CMYK
Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro
JOI
Ziarul Vãii Jiului
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
15 martie 2012 Anul V Nr. 908 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:40 Apus: 18:32
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie)
organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON
Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate. Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.
R
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3608 lei 1$ = 3,3375 lei 1₤ = 5,2398 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
De vreo două săptămâni, EM Vulcan are un
Director cu dureri de cap Duminică, 18 martie, la ora 7:30, vulcănenii doritori de reculegere, care s-au înscris pentru excursia la Mănăstirea Prislop, sunt aşteptaţi, pentru îmbarcare, pe platoul din faţa popicăriei. Acest anunţ, răspândit în oraş, a fost auzit, ieri, şi la EM Vulcan. Cum şi la mina Vulcan? se vor întreba unii. Este foarte simplu, iar răspunsul îl veţi afla citind mai departe rândurile care urmează. Despre excursia aceasta s-a vorbit cu câteva zile bune în urmă. Pensionarii care bat, la clubul lor, cărţile de joc şi pietrele de rummy au fost înştiinţaţi despre asta chiar de către un consilier local PDL. Foarte harnic şi priceput la astfel de îndeletniciri, mai ales când ordinele sunt trasate de şefa. Nimic electoral, le preciza consilierul, deşi oricine mirosea că-i vorba de ceva legat de alegerile locale din vară. Mai ales că
excursioniştilor li se promitea şi o masă caldă.
Ieri, după cum ziceam, s-a dus vestea şi despre mijlocul de transport cu care se va face deplasarea. Este vorba despre un autobuz albastru care deserveşte unităţile miniere. Mult mai interesant decât asta mi s-a părut când am auzit cine este persoana care s-a ocupat pentru ca autobuzul respectiv să aibă tot ce-i necesar, pentru ca să ajungă la Prislop şi, de acolo, înapoi la Vulcan.
Persoana nu este alta decât ing. Aurelian Enache, zis "Cafeluţă", directorul exploatării. Care, asta-i de admirat, deşi de două săptămâni stă în foaie de boală, iată, nu a dat înapoi şi a găsit energia necesară acestei faceri de bine. Deşi, la o adică, cineva care nu ştie cum a fost pus director "Cafeluţă" s-ar putea întreba care este legătura între directorul unei mine şi o excursie care bate bine de tot în portocaliu?
Pentru că tot am amintit de efortul făcut de drd.ing. Aurelian
Enache, n-ar fi rău să zicem ceva şi despre cum a ajuns să-şi ia concediu medical. Cei care se interesează despre boala care l-a doborât pe domnul director sunt informaţi, pe un ton grav, însuşi de către acesta că are dureri de cap. Ceea ce e posibil, din moment ce, după o gafă de tip îngâmfat pe care "Cafeluţă" ar fi făcut-o, a fost la un pas de a-şi pierde scaunul de director. Unii care ştiu mai bine cum stă treaba vorbesc chiar că, odată chemat la şeful cel mare, i s-ar fi dat de ales: la producţie în companie sau la securitatea minieră.
De atunci, cică, drd.ing. Aurelian Enache s-ar fi ales cu dureri de cap. Dar "Cafeluţă" nu este primul director prins de maladia care te ţine în concediul medical luni la rând. Este boala în care au dat brusc şi întotdeauna toţi cei despre care s-a auzit că vor fi înlocuiţi de pe funcţia de director. Şi, din câte îmi aduc aminte, întotdeauna zvonurile acestea s-au adeverit ulterior... Gheorghe OLTEANU
2 ACTUALITATE
Ziarul Vãii Jiului
joi, 15 martie 2012
Au fost arestaţi
67 de traficanţi de ţigări La Primăria Petroşani,
Episodul nr. 2 din telenovela de succes „sinucigaşul se reîntoarce” Bărbatul care a vrut să-şi dea foc în biroul primarului din Petroşani a revenit ieri cu o nouă ameninţare: că se va arunca de pe primărie.
Sunt unii oameni pe care nu-i scoţi dintr-ale lor nici cu slujbe. Cum ar fi un petroşenean supărat mai tot timpul pe Primăria Petroşani. Acum vreo doi ani avea treabă cu primarul. A ameninţat că-şi dă foc în biroul primarului, după ce acesta a refuzat să-l primească în birou în afara programului de audienţe. Atunci şi-a turnat benzină pe el şi abia l-au convins funcţionarii să se potolească. Ieri, acesta a recidivat. A ajuns beat rangă la primărie, dar la fel de supărat, şi a ameninţat că se aruncă de pe sediul primăriei. Nu s-a putut urca pe clădire, dar a escaladat un stâlp şi a vociferat că ar vrea să urce la Negoi. Funcţionarii din primărie au sunat la 112, a venit SMURD-ul şi l-a luat. „Bărbatul este cunoscut pentru acest comportament nepotrivit. A fost un incident minor. Omul s-a urcat pe un stâlp a început să urle, dar a fost dat jos şi a plecat acasă. Nimic grav”, a comentat purtătorul de cuvânt al Primăriei Petroşani. Alina PIPAN
Din cele 21 de posturi deblocate de guvern în jud. Hunedoara,
O treime au fost solicitate de Primăria Vulcan Guvernul şi-a dat avizul, în şedinţa din 13 martie 2012, pentru ocuparea unor posturi unice vacante în cadrul unor instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice locale.
că prin acest aviz, activitatea primăriilor vizate se va îmbunătăţi, în sprijinul cetăţenilor”, a declarat secretarul general al Guvernului, Attila Dezsi. Mihaela PETROŞAN
În urma unei acţiuni ample, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (D.I.I.C.O.T.) - Biroul Teritorial Hunedoara au dispus trimiterea în judecată a 74 inculpaţi, dintre care 67 în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni legate de traficul ilegal cu ţigări.
Anchetatorii spun că inculpaţii au constituit un grup infracţional organizat specializat în comiterea infracţiunii de contrabandă cu produse accizabile din tutun. Astfel, membrii grupării au introdus pe teritoriul României cantităţi însemnate de ţigarete, provenind din Serbia, Ucraina, Moldova şi Turcia. Ţigaretele erau comercializate cu predilecţie pe raza judeţului Hunedoara. Prin acţiunile lor, membrii grupării au produs bugetului de stat un prejudiciu de 2.200.000 de lei. Procurorii D.I.I.C.O.T. au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui număr de 24 de autovehicule care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor, parte dintre acestea fiind modificate în acest scop prin confecţionarea de compartimente pentru ascunderea produselor ţigărilor. Cauza a fost trimisă spre soluţionare Tribunalului Hunedoara. Mihaela PETROŞAN
Conform deciziei executivului, pentru judeţul Hunedoara s-a acordat avizul unui număr de 7 ordonatori principali de credite, însumând 21 de posturi, după cum urmează: 5 posturi în municipiul Deva, 7 posturi în municipiul Vulcan, un post în oraşul Călan, câte două posturi pentru comunele Balşa şi Băiţa, un post în comuna Băniţa şi 3 posturi în comuna Brănişca. „Mă bucur că guvernul a acordat avizul pentru ocuparea acestor posturi, cu atât mai mult cu cât demersurile necesare pentru deblocarea lor le-am iniţiat în vremea în care ocupam poziţia de prefect al judeţului Hunedoara. Sunt convins
La Lupeni şi Petroşani, AZI SE IA APA PE ICI, PE COLO Astăzi, 15 martie, în intervalul orar 9:00-15:00, în cartierele Petroşani Nord, Colonia şi Carpaţi sunt anunţate restricţii la apă, deoarece se vor executa cuplări la reţeaua nouă de pe str. Horea. Tot astăzi, dar în intervalul orar 10:00-15:00, Cartierul Braia din Lupeni va avea şi el restricţie la apă, din cauza separării contorizării scării la blocul 3, str. Narciselor, şi contorizării bl. 31, sc. II, str. Tudor Vladimirescu.
www.zvj.ro
www.lascar-service.ro
ACTUALITATE 3
Ziarul Vãii Jiului joi, 15 martie 2012
Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente. Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330
La Vulcan
Tâlhari luaţi pe sus de poliţie Marţi, 13 martie, la ora şapte dimineaţa, poliţiştii vulcăneni i-au ridicat de la domiciliile lor - din pat, cum se spune - pe doi tineri care mai că nu le-au dat în cap unor victime pe care le-au tâlhărit. Unul dintre aceştia, D. Cristian, de 35 de ani, fiind cu antecedente penale, era, deja, în evidenţa ofiţerilor de la judiciar. În ce-l priveşte pe C. Marius Ionel, de 20 de ani, acesta era imaculat. Adică nu avea nicio infracţiune trecută la cazier. Cei doi au fost luaţi pe sus, fiindcă, în urma investigaţiilor poliţieneşti, s-a aflat că ei sunt autorii a două tâlhării.
Prima a avut loc în seara zilei de 3 martie, în zona Unicului. Tânărul I. Alexandru, 18 ani, stătea pe o bancă, împreună cu o fată, când de el s-a
La Geoagiu ŞI-AU DAT ÎNTÂLNIRE SECRETARII DE JUDEŢE Astăzi şi mâine, la Hotel Germisara din staţiunea Geoagiu Băi, se desfăşoară Adunarea generală a Asociaţiei Secretarilor de Judeţe din România (A.S.J.R.). La acest eveniment, organizat la scară
apropiat D. Cristian. Sub pretextul că tânărul s-ar fi uitat urât la el, acesta l-a luat la bătaie şi l-a deposedat, cum scrie în raportul poliţiei, de un telefon mobil Nokia. Al doilea act de tâlhărie s-a petrecut în 11 martie. Era ora zece seara, între blocurile D3-D4, când S. Sânziana, 37 de ani, a simţit că din spatele ei vine cineva în fugă şi, după ce a lovit-o, i-a luat poşeta în care se aflau actele ei, telefonul mobil şi suma de 700 de lei. A apucat să vadă doar că atanaţională, au fost invitaţi să participe toţi secretarii judeţelor din cadrul Consiliilor Judeţene din România. De asemenea, la lucrări au fost invitaţi şi preşedinţii Asociaţiilor Secretarilor de Municipii şi Oraşe din România. Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc joi, 15 martie 2012, la ora 09.30, la sala de conferinţe a Hotelului Germisara, programul oficial cuprinzând mesaje de deschidere care vor fi rostite de preşedintele A.S.J.R, Iordan
Şi în Valea Jiului
MAGHIARII HUNEDORENI ÎŞI COMEMOREAZĂ EROII Timp de trei zile, începând de ieri, comunitatea maghiară din judeţul Hunedoara îşi va comemora eroii Revoluţiei din 1848-1849. Acţiunile maghiarilor vor avea loc în Deva, Hunedoara, Petroşani, Lupeni, Simeria, Orăştie şi Brad. Şirul de evenimente a debutat ieri, la Galeriile de Artă din Deva, unde a avut loc lansarea albumului fotografic „Frumosul judeţ Hunedoara”. Astăzi, în Simeria, Deva, Hunedoara, Lupeni şi Petroşani vor avea loc festivităţi, care vor include depuneri de coroane, momente lirice şi spectacole. La festivităţi vor fi prezenţi preşedintele Organizaţiei Judeţene Hunedoara a UDMR, deputatul european Iuliu Winkler, secretarul general al guvernului, Attila Dezsi, secretarii de stat Borbely Karoly şi Lorincz Szell, precum şi liderii organizaţiilor locale din Hunedoara ai UDMR. La manifestări au fost invitaţi să participe şi prefectul judeţului Hunedoara, Ştefan Dezmeri, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, dar şi primarii localităţilor în care se desfăşoară festivităţile. În 18 martie, la Orăştie şi Brad se vor desfăşura, de asemenea, acţiuni dedicate revoluţionarilor de la 1848. Mihaela PETROŞAN
www.zvj.ro
catorii au fost doi bărbaţi.
După ce au fost depuşi în arestul poliţiei judeţene, cei doi au fost duşi, ieri, la judecătorie, pentru a fi arestaţi preventiv. Este posibil, afirmă unele surse, ca judecătorul, considerând că cei doi nu prezintă pericol public, să nu admită acest lucru, iar tâlharii să fie cercetaţi şi judecaţi în stare de libertate. Gheorghe OLTEANU Nicola, şi de preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ. Programul zilei mai cuprinde o serie de prelegeri legate de aspecte legislative ale administraţiei publice locale. Pentru ziua de 16 martie au fost planificate aprobarea bilanţului contabil al A.S.J.R. pe anul 2011 şi o întâlnire cu Secretarul General al guvernului - Attila Dezsi. Mihaela PETROŞAN
S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect. De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare. Ne puteţi contacta la nr. de tel. 0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare. De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!
4 SPORT
Ziarul Vãii Jiului
joi, 15 martie 2012
Scump, domnule, scump! Jiul va scoate din buzunar doar pentru arbitrul central aproape 1000 de lei, toată brigada împreună cu observatorul costând peste 3000 de lei. Comitetul Executiv al FRF a aprobat modalitatea de achitare şi cuantumul indemnizaţiilor de arbitraj şi observare la jocurile din Liga I, II, III, fotbal în sală şi Cupa României pentru returul sezonului competiţional 2011 / 2012. Conform înţelegerii cu reprezentanţii cluburilor din Liga II şi III din Comitetul Executiv al FRF, începand cu sezonul competiţional 2012 / 2013, baremurile de arbitraj vor fi mărite cu 12% la Liga II şi III. Pentru jocurile din cadrul competiţiei de Juniori republicani, calculul indemnizaţiei de arbitraj va include contribuţiile către bugetul statului, inclusiv TVA-ul (24%). Cluburile organizatoare vor achita arbitrilor indemnizaţia netă şi un singur transport pentru întreaga brigadă de arbitri. Cluburile organizatoare au obligaţia de-
clarării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări sociale, de asigurări de şomaj şi a impozitului pe venit, conform legii. Calculul se va face asupra venitului total realizat de arbitru, respectiv indemnizaţia de arbitraj şi suma achitată pentru transport. Iată şi baremurile pentru retur: LIGA I ARBITRU 5368 ARBITRU ASISTENT (2) 3757 AL 4-LEA OFICIAL 3757 OBSERVATOR ARBITRI 2437 Total 19076 LIGA A II-A ARBITRU 1825,60 lei ARBITRU ASISTENT (2) 1489,60 AL 4-LEA OFICIAL 414,40 OBSERVATOR ARBITRI 1433,60 Total 6652,80 LIGA A III-A ARBITRU 946,40 lei ARBITRU ASISTENT (2) 744,80 AL 4-LEA OFICIAL nu va fi delegat OBSERVATOR ARBITRI 677,60 Total 3113, 60
PLOAIE DE GOLURI ÎN CEA MAI SLABĂ LIGĂ Cu doar 17 goluri în opt partide, etapa trecută a Ligii a IV-a Hunedoara a fost mai „aridă” decât multe runde din campionatul italian, recunoscut ca unul al defensivelor de fier. În schimb, cele 74 de goluri marcate în cele 13 partide disputate în Liga a V-a plasează etapa în topul eficacităţii. Prima etapă a returului Ligii a V-a a scos la rampă o poftă nebună de gol în cazul multor echipe participante. Revenite în iarbă după lunga pauză de iarnă, echipele s-au aruncat în viteză spre porţile adverse, iar media de goluri marcate a fost de 5,69 pe meci. Lidera eficacităţii a fost Silva Miracol Hărău, prima clasată în seria a 2-a. Trupa antrenată de Carl Gal s-a distrat cu Real Sântandrei de care a dispus cu umilitorul scor de 12-0. În ierarhia eficacităţii urmează partide cu zece, nouă şi opt goluri marcate, după cum urmează: Santos Boz-Streiul Simeria Veche (3-7), Ponorul Vaţa-Key Systemsro Ribiţa (6-3), Cetate Răchitova-Ulpia Tr. Sarmizegetusa (8-1) şi Unirea Şoimuş-Mureşul Brănişca (3-5). Au fost şi două meciuri deficitare la spirit ofensiv, încheiate cu scorul de 1-0, însă în ansamblu în cele 13 partide s-au marcat 74 de goluri, fapt extrem de îmbucurător. Runda a 19-a a primului eşalon valoric al fotbalului mic din judeţ a avut şase meciuri strânse şi doar două încheiate cu victorii confortabile (3-0). Echilibrul a fost provocat, în principal, de forţa defensivelor, astfel că s-au marcat doar 17 goluri în opt meciuri, media fiind de 2,1 puncte pe meci. Cele mai multe goluri, patru, s-au marcat la Certej unde gazdele de la Aurul au remizat cu Minerul Uricani, 2-2. Au fost şi trei meciuri cu câte trei goluri, în care Aurul Brad şi Şoimul Băiţa au câştigat cu 3-0 partidele cu Minerul Teliuc şi Minerul Aninoasa, iar Retezatul Râu de Mori a dispus cu 2-1 de Inter Petrila. Etapa a fost trasă în jos la capitolul eficacitate de cele două partide încheiate cu victorii italiene, la limită, scor 1-0, şi de remizele de 1-1 şi 0-0 înregistrate în alte două partide.
www.zvj.ro
Atleţii din judeţ participă la supermaratonul de la Balaton Patru atleţi amatori din Deva vor deveni, la finalul săptămânii, prima echipă din România participantă la supermaratonul de la Balaton din Ungaria. Soţii Simona şi Costin Băjenaru (ambii de 40 de ani), Alin Bonţa (47 de ani) şi Ladislau Farkaş (51 de ani) vor „acoperi” în patru zile de concurs distanţa de 195,4 kilometri, fiecare urmând să alerge între 17 şi 20 de kilometri pe zi. Supermaratonul de la Balaton se va desfăşura în patru etape zilnice, în care se va alerga între 43,1 şi 52,9 kilometri. Temerarii participanţi la această supercursă pot concura individual sau în echipe de patru persoane. Devenii au ales să alerge în cursa pe echipe, unde regulamentul prevede ca trei membri ai echipei să parcurgă distanţa din etapa zilnică, iar unul să aibă zi liberă, pentru refacere. „Toţi componenţii echipei suntem obişnuiţi cu alergări de 12-14 kilometri, executate la antrenamente, o dată la două zile, pe dealurile din jurul Devei, şi chiar cu participarea la curse de semimaraton sau maraton. La acest supermaraton va trebui să alergăm în jur de 17-20 kilometri pe zi, deci un maraton în trei zile, şi de aceea am îndrăznit să ne prezentăm. Nu avem un obiectiv anume de clasare, pentru că alergăm din plăcere. Totuşi, vrem să încheiem cursa măcar în timpii maximi prevăzuţi pentru fiecare etapă”, a spus Alin Bonţa, „căpitanul” echipei devene. Competiţia se va derula în jurul Lacului Balaton şi va începe mâine, cu etapa Siófok - Fonyód care are 46,8 kilometri. Vineri este programată etapa Fonyód Szigliget de 52,9 kilometri, sâmbătă cursa se va derula pe traseul Badacsony Balatonfüred de 43,1 kilometri, iar supermaratonul se va încheia, duminică pe traseul Balatonfüred – Siófok, de 51,7 kilometri. Limita maximă de timp pentru parcurgerea etapelor zilnice este între cinci ore şi 45 de minute în etapa a III-a (cea mai scurtă) şi şapte ore în etapa a doua (cea mai lungă).
SPORT 5
Ziarul Vãii Jiului joi, 15 martie 2012
Jucători cu nume la Liga Kapital TV Săptămâna viitoare va începe returul Ligii Kapital TV la fotbal cu nume noi la fiecare dintre combatante. Nu este exclus ca printre apariţiile surpriză să se afle şi Gabriel Apetri, fostul jucător al Jiului. Cea mai disputată ligă din judeţ, Liga Kapital TV va porni, din nou, la drum cu meciuri palpitante şi dueluri pe măsura jucătorilor şi a echipelor participante. Adi Boloş, organizatorul acestei competiţii, ne asigură că întrecerea va fi mai plină de fair-play faţă de anul trecut. „Nu s-a retras nicio echipă, din contră fiecare dintre combatante s-a întărit cu gândul la câştigarea competiţiei. În ceea ce priveşte sistemul competiţional mai sunt de disputat şase etape din sezonul regulat, iar mai apoi primele 12 echipe vor fi împărţite în două grupe de câte şase echipe, urmând ca fiecare să joace cu fiecare. Vor fi câte cinci
meciuri de echipă, în fiecare grupă, după care primele patru formaţii din fiecare grupă vor disputa sferturile de finală, urmând ca echipele câştigătoare să joace semifinalele şi finala competiţie. Câştigătoarea competiţiei va participa la faza zonală a turneului final naţional”, a declarat Adi Boloş. Anul trecut competiţia a fost una viu disputată, spiritele mai încinse decât de obicei, ducând şi la unele sancţiuni. „Anul acesta sperăm ca această competiţie să se desfăşoare fără incidente nesportive şi să atragem atenţia mai multor jucători, parteneri şi spectatori. Dacă va participa şi Gabriel Apetri, fostul jucător al Jiului, nivelul va fi unul mai ridicat. Îi asigur pe cei care vor participa că întrecerea va fi
Meciurile etapei 12 20 mar. 2012, 18:00 20 mar. 2012, 18:00 20 mar. 2012, 19:00 20 mar, 2012, 19:00 22 mar. 2012, 18:00 22 mar. 2012, 18:00 22 mar. 2012, 19:00
ACVILA- PARÂNGUL PETROŞAN VALAHIA LUPENI - TOTAL SPORT VULCAN LASCĂR SERVICE - CARTIERUL STADION ALBNEGRUMANIA - CFR PETROŞOANI SERINGA PETRILA - TINERETUL PETRILA FORTIS - SPORTUL AEROPORT SURPRIZA ETAPEI - SENSATION TEAM
mai echilibrată decât în toamna anului trecut”, a mai spus Adi Boloş. Bucurându-se de mare succes, Liga Kapital TV va avea un „frăţior”. Astfel, Adi Boloş ne-a mărturisit că din luna aprilie va pune bazele Ligii a II-a, unde s-au şi înscris patru echipe, dornice de afirmare. „Vrem să înfiinţăm şi Liga a II-a pentru că mai sunt multe echipe în Vale care vor să participe în competiţie, iar acesta ar fi o şansă bună pentru ele. Aşa că echipele doritoare ne pot contacta pe mailul adibolos1982@yahoo.com sau la terenul sintetic din Parcul Central, în fiecare zi de marţi şi joi, între orele 18:00 şi 20:00”, a spus organizatorul. Pagini realizate de Loredana JUGLEA
Meciurile etapei 13 27 mar. 2012, 18:00 27 mar. 2012, 18:00 27 mar. 2012, 19:00 27 mar. 2012, 19:00 29 mar. 2012, 18:00 29 mar. 2012, 18:00 29 mar. 2012, 19:00
PARÂNGUL PETROŞANI - LASCĂR SERVICE CFR PETROŞANI - ACVILA SENSATION TEAM - ALBNEGRUMANIA TINERETUL PETRILA - SURPRIZA ETAPEI TOTAL SPORT VULCAN - FORTIS RIPENSIA PETRILA - CĂSUŢA ALBASTRĂ CARTIERUL STADION - VALAHIA LUPENI
Meciurile etapei 14 03 apr. 2012, 18:00 03 apr. 2012, 18:00 03 apr. 2012, 19:00 03 apr. 2012, 19:00 05 apr. 2012, 18:00 05 apr. 2012, 18:00 05 apr. 2012, 19:00
VALAHIA LUPENI - PARÂNGUL PETROŞANI ACVILA - LASCĂR SERVICE FORTIS - CARTIERUL STADION CFR PETROŞANI - SENSATION TEAM CĂSUŢA ALBASTRĂ - SPORTUL AEROPORT SERINGA PETRILA - RIPENSIA PETRILA ALBNEGRUMANIA - TINERETUL PETRILA
Jucătorii de la Dinamo vin cu două zile înainte de meci Situaţia de la echipa Mureşul Deva începe să prindă contur şi în realitate, după ce Dinamo le-a întins devenilor colacul de salvare. „În afara acestor două chestiuni birocratice bifate, discuţiile au fost destul de evazive. Nu se ştie clar cine şi pe ce funcţie va fi în noua organigramă şi ce obligaţii financiare vor avea acţionarii. Discuţiile s-au concentrat pe căutarea de jucători liberi de contract, pentru că la ora actuală în lot sunt cinci fotbalişti, iar vineri este ultima zi de legitimări”, a spus unul dintre cei 12 noi membri ai Consiliului de Administraţie. „Eu am fost răcit şi nu am putut participa, dar am ţinut legătura cu cei de la şedinţă prin telefon. Se pare că lucrurile se mişcă şi sunt pe drumul bun. Aştept să vedem ce jucători se vor găsi şi ce obiectiv se va impune, iar dacă se vrea performanţă şi continuitate, sunt gata să semnez contractul”, a spus Romulus Gabor, tehnician propus pentru a prelua funcţia de antrenor. Se pare că autorităţile locale au achitat o parte din datoriile vechi la ambulanţă şi la utilităţi şi au efectuat mici reparaţii la Stadionul „Cetate”. Primii jucători de la Dinamo sunt aşteptaţi la Deva cu două înainte de primul meci oficial, programat sâmbătă.
www.zvj.ro
CMYK
6 ACTUALITATE
Ziarul Vãii Jiului
joi, 15 martie 2012
Razii
La hoţii de icoane În cursul zilei de ieri, poliţişti din cadrul I.P.J. Hunedoara, sub coordonarea ofiţerilor specialişti din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale şi a procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, cu sprijinul D.G.I.P.I., au desfăşurat 13 percheziţii domiciliare în locaţii de pe raza judeţelor Sibiu, Braşov, Bacău, Timiş şi Alba, în scopul documentării activităţii infracţionale a unor suspecţi care, în perioada august septembrie 2011, au sustras şi traficat 112 icoane pe lemn şi sticlă din 8 biserici de lemn situate pe raza judeţelor Hunedoara, Vâlcea şi Mureş. Percheziţiile au vizat locuinţele unor suspecţi de furt calificat, complicitate la furt calificat şi tăinuire, dar şi pe cele ale unor
www.zvj.ro
colecţionari de artă. Acţiunea este o continuate a activităţilor investigative care au condus, în luna noiembrie 2011, la arestarea preventivă a doi suspecţi din comuna sibiană Brateiu, care sunt în prezent judecaţi de Tribunalul Hunedoara pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. Prejudiciul total cauzat prin activitatea infracţională a suspecţilor se ridică la 1.300.000 lei (o parte dintre icoane sunt susceptibil a face parte din patrimoniul
cultural naţional), din care s-a reuşit recuperarea a aproximativ 50 la sută. La acţiune au participat peste 90 de poliţişti din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de Investigaţii Criminale, al I.P.J. Hunedoara şi al inspectoratelor judeţene de poliţie pe raza cărora au loc percheziţiile, precum şi luptători ai structurilor de intervenţie rapidă. În urma percheziţiilor, au fost ridicate din locaţiile vizate mai multe mijloace materiale de probă, precum şi 28 de icoane susceptibil a fi sustrase din cele 8 biserici din lemn din judeţele Hunedoara, Vâlcea şi Mureş, sparte în cursul anului trecut. De asemenea, au fost reţinuţi pentru 24 de ore doi suspecţi în vârstă de 33 şi respectiv 39 de ani, din localitatea Răşinari, judeţul Sibiu. Cei doi vor fi prezentaţi în cursul zilei de astăzi instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă pentru comiterea infracţiunii de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. Mihaela PETROŞAN
CMYK
ACTUALITATE 7
Ziarul Vãii Jiului joi, 15 martie 2012
Un lupenean onest întreabă:
„Păi, oamenii de la Universal Edil nu sunt plătiţi, gunoaiele nu sunt strânse, atunci unde merg banii?” Avem deja câteva articole la activ în care demonstrăm cu imagini că Lupeniul a ajuns municipiul nimănui. Este pur şi simplu o epavă, iar imaginea lui se apropie dureros de mult cu cea a Aninoasei. Nu este vina lupenenilor. Este vina administraţiei locale care face prea puţin pentru ei. Se invocă în permanenţă lipsa banilor, dar vorba doar de lipsă de interes. La doi paşi de Primăria Lupeni, pe strada Avram Iancu, s-a filmat ieri starea în care se află o stradă din zona A oraşului. Cât plătesc lupenenii impozit pentru un aşa tratament, dar şi cât plătesc taxa de gunoi, vă spunem în cele ce urmează. Pentru această zonă cu case din zona centrală a oraşului un proprietar plăteşte aproximativ 200 de lei în fiecare an. Plus câte 3,9 lei pe lună, de persoană, taxă de salubrizare. Pentru a vedea ce primeşte în schimbul
În judeţul Hunedoara, A ÎNCEPUT „LUNA PĂDURII” Începând de astăzi şi până la jumătatea lui aprilie este marcată Luna Plantării Arborilor, un eveniment complex, girat de către Direcţia Silvică Hunedoara. acestor bani, nu trebuie decât să urmăriţi clipul filmat de un proprietar de pe această stradă care l-a trimis la noi la redacţie. Nu vrea să-şi dea numele, dar spune că s-a săturat de mizerie. Iar la pachet cu gunoaiele de pe stradă mai sunt şi câţiva câini. „Nu înţeleg de ce numai la noi nu se poate face. În alte oraşe da, la noi nu. Nu înţeleg unde se duc banii de pe taxa de gunoi. Am un prieten, stă în colonie, lucrează la Universal Edil, spune că nu-şi ia banii cu lunile. Păi, oamenii de la Universal Edil nu sunt plătiţi, gunoaiele nu sunt strânse, atunci unde merg banii aceştia?”, se ntreabă e lupeneanul. Alina PIPAN
Scopul acţiunilor preconizate este acela de a conştientiza şi promova importanţa menţinerii echilibrului natural. În această perioadă, Direcţia Silvică Hunedoara vizează următoarele acţiuni directe: plantarea de arbori în spaţiile verzi aparţinând unor şcoli şi instituţii din judeţ, precum şi în şantierele de împăduriri de pe raza judeţului, acţiune întreprinsă împreună cu Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara; organizarea unor acţiuni practice, de împădurire şi de popularizare a rolului şi importanţei pădurii cu unităţile de învăţământ cu care Direcţia Silvică Hunedoara are încheiate contracte de parteneriat; organizarea de concursuri de fotografii şi diverse lucrări prezentate de elevii hunedoreni. Mihaela PETROŞAN
Incredibil, dar adevărat!
Primarul Cornel Resmeriţă ţine evidenţa zăpezii şi acum Primarul Cornel Resmeriţă are control şi autoritate. Râul, ramul, neaua le cunoaşte ca pe căuşul palmei. Ca să nu-i scape din ochi evidenţa troienelor de zăpadă debarasate de pe strada principală le-a depozitat vizavi de primărie. Lângă gară, în tufe. Primarul o fi sperând că se încălzeşte şi, la un moment dat, o să se topească acele maldăre de zăpadă murdară. Dar nu s-a întâmplat aşa. Şi acum, tot acolo sunt. Negre şi îngheţate, ca o imagine de coşmar din basmele cu Muma Pădurii. Aici a depozitat o parte din zăpadă, iar restul vizavi de blocul ANL care nu a fost dat în folosinţă nici acum. Şi acolo munţii de zăpadă mai sălăşluiesc, amintind de iarna grea, de trotuarele îngheţate şi de apartamentele reci, pe care nu a vrut să le încălzească astă iarnă, decât la presiunea prefectului. Bărbat de gheaţă primarul acesta... Alina PIPAN
www.zvj.ro
8 ACTUALITATE
Ziarul Vãii Jiului
joi, 15 martie 2012
Aşa cum am anunţat în urmă cu o lună,
În aceste zile la Peştera Bolii va începe declasificarea În ultimii ani, Peştera Bolii a devenit cea mai cunoscută peşteră din Valea Jiului şi din judeţ. Cineva spunea, pe bună dreptate, că peştera şi-a reintrat în drepturile fireşti, iar de câştigat are întreaga comunitate. Şi e adevărat, numai că trebuie spus că cel mai mare merit îl au cei de la Asociaţia Ecologică „Petro Aqua” Petroşani, care prin numeroase acţiuni de voluntariat au schimbat faţa peşterii, transformând-o dintr-o gaură neagră, urâtă, plină de aluviuni aduse de Pârâul Jupâneasa şi multe murdării lăsate de aşa-zişii turişti de-a lungul timpului, într-o peşteră strălucitoare, intrată deja în circuitul şi reflexul turiştilor veniţi prin Vale sau localnicilor. Noi am mai scris de câteva ori cine au fost cei care i-au ajutat pe cei de la „Petro Aqua” şi o vom face şi azi, pentru că aceşti oameni o merită din plin, dumnealor sprijinind ori de câte ori au avut ocazia „proiectul Peştera Bolii: fostul director general al CNH - Daniel Surulescu (primul care s-a implicat la acest proiect), primarul Petroşaniului - Tiberiu Iacob-Ridzi, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara Mircea Ioan Moloţ, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Costel Avram, actualul director general al CNH - Constantin Jujan, fostul prefect şi actualul Secretar General al Guvernului - Attila Dezsi, oamenii de afaceri Sorin Apostu şi Emil Părău. Declasificarea peşterii reprezintă un lucru fără de care activitatea celor care administrează peştera azi, membrii Asociaţiei „Petro Aqua” ar fi serios îngreunată, în ceea ce priveşte lucrările care trebuie executate în peşteră, în fiecare an, în vederea amenajărilor necesare unui turism civilizat şi modern.
Orice intervenţie în infrastructura peşterii, cum ar fi montarea cablurilor în sol, anumite amenajări care uşurează traseul turiştilor, montarea de podeţuri şi de instalaţii de iluminat etc. nu mai pot fi făcute până când nu există acest studiu de declasificare, care să dea verde pe viitor administratorilor peşterii. „La solicitările noastre, începe un proces de declasificare a peşterii care se va S.C. „DIACOSTAMPET” S.R.L. întinde pe o perioadă de mai multe luni, = SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ = până în vară. Concluziile şi referatul şti- Petrila, str. Republicii, Bloc 31, Ap. 6, Nr. Înr. Reg. Com. J20/1006/14.10.2009 inţific vor fi făcute undeva în cursul Judeţul Hunedoara Cod Unic Înreg. RO 26101963 lunii iulie. Începând de săptămâna aceasta, la peşteră vor veni o serie de cercetători ştiinţifici de la Societatea Română de Speologie-Carstologie Emil Racoviţă. Comunitatea locală trebuie să 1). Scop: Achiziţia de servicii de consultanta pentru realizarea unui proiect ştie că fiecare intervenţie din partea de investiţii prin Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii noastră, a celor care administrăm Economice” (POS CCE) 2007-2013; Axa Prioritară 1 - Un sistem inovativ şi peştera, care poate creşte vizibil confor- ecoeficient de producţie; Domeniul major de intervenţie DMI 1.1 - Investiţii tul turiştilor, nu mai poate fi făcută fără productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţa a întreprinderilor, în speaceastă declasificare. Dumnealor asta cial a IMM; Operaţiunea a) Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea secvor face, vor veni la peşteră, vor trage torului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile; A2 – Sprijin financiar toate concluziile şi vor analiza terenul, în valoare de până la 1.065.000 lei acordat pentru investiţii pentru întreparametri şi tot ce ţine de peşteră, după care vor înscrie tot într-un referat. După prinderile mici şi mijlocii. declasificarea peşterii noi vom putea să 2). Firma Contractantă: S.C. DIACOSTAMPET S.R.L., tel/fax: 0354 100 678. efectuăm toate lucrările de care este nevoie, privind îmbunătăţirea condiţiilor 3). Procedura de atribuire: Selecţie de oferte conform normelor interne de achiziţii POS CCE. de vizitare a turiştilor”, ne-a declarat 4). Forma contractului: Contract de servicii. Imre Szuhanek, preşedintele Asociaţiei 5). Categoria şi descrierea serviciilor: Servicii de consultanţă pentru afaceri Ecologice „Petro Aqua” Petroşani. Corneliu BRAN şi management şi servicii conexe. a. Servicii de elaborare Plan Afaceri – 1 lucrare, cod CPV 79314000-8. b. Servicii de consultanţă pentru managementul proiectului – cod CPV 79411000-8. 6). Durata contractului de servicii: Pentru elaborarea planului de afaceri: o lună, începând de la data semnării contractului, dar nu mai târziu data maximă de înscriere a proiectelor. Pentru consultanţa pentru managementul proiectului: 12 luni de la demararea implementării proiectului. 7). Nu se acceptă depunerea de oferte alternative. 8). Documentaţia de atribuire poate fi solicitată în scris la sediul firmei din Petrila, str. Republicii, Bloc 31, Ap. 6, jud. Hunedoara, sau la tel./fax. 0354.100.678. Documentaţia se distribuie gratuit. 9). Având în vedere că sesiunea de depunere proiecte s-a deschis pe 12 ianuarie 2012, termenul limită de primire a ofertelor este: 19 martie 2012, ora 10:00. 10). Adresa de primire a ofertelor: Petrila, str. Republicii, Bloc 31, Ap. 6, jud. Hunedoara. Ofertele pot fi trimise prin fax, poşta sau depuse în original la sediul beneficiarului. În cazul transmiterii prin fax, ofertele vor fi depuse şi în original sau transmise prin poştă în maxim 3 zile lucrătoare. 11). Limba de redactare a ofertei: limba română. 12). Deschiderea ofertelor va avea loc în data de: 19 martie 2012, ora 11:00. 13). Perioada de valabilitate a ofertelor: 60 de zile de la data de depunere a ofertelor. 14). Criteriul de atribuire: preţul cel mai scăzut.
ANUNT DE INTENŢIE
Reprezentant legal: Otilia Nelepcu Data: 08.03.2012
www.zvj.ro
ACTUALITATE 9
Ziarul Vãii Jiului joi, 15 martie 2012
Deşi ar trebui să ajungă la Vulcan, DEŞEURILE DIN PETRILA SUNT BASCULATE ŞI LA GROAPA DE GUNOI DIN LOCALITATE
După cum era de aşteptat,
Primarul UNPR al Devei va candida la CJ Mircia Muntean, primarul UNPR al municipiului reşedinţă de judeţ, a anunţat ieri public că îşi va depune candidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara. Mircia Muntean a făcut anunţul în cadrul unei conferinţe de presă organizată chiar în cetatea medievală ce străjuieşte Deva. Reamintim faptul că primarul Mircia Muntean a părăsit
Depistaţi prin satelit, CEI CARE PROVOACĂ INCENDII ARZÂND NECONTROLAT VEGETAŢIE USCATĂ Având în vedere evenimentele din ultima vreme, legate de arderi de vegetaţie necontrolate, provocate de unii gospodari ai satelor, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Garda Naţională de Mediu şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură au semnat un protocol de colaborare privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente. Conform declaraţiilor iniţiatorilor, scopul protocolului îl reprezintă „creşterea eficienţei acţiunilor de control privind respectarea de către fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea mir-
www.zvj.ro
PNL în urma unui conflict dur cu actualul preşedinte al liberalilor hunedoreni, Mircea Ioan Moloţ. În fapt, intrarea în cursa pentru preşedinţia CJ reprezintă o înfruntare directă între Mircia Muntean şi actualul preşedinte al CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, mai tânărul primar, în vârstă de 48 de ani, dorind să câştige în faţa sexagenarului şef al judeţului, în vârstă de 62 de ani. Mihaela PETROŞAN iştilor şi a resturilor vegetale pe teren arabil şi la arderea pajiştilor, protejarea mediului împotriva poluării şi prevenirea incendiilor”. Mai mult, pentru identificarea corectă a locaţiei unde a avut loc arderea vegetaţiei uscate de pe mirişti sau păşuni APIA utilizează o aplicaţie care generează informaţii colectate prin satelit. Prin intermediul acestei tehnici de ultimă generaţie poate fi identificat cu uşurinţă şi proprietarul terenului pe care s-a produs arderea. Trebuie amintit faptul că, în judeţul Hunedoara, doar de la începutul acestei luni angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Hunedoara au intervenit pentru stingerea a 154 de incendii de vegetaţie uscată. Pentru niciuna din aceste arderi nu s-a solicitat permisul de lucru cu focul şi nici nu s-a asigurat supravegherea, conform legislaţiei în vigoare. Cei care intenţionează să pornească astfel de focuri de curăţare trebuie să ştie că arderea resturilor vegetale, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, se sancţionează contravenţional cu amenzi cuprinse între 1000 şi 2500 de lei. (M.P.)
Groapa de la Petrila este oficial închisă. Tot oficial, administraţia petrileană aruncă gunoiul menajer la groapa de la Vulcan, care va mai funcţiona până în 2016. Toate aceste chestiuni oficiale se încalcă de fapt, de voie, de nevoie. Preţul depozitării deşeurilor a crescut pentru Petrila. Aşadar, se merge pe înţelegere. Din cinci rabe cu deşeuri, două merg la Vulcan, trei basculează la groapa din Petrila. Cât o fi ea de închisă, accesul este liber, şi nu stă nimeni toată ziua să supravegheze zona. Doar că unii, cum am fi noi, stau din când în când şi mai văd cum rabele cu gunoi urcă la groapă. În definitiv, este mai ieftin pentru petrileni, dar mai nesănătos. Gheorghe Ile, primarul Vulcanului, s-a enervat teribil când a aflat că pesediştii petrileni şi-au pus ambiţia şi au respins proiectul de realizare a deponeului ecologic. Atunci a interzis administraţiei petrilene să mai depoziteze gunoiul la groapa din Vulcan. Această decizie nu a rămas în picioare. Gheorghe Bobar, actualul lider al PSD Petrila, spune că, de fapt, grupul pesediştilor petrileni a scăpat oraşul de o altă groapă de gunoi, de boli şi mizerie. De fapt, susţine că a făcut un bine Petrilei. „Am luat această poziţie atunci pentru a scăpa Petrila de o altă groapă de gunoi, de boli şi de mizerie. Ce vroiau ei să facă acolo nu era un deponeu. La felul în care lucrează românii noştri nu ieşea deponeu. Nu aţi văzut pe la Arad cum funcţionează deponeul acela? Era un proiect austriac, dar treaba tot de români era făcută. Petrila nu mai are nevoie de o altă groapă de gunoi”, a explicat Gheorghe Bobar. În schimb, Petrila are în momentul de faţă o groapă de gunoi supraplină, care arde, fumegă şi îi îmbolnăveşte pe petrileni. Primăria nu va avea niciodată bani pentru închiderea gropii de gunoi, după toate normele. Iar proiectul iniţiat de firma austriacă, pe lângă deschiderea deponeului, cuprindea, şi închiderea actualei gropi de gunoi. Cum proiectul s-a anulat, groapa de gunoi din Petrila rămâne deschisă şi activă. Şi gunoiul mai scump. Alina PIPAN
10 DIVERSE
Ziarul Vãii Jiului
joi, 15 martie 2012
Spectacolul (şahist) trebuie să continue (Cum am pierdut cea mai frumoasă partidă a semifinalelor)
Ştiam că Andrei nu este pregătit pentru semifinală. După ce în iunie, la Petroşani, a scăpat printre degete cupa ˝Cristina Foişor˝, a cam neglijat pregătirea la şah. Este drept că a terminat clasa a V-a cu media 10 şi că s-a implicat în foarte multe activităţi şi concursuri şcolare, dar se mai putea găsi timp şi pentru sportul minţii. Colac peste pupăză - zic eu - a mai descoperit prin casă şi o chitară primită cadou acum câţiva ani şi, cu ajutorul lecţiilor de pe internet, a reuşit progrese la care nu mă aşteptam într-un timp atât de scurt. Aici, însă, trebuie să vă mărturisesc: gândul că pasiunea pentru şah ar putea fi înlocuită de cea pentru chitară nu m-a lăsat să dorm (în cel mai literar sens al cuvântului) vreo 3 săptămâni. Şi, ca să înţelegeţi şi mai bine ˝drama˝ unui părinte înaintea semifinalelor, vă mai spun şi că mi-a fost aproape imposibil să-l conving să mai participe la antrenamente după ce antrenorul, cu o lipsă de tact pedagogic inimaginabilă, l-a catalog drept ˝catastrofă˝ după o gafă făcută într-o partidă de pregătire. Iată, deci, circumstanţele care duceau la o concluzie fără echivoc: Andrei nu era pregătit pentru semifinală! Dar cum să lipseşti de la un regal şahist de aşa anvergură? Dacă ai o cât de mică legătură cu şahul, nu se ratează aşa ceva! Andrei a fost de acord cu mine. Nu concepea să lipsească, chiar dacă şansele de calificare erau foarte mici. Concursul a început cu o mare surpriză: a învins, cu negrul, un concurent care avea CIV-ul cu 200 de puncte mai mare. După care, s-a deconectat de la tensiunea concursului. A pierdut partide din care putea scoate cel puţin
remiză, a făcut o remiză cu 2 pioni avantaj, iar alta cu nebun şi pion avantaj, etc. Acestea, în condiţiile în care folosea doar 20-30 de minute pentru 40-50 de mutări. Cum să te califici în aceste condiţii? Şahul nu este un sport pe care să îl păcăleşti în acest fel! Paradoxal, cel mai consistent câştig pentru Andrei la aceste semifinale a venit dintr-o înfrângere. După ultima partidă, când a ieşit din sală şi mi-a spus că a pierdut în 14 mutări, am crezut că râde de mine! - Cum să iei mat în 14 mutări? Eşti complet neserios! Nici campionul naţional nu te bătea în doar 14 mutări! Dacă nu te interesează turneul acesta trebuia să-mi spui clar şi să nu mai pierdeam vremea pe aici. - Tati, zice el, nu te grăbi. Să vezi ce mat frumos mi-a dat! - Incredibil, zic, copilul ăsta nu îşi mai respectă tatăl, deloc! Dar, să punem partida pe tablă: 1.e4,e5 2.Cf3,Cc6 3.Nc4,Cf6 4.Cg5,Nc5 5.Cxf7,Nxf2+ 6.Rxf2,Cxe4+ 7.Re1,Dh4+ 8.g3,Cxg3 9.hxg3,Dxh1+ 10.Re2, Dg2+ 11.Re3,Cd4 12.c3, Dxg3+ 13. Re4, d5+ 14. Nxd5, Nf5#. (B12, runda 9, Şchiopu Andrei – Creţiu Tudor) Nu-mi permit să comentez eu partida. Las asta în seama specialiştilor. Vă spun doar că nu m-am putut abţine să nu o supun atenţiei oficialilor şi să o propun, cu sportivitate, mai gândeam şi că timpul petrecut la şah a fost cel care a ca pe o posibilă candidatură la titlul ˝Cea mai frumoasă contribuit, poate, cel mai mult la această schimbare. partidă a turneului˝. M-am grăbit, chiar, să o arăt şi altor - Mă bucur, i-am spus, că pleci de la concursul acesta cu prieteni, de la alte cluburi. sentimentul că nu e totul pierdut, că spectacolul (şahist) În timp ce împachetam, oarecum resemnaţi, dar mulţumiţi trebuie să continue. că am participat la această sărbătoare a şahului, l-am sur- De ce te miri? Nu-ţi mai aminteşti secretul succesului: să prins pe Andrei fredonând în barbă câştigi cu modestie şi să pierzi cu demnitate? Sau deviza: melodia celor de la Queen, ˝The show La Club 3D Stage sâmbătă, 17 martie, ai câştigat - continuă, ai pierdut – continuă? Totuşi, dacă must go on˝. Mă gândeam, cu satisvrei o melodie care să caracterizeze ceea ce simt acum, facţie, ce diferenţă este între el şi Andrei cel de acum câţiva ani care nu ştia aceasta aparţine tot celor de la Queen: Don’t stop me now! "Am muncit mult să ajung artist. Sunt mândru că am fost printre primii - Cunoşti melodia asta? să piardă. Între cel de atunci, care nu care au cântat Flamenco în România" - Glumeşti? Chiar am încercat câteva acorduri cu chitara! suporta să piardă nici la jocul ˝nu te Artistul a fost înconjurat de o familie iubitoare care este acum responsabilă penMăi, să fie! Deci e bună şi chitara asta la ceva! Inutil să vă supăra frate˝ fără să-l pornească tru numele său de scenă. De ce ? Pentru că de la "bebe", "bebiţă", "pepe", spun că ne-am anunţat, deja, participarea la următorul lacrimile şi cel de acum, gata să re"pepiţă" nu e decât un pas până la Pepe. cunoască frumuseţea unei victorii chiar turneu de şah. În copilărie, cea mai mare dorinţă a lui Pepe a fost să devină cunoscut şi să cânte Dorel ŞCHIOPU, C.S. Vulcan dacă el a fost cel care a pierdut. Mă muzică latino. Povestea lui a început cu "Latin Expres", atunci ceilalţi doi membri ai trupei, Alex şi Mitică au început cu căutarea unui vocal pentru trupă şi l-au găsit pe Pepe. Sâmbătă, 17 martie, După ce s-a lansat cu "Latin Expres", în aprilie 2001 el şi-a început cariera solo, părăsind grupul care l-a făcut celebru, Latin Expres. Pe numele lui adevărat Ionuţ Pascu, Pepe a făcut cinci ani de canto clasic şi şi-a făcut debutul în '96 la Ploieşti, la un festival de muzică uşoară, unde a obţinut premiul trei. Cu Latin Expres a debutat la Mangalia. A urmat un videoclip şi după aceea albumul "Pasiune", pe care l-a lansat în decembrie '99. Îi plac Gipsy Kings, însă spune că atunci când Membrii Asociaţiei schi turism montan PRO-PARÂNG au deosebita merge în club ascultă orice fel de muzică, de la house la manele. Acasă şi în plăcere de a vă invita să fiţi alături de ei la ceea de a IX-a ediţie a maşină, în schimb, ascultă numai muzică spaniolă. Studii: - curs de canto-clasic sub îndrumarea profesorului, criticului muzical şi concursului Serbările Zăpezii, organizată în masivul Parâng. compozitorului Camelia Dăscălescu, unul dintre cei mai apreciaţi oameni ai Manifestarea se va desfăşura pe pârtia Slima sâmbătă, 17 martie 2012. muzicii româneşti. Specializare: compozitor, textier şi interpret. Cariera muzicală: 1999-2000 solist vocal "Latin Express", Iulie 1999 Locul I, Cele mai bune rezultate vor fi evidenţiate în cadrul unei festivităţi de Festivalul de Muzică Uşoară Amara; August 1999 Locul II, Festivalul de Muzică premiere ce va încheia manifestarea. Uşoară Mamaia (cel mai important festival de muzică uşoară românească); 2000până în prezent evoluează individual sub numele Pepe, fiind înconjurat de un Vă aşteptăm cu drag! band format numai din profesionişti; august 2003 Locul IV, Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia - secţiunea Creaţie. Experienţă: - a fost primul alături de Latin Express care a introdus muzica latină în România, fiind unul dintre cei mai apreciaţi cântăreţi de muzică latină din România; a introdus pentru prima dată în România stilul Flamenco; Are şase video-clipuri realizate: Latin Express - "Nu te mai doresc", Latin Express - "Cred că m-am îndrăgostit", Latin Express - "Rumba florilor", Pepe - "Ultimul sărut"; Pepe - "Îmi Place", Pepe - "Cine, cine?". Colaborează cu Casa de Discuri "Media Services", cu care a scos patru albume muzicale: "Pasiune" - (împreună cu Latin Express), "Pepe", "Îmi place", "Cine te iubeşte?". În prezent este artist al casei de Discuri Roton împreună cu care a lansat albumul "Inima nebună". Pepe vă aşteaptă sâmbătă, 17.03.2012, ora 22, la Club 3D Stage - Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 demisol - Casa de Cultură “Ion Dulămiţă”. Descoperă o băutură la preţ promoţional în fiecare seară la Club 3D Parteneri: Primăria Municipiului Petroşani, Jandarmeria Montană, Stage. Crucea Roşie - Subfiliala Petroşani. Rezervări la: Tel: 0733782433 (073DSTAGE3) - facebook.com/3DStageClub Parteneri media: KTV, Ziarul Văii Jiului. www.3dstage.ro - Email: club_3dstage@yahoo.com
MEGA SHOW LATINO CU PEPE
PRO-PARÂNG vă invită la concursul Serbările Zăpezii
www.zvj.ro
PUBLICITATE 11
Ziarul Vãii Jiului joi, 15 martie 2012
IMOBILIARE Vând casă cu 5 încăperi, gaz, apă, curent, grădină şi curte, în Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000 de euro. Relaţii la telefon 0768.020106 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani. Telefon 0725.219019 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită. Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg. Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila. Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str. Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil. Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi. Preţ mic. Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil. Telefon 0725.219019
AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f. 2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată. Preţ 7.000 euro negociabil. Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel. 0730.004032 Vând Dacia Nova, benzină+gpl (în garanţie), an fab. 1997, kilometri 62.000 reali. Maşina merge şi arată foarte bine. Preţ 3.400 lei, negociabil. Relaţii la telefon 0765.591522
www.zvj.ro
ANGAJĂRI
DECESE
Vodafone angajează consultant de vânzări în Petroşani. CV-urile de depun la adresa de e-mail angajari@bayern.ro Informaţii la telefon 0722.200004
Cu durere în suflet soţia Viorica, fiul Petrică, nora Daniela şi copiii şi fiul Ionel şi nora Lenica anunţă trecerea la cele veşnice a celui care a fost MARC PETRU (73 ani) un bun soţ, tată şi bunic. Înmormântarea va avea loc vineri, 16 martie 2012, ora 13, de la domiciliul din Băniţa. Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică!
Angajez urgent inginer constructor cu experienţă pentru Belgia. Telefon 0745.907357
Ne alăturăm suferinţei finilor noştri Petrică şi Daniela în aceste clipe grele când se desparte de dragul lor tată MARC PETRU şi transmitem condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Naşii Angela şi Neluţu Miclăuş
ÎNCHIRIERI Închiriez cabană în Parâng. Preţuri fără concurenţă, distracţie garantată! Informaţii la telefon 0722.497418 Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.
HOROSCOP
Cu gând de mângâiere, compasiune şi sincere condoleanţe suntem alături de familia Petrică Marc în aceste clipe de grea durere şi încercare pricinuite de plecarea spre cele veşnice a lui MARC PETRU Dumnezeu să-l aibă în paza sa şi să-l odihnească! Dr. Faltinski, asistent Filimon şi asistent Mironică Un om minunat, un suflet blând a trecut la cele veşnice BUFTEA CLARISA Bunul Dumnezeu s-o odihnească! Adriana Bociat şi familia
Berbec (21 Mar - 20 Apr) În ciuda energiei tale, mereu apare cineva care-ţi taie tot elanul şi îţi pierzi curajul de a mai încerca ceva. Eşti influenţat de zvonuri negative din anturaj şi, din cauza celor auzite, nu mai ai chef de nimic.
Taur (21 Apr - 21 Mai) Eşti îndrăgostit lulea şi îţi exprimi sentimentele într-o formă romantică şi convingătoare, pentru că ar fi un moment ideal să cucereşti pe cel care ţi-a furat inima.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Legătura ta cu lumea este foarte plăcută, pentru că ai ocazia de a discuta cu oameni veseli care au un efect mobilizator asupra ta.
Rac (22 Iun - 22 Iul) Ai o atitudine uşor ostilă faţă de colaboratori, care aproape că vor evita să discute cu tine de vreme ce spui nu la orice propunere.
Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu prea ai încredere în informaţiile pe care ţi le transmite o persoană pe care nu o cunoşti foarte bine şi nu ştii dacă să urmezi instrucţiunile care vin de la acesta sau să cauţi o confirmare dintr-o altă sursă.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Când ai pe cineva puternic alături, eşti mult mai sigur pe tine, pentru că te poţi baza în totalitate pe susţinerea sa.
Informaţii la telefon 0761.282342
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
SERVICII Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre. Absolvenţii clasei a XII-a C a Liceului Industrial Petrila, profil electrotehnic, promoţia 1982 sunt invitaţi să ia legătura, până în 30 martie 2012, cu Csabi - 0723.327761 sau Benone - 0724.373295 în vederea organizării întâlnirii de 30 de ani.
SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:
- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir
- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf
Asigurăm transportul franco-magazin. Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320 Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc. Relaţii la telefon 0765.459316
Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” Vi n e r i , 1 6 . 0 3 . 2 0 1 2
Intervine legea în treburile tale, dar într-un sens pozitiv, de parcă ar pune în ordine o stare de lucruri oarecum dezechilibrată.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Aruncă o privire înapoi în timp pentru că ai cunoscut cândva o persoană care ar putea juca acum un rol important.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Noroc că eşti într-o pasă bună şi nu te cramponezi de orice detaliu care, pe altul, l-ar scoate din sărite. Tu nu pui la suflet nici contradicţiile, nici răutăţile, nici disputele aprinse pe seama unui subiect delicat, ci reuşeşti să vezi din toate partea bună a lucrurilor.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Ai aşteptat foarte mult acest moment, încât aproape că nici nu mai sperai să apară, dar răbdarea ta este recompensată cu o veste de milioane!
Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Cineva se bagă în afacerile tale şi are o influenţă nefastă asupra psihicului tău. Vine doar cu zvonuri triste, cu poveşti pesimiste şi, din cauza lui, îţi pierzi încrederea în visul tău cel mai mare.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Ora 12:00 – Spectacolul „Audiţie cu public” Sâmbătă, 17.03.2012
Ora 18:00 – Spectacolul „D’ale Carnavalului”
Numai tu poţi rezolva problema complicată în care ceilalţi sunt împotmoliţi, pentru că vii cu soluţii curajoase ce vor debloca situaţia.
CMYK
12 ACTUALITATE
Ziarul Vãii Jiului
joi, 15 martie 2012
Se mai destramă şi
Domeniul Pieţei Centrale Petroşani O singură privire la scările din Piaţa Centrală Petroşani şi ne dăm seama că unele lucruri nu merg chiar ca pe roate. Adică, pe lângă investiţiile de pe acest domeniu administrat de Ioan Pristavu, mai sunt şi lucruri care se şi alterează. Scările care urcă dinspre pod spre chioşcurile cu pâine din piaţă sunt praf. Probabil timpul este de vină, dar şi lipsa investiţiilor. Acel pasaj a început să se deterioreze vizibil acum câţiva ani, când, de pe peretele scărilor au început să se desprindă bucăţi de piatră. Atunci, Ioan Pristavu, a spus că are în vedere acele scări. Până acum i-au scăpat din vedere. Odată şi odată trebuie renovate pentru că, în scurt timp, vor deveni inaccesibile, cu toate că sunt folosite zi de zi de mulţi clienţi ai pieţei. Ba, unii puştani, ca să se distreze, se urcă cu picioarele pe balustrada de piatră, parţial dărâmată, şi se lasă să alunece încet la vale. Alina PIPAN
Cumpăr lemn. Relaţii la telefon 0751.199109.
SC ZIARUL VĂII JIULUI SRL pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii publicitare pe paginile de internet zvj.ro, oferte-az.ro, calendareinscriptionate.ro, kapitalfm.ro şi kapitaltv.ro Pentru detalii transmiteţi o cerere de ofertă la office@zvj.ro sau direct@kapitaltv.ro
Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro
office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582
INFORMARE Această informare este efectuată de: S.C. P.E.E.T. Electrocentrale Paroşeni S.A., str. Paroşeni nr. 20, Vulcan, cod 336250, jud. Hunedoara – România, tel.: 0040-254-570790 / fax: 0040–254570481 / office@separoseni.ro ce intenţionează să solicite de la Administraţia Naţională „Apele Române” Administraţia Bazinală de Apă Jiu – Craiova aviz de gospodărire a apelor pentru realizarea lucrărilor Proiect de închidere a depozitului de zgură şi cenuşă Valea Căprişoara la cota 676,0 m în compartimentul 1 şi 681,0 m în compartimentul 2 în vederea trecerii pe şlam dens, amplasat în extravilanul Municipiului Vulcan – zona Depozit Căprişoara. Această investiţie este nouă. Ca rezultat al procesului de producţie nu vor rezulta ape uzate. Apa este preluată de conducte colectoare şi evacuată în conducta de recirculare. Apele colectate de rigole sunt transportate în căminul de colectare a apei recirculate amplasat la baza depozitului, de unde sunt reintroduse în circuitul hidro al centralei. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menţionată. Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii şi recomandări se pot adresa solicitantului sau la adresa S.C. P.E.E.T. Electrocentrale Paroşeni S.A., str. Paroşeni nr. 20, Vulcan, cod 336250, jud. Hunedoara – România, tel.: 0040254-570 790 / fax: 0040–254-570 481 / office@separoseni.ro după data de 08.03.2012.
www.zvj.ro
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2
CMYK
şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 96 15 martie 2012 4 pagini ISSN 2068 - 3650
Alţii despre noi:
Viaţa şi poezia în cărbune „Marian Boboc este şi un pasionat scormonitor de arhive pentru a afla cât mai multe din presa vremilor trecute despre minele şi oraşele Văii Jiului. Din informaţiile culese de prin documentele de arhivă, el a încropit multe cărţi valoroase, fiind un redutabil cunoscător în ale istoriei locale”.
Poezia mediului citadin a apărut către sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul celui următor. Baudelaire, apoi Rimbaud i-au deschis drumul. În liceu ni se vorbea despre Emile Verhaeren şi ale sale celebre poezii din Oraşele tentaculare (1895), sintagmă devenită apoi loc comun în referinţele despre poezia urbanului. Am ştiut ulterior că nici Guillaume Apollinaire, cu lungul şi sinuosul poem Zone, nu era mai prejos. Dadaiştii, futuriştii şi suprarealiştii au mers mai departe, fiind irezistibil atraşi de noua civilizaţie industrială, de viteză, de spontaneitate şi de maşinism. Mai puţini au fost însă preocupaţi, în interiorul poeziei aşa-zis citadine, de mediile proletare. La noi ar fi de pomenit Bacovia, sau Blaga, cu o frumoasă poemă - Lucrătorul-, sau Tudor Arghezi. Nu vorbim de minorii grupaţi cândva în jurul publicaţiilor de stânga, gen Dumitru Teodor Neculuţă. Nu ne aventurăm nici în labirintul poeziei contemporane, unde oraşul este un topos polarizant al dramelor existenţiale liricizate, al solitudinii şi al
înstrăinărilor pe cont propriu. L-aş aminti doar pe Constantin Abăluţă, cu două cărţi recente: Iov în ascensor/ Iov în funicular şi Drumul furnicilor, ultima fiind o reeditare a unui volum apărut în urmă cu peste un deceniu. Păstrând proporţiile, l-aş cita în context şi pe petroşeneanul Marian Boboc, interesat constant de mediul muncitoresc, mai precis, de acela al minerilor şi de viaţa acestora într-un, să zic, micro topos devenit celebru prin cărţile lui Ion D. Sîrbu: colonia minerească. Pentru Marian Boboc prea puţine lucruri din viaţa minerilor în cărbune par să nu fie la îndemână. Cum altfel pentru un copil născut la Petroşani, botezat la Lonea, unde şi azi mai duduie subteranele unor mine, trăit apoi la Petroşani şi angajat de tânăr la altă mină, Livezeni, unde au lucrat tatăl şi fraţii săi. Marian Boboc este şi un pasionat scormonitor de arhive pentru a afla cât mai multe din presa vremilor trecute despre minele şi oraşele Văii Jiului. Din informaţiile culese de prin documentele de arhivă, el a încropit multe cărţi valoroase, fiind un redutabil cunoscător în ale istoriei locale. Iată o listă impresionantă: Come back Valea Jiului! - 1001 ştiri despre o Vale înfloritoare şi fascinantă (2006), Vulcanul din inima noastră - o incursiune prin antebelicul şi interbelicul Vulcanului (2007), Ultimul şut - Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946 (2008), 6 august 1929. Ziua de sânge de la Lupeni (vol. I, II, III, IV, primele trei în colaborare cu Mihai Barbu, 2006, 2007, 2009), Mina Petrila - 150 de ani. Oameni, fapte, întâmplări (2009), Ultimul şut (vol. II). I.M. Livezeni. 29 noiembrie 1980. File din dosarul unei explozii (2010), Prăvălia cu istorii de pe Jiul de Est şi Jiul de Vest, Pribegii turistice în Valea Jiului- Turismul de la belle époque la l´époque rouge (2011). În colaborare cu profesorul şi scriitorul Mihai Barbu, Marian Boboc a cercetat asiduu arhivele civile şi ale C.N.S.A.S., dând apoi la iveală cele mai cuprinzătoare cărţi despre faimoasa grevă a minerilor de la Lupeni, din 1-3 august 1977: Lupeni ´77 - Sfânta Varvara versus Tanti Varvara (2005) şi Strict secret. Lupeni 1977. Filajul continuă! (2007). Să mai adaug, dacă mai era necesar, că în primii ani de după 1990 Marian Boboc a fost redactor-şef al publicaţiei Abataj şi unul din principalii organizatori ai Festivalului de poezie Aici ne sunt visătorii. Mai târziu, acelaşi Marian Boboc a fost (tot) redactor şef al altor publicaţii, dintre care merită a fi citate Noroc bun şi Ortacul, ultima ajungând la o sută de numere. În calitate de lider al Cenaclului Boema, a izbutit să realizeze antologia Valea scrierii (2006), iar ca redactor la ziarul Matinal din Petroşani este coautor al Dicţionarului scriitorilor din Vale (1999). Ioan LASCU (Ramuri, nr. 3/ martie 2012) (continuare în pagina IV)
II
SPECIAL
joi, 15 martie 2012
După expoziţia personală „Între sacru şi profan”,
Cristian Sergiu Ianza e foarte aproape de un aşteptat… „69” Marţi, 6 martie, la Galeria de Ară CROMO, situată în clădirea Muzeului Ţării Haţegului, a avut loc vernisajul expoziţiei de ceramică şi cultură „Între sacru şi profan”. Cu aceasta, cunoscutul artist plastic petroşenean Cristian Sergiu Ianza a ajuns la cea de-a 68-a expoziţie personală, aflându-se doar la un pas de… un „69” artistic. În afara celor 68 de expoziţii personale, Cristian Ianza a mai fost prezent pe simezele a încă 150 de expoziţii colective. Iubitorii de artă plastică pot admira în expoziţia vernisată săptămâna trecută circa 50 de exponate, în mare parte lucrări de ceramică, bronzuri, sculptură mică. Galeria unde s-a desfăşurat evenimentul a fost deschisă recent, la finele anului trecut, cu sprijinul Primăriei Haţeg şi a filalei Deva a U.A.P. România. Este o galerie cochetă, cu mult şarm, cele două săli
fiind inspirat aranjate de Titus Blaj, curatorul galeriei. Dintre cei prezenţi la manifestare îi amintim pe Ioan Dabelea - viceprimarul Haţegului, Cristian
Partene - directorul casei de cultură, Titus Blaj, Simonel Bucur preşedintele Asociaţiei Iosif Tellmann din Lupeni şi pe renumitul artist plastic petroşenean, Sorin Oprea. Cine are drum prin Haţeg poate să-şi umple sufletul de frumos, vizitând această expoziţie a unui artist care nu mai are nevoie de nicio prezentare: Cristian Ianza. Iar cine nu are drum, ar fi recomandabil să-şi facă… Marian BOBOC
Între 16 martie - 1 aprilie, la Deva,
Motive româneşti în afişul polonez Afişele expuse poartă semnătura unor renumiţi graficieni polonezi precum Wiktor Sadowski, Mieczyław Wasilewski, Andrzej Pągowski, Wiesław Wałkuski şi prezintă filme în regia lui Liviu Ciulei, Mircea Veroiu, Dan Piţa, Nicolae Mărgineanu, Sergiu Nicolaescu, Cristian Mungiu. Spicuim dintre titlurile acestora: „Valurile Dunării”, „Tănase Scatiu”, „Pas în doi”, „Ciuleandra”, „Tudor” şi „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile”. Expoziţia va fi deschisă în perioada 16 martie - 1 aprilie 2012, iar intrarea Expoziţia reuneşte 17 afişe realizate pentru o serie de filme româneşti care au rulat pe marile ecrane din Polonia între anii 1956 - 2010. Colecţia de afişe este este gratuită. Mihaela PETROŞAN unică şi a fost strânsă prin grija Muzeului de Afiş din Wilanów.
Vineri, în Foaierul Teatrului de Artă din Deva, începând cu ora 19:00, are loc vernisajul expoziţiei de grafică poloneză „Motive româneşti în afişul polonez”.
SPECIAL III
joi, 15 martie 2012
Ecouri la Simpozionul Naţional Scriitori în colonia lui Ion D. Sîrbu
Întoarcerea acasă Manifestările cu valenţe evocatoare şi cognitive, desfăşurate, între altele, sub egida Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, nu ar fi fost posibile fără sprijinul material neprecupeţit al Asociaţiei Rosa multiflora şi al vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, d-l Costel Avram. Cum bine se ştie, Ion D. Sîrbu a trăit ultimii 25 de ani ai vieţii la Craiova. Vrând-nevrând, cea mai urbană dintre aşezările oltene a fost şi locul unde scriitorul originar din Petrila a creat cea mai mare parte din operă, locul unde a rămas pentru posteritate multa, consistenta lui literatură de sertar, care i-a adus o binemeritată faimă postumă. Exilat în Isarlâk, cum cu năduf a botezat locul „înstrăinării” sale, Candid (autonumit aşa în jurnal şi în romane) a plecat în veşnicie ducând în suflet nostalgia orăşelului natal, a coloniei, nu penitenciare, ca la Kafka, ci multietnice, din gura minei Petrila. Se întorcea din când în când acolo, ca să revadă modesta casă părintească, ultima dată, parcă prin 1988, nemaigăsind decât ruine. „Pelerinaj la ruinele unei vechi pasiuni” (dacă ar fi să-l evocăm aici pe Teodor Mazilu, şi el nu prea răsfăţat de soartă), iată în ce postură se afla Gary, căruia nu-i mai rămânea, în cel mai bun caz, decât s-o revadă pe Irina, sora lui, mutată într-un obscur cartier din nordul Petroşaniului. Însă Ion D. Sîrbu a rămas, prin scrierile sale, legat pentru vecie de colonia petrileană, paradis pierdut şi axis mundi
deopotrivă. Acest Ulyse neizbăvit în viaţă şi-a luat în postumitate revanşa asupra destinului. La finele anului trecut, în 16, 17 şi 18 decembrie 2011, un grup de iniţiativă al cărui vârf de lance a fost profesorul şi scriitorul Mihai Barbu, cândva un apropiat al lui Gary Sîrbu, s-a gândit la o altfel de reîntoarcere, invitând la Petrila o seamă de scriitori din Piteşti, Craiova, Petroşani, Lupeni şi Uricani, pentru a-l evoca pe ilustrul locuitor spiritual al oraşului şi pentru a lansa aici cărţi, o parte din ele legate de viaţa şi opera lui Ion D. Sîrbu, dar şi de Valea Jiului. Incursiunea literară s-a numit Scriitori în colonia lui Ion D. Sîrbu şi i-a avut drept protagonişti pe Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman, Ioan Lascu, Marian Boboc, Gheorghe Truţă, Ion Hirghiduş şi Mihai Barbu. Fiecare invitat a vorbit, l-a evocat sau omagiat pe neîntrecutul Gary, un adevărat spirit tutelar al locului. Dintre cărţile prezentate în faţa unui public tânăr şi dornic de cultură se cuvin amintite: Poetul trivalent şi Arte poetice româneşti (N. Oprea), Cititorul de roman (D. A. Doman), Un aisberg deasupra mării şi Satul de la capătul vremii (I. Lascu), Îngere, vii? (Gh. Truţă), Femeia lui Dumnezeu (I. Hirghiduş), volumul de versuri femeia din marile colonii ale cărbunelui alături de mai multe tomuri documentare despre Valea Jiului (M. Boboc), precum şi masiva monografie
Ioan Lascu, autorul acestui ecou, la simpozionul de la Petrila, ascultat foarte atent de Costel Avram Memoriile lui Ion D. Sîrbu. O reconstituire (M. Barbu). Proiectul a culminat cu refacerea unuia din traseele culturale ale lui Ion D. Sîrbu, prin vizite la casa memorială (reconstruită) şi la fostul Liceu de Băieţi din Petroşani. De altminteri, la astfel de destinaţii speciale îndeamnă şi frumosul documentar în sepia, generos ilustrat şi cu destule adnotări inedite - e vorba despre caietul intitulat Pe urmele scriitorului Ion D. Sîrbu în Valea Jiului. Proiectul Destinaţii speciale: Traseele culturalturistice ale scriitorului petrilean Ion D. Sîrbu, editat de Asociaţia „Fire de iarbă” din Petroşani. Manifestările cu valenţe evocatoare şi cognitive, desfăşurate, între altele, sub egida Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, nu ar fi fost posibile fără sprijinul material neprecupeţit al Asociaţiei Rosa multiflora şi al vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, d-l Costel Avram. Gazde bune au fost şi cei de la Clubul Copiilor şi Elevilor din Petrila, aşezământ care nu se află la prima ispravă culturală dedicată lui Ion D. Sîrbu. Această întoarcere acasă a lui Ulyse din Petrila s-a dorit cea dintâi dintr-un şir mai lung care, în 2012, va continua pe aceleaşi coordonate, intenţionând să aducă în alaiul său scriitori din toate zonele ţării. Aşa cum Gary Sîrbu scria despre duhul lui Blaga, care l-a vegheat toată viaţa, tot astfel şi bătrâna colonie (încă) multietnică din Petrila este vegheată pentru totdeauna de duhul lui Sîrbu. Ioan LASCU, Ramuri nr. 1/ Ianuarie 2011
IV SPECIAL
joi, 15 martie 2012
Datini, obiceiuri, superstiţii
Alimori Acum, la începutul mileniului trei, când ştiinţa a avansat atât de mult cu multele aparate sofisticate, omenirea s-a îndepărtat de la tradiţie, de la credinţă şi de la vechile obiceiuri. Este nevoie de o aducere aminte, cine am fost, cine suntem şi cine vom fi. Să nu ne fie ruşine că părinţii noştri au umblat în opinci, în haine de pânză, în cioareci, pentru că ei erau mai buni, mai drepţi şi mai sănătoşi decât suntem noi. Alimori este o datină străveche, care cu uşurinţă a străbătut timpul până în zilele noastre, ea se ţine la prinderea postului de Paşti. Este o datină aşteptată cu mult drag şi nerăbdare de tinerii din sat. Unele fete sau femei mai tinere, care au greşit cu ceva şi se ştiau cu musca pe căciulă, aşteptau Alimori cu un licăr de teamă în suflet. Dacă n-au terminat cu torsul cânepii şi al lânii sau au făcut o faptă rea, au greşit cu ceva şi un vânticel a dus zvonul în zare, sigur la Alimori va afla tot satul. Cei care strigau Alimori nu puteau fi opriţi sub nicio formă, cel vinovat nu ştia de la cine şi de unde vine strigătura. Atunci, în ajunul prinderii de post, se făceau grămezi mari de paie, lemne, sandale de gumă, opinci rupte (mai nou cauciucuri de maşini şi tuburi de spray pentru pocnit). Aceste grămezi se fac în vârful grădinii, satul fiind aşezat pe vale, focul să poată fi văzut de departe şi ecoul să facă strigătura bine auzită. Seara, se strâng fete şi băieţi şi dau foc grămezii. Vâlvătaia, cu fum albicios, se ridică spre întunecimea cerului. Flăcăii au şi câte o glaje de vin sau (urmare din pagina I) Odată cu prima ediţie a festivalului Aici ne sunt visătorii (1994) a debutat şi Marian Boboc în volum, de-a iubirea se numea întâia lui carte de poeme. Au urmat prima putere în pat (1996) şi timpuri grele femei uşoare (2002). O poezie nonconformistă, de un je-m´en-fischisme afişat, o poezie a jocului erotic boem în acea lume umilă, aproape sordidă, a oraşului muncitoresc pierdut în (stră)funduri de lume. Insolitele şi insolentele stări erotice colcăie, pulsează, freamătă mereu de conivenţă cu mediile în care trăiesc şi tânjesc micii, obscurii aventurieri ai alcovului. Iubirea din care se înfruptă amorezii lui Marian Boboc este languroasă, lascivă, ciupită de morbiditatea unor medii crepusculare. Căci cum altfel ar fi lumea coloniei miniere la sfârşit de ev proletar, când cărbunele însuşi, altădată un zeu al energiilor convenţionale, este pe cale de epuizare? Şi odată cu combustiile lui apune şi lumea care a trudit să-l scoată la suprafaţă, care s-a hrănit, fizic şi spiritual, din exploatarea lui, a murit, în parte, în exploziile lui. Dincolo de nonşalanţă mocneşte tristeţea unei omeniri anacronice, fără înconjur declasată, căzută într-un fund de timp şi de istorie, de unde nu se întrevede nici o ieşire sigură, ca dintr-o galerie cufundată definitiv în beznă. Spuneam că erotismul lui Marian Boboc a decurs din astfel de locuri triste şi de umori tulburi, contaminate de o boală fără leac: „între conducte ruginite multe/ ţi-am găsit trupul obosit/ am urlat cine stătea să asculte / sângele galben de
vinars, după ce iau câte o duşcă încep strigăturile. Unii strigă de drag şi dragoste, alţii să se răzbune pentru un anume fapt. Redau unele dintre strigături. - Alimori, alimori, poalele sus, izmenele jos, prindere de post, alimori, alimoriiiii! - Alimori, alimori, la Florica lui Ion să treacă apa prin-naintea uşii, să-şi spele fundul de cenuşă, că de când s-o măritat, fundul nu şi l-o spălat, alimori, alimoriii! - Alimori, alimori, Veta lui Noja se ţine cu Gheorghe a lu Savu. Să le facem un pat de nuiele, să se hodine bine pe ele, să le facem un pat de spini, să se hodine deplin, alimori, alimoriii! - Alimori, alimori, de la Dragomir a lui Saviştean din fereastră, până la Minorica în fereastră, pleacă un fir de mătasă, a lui să-i fie mireasă, alimori, alimoriii! - Alimori, alimori, la Savişteanu lui Bumbea îi aducem una de la Stânişoare, cu ulcica între picioare, alimori, alimoriii! - Alimori, alimori, lui Mihăiţă a lui Olimpia îi aducem una din Daia, cu nasul cât paradaia, alimori, alimoriii! - Alimori, alimori, Florica lui Gheorghe se ţâne cu Nicu Noja, ruşine lor, alimori, alimoriii! - Alimori, alimori, Ana lui Moga de rumenele îşi face rost, dar lâna nu şi-o tors, alimori, alimoriii! După ce lemnele au ars şi strigăturile s-au epuizat, tinerii îşi fac torţe din sandale de gumă şi pleacă strigând şi suind spre casa unuia dintre ei. Acolo încep petrecerea, cu mâncăruri de dulce, cu vin şi vinars, se cântă, mai mult din fluier, se joacă învârtite şi se veselesc până dimineaţa. Că apoi până la Paşti e vreme lungă. Saveta ITITESC
„Deşi pare că păstrează ceva din tonul nonşalant - nonşalanţă ce vrea, parcă, să contracareze cumva mizeria dinafară -, poezia lui Marian Boboc este acum mai nostalgică, o poezie a însingurării într-o biografie erotică ce se detensionează prin amintire” câmp ostenit// era într-o descompunere dulce/ păienjeni îndrăgostiţi se muşcau/ cuvintele refuzau să se culce/ doar trupurile noastre se căutau// era o toamnă atât de hepatică/ sângele nostru galben ţâşnea/ din aceeaşi pânză freatică/ din care şi ea se năştea// între conducte ruginite multe/ sângele meu rătăcit-a/ pentru voi femei-catapulte/ sângele meu se rupea se rupea.” Versurile acestea fac parte din placheta prima putere în pat şi pot fi oricând o emblemă a erotismului flegmatic şi coleric al lui Marian Boboc. De altminteri, el a fost antologat la sfârşitul recentului volum femeia din marile colonii ale cărbunelui (Editura Autograf MJM, 2010). Câteva poeme, considerate reprezentative, au fost alese să figureze în încheierea respectivei cărţi; ele fac parte din cele trei cărţi anterioare. Prima jumătate cuprinde versuri inedite la temă: femeile din coloniile miniere. Interferenţa dintre uman, erotic şi ambiental este acum mai pronunţată decât odinioară: „1. ai zile când stai pierdută/ lângă soba încinsă/ parcă ai fi ultima redută/ te somez: dă-te învinsă!/ 2. de mult pe uliţa ta nu mai miroase a dezmăţ/ pofteşte-mă aşadar la ospăţ/ undeva la marginea cetăţii/ să ciugulim firimiturile pâinii uscate a singurătăţii”. Poemul se intitulează Interioare
de colonii. Deşi pare că păstrează ceva din tonul nonşalant - nonşalanţă ce vrea, parcă, să contracareze cumva mizeria dinafară -, poezia lui Marian Boboc este acum mai nostalgică, o poezie a însingurării într-o biografie erotică ce se detensionează prin amintire tensiunea erotică poate deveni un joc parşiv al amintirii, al prefăcătoriei, retrăirea, reîntoarcerea în raiul scund al carnalităţii juvenile fiind cu neputinţă: „s-ar putea ca plânsul să nu se mai audă/ acolo la tine-n depărtări/ doar ecoul sânilor/ ştiu geamătul coapselor”; sau: „numai tu/ mai poţi face/ ceva/ cu inima/ cu trupul meu hăituit// tu mă biciuieşti doar/ cu aşteptarea nopţii/ […] numai tu m-ai putea învăţa/ ce este tristeţea de după/ marele sfârşit// tu ştergi cu carnea praful/ de pe toate cifrurile tristeţii// de unde de unde iubito/ atâta perversitate/ ori indecenţă”. Am citat din două poeme cu titluri tari, ca nişte avertismente ori ca nişte sentinţe: să te prefaci (doar) că-mi placi şi ştergi cu carnea mea praful. Femeia din marile colonii ale cărbunelui este acum fantoma unei istorii şi totodată umbra unei biografii intime. Volumul ultim apărut al lui Marian Boboc „plânge şi suspină” în memoria „tinerei domniţe”, pierdută în trecutul unui univers cenuşiu. Cu toate acestea dragostea, fie şi în ruine, nu va lăsa să se şteargă nici chipul ei şi nici dorul de ea.