Ziarul Vaii Jiului - nr. 872 - 25 ianuarie 2012

Page 1

CMYK

Comentează subiectele momentului accesând site-ul cotidianului nostru

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

MIERCURI

25 ianuarie 2012 Anul V Nr. 872 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:55 Apus: 17:25

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3424 lei 1$ = 3,3395 lei 1₤ = 5,1924 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Este certat cu limba română, dar îi citează intens pe Husserl, Homer, Einstein şi Vianu.

Rapoartele de activitate ale alesului vulcănean Simion Spiridon – identice de la an la an, pline de greşeli gramaticale şi… citate filozofice Puţini au fost, cred, vulcănenii preocupaţi să afle, de pe pagina de internet a administraţiei publice locale, conţinutul rapoartelor de activitate ale aleşilor locali. Din nepăsare, nepricepere ori pe fondul dezamăgirii faţă de aleşii locali, judeţeni şi naţionali de toate culorile police, oamenii nu au vrut sau nu au ştiut să afle bilanţurile periodice ale aleşilor locali.

La sugestia unui cititor am avut curiozitatea de a accesa trei din cele mai recente rapoarte de activitate depuse, conform prevederilor legale, de consilierul local vulcănean Simion Spiridon. Şi, vă rugăm să ne credeţi pe cuvânt, efortul a meritat pe deplin. Începem de la precizarea, foarte importantă, că domnul dr. ing. Simion Spiridon pare a fi certat rău de tot, la cuţite chiar, cu limba română. Virgulele, folosite des şi prost, n-au nicio legătură cu normele gramaticii. Iar dezacordurile şi frazele fără sens sunt la ordinea zilei. Iată, în cele ce urmează, doar câteva fraze citate întocmai din “opera” alesului local: “...integrarea în unul din activităţile programului...” “...activităţile care sau materializat...” “...fac parte din partea din consiliul de de administraţie a spitalului...”

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

“...cele mai mari realizări din domeniul, picturi, numismatici, goblenurilor cât şi celor care au participat la...” “Împodobit de sărbătoare oraşul a devenit oraşul luminat a lui Moş Crăciun...” “Problematica cea mai mare a fost acea că nu s-a încheiat contracte cu massmedia mai repede...” “...trebui reţinut că problemtica CULTURII nu se face prin propuneri ridicole

ale unor consilierii, de a reduce...” “De acea în anul 2011 Consiliul Local a aprobat că la fiecare activitate să se aprobe programul de desfăşurare a acestora.” Cele citate mai sus sunt doar câteva din zecile de greşeli prezente în raportul depus de consilierul local la data de 31 ianuarie 2011. Greşeli care, desigur, se repetă întocmai şi în rapoartele de activitate depuse la 27.01.2010 şi 27.01.2009. De ce? Pentru simplul fapt că, într-o proporţie covârşitoare, rapoartele de activitate depuse de consilierul local Simion Spiridon trei ani de-a rândul coincid. Chiar dacă-i bagă Limbii române cuţite în

TAXI COMSION

inimă şi pumni în ficaţi, consilierul Simion Spiridon nu ratează, în fiecare dintre cele trei rapoarte, ocazia de a se da deştept. Deşi nu i-a cerut nimeni asta. Cu toate că rolul unui raport de activitate este acela de a prezenta, succint ori mai pe larg, ceea ce a făcut un ales local în interesul urbei, consilierul Spiridon s-a văzut nevoit să umple colile A4 cu citate din Husserl, Homer, Vianu şi Einstein. Foarte frumos, dar total nepotrivit. Mai ales că, în ultimele trei rapoarte anuale, Spiridon a prezentat aceleaşi citate, semn că doar pe astea le ştie bine ori, mai sigur, că i-a fost uşor să le menţioneze pentru că le avea oricum la păstrare într-un caiet studenţesc rătăcit din facultate. “Zeii ţes nenorociri oamenilor, pentru ca generaţiile viitoare să aibă ce cânta”, zicea legendarul Homer, citat generos de Spiridon în rapoartele sale de activitate. Generaţiile viitoare vor avea, indubitabil, ce cânta dacă, din greşeală, vor da peste operele complete ale lui Simon Spiridon. Mai ales că, am uitat să menţionăm asta, omul este şi preşedintele Comisiei de cultură. Cultură dobândită, se pare, la FF. Cătălin DOCEA “Operele” complete ale consilierului PSD Simion Spiridon pot fi consultate pe www.zvj.ro

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Monica Iacob-Ridzi, deputat de Valea Jiului

“Problemele oamenilor trebuie tratate cu căutarea de soluţii, nu cu demagogie, politicianism şi ţeserea PAGINA de intrigi!”

3

LUCRĂRI NEAUTORIZATE ÎN INTERESUL VODAFONE LA PETROŞANI Locatarii blocului 97 de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 din Petroşani au sesizat, ieri, Poliţia municipiului Petroşani după ce o echipă de muncitori, angajaţi ai unei societăţi clujene, a fost suprinsă în timp ce încerca să monteze mai multe echipamente (antene) pe plafonul imobilului. Nu exista, din câte ne-au relatat mai mulţi locatari ai blocului menţionat, acordul expres al proprietarilor pentru montarea de echipamente de telefonie mobilă, tentativa nereuşită fiind - spun sursele noastre consecinţa unor înţelegeri punctuale, ilegale, între câţiva locatari şi reprezentanţii societăţii care execută lucrări în interesul operatorului de telefonie mobilă Vodafone. După intervenţia organelor locale de poliţie, lucrările au fost stopate. Din verificările derulate la Primăria municipiului Petroşani a rezultat că administraţia nu a autorizat lucrări de acest gen, nefiind depusă nicio cerere pe tema menţionată. Cătălin DOCEA


2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 25 ianuarie 2012

Ieri, Primăria Petroşani a omagiat Ziua Unirii Principatelor Române

În cadrul acestui eveniment a fost lansat şi forumul de societate civilă „PRO URBIS – Petroşani, oraşul meu, casa mea” Marţi, 24 ianuarie 2012, în Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani, de la orele 13:00, s-a sărbătorit, aşa cum îi stă bine unui municipiu care se respectă, „Unirea Principatelor Române 153 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească”.

Sala a fost plină Sală din nou plină, aşa cum a fost de altfel şi la ultimele acţiuni organizate de primărie şi de consiliul local. De data aceasta, într-un cadru festiv, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi cei din administraţia locală au dorit să scoată în evidenţă importanţa momentului Micii Uniri de acum 153 de ani, înfăptuită în vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Şi s-a reuşit acest lucru, mulţimea de invitaţi şi de cetăţeni prezenţi în sală plecând după aproape trei ore cu sentimentul că n-a trecut o mare zi a României fără ca ea să fie onorată aşa cum se cuvine. Înainte de a vă prezenta ce s-a întâmplat în

www.zvj.ro

sală, sau ce s-a vorbit, trebuie să pomenim aici despre cine a fost în sală. Ar fi foarte greu de dat nume, din lipsă de timp şi de spaţiu, dar o să amintim câteva din partea oficialităţilor prezente: primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, viceprimarul Claudiu Cornea şi consilierii locali Robert Hummel, Valeriu Butulescu, Constantin Lupu, Viorica Macavei, Dana Damian, Paul Gherasim, Ioan Rus, Vasile Pop, Dorina Magda, Ion Hortopan. Pe lângă aceştia au fost prezenţi preoţi ortodocşi, catolici, unitarieni, reformaţi şi pastori baptişti, penticostali, mulţi directori de instituţii, dintre care îi amintim aici pe managerul SUP - Alin Vasilescu, directorul Teatrului Dramatic „I.D. Sîrbu”, Nicoleta Bolcă, directori de unităţi de învăţământ şi reprezentanţi ai Universităţii Petroşani, funcţionari, profesori şi cadre pedagogice, medici şi cadre medicale, ingineri, reprezentanţi ai sindicatelor miniere şi mineritului, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai societăţii civile petroşenene, casnice şi

cetăţeni simpli, pensionari şi tineri, elevi şi studenţi, părinţi şi bunici.

Primarul a cerut unitate După intonarea Imnului României, a luat cuvântul primarul Tiberiu Iacob-Ridzi: „ (…) E un moment deosebit pentru fiecare dintre noi. 24 ianuarie 1859 a marcat practic momentul naşterii Statului Român modern, prin tot ceea ce a însemnat acea perioadă sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Nu vreau să intru în detalii istorice sau de statistică legate de aceste evenimente foarte importante pentru poporul român, dar vreau ca astăzi la Petroşani - şi nu întâmplător ne-am strâns în această sală şi vă mulţumesc pentru disponibilitatea dumneavoastră - să punem bazele unui forum de societate civilă PRO URBIS - Petroşani, oraşul meu, casa mea. Suntem în sală oameni din toate spectrele sociale ale comunităţii, începând cu Biserica, continuând cu învăţământul, cu sănătatea, societatea civilă, instituţiile statului, sindicate ş.a. Ideea principală a fost aceea de a fi uniţi, aşa cum s-a întâmplat şi cu 153 de ani în urmă, de a fi uniţi, în primul rând, noi, cei care trăim în această comunitate a Petroşaniului. Petroşaniul este pentru fiecare dintre noi oraşul în care locuim, deci şi casa noastră. Şi aşa cum se întâmplă într-o familie, sau într-o casă, există între membrii familiei şi puncte de vedere diferite, sau chiar divergente, dar care se pot rezolva prin comunicare şi prin dialog. Tocmai acest lucru încercăm noi prin acest forum pe care vrem să-l lansăm astăzi, un forum de dezbatere şi discuţie, în urma căruia să găsim soluţiile cele mai bune pentru noi toţi (…). Din păcate, noi, oamenii din Valea Jiului, am fost foarte multă vreme dezbinaţi şi alţii au profitat de această dezbinare a noastră. În aceste momente, cred că a sosit clipa în care trebuie să ne reunim, să ne solidarizăm mai mult pentru obiective comune şi pentru bunul mers al oraşului nostru (…). Pentru a fi fericit, ai nevoie de două lucruri: 1. să fii fericit în universul tău mic, în familie, în ceea ce îţi propui tu ca şi aspiraţii şi al doilea lucru - să fii fericit atunci când în jurul tău, în exteriorul tău lucrurile merg bine - şi asta poate să fie de la infrastructură şi de la impactul vizual când ieşi din casă până la relaţiile pe care le ai cu ceilalţi membri ai comunităţii. Petroşaniul se află în această perioadă într-un moment important în ceea ce ne dorim să devenim sau să mergem mai departe, atât ca dezvoltare economică - şi aici vorbim de investiţiile care s-au făcut şi se vor face în continuare în domeniul schiabil, punerea în valoare a acestei bogăţii pe care Petroşaniul o are, şi anume muntele şi continuarea activităţii miniere care deocamdată este baza economică a Văii Jiului -, cât şi ca dezvoltare spirituală. Trebuie să vedem cum să mişcăm aceste lucruri, astfel încât să mergem mai departe. Un alt obiectiv în societatea noastră, care n-a fost bine pus în valoare, este Universitatea din Petroşani, care

se află într-un proces de schimbare şi de transformare din punct de vedere organizatoric. Universitatea însă va rămâne un pilon şi un avantaj competitiv al nostru, al comunităţii în raport cu celelalte comunităţi din România. Scopul principal al acestui forum, ales ca deschidere nu întâmplător, chiar de ziua Unirii, ar fi acela de a începe un dialog pe această temă a problemelor legate de comunitate, de solidaritate şi de unitate între noi, pentru că, până la urmă, noi, toţi, trebuie să tragem în aceeaşi direcţie, chiar dacă avem păreri sau puncte de vedere diferite (…)”.

Alocuţiuni ale celor prezenţi După cuvântul primarului, a urmat un scurt moment de istorie, eleva Mădălina Muntean, din clasa a XI-a E de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, citind o prezentare a evenimentelor ce au precedat momentul istoric din 24 ianuarie 1859. Apoi, după o scurtă prezentare a ceea ce va însemna „Pro Urbis”, au urmat alocuţiunile unor invitaţi. Au luat cuvântul, în ordinea în care s-au înscris la cuvânt, următorii: consilierul local Vasile Pop, preotul ortodox Octavian Pătraşcu, Felicia Andrioni - Asociaţia „Maica Precista”, Lucreţia Mălinesc - momârlancă din Slătinioara, Tiberiu Vinţan, consilierul şi scriitorul Valeriu Butulescu, pastorul Ciprian Pardoş, consilierul local Ioan Rus, medicul Petronela Şodolescu, Simion Blaj din Dărăneşti, Sebastian Pădureanu - pastor la Biserica Baptistă, şi, la final, din nou primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, care a oferit şi câteva răspunsuri la întrebările puse de unii vorbitori.

Program artistic şi decernare de premii de excelenţă Decernarea premiilor „Excelsior” pe anul 2011 directorului teatrului, Nicoleta Bolcă, şi scriitorului Valeriu Butulescu a fost un alt moment ce s-a derulat marţi, ambii primind din partea primarului şi câte un buchet de flori. A urmat o scenetă în versuri după „Moş Ion Roată şi Unirea”, prezentată cu mult talent şi suflet de elevi din clasa a VII-a D de la Şcoala Generală „I.G. Duca”, coordonaţi de profesoara Elena Contoman. Dansul tematic „Unirea”, prezentat de elevii de la Colegiul Economic „Hermes”, coordonaţi de profesoara Doina Ţopescu, şi „Hora Unirii”, dansată de tinerii din cadrul ansamblului „Parângul”, din cadrul Casei de Cultură a Studenţilor din Petroşani, coordonaţi de Nicolae Nicoară au încheiat o frumoasă zi de 24 ianuarie. La Mulţi Ani, România! Corneliu BRAN


INTERVIU 3

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 25 ianuarie 2012

MONICA IACOB-RIDZI, deputat de Valea Jiului:

“Problemele oamenilor trebuie tratate cu căutarea de soluţii, nu cu demagogie, politicianism şi ţeserea de intrigi!” - Cum vede deputatul Monica Iacob-Ridzi valul de proteste al ultimelor zile, care nu ocoleşte, iată, nici Valea Jiului? - Nemulţumirile oamenilor sunt perfect justificate şi reprezintă un exerciţiu democratic pe care-l respect. Da, românii trec printr-o perioadă dificilă şi aşteptările lor de la clasa politică, de la cei care guvernează, sunt corecte. Din păcate, necesara reformă a statului, pe care - să nu uităm! tot cetăţenii României ne-au solicitat-o, nu este un proces uşor de realizat, iar rezultatele nu se văd din prima sau a doua zi după adoptarea legilor necesare acestui deziderat. Mai mult, atunci când ne-am asumat reformarea statului, n-am crezut că se va năpusti peste noi şi o criză economică mondială, aşa cum n-am crezut că avem de-a face cu un sistem atât de grav afectat de inerţie, de iresponsabilitate şi de politicianism. Maladiile pe care statul român le are la acest moment nu se vindecă, din păcate, peste noapte. Şi, ceea ce este cel mai important să înţelegem cu toţii, nu se vindecă prin demagogie şi manipulare. - Credeţi că aceste lucruri au afectat şi protestele declanşate de oamenii simpli, care, aşa cum am văzut cu toţii, nu sunt îndreptate doar împotriva PD-L sau a preşedintelui Băsescu, ci împotriva întregii clase politice actuale? - Din fericire, nu mai trăim vremurile în care oamenii politici să le spună verzi şi uscate cetăţenilor. Oamenii văd, analizează şi judecă tot ceea ce spunem şi tot ceea ce facem. Din acest motiv, noi am ales să le spunem oamenilor, verde-n faţă, realitatea, conştienţi de faptul că nu vom culege aplauze. Măsurile pe care Guvernul Boc le-a luat nu ne-au adus popularitate, dar au salvat România de la prăbuşire. Nu le-am ascuns românilor nimic din ceea ce a trebuit să facem, iar oamenii ne-au înţeles, chiar dacă, absolut justificat, şi-au mai vărsat cu năduf supărarea şi nemulţumirile. Am văzut însă, din păcate, zilele trecute, cum pentru mulţi politicieni cuvântul de ordine pare să fi redevenit demagogia. Eu cred că e regretabil ca unii lideri politici ai momentului să se folosească de greutăţile, reale de altfel, pe care le resimt românii în această perioadă de criză economică, doar pentru a-şi atinge propriile interese politice. Dincolo de demagogie şi politicianism, n-am văzut, din păcate, din partea domniilor lor, nicio listă de măsuri concrete pe care să le promoveze sau măcar să le aducă în dezbaterea publică, măsuri care să ofere soluţii pentru rezolvarea problemelor oamenilor. Am văzut în schimb exclusiv declaraţii belicoase, de natură a instiga şi a crea o periculoasă instabilitate politică şi o izolare a României în Europa şi în lume. Or, aşa cum am văzut, nu acestea sunt aşteptările cetăţenilor din partea clasei politice. - Şi minerii din Valea Jiului au fost la un pas de a declanşa mişcări sociale de protest, pentru că soluţiile promise pentru salvarea şi relansarea industriei miniere întârzie să apară. - Vreau să ştiţi că, atât ca om al Văii Jiului care cunoaşte în amănunt toate aceste lucruri, dar şi ca parlamentar, şi pe mine mă nemulţumeşte faptul că se întârzie avizul de la Bruxelles pentru deblocarea subvenţiei cuvenite exploatării de huilă în minele din Valea Jiului. Şi pe marginea acestui subiect, însă, destui politicieni s-au găsit să arunce cu dezinformări şi acuzaţii nefondate, în speranţa că vor stoarce câteva voturi în plus de la oamenii din Valea Jiului. - Care este adevărul în această problemă a acordării subvenţiei, doamna deputat? - Încă de anul trecut, imediat ce am aflat despre Decizia CE privind subvenţionarea minelor de huilă, am susţinut demersurile pentru ca banii pentru aceste subvenţii să fie prevăzuţi în Bugetul CNH, lucru care s-a şi întâmplat. Mă

www.zvj.ro

nemulţumeşte însă faptul că nu s-a putut obţine în timp util şi avizul Comisiei Europene pentru a putea folosi aceşti bani, în lipsa cărora minerii Văii Jiului au fost nevoiţi să lucreze în 2011 cu multe privaţiuni şi riscuri sporite. Mecanismul european de accesare a ajutorului de stat are nişte reguli stricte, iar până la obţinerea efectivă a avizului de acordare a lor trebuie îndeplinite nişte criterii de notificare, informare, clarificare, justificare a modului în care urmează să se cheltuie aceşti bani. Sunt reguli pe care, odată cu aderarea noastră la comunitatea statelor europene, trebuie să le respectăm aşa cum fac toate celelalte state membre. Ceea ce pot să vă spun este că, din informaţiile pe care le deţin, în aceste zile, Comisia Europeană redactează răspunsul privind solicitarea României de a acorda ajutorul de stat pentru minele de huilă. Avem convingerea că este un răspuns favorabil şi că, în câteva săptămâni, vom putea debloca fondurile aşteptate de minerii Văii Jiului. - Până atunci însă, am văzut cu toţii că CNH riscă să-şi blocheze definitiv activitatea. - Spre deosebire de alţi colegi care, în faţa unei astfel de situaţii, s-au aşezat frumos în fruntea celor care critică, eu am rămas consecventă unui principiu care a stat la baza întregii mele activităţi de deputat, şi am încercat, împreună cu toţi aceia care se gândesc la soluţii concrete pentru Valea Jiului, să găsim o rezolvare şi pentru această situaţie şi să determinăm Executivul să o pună în practică. În acest context, sunt mulţumită de faptul că sindicatele, alături de conducerea Companiei Huilei şi ministrul Economiei dl Ion Ariton, au concretizat, prin încheierea unui protocol, o serie de soluţii concrete pentru activitatea minieră. - Despre ce soluţii este vorba? - În primul rând despre asigurarea condiţiilor necesare pentru funcţionarea CNH până la momentul integrării acesteia în noul Complex energetic „Hunedoara”. Astfel, CNH va avea asigurat, de la 1 februarie, un preţ de livrare de 75 lei/Gcal către cele două termocentrale (Mintia şi Paroşeni), care să acopere costurile de exploatare. Se va prelungi totodată contractul de achiziţie a energiei electrice necesare în desfăşurarea procesului de producţie al Companiei, în aceleaşi condiţii. În al doilea rând, s-a stabilit ca CNH să asigure resursele financiare pentru soluţionarea revendicărilor sindicale care au generat declanşarea conflictului de muncă. În al treilea rând, s-a decis ca Ministerul Economiei să urgenteze acordarea ajutorului de stat către CNH în aşa fel încât plata celei de-a treia tranşe din salariile compensatorii pentru personalul disponibilizat în 2011 să se facă până la jumătatea lunii februarie. Nu vă ascund că personal, în numeroase rânduri, am cerut ministrului Ion Ariton să fie găsite soluţii pentru ca, în vederea acoperirii numărului de muncitori care se vor pensiona, să fie angajat personal suplimentar, fapt ce se regăseşte, iată, în protocolul despre care vorbim. În plus, acest protocol semnat la încheierea negocierilor asigură aprovizionarea fără sincope, cu huilă din producţia internă, a termocentralelor care funcţionează la capacitate maximă, pentru a acoperi consumul de energie electrică la nivel naţional. Iată, deci, că abordând problemele oamenilor cu responsabilitate, nu cu demagogie, se pot găsi soluţii. Soluţii pentru plata salariilor minerilor, pentru locuri de muncă, pentru costuri decente în industria minieră. - O problemă rămâne încă nerezolvată, problema gratuităţilor pentru pensionarii mineri. Ce le puteţi spune acestor oameni care, iată, au ieşit şi ei în stradă, la proteste? - Şi aceasta este o chestiune care mă nemulţumeşte profund. Asta cu atât mai mult cu cât mai bine de jumătate din numărul oamenilor care vin în audienţă la cabinetul meu parlamentar îmi sesizează această nedreptate. Încerc

să caut răspunsuri, să găsesc cu cei în drept soluţii, astfel încât să putem rezolva şi această problemă de maxim interes pentru mii de cetăţeni ai Văii Jiului. Astăzi, trebuie să privim această problemă, cu toţii, fără patimă şi, mai ales, fără demagogie. Eu sunt convinsă că dacă CNH ar fi avut în cont sumele necesare pentru plata acestor drepturi ale oamenilor nu ar fi ezitat să o facă. Dar să ne punem însă şi în situaţia celor care trebuie să decidă dacă să plătească, mai întâi, facilităţile cuvenite pensionarilor minieri sau să achite salariile celor care trudesc astăzi în subteran. Categoric, orice decizie este incorectă şi nedreaptă. Dar aceasta este situaţia în care a ajuns CNH astăzi, după două decenii în care oamenii politici au substituit şi în acest caz soluţiilor doar populismul şi demagogia. Speranţele mele sunt că şi această problemă va fi, în scurt timp, soluţionată. Poate chiar în cursul lunii februarie. - Vorbeaţi despre noi angajări în sectorul minier. Tinerii şi-au cam pierdut această speranţă. Chiar credeţi că se poate? - Industria minieră din Valea Jiului a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă. Nepăsarea cu care a fost tratată această companie de stat a făcut ca la un moment dat să ajungem la fundul sacului. Niciun conducător responsabil nu-şi doreşte să dea oamenii afară din serviciu, dar când nu mai există soluţii pentru plata muncii lor, atunci această soluţie radicală devine inevitabilă. Astăzi, CNH este o companie restructurată, iar înfiinţarea complexului energetic pe huilă în judeţul Hunedoara deschide perspective fireşti de reaşezare a pieţei muncii şi în acest domeniu. Minele din Valea Jiului au nevoie de noi forţe care să înlocuiască personalul care iese la pensie, pentru a putea produce cantitatea de cărbune necesară producţiei de energie. Din fericire, avem în Valea Jiului tineri dornici să muncească în acest domeniu, aşa cum avem specialişti în minerit care, an de an, ies de pe băncile celei mai bune universităţi în domeniul minier din România, Universitatea de la Petroşani. Apoi, trebuie să privim cu încredere spre viitor şi spre ceea ce se întâmplă în Europa. Este cât se poate de clar că şi pentru România anii care vor urma vor aduce o reconsiderare a politicii privind abordarea sectorului minier, privind redeschiderea minelor, aşa cum se întâmplă deja acum în Germania, Polonia sau Spania. Sunt convinsă de toate aceste lucruri, aşa cum cred că nu există problemă care să nu poată fi rezolvată dacă preocupările noastre comune sunt acelea de a căuta soluţii. Iar asta va fi principala mea activitate şi în acest an, abordarea responsabilă a problemelor oamenilor din Valea Jiului şi identificarea de soluţii pentru rezolvarea lor. Interviu consemnat de Tiberiu VINŢAN


4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 25 ianuarie 2012

Petroşeneanca Maria Orban, în careul de aşi Maria Orban, din Petroşani, Giulia Naicu şi Bogdan Bristan, de la SCM Deva, s-au calificat în semifinalele Circuitului Naţional de Tenis, al doilea turneu ca importanţă al României, la categoria sub 16 ani. Bogdan Bristan a câştigat finala probei de dublu în cadrul aceleiaşi competiţii. Toţi cei trei reprezentanţi ai grupării SCM Deva au „urcat” în fazele superioare ale puternicei competiţii „Circuitul Naţional al FRT”, care se desfăşoară în acest zile la Bucureşti. La simplu, Maria Orban, Giulia Naicu şi Bogdan Bristan au ajuns până în semifinale. Maria Orban, cotată drept favorita patru a turnului, a trecut în turul I de

Alexandra Neamţu, de la Forum Sport Bucureşti, cu 6-1, 6-4. În sferturile de finală, Maria a dispus de Iulia Săvescu de la CSS Roşiorii de Vede care a abandonat în setul doi, după ce pierduse cu 6-1 în primul set. Giulia Naicu s-a distrat, scor 6-2, 6-1, în turul inaugural cu Iustina Machita de la CS „Mircea Eliade” Bucureşti. În continuare, Naicu a reuşit marea surpiză a turneului, întrucât a scos-o din cursă pe favorita numărul 1, Mădălina Grigoriu (TC Amicii Tg. Jiu), cu scorul de 7-6, 7-6. Bogdan Bristan a trecut şi el destul de lejer de primele două tururi. Tenismenul din Orăştie, cotat ca şi favorit numărul

patru al turneului, a dispus cu 6-1, 6-2 de Andrei Vitiuc de la Steaua şi cu 6-2, 6-3 de Radu Lupu de la ICMRS Galaţi. „Este un turneu foarte puternic, cotat al doilea ca valoare la nivel naţional, la care au fost admişi doar jucători foarte bine cotaţi. Maria şi-a onorat statutul de favorită. Giulia a reuşit o mare surpriză prin eliminarea primei favorite. Bogdan este şi el în creştere şi sper să continue la fel. De altfel, sper ca toţi să se califice în finală”, a spus antrenoarea Lunella Maier. Cei trei tenismeni de la SCM Deva au avut un parcurs bun şi în competiţia de dublu. Cea mai bună performanţă a reuşit-o Bogdan Bristan care, împreună cu Radu

Lupu, de la ICMRS Galaţi, a câştigat finala turneului. Bristan şi Lupu au dispus în ultimul act de Călin Vlad (TC 2000 Bucureşti) şi Radu Popa (ICMRS Galaţi) cu scorul de 6-4, 6-3. „Au fost conduşi în ambele seturi, cu 3-1 şi 2-1, însă apoi au scăpat de emoţii şi au întors scorul. Bogdan a scăpat de problemele medicale, iar acum poate să joace pe măsura eforturilor şi seriozităţii de la antrenamente”, a spus Dacian Bristan, tatăl tenismenului. La feminin, Maria Orban şi Giulia Naicu au făcut pereche la dublu şi au ajuns până în semifinale, însă au fost eliminate de cuplul Raluca Belehuz Alexandra Neamţu, după un meci maraton, încheiat cu scorul de 6-3, 5-7, 13-11.

Cartaş - la trei goluri de lideră Handbalista Carmen Cartaş de la Cetate Deva s-a apropiat la numai trei „lungimi” de lidera Amelia Busuioceanu, dar rămâne în continuare pe locul doi în topul golgheterelor Ligii Naţionale. Cartaş a marcat trei goluri în meciul cu vicecampiona U. Jolidon şi a ajuns la cota 89, în vreme ce rivala sa a rămas tot la 92 de reuşite, întrucât este în „război” cu clubul său. Busuioceanu este acuzată de oficialii de la HCM Roman că ar fi ratat intenţionat două aruncări de la şapte metri, chiar în meciul cu Cetate Deva, scor 26-26. Clasamentul golgheterelor este următorul: 1. Busuioceanu (HCM Roman) – 92 goluri; 2. Cartaş (Cetate) – 89; 3. Buceschi (HCM Baia Mare) – 75; 4. Dospin (CSM Ploieşti) - 66; 5. Senocico (U. Cluj) – 65; 6. Burghel (Corona Braşov) – 62; 7. Horjea (Oţelul Galaţi) - 61; 8-9 Chintoan (U. Cluj) şi Băbeanu (HC Zalău) - 60; 10. Zamfir (Corona Braşov) – 58.

Reunire amânată şi la Mureşul Antrenorii şi jucătorii de la Mureşul Deva, singura echipă hunedoreană din liga secundă, aşteaptă încă un semn din partea oficialilor clubului în privinţa reluării pregătirilor. „Sperăm ca reunirea lotului să fie programată cât mai curând, eventual săptămâna viitoare, deşi suntem obişnuiţi cu astfel de întârzieri. Ne dorim să infirmăm zvonurile de retragere din campionat. Am înţeles că sponsorii echipei aşteaptă să discute şi să obţină sprijin concret din partea autorităţilor locale”, a spus Ellek Szemely, antrenorul secund al grupării devene.

www.zvj.ro


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 25 ianuarie 2012

Ştiinţa Petroşani, admisă în Divizia Naţională Retrasă din SuperLigă, echipa de rugby Ştiinţa Petroşani a fost admisă în Divizia Naţională Comisia de Competiţii din cadrul Federaţiei Române de Rugby a stabilit calendarul competiţional pentru ediţia 2012 a Diviziei Naţionale de Seniori. Divizia Naţională de Seniori este compusă din şase formaţii: CSM Suceava, RC Bârlad, RC Stejarul Buzău, CSO Pantelimon, CS U AV Arad şi CS Ştiinţa Petroşani. Prima etapă a celui de al doilea eşalon este programată pentru data de 7 aprilie, urmând ca returul să înceapă în 19 mai. 2 iunie este ultima dată în care se joacă înainte de vacanţă de vară, urmând ca echipele să revină pentru ultimele două etape în 4 şi 11 august. La finalul sezonului regulat, primele trei clasate vor disputa Play-off-ul pentru promovare, în timp ce formaţiile clasate pe locurile 4, 5 şi 6 joacă în Play-out. Atât în Play-off cât şi în Play-out, echipele pornesc de la zero, fără a se ţine cont de

punctajele acumulate anterior. A doua fază a campionatului începe în 18 august, urmând să se încheie în 29 septembrie. Ocupanta locului I promovează direct în SuperLigă, locul al II-lea joacă meci de baraj, acasă, cu locul al VII-lea din SuperLiga CEC Bank în data de 13 octombrie 2012, nu retrogradează nicio echipă.

Echipele din Divizia Naţională de Seniori au programate şi patru etape în Campionatul Naţional de Rugby în 7, în 28 iulie, 20 şi 27 octombrie, iar runda finală la 3 noiembrie. Turul preliminar al Cupei României, la care participa formaţiile din eşalonul secund, va avea loc pe 1 septembrie.

În sfârşit, Jiul se reuneşte Echipa de fotbal Jiul Petroşani îşi va relua pregătirile astăzi, 25 ianuarie, de la ora 15:00. Cu o săptămână şi jumătate întârziere faţă de data la care trebuia să reunească echipa, oficialii nu şi-au pierdut speranţa că o să vină soarele şi pe strada „minerilor”. „S-a tot amânat reunirea pentru că s-au renovat camerele de la stadion şi vestiarele. Important este că vom începe şi vom recupera ce am pierdut”, a declarat managerul Gigi Borugă. Acesta susţine că Jiul va realiza transferurile dorite şi că în curând arădenii Riviş, Copil şi Toc vor veni al Petroşani. „Dacă Jiul va câştiga primele şapte etape din retur vom promova cu siguranţă. Vom realiza şi transferurile pe care ni le dorim”, a mai precizat Borugă.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Puştii lui Huza ţin pasul cu seniorii Jiul II, echipa cu cea mai mică medie de vârstă, 17 ani, care evoluează în Liga a IV-a Hunedoara, cot la cot cu seniorii îşi va relua pregătirile funcţie de echipa mare care evoluează în Liga a III-a. Aflaţi pe locul trei la finele turului la un punct în spatele formaţiei de pe locul secund, elevii lui Daniel Huza au planuri mari. „Sunt foarte mulţumit de randamentul copiilor având în vedere faptul că am în teren copii cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani. Sper ca anul acesta Marius Mareş, jucătorul dorit de multe echipe, să îşi revină şi să fie titular la echipa mare. A avut o perioadă grea în care a fost accidentat, a avut mâna ruptă. Dacă nu ar fi fost departe de teren mult timp acum era mult mai sus”, a declarat Daniel Huza.

www.zvj.ro


CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 25 ianuarie 2012

Locotenentul Gheorghe Ile şi sublocotenentul Angela Stoica se simt super printre militari Marţi a fost ziua în care mai toată funcţionărimea din Primăria municipiului Vulcan a stat cu sufletul la gură. Dar, ca să fiu cinstit, nu numai salariaţii acestei instituţii. Eu însumi mi-am programat în aşa fel treburile din această zi, numai şi numai ca să nu scap evenimentul.

... cu care, înainte cu ceva vreme, viceprimăriţa Angela Stoica s-a lăudat pe posturile locale de radio şi TV care îi promovează vocea, istericalele şi înfăţişarea. În ziua în care am sărbătorit 153 de ani de la făurirea Unirii celei Mici, proaspătul sublocotenent în rezervă Angela Stoica a apărut, în sala de şedinţe a primăriei, îmbrăcată în uniformă militară.

Nu era singură, desigur. Lângă ea mergea ţanţoş locotenentul în rezervă Gheorghe Ile, tot în uniformă militară. Ambii urmaţi de către unsprezece ofiţeri din Asociaţia Cadrelor Militare în Retragere. Care, după cum bine se poate observa, de vreo doi-trei ani în-

Valerică, PLASATORUL DE ŢIGĂRI

coace le cântă-n strună de nu se poate lui Gheorghe Ile şi Angelei Stoica. Îi fericesc pe cei doi cu grade militare şi cu avansări în grad la excepţional.

Întregul alai militar s-a aşezat, apoi, în capul mesei. Pe locul în care, la şedinţele de consiliul, prezidează acelaşi el şi ea. Mustăciosului

de Gheorghe Ile îi râdeau ochii şi nu-şi mai încăpea în uniformă de fericire. Ce-o fi gândit în acele momente? Eu zic că, probabil, visa la consiliul local pe care el şi l-ar dori. Unul format din militari, în care nimeni să nu cârâie în faţa lui. Fiindcă - nu-i aşa? - chiar dacă mai erau colonei şi maiori pe lângă el, funcţia doboară gradul... Gheorghe OLTEANU

Valerică, un bărbat de 51 de ani din Uricani, a fost depistat de către poliţişti oferind spre vânzare 60 de pachete de ţigări de diferite mărci fără marcaj fiscal. Asta este, de data aceasta Valerică a fost la rând. Poliţiştii au luat măsura confiscării ţigărilor. Faţă de bărbat efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi contrabandă, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara. (A.P.)

Cei mai tari la istorie Ieri, ca în fiecare an de Ziua Unirii, în sala de şedinţe a Primăriei municipiului Vulcan echipaje ale elevilor din mai toate şcolile din localitate s-au întâlnit cu ocazia desfăşurării de acum tradiţionalului concurs având ca temă evenimentul de la 24 ianuarie 1859.

După cum era de aşteptat, fiecare echipaj i-a avut în componenţă pe cei mai deştepţi copii la materia de studiu numită Istoria României. În ce priveşte întrebările puse elevilor, fireşte că acestea au fost pregătite de către profesorii de istorie. Doar nu vă gândeaţi că a trudit primarul Gheorghe Ile la ele?

www.zvj.ro

La sfârşit de tot, după ce s-a tras linie şi s-a adunat, cel mai bun punctaj a fost realizat de către echipajul de la Şcoala Generală nr.6. Care, evident, a ocupat locul I. Echipajul clasei a IX-a B de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul s-a plasat pe locul al II-lea, iar al

treilea loc le-a revenit băieţilor şi fetelor din echipajul clasei a IX-a A de la acelaşi colegiu. Celorlalte echipaje participante cele de la şcolile generale 1, 4 şi 5 - le-au fost înmânate menţiuni. Premiile au constat în diplome şi truse de birou. Identice cu cele pe care, de Crăciun, consilierii locali le-au găsit în plasele pregătite pentru ei de Moş Crăciun. Gheorghe OLTEANU


CMYK

REPORTAJ 7

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 25 ianuarie 2012

Acasă la Dumitru Gălăţan-Jieţ

„Momârlanu-i momârlan, şi la munte căpitan!” Despre personajul reportajului de astăzi aş putea spune că e momârlan de profesie, dacă nu aş şti că omul acesta e mai mult decât atât, pentru că nu face decât să trăiască aşa cum a făcut-o dintotdeauna, profund legat de lumea satului, al cărui nume l-a adoptat ca pe un titlu nobiliar. Există, cu siguranţă, un mod de viaţă momârlănesc, şi aveam să-l descopăr, ca la muzeu, în casa din Jieţ a lui Dumitru Gălăţan, care mi-a explicat cu răbdare istoria fiecărui obiect care îi împodobeşte gospodăria, ca într-un muzeu. Chiar aş putea spune că locul în care m-a dus într-o zi cu multă zăpadă şi cu nori care ba veneau, ba plecau - este un muzeu în toată regula şi, după ce am stat de vorbă pe îndelete cu momârlanul din faţa mea, nu pot decât să sper că mai sunt şi alţii ca el. Dacă nu, asta vor ajunge momârlanii şi ceea ce ţine de lumea lor: exponate într-un muzeu care nici măcar nu există…

Amintiri din vechiul sat „Să ştii că nimic din ce ţine de lumea momârlanilor nu mi-e străin!”, îmi spune Dumitru Gălăţan, în timp ce încerc să ţin maşina pe drumul plin de zăpadă care ne poartă spre căsuţa veche din lemn. „Am făcut de toate aici: am mers la fân, la coasă, cu vacile, cu oile, am fost la petreceri şi la înmormântări, asta a fost lumea mea. Veneam de la facultate în vacanţa de vară şi păşteam oile, iar când mă întorceam la şcoală, tata vindea un berbec şi ăia erau banii mei până la următoarea vacanţă”, continuă interlocutorul meu, despre care am descoperit, ceva mai încolo, că are şi un mic regret legat de vremurile când era june la Jieţ: acela că n-a învăţat să cânte la fluieră, pentru că - zice el - n-ar avea talent la muzică. N-aveam eu casete cât avea de povestit Dumitru Gălăţan, un om care a valorificat tot acest tezaur de amintiri, dublat de o riguroasă documentare, într-o serie de cărţi care au ajuns de referinţă atunci când se vorbeşte despre momârlani. Mi-a vorbit de vechiul sat cu nostalgie şi s-a cutremurat constatând că mai toţi cei care i-au însoţit copilăria s-au mutat în satul de sub pământ, aşteptând Ziua Judecăţii. S-a ferit să facă previziuni cu privire la viitorul momârlanilor, deoarece nu concepe ca oieritul, de exemplu, care a fost dintotdeauna ocupaţia de bază a oamenilor de aici, să dispară pentru că aşa vrea U.E. sau piaţa sau cine mai ştie cine. E o plăcere să-l asculţi pe Dumitru Gălăţan povestind despre satul în care a trăit o viaţă întreagă. Mi-a vorbit de prima lui zi de şcoală şi de tăbliţa pe care scria lecţii ce nu puteau fi arătate cu mândrie părinţilor, fiindcă se ştergeau până acasă, şi mi-a

www.zvj.ro

arătat banca din lemn pe care îşi scria temele, la lumina lămpii cu petrol. Mi-a arătat un steag de piţărăi, care abia încăpea în casă şi mi-a povestit cum era Crăciunul copilăriei sale, când bomboanele de pom erau cea mai mare dorinţă pentru copiii de atunci şi mi-a spus cum a aflat el că nu există Moşul aducător de cadouri, deşi ar fi vrut să nu ştie că tot părinţii îi pun micile daruri sub brad. Şi câte şi mai câte…

Cu ochii pe Kapital! Reportajul avându-l ca personaj pe Dumitru Gălăţan-Jieţ va fi difuzat la KTV în această seară la 20:30.

În plus, cercetările sale i-au permis accesul la surse de documentare foarte vechi, şi în reportajul difuzat astă seară pe KTV - de la ora 20:30, pentru că e o ediţie specială - veţi afla o variantă inedită şi bine documentată cu privire la originea termenului de momârlan. E supărat - pe bună dreptate - că dicţionarele acordă un sens peiorativ termenului care îi defineşte pe cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului, dar pune acest lucru pe seama lipsei de documentare a celor care le întocmesc. Când vine vorba de propria definiţie asupra momârlanilor din care face parte, Dumitru Gălăţan mi-a zis cam aşa: „Momârlanii chiar sunt mândri de acest nume. Ei sunt urmaşii dacilor liberi, continuatorii şi urmaşii tradiţiei lor, crescători de animale din tată-n fiu, din moşi-strămoşi, de la tătucul Decebal până azi. Şi-atunci, cum să nu fii mândru?”.

O lume între coperţi de carte Când vine vorba de cărţile sale, în care a pus tot ce ştia despre momârlani, Dumitru Gălăţan lasă deoparte tonul nostalgic şi vorbeşte ca unul care a făcut din etnologie o a doua profesie. A scris sistematic despre satul momârlănesc şi se pregăteşte să încheie un ciclu care aduce în faţa cititorilor obiceiurile naşterii, ale nunţii şi ale înmormântării, iar cărţile sale au ajuns să fie citate de către specialiştii reputaţi în domeniu, pentru că o asemenea cercetare sistematică nu s-a mai făcut de foarte multă vreme. „Să ştii că nici eu nu le ştiu pe toate despre momârlani, recunoaşte zâmbind Dumitru Gălăţan. Am avut multe surprize în timpul documentării, şi am descoperit lucruri pe care, chiar fiind unul de-al lor, nu le ştiam”. De fapt, personajul reportajului de astăzi e, în afară de universitarul Ioan Lascu, singurul momârlan care a pornit o cercetare ştiinţifică a lumii din care provine, şi are marele avantaj că cei care i-au devenit surse de documentare i-au vorbit ca unuia pe care îl cunosc de mic. „Una e să vii câteva ore şi să stai de vorbă cu momârlanii, şi alta e să-ţi povestească şi să-şi deschidă sufletul în faţa unuia de-al lor”, îmi spune Dumitru Gălăţan.

Aş mai fi stat să-l ascult pe cel care a primit titlul de momârlan de onoare al Petrilei dar, cum vă ziceam, s-a terminat caseta... Când am ajuns la montaj mi-a părut rău că ciuntesc cele povestite cu atât de mult farmec de distinsul meu interlocutor, aşa că reportajul difuzat la KTV în această seară se mută la 20:30, ca să puteţi asculta în tihnă poveştile istorisite de Dumitru Gălăţan-Jieţ, de profesie momârlan. Ilie PINTEA


8 ACTUALITATE Cariere în Serviciul Român de Informaţii Serviciul Român de Informaţii organizează, prin intermediul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” Bucureşti, concurs de admitere pentru cursurile universitare de licenţă şi masterat, modalităţi de şcolarizare care asigură formarea ofiţerilor operativi de informaţii. Pentru candidaţii din judeţul Hunedoara, etapa de înscriere se desfăşoară în perioada 09 ianuarie - 15 februarie 2012, la sediul Direcţiei Judeţene de Informaţii Hunedoara, cu sediul în Deva, str. Mihai Eminescu nr. 130, zilnic, între orele 12:00-15:00. Informaţii suplimentare la nr. de telefon: 0730.990857; 0254/233342, interioare 620, 152, 153. Pagina web a Serviciului Român de Informaţii www.sri.ro - oferă posibilitatea documentării suplimentare asupra condiţiilor de înscriere, etapelor de selecţie şi programului de desfăşurare a examenelor de admitere la acest tip de curs, organizat de Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” Bucureşti.

SC EURO JOBS S.R.L angajează - inginer proiectant Relaţii la tel. 0354.108.516 / 0727.091.969.

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 25 ianuarie 2012

La Petroşani, protest cu… cântec

Hora Unirii - în pas de defilare protestatară Ieri a fost ultima zi în care Liga Pensionarilor Minieri din Valea Jiului a protestat. Manfestanţii au plecat încolonaţi, pe traseul obişnuit. Însă, de această dată, mesajul şi-a schimbat culoarea, din cea politică, anti Băsescu, în cea socială. Lozincile nu mai cereau „Jos Băsescu şi Guvernul!”, ci doar drepturile furate. Deci, protestatarii au lăsat acasă pancartele agresive şi au defilat cu cele iniţiale, cu care au mai defilat şi acum câteva luni. Grupul de pensionari a fost înconjurat de jandarmi, iar traficul în oraş a fost manevrat pas cu pas de câţiva agenţi de la Poliţia Rutieră Petroşani. În fruntea celor câteva zeci de oameni, pe lângă preşedintele Ion Hortopan, se afla şi un pensionar responsabil cu lozincile strigate. Acesta avea portavoce şi un carneţel cu lozinci, bine adunate şi gândite, din inspiraţie proprie sau colectivă. Pensionarul, un tip distinctiv, avea pe el un cearceaf, îmbrăcat ca un şorţ, pe care erau scrise un număr de aproximativ 8 cerinţe

Grupul de firme Protector angajează contabil cu experienţă. Relaţii la telefon 0254.548908. Jiul Exchange SRL Petroşani angajează urgent lucrător cu experienţă în domeniul amanet şi schimb valutar. Relaţii la telefon 0254.548908. Cabana Straja angajează bucătar, ospătar, cameristă, în condiţii avantajoase. Relaţii la telefon 0762.657363. Elitte Beauty Center angajează maseuză cu experienţă. Relaţii la telefon 0254.548908. Societate comercială în domeniul construcţiilor angajează: - deservent buldoexcavator cu experienţă Interviul va avea loc sâmbătă, 28.01.2012, ora 10:00, la sediul societăţii, str. Livezeni, nr. 3, vizavi de staţia Petrom. CV-urile se pot trimite la adresa de e-mail: artforestcompany@yahoo.com sau la nr. fax: 0254.540557. www.zvj.ro

adresate guvernanţilor, formulate cu rimă. Tot dumnealui a dat tonul protestatarilor şi aceştia au cântat Hora Unirii, în semn de respect pentru Ziua Unirii Principatelor, 24 ianuarie. Alina PIPAN


ACTUALITATE 9

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 25 ianuarie 2012

Angajaţii RETIM

Au rupt ieri cozile lopeţilor RETIMUL s-a pus serios pe treabă începând de ieri. Angajaţii acestui serviciu au îngheţat ieri, încercând să degajeze străzile de zăpada adunată pe marginea trotuarelor, murdară şi întărită de frig. Munca nu a fost una uşoară. Din contră. Binevenit a fost şi nisipul cu sare aruncat pe trotuare, pentru a evita accidentarea pietonilor. Câte un semnal negativ a mai venit doar din Aeroport, strada Indepen-

denţei, care ieri era acoperită ochi cu gheaţă. Până ieri nu s-a văzut decât o mişcare slabă a lucrătorilor RETIM în teren, pe trotuare. Revenind la angajaţii RETIM, aceştia şi-au mai putut trage sufletul doar la trecerea coloanei cu protestatari. Atunci s-au proptit în lopată şi au privit la coloana organizată, dorindu-şi probabil să defileze şi ei un pic, pentru o viaţă mai bună. Alina PIPAN

Uite anvelopa, unde-i anvelopa?

Furt la drumul mare Luni, în jurul orei 13:00, profitând de neatenţia angajaţilor, câteva persoane au sustras două anvelope ce erau expuse într-un stand din faţa unui magazin de profil din Petroşani, zona Livezeni. Când au văzut cum fug tâlharii cu anvelopele în cârcă, angajaţii au dat telefon la poliţie. Ca urmare a sesizării, au fost dirijate urgent în zona Livezeni patrulele auto de la Biroul Rutier, Biroul de Investigaţii Criminale şi Biroul Ordine Publică. În urma activităţilor întreprinse, la scurt timp, patrula auto de la Biroul Rutier a

reuşit identificarea şi oprirea în trafic a unui autoturism înmatriculat în Bulgaria. La volan se afla un tânăr de 22 de ani, din Petroşani, iar pe scaunul din dreapta faţă un altul de 23 de ani, din Vulcan. Poliţiştii au găsit în portbagaj cele două anvelope reclamate ca fiind furate. Cercetările au fost preluate de către poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale, care au întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. Cei doi învinuiţi sunt cercetaţi în stare de libertate, pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale. Alina PIPAN

Investiţiile la Pârtia „B”

Au triplat numărul de turişti din Parâng! Ieri, înainte de acţiunile legate de Mica Unire şi lansarea forumului „Pro Urbis”, primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, a avut o întâlnire şi cu presa locală. Cele relatate de noi în ediţia de luni au fost confirmate şi oficial de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, acesta specificând foarte clar că numărul de turişti după darea în funcţiune a Pârtiei „B” s-a triplat!

„Record de turişti în Masivul Parâng” „La sfârşitul săptămânii trecute, în pe-

www.zvj.ro

rioada 20-22 ianuarie 2012, în Masivul Parâng s-a aflat un număr record de turişti. Conform datelor deţinătorilor de instalaţii de transport pe cablu (telescaune şi teleschiuri), s-a înregistrat un număr de 5.900 de accesări ale acestor instalaţii, totodată fiind înregistrat şi un număr de peste 1.000 de maşini. Numărul turiştilor care vizitează Masivul Parâng a fost în creştere în această iarnă, după ce a fost dată în folosinţă Pârtia B, care măsoară 3,3 km şi este prevăzută cu instalaţie de zăpadă artificială. Investiţiile au fost realizate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului”. Vom reveni. Corneliu BRAN


10 DIN JUDEŢ

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 25 ianuarie 2012

Deputatul PNL Mariana Câmpeanu:

„L-au numit pe dl. Diaconescu ministru de Externe. Tot respectul pentru el ca profesionist, dar face parte dintr-un partid (UNPR - n.r.) pe care nu l-a ales nimeni” Gesturi sentimentale preelectorale Parlamentarii liberali hunedoreni au demisionat... teoretic Ieri, liberalii ce reprezintă judeţul Hunedoara în Parlamentul României şi-au înaintat o demisie teoretică din forul legislativ. De ce teoretică? Pentru că demisiile lor au fost înaintate... preşedintelui propriului partid, Crin Antonescu. Se pare că aceste intenţii în alb vor fi prezentate la o întrunire a USL.

Supărările lui Dan Radu Ruşanu Senatorul liberal Dan Radu Ruşanu spune că gestul său este legat de imaginea proastă a clasei politice, imagine în care sunt băgaţi toţi politicienii, la grămadă. „Mi-am depus demisia la preşedintele partidului. Dacă

preşedintele hotărăşte că trebuie să demisionăm, demisionăm. Noi avem demisia depusă în alb. Acest lucru nu cred că va schimba ceva. Dar, în primul rând, vrem să demonstrăm că nu toţi suntem la fel. Mă scoate din sărite când aud… toată clasa politică e la fel, toţi profesorii sunt incompetenţi, toţi doctorii sunt corupţi. Nu, domnule! Nu toţi. Există profesori foarte buni, foarte bine pregătiţi, există doctori foarte corecţi. Nu toţi suntem la fel. Doar în comunism totul era la fel. Indiferent dacă erai deştept sau prost luai 1.475 de lei pe lună… Joi o să fim în judeţul Hunedoara”, a declarat Dan Radu Ruşanu.

Mariana Câmpeanu nu-l acceptă pe noul ministru de Externe Pe de-o parte, deputatul Mariana Câmpeanu spune că susţine ideea alegerilor anticipate, cu guvern de tranziţie: „...noi cerem alegeri anticipate cred că de foarte mult timp.

Acum, când oamenii nu mai pot să mai suporte şi au ajuns la fundul sacului şi la limita răbdării, am cerut o sesiune extraordinară în Parlament tocmai pentru a discuta doleanţele oamenilor care au ieşit în stradă în toată ţara, nu numai în Bucureşti, şi de a găsi o soluţie. Am venit cu o propunere concretă, să organizăm alegeri anticipate şi să avem un guvern de tranziţie pe care să-l susţină şi opoziţia până la organizarea alegerilor, şi oamenii să hotărască cine trebuie să conducă această ţară în aşa fel încât să avem un guvern care să poată lua măsuri în legitimitate”. Pe de altă parte, deputatul hunedorean are o supărare cu numirea lui Diaconescu la Externe: „Iată ce s-a întâmplat şi astăzi (ieri - n.r.). L-au numit pe dl. Diaconescu ministru de Externe. Tot respectul pentru el ca profesionist, dar face parte dintr-un partid (UNPR - n.r.) pe care nu l-a ales nimeni”, a declarat Mariana Câmpeanu. Mihaela PETROŞAN

Direct de la sursă…

Ce-i aşteaptă pe copiii ce încep ciclul primar Deoarece înscrierea copiilor în clasa întâi şi organizarea clasei pregătitoare pentru anul şcolar 2012 - 2013 reprezintă un interes deosebit pentru hunedoreni, ieri, la sediul Inspectoratului Şcolar al Judeţului (I.Ş.J.) Hunedoara a fost organizată o conferinţă de presă, la care au participat mai mulţi inspectori şcolari în frunte cu inspectorul şcolar general Alexandru Lăutaru.

Generalităţi… importante Conform datelor prezentate de către specialiştii inspectoratului, pentru anul şcolar 2012-2013 înscrierea la şcoală a copiilor care trebuie să înceapă învăţământul primar se va face în funcţie de: vârsta copilului, participarea la grădiniţă şi decizia părinţilor. Astfel, dacă copilul are 7 ani împliniţi până la 31 august 2012 inclusiv (născut înainte de 1 septembrie 2005), înscrierea se va face în clasa I, indiferent dacă copilul a fost sau nu a fost la grădiniţă.

La 6 ani sunt mai multe variante Pentru copilul care are 6 ani împliniţi până la 31 august 2012 inclusiv (născut între 1 septembrie 2005 şi 31 august 2006 inclusiv) există două opţiuni. Prima variantă este înscrierea în clasa I care se poate face fie la solicitarea scrisă a părintelui / tutorelui legal instituit, dacă frecventează, în anul şcolar 2011-2012, grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, fie şi dacă nu frecventează grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, însă evaluarea de către experţi a dezvoltării copilului atestă pregătirea acestuia pentru parcurgerea cu succes a clasei I. A doua opţiune o reprezintă înscrierea în clasa pregătitoare. Aceasta se poate face la solicitarea părintelui / tutorelui legal instituit şi dacă nu sunt îndeplinite cerinţele pentru înscrierea în clasa I.

www.zvj.ro

Şi în cazul în care copilul are 6 ani împliniţi între 1 septembrie 2012 şi 31 decembrie 2012 (născut între 1 septembrie şi 31 decembrie 2006, inclusiv) există două variante. Prima opţiune ar fi înscrierea în clasa pregătitoare dacă părintele / tutorele legal instituit solicită în scris acest lucru şi dacă evaluarea de către experţi atestă pregătirea copilului pentru parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare, iar a doua variantă este înscrierea la grădiniţă în grupa mare dacă părintele / tutorele legal nu doreşte înscrierea în învăţământul primar sau dacă evaluarea dezvoltării copilului de către experţi recomandă înscrierea la grădiniţă.

Special, pentru cei cu probleme Copiii cu cerinţe educaţionale speciale pot fi înscrişi în învăţământul de masă sau în învăţământul special. Conform legii, în clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor / a tutorilor legali instituiţi, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copii cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar. Potrivit I.Ş.J. Hunedoara, „evaluarea dez-

voltării psihosomatice a copilului, în cazul în care aceasta se impune, se va face sub coordonarea Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, la sediul acestuia sau în diferite zone ale judeţului, pentru a facilita accesul părinţilor şi copiilor la evaluare. Evaluarea se va realiza de către specialişti, în perioada prevăzută de calendarul înscrierii în clasa pregătitoare (20-29 februarie 2012). Rezultatul evaluării copilului este comunicat, în scris, părintelui / tutorelui legal instituit care a solicitat evaluarea. Rezultatul evaluării nu poate fi contestat”. Pentru cei interesaţi, şcoala de circumscripţie va furniza toate datele referitoare la procesul de evaluare a dezvoltării psihosomatice a copilului.

Arondare după domiciliu La fel ca în anii precedenţi, fiecare locuinţă este arondată unei şcoli de circumscripţie, care are obligaţia de a şcolariza copilul, dacă se solicită şcolarizarea la acea şcoală. „Trebuie să ştiţi că şcolarizarea copilului se poate face şi în altă unitate de învăţământ decât cea la care este arondat domiciliul, dacă solicitaţi acest lucru, în limita locurilor disponibile la acea unitate de învăţământ. Dacă la respectiva unitate de învăţământ există mai multe cereri decât

Cum se face înscrierea Înscrierea în clasa pregătitoare şi în clasa I se face în etape succesive, după cum urmează: Etapa 1 (5-16 martie 2012) - vor fi înscrişi copiii care solicită înscrierea la şcoala de circumscripţie; Etapa 2 (20-27 martie 2012) - vor fi înscrişi copiii care solicită înscrierea la o altă unitate şcolară decât şcoala de circumscripţie, pe locurile rămase libere după repartizarea copiilor din circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ solicitate; Etapa 3 (23-25 aprilie 2012) - sunt înscrişi copiii care au solicitat înscrierea la o altă şcoală decât şcoala de circumscripţie, dar nu au fost înmatriculaţi, din lipsă de locuri sau cei care nu au participat la nicio etapă de înscriere şi, în această etapă, solicită înscrierea la şcoala de circumscripţie; Etapa 4 (2-9 mai 2012) - este asigurată înscrierea copiilor care nu au participat la etapele anterioare sau nu au fost înmatriculaţi, din diferite motive.

Părintele / tutorele legal instituit nu trebuie să plătească nimic în momentul înscrierii copilului la şcoală în învăţământul de stat. Solicitarea unor sume de bani sau a oricărui alt avantaj material este un abuz şi puteţi reclama acest lucru la telverde 0 800 801 100. locuri disponibile, departajarea se va face cu transparenţă şi echitate, pe baza unor criterii clare. Puteţi opta pentru o altă şcoală decât cea la care sunteţi arondat, în perioada prevăzută de calendarul înscrierii, mai exact în perioada 20-27 martie”, a declarat Alexandru Lăutaru. Înscrierea copiilor în clasa pregătitoare sau în clasa I în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale se face la fel cu înscrierea copiilor în celelalte unităţi ale învăţământului de stat.

Fără teste la clasa pregătitoare Pe parcursul clasei pregătitoare, copilul nu va da niciun test de evaluare şi nu va primi nici note şi nici calificative. Este posibil ca pe parcursul anului şcolar cadrul didactic să utilizeze modalităţi de încurajare şi de recompensare specifice vârstei (buline de diferite culori etc.). Evaluarea copilului se va face la sfârşitul anului şcolar sub forma unui raport scris întocmit de învăţător / învăţătoare. Din acest raport poate fi aflat care este gradul dezvoltării fizice şi psihointelectuale, nivelul utilizării limbajului şi disponibilităţile de comunicare ale copilului. Părinţii vor primi şi date privind nivelul capacităţilor de învăţare şi informaţii privind atitudinea copilului faţă de învăţare. Acest raport va fi întocmit de către un cadru didactic pe baza observării sistematice a progresului elevului, pe tot parcursul anului şcolar. Mihaela PETROŞAN


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului miercuri, 25 ianuarie 2012

IMOBILIARE Vând garsonieră în Petroşani, ultracentral (lângă primărie), Bdul 1 Decembrie 1918, bl. 97. Telefon 0729.664975 Vând casă cu 5 încăperi, gaz, apă, curent, grădină şi curte, în Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000 de euro. Relaţii la telefon 0768.020106 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani. Telefon 0725.219019 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită. Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg. Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila. Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str. Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil. Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi. Preţ mic. Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil. Telefon 0725.219019

AUTO

ANGAJĂRI

DECESE

Societate comercială angajează carmangier cu experienţă. Relaţii la telefon 0751.199101.

Protopopul, preoţii şi ostenitorii cancelariei din Protopopiatul Petroşani sunt alături de preotul Ionel Zărie în greaua încercare pricinuită de trecerea la cele veşnice a mamei sale DOMNICA Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească cu cei drepţi!

Fabrica de cherestea din comuna Pui angajează persoană pentru activitate birou. Asigurăm transport şi masă. Salariu 1000 RON. Angajăm ifronist. Asigurăm cazare şi masă. Telefon 0725.652796 / 0745.504464/ 021.3273940 Locuri de muncă pentru: medici, asistenţi medicali, îngrijitori bătrâni - atestaţi, cunoscători limba germană nivel mediu, în clinici specializate în Germania. Telefon 0745.907357

ÎNCHIRIERI

www.zvj.ro

COMEMORĂRI Astăzi se împlinesc 15 ani de când dragul meu soţ ŞEREŞ IOSIF a plecat pe drumul fără de întoarcere. Nu-l voi uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Voichiţa

SC REALCOM SA PETROªANI

Informaţii la telefon 0761.282342

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Pictez camere copii. Preţuri rezonabile.

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Nu ridica tonul la oamenii mai lenţi sau mai comozi din fire, pentru că ei au nevoie de mai mult timp de gândire pentru a înţelege unele aspecte pe care tu le pricepi din prima.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Eşti plin de avânt la începutul unui proiect de anvergură în care investeşti multă pasiune şi energie. Cât timp îţi vei menţine acest tonus ridicat, lucrurile vor evolua foarte repede.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Trebuie să recunoşti că nu le ştii tu chiar pe toate, chiar dacă deţii o întreagă enciclopedie în mintea ta. Mai ai multe de învăţat iar azi ţi se oferă o nouă şansă...

Rac (22 Iun - 22 Iul)

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

Leu (23 Iul - 22 Aug)

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin. Relaţii la telefon:

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” Joi, 26.01.2012

Orele 18:00 – Premiera ,,Iubiri eminesciene” Sâmbătă, 28.01.2012

Orele 18:00 – Avanpremieră – ,,Nunta lui Figaro” Duminică, 29.01.2012

Orele 18:00 – Premieră – ,,Nunta lui Figaro”

Cursuri de dans sportiv!

SERVICII

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

0254.542472 sau 0733.960320

Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Tel. 0785.406616 Vând Fiat Grande Punto, a.f. 2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată. Preţ 7.000 euro negociabil. Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel. 0730.004032

HOROSCOP

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

Dialogul cu cei dragi este sursa celor mai interesante idei pe care merită să le pui în aplicare cât mai curând.

Fii atent la vestea care soseşte azi prin intermediul unui coleg, pentru că poate avea efecte profunde asupra activităţii pe care o desfăşori.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Felul în care te primesc copiii când revii acasă şi dialogul paşnic şi intim cu partenerul de viaţă sunt cele mai frumoase daruri de care poţi beneficia în această zi.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Rezervele sunt prea mari ca să ai totuşi curajul să te implici într-un proiect căruia îi acorzi o importanţă majoră. Nu vrei să greşeşti şi ţi-e teamă să nu fie cumva un moment nepotrivit pentru a începe o afacere mult prea dificilă pentru puterile tale.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Vestea proastă care soseşte azi te ia prin surprindere şi te lasă fără direcţie. Nu mai ştii ce să faci de parcă aici ţi s-ar fi înecat toate corăbiile.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Te simţi copleşit de o idee nouă, dar preferi să mai aştepţi să se sedimenteze lucrurile, ca nu cumva să fie un foc de paie care să se stingă de la sine.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Atmosfera calmă şi plăcută care se instalase în ultimele zile este dată peste cap de un eveniment care agită spiritele.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Eşti gata să cheltuieşti o sumă mare de bani pentru un obiect care îţi face cu ochiul acum, dar peste câteva zile s-ar putea să nu îţi mai placă, de aceea trebuie să fii totuşi ceva mai prudent.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Unii se îndoiesc de meritele tale, dar nu pleca urechea la bârfele lor, ci bucură-te din plin de reuşitele tale.


CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

miercuri, 25 ianuarie 2012

De Ziua Unirii,

Moş Gheorghe Maier nu s-a sfiit să spună ceea ce gândeşte cotenentului (r) Gheorghe Ile de a lua loc, a fost luat pe un ton imperativ Lăsaţi-ne să ne desfăşurăm activitatea! - şi împins uşor spre ieşire de către doamna Felicia Portase, consilier de imagine al lui Ile. Moşul nu s-a opus, numai că, retrăgându-se, a încheiat cu ce a avut de zis: "Grade pe bani, luate la negru.

Tot ieri dimineaţă, cam pe când se intona Imnul Naţional al României, în sala din Primăria Vulcan, în care tocmai începuse festivitatea dedicată Zilei Unirii, şi-a făcut apariţia un bătrânel sprijinit în două bastoane.

L-am recunoscut. Era moş Gheorghe Maier din Paroşeni. Om ajuns la 83 de ani, care, în tinereţe, după cum el însuşi mi-a arătat mai demult, a îmbrăcat uniforma militară nu ca să se dea mare, ci pentru că aşa au fost vremurile. Moşul nu venise la festivitate, ca să vadă cum le stă în straie militare lui Gheorghe Ile şi Angelei Stoica sau să înţepenească în faţa gradelor de pe epoleţii ofiţerilor care se aflau pe lângă cei doi.

Nicidecum. Imediat cum s-a încheiat imnul, moşul s-a pus, vioi, în mişcare spre spatele sălii. A ajuns la nici trei metri de prezidiul militar şi, cu o voce curajoasă, i-a luat la rost pe cei dinaintea lui. Unde au murit cei mai

mulţi români în război? a vrut el să audă de la cei în uniformă militară. Deşi am crezut că omul o să fie tratat cu cea mai deosebită nebăgare în seamă, dintre ofiţeri s-a auzit o voce: la Oarda de Mureş. La Carei, a completat o altă voce de militar. Câţi au fost? a fost, mai departe, curios să afle moş Gheorghe Maier.

N-a mai apucat să audă răspunsul, fiindcă, după ce a refuzat invitaţia lo-

Din caporal a ieşit căpitan!". Aici moş Gheorghe Maier a greşit şi, de aceea, trebuie făcută rectificarea cuvenită: locotenent. Deocamdată. Gheorghe OLTEANU

Ultimul an de subvenţii APIA

Din 2007 situaţia numărul terenurilor agricole abandonate a scăzut considerabil Anul acesta subvenţiile APIA pentru agricultură s-au plătit deja. Ca în niciun alt an. Până acum, plăţile subvenţiilor pentru anul precedent se plăteau cu întârziere. Cauza era baza de date, incompletă. Anul acesta, deja 90% dintre fermieri şi-au luat banii pe anul trecut. Suma diferă, funcţie de numărul de animale domestice pe care omul le are în gospodărie, dar şi în funcţie de mărimea terenului. Ovidiu Abraham, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din Valea Jiului, a explicat că, din 2007, anul în care a fost demarată activitatea APIA, se observă o îmbunătăţire clară în domeniul investiţiilor în agricultură, în Valea Jiului. Numărul fermierilor cuprinşi în statisticile APIA a ajuns la 2.475. Toţi aceşti fermieri primesc o subvenţie pentru agricultură. Uneori, banii acoperă cam jumătate din investiţia unui fermier în creşterea animalelor sau cultivarea terenului. În definitiv, omul primeşte bani

nerambursabili pentru investiţiile în terenurile proprietate personală. Această soluţie i-a ajutat pe mulţi dintre fermieri să-şi dubleze sau să-şi tripleze numărul animalelor din gospodărie. Astfel, şi numărul produselor de provenienţă animală a crescut. Momârlanii care-şi abandonaseră terenurile şi renunţaseră la oierit au revenit la această ocupaţie care este şi profitabilă. „2012 este ultimul an în care se mai oferă subvenţie pentru toţi fermierii. Din 2013 doar acei fermieri care au animale şi şi-au înfiinţat un PFA mai primesc subvenţie, restul nu. În martie anul acesta se depun actele pentru subvenţiile pentru anul în curs. Documentaţia este simplă, doar cei care au vândut sau au achiziţionat un teren trebuie să prezinte acte doveditoare. Iar cei care nu şi-au muncit terenurile, abandonându-le, sunt nevoiţi să dea banii înapoi. Sunt mulţi, totuşi, care nu-şi respectă îndatoririle, dar noi facem controale”, ne informează Ovidiu Abraham. Alina PIPAN

Avanpremieră la expoziţia de caricatură politică a lui Robert Hummel Vernisajul: joi 26 ianuarie ora 16:00 Shteff Cafe

www.zvj.ro


CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

La Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”

Manifestările culturale s-au încheiat vineri printr-un concurs de poezie. Directorul colegiului - prof. Gilbert Danciu - este mulţumit de toată această manifestare: „În fiecare an, în jurul datei de 15 ianuarie, organizăm activităţi culturale pentru a-l omagia pe poetul Mihai Eminescu. Anul acesta toate manifestările s-au petrecut în pe-

xxx Vouă, voi, poeţii! Fir-aţi voi să fiţi poeţi cu imaginaţia bogată

ISSN 2068 - 3650

Portret în nuanţe demiurge

Au fost Zilele „Eminescu” Săptămâna trecută, elevii şi profesorii Colegiului „Eminescu” au organizat o serie de activităţi pentru a-l omagia pe poetul al cărui nume îl poartă această prestigioasă instituţie de învăţământ.

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 92 25 ianuarie 2012 4 pagini

rioada 16-20 ianuarie, dat fiind faptul că abia luni am revenit în şcoală după vacanţa de iarnă. Elevii şi profesorii noştri s-au montat repede şi au omagiat aşa cum se cuvine personalitatea poetului nostru. Trebuie să le mulţumesc, în primul rând, colegelor din catedra de limba şi literatura română - prof. Ana Maria Palade, prof. Doiniţa Găldean, prof. Ramona Ludinaşiu, prof. Veronica Mihai. Lor le datorăm organizarea aceastei manifestări”. Vineri au fost acordate premiile Concursului de Poezie „Luceafărul”. La concurs au participat peste 30 de elevi, dar câştigători au fost numai patru: Premiul I - Marko Ramon Neacşu (clasa a X-a E), Premiul II - Ştefan Cristian Ghiciuc (clasa a XII-a D), Premiul III - Diana Ioana Hogman şi Paul Alexandru Sava, ambii din clasa a XII-a E. Vă prezentăm în această pagină creaţiile unora dintre ei.

Dacă m-ai desena o mână Te-aş desena un umăr stâng Dacă m-ai desena un umăr Te-aş desena un umăr mai strâmb Dacă m-ai desena o lună Te-aş desena aripi de plumb Dacă m-ai desena o buclă Te-aş desena o mână de ciung Dacă m-ai desena pe mână Ţi-aş desena o mână mai lungă Dacă ai desena o lună Mi-ai desena aripa stângă Dacă aş desena o lună Mi-ai desena aripa de lângă aripa stângă. Te-aş ucide nechibzuit Şi ţi-aş plagia aripa stângă Iar cu cea de lângă Te voi face chip cioplit Cu o mână mai lungă Şi una de ciung Cu umărul strâmb Şi unul mai lung Cu aripi de plumb

Şi zâmbet de lună. Atâtea mâini ce strâng atâta nenoroc Mâini ce stau pe umeri strâmbi Din strâmbul Paris cu aripi de plumb Dar cine-s eu să mă cred mai drept Când stau aplecat asupra lor Cu mâinile-n gând şi umeri-n vânt Cu aripi de plumb Parisul e strâmb. Cristian Ştefan GHICIUC

şi cu sufletul rău-platnic

cuier Mânaţi pe iepe virgine! Voi, Cu potcoave agăţate de poli Şi căpăstru pe retine Fugiţi ca hoţii de buzunare Pe străzi ce nu se uită în urmă După Ploaie va veni şi noroiul Să vă ungeţi pe suflet Aşa cum fac broaştele din basme

credeam că dacă m-am culcat cu mine n-am să mai vreau să mă pândesc pe gaura cheii seara, când mă dezbrac de gânduri, de concepţii, de intenţii, când mă dezbrac de mine şi m-agăţ flegmatic pe cuier înainte să dau drumul la apă, mă uit în oglindă la toată nuditatea epic introspectivă a sufletului meu şi îmi zâmbesc senzual de pe cuier trebuie să îmi amintesc mereu să nu m-apropii prea tare de oglindă altfel

îmi văd acneea firii cum radiază sub neon şi ştiu că dac-o storc o să se împrăştie stropi de regret, de şovăire, de subterfugiu pe fainţă şi-o să atingă şi zâmbetul senzual de pe cuier şi după ce-ncep să mă spăl rămân urme de buze pe săpun şi se preling pe gresie şoptind rânjinde stihuri către zâmbetul senzual de pe cuier şi mă privesc apoi în ochi şi-n gând şi încep să mă sărut plângând când când Ioana Diana HOGMAN

Voi, feţi-frumoşi cu schelete urâte, cu carii sub gene, cu plumb sub cearcăne şi transpiraţie-n vene Cu tropot de tunet Şi tunet în glasuri Violaţi-vă viaţa Şi dansaţi-vă valsul Ramon Marko NEACŞU


II

SPECIAL

miercuri, 25 ianuarie 2012

Serial. Vă prezentăm în premieră absolută un volum de Florin Gheţău:

ISUS VS. MITHRA (III) Această carte este în egală măsură dialog platonician, eseu polemic şi naraţiune istorică asezonată cu puţină ficţiune.

GHEŢĂU GH. FLORIN s-a născut la 4 august 1982, în localitatea Bacău, judeţul Bacău. Din 2005 este licenţiat al Facultăţii de Istorie, Filosofie, Geografie din cadrul Universităţii din Craiova. În 2007 a absolvit cursurile masteratului Managementul relaţiilor internaţionale, iar din 2009 deţine titlul de doctor în istorie. În prezent, este profesor de istorie în municipiul Lupeni (Şcoala Gen. Nr. 3), judeţul Hunedoara. A debutat în 2006 cu un volum de poezii şi aforisme intitulat „Ergonomia căderii în derivă”. Doi ani mai târziu au văzut lumina tiparului cărţile „Protocolul de la Sankt-Petresburg (1913)” şi „Relaţiile românoitaliene în perioada neutralităţii (aug. 1914-aug. 1916)”. În 2010 a apărut „Manualul dictatorului desăvârşit” o incitantă radiografie a fenomenului dictatorial. A publicat numeroase studii şi articole cu subiect istoric în mai multe reviste de specialitate. Ucenicul: Referitor la Tacitus care a relatat şi persecutarea creştinilor de către Nero. Dacă avea o atitudine atât de negativă vizavi de creştini şi totuşi a relatat chinurile la care au fost supuşi de Nero, probabil că cele relatate de dânsul sunt adevărate. Magister: Rămâne de stabilit pe cine detesta mai mult, pe Nero sau pe creştini. Trebuie spus că Flaviu Josephus a mai lăsat un citat referitor la Isus, pe care fiecare să-l interpreteze cum doreşte. Eu mă abţin de la orice analiză. Flavius Josephus: „A convocat sinedriul la judecată şi l-a adus în faţa lui pe fratele lui Isus, denumit Christos (el se numea Iacob), împreună cu alţi câţiva, acuzându-i că încălcaseră legile, şi i-a condamnat să fie ucişi cu pietre. Acest lucru a stârnit indignarea cetăţenilor moderaţi, care respectau cu stricteţe legile; ei şi-au trimis în taină soli la regele lor, rugându-l să-l avertizeze în scris pe Ananus să nu mai întreprindă asemenea fapte, căci fusese nedrept şi în ceea ce făcuse acum”.5 Ucenicul: Da, chestiunea aşa-zişilor fraţi ai lui Isus care apare şi în Noul Testament. Nu ştiam că este confirmată şi de Flavius Josephus. Magister: Cu toate acestea problema nu este acum mai limpede decât înainte. Religiile în general prezintă două elemente care creează multe probleme. Sunt interpretabile şi intolerante. Cele trei mari religii monoteiste mozaismul, creştinismul şi islamismul prezintă ridicate rezerve de intoleranţă. Niciuna dintre acestea n-a fost imună la morbul fanatismului şi fundamentalismului. Nici chiar în zilele noastre aceste aspecte nu au trecut cu totul în plan secund. Ucenicul: Faptul că religia creştină se pretează la atâtea interpretări este mană cerească pentru fondatorii de secte. Crearea unei secte este una dintre cele mai profitabile afaceri în zilele noastre.

Capitolul VI Constantin cel Mare nu s-a împăcat cu ideea

că trebuie să împartă imperiul cu Licinus, care îi era şi cumnat. Pentru putere oamenii sunt în stare să comită multe blestemăţii, iar împăratul Constantin era un asemenea fel de om. Singura lui grijă era să-şi subordoneze tot poporul roman şi nu doar jumătate din el. De aceea s-a purtat grijuliu cu creştinii, deşi el continua să fie păgân. Chiar după Edictul de la Mediolanum Constantin a continuat să bată monede cu simbolurile păgâne ale zeilor Apollo şi Marte. Nu cred că el a înţeles vreodată că Isus nu este doar un alt zeu, asemănător cu Mithra. Oricum grija sa de căpătâi era cucerirea întregului imperiu şi de aceea se purta bine cu toate cultele. Luptele între cei doi împăraţi au izbucnit în anul 316, iar Constantin a obţinut victoria de la Cibalae, în Pannonia. Însă această izbândă nu a fost decisivă, de aceea s-a ajuns la o înţelegere între cei doi. Licinius îi ceda lui Constantin provinciile sale din Europa fără Tracia. Dar şi această pace a fost de scurtă durată. Licinius a început să-şi caute sprijin în păgânii din Orient, ceea ce l-a făcut pe Constantin să se apropie şi mai mult de creştini. În anul 324 luptele au reizbucnit şi oştile împăratului din apus au învins la Adrianopol şi Chrysopolis. Flota lui Licinius a fost scufundată de flota condusă de fiul cel mare al lui Constantin, pe nume Crispus. Aşadar, Licinius a fost învins şi capturat în viaţă, iar imperiul era din nou unit sub conducerea unui singur August. Acest Licinius a fost un împărat bun. Mulţi dintre cei care i-au fost supuşi au avut cuvinte de laudă la adresa sa. Se spune că s-a născut în anul 250 în provincia Moesia Superior, dintr-o familie de ţărani veniţi din Dacia. Cu toate că a avut origini umile a fost un bun militar, fapt pentru care a fost apreciat de Galerius. A avut momente în care i-a persecutat pe creştini, însă cred că a făcut-o pentru că aceştia îl favorizau pe Constantin şi pentru a nu pierde sprijinul păgânilor din Orient. Constantin a ordonat uciderea lui Licinius în anul 325, la Tesalonic. Tot în 325 împăratul i-a chemat pe episcopi

într-un Conciliu Ecumenic la Niceea [azi Iznik, în Turcia – n. trad.]. Acolo s-au decis anumite lucruri, mai ales după cum a fost voia împăratului şi nu după cum trebuia să fie. Din păcate, nu avem foarte multe informaţii despre faptele Mântuitorului şi de aceea fiecare episcop crede că ştie cum trebuie să arate biserica. Din această cauză au apărut multe conflicte şi dezbinări între creştini. Constantin cel Mare pe care unii îl ţin drept sfânt a avut o fire nu tocmai blajină cum s-ar fi cuvenit să aibă un iubitor al creştinismului. De la prima sa iubită, Minervina, a avut un fiu pe nume Crispus. Dar, în 307, tot pentru a-şi întări puterea, s-a căsătorit cu Fausta, fiica lui Maximian cu care a avut cinci copii. În anul 326 a plecat urechea la anumite cleveteli care spuneau că Crispus şi Fausta îşi băteau joc de el. Cuprins de furie a cerut suprimarea fiului său, iar ceva mai târziu a ucis-o şi pe Fausta chiar cu mâinile sale, pe când se afla în baie. Unii au încercat să-l apere pe împărat fiindcă cei doi erau păgâni, iar el iubea creştinismul. Aceia care spun una ca asta uită că şi Constantin era păgân pe vremea aceea. Dacă acestea sunt faptele unui sfânt atunci putem să-l sfinţim şi pe Diocleţian. Constantin a cerut ca numele celor doi morţi să fie şterse din toate locurile publice ca nimeni să nu-şi mai amintească de ei. Acest obicei roman şi păgân se numeşte „damnatio memoriae” şi s-a folosit atunci când nimeni nu dorea să-şi mai amintească de un împărat care s-a purtat rău cu poporul. Au fost daţi uitării în acest fel Nero, Domiţian, Commodus şi Caracalla. Dar Crispus şi Fausta nu au făcut fapte aspre pe seama poporului


SPECIAL III

miercuri, 25 ianuarie 2012

şi de aceea procedura nu se justifica în cazul lor. Constantin cel Mare a mutat capitala de la Roma la Constantinopol oraş creat chiar de el pe locul fostei colonii greceşti Byzantion. Acest lucru sa întâmplat în anul 330 şi a fost sărbătorit cu mare fast. Acest împărat a murit în anul 337, după ce s-a bucurat de cea mai lungă domnie de care a avut parte un împărat de la Augustus până la el. Se spune că înainte de a muri a fost botezat de Episcopul Eusebiu din Cezareea. Deşi, nu ştiu cât de sigură este această informaţie. De altfel, botezul a fost contestat de mulţi, pe motiv că a fost realizat de un episcop arian. Constantin cel Mare a împărţit imperiul între fiii săi, ceea ce ni se pare o greşeală. Fiii lui Constantin cel Mare nu s-au ridicat la nivelul tatălui lor şi, cu excepţia lui Constanţiu al II-lea, au jucat roluri minore în conducerea imperiului. În timpul lor au reapărut uzurpările, ceea ce anunţa o nouă criză a imperiului. A fost purtat şi un lung război cu perşii pe care romanii nu a reuşit să-i învingă, dar nici nu au fost învinşi. În anul 361 legiunile din Galia îl proclamă împărat pe fiul fratelui vitreg al lui Constantin cel Mare, cunoscut de romani drept Iulian Apostatul. Acest împărat m-a onorat cu prietenia lui, de aceea pot spune că ştiu mai bine decât mulţi alţii faptele domniei sale. Mulţi s-au chinuit să-l arate drept un păgân şi ca pe ultimul persecutor al creştinilor. Ceea ce, după opinia mea, nu a fost niciodată. Împăratul Iulian s-a născut la Constantinopol în anul 331. În anul 351 a abandonat creştinismul sub influenţa dascălilor săi Libanios şi Maximos din Tyr. Avea obiceiul să spună că o viziune l-a îndreptat înspre un păgânism solar ce semăna foarte mult cu monoteismul adoratorilor lui Mithra. În 355, în lipsa altui om de încredere, Constanţiu al II-lea l-a numit Cezar pentru Occident. S-a dovedit un mare comandant de oşti, învingându-i într-un mod teribil pe alamani şi pe alţi germani. Augustus i-a cerut ajutorul contra perşilor, dar ostaşii săi, care se ataşaseră de el, l-au proclamat împărat. Nu a vrut această distincţie şi de abia la presiunile lor a acceptat. Dar, pe nedrept, Constanţiu l-a văzut ca pe un uzurpator şi a vrut să-l suprime însă moartea sosită pe neaşteptate l-a împiedicat să-şi ducă ucigaşul plan la bun sfârşit. În acest fel, în anul 361, Iulian a devenit unic împărat al romanilor. Acest om era foarte învăţat nu doar pentru că citea, dar şi pentru că scria lucruri demne de orice filozof. El a vrut să oprească persecutarea păgânilor şi nu a dorit să distrugă creştinismul. În 331 Constantin cel Mare a confiscat bunurile templelor păgâne, în 441 au fost interzise sacrificiile păgâne, iar în 356 în Orient au fost interzise sacrificiile şi s-au închis temple. Se pare că împăraţii nu puteau conduce fără să persecute pe cineva fie creştini, fie păgâni. Iulian a restaurat drepturile păgânilor fără să ştirbească drepturile creştinilor. Nu a fost de acord cu nedreptatea şi a vrut să echilibreze situaţia religioasă a imperiului prin atacarea influenţei de care se bucurau creştinii. Aşadar, unii creştini au fost înlăturaţi din funcţii înalte şi din şcoli. Cam în asta a constat marea persecuţie realizată de Iulian Apostatul. Acest împărat a dorit pace şi linişte între culte şi nu persecuţii. El era un devotat slujitor al zeului Soare, fapt dovedit şi de opera sa numită „Discurs asupra regelui Helios”. Sigur că nu era de acord cu creştinismul şi de aceea a scris un tratat „Contra Galileenilor”, dar fiecare este liber să creadă ce vrea atâta vreme cât nu persecută pe nimeni. El a scris multe alte opere pe care le-am citit cu plăcere, chiar dacă sunt creştin. Şi el a trebuit să plece contra perşilor care nu dădeau pace poporului roman. Luptând contra lui Sapor al II-lea a fost rănit de o lance inamică şi murit la scurt timp după aceea. Unii autori creştini s-au grăbit să vadă în asta o pedeapsă divină, zicând că înainte să-şi dea ultima suflare ar fi exclamat „Ai învins, Galileene!”. Eu, care am fost alături de el în aceste ultime clipe, nu am ştiinţă de aşa ceva. Dar nu este prima oară când unii caută cu orice preţ să vadă acţiuni divine în întâmplări omeneşti pentru a-şi susţine punctele de vedere sectare. A urmat dinastia Valentiniană care a încercat să salveze imperiul ce părea că se va prăbuşi din nou. Valens trebuie menţionat mai ales dintre Cezarii daţi de această familie deoarece, ca Decius sau Iulian, a murit luptând cu duşmanii patriei. La 9 august 378 a avut loc bătălia de la Adrianopole, unde vizigoţii ajutaţi de fraţii lor ostrogoţi i-au învins crunt pe romani. Barbarii conduşi de Frithigern au reuşit să-l ucidă şi pe împărat. Aceşti barbari fuseseră primiţi în imperiu în anul 376, dar slujbaşii romani care s-au ocupat de ei i-au împilat, determinându-i să se revolte. Acest dezastru suferit în faţa barbarilor părea să indice sfârşitul lumii romane. Am aflat vestea înfrângerii pe când mă aflam la Constantinopol. Nu-mi amintesc să fi văzut până atunci

atâta jale şi spaimă. Adrianopol era foarte aproape de oraşul creat de Constantin şi mulţi locuitori se şi vedeau atacaţi de aceşti fioroşi barbari pe care i-am primit de milă în imperiu, deoarece erau împinşi de la spate de alţi barbari numiţi huni. În aceste clipe grele a ajuns Theodosius împărat. Acest împărat a dat în anul 380 Edictul de la Tesalonic prin care creştinismul devenea obligatoriu pe tot cuprinsul imperiului roman. În 382 celălalt împărat, pe nume Graţian a suprimat privilegiile preoţilor păgâni şi a dispus scoaterea altarului Victoriei din curia de la Roma. Senatul condus de Simmah s-a opus cu îndârjire până în anul 402. În 385 au fost oprite sacrificiile sângeroase şi prezicerea viitorului prin consultarea măruntaielor animalelor sacrificate. Văzând că sunt susţinuţi de conducerea imperiului, călugării sirieni au început să atace templele din respectiva provincie. Fraţii lor din Egipt şi Africa nu s-au lăsat mai prejos distrugând temple şi statui şi schilodind preoţi care nu erau creştini. În zadar a ţinut Libanios discursul „Despre temple”, căci opera de distrugere a acestora a continuat cu aceeaşi îndârjire. În acest fel unii dintre creştini au dovedit că au învăţat arta persecuţiei de la păgâni, cu toate că Isus ne-a învăţat să ne iubim aproapele. Sub influenţa episcopului de Milano, numit Ambrozie, împăratul Theodosius a interzis în 391 cultul împăraţilor, iar singura religie în statul roman a devenit cea creştină. Niciodată până atunci un împărat roman nu şia obligat poporul să aibă doar o singură religie. De altfel, împăratul era atât de subjugat de acest episcop încât a trebuit la un moment dat să se roage de acesta pentru a fi reprimit în rândul creştinilor de unde a fost alungat din cauza unui masacru comis de trupele sale. Reacţia celor care mai credeau în zei a fost ridicarea la tron a uzurpatorului Eugeniu. Cei care şi-au pus speranţa în el au fost dezamăgiţi pentru că Theodosius l-a învins în anul 394 în bătălia de la Râul Rece. Acolo a şi pierit Eugeniu odată cu speranţele politeiştilor care au fost astfel învinşi pentru totdeauna. Politeismul s-a refugiat în aşezările rurale numite pagus de unde şi numele de păgân dat celor ce nu sunt creştini. Creştinismul nu a triumfat prin el însuşi cât prin ajutorul pe care i l-au dat diverşi împăraţi. Chiar şi la moartea lui Theodosius în imperiu erau foarte mulţi păgâni, dar au fost obligaţi că accepte noua religie. Opera de distrugere a templelor a continuat şi a curs mult sânge păgân, cu toate că nu era nevoie. Cei care au crezut că încrederea în Christos va salva imperiul s-au înşelat căci imperiul creştinat cu forţa a suferit la fel de mult de pe urma barbarilor ca şi atunci când creştinii erau persecutaţi şi nu persecutori. Atunci când Constantin cel Mare se găsea la începuturile domniei sale, păgânismul era dominant în întreg imperiul. Cultele orientale, în special cel al lui Mithra şi învăţătura profetului Mani, erau cele mai populare printre soldaţi şi locuitorii marilor oraşe. Victoria creştinismului se explică prin faptul că episcopii creştini au atras de partea lor anumiţi împăraţi. Creştinismul nu a învins fiindcă păgânii şi-au părăsit credinţa pentru a veni spre Christos, deşi au existat şi multe asemenea cazuri, ci fiindcă cei ce se închinau la zei nu au avut încotro. Şi păgânismul se transformase începând să practice austeritatea, aidoma creştinilor, iar mulţi nu vedeau nicio diferenţă între Mithra şi Isus. Dar Isus a învins şi mi-ar fi plăcut ca această victorie să fi fost obţinută cu alte arme.

Capitolul VII Ucenicul: Ce ne puteţi relata despre pretenţiile papalităţii medievale de a stăpâni întreaga lume creştină? Magister: Creştinismul a triumfat în secolul al IV-lea datorită împăraţilor care au impus cu forţa această religie. Încă din timpul lui Ambrozius, liderii creştinilor au observat că dispun de o armă teribilă, excomunicarea. Ucenicul: Cea care a dus în final la Marea Schismă din 1054 şi la celebrul incident de la Canossa din anul 1077, când împăratul german Henric al IV-lea s-a umilit în faţa papei Grigore al VII-lea. În acea vreme papii doreau să domine întreaga creştinătate, cu tot cu componenta sa laică. Magister: Aşa este. Din moment ce clerul reprezintă puterea lui Dumnezeu pe pământ, papilor, ca şefi ai bisericii, li s-a părut firesc să fie ascultaţi de toată lumea. Însă trebuiau să-şi legitimeze cumva pretenţiile şi


IV SPECIAL aşa a apărut celebrul fals cunoscut drept „Donatio Constantiniana”. Ucenicul: Parcă a apărut prin secolul al IX-lea după ce, cu ajutorul francilor, papa a ajuns să aibă propriul stat. Magister: Eşti un bun coleg de dialog. Cunoştinţele tale sunt exacte. Acest document fals fundamenta o tradiţie orală în conformitate cu care Constantin cel Mare îi investise pe papi cu puteri imperiale în partea de vest a imperiului. Mai mult, Roma şi Italia fuseseră donate papei de către acelaşi împărat după mutarea capitalei la Constantinopol, care s-a produs în anul 330. Ucenicul: Când s-a constatat faptul că acest document este un fals grosolan? Magister: De abia în epoca renascentistă, aşa că falsificatorii şi-au atins scopul. Imediat papa începe să emite pretenţii hegemonice. Papa Nicolae I, de exemplu, a intervenit în disputa matrimonială care îl avea în centru pe Lothar al II-lea, rege al Lotharingiei. Papa a făcut uz de arma excomunicării pentru prima dată de la incidentul dintre episcopul Ambrozie şi împăratul Theodosius. Pretendentul: Impunerea creştinismului cu forţa de către Theodosius a însemnat triumful definitiv al bisericii creştine. Magister: Nu tocmai. Biserica creştină a învins politeismul din interiorul imperiului roman. Trebuie precizat că acest politeism se reformase mult în urma conflictelor sale cu creştinismul. Clerul politeist devenise mult mai auster, iar maniheismul şi cultul lui Mithra erau foarte apreciate în crucialul secol al IV-lea. Cultul lui Mithra şi implicit cultul soarelui au început să decadă în mod ireversibil după scurtul reviriment al politeismului, care l-a avut în centru pe împăratul Iulian Apostatul. Din fericire pentru el, creştinismul s-a dovedit capabil să-i creştineze pe barbari. Deci, lupta cu păgânismul neroman a continuat multe secole după victoria obţinută de Isus contra lui Mithra în secolul al IV-lea. Pretendentul: A fost Iulian Apostatul un persecutor al creştinilor? Magister: Eu nu cred una ca asta. El a fost un împărat care a repudiat creştinismul îmbrăţişând cultul solar de aceea este numit apostatul. Odată cu venirea sa la putere a încercat să facă ordine în imperiu sub aspect religios. El dorea să oprească orice conflict între religii punând capăt persecuţiilor antipăgâne iniţiate de Constantin cel Mare şi fiii săi. Evident, creştinii nu i-au iertat tendinţele umaniste şi, chiar liberale, nutrind o vie aversiune faţă de persoana acestui împărat care a avut o domnie destul de scurtă. Pretendentul: Dacă ar fi domnit mai mult poate ar fi devenit un persecutor al creştinilor în sens clasic. Magister: Poate că da, poate că nu. Nu sunt adeptul scenariilor contrafactuale, dar nu pot vedea în moderatul şi cultul Iulian un tiran sângeros sau un persecutor. După cum bine ştiţi a fost autorul multor scrieri de mare valoare. Unele, ce-i drept îndreptate contra creştinilor. Pretendentul: Am impresia că preoţimea cultelor politeiste nu s-a înşelat când a văzut în

miercuri, 25 ianuarie 2012

creştinism un pericol pentru ea. Magister: Mă văd nevoit să-ţi dau dreptate. Oricât de paradoxal ar părea, împăraţii care au văzut în creştinism un pericol pentru religia tradiţională nu s-au înşelat. Creştinismul a sfârşit prin a distruge cultele politeiste din Imperiul roman. Şi, după cum v-am explicat, victoria creştină a fost obţinută cu armele păgânismului. Politeiştii au încercat să distrugă creştinismul cu ajutorul împăraţilor, iar creştinii au distrus păgânismul tot cu ajutorul împăraţilor şi tot prin metoda edictelor şi a persecuţiilor. Discipolul: Sub aspect cultural s-a observat un regres odată cu victoria creştinismului? Magister: Din păcate, da. Intoleranţa religioasă a afectat şi clerul creştin din acele vremuri şi nu în mică măsură. Este celebru cazul savantei Hypatia din Alexandria care a fost ucisă în anul 415 de un grup de fanatici creştini. Hypatia a avut importante contribuţii în matematică, filozofie şi astronomie. Marele ei defect era că nu trecuse la creştinism şi că promova neoplatonismul. A fost ucisă cu pietre şi se pare că trupul i-a fost ars. Discipolul: Această imagine a devenit extrem de comună de-a lungul Evului Mediu. Să nu uităm că-n anul 1600 Giordano Bruno a fost ars pe rug pentru convingerile sale, de către Inchiziţie. El a susţinut că universul este infinit, că stelele sunt asemănătoare soarelui şi că există o infinitate de lumi precum a noastră în care trăiesc fiinţe inteligente. Cred că împătimiţii fenomenului OZN ar trebui să facă din acest gânditor şi martir un idol. Magister: Din păcate, dacă era după bigoţii care au condus creştinismul mult timp, noi am fi fost astăzi tot în Evul Mediu. Şi să nu crezi că catolicismul are monopolul intoleranţei. Şi protestanţii sau ortodocşii au avut asemenea momente. Mai nou, polul intoleranţei religioase se află în islam. Este regretabil că islamul, care a fost atât de deschis faţă de potenţialul creator al minţii umane în primele sale secole de existenţă, a devenit în zilele noastre un bastion al intoleranţei şi al fundamentalismului aşa cum a fost mult timp şi creştinismul. Cazul Hypatiei anunţă excesele bisericii creştine din Evul Mediu. Discipolul: Aţi afirmat că şi după învingerea politeismului, creştinismul a dus lupte grele pentru supravieţuire. Magister: Gândeşte-te că slavii din actualele ţări baltice s-au creştinat în secolul al XIV-lea. Deci, lupta a fost grea şi lungă. Creştinii i-au convertit pe goţi, vandali, franci şi burgunzi. Au reuşit chiar să-i scoată de sub puterea arianismului, în cele din urmă. Clovis regele francilor a fost câştigat pentru creştinism prin căsătoria sa cu Clotilda. Danemarca a fost câştigată pentru creştinism în secolul al IX-lea, Norvegia şi Islanda în secolul următor, iar Suedia în secolul al XI-lea. Ruşii şi ungurii au fost creştinaţi tot în secolul al X-lea. Saxonii de pildă a fost creştinaţi cu forţa de către Carol cel Mare. Prin urmare, convertirile forţate au făcut minuni pentru cauza creştină. Discipolul: Ce ne mai puteţi spune despre conflictul dintre Isus şi Mithra?

Magister: V-am spus deja că între mithraism şi creştinism există multe şi frapante similarităţi. Există ştiri în conformitate cu care Mithra a fost născut tot de o fecioară, şi că la un moment dat a murit pentru a învia peste trei zile. Discipolul: Ce concluzie trageţi din aceste paralele dintre cele două culte? Magister: Înclin să cred, fără să am dovezi solide în acest sens, că s-a încercat copierea mithraismului pentru a semăna confuzie în rândul adepţilor acestui cult. În acest fel tranziţia de la păgânism la creştinism era mai lină, iar cei care propovăduiau evanghelia puteau să-i convingă pe adepţii lui Mithra că sunt creştini fără să-şi dea seama. Ucenicul: De ce nu s-au copiat aspecte de la cultul lui Jupiter, de pildă? Magister: Mithraismul era marele duşman. Era o religie cvasi monoteistă şi extrem de populară fără să fi fost impusă forţat de sus în jos. Cultul lui Mithra era în plină ascensiune, iar creştinismul nu putea triumfa fără înfrângerea lui Mithra. De aceea, cred, că religia creştină a asimilat elemente din mithraism pentru a deveni mai competitivă în faţa păgânilor. Ucenicul: Nu este mai credibil faptul că mithraismul a copiat elemente creştine pentru a câştiga lupta cu adepţii lui Isus? Magister: Nu pot crede o asemenea ipoteză pentru că zeul Mithra exista cu mult înainte de apariţia creştinismului. Era deja închegat atunci când a apărut competiţia care în final l-a scos de pe piaţă. Ucenicul: În perioada de glorie a Inchiziţiei aţi fi ajuns pe rug pentru răspândirea unor asemenea idei blasfemitoare şi eretice. Magister: Din fericire, nu mai trăim în Evul Mediu. Însă înainte de a ne retrage pentru a analiza concluziile acestui fructuos dialog daţi-mi voie să dau citire unui fragment din opera lui Erasmus din Rotterdam intitulată sugestiv „Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei”. Aşadar: „Cât despre teologi, ar fi poate mai bine să tac, fiindcă nu este cuminte să atingi ori să mişti din loc ce miroase urât. Ăştia nu ştiu de glumă şi se fac foc şi pară dintr-o nimic toată. S-ar putea să se năpustească deodată asupra mea şi să mă silească să abjur, sau să mă dea în vileag ca eretică, de nu mă dezic de spusele mele. Căci asta este sperietoarea cu care îi înspăimântă îndeobşte pe cei ce nu au cinstea să le câştige bunăvoinţa. Cu toate că nimeni pe lume nu se fereşte mai tare să-mi recunoască binefacerile, şi ei se înfruptă din darurile mele. Şi nu puţin. Iubirea de sine îi urcă până-n al treilea cer şi se închipuie zei, aruncând din vârful amăgitorului lor Olimp o privire încărcată de milă asupra celorlalţi muritori, biete târâtoare în ochii lor trufaşi. În stufărişul lor de definiţii fără cusur, concluzii, corolare, propoziţii implicite şi explicite, ei ştiu să-şi lase atâtea portiţe de scăpare că s-ar strecura şi printre ochiurile năvodului în care a prins-o Vulcan pe soaţa-i necredincioasă cu aprigul zeu al războiului”.6 Sfârşit 5

Ibidem, p. 571. Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei, s.l., Editura Antet, s.a., p. 82-83. 6


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.