a votat tot cum a vrut primarul, chiar dacă puţin altfel.

Doi consilieri nemulţumiţi Spuneam în ediţia de ieri că în şedinţa de consiliu local de la Petrila, care s-a ţinut într-un cadru festiv în sala mare a Casei Pensionarilor, cel mai aprins proiect, dintre cele şapte, a fost cel iniţiat de viceprimarul Constantin Ramaşcanu, aflat pe ordinea de zi la punctul unu.

Proiectul de hotărâre „Trecerea cu titlu gratuit a drumului forestier Valea Popii din domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în domeniul public al oraşului Petrila şi în administrarea consiliului local” nu a fost pe placul a mai multor consilieri, printre care peremistul Emanuel Andronache (care, iniţial, s-a abţinut în forma propusă) şi pesedistul Dumitru Răscolean. Care, ajuns mai târziu de ora de începere a şedinţei, cam pe când deja proiectul se discuta, a luat cuvântul.

Dispută între Păducel şi Răscolean Vorbele lui Răscolean au fost trecute ca prin şmirghel, scoase pe ton aspru pe măsură ce intra în miezul problemei şi cu scrâşnituri din dinţi spre final. Cele câteva „ciocane” şi „săgeţi otrăvite” au fost trimise să facă atingere directă edilului şef Păducel, consilierul continuând disputa cu primarul, veche de ani: „În urmă cu o oră şi 15 minute am avut o discuţie cu conducerea direcţiei silvice de la Deva, cu Ilie Macarie, despre acest drum (…). Ordonanţa guvernului nu le permite să cedeze orice drum, deci nici acesta (…).

Chiar dacă se supără domnul primar, vreau să spun că alt interes în zonă decât proprietatea pe care o are domnia sa nu există. Cunosc foarte bine zona asta, ştiu unde este prezentat domeniul schiabil, nicidecum pe Valea Popii, drumul care ar ajunge la domeniul schiabil din Şureanu este proiectat pe Auşelu, nicidecum pe acesta (…). Voi vota acest proiect dacă vreodată voi vedea toate uliţele şi străzile din oraşul Petrila asfaltate, atunci consider că va trebui asfaltat şi drumul care

www.zvj.ro

duce la proprietatea domnului primar”.

Imediat a venit şi replica primarului, care s-a arătat vizibil iritat: „Pentru că mi-a fost amintit numele, eu îl rog pe dl. consilier să înţeleagă că documentaţia s-a făcut pentru mai multe drumuri, care să treacă din domeniul forestier în domeniul statului, respectiv în administrarea consiliului local. Este vorba de acest drum spre Valea Popii, drumul spre Auşelu şi traseul pentru drumul de legătură spre Şureanu, Clăbucetul, Voievodu şi Sterminos. Doar pentru acest drum, din proiectul de azi, am primit avizul de la direcţia silvică, unde apoi trebuie să trimitem hotărârea de consiliu local, bineînţeles dacă se aprobă. De asta s-a venit cu acest proiect. Este, într-adevăr, o pură coincidenţă că am o gospodărie în zona respectivă, dar sunt atâtea şi atâtea gospodării, nu doar a mea. În ceea ce priveşte asfaltarea uliţelor din oraşul Petrila nu cred că se mai merge pe vreo uliţă în cizme la ora când vorbim, pentru că cele care nu au fost încă asfaltate au fost pietruite şi s-au luat aceste măsuri nu de-acum, de mai multă vreme. Vreau să-i răspund d-lui consilier Răscolean că am în programul meu de activitate, în primul rând, asfaltarea drumului de la Răscoala, drum comunal, dar nu spre proprietatea dumneavoastră, acolo sus, în deal. Numai v-am spus ca să ştiţi. Dumnezeu să-ţi ajute!”.

Temneanu - pe post de împăciuitor După ce consilierul Răscolean a auzit aceste cuvinte, spuse cu patos de primar, normal că s-a inflamat şi mai tare, uitând că, de fapt, el a început atacul, şi nu invers. A reînceput să susţină, fără să mai fie la cuvânt, că legal nu se poate trece acest drum de la direcţia silvică la stat, în administrarea oraşului.

Ilie Păducel i-a mai răspuns o dată, tot în stilul caracteristic: „Am uitat să completez că ieri am vorbit cu dl. director al direcţiei silvice şi cu dl. secretar de stat Apostol despre toate drumurile care le-a aprobat consiliul local, şi dl. Apostol mi-a spus că o să poarte o discuţie cu domnul director, la Suceava, unde dânşii au avut ieri întâlnire, ca să se clarifice această situaţie”.

Simţind tensiunea şi, ca să împace oarecum şi capra şi varza, consilierul PSD Temneanu (care este subiectul unui un documentar ZVJ,

aflat în lucru - n.r.) a fost cel care a venit cu ideea unui amendament, în care să fie trecute în proiect toate drumurile forestiere. Deci, nu doar acest drum. Ideea a fost îmbrăţişată cam de toată lumea, mai puţin de Răscolean, care continua să vocifereze de la locul său din sală. Şi nici de primar, care după şedinţă ne-a şi spus că cei de la Deva vor da „verde” doar acestui drum, nu şi celorlalte, iar chestiunea cu trecerea tuturor drumurilor a cam fost doar aşa, ca să fie, de fapt „doar ca să nu fie cum a propus executivul”.

Ilie Păducel a mai luat cuvântul o dată, referindu-se şi la celelalte drumuri, despre care a vorbit Temneanu: „În primul rând, sunt şi alte soluţii de trecere - totuşi prin hotărâre de guvern se va trece din domeniul silvic în domeniul statului şi în administrarea consiliului local -, prin schimb de terenuri, deci aşa mai departe. Prin urmare, există soluţie legală şi în acest sens. Doar pentru acest drum, deocamdată, s-a primit aviz de la direcţia silvică”. „Indiferent cum vreţi să ne amăgiţi aici, Ilie Macarie mi-a spus acum o oră şi douăzeci de minute că nu se poate! (…) Ce teren daţi dumneavoastră, ca să luaţi nişte drumuri forestiere care nu folosesc la nimic primăriei? Hai să fim serioşi (…) Sunteţi hotărâţi să folosiţi banii petrilenilor să asfaltăm Valea Popii, ca să se transporte ce? Masă lemnoasă! Asta vreţi, de fapt…”, l-a mai acuzat, într-un final, Răscolean pe Păducel, cu voce tare, spre enervarea lui Boantă, care simţea că începe să scape şedinţa din mână.

Boantă şi Vărgatu erau să-l supere pe Temneanu Imediat după aceste momente, Gheorghe Boantă a supus proiectul la vot, uitând se pare de amendamentul lui Temneanu (care este subiectul unui un documentar ZVJ, aflat în lucru - n.r.). La numărare n-a ieşit votul.

Deşi lui Toma Vărgatu îi ieşeau 13 voturi, nu erau decât 11. „Am avut şi eu o propunere… Păi, ce

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330 faceţi?”, le-a adus aminte consilierul Temneanu lui Boantă şi Vărgatu.

Ca trezindu-se din somn, Gheorghe Boantă a răspuns inteligent, deşi era vizibil că uitase de Temneanu: „Păi, nu, am votat în forma propusă de iniţiator, dar n-a trecut. Acum votăm şi cu completarea făcută de dumneavoastră”. „Păi, gata, s-a votat şi n-a trecut!”, ţipa Răscoleanu de la locul său. „Lasă, domnule, că nu-i aşa. Acum votăm în forma propusă de domnul Temneanu”. Şi s-a votat, Răscoleanu fiind lăsat singur de absolut toţi colegii, care au votat proiectul cu amendamentul propus de Temneanu (care este subiectul unui un documentar ZVJ, aflat în lucru - n.r.), toţi făcând front comun, în frunte cu preşedintele lor, Gheorghe Bobar”. Un semn destul de clar că „era Răscolean” din PSD Petrila a cam trecut, e vizibil de la o poştă că puterea şi influenţa fostului viceprimar nu mai e aceeaşi pentru colegii dumnealui de partid.

La finalul şedinţei, primarul şi toţi consilierii au ciocnit câte o cupă de şampanie, s-au felicitat reciproc, apoi au primit colindătorii şi au premiat cu bani copiii. Mai puţin consilierul Răscolean, care n-a mai aşteptat copiii, şi fiind dezamăgit de reacţia colegilor dumnealui, a plecat imediat după şedinţă.

Corneliu BRAN

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

"Moşul" de Gheorghe Ile nu dă nimic fără să câştige ceva E mai mult ca sigur că, întruna din zilele acestea, consilierii locali vulcăneni vor fi chemaţi să-şi ridice dosarele pentru şedinţa ordinară din luna decembrie.

O veste bună, vor spune, probabil, cei mai mulţi dintre dumneavoastră. În fine, lui Gheorghe Ile i-a venit mintea la cap, vor completa alţii.

Dar, pare-se, că mai sunt şi din aceia care nu se lasă luaţi de val la auzul veştii că primarul din Vulcan catadicseşte, totuşi, să convoace forul legislativ al localităţii.

E firesc, dacă aţi fi în pielea consilierilor locali, alţii decât cei de culoare portocalie. Şi cam au dreptate să fie aşa, după declaraţiile de dictator pe care Gheorghe Ile le-a lansat în ultima vreme. Cele de genul - amintiţi-vă că el poate şi fără consiliu local, ba, e şi mai bine fără acesta, că şi aşa nu face mare lucru, şi că lui nu-i trebuie viceprimar. De

parcă, în privinţa aceasta, ar fi după el. Fiindcă, se ştie, conform legii viceprimarul este ales de către consiliul local, iar nu de către primar.

Ca unul care am început să le miros cum e pe la şedinţele de consilul local de la Vulcan, tare mă

tem că mustăciosul de primar le-a pregătit "un cadou" consilierilor locali.

Unul ambalat nici mai mult, nici mai puţin, decât în coperţile dosarului de şedinţă, peste care aleşii dau la prima pagină. Pe cea pe care apare ordinea de zi a şedinţei. "Cadoulcapcană" constă în punctul de la ordinea de zi la care este pusă validarea în funcţia de consilier PSD a celui care-i ia locul demisionarului Marin Coltescu. Al câtelea, pe ordinea de zi a şedinţei, apare acest punct? Asta-i întrebarea pe care şi-o pun cei care au fost foarte precauţi şi nu a sărit în sus de bucurie auzind că Gheorghe Ile lasă de la el şi convoacă şedinţa de consiliu. Justificată întrebare, pentru că, chiar dacă-i stă bine ca Moş Crăciun (vezi poza), Gheorghe Ile nu face mai nimic fără să câştige ceva.

Gheorghe OLTEANU

La anul,

În Valea Jiului se va candida în familie Alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale vor avea loc la data alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Deci, la noi, în Vale, la Petroşani şi Lupeni, candidaţii se aleg în familie.

Este un trend în Valea Jiului ca membrii aceleaşi familii să candideze pentru diferite funcţii. În Vale avem două exemple, familia Resmeriţă şi familia IacobRidzi. Mai interesant este că, în ultima perioadă, înţelegând importanţa ieşirilor la rampă în faţa electoratului, deputatul PSD Cristian Resmeriţă a început faulturile la adresa familiei Ridzi. Lovituri mai puţin agresive, dar sub… centură. Anul viitor, conform deciziei asumate a guvernului, data alegerilor va fi comună atât pentru alegerile locale, cât şi pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Şi, ce să vezi, în cele două familii avem câte un primar şi câte un deputat. Tiberiu Iacob-Ridzi va candida cu siguranţă pentru an alt mandat la Petroşani. Monica Iacob-Ridzi, actual deputat, va intra în luptă alături de Cristian Resmeriţă, deputat şi el, dar în alt colegiu.

www.zvj.ro

Pentru Primăria Lupeni, candidatul USL-ului rămâne Cornel Resmeriţă.

Noi aşteptăm cu nerăbdare să vedem la anul, care dintre cele două familii va avea mai multe reuşite în lupta electorală, chiar dacă aceasta se desfăşoară în paralel.

Este foarte posibil, cu toate că, momentan, nu este stabilit cu certitudine ca deputaţi amintiţi de noi să ajungă adversari.

Proiectul de lege stabileşte în sarcina guvernului delimitarea colegiilor uninominale prin care vor fi aleşi deputaţii şi senatorii. Această delimitare se va face prin hotărârea guvernului, cu cel puţin patru luni înaintea datei alegerilor, pe baza propunerilor unei comisii parlamentare special constituite, formate din câte doi reprezentanţi ai fiecărui grup parlamentar.

Listele electorale vor fi permanente, suplimentare şi complementare. Pe listele permanente vor fi incluşi cetăţenii cu domiciliul, unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi cei cu reşedinţa stabilită cu cel puţin trei luni înaintea votării şi care solicită expres primarilor în-

scrierea pe lista permanentă. Alegătorii vor semna în două rubrici ale listelor electorale, una pentru alegerile parlamentare şi alta pentru alegerile locale. În acest fel alegătorii vor putea vota numai pentru un tip de scrutin, dacă doresc acest lucru. În privinţa candidaturilor, proiectul de lege prevede interdicţia depunerilor de candidaturi simultane la funcţiile de primar, preşedinte al consiliului judeţean, senator sau deputat. Alegătorii vor vota la aceeaşi secţie de votare pentru autorităţile administraţiei publice locale şi pentru Camera Deputaţilor şi Senat, după caz, şi vor semna într-o singură listă electorală.

Alegătorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost înscrişi în lista electorală permanentă sau complementară.

Votarea se face pe baza actului de identitate. Pentru operaţiunile de votare, în fiecare secţie vor fi prevăzute câte trei urne de vot, respectiv pentru Parlament, Consiliul Judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi pentru Consiliul Local şi primar.

Va fi o nebunie…

Alina PIPAN

MENIU REVELION 2012 VILA MELINDA Gustare: - aspic tradiţional - rulouri somon fumè cu brânză dulce - icre de somon pe pat de lămâie - evantai din piept de raţă fumè - roşii cherry umplute cu piept de gâscă - salată de bouef - ruladă piept curcan - ruladă mozaic de porc - gustare tradiţională de porc - doboş fantezie Din împărăţia apelor: - ruladă de şalău cu somon şi buchet de legume Festin de nou an: - vânat a la „MELINDA’’ - cartofi gratinaţi - mozaic de murături asortate Băuturi: - whisky - palincă de casă - vişinată de casă - vinul casei - bere - şampanie - băuturi răcoritoare - cafea Tombolă; Muzică; Surprize.

TOTUL LA PREŢUL DE 150 LEI/PERSOANĂ

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum!

0732.832.824

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

Speranţa judeţului,

Fotbalul juvenil Echipa CNS CSS „Cetate” Deva şi-a adjudecat titlul de campioană de toamnă în Liga a IV-a juniori, după un parcurs aproape perfect cu 15 victorii şi o remiză în cele 16 partide disputate.

Elevii claselor de fotbal de la CNS CSS „Cetate” Deva, pregătiţi de Raul Spătaru şi Daniel Simina la Clubul Sportiv RealSport Deva, au format cea mai puternică echipă a turului în campionatul Ligii a IV-a juniori.

Selecţionaţi din tot judeţul şi „modelaţi” cu antrenamente zilnice, fotbaliştii juniori de la Cetate au avut un parcurs aproape perfect în prima jumătate a campionatului, deşi sunt mai mici ca vârstă decât majori-

tatea adversarilor. Devenii au câştigat toate partidele disputate, cu excepţia jocului din ultima etapă, din deplasare cu Minerul Uricani, încheiat la egalitate, scor 3-3.

Echipa antrenată de Raul Spătaru şi Daniel Simina a avut o defensivă de fier (doar opt goluri primite) şi atacanţi foarte eficienţi, care au marcat 82 de goluri. Cei doi antrenori consideră că secretul succesului este munca. „Probabil suntem singura echipă din campionat care efectuează antrenamente în fiecare zi. În plus, aceşti jucători au parcurs deja un ciclu de trei ani de antrenamente împreună, astfel că există relaţii de joc foarte bune şi unitate de grup”, au spus cei doi antrenori.

Patru jucători au fost deja transferaţi la echipe de Liga I, iar alţii trei din actualul lot sunt intens curtaţi de echipe de seniori cu tradiţie. „Cristian Simionov este legiti-

1.CNS Cetate Deva 2.Universitatea Petroşani 3.CS Vulcan 4.Retezatul Râul de Mori 5.Inter Petrila 6.Gloria Geoagiu 7.Clubul Jiul Petroşani 8.Victoria Călan 9.Minerul Uricani 10.Minerul Aninoasa 11.CSA Aurul Brad 12.CSO Retezatul Haţeg 13.Dacia 2010 Orăştie 14.Metalul Crişcior 15.Zarandul Crişcior 16.Aurul Certej 17.Şoimul Băiţa

Clasament juniori 15 1 0 13 2 1 13 1 2 12 1 3 11 2 3 9 2 5 8 2 6 8 2 6 6 4 6 6 0 10 5 3 8 5 0 11 4 0 12 2 3 11 2 2 12 2 1 13 1 2 13

16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16

mat la FC Timişoara şi are convocări la lotul naţional U17. Vlad Mădăraş este în lotul echipei Concordia Chiajna. Fraţii Daniel şi Cristian Creciunesc activează la FC Timişoara şi sunt monitorizaţi de Lazio Roma. Din actualul lot, fundaşul stânga Călin Tîmpean şi atacanţii Claudiu Stamatin (18 goluri) şi Ovidiu Handrache (19 goluri) sunt curtaţi de CFR Simeria. Ne bucurăm când copiii de la noi ajung la echipe valoroase, întrucât principala noastră menire este creşterea de jucători”, au spus

82 77 92 57 48 48 51 47 31 28 29 25 24 18 10 12 12

8 11 13 23 34 22 34 48 26 49 50 59 62 56 45 81 70

61 54 53 49 46 38 34 34 28 24 23 20 16 11 10 9 6

Raul Spătaru şi Daniel Simina.

Cel mai greu meci din tur pentru deveni a fost cel cu Universitatea Petroşani, câştigat cu 2-1, printr-o dublă a lui Ovidiu Handrache. „Majoritatea meciurilor le-am câştigat la diferenţe mari de scor. Cel mai dificil a fost contra principalei noastre rivale, Universitatea Petroşani”, au spus antrenorii de la CNS CSS „Cetate” Deva. Obiectivul echipei devene este menţinerea pe primul loc până la finalul campionatului.

Minerul-preşedinte

El centrează, el dă cu capul Vasile Scurtu, de la Minerul Uricani, ocupanta locului patru în campionatul Ligii a IV-a Hunedoara, este şi şef şi executant. Adică el centrează, el dă cu capul.

Scurtu este preşedintele clubului şi antrenorul echipei dar a revenit în teren şi ca jucător, marcând un gol, în ultima etapă a turului în partida de acasă cu Minerul Teliuc, scor 4-0. Îndeplineşte trei funcţii la club: preşedinte, antrenor şi jucător. Însă toate sunt pe bază de voluntariat, pentru că salariul vine din munca de miner. Tehnicianul echipei din Uricani a jucat fotbal vreme de 25 de ani la aproape toate echipele din Valea Jiului şi s-a retras din activitatea competiţională în urmă cu doi ani, însă se gândeşte să permanentizeze revenirea sa în teren. „Mă antrenez cot la cot cu echipa şi mă simt foarte bine. De când am început pregătirea, am slăbit 6 kilograme, iar acum mă gândesc să efectuez şi pregătirea de iarnă şi să joc mai mult în retur”, a precizat oficialul grupării Minerul Uricani.

Pentru înotătorii hunedoreni, ŞANSE MINIME LA MEDALII Înotătorii juniori de la CSS Hunedoara au şanse minime la medalii la Campionatul Naţional de Semifond, din cauza „lungimii atipice” a probelor care se vor parcurge la această ultimă competiţie a anului 2011.

Liderul echipei, Alexandru Ancuţa, se confruntă cu probleme medicale şi va concura la un sfert din capacitate la competiţia programată Sala Sporturilor Piteşti.

Câştigător a şapte titluri de campion naţional, a trei medalii de argint şi a uneia de bronz la Naţionalele în bazin scurt de la Hunedoara, Alexandru Ancuţa va concura doar în cursa de 400 metri spate a competiţiei de la Piteşti. „Alexandru aşteaptă verdictul medicilor pentru a putea concura. Chiar dacă acesta va fi pozitiv, îl voi lăsa să participe doar într-o singură probă, pentru a nu forţa. El era candidat cert la medalii, dar aşa, cu probleme de sănătate, nu ştiu cât de bun va fi randamentul său”, a explicat antrenoarea Anca Băjan. Ceilalţi înotători de la CSS Hunedoara - Alexandru Bădeaţă, Cristian Rizan, Mihai Pavel, Daniel Scurtu, Andreea Nan, Edit Bărăbănţan, Adelina Buzdugan, Andra Mălina Teodora şi Denisa Ilucă - au ca obiectiv calificarea în cât mai multe finale. „Sperăm să ne calificăm în cât mai multe finale, deşi pentru sportivii noştri aceste probe de semifond sunt atipice. E greu să pregătim în bazin scurt, de 25 de metri, probe de 400, 800 şi 1500, aşa că noi sunt competitivi în cursele de viteză de 50, 100 şi 200 de metri”, a spus antrenoarea Anca Băjan.

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

În „echipa ideală”,

Niciun jiulist Cele mai multe voturi, 12, a adunat atacantul liderului ACS Recaş, Szabolcs Szekely, care, totodată, este şi golgheterul Seriei C5, cu 11 goluri.

Din „echipa ideală” fac parte şi trei jucători hunedoreni: mijlocaşul dreapta Andrei Făgărăşanu (CFR Simeria, cu 6 nominalizări), fundaşul dreapta Dănuţ Bilia (5 nominalizări) şi mijlocaşul central Teodor Todea (4 nominalizări), ultimii doi de la FC Hunedoara.

Un alt jucător din judeţ aproape să prindă „echipa turului” a fost portarul Jiului Petroşani, Dumitru Hotoboc, care a bifat 3

Trei fotbalişti care în turul campionatului au evoluat pentru echipele hunedorene din C5 au fost aleşi în „echipa ideală”.

FC Hunedoara dă doi jucători, CFR Simeria - unul, iar Jiul niciunul. Cel mai bun „11” al primei părţi a campionatului Ligii a III-a, Seria a V-a a fost stabilit în urma unei anchete realizată de săptămânalul regional „Fotbal Vest”, la care au participat antrenorii principali şi oficialii celor 16 cluburi. nominalizări (cu una mai puţin decât „titularul postului”, Petre „Pepu” Ţurcaş Millenium Giarmata).

CFR Simeria a avut 11 jucători aleşi cel puţin odată, urmată de FC Hunedoara - cu 7, şi Jiul - cu 4.

Dacă 15 dintre votanţi au ales cel puţin un jucător din echipa pe care o reprezintă, antrenorul principal al CFR Simeria, Marius Opric, a făcut notă discordantă şi a

format „cea mai bună echipă a turului” cu 11 dintre elevii săi.

Dintre cei 16 antrenori principali din C5, doar 13 au participat la sondajul realizat de Fotbal Vest. Dacă Adrian Stoicov (FC Timişoara II) şi Marius Baciu (Flacăra Făget) nu au putut fi contactaţi, tehnicianul lui FC Hunedoara, Aurel Şunda, a refuzat politicos să participe la anchetă. Tehnicianul a preluat pe FC Hunedoara din etapa a VII-a.

Nu rataţi peste doar câteva zile,

Cea mai tare gală K1 desfăşurată vreodată la noi Cei mai tari luptători ai Serbiei vin săptămâna aceasta, la Petroşani, la gala K1.

Casa de Cultură din Petroşani va găzdui cea mai tare gală RFC din judeţul Hunedoara, gală la care şi-au anunţat participarea cei mai buni sportivi de K1 din lotul Serbiei. Nu vor lipsi timişoreanul Adi Mitu, uricăneanul Alin Boroghină, dar şi marii campioni Ciprian Sora sau Cătălin Moroşanu, care vor veni cu sportivii lor. „Vor veni cei mai buni sportivi din Serbia, care nu au fost la Timişoara. Şi-au dat seama că suntem puternici în acest sport, aşa că nu ne vor mai subestima. Vor fi 10 meciuri, la care vor lua parte 20 de

sportivi”, a declarat Alin Fălcuşan.

Izidor Bunea este antrenat de Alin Fălcuşan şi reprezintă clubul Knockdown Timişoara „Promit că o să fac un meci foarte frumos şi o să fie o victorie muncită din greu. O să lupt cu inima”, a declarat luptătorul pentru Ziarul Văii Jiului Pe lângă cele 10 meciuri prevăzute în program, va avea loc şi un meci de MMA (arte marţiale mixte). Vor participa sportivi de la cluburile: Academia Ciprian Sora

Bucureşti, Pantera Neagră Petroşani, Hard Steel Hunedoara, Millenium Fight Club Uricani, Knock Down Timişoara, Club Dragon Târgu Jiu, Scorpions Iaşi, Gladiators Gym Deva, Power Gim Craiova, Fight Club MVM Dej, Tai Shin To Bucureşti, Fight Club Arad, Giony Fight Drobeta Turnu Severin, dar şi alte cluburi.

Parteneri media: Ziarul Văii Jiului, Kapital TV şi Kapital FM. Parteneri: Swat Security şi Hotel Rusu.

Biletele pentru eveniment se vor găsi la Casa de Cultură şi vor fi puse la vânzare în ziua galei, de la orele 14:00. Preţul biletului este unul pe buzunarul tuturor: 25 de lei.

Promotorul galei este Claudiu Scarlet.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

6 ACTUALITATE La Şcoala Generală I.D. Sîrbu Petrila,

Atitudine şi implicare Şcoala nu înseamnă doar ore, note şi teste. Şcoală înseamnă un loc în care profesorii şi elevii îşi formează un mod de a trăi împreună. Totul se bazează pe ideea de echipă, deoarece responsabilităţi au atât elevii cât şi dascălii, chiar dacă sunt diferite. Acest spaţiu, care multora le dă bătăi de cap, marchează, inevitabil, atât viaţa dascălului cât şi viaţa elevului.

Viaţa şcolii înseamnă mai mult decât a preda şi a învăţa, înseamnă, în primul rând, pregătire pentru viaţă. Şi această pregătire începe cu dezvoltarea capacităţilor de a te implica. Ne implicăm într-un dialog, într-o activitate, toate acestea însemnând comunicare.

www.zvj.ro

Fiind luna decembrie, Consiliul Eco al Şcolii Generale I.D. Sîrbu Petrila îşi propune să deschidă în şcoala noastră „Festivalul naţional al şanselor tale”, cu o activitate care se bazează pe ideea de atitudine şi implicare.

Astfel, la 6 decembrie, după ce ecologiştii au primit deja cadourile de la Moş Nicolae, s-au reunit la o „masă rotundă”, unde au dezbătut tema „Atitudine şi implicare”.

Elevii au fost implicaţi în activităţi care presupuneau caracteristicile voluntariatului şi găsirea unor argumente în favoarea voluntariatului.

Elevii prezenţi la întâlnirea Eco au propus, de asemenea, activităţi care se pot desfăşura în calitate de voluntar: vizita la azilul de bătrâni, unde împreună cu reprezentanţii consiliului elevilor vor organiza un mic spectacol, şi implicarea în Campania „Copil pentru Copil”.

Aceste activităţi urmează a se desfăşura în luna decembrie, la care vor participa toate cadrele didactice ale şcolii, pentru că, să nu uităm, această lună este poate una dintre singurele luni ale anului în care frumosul sufletului omenesc cere a fi evidenţiat.

Prof. Ramona Sorina DOBRICA

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

Pasul Vâlcan, aşa cum îl vede un adevărat investitor În 12 ianuarie 2012, să dea Dumnezeu să fim bine până atunci, în sala de şedinţe a Consiliului Local al municipiului Vulcan este programată o dezbatere publică de la care nu ar trebui să lipsească, în primul rând, toţi cei care au căsuţe de vacanţă în Pasul Vâlcan.

nizării Pasului Vâlcan, ci, pur şi simplu, sunt împotriva amputării acestuia. Fiindcă aceasta ar fi, în mare, consecinţa. În treacăt fie spus, avertismentul dumnealor în această privinţă i-a pus pe gânduri chiar şi pe domnul şi pe doamnele din comisia ministerială. Care - normal, nu au avut de unde să ştie - doar atunci au aflat că, dacă s-ar trece la punerea în practică a proiectului, în multe locuri ar dispărea flora montană, iar cabanele ar arăta ca ciuciuleţii fie-mi iertată cacofonia intenţionată! Asta ca să nu mai vorbim că ing. Gheorghe Roman a întocmit acest document fără să se consulte cu niciuna dintre persoanele care, de zeci de ani, au căbănuţe în Pas!

Crucea lui Bogdan

câteva idei interesante.

Nu că mă apuc de ea şi văd eu când o termin, când o să am bani.

Cea mai interesantă este aceea referitoare la următorul aspect: tot ce ţine de cazare şi ce este legat de ea trebuie să se afle la baza muntelui, iar nu sus. În cazul de faţă, de la telegondolă în sus până la Crucea lui Bogdan, inclusiv (vezi foto). Iar baza s-o constituie pensiunile aranjate şi dotate ca la carte. Nu înghesuite şi băgate una în alta, cum îmi amintesc c-ar fi căsuţele prinse în proiect.

Pensiuni cu drum de acces, în care omul să-şi bage gipanul în curte, să aibă acolo un grătar, una-alta. Nemaivorbind de apă, apa caldă, canalizare, internet şi ce-o mai fi. Iar locul pentru o astfel de clădire să fie concesionat, acolo unde este cazul, în anumite condiţii. Prima fiind aceea ca, de exemplu, pensiunea să fie ridicată în maxim doi ani.

În felul acesta, am mai reţinut din discuţia avută recent, de pe urma turiştilor ar trăi şi cei din oraş.

Fiind aproape, turistul coboară să mai cumpere una-alta, ce vede că-i lipseşte, iar seara, când vine de la schi, s-ar putea duce la un restaurant în oraş. În care s-ar putea organiza fel de fel de manifestări din astea cu obiceiuri locale, cu muzică populară, cu tot ce-i vrea inimioara celui care are cu chef să-şi cheltuiască banii. După care eventual cu un mijloc de transport în comun pus la dispoziţie de primărie - să se întoarcă la pensiunea la care este cazat, iar a doua zi să ia telegondola şi să urce la schiat.

Cam asta ar fi o soluţie în urma aplicării căreia ar avea de câştigat mai mulţi localnici - proprietari de pensiuni, comercianţi, patroni de localuri etc. Normal dacă s-ar dori cu adevărat modernizarea zonei. Fiindcă, nu e secret, primarul Gheorghe Ile nici nu vrea să audă dacă vreun actual proprietar de cabană îi cere autorizaţie de construcţie pentru extinderea sau modernizarea căsuţei de vacanţă pe care o deţine. Bine, însă, că închide ochii la tâmpenia de "construcţia provizorie şi demontabilă" pe care şi-o ridică, ilegal, la capătul de sus al telegondolei, Gheorghe Roman, colaboratorul său de nădejde. Sau la îmbârligăturile în care s-au văzut băgate mai multe persoane de bună credinţă care au cumpărat cabane de la acelaşi protejat al său. Vom reveni.

Gheorghe OLTEANU

Precizarea este anume făcută, fiindcă domniile lor sunt cei mai mult interesaţi de modul în care urmează să arate zona aceea în caz că PUZ-ul pus în dezbatere publică va ajunge să fie discutat şi de către consiliul local.

Dacă nu vor fi prezenţi chiar toţi, aş fi în stare să pariez că, în ce-i priveşte pe proprietarii de cabane care au venit la întâlnirea cu reprezentanţii Ministerului Turismului, aceştia vor veni negreşit.

S-ar putea, însă, ca unii dintre cei interesaţi nici să nu fi auzit că, luna viitoare, pe 12, este programată această dezbatere publică. De ce zic asta? Fiidcă, la avizierul de la primărie, cel peste care dai de cum intri în clădire, anunţul este bine ascuns printre altele. Ca să nu spun că nici nu fost pus pe porţiunea de afişier destinată serviciului de urbanism.

Anunţul apare şi la telegondolă, dar câţi dintre cei care au trecut pe acolo s-au oprit, ca să-l citească? Ca să nu mai spun despre câţi, oare, s-au dus la serviciul în cauză, ca să vadă cum arată PUZ-ul acesta.

Mă gândesc că, la întâlnirea aceasta, primarul Gheorghe Ile va fi prezent şi, în consecinţă, va auzi cu urechile sale, iar nu distorsionate de către alţii, părerile celor care nu văd cu ochi bun punerea în aplicare a PUZ-ului. Oameni care nicidecum nu sunt împotriva moder-

www.zvj.ro

A făcut totul de capul lui, zic oamenii, pentru că se crede un geniu şi fiindcă are proptă la primărie.

Dar în partea de jos nu s-ar putea construi? a întrebat, la un moment dat, domnul de la Ministerul Turismului. Deşteaptă întrebare, iar răspunsul a fost pozitiv. Da, se poate construi, iar distrugerile din partea de sus, de pe locul pe care sunt amplasate cabanele cele vechi, ar putea fi evitate. Apropo de acest aspect.

Zilele acestea am stat de vorbă cu cineva care se ştie cu turismul montan din zonă, ocazie cu care am reţinut de la domnia sa

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

200 de milioane de lei pentru olimpicii şi sportivii petrileni,

Petrecere mare cu copiii la Clubul Pensionarilor Primăria şi Consiliul Local Petrila au alocat 200 de milioane de lei pentru premierea copiilor cu rezultate la olimpiadele şcolare sau la competiţiile şcolare sportive.

Toţi cei 79 de elevi care au fost premiaţi cu sume de bani, cuprinse între 150 de lei şi 400 de lei, au fost strigaţi de consilierul prof. Gheorghe Boantă şi felicitaţi de primarul Ilie Păducel. Dintre premianţi, vă vom prezenta pe cei câţiva care au ocupat locul I la finalele pe judeţ sau pe ţară: Daniel Popa, Maria Ana Munteanu şi Cristina Geică (locul I la finalele olimpice şcolare de sanie, pe ţară, proba individual şi dublu), Elena Grunţă (locul I la olimpiada de logică pe judeţ), Sorana-Vraciu Uifalvi (locul I la olimpiada de chimie pe judeţ), Darius Racz (locul I la olimpiada de informatică pe judeţ), Gabriel Alexandru Andrei (locul I tot la olimpiada de informatică pe judeţ), toţi de la acelaşi colegiu tehnic, Constantin Brâncuşi.

Mai trebuie amintiţi: Camelia Nadine Vladislav (locul I la olimpiada de română pe judeţ), Loredana Stoica (locul I la olimpiada de educaţie tehnologică pe judeţ) şi Cristina Geică (locul I tot la olimpiada de educaţie tehnologică pe judeţ), cu specificaţia că dintre aceştia, Camelia este elevă a Şcolii Generale I.D. Sîrbu, iar ceilalţi doi sunt elevi ai Şcolii Generale Nr. 6. În afară de olimpici, au existat la Petrila şi 21 de rezultate la concursurile naţionale şi internaţionale artistice şi sportive în anul care a trecut. La fel ca şi la olimpici, vom aminti aici doar locurile I şi locurile II la fazele internaţionale: Simona Ramaşcanu (locul I la Campionatul Naţional de Gimnastică Aerobică, Şcoala Europeană I.G. Duca Petroşani), Dacian Barna (locul I tot la Campionatul Naţional de Gimnastică Aerobică, Colegiul de Informatică „Carmen Sylva” Petroşani), multipla campioană de şah Daria Vişănescu (locul I la

Campionatul Naţional de Şah), Daniel Popa, Maria Ana Munteanu şi Eduard Rotaru (toţi trei, locul I la Campionatul Naţional de Sanie), Marian Bălan (locul I la Campionatul Naţional de Popice, Asociaţia Inter Petrila), Miruna Negrean (locul I la Campionatul Naţional de Tae Kwon Do), Bianca Becze şi Raluica Haidu (locul II la Campionatele Europene de Gimnastică Aerobică, cele două eleve făcând parte din lotul naţional). În afară de premierile de mai sus, precum şi a elevilor care au ocupat locurile I, II, III la diverse discipline olimpice sau competiţii sportive, au mai primit 2.400 de lei echipa de popice din cadrul Asociaţiei Inter Petrila, pentru locul III obţinut la Campionatul Naţional de Popice, şi suma de 1.500 cei 12 elevi ai Colegiului Tehnic Constantin Brâncuşi, din cadrul echipei de fotbal, care s-au clasat pe locul II la faza judeţeană de fotbal.

Copiii au colindat Înainte de festivitatea de premiere de mai sus, grupuri şi grupuri de colindători, de la toate unităţile şcolare de pe raza Petrilei, au susţinut programe de colinzi. Toate grupurile de colindători s-au străduit să colinde cât mai frumos. Unii colindători au ales piese tradiţionale, colinde cântate de când lumea de români, alţii - colinde cu linia melodică mai modernă, dar ideea de bază a fost aceeaşi: bucurie în suflet pentru Naşterea Domnului Iisus Hristos.

La final, fiecare colindător a primit câte o pungă cu dulciuri.

Primarul Ilie Păducel, care a stat nemişcat pe tot parcursul programului oferit de copii şi care, de vreo trei-patru ori, a cerut „linişte în sală să-i auzim pe copii”, le-a mulţumit public copiilor şi cadrelor didactice şi le-a urat sărbători fericite şi un an nou fericit.

Corneliu BRAN

Cabinet medical veterinar Petroşani, str. Independenţei, nr. 1A Consultaţii, tratamente, vaccinări, deparazitări, intervenţii chirurgicale, analize, examen trichineloscopic, individualizare prin microcip şi paşaport, examene coproparazitologice, cosmetică canină, consiliere privind dieta şi întreţinerea animalelor, deplasări la domiciliu.

Suntem profesionişti pentru că facem totul cu dragoste şi pasiune!

Relaţii la telefon 0766.369068.

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

Petronela Vali Slavu, colaboratoarea ZVJ - locul I la

Marele festival de epigramă din Bănie Festivalul de la Râmnicu Vâlcea, desfăşurat la început de noiembrie, părea să încheie ciclul manifestărilor epigramatice din acest an. Dar, spre surprinderea tuturor, avea să apară pe harta epigramei româneşti un nou oraş: Craiova. Sub egida Primăriei municipiului Craiova, Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, în colaborare cu Cenaclul Epigramiştilor Olteni şi revista „Cugetul” au reuşit, în timp record, să organizeze ediţia inaugurală a Festivalului Naţional de Epigramă „Traian Demetrescu”. În zilele de 9-11 decembrie, la Craiova, ospitalitatea românească a fost la ea acasă.

Organizatorii ne-au aşteptat la gară şi ne-au condus la Hotelul Parc. Acolo, dl. Radu Alexandru, secretarul general al Cenaclului Epigramiştilor Olteni, ne-a înmânat mapele festivalului. În mape se aflau, pe lângă programul activităţilor, câteva publicaţii (ziarul „Raţiunea”, revistele „Turburele” şi „Hofigal”) şi volumul „Întâlniri memorabile”, semnat Petre Gigea-Gorun.

După masa de prânz, participanţii ne-am strâns în holul hotelului, apoi am pornit spre Primăria municipiului Craiova. Deoarece întâlnirea cu epigramiştii fusese anunţată dinainte, când am ajuns, Sala Mare a primăriei era plină de craioveni iubitori de epigramă. Din prezidiu, au vorbit domnii Petre Gige-Gorun - preşedintele Cenaclului Epigramiştilor Olteni, vicepreşedintele U.E.R. şi sufletul festivalului, George Corbu - preşedintele U.E.R., Mihai Sălcuţan vicepreşedintele U.E.R. şi Alexandru Stuparu - directorul Casei de Cultură „Traian Demetrescu” a municipiului Craiova.

Dl. profesor Ştefan Cazimir ne-a relatat, cu şarmu-i caracteristic, un şir de întâmplări hazlii, cauzate de asemănarea dumnealui cu domnul Mircea Ionescu-Quintus. În decorul feeric, au răsunat colinde interpretate de o elevă a Liceului de Artă „Marin Sorescu” din Craiova şi de artista lirică Ilinca Zamfir. Fiecare epigramist a citit patru epigrame, dar foarte gustate au fost replicile compuse ad-hoc. Au citit epigrame şi gazdele (Petre Gigea-Gorun, Marius Coge, Laurian Ionică, Janet Nică şi alţii) dar la sfârşit, ceea ce l-a determinat pe simpaticul epigramist Laurian Ionică să facă următoarea intervenţie: Mă întristasem, dar încet, Iar bănuiala mi se curmă; Mi-a spus vecinul meu, Janet: „Mă, cei mai buni citesc la urmă!”

De-a dreptul impresionant a fost recitalul celor doi epigramişti nevăzători (Sandu Marin şi Radu Florea), care au citit epigrame proprii, scrise cu alfabet braille.

www.zvj.ro

Se înserase când am plecat de la această întâlnire. Afară ne aştepta oraşul împodobit de sărbătoare. Seara a continuat cu multă veselie, la Restaurantul Flora. La masă, epigramiştii au dovedit că sunt şi buni cântăreţi. Au interpretat cântece de petrecere: Marian Dobreanu (cel mai cântăreţ dintre epigramişti), Ion Diviza, Laurian Ionică, Elis Râpeanu, Viorel Martin, chiar şi dl. profesor Ştefan Cazimir.

A doua zi, după micul dejun, am fost conduşi la o clădire din apropierea hotelului, fostă casă de oaspeţi, unde a fost găzduit, în noaptea de 15-16 mai 1968, generalul Charles de Gaulle, preşedintele Franţei. Aici, a fost amplasată o placă pe care sunt gravate impresiile înaltului oaspete: „Din tot ce am văzut şi am auzit despre populaţia dumneavoastră, îndeosebi din cele văzute la Craiova, duc cu mine o amintire de neuitat. În încheiere, ca şi la început, vă spun: Mulţumesc! Hai să dăm mână cu mână!

Trăiască Craiova! Trăiască România!

Trăiască prietenia română-franceză!”

Inspirat de vizita în acest loc, dl. George Petrone a creat o epigramă bazată pe un joc de cuvinte extraordinar, pe care, ulterior, a citit-o la festivitatea de premiere: Plăcut surprins şi fără protocol Şi despuiat complet de orice ţoală, Aş sta şi eu în patul lui de Gaulle, Dac-aş avea alături o „de goală” Colegul său de cenaclu, Vasile Larco, a venit cu următoarea replică, la fel de inspirată: Atenţionare pentru George Petrone, privind dorinţa amoroasă cu o „de goală”: G. Petrone-n astă sală Eu îţi spun făr’ de ocol: Stând în pat cu o „de goală”, Vezi să nu te dai de gol!

Festivitatea de premiere a avut loc la Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, mai exact întro încăpere, la subsol, amenajată pe locul casei unde s-a născut, a trăit şi a visat poetul Traian Demetrescu. Acesta este, de altfel, şi

locul desfăşurării şedinţelor lunare ale Cenaclului Epigramiştilor Olteni. Aici, ni s-a comunicat că au participat la concurs 90 de autori. Juriul (alcătuit din domnii George Corbu - preşedinte, Ştefan Cazimir şi Mihai Sălcuţan) a selectat, dintre lucrările primite, pe cele care au respectat temele („Banii Craiovei” şi „La Lilieci”), acordând următoarele premii: Premiul I: Vali Slavu (Aninoasa) Premiul al II-lea: Ioan Toderaşcu (Vaslui) Premiul al III-lea: Ştefan-Cornel Rodean (Sibiu) Menţiunea I: Dan Căpruciu (Galaţi) Menţiunea II: Ion Diviza (Chişinău) Menţiunea III: Gheorghe Bâlici (Chişinău).

Gheorghe Bâlici, când a mers să-şi ia premiul, a dedicat organizatorilor festivalului următoarea epigramă: Oraşul Craiova Când viaţă bună-n ţară nu-i, Craiova are bani destui, Dovadă-i că i-a premiat Pe mulţi ce nu au meritat.

Foarte inspirat, dl. director al Casei de Cultură, a răspuns imediat: „Luaţi, totuşi, plicul!”.

S-au mai acordat premii speciale următorilor concurenţi care au trimis epigrame reuşite: Eugen Albu, Gheorghe Constantinescu, Grigore-Marian Dobreanu, Florina Dinescu, Nicolae Dragoş, Laurenţiu Ghiţă, Ionel Iacob-Bencei, Vasile Larco, Dorel Lazăr, Valerian Lică, Viorel Martin, Ion Micuţ, Nicolae-Paul Mihail, Nicolae Nicolae, Dan Norea, George Petrone, Elis Râpeanu, Nichi Ursei şi Nelu Vasile.

La festival, au mai participat domnii Nicolae Claudiu Şimonaţi şi Aurel Dâncşoreanu, organizatori de manifestări culturale, în oraşul Geoagiu din judeţul Hunedoara, care intenţionează să iniţieze acolo un festival de epigramă.

Referitor la ceremonia de premiere, Marian Dobreanu a făcut următoarea destăinuire:

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Ceremonia e frumoasă, Ţinută după tot tipicul Îmi place diploma lucioasă, Dar cel mai mult îmi place... plicul!

E drept că plicul ne-a plăcut tuturor, dar ne-a plăcut şi ce am văzut în continuare. La expoziţie, am admirat caricaturile semnate Gabriel Bratu, portretele realizate de Lucian Bulătan şi instantaneele surprinse de fotograful Constantin Brânzan.

A urmat un tur al oraşului, avându-l drept ghid pe distinsul domn Petre Gigea. Bun cunoscător al urbei, pe care a păstorit-o chiar dumnealui, în perioada 1965-1968, ne-a prezentat istoria fiecărui obiectiv pe care l-am văzut. Am trecut pe lângă două parcuri importante ale oraşului. Parcul „Nicolae Romanescu” a fost proiectat, în stil romantic, de arhitectul francez Edouard Redont.

Craiova se poate mândri că mai există în lume doar trei asemenea parcuri, la Londra, Roma şi Paris. Parcul Tineretului a fost realizat în ultimii ani, fiind amenajat special pentru tineri. În periplul nostru, am trecut pe lângă statuile lui Alexandru Ioan Cuza şi Carol I şi pe lângă Grădina „Mihai Bravu”, locul unde a venit domnitorul Cuza, în 1859.

Am văzut Teatrul Naţional, Universitatea Craiova, Muzeul de Ştiinţe Naturale al Olteniei, dar şi Casa Băniei, cea mai veche clădire.

Pentru că este la început de drum, îi dorim festivalului craiovean viaţă lungă, iar organizatorilor, să aibă puterea să realizeze cât mai multe ediţii la fel de reuşite ca aceasta!

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

10 TURISM

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

La Răzvan,

Afaceri în masivul Parâng din 1991 Răzvan Marica, proprietarul cabanei La Răzvan, şi-a început viaţa de cabanier emblematic al Parângului cu un grătar cu mici, instalat împreună cu amicul lui Dumitru Bârlida, şeful Salvamont Petroşani, chiar pe crestele muntelui. Afacerile au mers bine, de la unul-doi mici a ajuns la un restaurant şi camere pentru cazare.

De atunci nu s-a mai despărţit de munte.

Cabana lui te întâmpină imediat ce cobori din telescaun, pe dreapta. Intri, bei un ceai, un vin, mănânci o ciorbă. Toţi schiorii care coboară de pe pârtie trag acolo. O cabană modestă, dar familiară. „În timp, am învăţat să le ofer clienţilor

www.zvj.ro

ceea ce caută. Şi, în principiu, m-am gândit că trebuie să le ofer cam ce mi-a plăcut mie să găsesc când am fost client undeva. La munte, în primul rând, vin oameni care vor să schieze, aşadar acum închiriem şi schiuri, 25 de lei pe zi. Apoi, trebuie să aibă o cameră călduroasă, o

masă caldă, o baie decentă”, spune proprietarul cabanei.

Turiştii care vin în Parâng caută cazare, masă şi echipament de schi şi sunt sosiţi, de obicei, din alte părţi ale ţării. Au trecut prin cabana lui turişti veniţi de la Bucureşti, Constanţa, Baia Mare. Din toate

colţurile ţării. Odată cu înaintarea în vârstă a început să prefere turiştii care vin în cuplu sau în familie. Sunt mai civilizaţi, mai liniştiţi şi cheltuiesc mai mult decât un grup de tineri năzdrăvani. În Parâng urcă destul de mulţi turişti şi vor urca mai mulţi. Iar iarna aceasta cabanierul s-a pregătit cu camere cu mobilier nou, confortabil.

Până la munte este mai greu de ajuns.

Din păcate şi acum programul telescaunului depinde de numărul de clienţi. El funcţionează doar dacă sunt destul de mulţi turişti dispuşi să urce sau să coboare. Costul biletului este de 15 lei dus-întors, plus 1,5 lei taxa de munte.

Important este că, odată ajuns în munte, turistul este mult mai bine informat. Indicatoare sunt peste tot, iar fiecare cabană are expusă o hartă a pârtiilor actualizată.

Salvamontul şi jandarmii montani se află mereu la datorie. Iar dacă ai ghinionul să te rătăceşti, ai şi toate şansele să fii găsit de echipele de intervenţie...

Alina PIPAN

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

IMOBILIARE Vând casă la Băcia, 1500 mp, preţ 35.000 euro negociabil.

Relaţii la telefon 0769.723857 Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală.

Telefon 0724.853897 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

ANGAJĂRI SC IMUC SA Piteşti angajează personal calificat în meseria de lăcătuş - cu disponibilitate de deplasare pe şantierele din ţară.

Se asigură transport, cazare şi diurnă.

Relaţii la telefon 0248.615600 0724.227890

ÎNCHIRIERI Închiriem apartament 3 camere integral sau parţial, Petroşani, Horia.

Relaţii la telefon 0254.544979, orele 15-21 Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

Apel umanitar

Micuţul Brîndău Călin Rareş, în vârstă de 5 ani, din Petrila, suferă de limfom malign Non-Hodgkin difuz cu celulă medie B Burkitt CS III cu debut abdominal, momentan fiind internat la Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” din Timişoara, unde face tratament cu citostatice.

Părinţii micuţului nu mai pot face faţă cheltuielilor uzuale datorate perioadei lungi de spitalizare şi roagă pe toţi cei pot şi vor să-i ajute financiar să doneze sau să facă sponsorizări la (titular cont tatăl lui Călin: Brîndău Liviu): Banca Transilvania RO92 BTRL 0220 1201 L995 36XX – lei Pentru orice alt detaliu îl puteţi contacta pe tatăl micuţului la numărul de telefon 0720.946949

Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” S â m b ă t ă , 1 7 . 1 2 . 2 0 11

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

Reamintim tuturor celor care l-au cunoscut că în data de 17 decembrie se împlinesc 19 ani de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost VOCHIŢOIU PETRE (51 ani) un om deosebit care va rămâne veşnic în amintirea familiei. soţia Teodora, fiul Haralambie, nora Alina şi nepoţii Diana şi Petrică.

Vând teren, Jieţ-Androneşti, în vatra satului, toate facilităţile.

Telefon 0725.219019

Este o zi exact pe placul tău, toate se petrec în ritmul pe care îl agreezi tu cel mai mult, întâlneşti oameni care îţi seamănă şi cu care te simţi pe aceeaşi lungime de undă.

Nu pune la suflet veştile care te-ar putea influenţa sau impresiona, pentru că nu sunt atât de grave pe cât par.

De azi te simţi ceva mai bine, de vreme ce vin sărbătorile şi toate par să se aşeze pe un făgaş nou şi interesant.

Entuziasmul care te cuprinde va fi bine canalizat într-o direcţie constructivă.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Eşti mult mai preocupat de viitorul pe termen lung, nu doar de ceea ce ai în program pentru astăzi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Felul în care îţi dau unii ordine nu ar trebui să te deranjeze, pentru că eşti un subaltern docil care îşi acceptă bine poziţia, dar nu ai de a face cu lideri reali.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Vrei să socializezi, să discuţi, să te integrezi în colective cât mai numeroase, dar nu găseşti oameni potriviţi, printre care să te simţi bine.

SC REALCOM SA PETROªANI

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

Nu ţine cont de ceilalţi dacă vrei să ai o zi de succes, pentru că azi contezi doar tu, cu propriile tale talente şi calităţi. Lasă modestia la o parte şi detaşează-te de grup.

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836

Nu poţi tolera le nesfârşit atitudinea autoritară a unei persoane care se comportă cu tine de parcă ar avea vreun drept să te domine.

Nu eşti cu nimic mai prejos, dimpotrivă.

Ora 18:00 – Premiera ,,Pescăruşul”

COMEMORĂRI

VÂNZĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Programul

SERVICII

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

HOROSCOP

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Dacă alte planuri ale vieţii tale lasă de dorit, cum ar fi planul relaţional, cel financiar sau cel profesional, cu siguranţă există altceva în compensaţie.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Chiar dacă nu se întâmplă nimic ieşit din comun, acasă te bucuri de atmosfera tihnită dintre pereţii propriei locuinţe.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Legea nu te lasă să faci orice şi intervine destul de strict în unele proiecte, ceea ce devine frustrant.

Dacă ai avea mai multă libertate de mişcare şi de decizie, ar fi perfect.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Este o zi în care se pun în balanţă argumentele pro şi contra, binele şi răul, iar tu eşti undeva la mijloc.

CMYK

12 ACTUALITATE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie) organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Ziarul Vãii Jiului vineri, 16 decembrie 2011

Petrila

Mai ieftin pe lemne, foarte scump pe gaz Dacă privim lista ajutoarelor pentru încălzire a oraşului Petrila, tragem o concluzie simplă. Lemnul este cel mai ieftin combustibil. Sau, cel puţin, pentru bugetul statului acest tip de încălzire înseamnă cheltuieli mai mici. În Petrila, 131 de familii au reuşit anul acesta să primească subvenţie pentru încălzirea cu gaz. În total, lunar, se cheltuiesc 14.308 lei din buget pentru acoperirea acestor subvenţii. În schimb, 209 familii au depus cerere şi primesc acum subvenţie de la primărie pentru încălzirea cu lemne. Doar că pentru acestea, primăria decontează lunar din buget, pe perioada lunilor de iarnă,

7.079 lei. Guvernul a modificat condiţiile pentru obţinerea ajutoarelor de încălzire, însă numărul beneficiarilor nu s-a modificat vizibil, pentru că veniturile românilor au scăzut. De asemenea, costurile facturilor la gaz s-au mărit. La un apartament cu două camere, care nu este izolat termic, factura ajunge, iarna, la 400 de lei pe lună de lei. În schimb, lemnele necesare încălzirii locuinţei pentru o lună de iarnă costă în jurul de 200 de lei.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0761.756833 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul III Nr. 85 16 decembrie 2011 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Paginile 2-4

Corneliu RĂDULESCU:

„Cu excepţia unor prime pagini, tot ce am publicat eu în această viaţă a fost scris la Lupeni”

Frig şi ceaţă De azi, articolele mele din Ziarul Văii Jiului au un cititor mai puţin: a murit marele prozator român Corneliu Rădulescu. Am avut privilegiu să-i fiu un apropiat. Din păcate, printre puţinii.

I-am fost martor la toate zbaterile, imense, din ultimii treizeci de ani. Puţini oameni de pe acest Pământ au suferit mai mult. Nu ştiu de ce Dumnezeu pune toată Suferinţa Lumii doar pe anumiţi umeri. Pe umerii lui Corneliu Rădulescu a pus-o. Dar a mai pus, în cantităţi comparabile, şi delicateţea sufletească, şi talentul literar. Talent pe care, în ultimii ani, din cauza multor incapacităţi fizice şi nu numai, n-a mai putut să şi-l exercite. L-am ajutat cât am putut. Trebuia mai mult. Omul merita mult şi a primit, din partea Cerului, dar şi al celor din jur, foarte puţin. Acum vreo zece zile, mă suna, exasperat, să mă întrebe dacă ştiu ceva despre căldura care nu mai venea în caloriferele din oraş. Ştiam puţin... anume că n-o să vină. Curând sau niciodată. Era un friguros într-o Lume îngheţată de gerul fizic, însă şi de frigul lipsei de Suflet. N-a murit din pricina frigului, dar a murit cu lipsa de căldură în oase şi în Suflet. Şi acest lucru nu pot să-l uit şi nu-l voi ierta niciodată primarilor, viceprimarilor şi tuturor celor care ar trebui să facă, aşa cum au promis, ceva pentru oamenii mai mult sau mai puţin cu geniu, cum avea Corneliu Rădulescu, mai mult sau mai puţin talentaţi, cu Suflet mai mult sau mai puţin frumos. Indiferent ce se va întâmpla în acest oraş năpăstuit, în această Lume deopotrivă nebună şi năpăstuită, suntem cu toţii vinovaţi, cu sau fără vină, că oameni precum Corneliu Rădulescu au trecut prin Lumea noastră dârdâind.

Ar trebui să închei cu speranţa că se va încălzi în Cer. Domnu’ Rădulescu, nici de asta nu sunt sigur! Sau să spun ceva cu ţărâna uşoară. Domnu’ Rădulescu, cum îmi plăcea mie să-i spun, în Lume sau dincolo de ea, nici măcar ţărâna nu pare uşoară! Mai bine nu spun nimic. Aş fi ipocrit şi teatral dacă aş încheia cu banalitatea de serviciu: „vărs (ce cuvânt urât!) o lacrimă”. Am mai învăţat că lacrimile n-au niciun rost. Uneori sunt chiar recuzită... Spun doar atât, cât să aud eu însumi: îmi simt Sufletul îngheţat.

Ce frig şi ce ceaţă e în Lume!

Gheorghe TRUŢĂ Îi informăm pe cei care vor să îi aducă

Un ultim omagiu Trupul neînsufleţit al prozatorului Corneliu Rădulescu se află depus la Capela Pensionarilor din Lupeni. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 17 decembrie, orele 14.

Familia Cerchez aduce un ultim omagiu celui care i-a fost un bun coleg şi prieten:

Profesor RĂDULESCU CORNELIU Dumnezeul să-l odihnească în pace!

Corneliu RĂDULESCU S-a născut la 25 octombrie 1937 la Coşuleni Herţa/ Hotin. A decedat la 14 decembrie 2011 la Petroşani. Între 1955 - 1959 şi 1966 - 1971 a absolvit Facultatea de Filologie, Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş Bolyai, Cluj-Napoca.

Debut absolut în Steaua, 8 august 1957.

Volume publicate: Vara, 1972, povestiri;

Prin defileu, roman, 1975; Zidul în care s-a tras cu puşca, 1979; Uitarea şi neuitarea inocenţilor, roman, 1983, 2002; Jocul cu umbre, roman (oarecum) parodic, 2000; Ta-ram-ta-ta sau cinci băieţi şi dulcea libertate, roman în trei povestiri sau trei povestiri într-un roman, 2000; Enigmele insulei Bwu-Kyphy, tablete pentru dureri de cap, 2006.

Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

II

SPECIAL

vineri, 16 decembrie 2011

Corneliu RĂDULESCU:

„Cu excepţia unor prime pagini, tot ce am publicat eu în această viaţă a fost scris la Lupeni” Două studenţii Marian BOBOC: D-le Corneliu Rădulescu, evocaţi câteva amintiri literare ale studenţiei dvs. clujene. Cum s-a petrecut debutul dvs. din 1957 în revista Steaua?

Corneliu RĂDULESCU: O, dacă începem cu studenţia înseamnă că debutăm pe un ton tineresc şi roz. Deşi numai roză nu era viaţa prin 1950, când m-am şcolit eu. Ghinionul, sau numai întâmplarea, a făcut să aparţin generaţiei pe seama căreia s-a experimentat noul sistem de învăţământ. În paranteză vorbind, istoria românească mai recentă e plină de reforme şi experimente. Ei, şi cum nu am reuşit să intru de la început la facultatea pe care o doream, m-am întors peste câţiva ani să recuperez ceea ce îmi scăpase. Aşa am avut parte de două studenţii.

Amândouă au fost hotărâtoare pentru mine.

„Obsedantul deceniu”.

Lucian Blaga - „exilat” Anii ’50 sunt anii numitului „obsedant deceniu”, în ţară şi în partea noastră de lume se petreceau tot felul de lucruri crâncene, pe unele le-am simţit pe propria piele, pe altele le-am aflat mai târziu. Dar, ca întotdeauna, cei tineri se mişcau cu stăruinţă, chiar

dacă nu prea ştiau ce va fi de capul lor. Nu-mi amintesc cum am ajuns pentru prima dată la cele două cenacluri clujene, cel al oraşului şi cel al universităţii. Nouă, viaţa literară clujeană ni se părea foarte vie, dar realitatea era alta. Lucian Blaga era interzis, nu avea dreptul de semnătură. Noi îl vedeam însă mereu, uneori în fiecare zi, fiindcă i se dăduse o slujbă oarecare la Biblioteca Universităţii. O spun cu tristeţe, puţini dintre noi realizau pe deplin tragismul şi ticăloşia acestei situaţii.

Să nu uit cea de-a doua studenţie. Mi-a fost şi ea foarte benefică. M-a trezit din letargia didactică în care riscam să eşuez. Viaţa literară şi culturală era alta, se recupera literatura interbelică, înflorea onirismul, se vorbea despre existenţialism şi structuralism. Altă atmosferă, proaspătă deocamdată.

Ei îi datorez prima mea carte.

Sedus de proză

În Cluj - doar două reviste literare

Marian BOBOC: Aţi debutat cu critică literară, apoi, peste un an, în 1958, cu proză în revista În oraş apărea o singură revistă literară, Steaua, Tribuna. Consideraţi că aţi „trădat” critica?

Corneliu RĂDULESCU: Nu cred că am trădat aşa că studenţii care reuşeau să publice puteau fi număraţi pe degetele celor două mâini. După critica literară, pentru că nu a fost o mare dragoste mişcările din octombrie 1956, ceva a început să se între noi. Sigur, a existat un impediment enorm, sărăcia posibilităţilor de informare, aici, la Lupeni, schimbe, în 1957, a mai apărut o revistă, Tribuna. dar nu el a fost hotărâtor. Pur şi simplu, m-a atras mai mult literatura în sine şi mai puţin comentarea ei.

Debut în… critică literară Dar să-ţi spun cum am debutat. La cenaclul orăşenesc veneau şi scriitori, redactori de la Steaua.

De câteva ori a fost şi conducătorul ei, A.E. Bakonsky. Nu ştiu dacă el, sau altcineva, ne-a reţinut numele, dar într-o zi trei dintre noi am fost invitaţi la redacţie, să ne alegem o carte pe care să o recenzăm.

Era un fel de test. Acele recenzii, pe care le scriam atunci, sunt nişte naivităţi, dar erau cinstite, ideile lor le-aş semna şi astăzi. Dar ele ne-au adus un câştig enorm, extraordinar la vârsta aceea şi în perioada aceea: A.E. Baconsky ne-a făcut cadou câte o legitimaţieadresă către Biblioteca Universitară, cu care aveam dreptul să citim orice. Unui om normal de astăzi îi va fi greu să creadă că în vremea aceea era interzis să-i citeşti pe Blaga, Bacovia, Ion Barbu, istoriile literaturii ale lui Călinescu sau Lovinescu şi aşa mai departe. Iar noi am putut să le citim, ceea ce a fost un mare câştig.

Prima proză - în Tribuna

O pagină de manuscris

A doua studenţie

În anul 1958, mi-a apărut, în Tribuna de data aceasta, prima scriere în proză. A fost tot un debut, poate cu ceva mai mare greutate. Pe atunci, revistele literare erau puţine, în oricare ai fi apărut te citea toată ţara. Steaua, de pildă, şia câştigat faima de cea mai curajoasă dintre toate. Aici au apărut, pentru prima dată sub regimul comunist, poezii semnate de Blaga şi Bacovia, în paginile ei a început să fie atacată pseudoliteratura proletcultistă.

Singur printre… mineri.

Departe de viaţa literară Marian BOBOC: „Întâmplarea a făcut ca de la venirea mea în acest oraş, Lupeni, vreme de două decenii să fiu singurul său locuitor care scria şi publica literatură”, mărturiseaţi într-un articol publicat. Cum aţi trăit această singurătate

SPECIAL III

vineri, 16 decembrie 2011

artistică? V-a stimulat? A fost o piedică? Cum ţineaţi legătura cu lumea literară?

Corneliu RĂDULESCU: Întrebarea asta m-a urmărit o viaţă întreagă. A fost şi ca o sabie deasupra capului. Unii preferă formulări mai drastice: poate un scriitor să se realizeze în „provincie”, departe de marile centre culturale?

Răspunsurile cu greutate nu sunt prea încurajatoare pentru „provinciali”. Dacă eu m-am realizat sau nu, îi las pe alţii să decidă. Dar despre felul cum am trăit această „singurătate artistică” pot să vorbesc. Ei bine, am trăit-o cu suficientă detaşare. O detaşare ce s-a concretizat, în primul rând, în faptul că nu am avut timp să mă întreb sau nu mi-am bătut capul să hotărăsc dacă singurătatea mă împiedică, ori mă stimulează. Şi cred că bine am făcut. Dacă aş fi stat să mă jelesc, cu jeluitul aş fi rămas. Apoi, până pe la 50 de ani, eu am avut condiţii foarte bune de mişcare şi posibilitatea să trăiesc între câteva săptămâni şi câteva luni pe an în oraşe cu viaţă culturală intensă. E adevărat, relaţiile mele cu redacţiile revistelor literare şi cu editurile n-au fost prea grozave. Puţini vor să mă creadă că, din 1972 încoace, adică de când mi-a apărut prima carte, toate manuscrisele mi le-am trimis prin poştă şi rareori am avut prilejul să-i văd la faţă pe cei care le-au tipărit. Desigur, a trebuit să am multă răbdare. Pe scurt, se poate trăi şi aşa, dar preţul e prea mare. Dacă a meritat sau nu, îi las pe alţii să judece.

Eu unul nu regret.

1959. Lupeni. Frunze de… funingine Marian BOBOC: Aţi „descălecat” în Lupeni în 1959. Cum aţi găsit oraşul? Evocaţi atmosfera Lupeniului tinereţii dumneavoastră, farmecul/ şarmul acestuia…

1963. Profesorul Corneliu Rădulescu (în centru mijloc)

Corneliu RĂDULESCU: În Valea Jiului, am călcat pentru prima dată în august 1959, cu actul de repartiţie în mână, aşa că totul a fost nou pentru mine.

Cum îmi petrecusem cei mai mulţi ani ai copilăriei şi adolescenţei pe câmpul din preajma Mureşului, peisajul montan nu se putea să nu mă impresioneze. Şi nici centrul Lupeniului nu arăta rău, clădirile oficiale vechi, cu acele mici acoperişuri de sticlă şi fier forjat deasupra intrării principale, cele trei biserici din preajmă, caldarâmul din piatră cubică, scuarul, acel spaţiu verde cu flori, care acum e dreptunghiular, iar atunci era rotund, linia ferată pe care străinul neavertizat o putea crede de tramvai, casele-tip cu mansardă şi o arhitectură aproape neîntâlnită prin alte zone româneşti, părculeţul cu chioşc de lemn în mijloc, pentru fanfară, multă verdeaţă, un frunziş copleşitor, toate emanau un aer de localitate germanică, liniştită, austeră.

Liceul era pe atunci în clădirea geamănă cu cea a primăriei de astăzi, iar primăria într-o clădire (cea mai impunătoare) pereche cu Palatul Muncitoresc, dărâmată apoi, pentru a se construi gara cea nouă.

Năucitoare erau afişele: Teatrul

Naţional din Bucureşti prezenta o piesă care abia în primăvară avusese premiera, concerte cu cei mai cunoscuţi cântăreţi de muzică populară şi uşoară ai momentului, şi, bineînţeles, meciul de fotbal, Minerul Lupeni - CCA (adică, Steaua de azi), pentru că, în acel an, Minerul era în divizia A. Directorul liceului nu era acolo, în momentul acela, şi cum prin clădire se mai curăţa încă după zugrăvit, am coborât în părculeţul de jos, să mai arunc o privire prin acest oraş al cărui locuitor urma să devin. M-am aşezat pe bancă, eram încă în august, la mine acasă ar fi trebuit să-mi scot haina de atâta zăpuşeală, dar aici era o răcoare plăcută, odihnitoare. Stând acolo am presimţit că mi-a căzut ceva în păr. O frunză, mi-am spus cu un început de nostalgie, vine toamna. Dar când am dat să iau frunza din păr, degetele n-au întâlnit decât o senzaţie de alunecare.

Le-am privit, erau negre. Funingine, desigur, ea plutea atunci prin Vale. Şi a fost ca un semn de atenţionare, anume că lucrurile nu sunt aşa cum apar la prima vedere, ele sunt mult mai complexe şi mai altfel. Poate nu neapărat mai rele, dar sigur mai complexe şi mai altfel.

Ameninţări… tovărăşeşti Marian BOBOC: Din 1993 sunteţi Cetăţean de onoare al Lupeniului.

Cum evaluaţi această recunoaştere publică a activităţii dumneavoastră?

Corneliu RĂDULESCU: A fost o mare surpriză. Acum o privesc şi ca pe o compensaţie, ca pe un fel de răzbunare, peste decenii, pentru felul cum am fost tratat în primii ani trăiţi la Lupeni. Autorităţile mi-au cam făcut viaţa amară. Mă rog, poate că motivul principal a fost unul de ordin politic - adică, nu poate, ci sigur -, dar se pare că şi eu, ca om, făceam parte, şi încă mai fac dintre cei care faţă de orice autoritate, orice ştab are o fobie aprigă. De pildă, la câteva zile după ce mi-am luat slujba în primire, prim secretarul de partid, şeful oraşului, pe care nici nu-l văzusem încă, mi-a transmis că, dacă nu-mi bag minţile în cap, va pune nişte mineri să mă arunce în Jiu. L-am întrebat pe mesager de ce, iar acesta a dat din umeri: habar n-am, cred că te-a văzut pe geamul de la cabinet şi nu-i place mutra ta. Am luat ameninţarea ca pe un fel de a vorbi, dar câţiva ani mai târziu, după ce am apucat să discut cu vechi participanţi la mişcările sociale şi politice din Valea Jiului, am aflat că nu era nici o glumă. Oricum, în loc să mă arunce în Jiu, un miner a stat, cu nevastă şi trei copii într-o singură cameră, ca să-mi ofere mie adăpost, fiindcă, dintre dascălii de atunci, am fost ultimul care a primit locuinţă. Aveau acei activişti de partid o mare plăcere să-i şicaneze pe cei încadraţi în categoria intelectuali, de multe ori te aduceau la disperare. Odată, în Duminica de Paşti, când m-au pus de pază la sediul U.T.C. (o cameră la ultimul etaj al primăriei de azi), era să fac o prostie. Ei erau jos la parter şi l-au trimis la secretarul U.T.C. să mă pună să fac nu ştiu ce lucrări, în bătaie de joc. Mie mi s-a urcat sângele la cap, am pus mâna pe scrumiera din faţa mea. Nu arătam eu prea voinic nici atunci, vai de pielea mea, dar individul era un îngrămădit, o aschimodie greţoasă, te apuca jalea când îl vedeai în exerciţiul funcţiunii. În plus, scrumiera aceea era din bronz masiv, făcută la strung în atelierele minei, grea de peste un kilogram, aşa că individul a ieşit rapid şi a coborât în fugă pe scări.

S-a întors peste un sfert de ceas şi mi-a spus, din uşă, că pot să pleca acasă. Era limpede că mă pârâse la bătrânii activişti, dar aceştia au reacţionat invers de cum îşi închipuise el. Probabil că le-a plăcut reacţia mea, şi ei considerau că cel mai convingător argument e bolovanul, măciuca.

N-am vorbit niciodată despre întâmplările astea, iar numele le-am uitat definitiv. Dumnezeu cu mila! Le-am pomenit acum doar pentru că în felul acesta se va înţelege mai bine surpriza mea şi aprecierea pe care o dau gestului cu care m-a onorat oraşul. Pentru mine, aici, la Lupeni, sunt cei mai demni oameni pe care i-am cunoscut vreodată. Am trăit la Lupeni o viaţă, aici sunt înmormântaţi părinţii mei, e firesc să fiu mulţumit că oraşul mă primeşte ca şi Cetăţean de onoare definitiv al lui.

IV SPECIAL Toponimii neîntâmplătoare…

Marian BOBOC: Aţi surprins, nu de puţine ori, în prozele dumneavoastră, Lupeniul, farmecul trecut al acestuia, asemănător, oarecum, cu scufundarea Ada-Kalehului. În volumul „Zidul în care s-a tras cu puşca” scriaţi: „Stătea într-un cartier unde erau mulţi unguri, în cartierul După gară, de-i zicea atunci Kezicsokolom. Asta cred că ştii, pe ungureşte înseamnă sărut mâna, că muierile de acolo le-au zis ăstora, la bărbaţi, că de ce îi zic ei kezicsokolom numai la muierile din Oficianţi, cartierul celor din conducerea minei, că să le zică şi lor, că n-au alea mai mult decât ele sub fustă”; numele Petroşaniului este şi el pomenit în romanul „obsedantului deceniu”, Uitarea şi neuitarea inocenţilor. Prin urmare, în prozele dvs. apar nume concrete de străzi din Lupeni. V-au inspirat cartierele vechi ale Lupeniului, oamenii lor?

Corneliu RĂDULESCU: E vorba, în primul rând, de binecunoscutul adevăr că până şi cea mai extravagantă lucrare de ficţiune se construieşte cu elemente ale realităţii, doar că ele sunt altfel aşezate.

Aşa şi eu am lucrat cu ceea ce aveam în cămară. Dar fiindcă te referi la o anume scriere, la nuvela Nenumăratele oglinzi ale memoriei, trebuie să răspund mai „la obiect”.

Pe la începutul anilor ’70, mă gândisem să scriu un fel de monografie-reportaj-istorie a Lupeniului, mai ales a grevelor, fiindcă, în esenţă, ele au marcat istoria aşezării, în care scop am stat de vorbă cu cei care au participat la ele, cu oameni de diverse categorii. Între timp, lucrurile au evoluat nefavorabil, nu mai puteai să spui nici o jumătate de adevăr, de unde un adevăr întreg, aşa că am renunţat. Dar n-am uitat. Iar în 1977, când cu marea grevă, despre care nu puteai să scrii, adică să publici nici un rând, am găsit soluţia pe care o ştii: am lăsat să se creadă că scriu despre greva din 1929, dar în fapt am prezentat ceea ce ar putea fi o grevă tipică, memorabilă. Datele, faptele, numele reale sunt uşor modificate, amestecate. Cam toţi cei care au citit nuvela au înţeles imediat cum stau lucrurile. Unii, mai puţin cunoscători ai întâmplărilor reale, îi conferă calitate de document. Ceea ce ar putea să însemne că nu e o scriere proastă. Din punct de vedere literar, asta e tot

vineri, 16 decembrie 2011

ce contează.

Revenind, trebuie să recunosc, însă, că am scris prea puţin despre oameni şi locurile în care trăiesc.

Aş fi bucuros dacă puterea şi timpul îmi vor îngădui să mai adaug ceva.

Tehnici de păcălire a cenzurii Marian BOBOC: Care a fost relaţia cu cenzura? V-au fost cenzurate cărţile?

Corneliu RĂDULESCU: Singura mea carte care a scăpat aproape întreagă (mi s-au tăiat doar câteva cuvinte şi propoziţii) a fost volumul de debut Vara, restul au avut destul de suferit. Dar cenzorii au rămas pentru mine nişte lighioane necunoscute, nu-mi amintesc să fi văzut vreunul în carne şi oase, eu m-am târguit numai cu redactorii de carte. De obicei, redactorul îmi sublinia cu creionul sau îmi dădea o listă cu cuvintele, frazele sau pasajele indezirabile.

Tactica mea era următoarea: după toate încercările de a convinge cu argumente logice să mi se lase textul aşa cum este, spuneam că voi face modificările cerute, luam manuscrisul şi băteam din nou la maşină pagina sau paginile incriminate, fără să schimb, însă, nici măcar o virgulă, în speranţa că omul nu va observa ori se va face că nu observă. De câteva ori, în cazuri minore, am avut succes, de cele mai multe ori nu.

Să nu uităm însă - despre asta se vorbeşte mereu din anii ’90 încoace - că despre cenzură nu putem vorbi la timpul trecut.

Cenzura politică a fost înlocuită de cea economică.

Poţi tipări cam tot ce pofteşti, cu condiţia să ai banii necesari. Ţi se spune: avem atâţia bani, cu ei putem tipări atâtea pagini. Nu-ţi convine, găseşte bani, sau, adio! Aşa mi s-a întâmplat şi mie cu ultimele două cărţi. Dovadă că în lumea asta nu există fericire deplină…

(scris la „Lupeni, august 1986 - 13 iunie 1988”).

De ce a tăcut prozatorul Corneliu Rădulescu vreme de 13 ani? Ce surprize mai pregăteşte cititorilor săi?

Corneliu RĂDULESCU: Cu excepţia unor prime pagini, tot ce am publicat eu în această viaţă a fost scris la Lupeni. De ce am tăcut mai mult de un deceniu? Aş spune că am făcut numai „editorial”, prin reviste şi ziare am scris, am publicat cam tot atât cât în precedentele vreo trei decenii. S-a întâmplat din cauza banilor, a „cenzurii economice”, despre care vorbeam mai înainte şi care e cunoscută de toată lumea. Sumele oferite de stat pentru subvenţionarea cărţii sunt infime, pentru ele se dau lupte crâncene, iar dacă nu te afli în preajma şi graţiile celor care le ai puţine şanse. Eu, cum ştii, stau prost şi la Când prozatorul se transformă în dirijează, capitolul aranjamente-afaceri. Totuşi, trebuie să publicist recunoaştem, lucrurile sunt mai complicate şi nu pot fi expediate în câteva fraze. De aceea mă abţin să Marian BOBOC: Din 1987, când v-a apărut vorbesc şi despre planurile mele de viitor. Constat că volumul Povestiri pe o temă dată…, aţi revenit în de la o vreme încoace, încep să devin superstiţios. librării abia în 2000 cu Ta-ram-te-ta sau Cinci Convorbire realizată la băieţi sau dulcea libertate… şi cu Jocul cu umbre Lupeni în ianuarie 2002

CMYK

Galeria din Ziar

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul II Nr. 11 decembrie 2011 4 pagini

Supliment de artă plastică din Valea Jiului

Realizat de Robert Hummel

Editorial u trecut două luni de când „Galeria din Ziar” nu s-a mai regăsit în paginile cotidianului de faţă, dar, pe final de an, o serie de evenimente culturale şi creaţiile mai multor tineri aflaţi la început de drum fac necesară editarea unui nou număr al suplimentului nostru.

Ca în fiecare an, luna decembrie aduce cu sine Târgul de Artă, eveniment devenit o tradiţie a Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani, moment ce, pe de o parte reuneşte cei mai importanţi artişti plastici ai Văii Jiului, iar pe de altă parte încearcă să instituie ideea de produs artistic disponibil pe piaţa de artă. Deşi asupra acestui al doilea punct mai trebuie lucrat, evenimentul se constituie ca reper important în calendarul activităţilor

A

artistice locale.

Un alt mediu artistic care produce o serie de creaţii demne de interes este Clubul Foto al elevilor de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani, mulţi dintre aceştia regăsindu-se ulterior pe primele locuri de pe listele de admitere ale facultăţilor de artă din ţară şi din străinătate. Iată, deci, că elevii iau uneori în serios ceea ce la început părea doar un mod plăcut de a-şi petrece timpul liber, un simplu hobby devenind un drum de urmat pe calea formării profesionale a acestor tineri. În cadrul aceleeaşi instituţii de învăţământ, dar la nivel gimnazial, funcţionează Cercul de Arte Plastice (desen şi pictură), unde îşi pot manifesta potenţialul artistic elevii aflaţi la primul pas pe tărâmul creaţiei.

Despre numele tuturor acestor copii înzestraţi şi imagini cu o parte a creaţiei lor veţi putea afla în numărul de faţă al „Galeria din Ziar”, care îşi atinge astfel încă o dată scopul pe care şi l-a propus de la început şi anume acela de a deschide drumul spre artă tinerei generaţii.

Târgul de Artă Ca în fiecare din ultimii ani, bogata activitate a Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani culminează cu o expoziţie ce reuneşte cei mai reprezentativi plasticieni ai Văii Jiului. Devenită o tradiţie, organizarea Târgului de Artă, acum în preajma Crăciunului, este un bun prilej pentru public de evadare din cotidian şi, de ce nu, de achiziţionare a unui cadou mai puţin obişnuit sub forma unei lucrări de artă. Legat de acest aspect, oferta este cât se poate de variată, de la tablouri executate pe lemn, pânză sau sticlă, până la sculpturi şi lucrări decorative executate în maniere şi tehnici dintre cele mai variate.

Manifestarea este o provocare

pentru publicul petroşenean încă neformat în sensul abordării manifestărilor de acest gen de pe poziţia de cumpărător al operei de artă. Satisfacţia pe care şi-o rezervă artiştii reuniţi în spaţiul pus la dispoziţie cu căldură de doamna director Lavinia Hulea este aceea că, deşi deocamdată

disponibilitatea spre achiziţie este modestă, un număr tot mai mare de vizitatori participă la vernisajele care se derulează în acest spaţiu. Este demn de consemnat faptul cât se poate de evident că, prin preocuparea constantă a

artiştilor care activează şi ca profesori de specialitate, este în curs de formare un public tânăr, constituit în special din elevi şi studenţi, care vine să guste arta ori de câte ori are prilejul. În încheiere trebuie făcută precizarea că expoziţia este la dispoziţia publicului pe tot parcursul celei de-a doua jumătăţi a lunii decembrie, la Sala de Expoziţii a Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani.

II

SPECIAL

În cadrul Cercului de Arte Plastice destinat elevilor de gimnaziu de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani îşi desfăşoară activitatea un număr considerabil de elevi al căror talent diferă în funcţie de mai mulţi factori, dar în special în funcţie de vârstă. Am încercat în paginile de faţă să prezentăm cele mai bune lucrări rugând publicul să le recepteze, ţinând cont de vârsta autorilor.

vineri, 16 decembrie 2011

vineri, 16 decembrie 2011

SPECIAL III

IV SPECIAL

vineri, 16 decembrie 2011

Clubul de Fotografie Ar tistică al Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” După cum a dovedit pe parcursul existenţei sale, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani nu strânge laolaltă numai elevii cu rezultate meritorii din zona Văii Jiului, ci şi tineri deschişi spre explorarea tărâmului artei în toate formele în care aceasta poate exista.

Fotografii realizate de Sidonia Vă prezentăm câteva fotografii cu valenţe artistice, cu care aceşti adolescenţi se pregătesc să debuteze în spaţiile expoziţionale şi care, cum probabil va dovedi trecerea timpului, se vor constitui în preocupări ce le vor influenţa drumul în devenirea lor ca personalităţi multilaterale.

Desen după Leonardo realizat de Sorana Varga de 10 ani, membră a Cercului de Arte al Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani.