Ziarul Vaii Jiului - nr. 869 - 20 ianuarie 2012

CMYK

Jiul Exchange SRL Petroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniul amanet şi schimb valutar.

Relaţii la telefon 0254.548908.

Grupul de firme Protector angajează contabil cu experienţă.

Relaţii la telefon 0254.548908.

Tipar digital Elitte Beauty Center angajează maseuză cu experienţă.

Relaţii la telefon 0254.548908.

Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

20 ianuarie 2012 Anul V Nr. 869 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:57 Apus: 17:14

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3452 lei 1$ = 3,3699 lei 1₤ = 5,2051 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Ce să facă şi PDL-ul? Acuză şi el…

Mitinguri cu agitatori de profesie Vorbind despre evenimentele de stradă din ultima vreme, liderul democrat-liberalilor hunedoreni, Dorin Gligor, spune că totul este o provocare pe fond politic, folosind agitatori de profesie care să incite oamenii.

rând, sunt oameni care se confruntă cu probleme reale şi care acum şi le clamează în stradă. Pe aceştia trebuie să-i ascultăm cu toţii. Atât noi, cât şi celelalte partide politice, ca să găsim soluţii adecvate problemelor lor, dar şi din punctul de vedere al posibilităţilor economice ale statului. Pe de altă parte, avem de-a face cu agitatori de profesie care au parazitat o mişcare revendicativă legitimă. Aceştia sunt cei mai vocali şi se dedau la acte violente, limbaj suburban şi provocări. În fapt, ei sunt cei mai mari duşmani ai celor care demonstrează paşnic, aducându-le deservicii majore prin degenerarea mişcării iniţiale. Şi nu în ultimul rând, politicienii USL profită de necazurile oamenilor pentru a-şi aduna capital politic. Este unul din cele mai josnice moduri de a face politică: nu oferă soluţii, dar speculează acest moment în incercarea meschină de a creşte in sondaje”.

Cică tot PSD-ul, din opoziţie, ar profita…

USL, cu autobuzul la miting

Într-o declaraţie publică, Dorin Gligor a ţinut să precizeze faptul că „evenimentele la care asistăm acum în viaţa socială trebuie abordate din 3 puncte de vedere; în primul

Şeful PDL Hunedoara mai spune că, în judeţul nostru, „USL a adus, în reşedinţa de judeţ, cu autobuzul, primari de comune, pentru a participa la manifestatia formată,

Din ciclul „cine suntem noi”… „Noi suntem adepţii luării deciziilor cu calm si raţiune. Ne vom păstra cumpătul şi suntem convinşi că şi oamenii de bună-credinţă vor face la fel. Nu credem că hunedorenii se vor lăsa pradă unor astfel de manipulări ieftine. Ne vom aşeza la masa unui dialog bazat pe argumente. Şi, să nu uităm că, înainte de a fi politicieni, suntem cu toţii locuitori ai judeţului Hunedoara. În vreme ce alţii îşi ocupă timpul cu mitinguri şi manipulări, noi ne ocupăm de gestionarea problemelor economice reale cu care o bună parte din locuitorii judeţului Hunedoara se confruntă”, a declarat liderul democrat-liberal Dorin Gligor.

în cea mai mare parte, din pensionari. Deja, prin mitingul declanşat astăzi (19 ianuarie, n.n.), şi-au revendicat paternitatea asupra mişcărilor de protest ale unor oameni aflaţi în necaz real şi vor poza în salvatorii neamului, deşi, până acum, n-au oferit nicio rezolvare reală la problemele lor.

Dacă ar fi să dăm curs propunerilor celor din USL de redresare economică, am ajunge exact în situaţia statelor din jur.

Ideile păguboase nu puteau avea şanse de reuşită, dar o manifestaţie de genul acesta le poate oferi prilejul de a obţine prin forţă ce n-au putut obţine prin confruntarea de idei, şi anume PUTEREA. Asta este tot ce-şi doresc de fapt”.

Minciuni despre Termocentrală Gligor spune că un politician local a vehiculat zvonul alarmist conform căruia Termocentrala Mintia nu mai are cărbune şi devenii vor rămane fără căldură în miezul iernii. „Este o minciună, fie făcută din totala necunoaştere a problemei, fie din rea-voinţă. O astfel de problemă nu există, nici pentru deveni, nici pentru locuitorii Văii Jiului, cărora Termocentrala Paroşeni le asigură căldura. Chiar marţi am avut o întrevedere cu ministrul Ariton, conducerea CNH, Termoelectrica, Termocentrale Mintia şi Paroşeni, precum şi cu reprezentanţii sindicatelor din minerit, cu care am convenit, cu argumente tehnice şi

economice, asupra unor soluţii clare si eficiente de aprovizionare cu cărbune a termocentralelor. Aşa se rezorvă lucrurile, nu prin scoaterea oamenilor în stradă sau prin declaraţii iresponsabile ale politicienilor din opoziţie”, a mai spus preşedintele PDL Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

Ziua nr. 5 de proteste. La Petroşani…

Protestul de seară pare să devină un act reflex al petroşenenilor supăraţi pe guvern şi pe preşedinte.

Aseară s-a desfăşurat manifestaţia nr. 5. Vremea - favorabilă. Lozincile - în nota deja obişnuită. Participanţi circa 150-200. Traseul acelaşi ca şi în serile precedente. Starea de spirit încordată, îngrijorătoare pentru Putere.

Marian BOBOC

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 20 ianuarie 2012

La 2 ani şi jumătate, un copil a adunat cele mai mari necazuri:

O mamă care nu-l vrea şi o boală care nu-l iartă Cu siguranţă este greu să fii judecător, când în faţa ta se înfăţişează doi părinţi. Amândoi susţinând că nu se mai iubesc, că fiecare dintre ei are dreptate, că fiecare merită să fie tutorele copilului de 2 ani şi jumătate, pe deasupra şi bolnav. În mod normal, poate fiecare dintre noi am fi tentaţi să plasăm copilul cu o vârstă atât de fragedă, şi cu foarte multe probleme medicale, mamei. Pentru că sentimentul matern nu poate fi înlocuit. Uneori, acest sentiment nu există în fiecare femeie…

Copilul bolnav şi soţia… adulteră Cristi Bălan a cunoscut-o pe cea care avea să-i fie soţie pe când aceasta avea 18 ani.

S-au iubit. Era absolut sigur că este femeia potrivită pentru el. Şi, după un timp, când a fost momentul, acesta a luat-o lângă el.

Câştiga bine. Îşi putea întreţine soţia. Şi mai mult decât atât: îşi dorea de la ea un copil. Acest lucru s-a întâmplat în luna august a anului 2009. Numai că bucuria lui Cristi avea să se stingă curând. La numai 4 zile, copilul a fost diagnosticat cu anemie. În timp, medicii au depistat că micuţul are o boală a sângelui, care impune, periodic, transfuzii. După naşterea copilului, cei doi s-au căsătorit. Au făcut tot posibilul să investigheze cauza pentru care cel mic era

atât de bolnav. Au fost în Ungaria, apoi au fost nevoiţi să plece în Italia pentru a găsi răspunsuri mai competente. În octombrie 2010, cei doi pregăteau plecarea în Italia. Strânseseră 1.500 de euro din cei 5.000 de care aveau nevoie. Soţia lui a luat copilul şi a plecat în Italia, la un cumnat. După câteva săptămâni, Cristi Bălan primea o veste şocantă. Soţia lui nu-l mai vroia. Îşi găsise bărbatul potrivit în chiar… cumnatul soţului ei. Toate aceste întâmplări sunt povestite de Cristi Bălan, care stă cu inima cât un purece pentru că este pe cale să-şi piardă copilul.

în custodie, deşi el stă la mine, este crescut de mine, eu merg cu el la Cluj pentru transfuzii. Şi, tot eu, trebuie să-i plătesc pensie alimentară. Nu şi-a mai văzut copilul de un an, dar m-a sunat în 28 decembrie 2011 să-mi amintească faptul că nu i-am plătit pensia alimentară”, povesteşte Cristi Bălan.

„Nu şi-a mai văzut copilul de un an, dar m-a sunat să-i dau pensia alimentară”

După ce s-a dovedit că nu se mai ocupa de copil, în 3 februarie 2011, după o anchetă socială făcută de Serviciul de Asistenţă Socială Petroşani, fostei soţii a lui Cristi Bălan i-a fost desfăcut contractul de muncă pe care-l avea pentru calitatea de însoţitor.

Anchetele sociale dovedesc că cel mic este în creşterea tatălui, internările de la Cluj la fel, martorii spun acelaşi lucru. Omul s-a folosit de reportaje de televiziune, de rezultate medicale care arată o îmbunătăţire categorică a sănătăţii celui mic de când este în grija lui, de convorbiri înregistrate cu fosta soaţă. Însă se pare că nimic nu-i convinge pe judecători, că fosta soţie nu este o mamă bună pentru copil. De obicei, legea românească plasează copilul la mamă.

Săptămâna viitoare, tatăl copilului va demonstra prin rapoarte medicale ale doctorului conferenţiar Gheorghe Popa care este starea de sănătate a micuţului şi cum s-a schimbat ea în ultimul an. De asemenea, redacţia noastră va cere Serviciului de Asistenţă Socială un raport al anchetelor realizate în acest caz. Să sperăm că viitorul celui mic este în mâini bune…

Alina PIPAN

Pentru că nu-i mai permitea procura, femeia s-a întors cu copilul în ţară. La 30 noiembrie 2010 s-a oprit în Hunedoara, la mama ei.

La 7 decembrie a înaintat divorţul. Pe 16 decembrie depunea deja primul ordin prezidenţial împotriva soţului ei, pentru că acesta îl luase pe copil la el şi nu vroia să i-l mai dea înapoi. Între timp, copilul fusese internat pentru o nouă transfuzie, deoarece slăbise şi starea lui se agravase.

Atunci, la finele anului 2010 s-a luptat pentru copilul ei. A venit cu avocaţii din Hunedoara, a făcut scandal la Serviciul de Asistenţă Socială şi şi-a luat copilul înapoi.

Dar la 30 decembrie şi-a sunat fostul soţ să-l anunţe că cel mic se simţea rău. Nu avea bani şi trebuia să meargă urgent la medic. Din acel moment, copilul i-a fost cedat tatălui, iar mama nu a mai vrut să ştie de el. Deloc. „De când am luat copilul de la ea nu a sunat să întrebe de el, nu a venit să-l vadă.

A venit doar la înfăţişări. Judecătorii, şi la Petroşani, dar şi la Deva, i-au dat copilul ei

„Mă zbat prin toate mijloacele să le demonstrez instanţelor că eu am grijă de copilul acesta şi că eu trebuie să fiu tutore”

Verbul politic!

PSD n-are treabă cu mitingurile, ci doar cu În legătură cu incidentul de la Petroşani, unde demisia guvernului s-a dat foc la uşa sediului PDL, Laurenţiu Nistor PSD-ul hunedorean a organizat ieri, la Deva, o conferinţă de presă dedicată intenţiilor explicite ale USL de a continua presiunile asupra guvernului Boc în efortul de a provoca alegeri anticipate.

Liderul PSD Laurenţiu Nistor susţine tranşant că actualul guvern nu are altă soluţie decât să demisioneze. „Guvernul actual trebuie să demisioneze fiindcă nu mai are susţinere politică. Ceea ce spune strada este să-şi bage demisia. Boc să-i prezinte demisia preşedintelui Băsescu şi care, sunt convins, nici nu trage aer în piept până când spune da. Am cerut şi cerem să facem un nou guvern, de tehnocraţi, care să organizeze alegerile anticipate”, a declarat

www.zvj.ro

a făcut o declaraţie surprinzătoare: „Cred că preşedintele organizaţiei judeţene Hunedoara a PSD. uşa de la Petroşani (de la sediul PDL - n.r.) şi-au autoaprins-o. Fiindcă nu s-a întâmplat în timpul De asemenea, pesediştii şi partenerii lor de coaliţie cer mitingului. S-a întâmplat pe la ora două în continuare înlocuirea noaptea timp, în care nu mai erau oameni ministrului Traian Igaş, la miting”. „care a dovedit că este un deci, în fine, am pierdut. Avea multă ministru incompetent, renunţarea la comasarea şi amânarea alegerilor care cred dreptate… (…) Mai cerem alegeri parlamentare anticipate”, a mai spus că şi Curtea Constituţională a ajuns la Nistor. concluzia că nu este constituţional ceea ce Referitor la mitingurile din judeţ, şeful a propus guvernul, o nouă lege electorală, PSD-ului hunedorean spune că nu au nicio prin care cerem ca cei care cu adevărat legătură cu partidul: „Sperăm ca şi în Deva participă şi doresc să lupte şi să câştige astăzi (ieri - n.r.) să fie un miting spontan, alegerile de pe locul întâi, nu de pe locul în care cetăţenii municipiului să poată să-şi trei. Îmi aduc aminte de regretatul strige necazurile pe care le au”. Şi a fost un Păunescu cum a ieşit pe un post de miting… spontan. televiziune şi a spus am câştigat colegiul Mihaela PETROŞAN

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

SC EURO JOBS S.R.L angajează - inginer proiectant Relaţii la tel. 0354.108.516 / 0727.091.969.

Cabana Straja angajează bucătar, ospătar, cameristă, în condiţii avantajoase. Relaţii la telefon 0762.657363.

Rent A Car (Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi Sună acum!

0732.832.824

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 ianuarie 2012

În ambiţia lui prostească,

Primarul de Vulcan Gheorghe Ile s-a fript şi cu de îndata de joi Ameninţarea lui Gheorghe Ile, emisă la sfârşitul şedinţei de îndată de miercuri după amiază, s-a adeverit. N-au plecat bine consilierii vulcăneni ai partidelor de opoziţie, că el şi vicesa portocalie Angela Stoica i-au şi băgat într-o alta pe consilierii PD-L. În şedinţa de consiliu local monocolor le-o fi spus celor nouă consilieri ai lor să fie pregătiţi pentru o altă şedinţă de îndată. Pe care el aşa nervos cum era, fiindcă nu-i ieşise pasienţa - o va programa joi. Dar nu la orele după amiezii, aşa cum, iniţial, am presupus, ci la ora zece dimineaţa.

Nu-i o oră care să te facă să ridici a mirare din

www.zvj.ro

sprâncene. Fiindcă, îmi amintesc, s-au mai văzut şedinţe ţinute la ore şi mai mici.

Numai că Gheorghe Ile, luat aşa de valul mâniei care-l caracterizează când vede că, în consiliu local, nu poate da cu biciul ca la mină, a uitat un lucru esenţial. Joi, 19 ianuarie, în Capitală era prevăzut să aibă loc mitingul organizat de USL.

Consilierii locali PNL care îşi programaseră plecarea la Bucureşti au anunţat că nu pot fi prezenţi la această nouă şedinţă de îndată. Peremistul Ioan Dorel Şchiopu efectiv nu a avut cum să plece de la serviciu, aşa că, la ora zece, în sală, erau - pe lângă măriile lor Gheorghe Ile şi Angela Stoica - ceilalţi opt consilieri PD-L şi încă trei de la PSD: Simion Spiridon, Ioan Dorel Nica şi Cristian Merişanu.

În discuţie au fost puse tot cele două proiecte de hotărâre nevalidate cu vot favorabil în de îndata ţinută cu o zi înainte. Cel cu "acoperirea definitivă din excedentul bugetului local al municipiului Vulcan a deficitului secţiunii

de dezvoltare" şi cel referitor la stabilirea taxelor şi impozitelor pe anul 2012. Votul de joi dimineaţă, în cazul ambelor proiecte de hotărâre, nu a diferit cu nimic faţă de cel din după amiaza zilei de miercuri. Au fost pentru doar cei nouă consilieri PD-L, iar cei trei pesedişti au refuzat să-şi exprime dreptul de vot.

Ce se va întâmpla mai departe? Dacă şi-ar mai linişti creierii şi ar judeca lucid, fără patimă şi nervi inutili, primarul Gheorghe Ile ar ajunge la o concluzie care sigur îl va avantaja. Anume să includă aceste două proiecte de hotărâre în pachetul celorlalte care se vor discuta la şedinţa extraordinară programată pentru ultima zi de joi din luna ianuarie. Adică, aşa cum, pe un ton imperativ, i-a solicitat pesedistul Petru Hodor să facă bine şi să reintre în legalitate.

Fiindcă, nu v-am spus, miercuri s-a spus că această şedinţă ordinară se va ţine. Însă, ce-i mai important, să nu uite să bage în dosarele de şedinţă şi proiectele cu validarea noilor consilieri PSD şi PNL, care le iau locul celor demisionaţi. Proiecte care, la ordinea de zi, să apară înaintea celor două mai sus amintite, care-l fac să nu doarmă. Aşa ar proceda un om întreg la cap. Numai că, până joia viitoare, tare îmi este că Gheorghe Ile va convoca o şedinţă extraordinară sau o alta de îndată. Sau, ca să le arate cine-i el, va convoca câte una în din cele trei zile dinainte de joi...

Gheorghe OLTEANU

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 20 ianuarie 2012

Şunda şi-a luat foşti jucători care au evoluat la Jiul şi Minerul Lupeni

Oficialii grupării FC Hunedoara au bătut palma cu trei jucători cu stagii îndelungate la nivelul ligii secunde. Costel Vodiţă fost la Minerul Lupeni, Tiberiu Bier (Arieşul Turda) şi Ovidiu Istinie, fost la Jiul Petroşani, urmează să fie legitimaţi la clubul finanţat de Silvan Toma, pentru a pune umărul la promovare. Cei trei sunt singurii care au reuşit, până acum, să-l convingă pe antrenorul Aurel Şunda că pot

fi piese utile pentru închegarea unei echipe competitive în retur.

Atuul lor principal este gradul ridicat de experienţă acumulată la nivelul ligii secunde, unde au evoluat pentru mai multe echipe. „Îi cunosc destul de bine şi ştiu că au calităţi fotbalistice certe.

Trebuie totuşi să muncească mult şi cu seriozitate ca să demonstreze şi în teren că merită un loc de titulari. Înţelegerile sunt deocamdată doar de principiu, dar eu îi doresc în lot”, a spus antrenorul Aurel Şunda. „Nu am discutat încă deloc cu cei trei. Detaliile contractuale şi financiare se vor stabili săptămâna viitoare.

Dacă antrenorul îi vrea, e foarte probabil să ne înţelegem cu ei, întrucât el decide ce jucători aducem”, a spus finanţatorul Silvan Toma.

Tiberiu Bier este un fundaş central, masiv (1,84 metri), în vârstă de 29 de ani, care a activat până acum la Arieşul Turda. Originar din Arad, fotbalistul a mai jucat pentru

Măsuri noi în competiţiile juniorilor Pentru o bună desfăşurare a returului campionatelor judeţene de fotbal ediţia 2011-2012 şi în perspectivă a campionatelor judeţene ediţia 2012-2013, Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara a luat o serie de măsuri după cum urmează: 1. Menţinerea echipelor existente şi cooptarea de noi echipe în special în Liga a V-a Ilia, Ribiţa, Romos, Orăştioara, Toteşti.

2. Cooptarea de noi echipe în campionatul juniorilor C, D, E - Agrocompany Băcia, Victoria Călan, T&O Hunedoara, CS Vulcan.

3. Îmbunătăţirea „Regulamentelor cadru” existente de desfăşurare a tuturor campionatelor judeţene de fotbal. Prezentarea lor spre aprobare Biroului Executiv al AJF. 4. Organizarea Cupei AJF pentru copiii născuţi 2000, 2001, 2002, 2003 în perioada 20.05 -01.07.2012, pentru atragerea în campionatul viitor a noi echipe de juniori E. 5. Reomologarea stadioanelor, acolo unde este cazul, pentru a se dota acestea cu minimul necesar pentru desfăşurarea jocurilor de fotbal (existenţa vestiarelor şi a gardului împrejmuitor).

www.zvj.ro

UTA şi Internaţional Curtea de Argeş.

Ovidiu Istinie are tot 29 de ani şi este un fotbalist cu profil ofensiv. Istinie a jucat ultima dată pentru Juventus Bucureşti, iar în cariera sa a mai trecut şi pe la Jiul Petroşani. Costel Vodiţă (1,79 metri) are tot 29 de ani şi evoluează pe postul de fundaş central, fost în trecut la Minerul Lupeni.

Clubul hunedorean a încercat să achiziţioneze alţi patru jucători, respectiv Făgărăşanu (CFR Simeria), Jitaru şi Nicula (ambii Poli II Timişoara) şi Robert Cristian (Arieşul Turdaşi Minerul Lupeni). Există posibilitatea ca doi dintre ei să ajungă în

lotul antrenat de Aurel Şunda, însă cu doi negocierile s-au încheiat fără rezultat. „Robert Cristian nu are acordul clubului Arieşul Turda de a se transfera, iar Nicula este prea scump pentru noi. Jitaru e posibil să reuşească să-şi rezilieze contractul cu bănăţenii şi să vină la noi, iar în cazul lui Făgărăşanu încă nimic nu e sigur”, a spus antrenorul Şunda. FC Hunedoara va pleca luni, 23 ianuarie, în cantonament la Herculane, unde va sta până în 3 februarie.

Se va pune accent pe acumulările fizice, dar şi pe meciuri amicale de verificare.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 ianuarie 2012

„Alchimistele” cu petroşeneanca Patricia Vizitiu pe teren au călcat pragul judeţului cu o victorie prevăzută Cetate Devatrans a pierdut la un scor onorabil, 20-32, partida de-acasă, cu campioana Oltchim, din rândurile căreia nu a lipsit handbalista din Valea Jiului, Patricia Vizitiu, care a marcat unul dintre cele 32 de goluri ale echipei sale. În ciuda celor 52 de goluri marcate spectacolul a fost modest. „Alchimistele” au „risipit” mai puţină energie decât la antrenamentele tari pentru Liga Campionilor, iar Cetate a refuzat parcă să lupte la capacitate maximă, conştientă că eforturile ar fi în zadar.

Situaţia l-a enervat până şi pe antrenorul Ioan Mătăsaru. „Băgaţi ceva viteză de joc, ce-i tangoul ăsta?”, a strigat tehnicianul.

Scorul a curs în favoarea Oltchimului şi a atins diferenţa maximă de 15 goluri,

15-30, în minutul 52. Pe final, Oltchim s-a relaxat, iar Irina Muntean a reuşit o triplă, scorul final fiind unul onorabil, 20-32.

Cetate Devatrans – Oltchim Rm. Vâlcea 20-32 (8-16) Cetate Deva: Poenaru – 6 intervenţii reuşite (din care un 7 m apărat); Ghilă – 8 intervenţii; Cartaş – 6 goluri; Muntean – 3; Ghidoarcă – 3; Stîngu 2 (ambele din 7 m); Bardac – 2; Chitacu – 1 (din 7 m); Şovar – 1; Sabadac – 1; Orşan – 1.

Antrenor – Ioan Mătăsaru.

Oltchim: Tolnai – 5 intervenţii reuşite;

Jiul, în turneul final de la Cupa Danone – Gh. Hagi Competiţia s-a desfăşurat cu un număr de 9 echipe, 4 în Valea Jiului şi 5 în Valea Mureşului. În Valea Jiului competiţia s-a încheiat, pe primul loc clasându-se Clubul Jiul, iar în Valea Mureşului mai sunt două etape care se vor desfăşura la începutul lunii martie 2012, etape care nu mai pot schimba primele două locuri care vor participa la turneul final judeţean. Competiţia

va continua cu turneul final pe judeţ în perioada 18.03.2012-01.04.2012, turneu la care s-au calificat Clubul Jiul Petroşani, Universitatea Petroşani, FC Hunedoara şi Real Sport Deva.

Cea mai disciplinată echipă la nivelul juniorilor şi copiilor participantă la competiţie a fost desemnată FC Corvinul Hunedoara.

Poftă de gol în Cupa României Cele 44 de echipe din Liga a IV-a şi a V-a participante în primele trei tururi ale ediţiei 2012-2013 a Cupei României, faza judeţeană Hunedoara, au demonstrat un apetit ofensiv demn de laudă. În cele 36 de jocuri s-au înscris 190 de goluri, cu o medie de 5,28 goluri pe joc. De asemenea, s-au acordat un număr de 85 cartonaşe gal-

bene şi 6 roşii. În sferturile de finală care vor avea loc în această primăvara s-au calificat trei echipe din Liga a V-a, respectiv Unirea Veţel, Măgura Pui şi Dacia Boşorod, şi echipele Universitatea Petroşani, Aurul Brad, Metalul Crişcior, Dacia Orăştie şi Aurul Certej din Liga a IV-a.

DANIEL POPA DE LA CSŞ PETROŞANI, PE ULTIMUL LOC LA SANIE ECHIPE Naţionala României din care a făcut parte şi sportivul Daniel Popa de la CSŞ Petroşani s-a clasat pe locul 11 (ultimul), în proba de sanie echipe desfăşurată ieri la prima ediţie de iarnă a Jocurilor Olimpice de Tineret, care au loc la Innsbruck (Austria). Podiumul a fost ocupat de echipele SUA, Germaniei şi Austriei. Tricolorii au avut o întârziere de

5,001 secunde faţă de câştigătoarea competiţiei. România este reprezentată la Jocurile Olimpice de Tineret de 22 de sportivi, iar în total la competiţie participă 1.059 de sportivi din peste 60 de ţări.

Delegaţia tricoloră cuprinde sportivi cu vârste între 14 şi 18 ani, cea mai bună performanţă de până acum fiind un loc zece la patinaj viteză.

EŞEC SCONTAT

evidentă, iar echipa noastră nu a compensat prin atitudine, muncă ori dăruire. Prin urmare scorul e conform cu realitatea din teren”, a spus antrenorul Liviu Grădinaru.

Chiar şi aşa, CNS CSS „Cetate” Deva rămâne în continuare în cursa de calificare la turneul semifinal. „Suntem pe locul patru calificant şi ne putem menţine pe această poziţie dacă vom câştiga meciurile de pe teren propriu cu rivalele urmăritoarle noastre, United Arad şi CSS Ştei”, a precizat tehnicianul devean.

Echipa de volei cadete a CNS CSS „Cetate” Deva a fost învinsă, scor 3-0, de CSS Bega Timişoara. Voleibalistele antrenate de Liviu Grădinaru şi-au asumat din start rolul de victime sigure şi au fost depăşite cu uşurintă de puternica echipă timişoreană. Fără dorinţa de a-şi depăşi condiţia, fără forţă şi clarviziune asupra jocului, devencele au pierdut în trei seturi, scor 3-0. „Diferenţa de valoare tehnică şi pregătire tactică între cele două loturi e

www.zvj.ro

Huţupan – 7 intervenţii (din care un 7 m apărat); Chirilă – 6 goluri; Brădeanu – 5; Nechita – 4; Managarova – 4; Elisei Ardean – 4; Manea – 3; Curea – 2; Vizitiu, Ozel, Han, Geiger – câte 1.

Succes la handbal junioare Echipa de handbal junioare I (17-18 ani) a CSŞ Hunedoara, pregătită de Ioan Feier şi Paraschiva Bălici, s-a impus fără probleme, scor 30-20 (14-11), în meciul din deplasare cu LPS Banatul Timişoara. Handbalistele de pe Cerna rămân pe locul secund în clasament, cu 16 puncte, la patru „lungimi” distanţă de liderul CSS Caracal. „Fetele au intrat mai greu în meci, însă după pauză au avut o perioadă de 14 minute în care au înscris de zece ori şi au primit doar un gol. Nu avem cum să mai pierdem calificarea”, a declarat profesorul Ioan Feier. Hunedorencele vor evolua pentru prima dată în acest an pe teren propriu, duminică, în compania oltencelor de la HCM Craiova. Primele trei formaţii din cele şase serii se califică la turneul final.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 20 ianuarie 2012

La Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Cheile Jieţului,

Semne bune anul are

Religia înseamnă puterea lui Dumnezeu şi… electricitate

Pentru Spitalul de Urgenţă Petroşani

Familiile Ridzi şi Gui au rezolvat chestiunea energiei electrice Am aflat o veste bună legată de noua sfântă mănăstire din Cheile Jieţului, „Adormirea Maicii Domnului”, cu hramul pe 15 august a fiecărui an, pe care v-o împărtăşim şi dumneavoastră, mai ales cei care vă bucuraţi ori de câte ori păşiţi cu evlavie într-o mănăstire sau biserică creştină.

Domnul Nicolae Gui, ctitorul mănăstirii din Jieţ, ne-a semnalat faptul că a fost ajutat de familia Ridzi în achiziţionarea unor celule fotovoltaice, care de acum înainte vor asigura energia electrică la mănăstire şi chilii. „Cu ajutorul bunului Dumnezeu, am reuşit să montăm celule fotovoltaice pe acoperişul chiliilor, fapt care va asigura energia electrică, atât în sfânta mănăstire

www.zvj.ro

cât şi la parterul chiliilor.

De-acum înainte, stareţul va putea să-şi gătească electric, va putea să aibă lumină seara şi va putea face slujbe de noapte şi rugăciuni în mănăstire, după toată rânduiala bisericească. Pe această cale aş vrea să-i mulţumesc domnului primar Tiberiu Iacob-Ridzi şi familiei dumnealui, care a sponsorizat achiziţionarea acestor celule fotovoltaice cu o sumă de bani, iar familia mea a completat suma, rezolvând astfel o mare problemă a mănăstirii. Dacă până pe la mijlocul lui decembrie a fost o problemă cu energia electrică, acum nu mai este”, ne-a declarat Nicolae Gui. Nicolae Gui susţine că anul acesta speră să finalizeze întregul proiect, în sensul că ar vrea să reuşească să strângă suma de bani necesară picturii interiorului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”, finalizării exteriorului chiliilor, pre-

Nu vorbim aici de viitoarea modernizare a ambulatoriului. Ci despre ceva cu totul nou. Din câte se aude, Spitalul de Urgenţă din Petroşani va primi anul acesta atât un tomograf cât şi o rezonanţă magnetică. Pe scurt: un RMN şi un CT.

cum şi pentru alte mici lucrări de amenajare a curţii mănăstirii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu, că fără El nu se poate face nimic, anul acesta sper să finalizăm investiţia acestui proiect drag mie şi familiei mele. Ne vom axa cel mai mult pe asigurarea încălzirii centrale în mănăstire, finalizarea în exterior a chiliilor, inclusiv izolarea termică a lor pentru menţinerea căldurii, precum şi pe pictura interioară a mănăstirii. Plus alte câteva lucrări de amenajare a curţii mănăstirii şi a anexelor”.

Corneliu BRAN

Adică, aparate de înaltă performanţă folosite pentru investigarea imagistică. Iar în acest domeniu, al investigaţiilor imagistice, se ştie că tehnologia se îmbunătăţeşte în fiecare an. De aceea, aparatele care vor deservi spitalul se pare că vor fi din cele mai performante. Aceste noi achiziţii vor conferi o şansă în plus la competitivitate pe piaţa medicală şi vor ridica standardele spitalului. Poate chiar şansele de a se încadra într-o categorie bună anul viitor, în funcţie de performanţe.

Prin urmare, semne bune anul are. Aparate avem, dar ce ne facem de radiologi?! În momentul de faţă, în spital profesează un singur medic radiolog.

Celălalt este în concediu de maternitate. Chiar şi cu doi radiologi, volumul de muncă este enorm. Şi nu este singura categorie de medici specialişti la care spitalul petroşenean stă prost. Ministerul Sănătăţii trebuie să ia urgent măsuri. Nu de alta, dar nu e cazul ca aceste deficienţe să scoată şi medicii în stradă…

Alina PIPAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 ianuarie 2012

UMOR ÎN HA... MAJOR 7

Iarna nu-i ca vara!

Caricaturi de Costel Pătrăşcan Pe caricaturistul Costel Pătrăşcan, din Brăila, am avut onoarea să-l întâlnesc anul trecut, la Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu” de la Târgu-Jiu. Caricaturile sale îmi erau cunoscute, fiind prezente, de aproape două decenii, în multe ziare şi reviste. Talentul şi stilul inconfundabil i-au adus 38 de premii internaţionale şi 68 de premii naţionale. A avut 45 de expoziţii în ţară şi 3 în afara ţării (Chişinău – 1997, Bruxelles – 2007 şi Sanghai – 2011). A participat la saloanele internaţionale de umor din Belgia, Turcia, Franţa, Portugalia, Olanda, Italia, Israel, Brazilia, Japonia, Etiopia, Bulgaria, Mexic, Serbia, Iran, Polonia etc. După acest periplu pe mapamond, a sosit vremea să poposească şi în… Ziarul Văii Jiului, pentru a ne delecta, la început de an, cu umor de sezon.

Pagină realizată de: Petronela VALI-SLAVU

www.zvj.ro

8 AGORA

Ziarul V-ii Jiului

vineri, 20 ianuarie 2012

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Aritmetica Nimicului sau Geometria neputinţei sau Logica indiferenţei

Popor român, sunt mândru de Tine! Descopăr, cu oarecare uimire, că Tu, popor român, încă exişti! Îmi pare rău că am fost nevoit să locuiesc într-un orăşel de rahat, unde stau ca un vierme într-o oală de sarmale! Dar poţi conta pe mine! şi eu sunt, cu Sufletul, în Piaţa Universităţii! Dacă nu eşti convins, citeşte articolele mele din ultimul an!

Al Tău, Gheorghe Truţă

TEORETICIENI, LA RADIO!

Aceste rânduri erau scrise la cald, cu bisturiul, pe Suflet. Dar la noi, românii, trebuie să existe mereu un „dar”... Aşadar, să revenim cu picioarele pe pământ, adică acolo unde e rece şi umed, locul ingrat unde ţărişoara noastră se zvârcoleşte de mai multe secole, dacă nu chiar de milenii! şi unde suntem nevoiţi să stăm, pitiţi, ca nişte şoricei de treabă. Da, e adevărat: poporul acesta a avut şi ghinionul să apară omul nepotrivit la locul potrivit, omul providenţial al Răului şi cu o gaşcă pe măsură. El a integrat toate „calităţile” posibile: prostia fudulă, diabolicul în rudiment, orgoliu nemăsurat, activist, arivist, cinic, minciuna exponenţială gen „ultima săptămână a lunii a treia”. Dar să mergem de la protest acasă şi să ne privim în oglindă: aproape în fiecare dintre noi regăsim măcar două-trei dintre aceste „calităţi”. Omul şi gaşca lui au furat magistral ultimele alegeri, dar câţi dintre noi nu l-au votat cu voioşie şi, câţiva, mai naivi, cu speranţă?! Cum puteai fi atât de

tâmpit ca să-l votezi pe ăla?! Am mai spus-o: aş fi votat cu oricine, cu Turnul din Pisa, cu cuşma lui Vladimirescu, cu papucii lui Ştefan cel Mare, chiar şi cu cişmeaua din gara Simeria, numai cu acest individ nu! Însă, el a fost votat tocmai că ne cam semăna. Spun asta, chiar dacă mă aşteaptă încă un cor de înjurături de la lichele deghizate în apărători ai „poporului român”. Individul trebuie dat neapărat jos, cu tot cu gaşca lui, dar mă întreb, cu oarecare groază: Ce va veni în loc?! Pentru că eu ştiu şi văd cum jigodismul românesc, al cărui teoretician nefericit sunt, e la locul lui: verde şi strâmb. Constant şi triumfător.

Gata să ia locul, cu emfază şi virulenţă, pecinginii portocalii. E un blestem asupra acestui popor blând, capabil dar uşor naiv, pe care nu ştiu cine l-ar putea ridica. Fraţii noştri, protestatarii liniştiţi şi de treabă din Piaţa Universităţii şi din alte pieţe ale patriei, sunt români de catifea, dar puterea diabolică a... Puterii e mereu vie! Ce ne vom face atunci când vom descoperi, şi asta se va întâmpla nu peste mult timp, că, de fapt, boala de care suferă românii e mult mai perfidă? Însă, primul gest e unul de bun-simţ: aceste lipitori trebuie date jos de pe tulpina încă verde a poporului român! Chiar şi cu sabia!

Individul exponenţial al Răului românesc trebuie coborât, ca un steag în bernă. Apoi, va trebui să-i tocăm, mărunt, şi pe viitorii nesimţiţi, şi aşa mai departe, printr-o continuă inferenţă.

Până ne vom însănătoşi! Dacă nu, până atunci, nu cumva vom muri! Pentru că,

Anul acesta facem performanţă...

Titlul, Anul acesta facem performanţă, este gândul cu care au plecat elevii în bine cunoscuta cursă „Ani de liceu”, un concurs deja faimos între liceele din Valea Jiului. Şi anul acesta, Colegiul Naţional Mihai Eminescu Petroşani a fost prezent în competiţie, iar când le-a venit rândul, au dat dovadă de seriozitate şi profesionalism, realizând performanţă în studioul radioului. În luna decembrie a anul trecut, ascultătorii au hotărât, în urma voturilor, ca pe primul loc în clasament să fie colegiul naţional, astfel că echipa (Ştefania Minia redactor şef; Milena Paraschiv, Sergiu Botezatu - prezentatori; Danina Cristescu ştiristă; Dalia Cucăilă, Mădălina Munteanu, Iulia Pancu - reporteri; Sebastian Idita, Rareş Fotău, Sergiu Roşu - tehnicieni), coordonată de domnul profesor Dorin Răduţi, va mai realiza o emisiune radio, în data de 21 ianuarie 2012.

Elevii au muncit mai bine de o lună, zi de zi, pentru a pune pe picioare o emisiune radiofonică. Au pregătit interviuri, le-au aplicat, s-au bâlbâit, au tăiat. Şi au înregistrat iar, mai bine. Şi-au dres vocile, au cântat de răsuna liceul şi l-au imitat exemplar pe maestrul Florin Piersic.

Au modificat balada, şi-au prezentat liceul şi profesorii într-un mod amuzant şi au interpretat legi într-un stil unic şi inconfundabil.

Mai apoi şi-au pregătit vedeta şi au avut misiunea de a alege cel mai „cool” profesor. Au

www.zvj.ro

interacţionat cu auditorul şi prin intermediul unui concurs, iar „scenariul” a fost de prisos, au avut prezentatori cu lipici la public.

Mihai Trăistariu, o voce deosebită a muzicii româneşti, a fost invitatul special al colegiului. Acesta a vorbit cu elevii prezentatori despre drumul său către muzică şi a felicitat realizatorii pentru prestaţia lor.

Produsul media a fost un succes datorită cursului opţional de jurnalism şi mass-media de care beneficiază elevii liceului. Audienţa de care s-au bucurat aceştia reiese atât din numeroasele telefoane în direct, cât şi din comentariile favorabile care au curs pe pagina de Facebook a postului de radio. Încă o dată, Colegiul Naţional Mihai Eminescu Petroşani a realizat performanţă la nivelul renumelui acestei instituţii şi speră ca emisiunea de mâine, dar şi cele viitoare, să fie cel puţin la fel de reuşite. Ştefania MINIA, Colegiul Naţional Mihai Eminescu Petroşani

se ştie, omul e ca dulgherul: trăieşte ce trăieşte ş-apoi... moare!

P.S. De mai bine de un an răcnesc singur, pe blog, în „Ziarul Văii Jiului” şi reluat în “Realitatea Oltului” de la Slatina, o dată pe săptămână, contra dictatorului. Acum, contestatarii din Vale, şi din judeţele Olt şi Hunedoara, s-au înmulţit, de la unul la infinit... şi vechii lingăi şi profitori au devenit antibăsişti. Televiziunile locale, care se întreceau să invite la „prim plan” activişti băsişti, acum relatează, cu sârg, despre manifestaţiile îndreptăţite ale, până mai ieri, tăcuţilor locuitori ai Văii, ai judeţului. Succes băieţi! Sunt mândru de voi, dar mă întreb cine va veni lângă mine data viitoare, când voi protesta, poate, împotriva noilor dictatori şi a slugilor lor?! În prima fază, nimeni. Apoi, la festin, „revoluţionarii” se vor înmulţi. Tot exponenţial!

Credeam că Lumea e guvernată cu „Teoria probabilităţilor”. Acum ştiu că nu e aşa: se „guvernează” cu „Inducţia completă”!

Pentru că, după „Aritmetica Nimicului” suntem în „Geometria Neputinţei”.

Urmează staţia „Logica indiferenţei”, peron pe stânga.

P.S... la P.S. Acest articol avusese ca titlu „Băse, dă-ne Ţara înapoi!”. L-am schimbat în ultimul moment, realizând că individul îmi ascultase cererea, chiar înainte de a o formula eu: de fapt Băse ne-a dat Ţara înapoi cu vreo sută de ani. Dacă nu şi mai bine...

Cumpăr lemn.

Relaţii la telefon 0751.199109.

ACTUALITATE 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 20 ianuarie 2012

Bilanţul pe anul 2011 al poliţiei hunedorene

În cifre şi acţiuni Ieri, la Deva, reprezentanţii IPJ Hunedoara au prezentat bilanţul activităţii pe anul 2011, atât în ceea ce priveşte activităţile specifice directe, de intervenţie şi asigurarea siguranţei cetăţenilor, cât şi legat de acţiunile complexe de prevenire şi educare civică.

Prevenirea criminalităţii Conform raportului IPJ, la nivelul judeţului Hunedoara, pe linia prevenirii delincvenţei juvenile, în unităţile de învăţământ şi în comunitate au fost efectuate 5 proiecte punctuale, ce au abordat tematici precum: prevenirea violenţei în mediul şcolar, în cadrul concursului judeţean de proiecte „Ce pun în locul violenţei?”; prevenirea comiterii de infracţiuni de către minorii aflaţi în centrele de plasament prin proiectul judeţean „Tentaţiile adolescenţei”; prevenirea consumului de etnobotanice de către elevi – proiectul judeţean „Stop joc! Visul s-a terminat!”; prevenirea traficului de fiinţe umane proiectul partenerial „Informează-te! Viitorul îţi aparţine!”; prevenirea corupţiei în rândul elevilor şi studenţilor – proiectul local „Sezonul legalităţii”.

De asemenea au avut loc 4 campanii de informare publică, cu tematică legată de promovarea mecanismului naţional „Alertă răpire copil!” şi a dispariţiilor de minori, prevenirea pornografiei infantile pe internet – campania naţională „Tu cui dai accept?”; prevenirea comportamentului infracţional în rândul elevilor de liceu – campania naţională „Săptămâna Voluntariatului – ediţia a X-a”; prevenirea violenţei în mediul şcolar – campania judeţeană „O săptămână fără violenţă – ediţia a II-a”.

Hoţii nu dorm!

La nivelul judeţului Hunedoara, în conformitate cu programul cadru – prioritate naţională, pe linia prevenirii infracţiunilor de furt din patrimoniu, au fost întocmite planuri de măsuri distincte, respectiv: „Planul de măsuri pentru prevenirea furturilor din locuinţe şi din autoturisme; „Fii precaut. Hoţii nu dorm!”- pentru prevenirea furturilor din locuinţe.

Poliţiştii de ordine publică, cu ocazia activităţilor de prevenire derulate în comunitate, au prezentat aspecte legate de modalităţile de prevenţie antivictimală în unităţile de învăţământ, la asociaţiile de proprietari, în unităţile bancare, la oficiile poştale şi în centrele de plasament prin prezentarea unor teme privind prevenirea înşelăciunilor prin metoda „S.M.S.”; prevenirea infracţiunilor de tâlhărie comise asupra factorilor poştali şi asupra personalului unităţilor bancare; prevenirea infracţiunilor de furt din locuinţe şi anexe gospodăreşti; prevenirea furturilor din autoturismele aflate în parcările hipermarketurilor.

Au fost organizate 105 razii, 5.843 acţiuni şi 30.831 controale, în cadrul cărora au fost constatate 2.457 infracţiuni şi au fost aplicate 90.193 sancţiuni contravenţionale, ponderea cea mai mare fiind deţinută de O.U.G. nr.

195/2002, actualizată, respectiv 68.001 sancţiuni, urmată de Legea nr. 61/1991 – 16.365, Legea nr. 12/1990 – 993, Legea nr.

333/2003 - 638, O.U.G. nr.97/2005 – 1.515, Legea nr. 38/2003 (transport în regim taxi) – 684, O.U.G. nr. 109/2005 (transportul rutier) – 125, Legea nr. 295/2004 (regimul armelor şi muniţiilor) – 37 etc., valoarea totală a acestora fiind de 15.739.006 lei.

www.zvj.ro

Infracţiuni Referitor la infracţiunile cu urmărirea penală începută, la nivelul judeţului Hunedoara au fost investigate 9.167 de astfel de fapte, din care 7.855 au fost comise în mediul urban, iar 1.312 de infracţiuni au fost comise în mediul rural, în dosarele cu urmărirea penală începută fiind cercetate 6.437 de persoane, din care 5.419 provin din mediul urban, iar 1.014 din mediul rural.

Caracteristica generală a evoluţiei infracţiunilor grave comise cu violenţă o constituie menţinerea unui trend descendent, ce s-a manifestat şi în ultimii ani. Astfel, în urma analizării situaţiei operative, se constată că infracţiunile sesizate contra persoanei au scăzut cu 21%, de la 4.927 la 3.910.

Scăderi semnificative au fost înregistrate la loviri cu 14%, de la 1.886 la 1.623, omorurile scad de la 4 la 3, tentativele de omor de la 10 la 6, pruncuciderea de la 2 la 1, vătămarea corporală gravă de la 9 la 7, loviturile cauzatoare de moarte de la 4 la 2.

Tâlhăriile înregistrează scăderi cu 7,7%, de la 97 la 90. De remarcat faptul că 56 dintre acestea s-au comis prin smulgere, fără violenţă fizică excesivă.

Activitatea de urmărire Activitatea de urmărire la nivelul judeţului a fost superioară faţă de anul precedent, numărul persoanelor urmărite reducându-se de la 224 la 219, fiind identificate şi reţinute 195 persoane urmărite naţional, din care 21 urmărite de alte judeţe. Din totalul celor 219 persoane rămase în urmărire, 53 sunt dispărute de la domiciliu, 157 posesori mandate de executare a pedepsei închisorii, 7 posesori mandate de arestare preventivă, 1 cu mandat european de arestare şi 1 bolnav psihic fugit din Spitalul de Psihiatrie Jebel.

Rezultate foarte bune s-au obţinut la nivelul subunităţilor Hunedoara şi Vulcan, care au identificat şi prins 31 de persoane, respectiv 29 urmăriţi naţional, reducând considerabil numărul acestor persoane.

Cu privire la dispariţiile de minori, s-a constatat faptul că la începutul anului existau în urmărire naţională 10 persoane, în cursul anului au fost date în urmărire 72 şi au fost soluţionate 75, astfel că la 31.12.2011 au rămas în urmărire 7 minori dispăruţi.

Este de menţionat faptul că, deşi dispariţiile de minori au fost plecări voluntare, s-au desfăşurat activităţi complexe pentru găsirea lor, iar unul din aceştia este dat şi în urmărire internaţională (existând date că se află pe teritoriul Italiei).

Au fost desfăşurate activităţi specifice de menţinere a ordinii publice, la unităţile de învăţământ cu ocazia susţinerii evaluării naţionale şi a examenului de bacalaureat 2011 au fost postate la intrările în unităţile de învăţământ afişele informative cu privire la poliţistul de proximitate în a cărei competenţă se află unitatea de învăţământ, numărul de telefon al acestuia precum şi apelul unic de urgenţă 112.

Siguranţa rutieră Cu ocazia activităţilor desfăşurate în trafic poliţişti rutieri au reţinut în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule un număr de 2.728 permise de conducere şi au retras un număr de 2.076 certificate de înmatriculare. Pe linia activităţii de constatare, au fost constatate un număr de 1.114 de infracţiuni din care 711 la regimul circulaţiei şi 403 de altă natură, materializate în lucrări şi cauze penale.

Anul trecut, pe arterele rutiere din Judeţul Hunedoara s-au comis un număr de 260 accidente grave de circulaţie soldate cu 54 persoane decedate, 253 persoane rănite grav şi 157 persoane rănite uşor din accidente grave. În aceeaşi perioadă a anului 2010, s-au comis un număr de 269 accidente grave de circulaţie, soldate cu 65 morţi, 257 răniţi grav şi 139 persoane rănite uşor din accidente grave.

Comparativ cu anul 2010, se constată o

scădere cu 9 a numărului accidentelor grave de circulaţie, o scădere cu 11 a numărului persoanelor decedate şi o scădere cu 4 a numărului persoanelor rănite grav.

Din analiza dinamicii accidentelor grave produse pe drumurile naţionale se constată că acestea reprezintă 42,30% din totalul accidentelor grave înregistrate la nivelul judeţului, ponderea cu cele mai multe accidente fiind înregistrată pe DN 7, în procent de 46,36% din total accidente grave produse pe reţeaua de drumuri naţionale.

Sprijin internaţional

În perioada analizată I.P.J. Hunedoara a solicitat Biroului Naţional Interpol urmărirea internaţională, ori au fost sesizate instanţele competente pentru emiterea a 55 mandate de urmărire internaţională şi europene de arestare, fiind localizate sau arestate în vederea extrădării/predării către România, un număr de 35 persoane. În cursul anului 2011, poliţiştii hunedoreni au desfăşurat activităţi specifice pentru punerea în executare a 16 mandate europene de arestare emise de autorităţile judiciare din alte state, fiind identificaţi şi prezentaţi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia.

Pe lângă aceste activităţi operative, poliţiştii hunedoreni au reprezentat Poliţia Română în cadrul unei comisii rogatorii internaţionale în Poliţia de proximitate Italia, au participat la două simpozioane Din analiza activităţilor a reieşit faptul că s-a internaţionale, la seminarul internaţional înregistrat o creştere a numărului Prin intermediul Centrul Operaţional şi Ape- ”High level conference for police leadership: reclamaţiilor scrise soluţionate de către luri de Urgenţă 112 s-au preluat 28.209 apeluri Professionalism, Legitimacy and Diversity, poliţiştii de proximitate de la 1585 la 1807 şi telefonice de la cetăţeni, fiind necesară inter- care s-a desfăşurat la Academia de Poliţie cel al informărilor adresate instituţiilor cu atribuţii în deservirea cetăţenilor de la 166 la venţia în 16.685 cazuri, dintre care la 14.177 s-a Apeldoorn din Olanda; cursul ”Senior Police intervenit sub 10 minute, 1.676 până în 15 Planning and Command Course For Crissis 217. minute, 592 până în 20 minute şi 240 peste 20 Management”, alături de alţi 14 reprezentanţi Pentru prevenirea şi combaterea delincvenţei minute. În mediul urban, dintre cele 13.471 din 12 state europene, organizat de Colegiul juvenile şi a victimizării minorilor, solicitări, la 12.517 s-a intervenit până în 10 European de Poliţie (CEPOL) 52/2011 în consumului şi traficului de droguri în rândul minute, la 791 până în 15 minute, la 129 până Vicenza, Italia, un curs organizat de F.B.I. la elevilor, precum şi în scopul îmbunătăţirii în 20 minute şi la 34 peste 20 minute. La cele Skopje (Macedonia) pe tema investigării climatului de siguranţă publică în incinta şi furturilor de obiecte din patrimoniul cultural zona adiacentă unităţilor de învăţământ, 3214 intervenţii la solicitări prin S.N.U.A.U. poliţiştii de proximitate au acordat 112, în mediul rural, la 1660 s-a intervenit în la care au fost prezenţi reprezentanţii mai multor state din Europa de Est şi un seminar consultanţă de specialitate pe linia mai puţin de 10 minute, la 885 până în 15 reactualizării planurilor de pază, realizând minute, la 463 până în 20 minute şi la 201 peste organizat la Lyon-Franţa, pe tema traficului evaluarea sistemelor de pază existente sub 20 de minute, reuşindu-se îmbunătăţirea reacţiei internaţional cu obiecte de patrimoniu. aspectul eficienţei lor, a pregătirii şi calificării la evenimentele sesizate de către cetăţeni, astfel personalului folosit.

Mihaela PETROȘAN că 93% s-au realizat sub 10 minute.

10 ACTUALITATE Ieri, la Petroşani,

Euro Jobs a organizat prima bursă a locurilor de muncă din acest an Joi, 19 ianuarie, la Casa de Cultură a „Ion Dulămiţă” din municipiul Petroşani, firma Euro Jobs Petroşani, în parteneriat cu o altă firmă petroşeneană, Diacostampet, a organizat prima Bursă a Locurilor de Muncă din acest an, în cadrul proiectului european „Şi tu poţi fi activ, trebuie doar sa te descoperi!”.

O reuşită la vremuri de criză 17 petroşeneni, aflaţi în grupul ţintă al firmei, precum şi alte câteva zeci de persoane din rândul şomerilor sau ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă au fost prezenţi, începând cu orele 11:00, în sala fostei biblioteci. La fel şi zece angajatori, care au pus la bătaie peste 50 de locuri de muncă, în diverse meserii.

Din partea firmei Euro Jobs au fost prezente managerul de proiect Camelia Mihaela Rusu, consilierul privind cariera, Graţiela Iacob, experta în relaţii de publicitate, Andreea Uriţescu şi Monica Românu, care se ocupă de relaţii cu clienţii şi cu înscrierea pentru cursurile de calificare din Petrila.

Firmele au prezentat un set de posturi vacante în diverse ocupaţii: SC Amarildo SRL a pus la bătaie un post de tapiţer, un post de croitoreasă şi un post de montator mobilă; firma Fira Vecorom a căutat joi şoferi de tir şi de camioane, în timp ce firma Mito Edil Vulcan a căutat un bucătar şi un şofer; cei de la SC Disco Bar SRL din Petroşani erau şi dumnealor interesaţi de o bucătăreasă şi un „ospătar bun”, asta în timp ce cei de la BCR Asigurări de Viaţă, doreau să găsească trei consilieri în asigurări, „chiar şi fără experienţă, dar persoane isteţe, comunicative, şi capabile în munca cu oamenii”; SC Pavelino Trust SRL din Vulcan aştepta muncitori necalificaţi, având nevoie de şase oameni harnici; cei de la SC Keops Serv SRL Petroşani erau interesaţi de un bucătar, un barman şi un ospătar, dar şi de mai mulţi zidari şi dulgheri; ultima firmă, dar nu cea din urmă, SC Diacostampet SRL era interesată de un lucrător în tipografie. „Această bursă de locuri de muncă organizată de firma noastră în parteneriat cu SC Diacostampet SRL Petroşani este prima din acest an la Petroşani. Noi am contactat peste 40 de angajatori din Valea Jiului, rugându-i să ne pună la dispoziţie posturi vacante în diverse meserii, însă din păcate doar un sfert din ei au făcut acest lucru. Se pare că este o perioadă foarte nefavorabilă de organizare a unor astfel de evenimente, ţinând cont că este început de an şi multe firme nu şi-au început activitatea din plin. Şi mă gândesc aici la firmele de construcţii, care de obicei se aflau cu oferte serioase la bursele organizate de noi.

Mai sunt şi firme care încă se organizează, ca de început de an şi care ne-au anunţat că vor fi prezente la aceste burse după luna februarie.

Printre angajatorii care au venit azi există şi doi angajatori din construcţii, care recrutează de acum pentru lunile martie-aprilie, când vor începe anumite lucrări. Oferta de azi, chiar şi aşa, este destul de variată, există câteva zeci de locuri de muncă în domeniul serviciilor sau alimentaţiei publice, comerţului, asigurărilor, în diverse meserii căutate pe piaţa muncii, cum ar fi tâmplari, tapiţeri. Sunt foarte multe cerinţe de bucătari, am şi discutat cu persoanele care au venit din grupul ţintă şi

www.zvj.ro

i-am rugat insistent – nu numai azi – să se califice în această meserie, foarte cerută de angajatori, ca şi meseriile de barmaniospătari. Inclusiv pe piaţa muncii externe aceste trei meserii sunt foarte căutate, mai ales înainte de sezonul cald, când se fac recrutările de către firme specializate. Apoi, tot la primăvară se vor căuta zidari, parchetari, faianţeri şi aşa mai departe în construcţii, ca şi sudori, de aceea le-am şi spus persoanelor din grupul ţintă să se pregătească din timp pentru una din aceste meserii, dacă doresc să aibă şanse mai mari să-şi găsească un serviciu decent. Una peste alta, acţiunea de azi sper să fie una reuşită, oferte sunt, cetăţeni în căutarea unui loc de muncă sunt, deci există toate premizele unei acţiuni reuşite”, ne-a declarat managerul de proiect Camelia Mihaela Rusu.

Un meseriaş ghinionist Am stat de vorbă şi cu unul dintre cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă, un caz destul de special, mai ales că omul are experienţă destulă în domeniul muncii şi pe deasupra mai are şi vreo trei-patru calificări în meserii destul de căutate. Este vorba de Marian Cioci din Petroşani, de 49 de ani. Acesta ne-a declarat: „Am calificarea de lăcătuş mecanic, dar şi de montator rigips, calificare pe care am obţinut-o în urma efectuării cursului de calificare gratuit organizat la Petroşani de firma Euro Jobs. Pe lângă acestea, am şi calificarea de sudor şi mai ştiu şi alte câteva meserii, chiar dacă nu am diplome. Din păcate, deşi nu beau, nu sunt scandalagiu şi am doar 49 de ani, nu reuşesc să-mi găsesc un loc de muncă stabil şi decent plătit, asta deşi caut de ceva timp. Am lucrat 21 de ani la abator, ca frigotehnist, după aceea timp de opt ani lăcătuş la Preparaţia Petrila, după aceea, pe baza unui transfer în interes de serviciu, am fost lăcătuş la Valea de Brazi. După ce mineritul s-a restrâns şi am plecat din sistem, n-am mai avut prea multe munci stabile, mai mult doar temporar şi nu de puţine ori am lucrat şi am primit bani de nimic, dar fără carte de muncă. Nu am fost dat niciodată afară cu articolul 130 i şi nici nu am cazier, dar pentru asta văd că este greu să-mi găsesc şi aşa un loc de muncă. Nu mai ştiu ce să mă fac, mai ales că am destule probleme, soţia îmi este bolnavă, rate, alte şi alte greutăţi de tot felul. Şomajul mi s-a terminat de mult, am doar venitul minim garantat, bani care abia ne ajung să nu murim de foame. Aş lucra detaşat în construcţii chiar şi în alte părţi, dacă mi s-ar asigura cazarea, masa şi un salariu decent, în această perioadă urmând să aibă grijă de casă şi de soţia mea un copil. Mi-am dat datele unui domn de-aici, care mi-a spus că mă va suna în februarie pentru un loc de muncă în construcţii, dar nu la Petroşani, în altă parte.

Probabil, voi da probă de lucru dacă voi fi chemat, ceea ce nu mă sperie, deoarece ştiu mai multe meserii, nu am doar diploma ca alţii. Aştept cu speranţă telefonul, dacă nu va veni, cum am mai păţit, voi veni şi la bursa viitoare, cu speranţa că poate va ieşi soarele şi pe strada mea”.

La finalul bursei, şapte persoane din grupul ţintă al firmei Euro Jobs au fost selectate pentru un interviu ulterior, desfăşurat la sediile firmelor respective, în vederea angajării.

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 20 ianuarie 2012

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului viineri, 20 ianuarie 2012

IMOBILIARE Vând/ închiriez apartament în Vulcan, str.

Pinului. Recent renovat şi utilat.

Relaţii la telefon 0769.299300 sau 0769.299301 Vând casă cu 5 încăperi, gaz, apă, curent, grădină şi curte, în Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000 de euro.

Relaţii la telefon 0768.020106 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032

www.zvj.ro

ANGAJĂRI

COMEMORĂRI

Locuri de muncă pentru: medici, asistenţi medicali, îngrijitori bătrâni - atestaţi, cunoscători limba germană nivel mediu, în clinici specializate în Germania.

Telefon 0745.907357.

Cu durere în suflet anunţăm că în 20 ianuarie se împlinesc 2 ani de când a plecat dintre noi bunul nostru soţ, tată, socru şi bunic ABRUDEAN ALEXANDRU SIMON (60 ani) Îţi vom păstra veşnică amintire în sufletele noastre îndurerate!

Soţia, fiul, nora şi nepoţica

Fabrica de cherestea din comuna Pui angajează persoană pentru activitate birou.

Asigurăm transport şi masă.

Salariu 1000 RON. Angajăm ifronist.

Asigurăm cazare şi masă.

Telefon 0725.652796 / 0745.504464/ 021.3273940 Societate comercială angajează croitoreasă.

Telefon 0766.582103; 0764.589850.

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Pictez camere copii.

Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Restaurant Fast-Food „Mic Mac” Vulcan (lângă liceu) angajează: - vânzătoare - livrator - bucătar - ajutor de bucătar - pizzer Pentru depuneri CV-uri vă aşteptăm pe strada Nicolae Titulescu, nr. 5, Vulcan, între orele 11:00-13:00.

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!

Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Nu ştii dacă e o zi norocoasă sau dimpotrivă, deoarece treci printr-un moment în care ies la iveală ambele feţe ale realităţii: cea bună şi cea rea. Numai de starea ta psihică depinde de care din cele două te agăţi.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Nervii unora îţi taie tot elanul, pentru că nu-ţi place agresivitatea cu care ţi se vorbeşte. Refuzi să colaborezi cu astfel de oameni care critică tot ce propui şi mai ales ridică tonul indiferent ce ai spune.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Calmul care s-a instalat în mediul în care te afli azi şi e prielnic unei colaborări eficiente. Toată lumea reuşeşte să menţină dialogul pe un teren paşnic.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Trebuie să tratezi cât se poate de corect relaţia de cuplu, pentru că nici a crea antecedente negative nu e în avantajul vostru.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Ce să alegi când ţi se oferă două alternative la fel de interesante?

Una e dedicată sufletului, îţi face plăcere şi te încarcă pozitiv din punct de vedere emoţional.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Ai numai motive de satisfacţie când vezi sub ochii tăi cum evoluează un proiect la care şi tu îţi aduci contribuţia.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Nu îţi convine deloc concluzia la care ai ajuns, dar nu ai încotro, trebuie să o pui în aplicare în ciuda voinţei tale.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Munceşti mult, dar străduieştete să faci totul perfect, ca la carte, fără a te abate nicio clipă de la reguli. Cineva e cu ochii pe tine şi, dacă te va găsi cu vreo eroare, imediat te va sancţiona.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) O veste bombă îţi dă peste cap toată liniştea care se instalase în sufletul tău. Poate fi o surpriză nedorită de la persoana iubită, cu riscul ca aici să se termine o poveste de dragoste.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Toată neliniştea care plutea peste o acţiune pe care nu o ţineai prea bine sub control dispare datorită unei veşti ce are rolul de a restabili calmul şi echilibrul.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Când se naşte un scop în mintea ta, eşti capabil de orice pentru a-l materializa cât mai repede.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Nu te grăbi să ajungi repede la rezultatele visate, pentru că eşti implicat într-o activitate de lungă durată. Educă-ţi răbdarea, stabileşte-ţi o strategie cu paşi mărunţi.

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 20 ianuarie 2012

E dreptul lor legitim să protesteze Vă vine să credeţi sau nu, şi la Vulcan sunt persoane care nu-i văd cu ochi bune pe protestatarii care se manifestă în fiecare seară în faţa clădirii primăriei şi, apoi, mărşăluind pe trotuar, în mai tot oraşul.

Unii trecători îi privesc cu indiferenţă, iar pesimiştii sunt de părere că îşi pierd timpul degeaba, fiindcă tot nimic nu se va schimba. Ba, mai mult, miercuri seara, trecând pe lângă două doamne care stăteau de vorbă, mi-a fost dat s-o aud pe una dintre ele spunând că de ce-i lasă primarul să facă atâta gălăgie?

fumuri sau mai nu ştiu ce. Era o femeie în vârstă, pensionară, probabil, care, la fel ca şi alţii ca dumneaei, nu cred că se descurcă prea bine cu banii pe care-i aduce lunar poştăriţa. Nu m-am putut

abţine şi i-am replicat "Lăsaţi-i, tanti, să zică ce au de zis! E dreptul lor. De ce nu vă deranjează şi beţivii care urlă, uneori, pe străzi în miez de noapte?".

Gheorghe OLTEANU

Avanpremieră la expoziţia de caricatură politică a lui Robert Hummel Vernisajul: joi 26 ianuarie ora 16:00 Shteff Cafe

Ziarul Vãii Jiului

Să nu credeţi

www.zvj.ro

că era vreo cucoană cu

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 146 20 ianuarie 2012 4 pagini

Saga unei familii de buni români, familia Bogdan, stabilită în Valea Jiului înainte de primul război mondial (II)

Cu puţin timp înainte de a fi chemat la Domnul la o venerabilă vârstă, Ioan Bogdan a aşternut pe hârtie povestea neamului Bogdăneştilor. Ioan Bogdan a fost tatăl d-lui Bujor Bogdan, o personalitate a vieţii publice a Văii Jiului fost director al minei Petrila, fost prefect al judeţului Hunedoara şi proprietarul celebrei Cabane „Groapa Seacă”.

Amintirile lui Ioan Bogdan au fost publicate într-o ediţie artizanală, într-un tiraj de doar câteva exemplare, bogat ilustrată. Tatăl lui Ioan Bogdan a fost o figură a Vulcanului interbelic: fost comerciant, dar şi… primar.

Amintirile lui Ioan Bogdan au farmec şi putere de evocare. Ele scot la lumină, cu multă blândeţe şi căldură, saga unei familii de români stabilite în Valea Jiului, la Vulcan, înainte de primul război mondial. Prin aceste amintiri se poate reface firul românismului în Valea Jiului, dar şi câte ceva din atmosfera interbelică a Văii Jiului. Îi mulţumim d-lui Bujor Bogdan, un bun român, pentru încredinţarea spre tipar a amintirilor tatălui său, Ioan Bogdan.

Marian BOBOC

Mai târziu, nu ştim, ca urmare a aceleaşi răni, (cred că da) pentru continuarea tratamentului a fost mutat la Spitalul din Vulcan unde eram şi noi probabil veniţi de la Poiana, mama şi cu mine căci între timp murise şi sora Ana. Îmi aduc aminte de vizitele pe care le făceam la Spitalul din Vulcan, fiind vară stăteam pe iarba din spatele spitalului cu părinţii mei. Aceasta trebuie să fi fost în vara anului 1917. După vindecare tata a plecat din nou pe front. În privinţa vieţii pe care a dus-o tatăl meu în cei patru ani, redau în continuare în copii xerox vreo 20 de pagini de memorii în proză şi versuri pe care le-a scris în acel timp pe pagini de hârtie pe care le-a legal într-un fel de broşură. Acestea le-a purtat tot timpul în raniţă şi le-a adus acasă la eliberare. Tot aşa a purtat în raniţă fotografia grupului cu bunicii şi mătuşile mele pe are i-a trimis-o pe front cu adresa poştei militare aşa cum ştiau ei să scrie ungureşte cu data plecării în 29 martie 1917. E de mirare cum a ajuns această fotografie la destinaţie în acele zile de război. În textul de pe verso-ul fotografiei se scria: “Îţi trimitem un chip cu noi toţi ca să ne mai vezi aşa căci laolaltă ştie bunul Dumnezeu când om mai fi.”

După armistiţiu au început să se întoarcă oamenii din sat dar tatăl meu întârzia să vină şi mama era foarte îngrijorată să nu i se fi întâmplat ceva în ultima parte a războiului. Într-o după masă din vara anului 1918 către înserat m-a trimis mama să mă duc pe sub deal, unde era vaca la păşune şi s-o aduc acasă. Coborând pe drumul de ţară către Dobârca, am întâlnit un om în haine ostăşeşti, neînarmat, obosit şi transpirat după cei 13 km făcuţi pe jos de la Miercurea Sibiului. I-am dat bună-ziua cum era obiceiul în sat, mi-a răspuns şi m-a întrebat, unde mergi copile? I-am răspuns că merg să aduc vaca acasă. Şi-a continuat drumul şi eu deasemenea, am găsit vaca, am adus-o acasă şi când am intrat în casă am găsit ostaşul stând la masă. Era tatăl meu şi la întâlnirea de pe drum nu ne-am recunoscut nici unul din noi. În scurt timp ne-am întors în Vulcan unde tata a redeschis prăvălia în acelaşi local, desigur că nu-mi dădeam seama cu ce mijloace. Am reţinut totuşi faptul că reluarea activităţii a fost destul de grea poate şi din cauza lipsei de mijloace financiare, dar cert este că mari dificultăţi avea din cauza lipsurilor de după război. Ştiu că, aproape săptămânal, se deplasa la Poiana de unde venea cu 30-40 kg de caş pe care-1 aducea pe tren în desagi, la urcare în tren şi la schimbările de vagon (Vinţul de Jos - Simeria şi uneori la Petroşani) trebuia să ducă aceşti desagi în spate. Când ajungea acasă era frânt de oboseală, cu îmbrăcămintea complet udă în spate din cauza zerului ce se scurgea din caş.

Caşul îl măcina, îl săra şi-l transforma în brânză frământată pe care o vindea în prăvălie şi uneori pe piaţa comunei.

Un alt aspect din care reiese că negustoria lui era bazată mai mult pe muncă, este şi următorul exemplu: Printre altele, după război era mare criză de

sare în special cea măruntă pentru bucătărie lipsea aproape complet. Tatăl meu sfărâma bulgării mari de sare, îi transforma în bucăţele mai mici pe care apoi le măcina prin frecare între două lespezi de piatră netede. Aşa obţinea o sare destul de fină şi astfel cu sudoarea frunţii sale şi a mamei câştiga diferenţa de preţ dintre sarea bulgări şi cea măcinată. Uneori am făcut şi eu această muncă cu puterile vârstei mele din dorinţa de a ajuta nefiind obligat. Încet, încet lucrurile au intrat pe un făgaş mai bun şi a putut să aducă prăvălia la forma dinaintea anului 1914. Aprovizionarea în haine ţărăneşti gata făcute le aducea tot de la Poiana, dar majoritatea le confecţiona mama din pânzeturile pe care le procuram pe credit de la semiengrosiştii din Petroşani în special de la firma Biber.

Cu timpul, lucrul la maşina de cusut s-a aglomerat astfel că s-a simţit nevoia unui ajutor, fie la cusut, fie la treburile gospodăreşti pentru a-i rămâne mamei timp mai mult de cusut. Aceste ajutoare erau angajate totdeauna dintre tinere din Poiana de încredere dar în majoritatea cazurilor au fost rude. Astfel au fost verişoarele Maria şi Leana (fiicele mătuşii Maria Oprean) care de la noi s-au măritat, prima cu Rodean Nicolae (tot poienar), meseriaş la exploatarea minieră Vulcan şi a doua cu Pardos Nicolae, ţăran din Vulcan.

A mai fost Mia, fiica unchiului Ion, şi o perioadă chiar mătuşa Chiva, care deasemenea s-a măritat de la noi cu Nicoară, cu care şi-au deschis o prăvălie de acelaşi fel cu a noastră şi deasemenea mătuşa cosea haine pentru ţărani, o concurenţă directă între cele duoă surori dar nu s-au supărat nici unul.

Tot aşa în jurul anului 1925, unchiul Nicolae s-a lăsat de ciobănit şi a venit la noi, un fel de tovărăşie dar după scurt timp, după ce s-a obişnuit cu felul negustoriei tatălui meu şi-a deschis o prăvălie tot în genul celei a tatălui dar şi în acest caz concurenţa nu a dus la supărări.

Revenind la activitatea tatălui meu, treburile mergând mai bine, a obţinut un împrumut de la “Casa de păstrare“, banca din Petroşani şi a cumpărat o clădire veche, cea mai veche construcţie de tip urban din Vulcan. În faţa acestei construcţii, până la şoseaua de legătură cu Petroşani - Lupeni era un spaţiu liber de vreo 10 m în adâncime şi vreo 20 m faţadă.

Pe acest loc şi-a construit localul de prăvălie şi de cârciumă (mai târziu restaurant). Noua construcţie s-a legat de cea veche, obţinându-se şi o cameră de locuit şi una drept magazie. Peste câţiva ani în curte a construit o clădire cu trei

Aproximativ 1936 Părinţii Ana şi Ioan Bogdan cu fii Nicolae şi Ioan

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

camere tip vagon - cu comunicare din una în alta. Prin anul 1940, activitatea reducându-se, părinţii fiind singuri, s-au retras în vechea camera de locuit, iar pe cele trei, lipite de proprietatea vecinului, i le-a vândut, izolându-le de curtea noastră.

Spaţiul destinat cârciumii a fost legat cu vechea construcţie care avea o suprafaţă mai mare cu boltă înaltă s-a folosit ca sală de consum şi ca sală de spectacole la care s-a alipit o construcţie care servea drept scenă. A mai construit o modestă construcţie de patru camere mici, cu pridvor în faţă, care erau camere de închiriat - un hotel în miniatură.

Prin 1935 a construit în curte o popicărie (arena). Aceste construcţii secundare şi unele modificări le-a făcut numai eu ajutorul unui zidar, toate treburile de salahor, căratul materialelor, stinsul varului, facerea mortarului le-a efectuat, personal, tatăl meu. În această clădire şi-a avut sediul, timp de vreo 15 ani, organizaţia culturală “Casina Română” unde se făceau reuniuni restrânse la care se purtau discuţii prieteneşti în tovărăşia unui pahar de vin. Casina Română dispunea de o bogată bibliotecă literară. Organizaţia s-a destrămat la venirea regimului legionar. În condiţiile arătate a decurs activitatea de comerţ în perioada anilor 1925-1930 în care interval a realizat profituri care i-am permis (cred eu) să termine cu datoria la bancă şi cu cheltuielile casei între care mai importante erau cele făcute pentru cei doi copii, dintre care eu urmam în această perioadă cursurile Şcolii Superioare de Comerţ din Haţeg, iar fratele meu era acasă. În aceşti 10 ani eu am urmat clasa a II-a la Şcoala primară din Vulcan, am făcut clasa pentru a doua oară, pentru că tatăl meu zicea că la Poiana era o şcoală de sat şi că este mai bine ca să mă asigur că ştiu. Am urmat, după cele 4 clase, cursul inferior la Liceul din Petroşani, iar ultimii 4 ani la Haţeg, după cum am mai scris mai sus.

La Haţeg am fost la internat şi cred că a fost foarte bine căci acolo am învăţat să fiu sociabil, mi-am făcut prieteni şi în orele de după masă, după meditaţia pentru lecţiile de a doua zi, mergeam, cu rândul, cu unul din profesori la plimbări în afara oraşului în care ne resfiram şi întreţineam discuţii în grup cu profesorul. Cred că mi-a fost folositor stagiul de 4 ani la această şcoală, foarte bine organizată şi cu profesori buni. Ulterior la Academie am avut ocazia să aud laude de la profesori la adresa prestigiului acestei şcoli. Internatul deasemenea foarte bun, şi cred că generaţiilor actuale de elevi le lipsesc îndrumările bune pe care le-ar fi putut avea la internat.

Din anul 1930 odată cu închiderea minei Vulcan, în localitate au mai rămas extrem de puţin muncitori care au fost transferaţi la mina Aninoasa, dar au continuat să locuiască în Vulcan. Restul populaţiei era compus în majoritate din pensionari şi membrii de familie. În aceste condiţii şi comerţul tatălui meu a mers din ce în ce mai greu, deşi în ultimul timp îşi extinsese activitatea şi cu bunuri alimentare, necesare celor ce au mai rămas, dar cu putere de cumpărare redusă. În aceste condiţii venitul din comerţ a început să nu mai acopere necesităţile familiare şi taxele de şcolarizare ale celor de la Academia Comercială Cluj şi a fratelui meu la Şcoala Comercială Haţeg. În plus, în această perioada vărul meu, Ionică Prodan, rămânând orfan prin decesul ambilor părinţi, a fost adus la noi. Vărul meu ajuta la prăvălie şi având terminat cursul primar, nu ştiu prin ce împrejurimi a luat cunoştinţă (prin ziar) de existenţa la Bucureşti a unei şcoli tehnice în domeniul electricităţii, cu posibilitatea de a urma cursurile prin corespondenţă. A avut voinţă şi în doi ani a obţinut Certificatul de absolvire care-i dădea o calificare.

Pe baza acestui certificat s-a angajat ca electrician subteran la mina Aninoasa, aici a învăţat temeinic meseria şi după câţiva ani s-a transferat la Direcţia de investiţii a Combinatului Hunedoara unde a ocupat un post de maestru, unde s-a bucurat de o bună apreciere datorită muncii, perseverenţei şi corectitudinii sale.

La Hunedoara s-a căsătorit cu o fată din Poiana cu care a avut două fete, pe Rodica şi Lenica, ambele cu studii superioare, căsătorite, ultima având doi copii. Soţul primei, Ivan, a fost ataşat comercial pe lângă un consulat român din Germania.

Revenind la activitatea părinţilor mei în perioada după 1930, aşa cum am spus comerţul nu-i mai aducea un venit suficient şi, deci, a trebuit să şi le completeze din alte activităţi: a luat unele locuri - grădini în arendă pe care le cultiva în special cu cartofi, varză şi morcovi pentru necesităţile casei. La un moment dat a ţinut şi 4-5 oi. Aceste ocupaţii le-a practicat mai ales după 1940 când a sistat complet comerţul.

Din aceste venituri modeste plus de faptul că poate cel mai important că venitul a fost completat în bună măsură de lucrările de cusătorii pentru ţărani pe care a continuat să le facă.

vineri, 20 ianuarie 2012

În tot acest timp părinţii mei nu mi-am solicitat niciodată vreun ajutor financiar, iar eu ştiind ce pretenţii modeste au de la viaţă credeam că într-adevăr nu au nevoie. Faptul că lucra la unele mici terenuri în arendă, sau că ţineau 4-5 oi l-am considerat ca de umplerea timpului ei fiind tot timpul obişnuiţi să fie activi, la o vârstă care le mai permitea. În tot cazul, acum îmi fac reproşuri că atunci, tinereţea şi începutul carierei şi al căsătoriei, că nu am aprofundat problema aceasta căci probabil un ajutor din partea mea le-ar fi putut uşura viaţa. Îmi amintesc în această problemă că fiind angajat la Direcţia Minelor Petroşani la data de 21.III.1935, întrucât salariile funcţionarilor se plăteau la data de 15 ale lunii, la data de 15 aprilie am luat un salariu pe aprilie, plus salariul pe ultimele 10 zile ale lunii martie, în sumă de 4000 lei, sumă importantă pentru acele timpuri şi pentru un începător. Cu această sumă m-am dus acasă (locuiam încă la părinţi) şi i-am dat-o mamei care a plâns. Văzând atâţia bani câştigaţi de fiul lor. Nu cred că această sumă o pot considera ca un ajutor căci probabil sub o formă sau alta au cheltuit-o, în dragostea lor, tot pentru mine.

Către sfârşitul anului 1949 sau începutul lui 1950, tata s-a îmbolnăvit. I s-au mărit anormal ganglionii de la gât şi de subţiori, ajungând de mărimea unui ou. Cei de la gât au devenit atât de mari încât nu mai putea înghiţi decât lichide. În aceste condiţii, la recomandarea medicilor locali l-am dus la Clinica oncologică din Cluj unde a fost internat, dar i-au spus că nu au fost locuri la alte spitale, neştiind că are cancer.

După două săptămâni de tratament, cu raze, l-am adus acasă cu diagnosticul “limfogranulomalteză”, dar ganglionii au revenit la normal.

Acasă a început să mănânce bine şi să se refacă. Îmi amintesc că în această perioadă a avut loc căsătoria fratelui meu şi-mi amintesc că, după masa

comună cu rudeniile, nevastă-mea (Sofia) mi-a spus că s-a mirat cu ce poftă a mâncat bătrânul şi ce bine arată. După câte îmi amintesc, la ieşirea din spital din Cluj, medicii mi-au spus că problema este rezolvată pentru o perioadă de cel mult un an, după care va urma deznodământul. Într-adevăr după o perioadă s-a simţit din nou mai rău şi în scurt timp, la 17 iulie 1951, a încetat din viaţă.

L-am înmormântat în colţul grădinii lui Şerbu Ion, poienar, lângă cimitirul oraşului unde bătrânii poienari din localitate plănuiseră să formeze un mic cimitir numai pentru ei. Între timp grădina a fost expropiată şi a rămas numai colţul unde sunt vreo patru morminte ale unor poienari şi al tatălui meu. În rândurile de până acum am redat aspectele din ocupaţia principală a părinţilor mei care după cum a fost exercitată i-a creiat tatălui meu multe prietenii, simpatie şi respect în sânul populaţiei locale.

Din punct de vedere al credinţei el era un ortodox profund religios - fără a fi bigot - a fost mult timp epitropul bisericii ortodoxe în timpul preotului Zamora iar anterior în timpul preotului Sebastian Rusan care după 1944 a fost sfinţit ca Mitropolit al Moldovei. Cu ambii a avut relaţii strânse bazate pe respectul reciproc.

Pe timpul cât a funcţionat paroh Zamora, tatăl meu şi cu Oaidă Teodor au plasat, într-o poiană din drumul spre cabana Straja Vulcan, o cruce mare de stejar pe care era cioplit textul: “Credem în cruce, semnul învierii şi întăririi noastre creştineşti şi naţionale” În fiecare an, în ultima duminică din luna iulie, după terminarea slujbei la biserica ortodoxă, preotul Zamora, cu prapurii şi urmat de alaiul credincioşilor

vineri, 20 ianuarie 2012

urcau dealul la “Crucea lui Bogdan” aşa cum i-a rămas numele acelei poieni până în ziua de azi. Aici, preotul ţinea o slujbă religioasă după care începea petrecere câmpenească cu muzică şi cu joc, care ţinea până seara târziu (Foto...).

După 1944 crucea a fost tăiată şi aruncată pe colina dealului. În 1979 un grup de muncitori de la mina Vulcan au executat din proprie iniţiativă o cruce, de data aceasta din tub de metal fixată în fundaţie de beton. Pe cruce sunt scrise cu litere prin sudură cuvintele: “În amintirea lui Oaidă şi Bogdan”.

Pe verso-ul tăbliţei cu textul de mai sus, tot prin litere prin sudură numele celor care au contribuit la confecţionarea crucii, nouă tineri vulcăneni, dintre care numai unul este român, ceilalţi maghiari sau nemţi. Aceasta mă face să pot afirma cu mai multă tărie că a constitut o dovadă a simpatiei şi respectului de care s-a bucurat familia mea în rândul populaţiei din Vulcan. Oarecare contribuţie la această reconstrucţie a avut-o şi regretatul meu prieten Stoica Petru, care în aceea vreme se bucura de o consideraţie în comitetul organizaţiei PCR locale calitate în care a temperat oarecare agitaţie ce s-a produs în rândul organizaţiei politice la aflarea acestei reconstrucţii.

Alături de cruce au construit o masă şi o bancă de beton pentru a oferi un loc de popas turiştilor în trecerea prin acest punct spre cabana Straja. Bineînţeles, cu atât mai credincioasă a fost mama care deasemenea a avut diferite activităţi în cadrul asociaţiei femeilor ortodoxe. Îmi aduc aminte că mama, ori de câte ori avea moment de răgaz de odihnă, dar în general duminica, după ce venea de la biserică, se aşeza într-un colţ liniştit unde citea câteva versete, din Psaltirea ei - o carte mare legată în pânză roşie, de care nu s-a despărţit până la moarte, cartea păstrându-se în prezent, probabil, la nepotul meu Alin din Braşov.

Din punct de vedere social, tatăl meu şi-a făcut un grup de prieteni, pe lângă unii mai simpli dar şi majoritatea intelectualilor comunei din acea vreme: învăţătorii Muntenau, Hosu Loghin, Gh. losif, V. Lucaci, farmacistul Papp Nuţu. Aceste prietenii se încadrau în limitele unui respect reciproc, nici unul nu i se adresa tatălui meu cu apelativul “tu” ci numai cu “Dta. Bade Ioane” şi bineînţeles şi tatăl meu îi apela în modul cel mai cuviincios cu Dta. sau Dvoastră.

Prietenia şi discuţiile cu aceşti intelectuali i-au dezvoltat gustul cititului presei şi astfel şi-a ridicat nivelul intelectual în aşa măsură că şi-a însuşit o comportare corespunzătoare unui mediu superior pregătirii lui. În cadrul acestor prietenii lua parte la unele escapade ce se organizau în grup, mici ieşiri la iarbă verde sau agape în cadru restrâns în Sala Cusinei Române. Aş aminti excursia care devenise tradiţională, care se făcea la un anumit loc în pădurea de la Dealul Babii, la un fag cu coroană mare unde se adăposteau peste noapte, cu echipamente improvizate, corturile pe atunci erau aproape necunoscute la noi. Acestui loc îi ziceau “Hotel Bogdan”. Excursia se pregătea din timp, cu o bună aprovizionare în alimente şi mai ales în băutura.

Aşi aminti la acest capitol unele acţiuni din care rezulta dragostea lui neobişnuită faţă de locurile sale natale. Astfel în cursul vieţii lui a mai făcut 2-3 ieşiri pe la munţii Sebeşului unde a ciobănit în tinereţe. La una din aceste ieşiri a avut dorinţa să ne ia şi pe noi, pe mine şi pe fratele meu care era abia de

PRĂVĂLIA CU ISTORII III vreo, 8 ani. Am fost la Poiana Muierii şi-mi amintesc că la întoarcere pe Sterminosul (coborâre foarte abruptă) fratelui meu i s-a făcut rău - probabil de oboseală combinată cu insolaţie - astfel că eu şi tatăl meu coboram cu greu panta şi am ajuns în valea Cabanei Voivodu (Cimpa), am aşezat fratele pe iarbă, l-am frecat cu apă rece şi după un timp şi-a revenit putând continua drumul spre Petroşani.

Deasemenea participa la vizitarea anuală a Satului Poiana, participare organizată în grup de poienarii din Valea Jiului, când se pleca cu autobuzul finului nostru Radu Ion. De obicei această vizită era legată de ziua când se ţinea la Poiana târgul anual de toamnă, târg de oiţe şi mărfuri, târgul de Sf. Maria.

Tot din ataşament faţă de satul natal, a captat un izvor la marginea satului, l-a betonat şi astfel a uşurat alimentarea cu apă a părţii de sus a satului.

Vlaşinul şi Cotul Vlaşinului. Sătenii i-au dat numele de şipotul lui Bogdan, care a funcţional până când a fost captat şi condus spre un bazin colector pentru aprovizionarea centralizată a satului prin conducte în toate părţile.

O frumoasă acţiune de organizare românească a luat fiinţă după război (după 1925) denumită “Reuniunea Comercianţilor şi Meseriaşilor

Români din Valea Jiului” datorită muncii organizatorice a comerciantului din Petroşani, a maiorului aviator Ştefan Peneş (în retragere). Era un om cu multă iniţiativă şi cu multă pasiune pentru ideea acestei organizaţii pentru ridicarea comerţului şi meseriilor româneşti în această regiune căci după Unire stăpânii acestor branşe era majoritatea de alte naţionalităţi. În acea vreme finanţele Văii Jiului erau dependente de Banca din Petroşani al cărei preşedinte şi principal acţionar era Dr. Romulus Mioc - iniţial a fost preot greco-catolic.

Tatăl meu avea nevoie de credite pentru comerţ şi pentru cumpărarea casei şi a completărilor ulterioare. În felul acesta fiind sub influenţa băncii, a trebuit să accepte şi influenţa politică, posesorul băncii, Mioc fiind şi Prefect de Hunedoara şi şeful organizaţiei liberale pe Valea Jiului.

Aşa a ajuns tatăl meu să fie membru al Partidului Liberal, unde în afara plăţii cotizaţiilor de membru a mai avut şi altă activitate decât că probabil, la alegeri, vota cu candidaţii acestui partid, cu atât mai mult cu cât alte partide (Partidul Naţionalist

Ţărănesc) erau reprezentate prin persoane fară prestigiu cetăţenesc bine conturate.

Pe linie politică a avut o singură acţiune, dacă poate fi numită aşa, şi anume: Prin 1938, când a ajuns la guvernare cuplul Goga-Cuza, de orientare de dreapta, neavând adepţi în localitate, probabil în urma unor informaţii luate asupra corectitudinii tatălui meu l-au numit primar al comunei Vulcan, deşi era membru al Partidului Liberal şi nu s-a înscris în noul partid de guvernământ.

Astfel a funcţionat ca primar doar o lună, după care cetăţeanul Ionel Baleia, şeful organizaţiei naţional-ţărăniste din localitate, s-a înscris în partidul Goga-Cuza şi naturalmenle cerând funcţia de primar.

Aceasta ar fi în linii mari biografia lui Badea Ion Bogdan din Vulcan, care cu toată lipsa lui de pregătire şcolară a ştiut să se comporte de aşa natură încât să fie stimat de toţi cunoscuţii - majoritatea comunei, indiferent de naţionalitate. Şi azi se aud în Vulcan cuvinte de bine despre omul care a fost tatăl meu şi la memoria lui mă închin cu adâncă cuvioşenie şi dragoste. Pentru a încheia şirul amintirilor referitoare la părinţii mei, revin la chipul de soţie harnică şi credincioasă a mamei mele. A dus o viaţă de permanentă muncă de zi cu zi cu respectarea sărbătorilor religioase.

De la căsătorie, mai bine zis, după 1918 după revenirea la Vulcan până în anul 1951 data morţii tatălui meu, pe lângă munca certă în gospodărie, n-a stat nici un moment fără să lucreze la confecţionarea îmbrăcămintei pentru ţărani, cusutul la maşină. În special perioada 1940-1951, majoritatea veniturilor gospodăriei proveneau din munca mamei, cusutul la maşină. În 1951 a rămas văduvă şi după aceea mama a fost dusă cu alţi cetăţeni ai Văii Jiului, fixându-lise domiciliu în unele sate din Bucovina. Aceasta pe motivul că au fost elemente exploatatoare.

Când scriu aceste rânduri îmi dau seama că nu ştiu cum a trăit acolo timp de un an, cu ce mijloace, nu ştiu dacă i-am trimis vreodată ceva, şi dacă aş fi putut să-i trimit fiindu-mi frică de situaţia familiei mele care atunci se compunea din 4 persoane (cu soacra). Nu am avut curajul să-i fac acolo o vizită. Acum s-ar putea spune că a fost o laşitate dar timpurile acelea ne-au făcut să devenim toţi mai mult sau mai puţin laşi, cu atât mai mult, poate pe mine care eram proaspăt exclus din PCR. Fratele meu, mai tânăr cu 8 ani, cu războiul făcut, cu un plus de îndrăzneală şi de a suporta riscul i-a făcut mamei o vizită sau două.

Norocul ei că a ajuns într-o comună cu alţi cunoscuţi din Vulcan, cu vărul meu Miron şi familia Branga din Cimpa. După câteva luni, am făcut ceva intervenţii în special - cerere-memoriu adresată Ministerului de Interne prin care solicitam permisia de a-mi aduce mama acasă. Nu-mi puneam prea mari speranţe în solicitarea mea. În vara 1952 am plecat cu soţia şi copilul la o staţiune în munţii Banatului la Moneasa cu minime posibilităţi de deplasare în alte localităţi din jur.

Acolo fiind, am primit un telefon că s-a primit acasă o citaţie să mă prezint în ziua de... la ministerul de interne. Am primit anunţul în ajunul zile respective, trebuia să plec imediat direct la Bucureşti, nu ştiam cu ce, soţia şi copilul trebuia să plece din staţiune. Soluţia a fost că acolo m-am împrietenit cu familia bucureşteană Tălmaciu, fost jucător la Steaua, care şi-a luat angajamentul să se ocupe de familia mea până la Filiaşi, să-i vadă puşi pe trenul spre

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII Petroşani, ceea ce a şi făcut. Mai târziu a venit la Petroşani ca antrenor şi ne-am împrietenit mai bine.

Se punea problema cum ajung eu la Bucureşti la timp căci altfel n-ar mai fi fost revenire. Am ajuns să iau primul tren de acolo (la Ialomiţa) să ajung la timp la Bucureşti. M-am prezentat la Ministerul Securităţii, ministrul nu ştiu cum îl chema, m-a primit după ce am fost dus printr-o serie de coridoare de credeam că ameţesc, garda m-a lăsat la o uşă şi mi-a spus că pot intra. Am intrat într-o încăpere foarte mare, foarte elegantă şi în fundul încăperii în faţa uşii prin care am intrat eu un birou mare la care şedea un tovarăş de vârstă mijlocie, care la intrarea mea s-a ridicat de pe scaun a ocolit biroul şi mi-a ieşit din cale şi mi-a dat mâna, poftindu-mă să iau loc. A fost o mare surpriză această purtare faţă de frica ce o aveam înainte de a intra. Am prins curaj şi i-am expus motivele pentru care solicitam să fie lăsată mama să se întoarcă la familie. M-a ascultat cu atenţie şi m-a întrebat: “dacă o las acasă, o să ai grijă de ea?” I-am răspuns că desigur căci pentru aceasta am venit să-l deranjez. Mi-a spus în încheiere “du-te acasă şi mă ocup eu de problemă”, după o săptămână m-am pomenit cu mama acasă la Lupeni căci atunci eram la Trustul Cărbunelui Lupeni. Intervenţia mea a avut succes dar nu ştiu dacă aceasta nu a fost cea care a pus pe tapet problema celor care au fost dislocaţi fară nici un sens şi se părea că această măsură s-a luat numai pe plan local în Valea Jiului, datorită unui şef politic din Petroşani şi la Centru să nu se fi cunoscut problema în adevărata ei formă. Cert este că la un interval de vreo 10 zile după sosirea mamei au revenit toţi ceilalţi dislocaţi din Valea Jiului.

La Lupeni mama a stat la mine doar 3-4 luni căci a fost solicitată de fratele meu de la Braşov căreia i se născuse fetiţa, părinţii fiind ambii la servici, se simţea nevoia prezenţei bunicii, pentru îngrijirea nepoatei (Dorina). De altfel menţinerea celor două soacre în casa mea nu era posibilă supuşenia mamei mele dar nu puteam s-o las să fie umilită la tot pasul de soacra mea care se credea superioară şi o punea la tot felul de munci ca pe o servitoare. La Braşov a trăit tot restul vieţii, până la vârsta de 86 de ani. În aceşti 20 de ani a fost un real folos în gospodăria fratelui meu fiind activă până în ultimele 5-6 zile ale vieţii sale. A convieţuit în relaţii bune cu cumnata mea Dida datorită pe deoparte a înţelegerii acesteia şi pe de altă parte, datorită naturii mamei sale care nu se amesteca în treburile tinerilor în gospodărie, nepoata ei a avut parte de o bunică care a îngrijit-o cu toată dragostea, fapt pentru care şi ea a iubit-o mult.

E momentul să creionez şi etapele mai importante din viaţa fratelui meu Nicolae (Culiţă).

S-a născut în 1918 în comuna Poiana, dar a venit cu familia în acelaşi an cu familia la Vulcan, unde a urmat cursul primar. A urmat primele 4 clase Ia Liceul din Petroşani şi apoi la fel ca mine a continuat cursul superior, la Şcoala Comercială din Haţeg primii doi ani, după care Şcoala desfiinţându-se la guvern venind Partidul Naţional Ţărănesc, a găsit motiv să desfiinţeze Şcoala întrucât ea fusese botezată cu ani în urmă cu numele I.C. Brătianu.

A continuat studiile Ia Şcoala Comercială din Lipova. După absolvire s-a înscris la Academia Comercială Braşov (mutată de la Cluj) în care a urmat cursurile timp de 2 ani, căci declarându-se războiul a fost încorporat şi a ajuns în Crimea la comandamentul corpului de armată de acolo, ca ofiţer de administraţie până în 1944. A revenit la Braşov şi s-a angajat la Fabrica de postav-stofe-

Scherg unde a cunoscut pe viitoarea sa soţie Alexandrina (Dida) cu care a avut-o pe Dorina.

Dorina a făcut studiile la Braşov, după care s-a înscris la Facultatea Pedagogică Bacău. Aici a cunoscut pe colegul său Victor Olariu cu care s-a căsătorit şi au un copil Alin. La ora aceasta Alin este absolvent de vreo 3 ani al Facultăţii Mecanice din Braşov şi unde şi-a găsit şi un post. În urma decesului ambilor părinţi a rămas în casa părintească. Părinţii Victor şi Dorina sunt amândoi încadraţi în învăţământ în oraşul Focşani.

După un timp fratele a părăsit Fabrica Scherg fiind numit contabil şef al Întreprinderii de Stat mărfuri industriale din Braşov. Aici a continuat timp de 2-3 ani după care a părăsit postul, neplăcându-i atmosfera şi felul de lucru din comerţul de stat. A trecut la Întreprinderea de Transport - IRTA - de unde s-a pensionat în 1978.

A fost un pasionat filatelist, fiind ani îndelungaţi secretarul secţiei filatelice din Braşov, una din cele mai puternice din ţară şi organizat prin munca şi priceperea lui mai multe expoziţii filatelice internaţionale. A acumulat o bogată colecţie personală de mărci de valoare care i-a rămas fiicei sale.

Odată cu angajarea mea şi plecarea fratelui meu pe front, legăturile noastre s-au îndepărtat. Şi după terminarea războiului şi angajarea lui la Fabrica Scherg distanţa care ne separa a făcut ca relaţiile noastre să fie destul de rare, doar unele comunicări în scris. În perioada aceasta ar fi fost normal să-i văd mai des şi mai ales pe mama. Mama nu a stăruit s-o vizitez, pentru a nu mă deranja în atribuţiile mele profesionale, pentru ea fericirea era că ştia că suntem sănătoşi şi nu avem probleme, de natură politică cum era atunci.

Când mi-a trimis vorbă că mama e grav bolnavă, spre sfârşitul vieţii, nu credeam chiar aşa şi am întârziat două zile. Când m-am dus era pe patul de suferinţă, mi-a luat mâna şi mi-a spus “dragul meu” şi şi-a dat sfârşitul liniştită ţinându-ne în câte-o mână pe mine şi pe fratele meu, cei doi copii care au fost

vineri, 20 ianuarie 2012

singura raţiune a vieţii ei în ultimii ani. Relativ la scurt timp după moartea mamei anul ..., a decedat după o boală destul de îndelungată Dida, femeia care era plină de viaţă şi veselie. Fratele a avut în ultimii ani unele probleme de sănătate dar în general s-a îngrijit, făcându-şi verificări repetate la Clinica din Cluj, dar în afară de acestea şi-a neglijat sănătatea prin dese deplasări în ţara, unele puteau fi evitate - în legătură cu filatelia şi cu aprovizionări.

Prin cele scrise până aici, am redat poate prea sec şi puţin coordonat, dar adevărul este că ne-am iubit cum nu ştiu dacă sau iubit mulţi fraţi, dar acestea sunt numai vorbe, noi între noi, ne-am dovedit-o, de câte ori a fost cazul. În privinţa vieţii mele, puţinele date pe care le-am putut nota aici referitor la copilăria mea până la vârsta de 8 ani nu văd ce aş mai putea adăuga.

Capitolul care urmează cu aceste rânduri ar urma să fie oglinda vieţii mele un “Curricullum Vitae” cum ziceau latinii, expresie care începe să fie reluată, după ce fusese exclusă între anii 19451989. În 1919 întorcându-ne în Vulcan, am fost înscris la clasa a II-a şi am făcut cursul primar în 5 ani în loc de 4. Clasa a II-a frecventând-o de două ori, cum am arătat teoria tatălui meu că şcoala din Poiana ar fi fost mai slabă, teorie pe care se pare că i-a insuflat-o chiar o persoană din cadrul şcolii din Vulcan.

Ce aşi putea menţiona e că în această perioadă am început să mă molipsesc de fotbal căci mergeam cu câţiva prieteni la toate meciurile echipei.

Tatăl meu nu era prea convins de necesitatea continuării şcolii, m-a înscris totuşi anul şcolar 1921-1922 la Liceul din Petroşani. În primul am îmi amintesc, eram vreo 24-25 de elevi din care 3-4 am venit la cursuri în costumele ţărăneşti. Din această cauză am devenit calul de bătaie pentru glumele celorlalţi colegi. Personal, fiind luat odată într-o “morişcă” de colegii care mă împingeau şi trăgeau de haine, până când la un moment dat mi-au smuls mâneca cojocelului de oaie cu care eram îmbrăcat. Când am ajuns acasă şi tata mi-a văzut haina ruptă aflând ce s-a întâmplat, imediat m-a dus la prăvălie şi m-a echipat complet cu haine “nemţeşti” cum le spuneam atunci. Am terminal cursul inferior al liceului fără a mă remarca în vreun fel la studii.

La terminarea gimnaziului (aşa se numeau cele 4 clase de liceu) tata a decis că pentru un viitor negustor, meserie pe care urma s-o îmbrăţişez şi eu, cele 4 clase sunt suficiente, aşa s-a făcut că am rămas acasă, nu eram la orele când venea trenul de la Petroşani cu care veneau foştii mei colegi, stăteam la geam şi plângeam.

Văzând aceasta tatăl meu şi probabil gândind că la vârsta aceea nu-i prea eram de prea mare folos în prăvălie s-a hotărât să fie de acord cu continuarea şcolii. La această hotărâre a contribuit hotărâtor influenţa pe care o avea prietenul tatălui meu Ştefan Peneş care spunea: “Bade Ioane, dă copilu’ la şcoala comercială pentru că, dacă urmează să fie negustor, va putea să exercite comerţul la nivel mai superior”. Şcoala îmi ocupa tot timpul căci deplasarea cu trenul la Petroşani dura mult, de la 7-15. În felul acesta, eram obosit, îmi mai făceam şi lecţiile şi seara trebuia să mă culc de vreme, căci dimineaţa trebuia să mă scol devreme. (va urma)