Ziarul Vaii Jiului - nr. 858 - 5 ianuarie 2012

CMYK

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

JOI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

5 ianuarie 2012 Anul V Nr. 858 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 08:06 Apus: 16:56

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3219 lei 1$ = 3,3208 lei 1₤ = 5,1908 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Jiul Exchange SRL Petroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniul amanet şi schimb valutar.

Relaţii la telefon 0254.548908.

Voicu Jurcan, directorul EM Uricani, a fost schimbat din funcţie. A vrut să se înscrie în PDL, dar a fost prea târziu...

Numire absolut politică la EM Uricani. Voicu Jurcan a fost schimbat, pe silenţios, din funcţia de director al EM Uricani.

Luni de zile, Jurcan a fost frecat încontinuu de conducerea CNH SA pe motiv că nu manifestă o atitudine prietenoasă faţă de PDL. Când omul s-a prins că la mijloc stau criterii politice şi nicidecum manageriale, s-a oferit să se înscrie în organizaţia PDL Vulcan. I s-a sugerat însă că este prea târziu.

Grupul de firme Protector angajează contabil cu experienţă.

Relaţii la telefon 0254.548908.

Drept urmare, pentru a exista şi motive de schimbare din funcţie, lui Jurcan i s-a înscenat în prima parte a lunii decembrie 2011 implicarea în furturi masive de fier vechi în interesul unui cunoscut om de afaceri din Valea Jiului cu activităţi de acest gen.

Drept urmare, într-o linişte totală, Jurcan a fost debarcat şi numit inginer şef Securitate Minieră la aceeaşi unitate, locul său fiind luat de pesedistul (viitor membru PDL, zic unele surse) Nicolae Drăgoi, fost director al CNH SA şi, ultima oară, al EM Paroşeni. În funcţia de inginer şef Securitate Minieră la EM Uricani, Voicu Jurcan l-a înlocuit pe Cosmin Lucian Chiuzan, care a revenit la Serviciul Control Securitate Minieră din CNH SA. La EM Paroşeni, în funcţia de director a fost numit Sabin Drăghici, care până în data de 22 decembrie 2011 a condus sectorul Aeraj Securitate Minieră al EM Lupeni.

Până în 22 decembrie 2011, EM Paroşeni era condusă de un pesedist, iar EM Uricani era condusă de un tip care nu se prindea nicicum că trebuie să fie pedelist înfocat.

Pe silenţios, cum îi place actualei puteri, PDL a rezolvat problema: EM Paroşeni este condusă acum de un personaj recomandat, agreat şi susţinut de PDL Petroşani, iar EM Uricani este condusă de un pesedist care a înţeles că la pensie se

iese mai bine cu carnet portocaliu decât cu carnet roşu. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 5 ianuarie 2012

Anul acesta,

Spitalele nu vor mai fi clasificate pe categorii Cu toate că de la 1 ianuarie fiecare asigurat ar fi trebuit să plătească o coplată pentru orice fel de serviciu medical din cadrul sistemului de sănătate românesc, acest lucru s-a amânat până la apariţia normelor.

S-a mai amânat o decizie a ministerului de anul trecut. Aceea de a stabili criteriile de clasificare a spitalelor. Termenul până la care spitalele trebuie să se încadreze în criteriile de clasificare s-a prelungit cu un an, până la 31 decembrie 2012. Astfel, cele

117 unităţi sanitare clasificate în categorii cu plan de conformare vor avea timpul necesar pentru a-şi rezolva problemele existente cu asigurarea liniilor de gardă, dotarea cu aparatură medicală performantă sau reorganizarea activităţii cu asigurarea de servicii medicale şi în alte domenii de specialitate. Lucru aproape imposibil de re-

alizat într-un an pentru că, nu-i aşa, medicii tot pleacă, de venit alţii în locul lor nu prea vin.

De exemplu, de la Spitalul de Urgenţă din Petroşani, următorul care va pleca spre Occident este doctorul urolog Claudiu Comşa. Aşadar, spitalul se schimbă pe dinafară, şi rămâne din ce în ce mai gol pe dinăuntru. Anul acesta, la ambulatoriul de specialitate încep lucrările de modernizare. Doar că o clasificare se referă şi la numărul de specializări dintr-un spital, linii de gardă, dotare cu aparatură. Iar aici mai are de muncit nu numai Spitalul de Urgenţă Petroşani, ci toate spitalele care funcţionează în Valea Jiului.

Alina PIPAN

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

Şi în judeţul Hunedoara, pe maşinile poliţiei,

Supraveghere audio-video Două autospeciale aparţinând Inspectoratului de Poliţie Judeţean (I.P.J.) Hunedoara au fost dotate cu sisteme ultramoderne de supraveghere audiovideo şi constatare a abaterilor rutiere.

Acestea au rolul de a asigura transparenţă activităţii Poliţiei Rutiere şi de a furniza materialul probator în cazul contestării măsurilor aplicate de poliţie.

Datorită acestei investiţii eficienţa activităţii poliţiei hunedorene va creşte.

După modelul european „La sfârşitul anului trecut, Poliţia Română a fost dotată de Ministerul Administraţiei şi Internelor cu zece sisteme de supraveghere audio-video şi constatare a abaterilor rutiere, acestea fiind repartizate la nivelul judeţelor Argeş, Vâlcea, Dolj, Sibiu, Hunedoara şi Arad, precum şi la Secţia de Poliţie Autostrăzi. Noile sisteme, care permit înregistrarea audio şi video a discuţiilor dintre poliţiştii rutieri şi şoferi în trafic, au fost deja amplasate pe două autospeciale aparţinând Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara. Dotarea autospecialelor cu acest sistem, după modelul utilizat de poliţiile rutiere din statele europene, se înscrie în demersurile permanente întreprinse de conducerea M.A.I. şi a Poliţiei Române pentru creşterea calităţii serviciului public în folosul cetăţenilor, un rol important în acest sens avându-l şi societatea civilă, acest proiect fiind o iniţiativă a Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, prin intermediul Centrului Naţional pentru Integritate”, se arată într-un comunicat al I.P.J. Hunedoara Sistemele au fost repartizate, în principal, la serviciile rutiere care au în responsabilitate Drumul Naţional 7 şi au rolul de a

www.zvj.ro

sigura materialul probator solicitat de instanţele de judecată învestite cu soluţionarea plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor.

Acestea vor asigura transparenţă activităţii poliţiei rutiere, furnizarea materialului probator în cazul contestării măsurilor aplicate de poliţie, diminuarea cazurilor de ultraj împotriva poliţiştilor rutieri şi eliminarea eventualelor cazuri de corupţie în rândul acestora.

Totul despre noul sistem Din punct de vedere tehnic, sistemele sunt constituite dintr-o unitate centrală, care asigură înregistrările audio-video prelevate de o cameră video ce preia imagini din exteriorul autospecialei şi una pentru imaginile din habitaclu, un microfon de interior şi un microfon portabil aflat asupra poliţistului, care înregistrează semnalul audio din apropierea acestuia. Microfonul portabil asigură înregistrarea dialogului dintre poliţist şi participantul la traficul rutier. Înregistrarea audio-video se efectuează continuu, 24 / 24 ore, atât în interiorul autospecialei de poliţie cât şi în exteriorul acesteia.

Microfonul portabil asigură transmiterea de date până la o distanţă de 300 de metri faţă de autospecială, iar în cazul în care se depăşeşte această rază de acţiune, semnalul sonor este stocat de microfon în memoria proprie, urmând ca ulterior să fie transferat în unitatea centrală.

Camera video care asigură filmarea în exteriorul autospecialei este realizată în tehnologie de ultimă oră, înregistrează imagini în format digital, până la un kilo-

metru pe timp de zi şi până la 300 de metri în condiţii de luminozitate scăzută.

Pentru furnizarea materialului probatoriu, sistemul realizează exportarea înregistrărilor pe suport optic (CD / DVD), în formate standardizate, care sunt prezentate instanţelor judecătoreşti competente cu soluţionarea cauzelor.

Mihaela PETROŞAN

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului joi, 5 ianuarie 2012

De un lucru suntem siguri:

Ziarul Văii Jiului – lider absolut de audienţă, inclusiv online, şi în 2011 Anul 2011 a fost unul cel puţin interesant pentru presa cu apariţie zilnică din Valea Jiului. Aşa cum v-a obişnuit încă de la apariţia sa, în luna august 2008, „Ziarul Văii Jiului” a început ca lider, s-a menţinut şi, de o bună bucată de vreme, s-a consolidat şi detaşat pe această poziţie.

Defuncta „Gazeta Văii Jiului” Am început anul 2011 cu un singur concurent, „Gazeta Văii Jiului”. Anul trecut, site-ul cotidianului „Ziarul Văii Jiului” (zvj.ro) a acumulat un număr total de 273.960 de vizitatori unici, cu o medie lunară de peste 22.380 de vizitatori. Până la data (programată a) dispariţiei sale de pe piaţă, 4 noiembrie 2011, cotidianul pe atunci concurent „Gazeta Văii Jiului” reuşise să adune 236.549 de vizitatori unici.

„Gazeta de dimineaţă” Lucrurile s-au aşezat definitiv însă din luna octombrie 2011. O parte din echipa de la „Gazeta Văii Jiului”, regrupată la „Gazeta de dimineaţă”, a reuşit în ultimele 3 luni ale anului 2011 o medie lunară de 5.681 de vizitatori unici, adică uşor peste 25% din media lunară (20.975) realizată de zvj.ro în

aceeaşi perioadă.

„Cronica Văii Jiului” „Cronica Văii Jiului”, cealaltă publicaţie care apare de luni până vineri în Valea Jiului, a reuşit în ultimele două luni ale anului 2011 o medie de 3.044 de vizitatori unici. Am fi dorit să raportăm cifra la media lunară (19.030) realizată de zvj.ro în aceeaşi perioadă, însă cum „Cronica...” a atras mai puţin de 16% din cititorii „Ziarului Văii Jiului”, comparaţia pare absolut inutilă. 16% la sută poate însemna, totuşi, ceva. Cam atât fier vechi (posibil) să fi rămas din fostele Ateliere Centrale Petroşani...

Şi împreună - cu mult sub ZVJ Una peste alta, este lesne de dedus că ambele publicaţii (aşa-zis) concurente cotidianului nostru au reuşit ÎMPREUNĂ o audienţă online (că de aia în format scris nu mai are sens să facem vorbire, sau dacă e nevoie vom reveni) de aproximativ 40% din cea a zvj.ro.

Pentru un şofer vulcănean ANUL NOU A VENIT CU DOSAR PENAL Deşi toată mass-media a atenţionat că, de sărbători, arterele de circulaţie din întreaga ţară sunt atent supravegheate de către agenţii de la Poliţia Rutieră, în seara zilei de 2 ianuarie 2012 un vulcănean a plecat de acasă cu maşina, o Dacie Papuc 1307, cu toate că se ştia băut.

Vulcăneanului i-a fost întocmit dosar penal, iar permisul de conducere i-a fost reţinut în vederea anulării, fapt pe care-l va stabili instanţa. Tot instanţa de judecată va fi aceea care va verdictul, în asemenea situaţii pedeapsa fiind între 1-5 ani de închisoare. De reţinut încă două aspecte.

Primul este acela că poliţiştii de la Rutieră vor continua acţiunile de depistare a conducătorilor auto care perturbează traficul rutier, iar al doilea că punctul de amendă a crescut la 70 de lei.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

În afară de materialul publicistic curent, ZVJ este editorul unor suplimente unice în peisajul media hunedorean: Prăvălia cu istorii, Şcoală şi cultură pe Jiul de Est şi Jiul de Vest, Galeria din Ziar, Convorbiri la Ziar şi Dosarele plagiatorului. Aceste suplimente, în afară că acoperă un gol publicistic, aduc după ele şi cititori de calitate, nu puţini la număr.

Reamintim că anul trecut, cu prilejul împlinirii a 3 ani de apariţie continuă, ZVJ a tipărit o ediţie în 56 de pagini. Cu aceasta, „Ziarul Văii Jiului” a doborât recordul de pagini din presa Văii Jiului aparţinând Avântului şi care data din 1938, înaintaşii noştri scoţând pe piaţă o ediţie în 54 de pagini.

Am amintit cele de mai sus pentru a demonstra că nu este deloc întâmplător faptul că şi în 2011 „Ziarul Văii Jiului” a fost lider absolut de audienţă. În spatele acestui record repetat se ascunde o politică editorială coerentă, multă, multă muncă. Bineînţeles, toate acestea însemnând, de fapt, respect faţă de dvs., cititorii noştri.

Aspect pentru care, aşa cum este şi firesc, vă mulţumim.

Cifre seci, dar concludente În cifre absolute, în 2011, publicaţiile cu apariţie zilnică din Valea Jiului au putut raporta, conform trafic.ro, următoarele cifre de audienţă: „Ziarul Văii Jiului” 273.960 de vizitatori unici

„Gazeta Văii Jiului” (până în luna noiembrie 2011) - 236.549 de vizitatori unici „Gazeta de dimineaţă” (din luna octombrie 2011) - 17.043 de vizitatori unici „Cronica Văii Jiului” (din luna noiembrie 2011) - 6.088 de vizitatori unici Important de precizat că datele prezentate pot fi verificate de cei interesaţi ori ofticaţi pe trafic.ro, cel mai important site folosit ca motor de contorizare a audienţei de către principalele site-uri din România.

Ziarul Văii Jiului

Kapital TV,

Responsabil cu distracţia de sărbători Nu se poate? Ba se poate!!! Kapital TV a reuşit anul acesta, primul de emisie, să se achite profesionist de datoria funcţiei pe care o ocupă în cadrul mass-media locală: responsabil cu distracţia de sărbători.

Lucru care s-a terminat prost pentru el, fiindcă un agent de la Circulaţie i-a făcut semn să tragă pe dreapta pe când se afla în apropierea trecerii peste calea ferată de pe strada Teodora Lucaciu din Vulcan. La testul alcoolscopic, şoferului i-a ieşit o alcoolemie de 0,83 mg/l alcool în aerul expirat. Foarte mult peste limita admisă, acest nivel de alcoolemie constituind infracţiune în cazul cuiva găsit conducând un autovehicul.

În 2011, ZVJ a scos cea mai mare ediţie din toate timpurile presei din Valea Jiului

Mai întâi, s-a pus pe împărţit cadouri către telespectatorii fideli. De sărbătorile acestea au plecat către telespectatorii KTV 24 de premii. Crăciunul a fost, fără doar şi poate, unul din momentele cele mai evidenţiate de postul local de televiziune. Tradiţiile, ritualurile, căldura şi frumuseţea obiceiurilor momârlăneşti au fost surprinse într-o emisiune maraton care a reunit Piţărăi, Crai, colindători, dar şi tăierea… porcului.

Dacă de Crăciun Kapital-ul a poposit în Estul Văii, de Revelion s-a dus spre Vest. Progra-

mul de Revelion a fost realizat cu artişti locali din Uricani. Iar imediat după miezul nopţii, Kapital TV a transmis spectacolul oferit de Primăria Uricani în stradă. Invitată de onoare, Laura Lavric, cea mai aprigă moldoveancă din câte există în muzica populară românească.

Aceasta a sfidat gerul timp de aproape o oră la Uricani. Şi-a încins opincile pe de-o parte şi inimile uricănenilor pe de altă parte.

Alina PIPAN

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum!

0732.832.824

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

joi, 5 ianuarie 2012

Ştiinţa, în impas Echipa de rugby Ştiinţa Petroşani este la un pas de a rata participarea în Superligă, conform unor surse din cadrul clubului petroşenean.

Echipa de rugby Ştiinţa Petroşani şi-a asigurat accesul în Superligă după un sezon reuşit în Divizia Naţională, acolo unde jucătorii lui Emil Drumea şi Alexandru Lupu au avut o evoluţie constantă. Surse demne de încredere susţin, însă, că Ştiinţa ar putea să nu înceapă sezonul în Superligă, dat fiind faptul că nu sunt banii nece-

sari pentru acest nivel. Petroşenenii ar avea nevoie de câteva miliarde bune şi de un lot numeros pentru a putea face faţă forţelor precum Steaua, Dinamo. „În momentul de faţă Ştiinţa nu are nici măcar un lot complet cu care să tragă la Superligă. Se anunţă vremuri grele, iar fără sprijinul factorilor locali şi judeţeni echipa nu poate supravieţui la nivel înalt”, a declarat o sursă ce a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Pentru participarea în Superligă Ştiinţa este obligată de către Federaţia Română de specialitate să refacă actuala bază sportivă cu toate anexele ei. Marea problemă o reprezintă vestiarele, din acest motiv Ştiinţa nu a putut organiza nicio etapă din Cupa României.

Vedetele şi-au petrecut sărbătorile în Vale

Un hunedorean în top la popice Sportivul Mănel Manea de la CS Siderurgica Hunedoara s-a clasat pe locul şapte, cu 850 de puncte, în clasamentul celor mai buni popicari români ai anului 2011, întocmit de Comisia de competiţii a Federaţiei Române de Popice. La masculin, podiumul a fost ocupat de Ion Cercel (CFR Olimpia ACB Iaşi) - 1450 puncte, Ovidiu Mihălcioiu (CFR Cluj CSM Câmpia Turzii) - 1250 puncte şi Dan Mihăilă (CFR Olimpia ACB Iaşi) - 1250 puncte. La feminin, lideră a fost Luminiţa Dogaru (Conpet Petrolul Ploieşti) - 2550 puncte care a reuşit să le devanseze pe Victoriţa Doina Baciu şi Georgiana-Daniela Tache, ambele de la CS Electromureş Tg. Mureş.

Handbalistele Oana Manea, Patricia Vizitiu şi Cristina Neagu şi-au petrecut sărbătorile de iarnă la o cabană în Parâng. Cristina Neagu a fost însoţită de fotbalistul Dacian Vizitiu, cel care de dragul handbalistei s-a transferat de la Universitatea Petroşani la Râmnicu Vâlcea.

Cosmin Raţiu, jucătorul echipei de rugby Dinamo Bucureşti şi al naţionalei României, a ales şi el să-şi petreacă sărbătorile acasă, la Petroşani, alături de familie şi de prieteni. „Mi-am dorit mult să vin acasă de sărbători având în vedere faptul că ajung destul de rar la Petroşani. M-am întâlnit cu prietenii din Valea Jiului, pentru că mi-au lipsit foarte mult”, a declarat jucătorul de 32 de ani.

www.zvj.ro

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului joi, 5 ianuarie 2012

De ziua lui

Danciu vrea cadou o vacă de la Porumboiu Este una dintre mândriile Văii. A fost mereu în centrul atenţiei şi a ajuns acolo unde şi-a dorit. Provine din rândul oamenilor simpli căliţi la ţară, dar totuşi trăieşte printre cei mari.

Născut la 5 ianuarie 1952, arbitrul Ioan Danciu din Petroşani a fost una dintre figurile arbitrajului românesc din deceniul al nouălea al secolului trecut.

A arbitrat 99 jocuri în prima ligă: primul – pe 13 mai 1990, Flacăra Moreni – FC Bihor 2-2; ultimul – pe 25 octombrie 1997, Sportul Studenţesc – Ceahlăul 0-0. Începând cu anul 1991 a participat la nouă ediţii consecutive ale turneului internaţional de juniori de la Dallas, din Statele Unite. De asemenea, a fost de mai multe ori arbitru de rezervă al unor brigăzi româneşti care au oficiat peste hotare, unul dintre cele mai reprezentative astfel de meciuri fiind Borussia Dortmund – Celtic Glasgow, în Cupa UEFA, în 1993, cu Ion Crăciunescu la centru. După retragerea din activitate a îndeplinit tot felul de funcţii, care mai de care mai onorifică, pe lângă tot felul de echipe, ultima oară fiind director sportiv al Sporting Vaslui, echipă patronată de Adrian Porumboiu, cel care i-a cedat invitaţia sa la primul turneu de la Dallas din cariera „minerului”. În momentul de faţă, Ioan Danciu este vicepreşedinte al echipei din Liga I, FC Vaslui.

Ioan Danciu, unul dintre cele mai pitoreşti personaje din fotbalul românesc, împlineşte 60 de ani. El şi-a petrecut Crăciunul şi Revelionul în localitatea natală Petros, comuna Baru Mare, Ţara Haţegului, judeţul Hunedoara, alături de câteva sute

de săteni. Ca un fapt inedit aceştia au sărbătorit trecerea dintre ani afară, în aer liber, unde au ascultat muzică populară românească (de Revelion a cântat cunoscuta interpretă a Ardealului, Mariana Anghel, iar de Crăciun Tinu Vereşezan). Sătenii Nicolae Grigorescu, Ion Crăciunescu, Ioan Danciu şi au fost răsfăţaţi cu Ion Mureşan la Bayern Munchen - Dinamo Kiev ţuică fiartă, cârnaţ şi sarmale, cum îi având în tripleta Sânmărtean, Adailton şi place lui Danciu să spună, produse dacice, Wesley punctul forte al echipei. Dacă nu atmosfera fiind una deosebită. Concitadinii vom mai fi tocaţi mărunt de arbitri, deşi lui Danciu s-au distrat româneşte, iar cu 5 suntem la 10 puncte distanţă de Dinamo, minute înainte de ora 12:00 toţi cei prezenţi putem câştiga campionatul, cu încă trei au rostit Tatăl Nostru, rugându-se pentru achiziţii. Eu nu am făcut până acum nicio iertarea păcatelor şi sănătate. Un joc de referire la arbitri, dar îi sugerez lui Ion Crăartificii a creat o atmosferă extraordinară ciunescu ca la jocurile decisive să apeleze la prietenul lui Sandor Pulh, din Ungaria pentru a face schimb de arbitri cu ţara vecină şi prietenă, care oricum sunt mai bine cotaţi decât noi. La Vaslui mă simt foarte bine, iar de Adrian Porumboiu pot să spun că rar am întâlnit un om cu sufletul lui. Nu este duşmănos, îi trece supărarea repede şi la cât a investit în fotbal de ce să nu câştige şi el pentru că o merită.

Urziceniul şi Galaţiul nu au fost cu nimic mai presus decât noi. Îmi doresc să iau campionatul, iar de la prietenul meu ca recompensă aş dori să îmi facă o vacă cadou de la fermele sale pentru a o duce la mine în Ţara Haţegului, Ioan Danciu şi nepoţica Selena unde nu există decât rasa Pinzgau de Transilvania. De ziua mea îmi doresc pentru mediul rural. Danciu a fost profund ca toţi oamenii din fotbal să fie sănătoşi să marcat de faptul că sătenii l-au primit cu fie toleranţi şi să nu mai fie lacomi”, ovaţii urându-i sănătate şi să câştige campia declarat Ioan Danciu. onatul cu FC Vaslui, unde este vipreşedinte. El a declarat că nu a crezut că Pagini realizate de FC Vaslui este aşa de apreciată şi în mediul Loredana JUGLEA rural pentru parcursul deosebit în cupele europene. „Vasluiul joacă cel mai frumos fotbal

Ioan Danciu şi Sven Goran Eriksson

www.zvj.ro

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 5 ianuarie 2012

Odată cu aspectul,

Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila îşi schimbă şi administratorul Multe schimbări la Casa de Cultură din Petrila. Unele în foarte bine, alte în foarte... interesant. Actualul administrator al casei de cultură, Emilia Andronache, este schimbată din această funcţie. Primarul Ilie Păducel spune că schimbarea este motivată de faptul că Emilia Andronache nu are experienţa necesară pentru a administra casa de cultură, aşa cum este ea acum, modernizată şi echipată cu tehnologie de ultimă oră. În schimb, soţul Emiliei Andronache, Emanoel Andronache, spune că această schimbare s-a făcut din motive strict politice, de dragul protejaţilor PDL. Noul administrator este Cristian Drăghici, care nu are nici în clin nici în mânecă cu ceea ce înseamnă fenomenul cultural.

Brusc, Emilia Andronache a devenit nepotrivită pentru postul de administrator În ultimii ani, cârma Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila a stat în mâna Emiliei Andronache, angajată în cadrul Primăriei Petrila, soţia consilierului local PRM, Emanoel Andronache. Dumneaei a fost acolo la înfiinţarea şi lansarea centrului PAPI, trecând prin toate etapele de modernizare a casei de cultură. A luat parte la diferite evenimente în cadrul aceleiaşi instituţii şi a încercat să promoveze activităţile casei de cultură. Cu toate că a primit calificativul „foarte bine” la evaluarea din noiembrie, Emilia Andronache a devenit brusc nepotrivită şi depăşită de situaţie. Cel puţin aşa susţine primarul Ilie Păducel, care a decis schimbarea. Emilia Andronache nu şi-a spus părerea public. În schimb, a făcut declaraţii Emanoel Andronache, soţul ei.

Acesta spune că schimbarea din funcţie a soţiei lui are la bază motive strict politice. „Din câte ştiu eu, conducerea casei de cultură va reveni unui anume Marius Preda, care, din informaţiile mele, s-ar ocupa cu iluminatul public. Numai după ce lucrările la casa de cultură au fost finalizate au fost

www.zvj.ro

doamna Andronache nu are de ce să se supere. Dumnealui a făcut un gest de omenie. Emilia Andronache a fost de fapt promovată. „Doamna Emilia Andronache a fost promovată în cadrul instituţiei primăriei. Nicidecum retrogradată, sau sancţionată. Ea nu a ocupat funcţia de director aici, ci de administrator. Acum va ocupa un loc tot în cadrul primăriei, în direcţia tehnică. Eu consider că am făcut un gest omenesc. Salariul ei creşte astfel cu 15 la sută”, îşi încheie primarul pledoaria. Uneori facerea de bine e...

Alina PIPAN persoane din cercurile PDL care au dorit să preia această funcţie. Nu înţeleg cum o persoană căreia i-a fost acordat calificativul foarte bine la evaluările din noiembrie acum este brusc nepregătită”, ripostează consilierul Emanoel Andronache.

„Emilia Andronache nu a fost sancţionată, a fost promovată” Primarul Ilie Părducel, cel care a dorit această schimbare, spune că se impunea. „Doamna Andronache va fi înlocuită cu Cristian Drăghici. După cum ştiţi, posturile din cadrul Primăriei Petrila s-au redus, sunt şi funcţionari care au plecat în străinătate, iar noi trebuie să facem schimbări care să ne avantajeze. Domnul Cristian Drăghici lucrează la noi în primărie demult, se ocupă de sistemul informaţional şi calculatoare, este analist programator. În momentul de faţă casa de cultură este dotată cu aparatură scumpă, superioară, sofisticată, care trebuie administrată de un om care se pricepe, de un specialist. Iar domnul Drăghici preia şi această funcţie, cea de administrator al casei de cultură”. Nu ne gândeam că va veni acel moment în care o casa de cultură să fie condusă, pardon, administrată de un analist programator. Ca şi cum această specializare ar fi recomandarea supremă pentru un post de acest fel. Dar iată că... se poate. Primarul mai spune că

CMYK

REPORTAJ 7

Ziarul Vãii Jiului joi, 5 ianuarie 2012

Dan Mihai Ilie, cetăţean de onoare al Petroşaniului:

„Din aer te simţi stăpânul lumii şi cel mai liber om” Timp de 30 de ani, Dan Mihai Ilie a privit lumea de sus, dar a rămas cu picioarele pe pământ. Zice că din carlinga elicopterului se simţea asemenea lui Gulliver în Ţara piticilor, şi cu toate că mi-a spus poveşti cât pentru un serial, crede că a avut o meserie ca oricare alta. E un interlocutor captivant, iar cel mai important e că are ce povesti, după o viaţă întreagă de umblat prin cer.

„Ce vrei să te faci când creşti mare?” …e întrebarea pe care o aud toţi copiii, şi domnul Dan zicea întotdeauna că o să fie pilot, fără să creadă prea tare că o să ajungă la manşa unui avion. Pasiunea pentru zbor a moştenit-o de la tatăl său, pilot de vânătoare, absolvind şcoala de piloţi în

Tânăr absolvent

În şcoala de aviaţie

şi uite că am rămas”, ne povesteşte pilotul, care îşi aducea aminte cu nostalgie că nu era puţin lucru să fii singurul comandant de aeronavă într-o Vale care pe atunci avea vreo 170.000 de locuitori.

Cu bateria la Miliţie

Iarna la zbor de agrement

acelaşi an şi la aceeaşi unitate cu Nicu Ceauşescu, nu fără oarece şicane din partea autorităţilor vremii, cărora nu prea le plăcea că viitorul pilot n-avea „origine sănătoasă”. Atunci, ca şi acum, la Aviaţie concurenţa era acerbă, şi cu toate astea a reuşit să intre din prima. Spune că l-a ajutat şi faptul că era un bun sportiv, dar şi cartea care se făcea pe atunci. Şcoala militară i-a lăsat o mulţime de amintiri plăcute, chiar dacă era una supusă rigorilor cazone, iar absolvirea l-a adus la Petroşani.

Dan Mihai Ilie a ajuns în Valea Jiului ca să îşi completeze orele de zbor pe elicopterul cerut de mineri la Spitalul de Urgenţă după greva din 1977, şi n-a mai plecat, deşi Petroşaniul nu era tocmai ce şi-ar fi dorit un tânăr. „Habar n-aveam ce-i cu Valea asta, înainte să ajung aici. Când m-am dat jos din tren, ţin minte că parcă ploua cu funingine: era mult fum şi parcă şi păsările erau negre. Auzisem eu ceva despre vorba aia, că cine bea apă din Jiu nu mai pleacă,

Fiind singurul pilot din zonă, Dan Mihai Ilie a fost permanent supravegheat de Securitate, care îi asculta telefonul de frică să nu plănuiască fuga din ţară, aşa cum se mai întâmplase cu alţi aviatori. Şi elicopterul beneficia de măsuri speciale de siguranţă: bateria aparatului de zbor stătea la Miliţia din Petroşani, iar manşa era asigurată cu un dispozitiv de blocare închis cu lacăt. „Seara trebuia închis elicopterul, legate comenzile, şi nici măcar nu aveam voie să intru singur în hangar: când era ordin de misiune, atunci intram, şi până şi cei care împingeau aparatul pe pistă trebuiau să fie aprobaţi de organe. Bateria o luam de la miliţieni cu ordinul de misiune, şi doar aşa puteam pleca. Ei se asigurau că nu fugi, deşi încercasem să îi conving că nu se putea fugi cu elicopterul”, mai spunea Dan Mihai Ilie. De fapt, se putea pleca peste graniţă cu elicoptere ca acela de la Petroşani, şi asta nu o ştiau doar miliţienii, ci şi unii dintre cei care ar fi vrut să plece în lumea largă. A primit chiar şi o ofertă de la un măcelar - oameni cu stare pe vremea aia! -, care îi oferea 25.000 de lei (o mulţime de bani atunci) ca să îl ducă până la sârbi. Evident, personajul nostru a refuzat, pentru că cele mai multe aventuri de felul ăsta s-au terminat în beciurile Securităţii.

Din Petroşani în…

Dallas

Omul şi maşina

www.zvj.ro

Nu mai ştie câţi bolnavi a purtat în zbor de la un spital la altul, dar îşi aduce aminte de nişte mineri tineri de la Uricani, arşi într-o explozie,

pe care i-a dus în Ungaria cu elicopterul, şi care, după

o jumătate de an, au venit să-i mulţumească. Nu poate uita sângele din cabină sau gemetele bolnavilor, care nu ştiau dacă o să ajungă vii la spital - pe vremea aia SMURD-ul nu era nici măcar în fază de proiect -, dar a trecut peste toate cu mulţumirea profesionistului care îşi face treaba cât poate mai bine.

După Revoluţie, domnul Dan a zburat peste tot pe unde a găsit contracte, şi aşa a ajuns peste ocean, nu înainte de a fi brevetat primul pilot pentru stingere de incendii de la acea vreme. „Ca să fac trecerea pe elicopterul Bell, am zburat în America, la Dallas, chiar deasupra locului în care a fost împuşcat Kennedy. Treceam printre zgârie-nori cu elicopterul şi chiar m-am gândit, după evenimentele din 11 septembrie, că acum n-ar mai fi posibil aşa ceva”, îşi aduce aminte pilotul, care a mai zburat şi în Munţii Anatoliei, cu încărcătură

în cablu, treabă deloc la îndemâna oricărui aviator.

De-a lungul celor peste 10.000 de ore de zbor, Dan Mihai Ilie a avut şi incidente neplăcute, despre care acum vorbeşte mai mult în treacăt. Cel mai grav a avut loc după o revizie tehnică, în urma căreia s-a ales cu nişte piese netestate, care i-au pus viaţa în pericol.

N-a mai urcat la manşa aparatului de zbor de vreo câţiva ani, şi spune că îi lipsesc zborurile de agrement, adică alea făcute doar de plăcere, pentru că nu-i uşor să numeri secundele dintre viaţă şi moarte, purtând cazuri disperate spre clinicile care i-ar putea salva.

Cum ziceam, domnul Dan Mihai Ilie are o mulţime de poveşti, care mai de care, dar se minunează de alte meserii, nu de cea pe care a făcut-o până să devină un tânăr pensionar. L-am lăsat în cafeneaua lui preferată, unde am şi înregistrat, şi n-am putut decât să îmi imaginez cum ar fi ieşit interviul acesta la câteva sute de metri în aer, deasupra munţilor din Valea Jiului…

Ilie PINTEA

8 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 5 ianuarie 2012

La Petroşani a apărut

Prima lucrare care tratează complet electrosecuritatea în muncă Un petroşenean, după doi ani de muncă, a reuşit publicarea primului volum dedicat electrosecurităţii în muncă. În literatura de specialitate nu mai există o asemenea lucrare. Electrosecuritatea în muncă este tratată doar ca un capitol distinct, în unele lucrări, funcţie de tematica abordată. „Electrosecuritate în muncă” este prima lucrare care a reuşit să cuprindă în câteva sute de pagini tot domeniul, începând cu partea legislativă şi terminând cu mijloacele tehnice.

Daniel Fîţă a obţinut titlul ştiinţific de „doctor în inginerie electrică” în 2011, în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj Napoca. Electrosecuritatea în muncă a fost întotdeauna o temă care l-a obsedat. A lucrat în domeniu mult timp şi spune cu mâna pe inimă că normele de electrosecuritate în muncă nu sunt respectate cum trebuie şi că este foarte important ca acestea să fie cunoscute şi implementate, pentru ca accidente, cum a fost cel de la mina Uricani, să nu mai aibă loc. Cu toate că electricieni, electronişti, electromecanici şi profesionişti din această categorie există şi vor exista mereu pe piaţa muncii, acest domeniu, al electrosecurităţii în muncă, nu era decât foarte puţin

reprezentat. Semnatarii primei lucrări de amploare în acest domeniu sunt Daniel Fîţă - preşedinte al Asociaţiei Române de Electrosecuritate, Roland Moraru - conferenţiar la catedra „Inginerie minieră şi securitate în industrie - Universitatea Petroşani, Ionel Iorga - cercetător ştiinţific gradul I, director general INCDPM Bucureşti, Florin Breben - Centru de Calcul Electronic Petroşani, Dragoş Păsculescu - şef lucrări departament de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Energetică din cadrul Universităţii Petroşani, Vlad Păsculescu - INSEMEX Petroşani şi Nelu Mihai - membru ARES Petroşani. Lucrarea are trei mari capitole: elemente de legislaţie privind securitatea şi sănătatea în muncă, măsuri tehnico-organizatorice privind securitatea şi sănătatea în muncă, dar şi mijloace tehnice speciale privind electrosecuritatea. Cei interesaţi de această lucrare pot intra în contact cu Daniel Fîţă, telefon 0731.063310, 0763.630415, e-mail:daniel.fita@yahoo.com sau nicolaedanielfita@yahoo.no, Relaţii preşedinte Asociaţia Română de Electrosecuritate - Petroşani.

Alina PIPAN

SUPER PROMOŢII !!!

Pentium 3 750Mhz/256/10/CD - 75 LEI Pentium 4 1700Mhz/256/20/CD - 185 LEI Pentium 4 1800/512/40/CD - 245 LEI Pentium 4 2400Mhz/512/40/DVD - 295 LEI Pentium 4 2600Mhz/512/40/CD - 335 LEI Pentium D 2800MHz /1Gb DDR2/ 80Gb HDD/ DVD-R/PCI-EX DELL GX620 - 435 LEI MONITOARE Monitor 15"LCD - 175 LEI Monitor 17"LCD - 275 LEI Monitor 19"LCD - 299 LEI TV LCD 43 cm (17") SAMSUNG DE LA 265 LEI HARD DISK IDE/ ATA 80GB - 125 LEI LAPTOPURI INTEL P3 600/192RAM/10GB HDD/ CD-R / 295 LEI INTEL P4 1800MHZ/512RA,/20GB HDD/ DVD-R 599 LEI INTEL CENTRINO 1.6GHz/512RAM/40GB HDD/DVDR/BAT NOUA 795 LEI INTEL CENTRINO 1.73GHz/1GB DDR2/60GB HDD/ DVD-R/CD-RW 795 LEI COMPONENTE, PERIFERICE ETC. NOI ŞI SECOND HAND LA CELE MAI MICI PREŢURI! SERVICE IT, LAPTOPURI, MONITOARE ETC.

ELECTRONIC CENTER

CAL-

CULATOARE COMPLETE DE LA Petroşani 170 LEI.

Hala Pieţei Centrale etaj 1 electro.center@yahoo.com telefon: 0765.459.316

www.zvj.ro

Cumpăr lemn. la telefon 0751.199109.

EVENIMENT 9

Ziarul Vãii Jiului joi, 5 ianuarie 2012

Aşa a fost

Revelionul 2012 la Petroşani Aşa cum ne-a obişnuit în ultimii ani la Petroşani, primăria şi consiliul local au organizat şi în acest an Revelionul 2012 în aer liber.

Sute de petroşeneni împreună Pe 31 decembrie, începând cu orele 20:00, pe scena improvizată din faţa primăriei au început să apară primii cântăreţi, marea lor majoritate fiind artişti locali.

La început lumea adunată n-a depăşit 70-80 de oameni, fapt care le-a cam dat ceva emoţii organizatorilor. „Să vezi că nu vine multă lume”, îşi spuneau unii de prin primărie, care efectuau „rondul” dintre casa de cultură, primărie şi scenă. Apoi, pe moment ce ne apropiam de ora zero, emoţiile funcţionarilor au trecut, pentru că din oră în oră numărul celor prezenţi creştea cu câteva zeci. Aşa s-a ajuns ca, spre miezul nopţii, în faţa primăriei să se afle câteva sute de petroşeneni, chiar dacă afară era bine de tot sub zero grade. În mijlocul lor, şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi soţia dumnealui, Monica Iacob-Ridzi, viceprimarul Claudiu Cornea şi o serie de consilieri locali sau funcţionari. Care se mai încălzeau din când în când în primărie, aşteptând ora 00:00.

Ca de obicei, înainte de miezul nopţii, au început să apară pe scenă şi cântăreţi mai consacraţi, ca să nu le spunem vedete.

Astfel, Leo Cozma şi apoi Celia au umplut intervalul orar dintre 23:00 şi 00:00, cu o întrerupere de cinci minute, exact la 23:55, când pe scenă, invitat de Celia, a apărut primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, în calitate de organizator, iniţiator al proiectului prin care s-a desfăşurat acest spectacol şi, bineînţeles, de edil. Discursul primarului Tiberiu Iacob-

www.zvj.ro

Ridzi a fost scurt: „Iată că suntem împreună din nou într-un moment foarte important pentru fiecare dintre noi şi pentru noi toţi ca şi comunitate. Anul 2011 a fost cu siguranţă un an dificil pentru toţi românii, acum este finalul anului şi suntem în prag de 2012. Un an nou pe care ni-l dorim cu toţii mai bun, un an pe care eu vi-l doresc din suflet să fie mai bun pentru toţi, pentru familiile dumneavoastră, pentru copiii dumneavoastră, pentru toţi cei dragi vouă.

Petroşaniul este într-o perioadă importantă de transformări şi iată că 2012 ne găseşte în plină dezvoltare, iar acest lucru se datorează în primul rând dumneavoastră, fapt pentru care vă mulţumesc încă o dată pentru sprijinul şi încrederea acordată. Să dea Dumnezeu ca 2012 să fie mai bun, să aveţi sănătate, pace, linişte sufletească şi să fiţi alături de cei dragi întotdeauna! Vreau, pe final, să vă mai urez ceva: în 2012 să fiţi mai buni, mai înţelegători şi mai toleranţi, să iubiţi şi să fiţi iubiţi! Pentru că în această lume grea cel mai important este să fii, în primul rând, alături de cei dragi, cei la care ţii cel mai mult. Încă o dată vă mulţumesc din suflet, iar imediat o să numărăm împreună secundele care au mai rămas până când 2012 va sosi la Petroşani, în Valea Jiului şi în toată România. În încheiere, aş vrea să mulţumesc pentru sprijinul acordat în 2011 Consiliului Local Petroşani, echipei cu care lucrez în primărie, domnului viceprimar, doamnei deputat şi soţiei mele, familiei mele şi dumneavoastră tuturor! Împreună vreau să vă urăm La Mulţi Ani, 2012!”. „Vreau să intrăm din plin fericiţi în noul an şi aşa să o ţinem până la sfârşitul anului!

Haideţi să zâmbim toţi, haideţi să ne bucurăm şi să fim fericiţi”, a completat şi Celia, care împreună cu cei de pe scenă aveau deja paharele de şampanie pregătite. Şi a început aproape instantaneu

numărătoarea: 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1! „La Mulţi Ani, Petroşani, La Mulţi Ani, România!”, a strigat cu putere, de pe scenă, primarul Iacob-Ridzi. Astfel s-a intrat în 2012 la Petroşani.

Artificii şi voie bună Ca de obicei la revelioanele stradale, artificiile au inundat văzduhul. Sute de luminiţe, în zeci de culori, au umplut cerul Petroşaniului circa 15 minute, timp în care sutele de participanţi - tineri, oameni vârstnici sau de vârstă mijlocie - au început să chiuie şi să le privească, întrerupându-şi atenţia doar atât cât să le ureze celorlalţi din jur: La Mulţi Ani! Şi, bineînţeles, să-i felicite şi să-i sărute pe cei dragi, cu care au venit la spectacol. Unii, mai şugubeţi, au cântat şi au dansat în tot acest timp, alţii au stat în contemplarea luminiţelor artificiilor, iar alţii, îndrăgostiţi, mai tineri sau mai bătrâni, s-au sărutat cu foc, „ca să ne iubim tot anul”. Nelipsitele sticle de şampanie au umplut degrabă paharele de plastic aduse de fiecare de-acasă, astfel că trecerea în noul

an a fost una cât se poate de fericită pentru marea majoritate a celor prezenţi, fiecare uitând, măcar pentru o noapte, de grijile zilelor care urmează, de necazuri, de criză şi de mai cine ştie ce.

Cam cu două minute înainte de finalul artificiilor, care bubuiau şi brăzdau cerul sub admiraţiile mulţimii prezente, invitata de onoare, Celia, şi-a reînceput numărul, grăbită oarecum să termine cât mai repede din cauza gerului care se lăsa tot mai tare pe măsură ce se intra în noapte tot mai mult. Şi aşa a fost, cam pe la 00:40 cântăreaţa şi cei trei dansatori au părăsit scena, destul de rapid, spunându-le celor prezenţi destul de sec: „Vă doresc un an nou fericit şi petrecere frumoasă în continuare!”.

Unii tineri au cam exagerat cu alcoolul Poliţia locală, SMURD-ul, poliţia municipală şi pompierii au fost la datorie, fiecare urmărind pas cu pas să nu se întâmple ceva rău. În afară de o mică păruială în parc, întâmplată mai spre dimineaţă, între două „amoreze” geloase şi cam pilite, care nici măcar n-a necesitat intervenţia forţelor de ordine, nu s-au semnalat evenimente deosebite. Alcoolul putea fi o cauză, mai ales că o serie de adolescenţi, cărora abia le-au dat tuleii, au abuzat de „tării” şi bere, una din „magaziile” de alimentare fiind situată în dedesubtul scărilor laterale de la casa de cultură, unde 7-8 tineri din Aeroport aveau un adevărat arsenal: ţuică, coniac, votcă, şampanie, baxuri de bere la cutie „şi două sticle de lichior”. Din fericire, n-au fost însă multe astfel de cazuri, ceea ce ne face să credem că totuşi ele ar putea fi cazuri izolate.

Una peste alta şi din partea noastră, la finalul acestui material: „La Mulţi Ani, Petroşani!”.

Corneliu BRAN

10 DIVERSE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 5 ianuarie 2012

La Orăştie,

Continuă războiul USL contra USL Bucureşti. Totul s-a făcut foarte repede. E Începutul de an 2012, la lipsă de maturitate politică. Cred că nici nu Orăştie, stă sub semnul ştiau ce scrie în protocol foarte bine. În ultimele sondaje am stat foarte bine şi am derăzboiului: un război în ranjat foarte mulţi oameni. Era foarte greu alianţa USL. Astfel, schim- să mă „bată” cineva în alegerile viitoare. În barea viceprimarului social- acest moment protocolul ar trebui să se Aşteptăm un răspuns, iar în ultimul democrat la sfârşitul anului rupă. caz vom rupe alianţa la Orăştie”, a declarat trecut a stârnit un adevărat Ovidiu Bălan. scandal care a luat foc imeŞi totuşi, se declară echilibru diat ce presa s-a întors din „Nu cred că se schimbă sau se destramă vacanţă. Pentru a înţelege alianţa pentru că sunt eu viceprimar. Iniţial, noi am avut postul, e al nostru. Noi, în mai bine ce s-a întâmplat cadrul USL-ului, am decis. Eram majoritari să notăm faptul că vicepri- în alianţa asta categoric: 7 la 3. Pentru alegerile viitoare se preconiza primar de la marul Ovidiu Bălan (PSD) ei, viceprimar tot de la ei. Noi cu şapte a fost înlocuit cu liberalul consilieri. Lucrurile au decurs normal în ceea ce priveşte decizia de schimbare a Dorin Popa.

Lipsă de maturitate politică!

Potrivit lui Ovidiu Bălan, totul e un abuz şi nu s-a respectat protocolul de colaborare din cadrul USL. Drept urmare, USL Orăştie a informat, conform protocolului, organizaţia judeţeană. „Erau nişte proceduri pe care trebuiau să le respecte. Şi nu au fost disensiuni înainte. În mod normal, trebuia să facem o sesizare către secretarii executivi ai organizaţiilor judeţene, ei să se întrunească şi să ia o decizie. Conform protocolului, dacă nu se înţelegeau materialele trebuiau trimise la

viceprimarului şi a nominalizării mele la funcţia de candidat. O să vedem ce vor mai spune sondajele… Eu aveam emoţii pentru că organizaţia PNL Orăştie se putea destrăma”, spune Dorin Popa.

Sunt interese personale „Alianţa nu se va rupe. Cred că preşedintele PNL Orăştie a considerat să pună mai presus interesul personal decât interesul USL-ului. Totul s-a întâmplat fără să fie informată conducerea USL-ului. Eu am convingerea că treburile nu vor rămâne aşa şi vor reveni la starea firească a lucrurilor.

Pentru Subfiliala de Cruce Roşie Uricani,

Luna decembrie a fost bogată în acţiuni Iată-ne ajunşi la începutul Noului An 2012. A mai trecut un an cu bune, cu rele, cu vise mai mult sau mai puţin împlinite. An în care la Subfiliala de Cruce Roşie Uricani au avut loc diverse acţiuni: instruire pe prim ajutor a copiilor şi adulţilor, acordare de ajutoare cu diferite ocazii, acţiuni de măsurare şi monitorizare a tensiunii şi glicemiei şi multe altele.

Luna decembrie ne-a făcut să fim mai buni, mai grijulii cu cei de lângă noi, mai darnici. Subfiliala de Cruce Roşie Uricani a avut o activitate fructuoasă în aceasta lună: a contribuit cu jucării pentru pachetele lui Moş Crăciun la grupa mijlocie, Grupul Şcolar Retezat Uricani şi la clasa I, Şcoala Generală Nr.6 Vulcan (40 pachete); a dăruit cadouri copiilor de la Centrul de Pedagogie Curativă Lupeni, care au venit cu colinda, constând în jucării şi dulciuri (40 de copii); a împărţit 50 de pachete în valoare totală de 2.000 de lei constând în alimente de bază, dulciuri şi jucării familiilor defavorizate din Uricani, cu sprijinul Crucii Roşii Deva; a donat 20 de cutii a câte 200 bucăţi de cearceafuri pentru incontinenţă urinară Spitalului Municipal

www.zvj.ro

Lupeni şi persoanelor adulte cu dizabilităţi de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Petrila. Şi pentru că în spitale se pare că este o lipsă acută de astfel de cearceafuri, urmează să donăm şi celorlalte spitale.

Toate acestea au fost posibile datorită directorului Subfilialei de Cruce Roşie Uricani, d-ra prof. Alina Axiniei, care s-a implicat cu dragoste şi devotament în toate acţiunile, şi, desigur, oamenilor cu dragoste pentru semenii lor, care au donat bani sau bunuri Crucii Roşii.

Pe această cale mulţumim tuturor celor care au contribuit: persoane anonime, Organizaţiei Caritas Petroşani, d-lor Pall Morkore şi Birgir Andreasen din Insulele Feroe.

Maica Tereza spunea că „În această viaţă nu putem face lucruri mari. Putem face doar lucruri mici cu dragoste mare!”. Aşa şi noi putem să facem să răsară soarele în casele mai multor semeni, dacă există bunăvoinţă şi dragoste pentru semenii noştri.

Vă dorim tuturor un an mai bun cu sănătate, bucurii şi împliniri pe toate planurile.

Elena KISS - membru al Comitetului Subfilialei de Cruce Roşie Uricani

Bălan Ovidiu are 39 la sută în sondaje. Nu o să mergem cu un candidat care are 4 la sută. Şi au fost făcute două sondaje. Schimbarea viceprimarului de la Orăştie s-a făcut când nu eram eu preşedinte al PSD Hunedoara. S-a schimbat viceprimarul de la Orăştie, l-am luat noi… ei ne-au schimbat viceprimarul de la Petrila… l-au luat ei. Eu sper să rezolvăm această problemă rapid.

La Orăştie vom merge cu Ovidiu Bălan. Nu s-a discutat varianta Blaga pentru postul de primar. Popa nu face jocurile PNL-ului”, e de părere preşedintele PSD Hunedoara,

Laurenţiu Nistor.

Ideea e puterea „Nu s-a întâmplat nimic. Tot USL-ul este acolo. Să sperăm că toate neînţelegerile mărunte le vom rezolva. Sunt orgolii de moment peste care vom trece. Ne-am supărat şi noi când l-au luat pe Timiş…

Ne-am împăcat apoi cu gândul că e tot în cadrul USL-ului. Scopul este să ajungem la putere”, a declarat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele liberalilor hunedoreni.

Mihaela PETROŞAN

Cabinet medical veterinar Petroşani, str. Independenţei, nr. 1A Consultaţii, tratamente, vaccinări, deparazitări, intervenţii chirurgicale, analize, examen trichineloscopic, individualizare prin microcip şi paşaport, examene coproparazitologice, cosmetică canină, consiliere privind dieta şi întreţinerea animalelor, deplasări la domiciliu.

Program cabinet: luni-vineri 9:00-20:00; sâmbătă 9:00-14:00 Program dr. Flavius Faltinski: Luni-vineri 10:00-16:00; sâmbătă 10:00-14:00 Pentru urgenţe - non-stop Suntem profesionişti pentru că facem totul cu dragoste şi pasiune!

Relaţii la telefon 0744.380880.

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului joi, 5 ianuarie 2012

IMOBILIARE Vând casă la Băcia, 1500 mp, preţ 35.000 euro negociabil.

Relaţii la telefon 0769.723857 Vând casă, 2 camere, cămară, hol, anexe, grădină, în Livadia, zonă centrală.

Telefon 0724.853897 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând apartament cu 3 cam., conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

ANGAJĂRI

DECESE

Fabrica de cherestea din Comuna Pui, Sat Râu Bărbat angajează circularist, gaterist, pendularist, ifronist şi muncitori necalificaţi.

Asigurăm cazare şi masă.

Telefon 021.32739740 / 0725.652796 / 0745.504464.

Familia anunţă pe toţi cei care au cunoscut-o că, la doar două luni de când ne-am pierdut tatăl, după o grea suferinţă, ne-a părăsit şi mama noastră TOMULESCU MARIA Înmormântarea va avea loc vineri, 6 ianuarie 2012, ora 13:30, de la Capela „Bobocul”.

Dumnezeu s-o ierte, Dumnezeu s-o odihnească!

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Pictez camere copii.

Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

VÂNZĂRI Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

HOROSCOP

Colegii de birou sunt alături de doamna Mihaela, în durerea pricinuită de decesul mamei sale TOMULESCU MARIA Mihaela, consolează-te cu gândul că părinţii tăi sunt acum din nou împreună!

Dumnezeu s-o primească în Împărăţia Sa! Familiile Velcu, Nantu, Tomulescu, Chifiriuc deplâng trecerea în nefiinţă a celei care a fost TOMULESCU MARIA (69 de ani) Dumnezeu să o odihnească în pace.

Administratorul unic al SC STIL COM SA cu sediul în Vulcan, str. Romană, bl. 64, sc.1, ap. 1, jud. Hunedoara convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor pentru data de 11 februarie 2012, ora 9, în Sibiu, str. Gen. Moşoiu, nr. 1, jud. Sibiu, cu următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea şi aprobarea raportului de gestiune al administratorului unic pe anul 2011; 2. Prezentarea şi aprobarea raportului comisiei de cenzori; 3. Prezentarea şi aprobarea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere pe anul 2011. În cazul neîntrunirii cvorumului necesar, adunarea se amână pentru data de 12 februarie 2012 în acelaşi loc, la aceeaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi. Data de referinţă este 11.01.2012.

Nu te arunca fără măsuri de precauţie în aventura care ţi se deschide în faţa ochilor, pentru că ai predispoziţie spre excese care pot genera greşeli.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Nu trebuie să te laşi furat de visele alimentate de persoane mai idealiste decât tine, pentru că ele pierd contactul cu realitatea. Te-ar putea convinge şi pe tine să fii la fel de naiv şi să crezi că tot ce zboară se mănâncă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Unele planuri de la serviciu stau pe loc din cauza unor piedici de natură oficială. Nu deţii un anumit document sau o autorizaţie necesară pentru a duce mai departe un proiect căruia îi acorzi o importanţă specială.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Stai ca pe ghimpi în aşteptarea unei veşti importante pentru liniştea ta interioară şi aceasta vine chiar azi, ceea ce are un efect relaxant asupra ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Este o plăcere să discuţi cu persoana iubită şi când vezi cât suflet pune şi ea în planurile voastre comune, totul merge de minune.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Administratorul unic al S.C. NOVA S.A. Lupeni convoacă ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ A ACŢIONARILOR în evidenţă la sfârşitul zilei de 27.01.2012 pentru data de 11.02.2012, ora 9:30, în Sibiu, str. General Moşoiu, nr. 1, cu următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea şi aprobarea raportului de gestiune al administratorului unic pe anul 2011; 2. Prezentarea şi aprobarea raportului comisiei de cenzori pe anul 2011; 3. Prezentarea şi aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierdere pe anul 2011 şi repartizarea profitului. În cazul neîntrunirii cvorumului necesar, adunarea se convoacă pentru data de 12.02.2012, în acelaşi loc, la aceeaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi.

Nu deţii o anumită informaţie, fără de care nu poţi duce la îndeplinire o sarcină asumată.

Decât să stai şi să numeri orele care trec fără a aduce nimic nou în program, mai bine te-ai informa din orice sursă pe care o ai la dispoziţie.

SC REALCOM SA PETROªANI

Planurile pe care le faci împreună cu familia au toate şansele să prindă contur mai devreme sau mai târziu, pentru că fiecare investeşte ce ştie mai bine.

distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16.

Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Nu te afli în cea mai bună companie. Deşi te afli printre colaboratori cu care înainte ai avut o relaţie foarte constructivă, de data aceasta se plâng întruna de tot felul de probleme şi te trag înapoi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Totul părea să meargă bine în mediul tău obişnuit, dar brusc te trezeşti cu o veste proastă care-ţi taie toată veselia.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Ceva nu merge bine şi ai tendinţa de a le privi pe toate în negru, pentru că eşti puternic influenţat de veşti proaste şi eşecuri.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Eşti un prieten de nădejde care ştie să asculte nevoile celor din jur şi eşti oricând gata să faci ceva pentru a le fi de ajutor la nevoie.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Banii vin, dar aşa cum vin, aşa se duc, încât nici nu apuci să te bucuri de senzaţia plăcută a bogăţiei de moment.

CMYK

12 EVENIMENT

Ziarul Vãii Jiului

joi, 5 ianuarie 2012

La Vulcan

Revelion cu artificii, asortat cu petarde şi cioburi de sticlă la Dincă. Alţii au revenit la mesele din localurile din care ieşiseră numai ca să vadă mai bine artificiile. Peste tot a domnit voia bună, iar lumea a uitat de griji, că doar o dată pe an este Revelionul. Şi, pe măsură ce s-a făcut dimineaţă, grupuri-grupuri, oamenii au luat-o uşurel spre casă.

Gheorghe OLTEANU

Vulcănenii şi-au petrecut Revelionul 2012 care pe unde şi-a plănuit. Variante au fost destule, dar cele mai mult luate în calcul au fost acasă - la plăpumioară -, la un local sau în stradă.

Cei care au făcut această din urmă alegere s-au strâns, ca şi în anii trecuţi, în faţa clădirii primăriei. Loc în care s-au uitat la spectacolul prezentat pe scenă, au privit jocul de artificii şi s-au ferit cu grijă de petardele şi de cioburile de la sti-

clele de şampanie, care zburau din toate părţile. Dovadă că, atunci când apar de unde nici nu te aştepţi şi este posibil să-ţi aterizeze în cap, cioburile mai pot aduce şi altceva, în afară de noroc.

După ce, în faţa mulţimii, s-a lăudat cu realizările pe care le-a înfăptuit în anul care, peste câteva minute, urma să se ducă, primarul Gheorghe Ile şi-a rezervat o baie de mulţime. Cu eşarfa tricoloră pe piept şi cu paharul de şampanie în mână mergea oriunde era chemat pentru o poză. La fel a procedat, dar pe alte spaţii, viceprimăriţa Angela Stoica. Totuşi aveau ceva comun. Feţele amândurora radiau de fericire, de parcă tot Vulcanul era al lor. Şi chiar că era să fie aproape aşa, din moment ce, trei

luni la rând, respectivii au defectat consiliul local.

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

Lumea s-a simţit bine. Mai ales după miezul nopţii, când pe scenă a urcat Laura Lavric. Buna dispoziţie a moldovencei s-a transmis foarte repede mulţimii, care nu a stat să fie invitată de două ori, ca să pornească horele. După ce s-a terminat tămbălăul de pe bulevard, fiecare s-a dus pe unde a putut.

Primarul, invitaţii şi, fireşte, anturajul au ajuns la Revelionul Pensionarilor, organizat la cantina de

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

Primim la redacţie

Revelionul pensionarilor la meni nu ar fi crezut că mulţi sunt Petroşani trecuţi binişor de vârsta a treia.

La Revelionul pensionarilor din municipiul Petroşani au participat peste 1.500 de persoane în 6 locaţii: Restaurantul Jolly, Hotel Petroşani, Club Keops, CBC, Restaurantul Palace şi Casa Bobârcă.

Bătrânii au petrecut câteva ore de neuitat, uitând în aceste ore bune de vârstă sau probleme, mulţumind Consiliului Local şi Primăriei municipiului Petroşani, precum şi organizatorilor: Elisabeta Wersanski, Corina Kecs, Cristina Borea, Felicia Petrescu şi, nu în ultimul rând, primarului Tiberiu Iacob-Ridzi.

Pensionarii au petrecut în zilele de 27, 28 şi 29 decembrie şi au plătit o sumă simbolică de doar 10 lei pentru un loc la masă. Şi petrecerile şi-au meritat banii: mâncare din belşug, muzică, dans şi voie bună. Privindu-i de la distanţă, ni-

www.zvj.ro

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi împreună cu soţia sa, Monica IacobRidzi, au trecut pe rând la locaţiile unde pensionarii petreceau de mama focului. Au participat la începerea petrecerii de la Restaurantul Jolly, unde au dat mâna şi au ciocnit câte un pahar de coniac cu toţi mesenii, urându-le viaţă lungă, sănătate, belşug şi un an mai bun. Pensionarii prezenţi la revelionul lor i-au mulţumit primarului pentru efortul depus pentru înfrumuseţarea urbei, precizându-i că ce s-a făcut în anul 2011 nu s-a făcut în 21 de ani: asfaltarea arterelor principale, montarea de borduri noi şi pavele pe trotuare începând de la intrarea în municipiu şi până la capătul străzii Aviatorilor din cartierul Aeroport şi multe altele.

Pe noi, pensionarii municipiului Petroşani, nu ne interesează culoarea politică „portocalie” a primarului, noi respectăm doar gospodarul municipiului nostru: Tiberiu Iacob-Ridzi.

Vă mulţumim, domnule primar!

Ioan BĂLOI Pensionar, Petroşani

0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 88 5 ianuarie 2012 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Semne bune anul are! O nouă carte a colaboratorului nostru, Dumitru Gălăţan-Jieţ:

Nunta Al doilea volum din ciclul „Riturile de trecere în ţinutul momârlanilor” Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2012 Format A5 148 de pagini Cuvânt înainte de Dumitru Gălăţan-Jieţ Volumul nr. 8 - în bibliografia autorului Coautor al altor 3 volume CUVÂNT ÎNAINTE NUNTA, după înţelesul Micului dicţionar enciclopedic, reprezintă „o ceremonie şi petrecere organizată cu prilejul unei căsătorii“, CĂSĂTORIA fiind „o uniune legală liber consimţită, între un bărbat şi o femeie pentru întemeierea unei familii”.

Căsătoria este oficializată la primărie şi la biserică sub termenul de CUNUNIE care reprezintă „solemnitatea civilă sau religioasă a căsătoriei”.

Toate acestea sunt pecetluite de OSPĂŢ (USPĂŢ), partea vizibilă şi palpabilă a acestui eveniment constând în „masa de petrecere organizată în diferite împrejurări festive”. În satele din Ţinutul Momârlanilor, prin ospăţ se înţelege chiar nunta în sine, partea vizibilă şi trăită de către comunitate prin participarea la o masă bogată şi distracţie pe măsură. Chiar discuţiile despre nuntă se poartă în acest Ţinut sub acest generic: - Mergeţi duminică la ospăţ?

- Mergem, da, cum să nu? că doar ne-or chemat şi pe noi.

Nunta are o bibliografie foarte bogată. Elena Sevastos şi Simion Florea Marian sunt autori reprezentativi în ceea ce priveşte nunta la români, dar întâietatea, aşa cum subliniază şi Isidor Chicet „i-a aparţinut cu siguranţă lui Dimitrie Cantemir, care aminteşte pe larg obiceiurile la logodnă şi la nuntă în Descrierea Moldovei, încă de la 1716, în monumentala lui lucrare fiind redată şi prima oraţie la peţit”.

Nu putem omite primul chestionar complex de nuntă cu cele 239 de întrebări elaborat de B.P. Haşdeu din cadrul obiceiurilor juridice din districtul Bacău, precum şi cele elaborate de Constantin Brăiloiu şi H.H. Stahl, şi în zilele noastre pe cele elaborate de Colectivul Atlasului Etnografic Român.

Venind tot în zilele noastre trebuie să menţionăm lucrările importante în acest domeniu ale cercetătorului Ion Ghinoiu, unul din marii noştri specialişti ai calendarului popular „care consideră că nunta este un ceremonial de consacrare a familiei, de procreere şi de întemeiere, prin actul nupţial al unui ciclu vital”. În „Satul de demult” aşa cum îl numeşte Constantin Eretescu, din Ţinutul Momârlanilor, desfăşurarea nunţii avea aspecte

pitoreşti, magice chiar, care începea cu minunatul port momârlănesc îmbrăcând întregul alai într-o mantie albă, dând un parfum aparte, rupt parcă din filele unui basm. Obiceiurile de nuntă erau bogate şi respectate cu sfinţenie. În ultima perioadă se observă, însă, o denaturare a nunţilor nu numai în mediul urban ci şi în cel rural prin aspectul mercantil, prin aceea de copiere cu orice preţ a modernismului, fie bun, fie rău. Asistăm la un teatru ieftin, la un plagiat chiar, în a egala şi depăşi nunta lui X sau a lui Y, renunţându-se la obiceiurile îndătinate, cu unele dintre acestea, unor tineri fiindu-le chiar ruşine.

Despre nunta din Ţinutul Momârlanilor, credem că nu s-a scris prea mult şi nu din interior şi nici în măsura în care acest rit de trecere şi de întemeiere o impune. Nu au fost subliniate particularităţile locale ce dau farmecul unei nunţi, care integrate într-un ansamblu naţional întregesc nunta la români şi totodată personalizează Ţinutul Momârlanilor. De aceea am considerat necesară această lucrare care să abordeze exclusiv nunta. Nu vom insista asupra modului de desfăşurare a nunţii, în ziua de azi, sunt aspecte pe care le vedem şi le trăim cu toţii, suntem contemporani lor. Vom readuce, însă, prin memoria colectivă şi individuală a unor longevivi ai satelor, în actualitate, nunta aşa cum s-a desfăşurat ea în satul de altădată.

Am avantajul că în copilărie am mai prins „nunţile de demult” putând scrie din auzite dar şi din cele văzute şi trăite. Urmaşii vor scrie doar din auzite, după ce vor închide ochii şi ultimii trăitori ai generaţiei mele.

Aşa după cum se ştie, Valea Jiului este situată în depresiunea intramontană a celor două Jiuri: Jiul Ardelenesc (de Est) şi Jiul Românesc (de Vest), străjuită de Munţii Retezat, Vâlcan, Şureanu şi Parâng. Este o cetate naturală înconjurată şi apărată de crestele semeţe ale acestor munţi, adăpostind acest Ţinut al Momârlanilor cu prelungiri spre Băniţa, Merişor, Crivadia şi Baru.

Valea Jiului are o lungime de la Est la Vest, adică de la Tirici la Câmpu lui Neag, de 46 de km.

Condiţiile istorice şi aşezarea geografică au făcut să existe mici diferenţe între tradiţiile şi obiceiurile din satele Văii Jiului, mai ales între Vest şi Est, deşi Valea Jiului în ansamblu reprezintă un tot unitar etnofolcloric.

Vestul Văii Jiului, mărginindu-se cu Banatul şi Gorjul, a împrumutat de-a lungul timpului din aceste zone şi unele obiceiuri. Estul Văii Jiului apropiat satelor din Mărginimea Sibiului, Sebeşului, Şugagului prin convieţuirea oierilor în Munţii Parâng, Lotrului şi Sebeşului a împrumutat şi în aceeaşi măsură poate a şi exportat unele obiceiuri şi tradiţii specifice, locale. Şi acum la Jina şi în alte sate din Mărginime se cântă la fluier şi se joacă jieneasca, învârtită noastră a momârlanilor, jienii de la Izvoarele Jiului de Est. În încheiere trebuie să mărturisesc faptul că am scris această carte cu oarecare sfială şi reţinere, ca să nu-i spun chiar teamă. Mentorul meu dr. Isidor Chicet, cunoscut etnolog şi scriitor, a publicat în anul 2010 lucrarea Nunta în Mehedinţi, teză de doctorat la origine, despre care un mare etnolog prof. dr. Petru Ursache de la Iaşi afirma: „Se poate spune că după celebra lucrare a lui Simion Fl. Marian nu a mai văzut lumina tiparului o lucrare atât de consistentă, de temeinică şi de exactă precum studiul lui Isidor Chicet”.

Eu nu mi-am propus un studiu aprofundat despre Nuntă, aşa ca Isidor Chicet, ci, doar o relatare document despre nunţile de altădată pentru a rămâne în memoria generaţiilor viitoare, fiind departe de ceea ce a realizat el.

Pentru acest lucru, după umila mea părere, Isidor Chicet ar merita prin această lucrare un premiu pe măsură.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

II

SPECIAL

joi, 5 ianuarie 2012

Memoriile lui Ion D. Sîrbu.

O reconstituire făcută de Mihai Barbu Impresionanta carte a profesorului Mihai Barbu, Memoriile lui Ion D. Sîrbu. O reconstituire, publicată în 2011 la Craiova, Editura Autograf MJM, reprezintă efortul a mai multor ani de cercetare a arhivelor, efort care a fost încununat în anul 2011 şi cu acordarea titlului ştiinţific de doctor. Profesorul Ion Vartic, coordonatorul tezei de doctorat, menţionează „enormul material informativ pe care îl conţine” teza de doctorat a domnului Mihai Barbu.

La două decenii de la moartea scriitorului şi de la căderea regimului comunist opera lui I. D. Sîrbu suscită un interes tot mai larg. Filologi, oameni de cultură sau simpli cititori descoperă în paginile cărţilor aflate pentru multă vreme la sertar un scriitor de o mare forţă. I. D. Sîrbu şi-a alcătuit opera, conştient, pentru posteritate, a scris-o la două mâini în speranţa unor vremuri mai bune. Şi nu s-a înşelat. Ironia face ca eliberarea mult visată să se producă la puţin timp după moartea scriitorului. Asemenea istoricului Procopius care oferă două versiuni, una oficială şi alta secretă, I. D. Sîrbu scrie pentru sertarul său şi pentru vremurile viitoare, mai prielnice. Diferenţa este dată de distanţa în timp. Securitatea, ca organ ce veghea şi supraveghea nu doar respectarea doctrinei comuniste, ci însăşi conştiinţa celor care ar fi putut să se împotrivească orânduirii, a confiscat prezentul scriitorului. Astăzi, arhivele C.N.S.A.S. i-au oferit domnului Mihai Barbu un bogat fond documentar adus în prim-plan. Graţie efortului său, viaţa şi opera scriitorului petrilean pot fi descoperite în cele mai mici amănunte.

Că a fost în intenţia autorului să-şi scrie memoriile este neîndoielnic. Faptul este dezvăluit de editoarea lui Sîrbu, doamna Maria Graciov, în Caiete critice nr. 10-12/1995, în articolul Sîrbu de la Craiova. Dl. Mihai Barbu preia ideea scriitorului şi o extinde făcând apel la un bogat tom documentar pe care-l dezgroapă „din arhiva C.N.S.A.S., din scrisori, din scrieri, din presă, din spiritul locului şi din istoriile orale”. Dacă I.D. Sîrbu ar fi apucat să-şi scrie memoriile, primele capitole ar fi fost Casa, Mama, Tata, Blaga, Partidul, Colegii, Universitatea,… Puşcăria şi Craiova, precizează Mihai Barbu. Plecând de la ideea reparaţiei morale, autorul se va apleca cu deosebită atenţie asupra acestor momente din viaţa scriitorului.

Primul capitol, „Sagrada familia”, este rezervat familiei. Autorul scoate la lumină detalii inedite legate de strămoşii săi, împlinind astfel o dorinţă nematerializată a scriitorului: „Am 65 de ani, încep să mă gândesc serios la adunarea unor date precise despre mama mea în vederea unei eventuale cărţi despre copilăria-mi fericită… Nu se poate să nu găsiţi un dascăl inimos sau un profesor localnic care să-mi comunice, foarte pe scurt, câteva amănunte în legătură cu istoria şi profilul etnic al comunei Gârnic”.

Gârnic este o localitate din judeţul Caraş-Severin, unde s-au stabilit familiile de cehi din Boemia. Mama scriitorului, Ecaterina Glaser, este descendenta unei familii de cehi venite în Banat. Asemenea lui Ulise, dar lipsindu-i eroismul, Sîrbu simte nevoia unei întoarceri spre origini.

Din discuţiile cu sora scriitorului sau cu alte rude, autorul scoate la lumină amănunte tulburătoare legate de tată - Ion Sîrbu. Miner, sindicalist socialdemocrat, animat de spiritul dreptăţii, tatăl scriitorului nu va suporta arestarea fiului şi se va stinge de supărare. Moartea tatălui, la care scriitorul nu poate participa fiind încarcerat, este un prilej pentru autor şi pentru cititor deopotrivă să ia act de măsura atrocităţilor la care se deda Securitatea. Cortegiul funerar număra peste 3.000 de oameni, notează autorul, iar pentru a-i împrăştia, Securitatea va incendia casa natală, amendând-o apoi pe sora scriitorului cu suma de 28.000 lei pentru neglijenţă la incendii.

Astfel de amănunte au o dublă valoare. Pe de-o parte, ele conturează realitatea socială a vremii, oferă o imagine a mediului în care a trăit Sîrbu, iar pe de altă parte, ne ajută să înţelegem mai bine destinul atât de încercat al scriitorului.

Un loc aparte în cuprinsul cărţii este alocat de Mihai Barbu „matricei natale” şi spirituale: colonia, casa natală, şcoala. Asemenea mentorului său de mai târziu, Lucian Blaga, care vedea în sat matricea spirituală dătătoare de energie creativă şi de linişte în acelaşi timp, şi universul natal al lui I. D. Sîrbu este plin de simboluri. „Era, oare, Colonia petrileană o Patrie în miniatură?”, se întreabă Mihai Barbu. Patria era pentru I. D. Sîrbu o Arcadia. „Se citea enorm în colonie, se cânta seara”, menţionează Sîrbu în Jurnalul... său. Surprinzător, am fi tentaţi să comentăm noi cei de astăzi pentru o colonie multietnică, minerească. Colonia este spaţiul matrice care l-a definit ca individ pe scriitorul I. D. Sîrbu şi la care a revenit după eliberarea din închisoare când este nevoit să lucreze ca vagonetar.

Semnificaţia simbolică, importanţa spaţiului vital al coloniei transpare cel mai bine în volumul Povestiri petrilene.

Dincolo de valoarea simbolică a Coloniei, un aspect important este alocat contextului economic şi social. Grija detaliului, amănuntele cele mai diverse, sursele de informare bogate dezvăluie în spatele autorului Memoriilor… ochiul jurnalistului. Dl. Mihai Barbu a oferit cu generozitate date legate de viaţa din colonie, de felul în care oamenii îşi duceau existenţa zilnică, informaţii legate de mină, de şcoli etc. Pe scurt, o radiografie a mediului din care provine I. D. Sîrbu. Ilustrând parcă principiul realist al empatiei dintre mediu şi personaj, I. D. Sîrbu este un produs al Coloniei. Valorile acesteia par să se fi impregnat atât de tare în conştiinţa morală a scriitorului, încât nu va abdica de la ele în ciuda tuturor greutăţilor pe care trebuie să le îndure de-a lungul vieţii sale.

Experienţa frontului este prima lecţie a istoriei trăită de scriitor. El este, după cum arată Mihai Barbu, citându-l pe I.D. Sîrbu, „singurul student din întreaga facultate care ca pedeapsă politică era trimis mereu pe front”. Autorul Memoriilor lui Ion D. Sîrbu contabilizează cu exactitate numărul de zile pe care scriitorul le-a petrecut pe front, şi ele nu au fost puţine: 1.042 zile. „Pedeapsa politică” invocată de Sîrbu este cauzată de aderenţa sa la comunism, el fiind printre puţinii studenţi ilegalişti din Universitate. Ironia face ca, mai târziu, exact cei din cauza cărora a fost trimis pe front - comuniştii - să-l persecute şi să-i distrugă viitorul. Conform datelor de evidenţă militară, Sîrbu a fost pe front în trei rânduri, fiind încorporat ca subofiţer, deşi absolvise Şcoala de ofiţeri din Craiova. Am putea spune o a doua nedreptate. În iarna lui 1943 Sîrbu este luat prizonier, dar reuşeşte să evadeze. Marşul de 1800 de kilometri spre patria natală este impresionant prin efortul fizic. Curios este că Sîrbu nu-şi aduce aminte nimic din toată această perioadă. Explicaţia o găseşte Mihai Barbu într-o scrisoare a scriitorului adresată lui N. Carandino din 22 mai 1975: „Sunt uneori stupid obsedat că nu reuşesc să-mi refac, din foarte aventuroasa mea existenţă, clipe

SPECIAL III

joi, 5 ianuarie 2012

cruciale: nu ţin minte cum am evadat din încercuire, de pildă, sau cum am ajuns la Jasnaia Poliana. Nu ţin minte nici măcar o zi din marşul acela de 1800 km, pe care l-am făcut în iarna lui 1943…”. Să fie oare un gest subconştient al celui care vrea să şteargă cu buretele istoria nefericită a existenţei sale? Motivaţia o oferă tot I.D. Sîrbu în aceeaşi scrisoare referinduse la contextul general al istoriei în care el ca fiinţă individuală nu este inclus: „istoria scrisă ar trebui să fie dincolo de memento-ul de nume, date şi evenimente, un act de critică sinteză al unui timp cristalizat şi pus sub sticlă”.

Dacă de „aventura frontului” reuşeşte să scape cu viaţă, venirea la putere a comuniştilor nu-i va fi, paradoxal, de bun augur. Mihai Barbu face o radiografie admirabilă a acestor ani negri din viaţa scriitorului. Ipotetic, Ion D. Sîrbu ar fi avut toate motivele să fie „un privilegiat” al noii orânduiri politice în care a şi crezut. Spunem acestea, cu atât mai mult cu cât scriitorul era licenţiat în filozofie, era un cunoscător al sistemelor filozofice, politice şi sociale imaginate de-a lungul istoriei. Or, aderenţa la valorile marxiste n-a fost întâmplătoare. Dar de la utopie la ideologie există totdeauna o ruptură. Istoria s-a întors încă o dată împotriva sa. Nu doar că Sîrbu nu a fost „un privilegiat”, ba din contră a suferit peste măsură.

Este îndepărtat de la catedra universitară alături de marii săi profesori - Lucian Blaga, Liviu Rusu -, unde ar fi promis o strălucită carieră. Paginile care descriu întâlnirile dintre Ion D. Sîrbu şi Blaga sunt incitante.

Ele dezvăluie pe de-o parte afinităţile intelectuale ale discipolului, preţuirea pe care poetul i-o acorda, dar şi dispreţul comuniştilor faţă de oamenii de cultură.

Cea mai dramatică perioadă a existenţei lui Sîrbu este legată de anii de detenţie.

Prima condamnare la un an de închisoare corecţională pentru omisiune de denunţ relevă brutalitatea cu care statul îţi anihila presupuşii opozanţi. A gândi doar sau a-ţi exprima punctul de vedere divergent faţă de linia partidului erau păcate suficiente pentru ca autorităţile comuniste să te pedepsească exemplar - cu câteva excepţii. Sîrbu lucra pe atunci alături de colegul şi prietenul său de pe vremea studenţiei, Ştefan Aug. Doinaş, la revista Teatrul din Bucureşti. Vina lui Sîrbu e aceea că a asistat la o discuţie în redacţia ziarului unde Marcel Petrişor, prietenul lui Doinaş, face mai multe afirmaţii ostile la adresa regimului, acestea şi pe fondul revoluţiei studenţeşti din Ungaria. Curios este că Ştefan Aug. Doinaş are în acest proces doar calitatea de martor, iar Marcel Petrişor este condamnat la 25 ani de închisoare.

A doua condamnare a scriitorului este şi mai absurdă. Dar pentru autorităţile comuniste absurdul reprezenta o stare de normalitate. Sîrbu este condamnat pentru că ar fi scris o „piesă cu caracter reacţionar”. Este vorba despre Sovromcărbune, o piesă scrisă cu 7 ani în urmă şi care nici măcar nu se afla la dosar. Aceste detalii nu au constituit un impediment în enunţarea sentinţei. Ironia face ca un alt prieten apropiat din anii studenţiei şi cerchist, Ion Negoiţescu, să fi contribuit la condamnarea sa.

Ceea ce putem remarca aici este grija pentru detaliu a lui dl. Mihai Barbu. Amănuntele inedite sunt dezgropate din arhivele Securităţii/ C.N.S.A.S. Paginile de interogatoriu stau mărturie abuzurilor pe care autorităţile le comiteau faţă de cei care aveau curajul să gândească altfel. Mai mult, deşi procesele

verbale nu menţionează astfel de aspecte ascunse cu grijă, putem deduce presiunea psihică şi fizică la care erau supuşi cei anchetaţi, interogatoriile fiind luate pe parcursul a mai multor ore.

Un capitol aparte este rezervat experienţei

trimiteri largi la contextul social, la viaţa scriitorului, la persoanele cu care acesta intră în contact, la prietenii şi falşii prieteni ai scriitorului, la apropiaţi.

Rezultatul este desigur cel aşteptat de cititor, care descoperă amănunte neverosimile, incitante inclusiv

carcerale. Mihai Barbu face aritmetica detenţiei scriitorului. Potrivit acestuia, Ion D. Sîrbu a petrecut în închisoare 5 ani, 4 luni şi 20 de zile. Sîrbu trece prin mai multe închisori comuniste: Jilava, Gherla, Salcia, Periprava, Giurgeni. Anii de detenţie sunt cu siguranţă cei mai întunecaţi din existenţa scriitorului.

Chiar dacă Sîrbu nu a relatat niciodată nici familiei, nici prietenilor despre această perioadă, dl. Mihai Barbu reface prin documente istoria închisorilor comuniste. Atrocităţile, abuzurile, umilinţele, foamea, lipsa asistenţei medicale, starea de animalitate la care erau aduşi deţinuţii sunt motive mai mult decât elocvente pentru a înţelege refuzul lui Ion. D. Sîrbu. Şi cu toate acestea, el povesteşte.

Operele sale recuperează sub formă literară experienţa trecută sub tăcere.

După eliberare, la 6 februarie 1963, Sîrbu este exclus „din societate” şi este nevoit să se întoarcă la Petrila, „în mina strămoşilor săi”. Urmează o perioadă în care Sîrbu încearcă să se regăsească pe sine. Dincolo de preocuparea pentru detalii, Mihai Barbu lasă să se desprindă durerea sufletească a celui care ajuns la vârsta de 43 de ani, nu doar că a pierdut totul, dar se întreabă retoric: „Cine sunt eu? Ce rost mai am în lume? Ce am făcut în viaţă?”

Un loc aparte în ansamblul Memoriilor… îl ocupă capitolele care se referă la contactul indirect dintre Ion D. Sîrbu şi Securitate. Prin mijloacele specifice organelor de supraveghere, viaţa scriitorului, stabilit acum în Craiova, este permanent invadată: de la telefonul care îi este supravegheat, la corespondenţă, la mijloacele T.O. de supraveghere sau informatori.

Nimic nu trebuie să le scape ochiului şi timpanului vigilent. Materialul documentar este impresionant prin conţinut. El nu rămâne la forma „brută” a notelor informative date de Securitate. Dl. Mihai Barbu se dovedeşte un laborios comentator, face

despre viaţa privată a scriitorului, despre avatarurile scriitoriceşti şi lupta cu cenzura. De altfel, aceste pagini ocupă un loc însemnat în ansamblul Memoriilor….

Nici incursiunea în Europa Occidentală a scriitorului nu este trecută sub tăcere. În ciuda tentaţiei libertăţii, Sîrbu este prizonierul definitiv al „funcţiunilor sale spirituale”, după cum va mărturisi în Jurnal… Cele trei luni petrecute în Vest sunt un prilej de a se cunoaşte, după cum mărturiseşte într-o scrisoare către familia Boeriu. Şi în acest exerciţiu de luciditate recunoaşte că nu poate „gândi decât în lanţuri, prin lanţuri contra lanţurilor”. Sîrbu rămâne prizonierul „spaţiului mioritic” (ca să folosim o sintagmă a mentorului şi dascălului său), care, în ciuda tuturor dramelor provocate, îi oferă în manieră dialectică sursa inspiraţiei.

Deşi opera sa nu a văzut prea des lumina tiparului în timpul vieţii scriitorului, acesta, consecvent unui impuls interior, a continuat să scrie până în ultimele clipe ale vieţii. Într-o scrisoare din 29 septembrie 1987 trimisă prietenului său şi în acelaşi timp autorului, peste ani, al Memoriilor…, Sîrbu face bilanţul vieţii sale scriitoriceşti, menţionând lipsa a 17 ani din inventarul carierei sale literare. „Durerosul şi tragicul amurg” pe care îl presimţea a venit din păcate mult prea devreme după 2 ani, pe 17 septembrie 1989. Că nu a putut recupera toţi cei 17 ani pierduţi din viaţa sa literară o ştim prea bine.

Ceea ce constatăm este că după dispariţia sa literatura de sertar a scriitorului a fost recuperată şi aşezată la locul ei bine-meritat, iar reconstituirea în genul celei făcute de Mihai Barbu nu poate decât să întregească şi să adâncească imaginea de ansamblu a scriitorului Ion D. Sîrbu.

Cristian LUNEL (Vatra veche, Târgu Mureş, nr. 12/ 2011)

IV SPECIAL

joi, 5 ianuarie 2012

Fragment de roman:

Puterea Cuvântului

Ioan Dan Bălan, tablou de C. Câmpeanu

S-a trezit ca în fiecare dimineaţă din ultimii ani, cu inima bătându-i puternic în piept şi în frunte, chinuit de frământări pe care nu reuşea să le înţeleagă. În fiecare dimineaţă din ultimii treizeci de ani se trezea cu gândurile împrăştiate, ori amestecate cu frânturi din visele aproape aceleaşi, mereu la fel visa, profund, colorat, îmbrăcat în fulgerele nopţii.

S-a trezit şi s-a ridicat ca întotdeauna în capul oaselor şi în coate, căutându-se ca în fiecare dimineaţă obişnuită în aşternut, adică în pat, realizând tot ca în fiecare dimineaţă că este alt om în altă zi, stare încă neexplicată, stare neclară.

Nu-i plăcea să stea mult timp întins în pat, nu-i plăcea să doarmă, îşi repeta cu hotărâre că omul pus pe fapte în somn se plictiseşte, mai corect nu face mai nimic, cel mult se odihneşte, fapt pe care el şi-l propusese, ca activitate susţinută pe cealaltă lume, în altă viaţă… De ce să dormi pe lumea asta, când habar nu ai de dimensiunile timpului vieţii de apoi, cea des cădelniţată de preotul Negoi? Aceste gânduri făcea greşeala de a le împărtăşi celor din jur, adică numai acelora pe care îi considera demni de a sta cu el de vorbă, la „schimburi de idei”, mulţi oameni maturi şi serioşi, care ascultau spusele sale cu atenţie, le comentau între ei cum considerau de cuviinţă şi în scurt timp uitau totul, ca pe atâtea ale vieţii, care au încărcături mai puţin serioase, sau care nu stârnesc interes major sau de impact social evident.

Concetăţenii, obişnuiţi cu vorbele lui răsucite şi cu greutăţile de tot felul, afişau întâi o figură preocupată, interesată în dialog, apoi îşi goleau privirile şi în scurt timp mutau gândurile…

E adevărat, Milu vorbea mult, îi plăcea să argumenteze, să explice cu nenumărate detalii, era deformaţia lui profesională, încă era stăpânit de multe ale dascălului, aşa cum avea plăcerea mersului pe jos şi a urcării pe cărările munţilor, ori de a admira fără oprire cerul, apucături care nu îl oboseau, ba din contră! Cei prinşi în capcană uneori se amuzau tacit, îşi făceau cu ochii gesturi înţelegătoare, adică „lasă-l, dom’le, aşa e cu rutina catedrei”, însă îl considerau ca pe unul de-al lor, de gaşcă, mai alea că profesorul era darnic: savurau cu plăcere ţuica lui din prune, nici prea moale, nici prea tare, curată şi gustoasă, păstrată peste an în butoaie din lemn dulce; alteori îşi astâmpărau setea cu trânc gustos şi sifonat, acidulat în vase cioplite din trunchiuri foarte groase, trânc făcut din mere de mai multe soiuri, toate pădureţe, licoare de tăria berii, răcoritoare, sănătoasă, pe care o îndulcea cu miere de regulă polifloră. Îşi întinse din nou trupul în lungul patului şi, exerciţiu repetabil matinal, îşi întări pe rând muşchii braţelor, picioarelor, apoi de pe întregul corp, parcă pentru a-i verifica. Obişnuia să se frece cu palmele peste tot, să se plesnească peste locurile amorţite, să stea „în pod” cu faţa în sus, să execute flotări, genuflexiuni, alte mişcări în forţă, făcute cu convingerea că aşa păstra mobilitatea trupului, de care mereu avea nevoie şi care nu era departe de adevăr. În dimineaţa aceea făcu una dintre mişcări, rotindu-se către marginea patului, aşa putea să plimbe privirile prin întreg interiorul camerei sale din casa bătrânească a Tăienilor. De altfel, nevoia de a se roti în pat era un fel de continuare a rotirii nocturne, din vise, mai bine zis o continuare a drumului pe care îl pornea pe Cărarea Regilor, de pe la izvoarele Orăştioarei, parcurgerea unui traseu care trecea peste masivele Şurean, Parâng, Straja…

Se aşeză pe marginea patului, căută cu picioarele tălpicile vechi, din lemn striat, prinse în curele de piele, papucii lui de casă, şi încercă să-şi trimită privirile afară, prin cele trei ferestre, două mari şi una mică: zorii erau îmbrăcaţi în nori scămoşaţi şi ceaţă în fuioare, ziua se lupta cu noaptea, ştia că-n echinocţiul toamnei plouase îndelung, Pârâul Cheilor cântase pe mai multe tonuri, pe mai multe corzi, după cantitatea de apă slobozită spre Taia. Era semiîntuneric în casă, dar el părăsi pe dată pornirea de a folosi întrerupătorul, „mi se pare că duminica viitoare se trece pe meridianul normal, se trece la ora de iarnă, e nevoie de mai multă lumină la începutul zilei, să mă ierte Ăl de Sus şi poporul nostru, cred că e nevoie de mai multă lumină în toţi ai noştri şi în toate, mai ales undeva sub frunte”, se putea descoperi oricum, ştia că tot numitul Milu era, chiar dacă altcumva deşteptat, altcumva scos din visele prăpăstioase ale nopţii. Probabil va fi mai bine pentru femei dimineaţa, îşi mai zise, mâinile lor sunt mai

harnice în a căuta bărbatul sub cearceaf în zori, ele sunt mai fierbinţi după visele cu pante profund afrodisiace, până şi erecţia „hodinită” a soţilor sau amanţilor tot lor le face mai bine… Dar, dincolo de toate aceste rătăciri ale burlacului mereu în căutare de, cum să-şi zică?, adevărul era că munteanul dintotdeauna era tentat să aştepte în culcuşul cald, odihnitor, să se ridice roua rece a dimineţii, să se aleagă ziua în vreun fel, să ştie omul ce va avea de făcut, să se aleagă şi gândurile sale, să se limpezească.

Prin urmare, după ce aşeză striurile din lemn sub tălpi, trimise privirile prin ferestre, se miră că dreptunghiurile celor mari erau mai luminoase decât pătratul geamului mic, se miră şi atât, de mai mulţi ani trecea peste cele mai puţin fireşti cu un fel de măreţie ignorantă, cum să i se pară cele lumeşti, cum să intre din nou în partea cotidiană, să zicem, a vieţii, după zguduitoarele, puternicele impresii trăite după mai multe ore de lectură nocturnă din jurnalele de familie, ale bunicului şi tatălui său, ambii trecuţi cu trupurile în lumea de dincolo, lumea pe care mulţi credeau că este o lume a celor drepţi?

Deci, o lume a celor drepţi şi alta a celor strâmbi, cum adică ?

Zâmbi şi propti tavanul din lemn afumat cu palmele, ştia că lumea din jur, viaţa de pe pământ, erau turnate în curioase forme ale existenţei, unde binele se luptă cu răul perpetuu, unde trebuie să spui „da” având în gând pe „nu”, unde toate curgeau într-un sens încă aflat în umbră, chiar în întuneric şi unde de cele mai multe ori ţi se recomanda „să crezi şi să nu cercetezi”, zâmbi şi îşi întinse oasele cât putu, zâmbi în penlumina aceea năvălită în cameră ca de pe alt tărâm. xxx „Cuvântul este Omul” era scris pe fiecare dintre cele două caiete cu coperţi groase, lustruite sub îndelungă folosinţă. Era o propoziţie simplă, scurtă, Milu ştia că omul se deosebeşte de celelalte vietăţi ale pământului tocmai prin folosirea cuvântului ca mijloc de semnalizare. „Cine nu are cuvânt, nu e om!”, ar fi scris altcineva, radical, însă Tăienii, în general, dincolo de starea în care le sărea repede muştarul şi brişca de la curea, stare de nedreptate sau de punere în cumpănă a mândriei, demnităţii ori a orgoliului, Tăienii, precum se ştie, erau printre cei mai de înţeles dintre momârlani, dintre munteni, dintre toţi oamenii.

Cel de-al treilea Tăian, care se apucase să scrie într-un jurnal, era totodată prins în scriitură, adică făcea parte din ea, făcea parte din adevăr şi înţeles, adică din istorie, fapt consemnat de înaintaşi limpede, ca orice vorbă aşezată a poporului nostru: „las cu limbă de moarte”, spusă care, în cele două jurnale devenise „las cu limbă de moarte şi în scris”. Şi ce să însemne „prins în scriitură” altceva decât obligaţia pe care Tăianul o moştenea, cea de a face lumină în toată zona momârlănească, de a cerceta încă o dată, cu atenţie, ce urlet scoate lupul prins în stindardul dacilor, ori ce hrăneşte lupoaica aflată în legenda întemeierii Romei.

Ioan Dan BĂLAN