Ziarul Vaii Jiului - nr. 913 - 22 martie 2012

CMYK

Plângerile împotriva primarului Resmeriţă zac la prăfuit în birourile Pagina 3 anchetatorilor Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

JOI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

22 martie 2012 Anul V Nr. 913 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:27 Apus: 18:40

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3754 lei 1$ = 3,3001 lei 1₤ = 5,2406 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

La Keops, tămbălău în cremenii zilei Pagina 2

Ing. Ilie Martin, desemnat de PP-DD să candideze la funcţia de primar:

“Cred că eu şi Marin Coltescu, candidatul USL, suntem cei mai bine plasaţi în preferinţele electoratului vulcănean” La Vulcan, în afară de zvonurile care se vehiculează, se aude foarte puţin despre posibilii candidaţi la funcţia de primar al municipiului. Această sărăcie de informaţii face ca, în oraş, cetăţenii să amintească numele unor persoane foarte bine cunoscute, dar şi ale unora despre care nimeni nu a auzit nimic până acum.

Ultimul bum în materie de pretendent al fotoliului de primar al Vulcanului vine din partea PP-DD. Cel cu care conducerea judeţeană a partidului respectiv şi-a propus, în 8 martie, să se arunce în cursa electorală pentru câştigarea celei mai

mari funcţii din primăria municipiului Vulcan este ing. Ilie Martin. Fost, până în ultima lună a anului trecut, preşedinte la organizaţiei UNPR din localitate.

Ing. Ilie Martin consideră că el şi Marin Coltescu, candidatul USL, sunt, în momentul de faţă, cei mai bine plasaţi în sondajele efectuate în Vulcan, referitoare la preferinţa de vot a electoratului. În privinţa accesului în consiliul local, ing. Ilie Martin crede că PP-DD va avea, din iunie încolo, cel puţin trei sau patru locuri de consilier local.

Gheorghe OLTEANU

Ilie Păducel - faţă în faţă cu miniştrii

Însoţit de deputatul Monica Iacob-Ridzi, primarul Petrilei a bătut cu folos la uşa a trei ministere: Economiei, Dezvoltării şi Educaţiei Pagina 7

Pesediştii şi liberalii din Vulcan sunt încă în tratative Pagina 2

2 ACTUALITATE La iniţiativa primarului Tiberiu Iacob-Ridzi:

LA 30 MARTIE A TREIA ÎNTÂLNIRE A MEMBRILOR FORUMULUI ,,PRO URBIS” La 30 martie, începând cu orele 12:00, în Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroşani va avea loc cea de-a treia întâlnire a reprezentanţilor Forumului ,,Pro Urbis - Oraşul meu, casa mea, Petroşani”.

Ziarul Vãii Jiului

joi, 22 martie 2012

Preşedintele de onoare al ,,Pro Urbis”, ales la întâlnirea trecută de către reprezentanţii Consiliului Consultativ, primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, printr-o scrisoare transmisă tuturor ,,colegilor de forum”, defineşte cea de-a treia întâlnire a reprezentanţilor ,,Pro Urbis” ca fiind ,,sub auspiciile Dialogului între generaţii”. În sală, vor fi prezente şi grupurile de elevi reprezentative ale liceelor din Petroşani, care urmează să se alăture forumului, aşa cum deja au făcut-o şi elevii de la şcolile generale din localitate. ,,Avem nevoie de vocile tinerilor, de creativitatea şi entuziasmul lor, aşa cum şi ei au nevoie de experienţa şi de spri-

În privinţa minimalizării candidaţilor la funcţia de consilier local,

fiecărui partid din coaliţie, în vederea definitivării listei de candidaţi pentru alegerile locale din iunie.

Pesediştii şi liberalii din Vulcan sunt încă în tratative

Aceasta, fiindcă,

La USL Vulcan se mai poartă încă negocieri referitoare la numărul de locuri de consilier local care-i va reveni

după cum ni s-a dat de înţeles, mai trebuie purtate tratative, pentru a se putea ajunge la armonizarea intereselor fiecărei formaţiuni politice. “În discuţiile de până acum, nu s-a ajuns la un punct de vedere comun în această privinţă, am aflat de la un oficial USL, dar asta nu înseamnă că am ajuns în impas.

Dimpotrivă, numele fiecărui candidat la funcţia de consilier local şi partidul din coaliţie pe care acesta îl reprezintă vor fi date publicităţii în timp util”.

Gheorghe OLTEANU

La Keops, tămbălău în cremenii zilei Tineri şi neliniştiţi, dar şi cu chef de scandal. 8 gagii nervoşi, şi cu alcool în sânge, unii din Petrila, alţii din Petroşani, s-au luat la pumni ieri dimineaţa la ora 2:00, în Keops.

Miercuri dimineaţă, în jurul orei 02:25, când scandalul s-a înteţit peste puterile de intervenţie ale bodyguarzilor, un telefon la 112 cerea sprijinul poliţiei pentru a-i potoli pe cei 8 tineri.

La faţa locului s-au deplasat imediat mai multe patrule formate din poliţişti de ordine publică, care au identificat o parte dintre persoanele implicate în scandal.

Tinerii scandalagii, evident, în stare de ebrietate, au refuzat să se legitimeze, drept urmare au fost conduşi la sediul poliţiei. Aici au fost identificaţi şi sancţionaţi contravenţional.

Poliţiştii au stabilit că altercaţia a fost una spontană, declanşată pe fondul consumului de băuturi alcoolice. Ulterior, patru dintre tinerii implicaţi în scandal, cu vârste cuprinse 20 şi 30 de ani, din Petroşani, s-au prezentat la Spitalul de Urgenţă din Petroşani, unde au primit îngrijiri medicale. „Poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Petroşani, în urma cercetărilor efectuate în cursul nopţii, au reuşit identificare tuturor persoanelor implicate în scandal. În cauză a fost întocmit dosar penal în care se desfăşoară cercetări sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani sub aspectul săvârşirii infracţiunii de încăierare, urmând ca, în funcţie de probele administrate, în cauză să se stabilească participaţia celor implicaţi şi să fie luate măsurile legale care se impun”, a comunicat purtătorul de cuvânt al IPJ, Bogdan Niţu. Se pare că tinerii se vor mai întâlni şi în viitor, dar în condiţii mai paşnice…

Alina PIPAN

www.zvj.ro

jinul nostru. Dincolo de prezentarea performanţelor fiecărui liceu, vom avea posibilitatea să stabilim repere de comunicare şi chiar de acţiune, împreună cu ei, în slujba comunităţii. Fiind vorba despre un dialog între generaţii, sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră doriţi să le transmiteţi tinerilor gânduri legate de ceea ce sperăm ca ei să facă pentru viitorul comunităţii noastre, aşa după cum şi ei ne vor putea transmite gândurile şi aşteptările lor legate de ceea ce avem noi de făcut în prezent”, scrie primarul Tiberiu Iacob-Ridzi în scrisoarea transmisă.

Corneliu BRAN

În Lupeni a început curăţenia de primăvară.

Aproximativ...

În cel mai vestic municipiu al Văii, a început curăţenia. Doar că se face fără a scăpa de reziduurile iernii.

A venit primăvara. Trebuie curăţaţi copacii, drumurile şi, dacă nu este cu supărare, strâns gunoiul. Şi la Lupeni se ţine cont de o parte din acest aspect. Adică, oamenii primăriei curăţă doar copacii. Strâng crengile uscate de pe drum, dar nu se ating de zăpada care este şi acum prezentă pe străzi, murdară şi îngheţată.

Filmarea pe care o puteţi urmări pe site dovedeşte acest lucru. Iar aceste imagini sunt surprinse într-o zonă centrală, unde funcţionează 5 magazine, o farmacie, sediul BCR şi un bloc de locuinţe. Ce-o fi în restul?

Alina PIPAN

DEZVĂLUIRI 3

Ziarul Vãii Jiului joi, 22 martie 2012

Aflaţi, astăzi, în exclusivitate: cum se ţine Resmeriţă de fotoliul de primar. Dar, mai ales, cât de uşor poate fi dat jos...

Plângerile împotriva primarului Resmeriţă zac la prăfuit în birourile anchetatorilor Teoretic, alături de primarul Ilie Botgros de la Aninoasa, primarul municipiului Lupeni ar trebui să fie o victimă sigură a alegerilor locale din acest an. Dacă sesizările nu ar sta la prăfuit prin rafturile anchetatorilor, Resmeriţă n-ar fi trebuit să ajungă măcar în postura de candidat la alegerile de la acest an. Halul în care arată municipiul aduce grave deservicii PSD şi USL, iar judecând după managementul defectuos de care a dat dovadă în fruntea Primăriei municipiului Lupeni în acest mandat, edilul turnător ar fi trebui să aibă deja grave probleme cu legea.

Lucrări recepţionate, dar neexecutate în valoare de 655.630 euro. Alo, DNA? Sunt multe aspectele asupra cărora, dacă ar fi luat la întrebări, edilul Cornel Resmeriţă s-ar bâlbâi, s-ar ţine de inimă şi s-ar înroşi ca racul.

Un singur exemplu: în cadrul contractului de concesiune nr. 4159/18.01.2008, având ca obiect delegarea serviciului de iluminat public (SIP), încheiat între Primăria Lupeni, în calitate de concedent, şi SC ROMLUX LIGHTING COMPANY SA Târgovişte, în calitate de concesionar, cele două părţi au convenit realizarea de către concesionar a unor lucrări de reabilitare, modernizare şi eficientizare, extindere, iluminat arhitectural, ornamental şi festiv în valoare totală de 3.376.945,11 lei.

Potrivit art. 10 (1) din contract: lucrările de reabilitare, modernizare şi eficientizare a iluminatului public trebuiau realizate în termen de o lună de la obţinerea autorizaţiei de construcţie, iar conform art. 14.1 - valoarea contractului, de 3.376.945,11 lei, va fi rambursată în rate începând cu luna martie 2008.

Aşa cum rezultă din procesul verbal de recepţie şi punere în funcţiune nr.

1156/29.01.2009, comisia de recepţie a constatat că lucrările de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea SIP Lupeni, executate de SC ROMLUX LIGHTING COMPANY SA Târgovişte, sunt realizate în termen şi în totalitate în raport cu documentaţia tehnică de execuţie, iar valoarea lucrărilor executate este cuprinsă în situaţia de lucrări.

Comparând devizul de lucrări, acceptat de Primăria Lupeni, cu anexa nr. 1 la procesul verbal de recepţie şi punere în funcţiune, se constată că, deşi prin procesul verbal de recepţie şi punere în funcţiune nr. 1156/29.01.2009 se precizează că lucrările de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea SIP Lupeni sunt realizate în termen şi în totalitate în raport cu documentaţia tehnică de execuţie, acestea sunt recepţionate numai în parte.

Astfel, pentru iluminatul stradal sunt recepţionate numai o parte din lucrările contractate (rezultând o diferenţă valorică estimată faţă de contract de

www.zvj.ro

1.263.383,94 lei, echivalentul a 242.741,80 euro la data de 17.10.2007 – data ofertei), iar pentru iluminatul stradal-pietonal, iluminatul ornamental, iluminatul ornamental-festiv, iluminatul arhitectural şi investiţiile pentru extinderea SIP Lupeni nu există recepţie (rezultând astfel o diferenţă faţă de contract de 1.382.515,19 lei, echivalentul a 412.888,3 euro la data de 17.10.2007 – data ofertei).

Rezultă astfel că a fost acceptată la plată întreaga valoare a investiţiei, deşi aceasta a fost realizată în parte, conform anexei nr. 1 la procesul verbal de recepţie şi punere în funcţiune.

Astfel, prin semnarea procesului verbal de recepţie şi punere în funcţiune, a fost acceptată la plată întreaga valoare a investiţiei, iar achitarea ratelor lunare conform graficului de eşalonare a plăţilor, anexat la contract, va determina achitarea valorii integrale a investiţiei, deşi aceasta a fost realizată numai în parte. Până la data de 31.12.2008, Primăria Lupeni a achitat către SC ROMLUX LIGHTING COMPANY SA Târgovişte suma de 423.663,87 lei reprezentând rate aferente contractului ce prevedea executarea integrală a investiţiei.

Valoarea totală a lucrărilor recepţionate şi neexecutate este de 2.645.899,13 lei, echivalentul a 655.630,1 euro la data de 17.10.2007 – data ofertei.

Situaţia de fapt... ...descrisă anterior duce la concluzia că valoarea lucrărilor de investiţii în serviciul de iluminat public recepţionate nejustificat se estimează ca fiind diferenţa dintre valoarea devizului de lucrări acceptat de Primăria Lupeni şi valoarea lucrărilor acceptate la plată prin anexa nr.

1 la procesul verbal de recepţie şi punere în funcţiune nr.

1156/29.01.2009, respectiv 2.645.899,13 lei, echivalentul a 655.630,1 euro, la data de 17.10.2007 – data ofertei.

Bine sfătuit... ...de apropiaţii săi (ne refeream la Sorin Vasilescu, nicidecum la Gabriel Lungu), primarul Resmeriţă ştie că actualul mandat i-a adus importante prejudicii de imagine. Pensionarii din Lupeni şi-au petrecut sărbătorile în frig, colectarea defectuoasă a deşeurilor menajere a transformat municipiul Lupeni într-un rai al gunoaielor, gropile s-au înmulţit mai rău decât ciupercile după ploaie, iar

populaţia canină o va depăşi, foarte curând, pe cea a municipiului. Oricât ar încerca să ascundă acest lucru, Resmeriţă este conştient că – la Lupeni – dezastrul este la el acasă.

La Lupeni, votul pensionarilor face 2 milioane Chiar dacă n-a dat salariile însoţitorilor persoanelor cu handicap pe ultimele trei luni, situaţiile sociale dramatice astfel generate nefiind posibil de descris în cuvinte, Resmeriţă a început deja acţiunea de acaparare a simpatiei populare.

Gunoaiele tronează, dar în ultimul an concertele de miliarde şi miliarde de lei s-au ţinut lanţ la Lupeni. Mai nou, pensionarii se calcă în picioare pentru că în oraş s-a dat vestea că oricine merge cu câteva acte la primărie primeşte instant 2 milioane de lei vechi. La primărie ajung, desigur, doar cei care scapă de furia haitelor înfometate de câini. Analizând imaginile cu cei care stau la coadă de la 5 dimineaţa, poţi lesne observa că nu-s nici pensionari toţi, dar mai ales că

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330 unii sunt sănătoşi tun. Administraţia i-a asigurat însă că se vor face eforturi ca banii care se dau degeaba (o adevărată mită electorală) să ajungă la toţi.

Reţeta succesului... ...pentru Primăria Lupeni este una cât se poate de simplă. Coagularea forţelor opoziţiei în jurul unui singur candidat pentru a evita colectarea prea multor voturi de către Nicolae Ivănuş, aruncat în cursă tocmai pentru ca voturile ce nu le va lua Resmeriţă să nu ajungă la un candidat incontrolabil. Revenim.

Cătălin DOCEA

Continuă

Serialul „imagini de groază” din Lupeni O altă imagine ne-a parvenit zilele acestea din Lupeni. Una de-a dreptul revoltătoare, care ne arată, pentru a nu ştiu câta oară, dezastrul din Lupeni.

De data aceasta, fotografia este realizată chiar peste drum de Spitalul Municipal Lupeni, în zona Bucura. Pentru mizeria din jurul blocului pot fi responsabili şi locatarii care îşi aruncă gunoiul de la etaj. Dar, dacă privim mai atent, putem observa că nici condiţiile de depozitare nu sunt prielnice. Containerul este atât de ruginit şi găurit, încât nici la fier

vechi nu l-ar lua nimeni. Implicit, gunoiul este târât pe câteva sute de metri în jurul containerului, iar levigatul este o parte din peisaj. Curat murdar, domn’ Lupaşcu! De-ar fi voturile cât gunoaiele din Lupeni…

Alina PIPAN

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

joi, 22 martie 2012

Ploaie de goluri la Liga Kapital TV Bogdan Bărbat, golgheterul Ligii Kapital TV, îşi continuă drumul spre trofeul de cel mai bun marcator, înscriind 6 goluri într-un singur meci.

Acvila – Parângul Petroşani 7-2 (Costa: 2g; Gâlcă, Radu, Dendiu: 2g; Lungu – Văduva, Dacian) Acvila: Cernăcuţ, Ionescu, Botezatu, Ciurescu, Buleandra, Dendiu, Radu, Costa, Gâlcă, Lungu Parângul: Văduva, Kinsky, Burtea, Pop, Bălan, Marian, Sgarbura, Hăbian, Danciu Omul meciului: Costa Cristi (Acvila) Acvila, ocupanta locului 3 înainte de pauza competiţională, a reuşit să se impună cu scorul de 7-2 în faţa Parângului Petroşani. Deşi pare un scor mare, meciul a fost echilibrat mai ales în prima repriză când s-a intrat în pauză cu 1-1, şi Parângul se gândea la o surpriză.

Dar forma de zile mari a lui Costa (2 goluri) cât şi două execuţii spectaculoase ale lui Dendiu au făcut diferenţa în repriza secundă.

Valahia Lupeni – Total Sport Vulcan 11-1 (Filimon autogol, Bărbat Bogdan: 6g, Deatcu: 3g, Ambruş - Rus) Valahia: Gherghel, Deatcu, Ambrus, Bărbat M., Bărbat B., Schimidt, Cervicescu TSV: Chelaru, Leonte, Filimon, Rus, Diaconu, Tutoreanu Omul meciului: Bărbat Bogdan (Valahia Lupeni) Valahia Lupeni a debutat în campionat într-un nou super echipament pus la dispoziţie de sponsorul echipei,

Valahia Lupeni, iar acest lucru le-a dat aripi băieţilor care s-au impus cu 11-1 în faţa celor de la Total Sport Vulcan.

Lascăr Service – Cartierul Stadion 6-4 (Bulzan 3, Pelin 2, Jitea – Drăgotesc, Sularea 2, Nemeş) Lascăr: Cîmpeanu, Soreanu, Burcin, Bulzan, Pelin, Jitea, Pirşa C. Stadion: Ionel, Drăgotesc, Nemeş, Mihăilescu, Păltinuş, Sularea, Cioran Omul meciului: Bulzan Lucian (Lascăr Service) Seara a adus două meciuri extrem de echilibrate pe terenul 1 unde Cartierul Stadion a fost la un pas să producă surpriza campionatului conducând la pauză cu scorul de 4-1 pe Lascăr Service (locul 4), dar echipa condusă de pe margine de “vulcanicul” Titel Gascoi, s-a trezit în a doua repriză şi a reuşit victoria prin hat-trickul lui Bulzan.

AlbNegruMania – CFR Petroşani 6-4 (Ceru, Staic, Staic, Ceru, Tescan, Tecuceanu – Brînzea 3, Nedelcu) AlbNegru: Baltag, Tecuceanu, Rasol, Blaj, Radu, Tescan, Staic, Ceru CFR: Maranducă D., Popovici, Adamosi, Szabo E., Nedelcu, Creţu, Brînzea, Szabo H.,Duduveica, Preduţ, Bumbea, Maranducă V. Omul meciului: Staic Ionel (AlbNegru) Pe terenul 2 meciul a fost şi mai spectaculos, cu o “sarabandă” de întoarceri de scor. A condus AlbNegru prin golul lui Ceru, apoi a preluat conducerea CFR, dubla lui Brînzea, gol AlbNegru, Ionel Staic egalează (2-2), gol Nedelcu 3-2 pentru CFR, Brînzea reuşeşte “hat-trickul” 4-2 pentru CFR, ceferiştii mai ratează câteva ocazii clare. Cu 5 minute înainte de final începe dezastrul pentru CFR, Staic, Ceru şi Tescan cu 3 super-goluri înclină balanţa spre AlbNegru 5-4, iar căpitanul Tecuceanu stabileşte scorul final 6-4.

Jiuliştii mici, pe cai mari Echipa de juniori a Jiului a obţinut o victorie categorică, scor 18-1 cu Minerul Certej. Această victorie îi aduce pe jiuluişti pe locul şapte şi cu speranţe că vor prinde podiumul până la finele campionatului.

Rezultate, juniori Universitatea Petroşani CS Vulcan CS Inter Petrila Şoimul Băiţa Minerul Aninoasa Gloria Geoagiu Victoria Călan Metalul Crişcior Dacia 2010 Orăştie - CNS Cetate Deva CSA Aurul Brad CSO Retezatul Haţeg Clubul Jiul Petroşani II Aurul Certej Minerul Uricani Zarandul Crişcior Retezatul Râu de Mori a stat

2- 1 2-0 2- 5 6-0 0- 3 1- 0 18 - 1 1-0

Clasament 1.CNS Cetate Deva 2.Universitatea Petroşani 3.Inter Petrila 4.CS Vulcan 5.Retezatul Râu de Mori 6.Victoria Călan 7.Clubul Jiul Petroşani 8.Gloria Geoagiu 9.Minerul Uricani 10.CSA Aurul Brad 11.Minerul Aninoasa 12.CSO Retezatul Haţeg 13.Dacia 2010 Orăştie 14.Metalul Crişcior 15.Zarandul Crişcior 16.Aurul Certej 17.Şoimul Băiţa

19 18 19 18 17 19 19 19 19 19 18 19 18 19 19 19 19

18 15 13 13 12 11 10 10 8 7 7 5 5 3 3 3 1

1 2 3 2 1 2 2 2 4 3 0 0 0 3 2 1 2

0 1 3 3 4 6 7 7 7 9 11 14 14 13 14 15 16

97 81 52 94 57 63 73 57 36 31 33 29 27 21 12 19 13

8 12 35 16 24 51 39 30 34 56 54 68 73 63 49 101 82

73 62 55 54 49 46 42 42 36 31 28 20 20 15 14 13 6

Etapă cu scântei în fotbalul mic şi jucători suspecţi de non-combat Două dintre cele trei lidere ale competiţiilor judeţene au avut mult de furcă în lupta cu entuziasmul adversarelor, în etapa de la finalul săptămânii. CS Vulcan, prima clasată în Liga a IV-a, a câştigat greu, cu 3-2, pe terenul Universităţii Petroşani, iar Cetate Răchitova, „şefa” seriei 1 a Ligii a V-a, a suferit primul eşec stagional, 1-2 în deplasarea de la Măgura Pui. Ambele meciuri au fost excesiv de fierbinţi, arbitrii dictând şapte eliminări.

Derbiul vecinelor Universitatea Petroşani şi CS Vulcan a respectat reţeta tradiţională a marii rivalităţi. Întâlnirea a fost încinsă, iar ca ingrediente a avut două lovituri de pedeapsă, două răsturnări de scor şi trei eliminări.

Soarta liderei seriei 1 din Liga a V-a, Cetate Răchitova, a fost şi mai drastică.

Neînvinsă până acum, trupa din Ţara Haţegului a suferit primul eşec stagional, 1-2, în deplasarea de la Măgura Pui. Şi acest meci a fost marcat de patru eliminări, câte două de echipă, de o lovitură de pedeapsă şi de suspiciunile primarului din Răchitova, Eugen Băiconi, la adresa unor jucători proprii. Măgura a început în forţă şi a condus cu 2-0, în minutul 38, iar după golul doi, Cetate l-a pierdut şi pe Bîhu, eliminat pentru două cartonaşe galbene consecutive acordate de arbitrul Daniel Thirt (Călan), pentru comentarii. Chiar şi aşa, Cetate a forţat revenirea în joc, după pauză, şi ar fi reuşit dacă era mai precisă la finalizare. Lidera a redus din diferenţă, 2-1, dintr-un penalty, iar faza a restabilit şi echilibrul numeric în teren, un jucător de la Măgura fiind eliminat. Însă, apoi, atacurile insistente ale celor de la Cetate s-au oprit fie în bară, fie pe linia porţii adverse, deşi Cetate a atacat cu fundaşii la linia de centru. Pe final, s-a mai consemnat doar câte o eliminare în ambele tabere, însă golul egalizator a refuzat să apară. „Sunt 99 la sută sigur că echipa adversă a complotat cu unul sau doi dintre jucătorii noştri, însă îi voi prinde pe vinovaţi. În plus, am ratat cât alţii în zece meciuri. Sper însă să fie singurul duş rece din acest campionat, mai ales că băieţii au muncit mult şi s-au dăruit”, a spus primarul de la Răchitova, Eugen Băiconi.

Silva Miracol Hărău, lidera seriei 2 a Ligii a V-a, a continuat „miracolul” victoriilor consecutive şi s-a impus în partida din deplasare cu Streiul Simeria Veche cu scorul de 3-2.

Programul etapei viitoare: Minerul Uricani - Universitatea Petroşani Zarandul Crişcior - Clubul Jiul II Petroşani Aurul Certej - CSA Aurul Brad CSO Retezatul Haţeg - Dacia 2010 Orăştie Minerul Teliuc - Victoria Călan Metalul Crişcior - Minerul Aninoasa Gloria Geoagiu - Inter Petrila Retezatul Râu de Mori - CS Vulcan Şoimul Băiţa va sta

www.zvj.ro

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului joi, 22 martie 2012

Şi-au depăşit condiţia Cei patru atleţi amatori din Deva care au format prima echipă românească participantă la „Supermaratonul Balaton” din Ungaria s-au autodepăşit. Echipa formată

din soţii Simona şi Costin Băjenaru, Alin Bonţa şi Ladislau Farkaş a ocupat locul 26 din 95 de formaţii din 12 ţări. Devenii au alergat între 43,1 şi 52,9 kilometri în cele patru runde. Ca la fiecare competiţie, încercările şi prieteniile legate cu adversarii au fost la ordinea zilei. „Efortul a fost mare şi pentru toţi a fost greu. Însă, etapa a doua a fost cea mai dificilă, întrucât al treilea membru al echipei noastre, Costi, a avut de alergat pe distanţa de 21 de kilometri, echivalentă cu un semimaraton, la care ultimii 3-400 de metri au fost în pantă. Costi s-a descurcat excelent şi chiar am avut un timp mai bun decât multe echipe în etapa respectivă.

Dincolo de competiţie, în prim-plan a ieşit plăcerea alergării şi atitudinea prietenoasă a tuturor celor aproape

Oficialii Universităţii răspund: „Jucătorul Vulcanului a lovit”

Fie că se joacă la eşaloane superioare, fie că sunt la cele inferioare, întotdeauna meciurile dintre echipele locale au născut patimi fără frontiere. Dacă oficialii Vulcanului spun că dreptatea este de partea lor la partida derby dintre Universitatea Petroşani şi CS Vulcan, scor 3-2 pentru oaspeţi, evident că şi cei de la Universitatea Petroşani au adevărul lor. „Referitor la declaraţia preşedintelui de la CS Vulcan, Neluţu Pantilimon, cred că a făcut referire la jucătorul cu nr.15 (Gelu P.) care în aceeaşi fază din minutul 90 l-a lovit pe jucătorul Universitatăţii Petroşani, Grigoraş, pe care l-a scuipat. Fiind aproape de arbitru asistent, le-a dat cartonaş roşu la amândoi. A fost un joc cu ocazii din ambele părţi, chiar dacă am jucat în 10 jucători mai mult de 80 minute, plus terenul de joc care a fost impracticabil”, a declarat antrenorul secund Gabriel Niţu.

www.zvj.ro

1.000 de participanţi. Mulţi dintre adversari ne încurajau pe traseu, iar pentru că noi am răspuns cu aceeaşi monedă cu unii dintre ei am legat frumoase prietenii. De altfel, încurajările lor ne-au determinat să fim şi mai competitivi şi am obţinut timpi atât de buni”, a spus Alin Bonţa. La finalul celor aproape 200 de kilometri parcurşi, echipa deveană a fost cronometrată cu timpul de 15 ore şi 46 de minute, echivalent cu o viteză de 12,44 kilometri pe oră. Cu acest timp nesperat de bun, devenii au ocupat locul 26 din 95 de formaţii din 12 ţări. „Ştiam că avem resurse să încheiem cu bine acest Supermaraton, însă nu ne aşteptam la un timp atât de bun. Cu toţii am alergat foarte bine şi ne-am depăşit performanţele anterioare, deşi suntem în premieră la o astfel de competiţie de mare anduranţă”, a spus Alin Bonţa, „căpitanul” echipei devene. Cei patru deveni au concurat în cursa pe echipe, unde regulamentul prevede ca trei membri ai echipei să parcurgă distanţa din etapa zilnică, iar unul să aibă zi liberă, pentru refacere.

Doru Sapta, în top la F.R. Judo Deveanul Doru Sapta, fost campion european, a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Federaţiei Române de Judo la Adunarea Generală, desfăşurată la finalul săptămânii. Sapta este de peste cinci ani membru al Consiliului de Administraţie al FR Judo, iar activitatea sa a fost apreciată şi a avansat în funcţia de vicepreşedinte.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

CMYK

6 TEATRU

Ziarul Vãii Jiului

joi, 22 martie 2012

Teatrul Dramatic,,Ion D. Sîrbu” în faţa unei noi premiere pentru cei mici - „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă “Amintiri din copilărie” reprezintă opera de maturitate artistică a lui Creangă, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat şi cu o excepţională capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut până atunci în literatura română.

Cartea este un “roman” al vârstei inocente şi al formării, al modelării umane. Proiectată în spaţiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilăria nu reflectă numai dominanţele vârstei, ci şi specificul mediului ambiant.

De aceea, “Amintiri din copilărie” este şi o evocare a satului tradiţional, un tablou fidel al unei lumi trăind în spiritul obiceiurilor fixate printr-o existenţă multimilenară.

Principala grijă a autorului este însă evocarea vârstei de aur pentru că dacă prin amănunte Nică este propria sa ipostază, aşa cum i-o păstrează amintirea, tipologic vorbind, eroul său este “copilul universal” (G. Călinescu): “aşa eram eu la vârsta cea fericită şi aşa cred ca au fost toţi copiii de când lumea asta şi pământul”.

Izvoarele de inspiraţie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva îndepărtată a maturităţii, fiind dominată de un impuls afectiv greu de stăpânit: nostalgia.

Construcţia textuală nu urmează rigorile compoziţiei clasice. În cele patru părţi, scriitorul nu urmăreşte o ordine cronologică a desfăşurării faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinţă în formarea eroului.

Partea I se deschide cu evocarea şcolii, ridicată prin strădania părintelui, unde s-a adunat o mulţime de băieţi şi fete, printre care şi Nică. Dar copiii nu înţeleg rostul învăţăturii, aşa că primesc în dar pe “Calul Bălan” şi “Sfântul Nicolai” pentru a-i îndemna în acest sens. Nică va răspunde numai la stăruinţele mamei şi ale bunicului David Creangă.

Rupt de vatra satului, Nică pleacă împreună cu bunicul său la şcoala din Broşteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripeţii: căderea în Ozana, şederea în gazdă la Irinuca, umplerea de râie căprească, fuga cu pluta pe Bistriţa. Începutul părţii a II-a stă sub semnul lirismului nostalgic, evocarea îndreptându-se asupra casei părinteşti. Apare chipul mamei, odată cu întâmplările din copilărie: uratul de Anul Nou, pupăza din tei, la scăldat etc.

Rememorările interesează în măsura în care au contribuit la

www.zvj.ro

formarea lui Nică, ca om, dându-i o imagine asupra lumii, îmbogăţindu-i universul cunoaşterii.

Dialogul cu propriul cuget (din debutul părţii a III-a) este o modalitate de disimulare a intenţiilor unui artist genial, conştient de valoarea propriei creaţii. În acest capitol, eroul devenit adolescent este înfăţişat urmându-şi în continuare drumul, ca elev la şcoala domnească din Târgul Neamţului, apoi la şcoala de catiheţi din Fălticeni.

Scriitorul urmăreşte procesul formării adolescentului Nică în raporturile lui cu viaţa socială, cu condiţiile în care tinerii urmau şcoala. În capitolul al IV-lea, memoria afectivă a eului narator reface drama adolescentului care, în toamna lui 1855, părăseşte satul pentru a urma seminarul de la Socola. Această despărţire reprezintă dezrădăcinarea din universul Humuleştilor, ieşirea din tărâmul miraculos al copilăriei. Lumea în care pătrunde eroul este inferioară celei din care tocmai a ieşit, iar Nică se simte aici lipsit de apărare în faţa vieţii şi a timpului ireversibil.

Numărul personajelor ce apar în “Amintiri din copilărie” este relativ mare, fără ca portretul care li se face să fie adâncit în mod deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare directă, prin acţiune ori limbaj. Creangă reuşeşte să le schiţeze o individualitate prin tehnica detaliului, care îi permite să nuanţeze caracterele.

Multe personaje se reţin prin lapidarele şi expresivele caracterizări pe care le face autorul: Smărăndiţa e o “zgâtie de fată”, bădiţă Vasile - “harnic şi ruşinos ca o fată mare” etc. Altele seamănă cu eroii din basme: Mogorogea e certăreţ ca Gerilă, Nică Oslobanu pare o variantă a lui Chirică din povestea “Stan Păţitul”.

Mai bine conturate sunt portretele părinţilor: Ştefan a Petrii e bărbat harnic şi gospodar, dar dispreţuieşte învăţătura. Ca fire e moale, dar Creangă îl laudă pentru plăcerea de a se juca cu cei mici şi pentru munca depusă pentru a-şi întreţine familia.

Smaranda este fiică de vornic şi având fraţi cu învăţătură se socoteşte superioară soţului ei ca putere de înţelegere a lucrurilor.

Tipologic, ea se înscrie în portretul clasic al mamei, ca o fiinţă autoritară, dar şi cu tact pedagogic, mânuind cu abilitate răsplata şi pedeapsa. Absenţa portretului fizic concentrează atenţia spre cel caracterologic. Creangă o evocă mai întâi ca pe o fiinţă cu daruri fantastice: “cu adevărat că ştia a face multe şi mari minunăţii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru şi abătea grindina în alte părţi, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea uşii” etc. Apoi este văzută prin modul în care îşi manifesta grija faţă de casă şi de destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspră, cu voinţă neclintită, care îşi iubeşte copiii fără sentimentalisme, dar cu un devotament nemărginit. Însă, dincolo de toate celelalte portrete, Nică este personajul constitutiv al textului, şi în jurul său sunt reunite toate semnificaţiile. Ca structură a unei existenţe, Nică se conturează de la indeterminare la autodeterminare.

Urmărind evoluţia şcolară a lui Nică, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. Eroul este: “slăvit de leneş”, “un pierde vară” împins spre învăţătură de mama şi bunicul său. Ipostazele devenirii relevă faţetele personalităţii sale, nu lipsită de contradicţii. “Om din doi oameni”, frământat din “huma din Humuleşti”, şi înzestrat cu har, aparţine şi spiritului înalt şi lutului din care se trage.

Nică se defineşte şi în relaţia cu celelalte personaje ale operei menite să înfăţişeze varietatea firii umane.

Din punct de vedere al artei narative, Creangă este un povestitor desăvârşit, impresionând prin modul în care “spune”. În această privinţă el se află între Ion Neculce şi Mihail Sadoveanu, toţi trei alcătuind în literatura română o serie uşor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trăsătură a operei lui Creangă este tendinţa scenică,

Duminică, 25 martie 2012 Orele 13:00 tehnica orală a spunerii. El scrie ca şi cum ar trebui să-şi interpreteze textul, plăcându-i să imite, să parodieze, să exagereze, să gesticuleze, să treacă de la monolog la dialog, să intre în pielea fiecărui personaj. În nicio împrejurare nu-şi uită însă interlocutorii imaginari, cărora li se adresează direct: “Şi după cum am cinstea să vă spun” sau “vă puteţi imagina (…)”, “Însă ce mă priveşte? Mai bine să ne căutăm de ale noastre”.

Adevărata forţă a lui Creangă se manifestă când începe să nareze. Atunci, exprimarea este vie, autentică, fraza, bogată în verbe, devine puternic evocatoare, iar întâmplările şi oamenii prind viaţă.

Creangă îşi păstrează în “Amintiri din copilărie”, ca şi în poveşti, plăcerea de a glumi. Scriitorul provoacă râsul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgică), privind totul dintr-o perspectivă care amuză, exagerând, zeflemizând, autoironizându-se.

Umorul lui Creangă se vădeşte mai ales în exprimarea poznaşă, mucalită, într-o şiretenie a frazei, în care cazi ca într-o capcană.

Alteori cuvintele capătă forme neaşteptate sau sunt aşezate în combinaţii surprinzătoare. Astfel, moş Chiospec ciubotarul îl întâmpină pe Nică strigând: “He, he! bine ai venit, nepurcele!”, boala de care suferă eroul este o “cinstită de holeră”, iar în postura de elev acelaşi erou este “slăvit de leneş”.

Râsul este stârnit şi de prezenţa termenilor familiari, a căror menire este să îngroaşe, să exagereze, să caricaturizeze: fetele sunt “drăcoase”, iar băieţii “mangosiţi”, “prostalăi”, “ghiavoli”, “hojmalăi” etc.

Voia bună este întreţinută şi de plăcerea autorului de a presăra naraţiunea cu zicale, cu expresii populare şi vorbe de duh, prin care se caracterizează o situaţie, se îngroaşă o trăsătură, se face o aluzie ironică sau, pur şi simplu, se provoacă râsul (“Tot păţitu-i priceput”, “Ursul nu joacă de bună voie” etc).

Acelaşi umor este stârnit şi prin caracterizare ironică (faţa Irinucăi era “balcâză şi lălâie de-ţi era frică să înnoptezi cu dânsa în casă”), prin nume sau porecle amuzante (Trâznea, Gâtlan, Chiorpec), prin autopersiflare (Nică era “slăvit de leneş”) sau prin prezentarea unor oameni şi scene care stârnesc hazul.

Arta lui Creangă nu se opreşte însă aici. Limbajul său îl face inconfundabil, prin termenii specifici folosiţi, prin modul exprimării şi prin oralitatea stilului.

Cuvintele cele mai numeroase din “Amintiri din copilărie” sunt de origine populară, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele.

Creangă nu povesteşte rece, indiferent; el se implică, participă sufleteşte, apreciază, solicită interlocutorii, şi prin această atitudine limbajul primeşte accente afective. Autorul îşi marchează participarea sufletească prin interjecţii, exclamaţii, dativ etic etc.

Scrisul lui Creangă este lipsit de metafore, expresivitatea limbii sale provine din comparaţii şi din prezenţa altor tropi: “plângea ca o mireasă”, “mi-i era a învăţa cum nu îi e câinelui a linge sare”.

Deşi scrise, frazele humuleşteanului urmăresc să creeze impresia de spunere. Semnul distinct al oralităţii este, mai întâi, abundenţa expresiilor onomatopeice, a interjecţiilor şi verbelor imitative (“trosc-pleosc”, “a bâzâi”, “huţa” etc.) dar şi mulţimea zicerilor tipice, a expresiilor specifice limbii vorbite sau a întrebărilor şi exclamărilor. Alteori în text apar versuri populare sau forme ritmate.

Autorul lasă cuvintele să se înşire după o ordine a vorbirii, şi nu a scrisului, unde topica este mai controlată.

Dar, în ciuda aparenţelor, ne aflăm în prezenţa unui limbaj artistic, a unui stil foarte original. Creangă nu copiază limba ţărănească, ci o recreează şi o toarnă în tiparele unei rostiri individuale, de unde provine şi originalitatea.

Vă aşteptăm cu mare drag la teatru, în data de 25.03.2012, orele 13:00, să vizionaţi piesa ,,Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Acest spectacol se adresează atât celor mici cât şi celor mari astfel încât dragi bunici, părinţi şi copii vă aşteptăm cu mare drag la teatru!

Pagină realizată de Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu

CMYK

LA ORDINEA ZILEI 7

Ziarul Vãii Jiului joi, 22 martie 2012

Ilie Păducel - faţă în faţă cu miniştrii

Însoţit de deputatul Monica Iacob-Ridzi, primarul Petrilei a bătut cu folos la uşa a trei ministere: Economiei, Dezvoltării şi Educaţiei Ieri a fost o zi plină pentru primarul Ilie Păducel. A fost la Bucureşti şi a bătut la uşa ministerelor. A stat faţă în faţă cu trei dintre miniştrii actuali: Lucian Nicolae Bode - ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Cristian Petrescu - ministrul Dezvoltării Rurale şi Turismului şi Cătălin Ovidiu Baba - ministrul Educaţiei. A cerut miniştrilor bani pentru investiţii, dar mai ales interes asupra zonei miniere.

legătură este unul fezabil, dar puţin probabil a se demara în 2012, anul acesta este certă finanţarea proiectelor de anvelopare şi de construire de locuinţe.

La Petrila şefii de asociaţii de locatari bat zilnic la uşa primarului pentru a cere bani de anvelopare.

Ministerul Educaţiei va finanţa unele proiecte până la 1 iunie

Ministrul Economiei şi Comerţului ia în calcul investiţiile în minerit Sună puţin realizabil, dar primarul Ilie Păducel spune că problemele mineritului vor fi luate în considerare. „I-am cerut ministrului Economiei şi Comerţului să ţină cont de propunerea şi îndemnul preşedintelui, şi să se ia în calcul angajarea de personal în cadrul minei Lonea. Am cerut să se analizeze posibilitatea de a mări preţul de achiziţie a cărbunelui de către cele două termocentrale, Mintia şi Paroşeni. Având în vedere că am fost acolo ca să susţin, în primul rând, interesele minei de la mine din localitate, am cerut sprijin pentru dotarea minei cu o combină de front. Dar şi investiţii pentru creşterea gradului de

www.zvj.ro

securitate în muncă”, ne-a spus primarul Ilie Păducel. Însă câte dintre aceste propuneri sunt şi fezabile, rămâne de văzut. Ministrul Lucian Nicolae Bode a promis însă că anul acesta sunt luate în calcul aceste probleme pentru a fi rezolvate.

Cristian Petrescu a fost întrebat de investiţiile în locuinţele sociale Ilie Păducel are la Petrila în construcţie 4 blocuri de locuinţe sociale.

La acest proiect se lucrează deja de doi ani încheiaţi. Blocurile au fost ridicate, acoperite, compartimentate.

Dar mai este mult până la darea lor în folosinţă. Această etapă finală depinde de finanţarea de la minister. „În primul rând, când am intrat la ministrul Dezvoltării, am avut în vedere cele 4 blocuri de locuinţe sociale, pentru care am cerut finanţare.

De asemenea, avem aprobate pentru anvelopare 14 blocuri din Petrila. Dar, pentru a începe lucrările, avem, de asemenea, nevoie de susţinerea financiară a ministerului. Am cerut analizarea posibilităţii de finanţare a drumului ce leagă Petrila de Alba, un proiect pentru care am depus un studiu de fezabilitate în urmă cu 6 luni”, ne-a mai povestit primarul Păducel. Dacă proiectul cu drumul de

Ultimul la care a ajuns primarul petrilean a fost Cătălin Ovidiu Baba.

Ministrul Educaţiei l-a ascultat cu atenţie pe primar care, şi pentru acest ministru, avea o listă lungă de cerinţe. În primul rând, finanţarea lucrărilor de extindere a liceului. Liceul este una dintre instituţiile cele mai susţinute de primar. Numărul actual al elevilor şi necesităţile acestora în materie de educaţie impun această extindere. Primarul Ilie Păducel a cerut sprijin financiar şi pentru finalizarea lucrărilor la Grădiniţa Nr. 6 dar şi începerea lucrărilor pentru alte două grădiniţe, prin finanţare de la Banca Mondială, una dintre ele la Şcoala Generală Ana Colda şi cealaltă la Şcoala Generală I.D. Sîrbu din Petrila.

Vestea bună este că, până în iunie, se vor găsi bani pentru finanţarea unora dintre aceste proiecte.

La întâlnirea cu ultimii doi miniştri, primarul Ilie Păducel a fost însoţit de deputatul Monica Iacob-Ridzi, cu care a mai discutat aceste probleme, şi căreia i-a solicitat sprijin pentru rezolvarea lor.

Alina PIPAN

8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 22 martie 2012

Costel Avram s-a întâlnit cu miniştrii de resort la…

World Water Day de la Palatul Parlamentului Azi, întreaga lume va marca, prin acţiuni specifice, Ziua Mondială a Apei. Asociaţia Română a Apei a sărbătorit această zi, în devans, la Palatul Parlamentului, printr-o reuniune selectă şi, credem, eficientă. La întâlnirea cu reprezentanţii companiilor de apă din toată ţara au participat Lazslo Borbely - ministrul Mediului şi Pădurilor, Leonard Orban - fost comisar european şi actualul ministru responsabil cu absorbţia fondurilor europene şi, din partea gazdelor, Petru Filip vicepreşedintele Senatului. Cei trei s-au adresat asistenţei în chestiuni ce priveau atât pe oamenii care se îndeletnicesc direct cu captarea, transportul şi tratarea apei cât şi în probleme ce priveau, în general, România.

Pentru că toţi vorbitorii s-au referit, concret şi dramatic, la modul în care România face, astăzi, absorbţia fondurilor europene.

Din partea companiei de apă din Valea Jiului au fost prezenţi la reuniune dl. Costel Avram şi d-na Monica Tarcea. Înainte de a se îndrepta spre prezidiul conferinţei, ministrul Borbely s-a întreţinut, preţ de câteva minute, cu reprezentanţii Văii Jiului, pentru că la noi se derulează, prin Apa Serv, unul din cele mai importante proiecte europene. „Când e vorba de binele comunităţii, orice dispută politică e pusă în umbră”, ne-a explicat dl. Avram. Cei doi se cunosc de când Apa Serv a obţinut proiecte europene consistente, pe care le derulează eficient.

Aşa suntem noi, românii..., a zis dl. Lazslo Borbely Alocuţiunea ministrului Mediului a început cu o întrebare pe care acesta şi-a pus-o mereu şi pe care o repetă pentru cei care nu o ştiu încă: „Ce vom face după ziua de 1 ianuarie 2007?”. Adică o zi după ce ne-a trecut euforia momentului în care am aderat la Uniunea Europeană. Dl. Borbely tocmai s-a întors din Marsilia unde, la o reuniune destinată celebrării World Water Day, a aflat că apa este resursa cea mai importantă a Pământului. Unii o au în exces, alţii mor de sete, iar alţii, precum Israelul, au învăţat să drămuiască fiecare picătură.

Europa ne are în vedere cu 18,5 miliarde de euro pentru proiecte ce ţin de ministerul condus de dl. Borbely. Din acestea s-au alocat, deja, mai bine de jumătate - 9,4 miliarde de euro. Actorii cei mai importanţi în atragerea fondurilor, implementarea proiectelor şi cheltuirea eficientă a acestor bani sunt companiile de apă din ţară. „Ministerul de resort şi Direcţia generală AM POS Mediu sunt doar cei care trag cortina, mai fac mici ajustări, dar actorii principali se află chiar în această sală”, a conchis, în mod plastic, dl. Borbely.

Impedimentul major în derularea proiectelor

COPII MAI PUŢINI LA CERŞIT, MAI MULŢI CU DOSARE PENALE… În Valea Jiului se mai înregistrează cazuri în care minorii sunt trimişi la cerşit pe stradă. Sunt copii care merg dimineaţa la şcoală, iar după-masa merg la cerşit prin localuri şi magazine.

Cer de la mâncare până la bani. Profesorii, vecinii îi mai atenţionează. Părinţii acestor copii sunt greu de sesizat, pentru că, de multe ori, sunt cei care-i obligă să cerşească.

Din fericire, vedem mai puţine mame cu copiii de gât la cerşit. Dar, totuşi, ele există. Cel mai mare ajutor pentru copiii care sunt în pericol să ajungă cerşetori ar fi ONGurile de profil. La noi, în Valea Jiului, există multe de acest fel. Posibilitatea de a merge la un centru, de a primi o porţie de mâncare şi de a fi supravegheaţi de asistenţi îi scapă pe mulţi de această capcană în care pot cădea.

Ziua Internaţională a Copiilor Străzii intenţionează să responsabilizeze cetăţenii şi să-i facă parte activă în lupta împotriva acestui abuz asupra copiilor. Din păcate, nu există şi o zi care să atragă atenţia asupra minorilor care devin infractori, categorie în creştere în comunităţile sărace, cum este şi Valea Jiului.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

europene a fost, la noi în ţară, lipsa unei standardizări în domeniu. Fiecare făcea achiziţiile şi implementa proiectul după cum îl tăia capul şi, probabil, interesul. „Europa ne cerea imperativ să rezolvăm cu standardizarea, dar noi, şi în 2012, mai cârpeam câte ceva. Aşa suntem noi, românii!”, a concluzionat, cu amărăciune, dl. Borbely. Drept pentru care, în proxima reuniune a Guvernului, se va adopta un text standard, după care să se ghideze toată lumea implicată în aceste proiecte. „Patru ani ne-au trebuit să standardizăm, iar Europa ne-a spus: Măi, fraţilor, ori vă conformaţi, ori nu vă mai dăm niciun ban!”.

Această punere a piciorului în prag de către Europa ne-a făcut să ne schimbăm total strategia. Aici se confirmă o bănuială a unui mare filozof român, Mircea Vulcănescu, care a intuit exact cum funcţionează lucrurile la noi: românul nu face ceva pentru că poate să facă ceva. Ci face ceva când nu se mai poate altfel. Dl. ministru a pus şi el punctul pe i: „Avem o problemă dacă suntem ultimii din Europa la absorbţia fondurilor europene!”. Să sperăm că, în cele din urmă, ne vom conforma şi noi, de voie de nevoie, Europei civilizate.

Am absorbit dublu. Adică 7,4%... ne-a confirmat dl.

Leonard Orban Ministrul Leonard Orban a atras

atenţia că degeaba se obţin fondurile europene dacă nu se implementează proiectele obţinute.

Scopul este cheltuirea banilor, nu doar obţinerea lor. Pe trei luni, România are facturi de decontat în valoare de 100 milioane de euro. „E o sumă!”, a zis dl. Orban. Apa este sectorul cel mai activ, dar implementarea proiectelor este slabă. „Avem 38 de proiecte, în diferite faze, în valoare de 2,7 miliarde de euro, dar s-au decontat de către beneficiar doar 15%. Din cele 38 de proiecte doar 3 au o decontare de peste 50%, iar restul sunt pe zero sau aproape de zero.

Există riscul să nu poată fi realizate, iar România ar putea fi sancţionată financiar. Miza este uriaşă!”.

De când se ocupă dl. Orban de absorbţie, rata acesteia s-a dublat.

Fraza anterioară sună bine, însă realitatea este dramatică. Pentru că până acum România nu a absorbit

decât 7,4%. Pentru 2014-2020, negocierea va fi extrem de dură.

Sunt presiuni mari ca ţărilor care nu pot absorbi aceste fonduri să li se reducă dramatic fondurile alocate.

Se pare că nu se vor mai acorda, în intervalul următor, fonduri pe infrastructură şi banii europeni se vor investi doar în proiecte ce vizează doar creşterea economică şi înviorarea economiei. „Asta înseamnă că, dacă nu ne vom rezolva infrastructura acum, va mai curge multă apă pe râurile României, până vom şti ce să facem cu ea. Se pare că până nu va muri cineva de sete în România lucrurile nu se vor schimba în mod spectaculos. Acesta e şi mesajul nostru de Ziua Mondială a Apei: Deşteaptă-te, române!” ne-a declarat, la sfârşitul reuniunii, dl. Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Mihai BARBU

DIVERSE 9

Ziarul Vãii Jiului joi, 22 martie 2012

Sohodolul arată bine în acest început de primăvară Cum, în Vulcan, în materie de curăţenie de primăvară, atenţia edililor este concentrată mai mult pe partea de jos a oraşului, mărturisesc, sincer, că nu mă aşteptat ca Sohodolul, un cartier mărginaş, să-i zic aşa, să arate cum arată. Curat, adică.

Mirarea, atunci când constaţi starea asta de bine, este şi mai mare, mai ales dacă ai plecat la drum cu o idee preconcepută. Am văzut cu ochii mei, aşa că nu am ce comenta. În multe locuri, locatarii au terminat de curăţat zonele verzi dintre şi din jurul blocurilor, dar la altele nici nu s-au apucat. Cum este cazul unei porţiuni din spatele blocului B, cel de peste drum de

biserică.

Aleile sunt măturate lună şi, pe bune, mă bucur că vă pot da şi numele doamnei pe care am găsit-o îndeletnicindu-se cu treaba asta. Numele dumneaei este Violeta Naghi, “fostă Belean”, mi-a precizat femeia (vezi poza), şi lucrează la Pregoterm de unsprezece ani.

“Cartierul Sohodol nu este zona mea, mi-a spus angajata de la salubrizare, eu doar o înlocuiesc, de trei zile, pe colega Elena Muntean, care-i în concediu”. Şi, după cum se vede, măturatul aleilor din acest cartier a rămas pe mâini bune. Deşi, după cum a zis doamna Violeta Naghi, “acum merge un pic mai greu, pentru că, pe toate străzile, e mult nisip din cel care s-a pus astă iarnă“.

Gheorghe OLTEANU

Exclusivitate

Ultima sa carte dr. Volker Wollmann o dedică şi cititorilor ZVJ Despre dr. Volker Wollmann, care din 2002 este membru de onoare în cadrul Asociaţiei „Petro Aqua” din Petroşani, am scris nu cu foarte multă vreme în urmă, anunţându-vă că pe 13 ianuarie, anul curent, dumnealui a fost distins de către preşedintele Germaniei cu cea mai mare decoraţie care i-ar fi putut fi atribuită în Germania. Era vorba de „Crucea de Merit a Ordinului de Merit”.

„Patrimoniu preindustrial şi industrial în România” Rămânând un prieten bun al ziarului nostru şi al cetăţenilor din Valea Jiului, dl. dr. Volker Wollmann ne-a transmis zilele acestea un mail, care conţine ultima carte a sa. Carte pe care domnul Wollmann o dedică şi cetăţenilor acestor locuri, dar mai ales cititorilor Ziarului Văii Jiului, ştiind foarte bine faptul că între Ziarul Văii Jiului şi Asociaţia Ecologică „Petro Aqua” din Petroşani există o strânsă legătură de colaborare, demonstrată de atâtea ori în ultimii ani: „Dedic această carte membrilor Petro Aqua, dar şi cetăţenilor din Valea Jiului, mai ales cititorilor ziarului dumneavoastră. Mulţumesc domnilor Cătălin Docea, Marian Boboc şi Corneliu Bran, dar şi întregii redacţii pentru că sunt mereu alături de Asociaţia Petro Aqua, unde eu sunt membru de onoare încă din 2002. Transmit pe această cale cele mai frumoase gânduri întregii comunităţi din Valea Jiului, cu speranţa că anul acesta voi putea să fiu prezent, pentru câteva zile, în frumoasa dumneavoastră zonă. Cu cele mai adânci gânduri şi consideraţiuni, dr. Volker Wollmann”.

Câteva aprecieri despre acest ultim volum Cartea „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România”, volumul II, a apărut recent la Editura „Honterus”, în condiţii grafice excelente. Ea tratează, aşa cum reflectă şi titlul, patrimoniul României. Mai exact, ea face un bilanţ al tuturor întreprinderilor şi uzinelor pe care ţara noastră le-a avut sau le are în prezent (fireşte, acolo unde încă nu s-a distrus totul, aşa cum s-a întâmplat, din păcate, cu o mare parte din acest patrimoniu industrial al nostru).

Volumul doi al cărţii scrise de dr. Volker Wollmann este structurat în 5 capitole: „Bunuri de patrimoniu preindustrial şi industrial în sectorul industriei materialelor de construcţie”, „Patrimoniu preindustrial şi industrial din industria materialelor de construcţie”, „Mărturii de patrimoniu tehnic provenind din istoria sticlei”, „Bunuri de patrimoniu şi monumente tehnice din industria textilă” (unde un subcapitol este destinat şi fostei Fabrici de Mătase Artificială „Vâscoza” Lupeni) şi „Stabilimente şi utilaje din industria pielăriei cu valoare de patrimoniu naţional-cultural”.

Asupra acestui volum vom reveni, bineînţeles, după ce îl vom citi…

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

10 IMOBILIARE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 22 martie 2012

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena GARSONIERE 1. Gars. C.Mille, et. 1/4,multiple amenajări şi îmbunătăţiri, bucătărie mobilată, geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, pereţi izolaţi, instalaţii noi, preţ 65.000 lei sau schimb cu ap. 2 cam., zona centrală cu dif. discutabilă.

2. Gars. G.V.Milea, la stradă, etaj 2/4, bucătărie mobilată, balcon închis, 2 focuri gaz, parchet laminat, gresie şi faianţă la bucătărie şi baie, boiler nou, preţ 43.000 lei neg.

3. Gars. Unirii, etaj 2/3, standard, bucătărie mare, boxă, la stradă, preţ 40.000 lei.

4. Gars. Unirii, parter, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, pereţi izolaţi, instalaţii şi uşi schimbate, preţ, preţ 55.000 lei neg.

5. Gars. confort 1, mobilată complet, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, balcon închis, geamuri termopan, gresie şi faianţă, bine întreţinută, preţ 15.000 euro.

6. Gars. confort 1, Aeroport, la stradă - Aviatorilor, mobilată, amenajări - geamuri termopan, gresie şi faianţă, baia amenajată, preţ 34.000 lei.

7. Gars. Aeroport - Aviatorilor, la stradă, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, - eventual mobilată - vând sau schimb cu gars., zona centru - Unirii, preţ 60.000 lei neg.

8. Gars. mobilată şi utilată complet, zona Primăriei Petroşani, etaj 1/4, 26 mp, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, totul deosebit, preţ 15.000 euro.

9. Gars. Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreţinută, preţ 6000 euro neg.

10. Gars. G.V.Milea, etaj 1/4, standard, poziţionată la soare, zonă liniştită, preţ 13.000 euro neg.

11. Gars. zona Dragalina, mobilată şi utilată,2 focuri gaz, bine întreţinută, preţ 55.000 lei neg.

APARTAMENTE 2 CAMERE 1. Ap. 2 cam., Dimitrov, standard, bine întreţinut, boxă, gaz, zonă liniştită, preţ 80.000 lei.

2. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 1/3, boxă, standard, bine întreţinut, poziţionat la soare şi pe mijloc, preţ 90.000 lei.

3. Ap. 2 cam. mobilat, zona Astral Petroşani, etaj 4/10, suprafaţă mare, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, centrală termică, panoramă, preţ 32.000 euro.

4. Ap. 2 cam., Spital Petroşani - bloc tip vila, suprafaţă mare, călduros, parţial mobilat şi utilat, modificări şi îmbunătăţiri, geamuri şi balcon închis în termopan cu tâmplărie lemn stratificat, poziţionat la soare, parchet, zona deosebita, liniştită, preţ 22.000 euro.

5. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, et.3/4, îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, centrală termică, balcon închis şi izolat, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat, baia amenajată, preţ 24.000 euro.

6. Ap. 2 cam., etaj 3/10, zona Hermes, standard, gaz, balcon 7 m, călduros, preţ 75.000 lei.

7. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg.

8. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut, preţ 65.000 lei neg.

9. Ap. 2 cam., Constructorului, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu apartament 3-4 camere plus diferenţa discutabilă, preţ neg.

10. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă, hol pătrat, geamuri, uşi şi balcon închis termopan, centrală termică, instalaţii schimbate, gresie şi faianţă, parchet laminat, preţ 100.000 lei neg.

11. Ap. 2 cam., zona primărie, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri, cabinete medicale, geamuri termopan, uşă metal, standard, preţ 27.000 euro neg.

12. Ap. 2 cam., Unirii, semidecomandat, etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut, preţ 16.000 euro.

13. Ap. 2 cam. confort sporit, Lupeni, zona centrală, suprafaţă 108 mp, cu scară interioară, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, bloc cărămidă, centrală termică, geamuri termopan, mobilat şi utilat, preţ 150.000 lei neg 14. Ap. 2 cam. (modificat-3 camere), Lupeni, zona centrală, bloc cărămidă, etaj 2/4, mobilat şi utilat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, balcon mare (27 mp), preţ 100.000 lei neg.

15. Ap. 2 cam., zona foarte liniştită-Parâng, etaj 2/4, mobilat şi utilat, geamuri termopan izolat termic, bine întreţinut, preţ 85.000 lei neg.

16. Ap. 2 cam. Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri - la cheie, parter înalt, preţ 20.000 euro.

17. Ap. 2 cam., Lupeni, T.Vladimirescu, parter, geamuri termopan, uşă metal, instalaţie gaz, gresie şi faianţă, bine întreţinut, preţ 7000 euro.

18. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, decomandat, mobilat şi utilat, centrală termică, balcon închis, izolat termic, preţ 55.000 lei.

19. Ap. 2 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, amenajări, bucătărie modificata,2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 80.000 lei.

20. Ap. 2 cam., Independenţei, decomandat, zona deosebită, etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri, preţ 20.000 euro.

21. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4, mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare si pe mijloc, 2 focuri gaz, preţ 20.000 euro.

22. Ap. 2 cam., Uricani, parţial mobilat, decomandat, etaj 3/4 - Muncii, amenajări ,geamuri termopan, 2 balcoane unul închis în termopan, centrală termică, parchet laminat, poziţionat la soare, preţ 40.000 lei.

APARTAMENTE 3 CAMERE 1. Ap. 3 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, amenajări interioare, bine întreţinut, preţ 90.000 lei neg.

www.zvj.ro

2. Ap. 3 cam., pretabil locuit sau sedii firme, zona Piaţa Petroşani - Aleea Poporului, poziţionat pe mijloc, bine întreţinut, geamuri termopan, centrală termică, gresie şi faianţă, uşi schimbate, parchet laminat, preţ 125.000 lei - posibil rate.

3. Ap. 3 cam., Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, bai amenajate, instalaţii schimbate, mobilat complet, vedere Bulevard si in spate, preţ 40.000 euro, posibil rate.

4. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, decomandat, hol pătrat, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, 2 balcoane, instalaţie apă individuală, preţ 90.000 lei neg.

5. Ap. 3 cam., zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la soare, amenajări şi modificări, curat, luminos, geamuri termopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie si hol, preţ 90.000 lei.

6. Ap. 3 cam., Parâng, zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică, mobilat, bine întreţinut, preţ 80.000 lei neg 7. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, poziţionat la soare, bine întreţinut, instalaţii schimbate (eventual mobilat), preţ 28.000 euro neg.

8. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte călduros, centrală termică proprie, balcon închis-beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100.000 lei.

9. Ap. 3 cam., Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc, preţ neg.).

10. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, 2 balcoane, instalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei .

11. Ap. 3 cam. şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani, la stradă, vad comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 150.000 lei.

12. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ideală - panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 băi, 2 balcoane, preţ 30.000 euro.

APARTAMENTE 4 CAMERE 1. Ap. 4 cam., zona Mignon - Billa, suprafaţă mare, standard, gaz, 2 balcoane, preţ 45.000 euro / schimb cu 2 camere plus diferenţa discutabilă.

2. Ap. 4 cam., Petroşani Nord, zona Carrefour, etaj 3/4, foarte călduros, hol pătrat, centrală termică, 2 balcoane, preţ 44.000 euro neg./ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa discutabilă.

3. Vând/schimb cu ap. 2 cam. Petroşani, zona centrală, ap. 4 cam. si garaj in Iscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4, bine întreţinut, parchet, gaz, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, 2 băi,2 balcoane, bine întreţinut, preţ 80.000 lei neg.

4. Ap. 4 cam., Aeroport blocurile noi, suprafaţă mare-112 mp, panoramă, amenajări interioare şi îmbunătăţiri multiple, centrală termică, geamuri termopan, bai amenajate( una cu cadă, una cabină duş), mobilat şi utilat complet, preţ 32.000 euro neg.

5. Ap. 4 cam. si spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit si/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 35.000 euro neg.

6. Ap. 4 cam., modificat-suprafaţă mare, Petroşani Nord Bulevard, bloc BCA, etaj 3/4, poziţionat la soare, parţial mobilat, 2 băi amenajate, foarte călduros, preţ 38.000 euro 7. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150.000 lei neg sau schimb cu ap. 2 cam. + diferenţa discutabilă.

8. Ap. 4 cam., zona Hermes-Bulevard, bloc BCA,3 balcoane, bine întreţinut, panoramă, gaz, mici modificări, foarte călduros, preţ 33.000 euro.

9 Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gresie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150.000 lei neg./ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.

10. Ap. 4 cam., zona Petroşani Nord, geamuri termopan, 2 băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz, parchet melaminat, gresie faianţă, uşa metal, 2 balcoane, uşi de interior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.

TERENURI 1. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, acces auto, utilităţi, preţ 12.000 euro.

2. Teren zona centrală - Piscului - 3000 mp + casă veche, cameră, mansardă, baie, cămară (necesită renovare), zonă foarte liniştită, panoramă, utilităţi, livadă pomi fructiferi, preţ 25.000 euro.

3. Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată, zonă pitorească Lupeni, 1800 mp, drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case, case vacanţă, acces auto, utilităţi, preţ 14.000 euro neg.

4. Teren intravilan - Maleia, 6000 mp drept, acces auto, acte-ieşire din indiviziune, curent, apă, preţ 25 euro/mp.

5. Teren intravilan - 1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi, drept, posibil construcţii case, asigurare, acces auto, preţ 8 euro/mp neg.

6. Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi multiple, curent în apropiere, acces auto, preţ 2 euro/mp neg.

7. Teren intravilan 4000 mp, la şosea - Nucşoara, Valea Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case, pensiuni, preţ 10 euro/mp.

8. Teren la intrarea în Petroşani - zona Dărăneşti-Peştera Bolii, posibilităţi multiple-construcţii case, case vacanţă, pensiuni, suprafaţă 2300 mp, apă curgătoare, o parte drept, o parte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare, apă, curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.

9. Teren intravilan, 2800 mp, drept, zona Dărăneşti Peştera Bolii (la 10 minute distanţă de centrul oraşului), zonă pitorească şi foarte liniştită, pretabil construcţii case, case vacanţă, apă, curent, acces auto, preţ 25.000 euro.

10. Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto, zonă pitorească, drept, apă curgătoare, pretabil construcţii case, case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp - 6 euro/mp neg.

CASE DE VACANÞÃ 1. Casă vacanţă pt. familie, mobilată şi utilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti. P+1, la parter living, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj - cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp-posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.

2.Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Buţii, la drum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie + lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată, gratar,600 mp teren, preţ 160.000 lei.

3. Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţă construită 100 mp, P+E, la parter living şi bucătărie, scară interioară, la etaj 2 dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ 42.000 euro.

4. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006-la parter-living,2 camere, 2 băi, bucătărie, la mansardă-3 camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi, 2 băi, living, terasă, mobilată şi utilată, preţ 110.000 euro neg.

5. Casă vacanţă, Parâng, construcţie nouă, zona pârtiilor teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră + baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ 130.000 euro neg.

6. Case de vacanţă, în Straja, prima cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, construcţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, cea de-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.

7. Casă de vacanţă în staţiunea Straja, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul 2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

SPAÞII COMERCIALE 1. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, front stradal, vitrină, suprafaţă 140 mp, vad comercial, pretabil orice fel activităţi comerciale, preţ 170.000 euro sau chirie 1500 euro/ ună.

2. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, amenajat la parter de bloc, scări exterioare, pretabil activităţi birouri, firme, cabinete medicale, preţ 200 euro/lună.

3. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, pretabil activităţi comerciale de orice fel, depozite, suprafaţă 67 mp, vitrină, grup sanitar, acces auto, curent trifazic, preţ 12 euro/mp neg.

4. Spaţiu comercial la parter de bloc, zona centrală Petrila, 40 mp, ieşire exterioară, pretabil activităţi birouri, comerciale, preţ 700 lei/lună.

5. Spaţiu comercial Petroşani Nord, 30 mp, geamuri termopan, grup sanitar, încălzire, la stradă, vad comercial, pretabil activităţi birouri, sedii firme, preţ 350 euro/lună sau 26.000 euro pt. vânzare.

6. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit, în zona ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie, hol, gaz, centrală termică, preţ 90.000 euro neg.

7. Spaţiu comercial amenajat, Petroşani Nord, suprafaţă 170 mp (eventual compartimentat), grupuri sanitare, acces auto, la stradă, pretabil activităţi comerciale, depozite, sedii firme, cabinete pentru vânzare sau închiriere.

8. Ap. 4 cam. si spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit si/sau sedii firme, cabinete medicale, birouri preţ 35.000 euro neg.

9. Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil l sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 10.000 euro.

10. Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent, posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc., preţ 100.000 lei sau 200 euro/lună.

11. Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preţ 25.000 euro.

12. Spaţiu comercial, Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc, pretabil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie, grup sanitar, scară exterioară, preţ 25.000 euro neg sau 250 euro/lună.

13. Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto, suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate – aprox. 4000 mp, preţ neg.

14. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală - M. Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10m, scări exterioare şi interioare, gaz, CT, pardoseală granit, pretabil activităţi diverse, preţ 55.000 euro neg.

CASE 1. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firma sau locuit, în zona ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie, hol, gaz, centrală termică, preţ 85.000 euro neg.

2. Vilă zona Maleia, mobilată şi utilată, construcţie nouă, din cărămidă, suprafaţă construită 350 mp, 120 mp amprenta sol, parter - living, hol, bucătărie, baie, etaj - 3 dormitoare, baie, mansardă nefinisata, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid, fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, crama, anexe, preţ 125.000 euro neg.

3. Casă zona centrală, Petroşani Nord, construcţie nouă, mobilată şi utilată complet, totul nou, impecabil, multiple

Apartament 2 camere, zona Mignon, etaj 9, standard, bine întreţinut, 2 balcoane, preţ 48.000 lei.

Garsonieră Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreţinută, preţ 6.000 euro neg. amenajări interioare, parter- living, bucătărie, baie, debara, scară interioară- la etaj-3 dormitoare, baie, dresing, balcon mare, curte amenajată, acces auto, garaj, preţ neg.

4. Casă zona Colonie formată din 2 corpuri- 3 camere, bucătărie, baie + 3 camere, bucătărie, baie, garaj, curte 80 mp, anexe, acces auto, centrală termică pe combustibil solid, amenajări interioare preţ 48.000 euro neg 5. Casă liniştită Petroşani P+M, acces auto, 2 intrări, 800 mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansarda amenajată (un apartament separat), garaj, centrală termică combustibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţigla schimbată, acces auto 2 străzi, preţ 85.000 euro neg.

6. Casă Petrila, zonă liniştită, acces auto, 2 camere, bucătărie, baie, hol, verandă, curte amenajată 400 mp, geamuri termopan, sobă teracotă, preţ 100.000 lei neg.

7. Casă veche cu 400 mp teren drept - posibil construcţie nouă, în zona centrală şi liniştită Petroşani, acces auto, canalizare, utilităţi, preţ 20.000 euro.

8. Casă Livadia cu 1060 mp teren, drept + 2 terenuri (2000 +2000 mp) acces auto, 3 camere, bucătărie, baie mare amenajată, instalaţii noi, boiler pe lemne, sobe teracota, bucătărie vară, anexe, preţ 28.000 euro neg.

9. Casă zona centrală Petroşani-Bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţă constr. 80 mp, 2 camere, bucătărie, baie, hol, boxă, pivniţă, centrală termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55.000 euro neg.

10. Casă (vilă) zona Spital Petroşani, P - 2 cam., bucătărie, baie, hol, garaj, cămară, centrală termică - combustibil solid şi gaz, scară interioară, etaj - 3 cam., baie, hol, balcon, M necompartimentată, anexe, 750 mp teren, gaz, canalizare, acces auto, preţ neg.

11. Casă zonă liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă, 1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştită Petroşani, preţ 280.000 lei neg.

SCHIMBURI 1. Schimb casă la ţară cu 4800 mp teren, Gorj - zona Cărbuneşti - 3 camere, bucătărie, anexe, apă, gaz, fântână în curte, la stradă, cu apartament în Petroşani sau vând, 35.000 lei.

2. Schimb gars. Petroşani Nord, etaj 1/4, multiple îmbunătăţiri şi amenajări cu ap. 3 cam. Petroşani Nord cu diferenţa discutabilă.

3. Schimb ap. 3 cam., Petroşani Nord, zona ENEL, etaj 2/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri cu ap. 2 cam. Aeroport blocurile noi sau gars. zona centrală plus diferenţa.

4. Schimb casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, cu ap. 2 cam. central + diferenţa sau vând, preţ 180.000 lei neg 5. Schimb cu ap. 2 cam. Petroşani Nord, cu diferenţa discutabilă - casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj - 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sala sport, anexe, acces auto, sau vând preţ 110.000 euro neg.

6. Schimb cu gars. Petroşani sau vând teren pt. construcţii case, case de vacanţă, intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, sat Onciuc - drept, front stradal - 12 m, acces auto la şosea, ieşire la lac, proiect, curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ 15.000 euro.

7. Schimb ap. 2 cam. dec., Dimitrov, zonă foarte liniştită, etaj 2, amenajări, convector gaz, cu gars. + diferenţa.

8. Schimb/ vând ap. 2 cam. cu ap. 4 cam. + diferenţa discutabilă - Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, totul impecabil, preţ neg.

CHIRII 1. Gars. zona Piaţa Petroşani, etaj 3/4, mobilată şi utilată, îmbunătăţiri, baia amenajată, convector gaz, curata, preţ 130 euro/lună +garanţie.

2. Gars. zona Hermes - Bulevard, pretabil locuit sau sedii firme, etaj 3/4, amenajări şi îmbunătăţiri, parchet laminat, geamuri termopan, mobilată şi utilată, vedere Bulevard, baia amenajată, preţ 100 euro/lună + garanţie.

3. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, mobilat şi utilat, curat, bine întreţinut, preţ 150 euro/lună + garanţie.

4. Ap. 3 cam., zona Primărie Petroşani, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firma, amenajări şi îmbunătăţiri, parţial mobilat, preţ 250 euro/lună + garanţie.

5. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, mobilat şi utilat, centrală termică, amenajări şi îmbunătăţiri, deosebit, curat, f. bine întreţinut, preţ 300 euro/lună + garanţie.

6. Ap. 2 cam., zona Parâng - Oituz, etaj 3, mobilat, bine întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună + garanţie.

7. Casă - curte, zona ultracentrală Petroşani, la stradă, acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spaţii comerciale, preţ 300 euro/lună.

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la sediul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.

www.agentia-imobiliara-petrosani.ro e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului joi, 22 martie 2012

IMOBILIARE Vând casă cu 5 încăperi, gaz, apă, curent, grădină şi curte, în Băcia, lângă şcoală. Preţ 35.000 de euro.

Relaţii la telefon 0768.020106 Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând garsonieră în Petrila, str.

Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil. lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

AUTO Vând Fiat Grande Punto, a.f.

2007, comenzi volan, 32.000 km, motor 1400 cmc, benzină, albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4 airbag-uri, 5 uşi, fără accidente, unic proprietar, înmatriculată.

Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel.

0730.004032 Vând Dacia Nova, benzină+gpl (în garanţie), an fab. 1997, kilometri 62.000 reali. Maşina merge şi arată foarte bine.

Preţ 3.400 lei, negociabil.

Relaţii la telefon 0765.591522

www.zvj.ro

ANGAJĂRI

DECESE

Ocolul Silvic Brâncuşi organizează în data de 30.03.2012, la sediul din loc.

Peştişani, jud. Gorj concurs pentru postul de pădurar în cantonul nr. 6, Garbovu.

Condiţii de participare şi relaţii la sediul ocolului şi telefon 0253.277323.

Cadrele didactice de la Colegiul Economic Hermes Petroşani împărtăşesc durerea familiei Ria şi Gabi Dodea pricinuită de moartea mamei Prof . BOGDAN ELISABETA Dumnezeu s-o odihnească în pace!

HOROSCOP

Trebuie să îţi aduci aminte în fiecare moment că iubirea e un schimb reciproc de gesturi corecte, deci nu încerca nicio clipă să calci strâmb...

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Eşti nevoit să te ocupi de o activitate care ţi se pare sub demnitatea ta, dar e un compromis obligatoriu dacă vrei să mergi mai departe spre ce ţi-ai propus.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” Joi, 22.03.2012

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Informaţii la telefon 0761.282342 Închiriez cabană în Parâng.

Preţuri fără concurenţă, distracţie garantată!

Informaţii la telefon 0722.497418

Orele 10:00 – Spectacolul „Povestea porcului” Sâmbătă, 24.03.2012 Orele 18:00 – Spectacolul „Un tramvai numit dorinţă” Duminică, 25.03.2012 Orele 13:00 – Premiera „Amintiri din copilărie”

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Vulcan (Centrul Şansa).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

SERVICII Execut amenajări interioare/exterioare, 15 lei/mp indiferent de lucrare.

Ofertă valabilă până la Paşti.

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16.

Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

Telefon 0785.406616 Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

Nu trebuie să te laşi oprit din elan de micile piedici care apar chiar la primii paşi ai acţiunii începute, pentru că sunt probele inerente la orice început de drum.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Atitudinea pozitivă pe care reuşeşti s-o păstrezi orice ar fi se va dovedi a fi cheia tuturor problemelor de astăzi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Prietenii sunt extrem de importanţi pentru tine astăzi, pentru că prezenţa lor îţi face bine, are un efect energizant asupra ta şi te ajută să capeţi mai multă încredere în tine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Experienţa ta într-un domeniu în care ai studiat multă vreme îşi spune cuvântul pentru că ai ocazia să dai un sfat avizat care va rezolva cu bine o problemă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Ai grijă cum te comporţi cu partenerul, pentru că ceva din atitudinea ta îi ridică acestuia mari semne de întrebare cu privire la intenţiile tale.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Dacă vezi că sensul în care mergi nu duce nicăieri, nu ezita să întrerupi aici orice demersuri şi să porneşti pe o cu totul altă cale.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Telefon 0737.116217 Pictez camere copii.

Preţuri rezonabile.

Apare un intrus în grupul din care faci parte şi dispare buna înţelegere de dinainte. Încep să apară invidii absurde, orgolii care nu-şi au rostul, şi totul din cauza influenţei negative a acestei persoane care se bagă unde nu-i fierbe oala.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon 0769.525770 SC Space Group SRL angajează operatori utilaje (pe excavator sau pe volă) în domeniul canalizării.

Locaţii: 1. Mun. Mediaş, jud. Sibiu 2. Localitatea Cugir, jud. Alba Contact 0760.259994.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:

- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir

- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320

Intri într-o instituţie cu oarecare supunere pentru că îţi urmăreşti un interes personal pe care nu-l poţi atinge dacă ai apela la o atitudine superioară, orgolioasă sau arogantă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Uneori e nevoie să schimbi sensul din mers, fără a sta prea mult pe gânduri, pentru că primeşti suficiente semnale că drumul pe care mergi nu duce nicăieri.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Verifică atent informaţiile pe care le primeşti dintr-o sursă care nu e demnă de încredere. Ceva îţi spune că în spatele datelor primite se ascund nişte interese meschine...

CMYK

12 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

joi, 22 martie 2012

La conferinţa ,,Formele trupeşti ale rugăciunii” a preotului lect. dr. Vasile Vlad au participat peste 150 de enoriaşi şi părintele protopop Petrache Creţu Marţi, 20 martie, am avut bucuria de a-l avea ca oaspete în municipiul nostru pe preot lect. dr. Vasile Vlad, titularul catedrei de ,,Teologie Morală”, din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad, totodată şi consilierul bisericesc al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

La invitaţia parohiei ,,Sf. M. Mc. Varvara”, părintele a conferenţiat, în Biserica parohială, pe tema ,,Formele trupeşti ale rugăciunii”.

Peste 150 de enoriaşi şi circa zece preoţi din Valea Jiului, împreună cu părintele protopop Petrache Creţu şi cei trei preoţi ai bisericii noastre, au ascultat cuvintele distinsului oaspete. La final, participanţii la conferinţă au pus şi între-

Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie)

organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

bări pe tematica discutată, la care au primit răspunsul cuvenit.

Despre rugăciune, spun Părinţii, că nu se vorbeşte, ci ea trebuie făcută şi rugăciunea însăşi ne învaţă apoi cum să ne rugăm, iar pentru neputinţa omenească ridică Dumnezeu, din când în când, oameni bine plăcuţi Lui, care să ne înveţe ce şi cum să ne rugăm.

Rugăciunea este unirea sufletului cu Dumnezeu, ,,de aceea un suflet care nu se roagă este mort”, cum zicea marţi părintele Vasile. După cum

ştim că există o viaţă trupească, există, în acelaşi timp, şi o viaţă duhovnicească, care este darul şi lucrarea Duhului Sfânt în om, iar aceasta este susţinută prin rugăciune.

Rugăciunea este susţinătoarea vieţii omeneşti şi susţinătoarea lumii. În privinţa participării trupului la rugăciune, aceasta este foarte importantă, pentru că ,,trupul este Templu al Duhului Sfânt” şi se sfinţeşte prin lucrarea aceluiaşi Duh Sfânt. De aceea este important să ne aşezăm cum se cuvine înaintea

Lui Dumnezeu!

Părintele Vlad ne-a vorbit de o rugăciune care poate fi făcută în picioare, de o alta care poate fi spusă în genunchi şi chiar aşezaţi, fiecare având argumentarea ei. În Biserica Ortodoxă participarea trupului la rugăciune se face prin ridicări de mâini, prin metanii şi închinăciuni, toate având o profundă justificare teologică. Aşadar, să nu vorbim mult despre rugăciune, ci să ne rugăm mult, pentru a ajunge, cu darul lui Dumnezeu, să ne rugăm şi bine.

LA PETROŞANI, ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC ŞI PRIVAT ARE MULTE PUNCTE, CHIAR DACĂ SUNT MĂRUNTE… Proiectele, fie ele cât de mici, au un impact mare asupra populaţiei. De exemplu, la Petroşani, au fost anul trecut reabilitate 7 blocuri de locuinţe.

Acest proiect a adus confort termic pentru câteva sute de familii. Facturi mai mici la întreţinere, aspect mai frumos al blocului de locuinţe. Pe lângă aceste anvelopări, au fost realizate, din fonduri FRDS, 12 acoperişuri pentru blocurile de locuinţe.

Au fost reabilitate trotuare de pe 1 Decembrie şi zona Mignon, de asemenea, străzile Independenţei şi Aviatorilor. Ce nu s-a putut asfalta, s-a plombat. Cu toate că, în momentul de faţă, starea lor este la fel de jalnică, pentru că plombele de asfalt nu au trai nici pentru un sezon.

Un alt punct forte al administraţiei actuale, cel cu care Lucian Dragomir şi-a deschis drumul de şef

al SPDAPP, este intabularea gratuită a gospodăriilor de pe Maleia şi din Colonie. Însă, cu toate că proiectul era unul extrem de benefic pentru proprietarii de case şi terenuri, nu prea şi-au putut dovedi calitatea de proprietar unii dintre ocupanţii gospodăriilor din Colonie. Şi în Colonie a fost turnat covor asfaltic, dar numai acolo unde este şi canalizare. În rest, se aşteaptă începerea lucrărilor de canalizare.

A fost construit un pod nou peste Slătinioara şi un podeţ în strada Plopilor, şi a fost extins iluminatul public pe străzile Gociu Nicuşor şi Venus.

Anul acesta am avut şi surpriza iluminatului public ornamental, care a scos în evidenţă frumuseţea unor instituţii din localitate. Deocamdată, cele mai bine evidenţiate sunt bisericile.

Aşteptăm ca şi clădirile vechi, cu istorie, să fie puse în valoare. (Alina PIPAN)

Preot Iulian SELAJE, Biserica Sfânta Mare Muceniţă Varvara Ocrotitoarea Minerilor

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840 Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988.

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

www.zvj.ro

CMYK

şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 97 22 martie 2012 4 pagini ISSN 2068 - 3650

Reabilitarea semantică a cuvântului „momârlan” Încep prin a mulţumi conducerii Ziarului Văii Jiului care a luat hotărârea de a se implica în reabilitarea semantică a cuvântului „momârlan”. Momârlanii sunt pretutindeni în Valea Jiului, ori vor ori nu vor dicţionarele care până acum nu au amintit nimic despre comunitatea lor. Am fost poate primul care, luând act de această solicitare a momârlanilor, le-am făcut publică dorinţa în câteva ediţii ale Ziarului Văii Jiului în luna martie 2011. Iată ce scriam atunci printre altele:

Momârlanii şi dicţionarele Din păcate, niciun dicţionar apărut la ora actuală nu aminteşte şi nu dă o definiţie acestei comunităţi de români autentici avându-şi obârşia în străbunii daci.

Este, după cum veţi vedea, chiar o umilire a momârlanilor, pe care cu durere în suflet trebuie să o aduc în discuţie. În Dicţionarul Universal al Limbii Române al lui Lazăr Şăineanu, cu prima ediţie în anul 1896, reeditat în anul 1996 la Iaşi la Editura Mydo Center, în dreptul cuvântului momârlan găsim următoarea definiţie: - momârlan, momârlani, s.m. (reg.): 1. om prost, bădăran; 2. numele unui dans popular; 3. de-a momârlanului, numele unui joc de copii.

Această definiţie a fost preluată de toate dicţionarele apărute până acum, fără a sufla niciun cuvinţel despre comunitatea momârlanilor din ţara noastră. Dacă în 1896, când a apărut prima ediţie a dicţionarului lui Lazăr Şăineanu, comunitatea momârlanilor era puţin cunoscută în ţară, aceasta fiind cunoscută ca şi jieni, definiţia este scuzabilă, deşi nu ştiu de unde a fost luată pentru că în zona noastră nu este cunoscut sub acest nume niciun dans popular şi niciun joc de copii, pentru ediţiile următoare definiţia nu mai beneficiază de aceeaşi scuză. Această comunitate a dat ţării oameni de valoare, profesori universitari, artişti, medici, ingineri, jurişti etc., a devenit cunoscută. Dintre personalităţile care au făcut cinste acestei comunităţi este suficient să amintim doar câteva: prof. dr. doc. D.D. Negoiu din satul Cimpa, decanul Facultăţii de Chimie Bucureşti, dr. ing. Ioan Ranţa din satul Jieţ, director general în Ministerul Minelor pentru o perioadă de 20 de ani, av. Nicolae Stoica din satul Jieţ, ministru secretar de stat cu informaţiile pe zona Vest 1945-1946, conf. univ. dr. Ilie Răscolean din satul Cimpa, prorector al Universităţii din Petroşani (acum preşedinte al Senatului) şi lista poate continua desigur.

A păstra în dicţionare şi în anul 2011 această definiţie denigratoare pentru comunitatea de momârlani, fără a aminti măcar faptul că aceasta există, momârlanilor li se pare un lucru de neacceptat. În urmă cu ceva timp am fost contactat de către un bun jurnalist de la un ziar central care mi-a solicitat sprijin în a întocmi la faţa locului un material despre momârlani, sprijin pe care i l-am acordat cu plăcere. Însoţit de încă doi colegi a venit de la Bucureşti cu maşina şi ne-am întâlnit în staţia de autobuz „Căprioara” din Petrila în jurul orei 13:00. Au coborât din maşină îngrijoraţi, circumspecţi, privind în jur cu suspiciune. După schimbul a câtorva cuvinte de protocol m-a întrebat dacă în Petrila există vreun local curat şi civilizat unde pot servi masa. Pentru moment nu am sesizat gravitatea întrebării. Am intrat în restaurantul din apropiere de staţia

Dumitru Gălăţan-Jieţ la COLOCVIILE DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR GHEORGHE PAVELESCU În organizarea Consiliului Judeţean Alba, prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” şi Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, între 23 şi 25 martie, la Alba Iulia au loc Colocviile de etnografie şi folclor Gheorghe Pavelescu.

Tema colocviilor este una cât se poate de actuală: „Patrimoniul material şi imaterial al culturii tradiţionale în contextul crizei valorilor”. La aceste colocvii a fost invitat să participe şi colaboratorul Ziarului Văii Jiului, dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ. Care, ţinând cont că acţiunea se desfăşoară chiar la Alba-Iulia, credem că îşi va învinge reţinerea şi va face vorbire şi despre plagiatorii Văii Jiului. Nu de alta, dar în tema colocviilor se regăseşte şi… „criza valorilor”. Tot la Alba-Iulia, dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ va prezenta şi „Trilogia riturilor de trecere” la momârlani. În interiorul suplimentului nostru, vă oferim spre lectură prefaţa autorului şi un fragment din ultimul volum al trilogiei, „Înmormântarea”, recent tipărit. (M. BOBOC)

„Căprioara”, un restaurant, ca toate celelalte, aspectuos, îngrijit, chiar elegant. S-au oprit surprinşi în prag, parcă nu îndrăzneau să intre. După ce ne-am aşezat la masă am dezlegat misterul. Feţele lor s-au destins, îngrijorarea a dispărut de pe chipul lor. Mi-au destăinuit că singurele date pe care le cunosc despre momârlani sunt acelea citite într-un dicţionar recent apărut, care i-au derutat şi pe ei. Îşi închipuiau momârlanii ca pe nişte sălbatici care trăiesc în peşteri. Am poposit în câteva case momârlăneşti alese la întâmplare, unde au fost surprinşi de ceea ce au văzut: curăţenie, dotări moderne - baie, apă caldă, încălzire centrală prin centrale proprii, aragaz, televizor etc. Derutarea lor a derivat din definiţia dicţionarelor dată termenului momârlan, fără a se menţiona că există şi o astfel de comunitate care nu are nimic în comun cu termenul respectiv. În deplasările pe care le-am făcut la Drobeta Turnu Severin cu ocazia unor lansări de carte, a unor târguri de carte, manifestărilor etnologice, la invitaţia bunului meu prieten scriitorul şi etnologul dr. Isidor Chicet, redactor şef al revistei Răstimp, am purtat repetate şi lungi discuţii cu poeta Ileana Roman care, nemulţumită de definiţia dată în dicţionare termenului momârlan, îmi solicita de fiecare dată să înlătur din scrierile mele acest termen. Şi oare atunci pentru cine aş scrie? Eram la un moment dat în perioada când împreună cu Isidor Chicet ne străduiam să predăm la tipar primul album etnografic din ţară privindu-i pe momârlani, un album cuprinzând în jur de 400 de fotografii începând cu anul 1900, şi chiar mă gândeam să modific titlul, dar oare puteam modifica realitatea, conţinutul, existenţa acestei comunităţi? După ce m-am întors acasă am purtat discuţii cu câţiva bătrâni din mai multe sate din Valea Jiului, care în esenţă au susţinut aceleaşi lucruri: - Noi purtăm numele de jieni momârlani, suntem urmaşii dacilor şi nu ne este ruşine de acest lucru!

- Cu ce este mai superior termenul de mocan, gugulan etc.?

- Noi existăm, vreţi-nu vreţi voi scriitorii, de la care cerem să fim promovaţi, nu să ne daţi uitării!

- Noi existăm, ori vor ori nu vor dicţionarele voastre, nu noi trebuie să fim desfiinţaţi şi ponegriţi, ci dicţionarele să se adapteze situaţiei actuale.

A fost pentru mine o adevărată lecţie de demnitate primită din partea longevivilor satelor, acei înţelepţi care în satul tradiţional, în fruntea obştilor, făceau judecăţile comunităţii.

A urmat apoi o a doua lecţie. Am fost declarat „Momârlan de onoare al parohiei şi al satului Cimpa” şi apoi al satului Jieţ, avându-se în vedere faptul că prin scrierile mele etnologice am promovat la nivel naţional tradiţiile şi cultura tradiţională momârlănească.

Cu această ocazie fac o paralelă între huţuli şi momârlani. După cum se ştie, huţulii sunt o comunitate românească ce trăieşte în nordul Moldovei, extinsă până în Ucraina. Sunt tot crescători de animale, în special de cai. Şi huţulii sunt la fel de mândri ca şi momârlanii când afirmă că sunt urmaşii dacilor liberi. Sunt o comunitate etnică românească nu mai numeroasă decât momârlanii, dar spre deosebite de aceştia sunt menţionaţi în dicţionare aşa cum se cuvine.

Momârlanii cer doar să le fie acceptată existenţa milenară, iar dicţionarele să menţioneze această comunitate cu o definiţie onestă şi să excludă termenii jignitori ce nu o caracterizează. Cer oare prea mult? Nu cred, este dreptul lor la demnitate într-o mare comunitate europeană din care fac şi ei parte. Asta scriam în 2011. (continuare în pagina IV)

II

SPECIAL

joi, 22 martie 2012

A apărut ultimul volum al trilogiei „Riturile de trecere” de Dumitru Gălăţan-JIEŢ:

Înmormântarea PREFAŢĂ Multe din obiceiurile întâlnite la înmormântare în Ţinutul Momârlanilor sunt întâlnite şi în majoritatea zonelor etnografice din ţară, dar găsim şi obiceiuri specifice locului. Sunt obiceiuri păstrate din moşi, strămoşi, perpetuate până în zilele noastre de aceşti momârlani cărora le place să-şi spună cu mândrie că sunt oameni de vatră, oamenii locului, urmaşi ai dacilor.

Făcând parte dintr-o „comunitate închisă”, obiceiurile lor au fost puţin studiate de specialişti şi doar sporadic fiind astfel mai puţin cunoscute. Când mass-media şi chiar etnologii şi-au dat seama de acest lucru s-a trecut în extrema cealaltă, a agasării, a asaltării localnicilor inducându-le acestora o oarecare „plictiseală” şi o nouă „închistare” devenind reticenţi solicitărilor şi uneori chiar nervoşi.

Fiind unul de-al lor, porţile informaţiilor mi-au fost deschise mai uşor evitând pistele false iscate uneori chiar în mod intenţionat de către localnici, altfel oameni minunaţi. Reţinerea lor a devenit şi mai accentuată atunci când au văzut că în această goană a mass-mediei s-au strecurat şi unele neadevăruri. Este greu ca printr-o deplasare de două-trei zile în teren să cuprinzi esenţa, specificul tradiţiilor şi obiceiurilor pentru a reda ceva „bătut în cuie”. După un proverb bătrânesc ajungi să cunoşti un om abia „după ce ai mâncat împreună o mierţă (sac) de sare şi poate nici atunci”.

Am avut marele avantaj că nu am scris despre momârlani „după ureche”, din afara lor ci „pe note”, din interiorul comunităţii având atuul de a cunoaşte toate ungherele situate mai la vedere sau mai ascunse ale lăzilor milenare de zestre spirituală a acestora.

Am participat în copilărie alături de ei la toate momentele specifice existenţei lor. Am participat la riturile de trecere, am păzit vacile la munte, am fost cioban la oi, am făcut fânul, am fost alături de ei la clăci, tircuri, strânsul fânului, i-am colindat de Crăciun şi Anul Nou etc.

Persoanele de vârsta a treia depozitare a multor informaţii (auzite şi trăite), în marea lor majoritate au trecut pe un alt tărâm al existenţei, în lumea strămoşilor. Sursele de informare veridice se reduc cu fiecare zi ce trece, depozitarii adevăratelor informaţii încep să fie număraţi pe degetele unei mâini în fiecare sat. Aciuaţi în jurul calculatoarelor şi al televizoarelor, copiii şi tineretul satelor, nu mai au nici timpul şi nici dorinţa să mai asculte poveştile bunicilor pentru a nu se pierde odată cu dispariţia acestora. Generaţia mea a ajuns să fie, poate, un ultim depozitar oral al unor informaţii autentice, trăite, nealterate din satul străvechi.

Am avantajul că atunci când în calitate de etnolog amator am unele nelămuriri, apelez la cetăţeanul de vârsta a treia, Gălăţan, pentru confruntarea veridicităţii acestor informaţii.

Pentru început voi aminti doar câteva dintre particularităţile întâlnite în lumea momârlanilor cu prilejul acestui rit de trecere, înmormântarea, restul urmând a fi dezvoltate pe parcursul cărţii. Toate acestea susţin necesitatea apariţiei unei cărţi pe această temă referitoare doar la Ţinutul Momârlanilor.

La înmormântările momârlanilor nu întâlnim în cadrul cântecelor funerare rituale, cu formă fixă: ZORILE. Aici nici măcar nu este cunoscută această noţiune, caracteristică multor zone din ţară.

În cadrul pomenilor şi a comemorării morţilor, la momârlani nu a fost folosită coliva, cea care este folosită frecvent în majoritatea zonelor etno-folclorice din ţară. În locul colivei s-a folosit PĂSATUL. Aceasta, probabil, şi datorită faptului că în Valea Jiului condiţiile reliefului deluros şi muntos nu au permis cultivarea grâului necesar preparării colivei, predominând cultura porumbului, materia primă pentru păsat. Acesta este întâlnit în două variante: de dulce (de frupt) şi de post. La cel de dulce, alături de porumbul măcinat mai mare se adaugă untul şi brânza din belşug, iar cel de post, zahăr, ulei şi margarină, acesta apropiindu-se oarecum de colivă. Se pare însă, că păsatul de la pomeni nu este specific doar momârlanilor ci chiar şi creştinilor din Dobrogea. Iată un arc peste timp şi peste spaţiu.

Acest lucru mi-a fost dezvăluit de unii locuitori ai satului Jieţ care mergeau cu ani în urmă în îndepărtata Dobroge la culesul porumbului, atât de necesar în gospodăriile jienilor.

Bradul nu însoţeşte toate înmormântările, fiind folosit doar la înmormântările feciorilor sub forma unui brad de dimensiuni mari, echivalând în metri numărul anilor feciorului dispărut. În Ţinutul Momârlanilor nu există obiceiul dezgropării mortului după trecerea unei perioade de şapte ani.

Un aspect specific aproape numai momârlanilor, dar nu exclusiv, îl constituie îngroparea morţilor în grădini. De aceea, acest aspect va face obiectul unui capitol aparte în această lucrare. Şirul particularităţilor ar putea continua, dar nu doresc să mă extind acum în tratarea acestui aspect. Vă las pe dumneavoastră cititorii să identificaţi aceste particularităţi pe măsura lecturării acestei cărţi.

Am scris această carte cu nostalgie şi chiar cu amărăciune. Când am început să răsfoiesc însemnările pe care le-am făcut de-a lungul anilor, mi-am dat seama cât de mulţi dintre cei care m-au ajutat să fac aceste însemnări nu mai sunt printre noi şi parcă le-am simţit lipsa.

Luând într-o zi la pas uliţa satului Jieţ de la

Jura, intrarea în sat şi până la casa bătrânească unde m-am născut, am făcut o constatare cutremurătoare.

Din locuitorii satului din perioada când eram eu copil de 8-9 ani, aproape că nu mai trăieşte nimeni. A dispărut un sat întreg cu locuitorii lui de atunci. Toţi şi-au dat întâlnire pentru judecata de apoi în progadia (cimitirul) satului sau în ogrăzile unde sunt îngropaţi având drept călăuză pe parohul satului, Jura Păun Marcu, aşteptând cu toţii cea de a doua venire a Mântuitorului la înfricoşata judecată.

Când am ajuns în dreptul cimitirului, involuntar m-am oprit, am luat o poziţie caracteristică păstrării unui moment de reculegere şi pe ecranul minţii mele au început să apară chipuri mai de mult sau mai recent dispărute ale momârlanilor din sat.

Am adăugat în tăcere: „Fie-le ţărâna uşoară”. Atât am putut face pentru ei, urmând a reaminti în rândurile ce urmează, trăirile lor în momentele cruciale ale vieţii, în ritul de despărţire: ÎNMORMÂNTAREA.

DECESUL ÎN SATUL TRADIŢIONAL În satul tradiţional, adică în satul „de demult”, decesul survenea la vârste mai înaintate decât acum, la peste 75 de ani, de cele mai multe ori la peste 80 de ani, întâlnindu-se cazuri, nicidecum izolate, de decese la vârste de peste 100 de ani.

Cel mai longeviv momârlan se pare că a fost Nicolae Dumitru (1821-1943). Acesta s-a născut în satul Dobreşti, s-a dus apoi ginere în Valea Cimpii căsătorindu-se cu Teleancă Dumitra şi a trăit 122 de ani. În tinereţe, pe vremea Imperiului Austro-Ungar a fost luat cu arcanul şi dus la oaste, legat de căruţă, până la Haţeg, unde era în acele vremuri Cercul Militar. Se pare că a cătănit în jur de 8-10 ani, cum era obiceiul atunci, la o unitate de husari.

Pe locul doi la longevitate în lumea momârlanilor se situează Răduca Marina (1827-1943), casnică, tot din satul Cimpa, care a fost înmormântată la 23 ianuarie 1943, în cimitirul Bisericii Ortodoxe

joi, 22 martie 2012

Cimpa, având în momentul decesului vârsta de 115 ani. Slujba de înmormântare a fost oficiată de preotul paroh Vasile Romitan.

Amintim, apoi pe Jitea Ion, zis Uţaru (1847-1959) din satul Maleia care a trăit 112, Dan Androne din satul Jieţ care a trăit 110 ani. Vârsta de 100 ani a fost atinsă şi de Teleancă Pavel (1854-1954), Curtean Ana (1857-1957)1 din satul Cimpa şi desigur lista ar putea continua.

De obicei persoanele longevive erau şi sănătoase, munceau până li se apropia sfârşitul, un lucru firesc, căci fără sănătate nu ar fi putut duce atâţia ani în spate. De multe ori şi cei mai apropiaţi, ai casei nu cunoşteau motivul real al decesului, nu ştiau ce anume boală l-a învins pe răposat, căci în decursul vieţii „nu s-a prea văitat de nimic”, aşa cum amintesc momârlanii. Munca de zi cu zi, destul de grea, nici nu le prea dădea răgazul să facă aşa ceva, ş-apoi momârlanii nu erau „din ăia miorlăiţi, să se vaite din orice”. Dacă îi întrebai pe cei din casă de ce a murit respectivul, sau mai bine spus din ce cauză, îţi răspundeau cu naturaleţe în glas: „de bătrâneţe, maică, de bătrâneţe” ca şi cum bătrâneţea în lipsa altor boli sesizabile la peste 80-90 de ani ar fi ea însăşi o boală şi nu orice boală, ci una care produce retezarea zilelor.

După cele văzute în jur, uneori mi-am pus întrebarea: oare în lumea momârlanilor, femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii? Aparent răspunsul ar părea afirmativ. Interlocutorii mei, cărora le-am adresat întrebarea, fără a sta mult pe gânduri îmi răspundeau de fiecare dată afirmativ, argumentând cu faptul că în fiecare sat se întâlnesc mai multe femei văduve decât bărbaţi văduvi. Într-adevăr, de cele mai multe ori, la sate, soţiile supravieţuiesc soţilor, acest lucru constituindu-se chiar într-un avantaj pentru ele. Femeia se descurcă mai uşor decât bărbatul în singurătatea sa, îşi poate găti, spăla, îngriji etc. purtându-şi mai uşor de grijă decât ar face-o un bărbat singur.

Deci, această constatare făcută la prima vedere, nu corespunde întru-totul adevărului. Într-adevăr, de cele mai multe ori soţiile supravieţuiesc soţilor, dar se ştie că diferenţa de vârstă între soţi variază între 5 şi 12 ani, şi dacă soţia supravieţuieşte fostului soţ cu 3-10 ani, nu înseamnă că a fost mai longevivă.

Tinerii îşi satisfăceau stagiul militar de 2 sau 3 ani, mai fecioreau câţiva ani pentru a se căsători pe la 26-30 de ani cu fete în vârstă de 18-20 de ani. În acest sens aş da un singur exemplu. Tatăl meu (1913-1992), a murit la vârsta de 79 de ani, iar mama i-a supravieţuit 6 ani, dar nu înseamnă că a trăit mai mult decât el, căci era mai tânără cu 13 ani (1922-1998), tata după ce şi-a satisfăcut stagiul militar de 3 ani la grăniceri a mai fost şi concentrat şi abia apoi s-a căsătorit.

Consultând Protocolul morţilor din parohia satului Cimpa pe perioada anilor 1939-1981 am observat apropieri între cele două sexe în ceea ce priveşte longevitatea, cu un uşor avantaj, aproape insesizabil de partea femeilor. Astfel între 86-90 de ani ca vârstă, numărul bărbaţilor decedaţi a fost de 17 iar al femeilor de 202. În momentul de faţă, în satele din Valea Jiului, în lumea momârlanilor aproape că nu mai întâlnim locuitori cu vârste trecute de 100 de ani. Durata maximă de viaţă a scăzut longevitatea din lumea satelor s-a datorat modului de viaţă şi condiţiilor de trai în satul de altădată. Asta nu înseamnă că ţăranii ar fi trăit atunci mai bine, dar sigur au trăit mai sănătos.

Dintre factorii favorizanţi longevităţii reamintim: munca în aer liber, lipsa stresului în mediul rural, alimentaţia sănătoasă, ecologică, lacto-vegetariană, produsele alimentare provenind din propria gospodărie, cumpătarea, diversitatea alimentaţiei, posturile, modul de pregătire al alimentelor şi multe altele, lucruri analizate pe larg în lucrarea „Satul meu de altădată”3.

Ca longevivi în momentul de faţă amintim pe Moşic Măriuţa din satul Mosici care a atins în primăvara anului 2011 graniţa celor 100 de ani, Birău Marina din satul Birăoni, purtând pe umeri 96 de ani, Nemeş Gălăţan Traian din satul Jieţ care a împlinit 93 de ani (născut în anul 1917), Dobre Ilie din satul Cimpa, 91 de ani, Androne Petru din satul Lunca, 90 de ani.

Semne de prevestire a morţii. Din paleta largă a superstiţiilor şi credinţelor care au circulat şi încă mai circulă în lumea satelor momârlanilor nu puteau lipsi nici cele ce anticipau sau prevesteau moartea. Aceste semne, de fapt, se încadrau în categoria acelora care prevesteau răul, nu neapărat numai moartea. Aşa ca din senin mai auzi şi azi câte un bătrân spunând: „trebuie să mi se întâmple ceva rău, am avut atâtea semne care îmi spun acest lucru”. Aceste semne încep cu cele mai simple şi banale ca zbaterea unui ochi, ţiuitul unei urechi, mergând până la cele mai complexe, uneori greu sau chiar imposibil de explicat. Multe dintre aceste semne prevestitoare de rău sunt comune multor zone din ţară, dar avem şi unele specifice Ţinutului Momârlanilor. Este greu de făcut o clasificare şi o sistematizare a acestor semne deoarece ele ating multe domenii. Pentru uşurarea expunerii lor le-am grupat în câteva categorii:

visele;

comportamentul unor animale şi a unor obiecte din casă;

comportamentul şi unele semne ale celor din casă;

comportamentul şi unele semne ale celui în cauză.

Unele dintre VISE sunt considerate în general ca aducătoare de nenoro-

SPECIAL III ciri sau chiar moarte, dar sunt şi unele vise particulare, considerate de unele persoane că lor acestea le prevăd unele nenorociri, lucru ce nu se întâmplă şi altora.

Visarea unei gropi pentru mort sau morminte proaspete poate prevesti o moarte în familie. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi atunci: - Când visezi că îţi cad dinţii, când visezi că îi extragi; - Convorbirea cu un mort, în vis, este aducătoare de moarte, mai ales atunci când te cheamă să-l însoţeşti iar tu accepţi acest lucru. Dacă îl refuzi înseamnă totuşi o suferinţă mare.

Mama mea a visat într-o noapte trei morţi din sate diferite, morţi în ani diferiţi. A stat de vorbă cu ei şi la despărţire unul a chemat-o să-i însoţească, dar ea l-a refuzat. Exact peste trei zile s-a îmbolnăvit grav, boală care i-a pus viaţa în pericol, dar în final, totul s-a rezolvat cu bine, trăind încă mulţi ani după aceea4.

Pentru a înlătura posibilele pericole atunci când visezi morţi din familie şi mai ales atunci când îţi cer alimente sau haine, este „musai” a doua zi să dai ceva de pomană din categoria celor cerute.

- A te visa mire sau mireasă, pe tine sau persoane apropiate prezintă pericolul ca moartea să dea târcoale casei.

- Dacă visezi că se dărâmă brusc casa în care ai locuit; - Dacă visezi apă mare cu care te lupţi, limpede dar mai ales tulbure înseamnă boală grea sau moarte în familie; - Coasă visând, seceră, că îţi cade părul, o fântână sau un car cu fân răsturnându-se, sunt toate prevestiri ale morţii.

Comportamentul mai ciudat al unor ANIMALE sau PĂSĂRI poate prevesti moartea: - Urlatul prelung al câinelui în curte; - Mugetul şi răgetul fără motiv al vacilor; - Nechezatul şi agitaţia cailor în grajd; -Găina care cântă cocoşeşte. În concepţia momârlanilor, aceasta trebuie neapărat tăiată; - Cucul când cântă seara în vecinătatea casei; - Cucuveaua atunci când cântă pe casă sau în apropierea casei. Cucuveaua este, de altfel, considerată în lumea momârlanilor ca „pasărea morţilor”, fiind detestată; Semne de moarte pot da şi unele obiecte din casă: - Pocnirea neaşteptată a unor lucruri din casă ca: mese, scaune, dulapuri, laviţe, paturi, a grinzilor de lemn de la tavan, a icoanelor etc.

- Crăparea unei oglinzi de pe perete, fără niciun motiv, sau căderea şi spargerea ei, fără să fie atinsă de cineva; - Căderea neaşteptată şi fără motiv a unei icoane de pe perete din cui; - Spargerea din senin a sticlei de la lampa de gaz; Comportamentul BOLNAVULUI GRAV, poate intui uneori moartea; - Atunci când li se pare că aud trăgând clopotul de la biserică şi în mod firesc chiar întreabă: „oare de ce o fi trăgând clopotul”?; - Atunci când în mod nejustificat aud bătăi în uşă; - Atunci când suferinzii au unele vedenii „cu ochii deschişi”.

Dimineaţa, în ziua decesului, fratele bunicului meu patern, Fusâcă, „vedea” în bucătăria de vară din curte mai multe femei necunoscute îmbrăcate în negru. Le-a văzut toată ziua şi chiar a întrebat de mai multe ori: „cine sunt şi de ce nu mai pleacă”?

- Apariţia unor pete mari negre pe mâinile celor suferinzi poate indica apropierea morţii. În anticamera morţii. De obicei decesele petrecute în lumea satelor la vârste înaintate erau previzibile şi se luau din timp toate măsurile pregătitoare pentru ca nimeni să nu fie prins pe picior greşit, nici familia şi nici chiar cel în cauză.

Primul lucru ce se făcea în aceste împrejurări era acela de a se chema preotul pentru ultima spovedanie şi împărtăşanie cu Sfintele Taine. Se considera şi bineînţeles se mai consideră şi acum în zilele noastre, mare păcat ca cineva să moară „nespovedit şi necuminecat”.

De cele mai multe ori „bătrânii simţeau moartea”, o anticipau în felul lor luând chiar ei unele măsuri pe care le considerau absolut necesare. În primul rând rostuiau cam tot ce se putea rostui în acele momente în gospodărie. Trasau liniile diriguitoare, după care trebuia condusă în continuare gospodăria, împărţeau averea şi animalele copiilor pentru a nu exista certuri ulterioare între aceştia, dacă acest lucru nu a fost făcut până acum. Îşi alegeau hainele cu care vor fi îmbrăcaţi pentru drumul cel lung, hotărau locul unde urma să fie îngropaţi.

Erau lucruri esenţiale care se constituiau apoi într-un „tabu” ce trebuia urmat cu stricteţe de către urmaşi căci era „lăsat cu limbă de moarte” aşa cum este cunoscut acest lucru în lumea momârlanilor. Acest lucru presupunea luciditatea deplină a celui aflat în anticamera morţii. Sfaturile şi indicaţiile făceau parte din „sfatul bătrânilor” care în vremurile de demult guvernau „satele bătrâneşti”.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

IV SPECIAL (urmare din pagina I)

Originea termenului Acum nu mai sunt singur în acest demers. Prin implicarea Ziarului şi a cunoscutului şi apreciatului jurnalist Corneliu Bran sunt convins că demersul nostru nu va rămâne neconcretizat. De aceea mă văd nevoit să ataşez discuţiei purtate cu prietenul Corneliu Bran câteva adăugiri în susţinerea preotului Jura Marcu privind originea termenului de momârlan. Aşa după cum se ştie, primii muncitori aduşi în Valea Jiului de către marii industriaşi Hoffman şi Maderspach au fost forestieri şi pietrari. Aceştia veneau din nordul Italiei de la Friul, Udine şi Belluno. Forestierii au exploatat lemnul din pădurile jiene necesar construcţiilor de poduri şi a primelor barăci de colonie pentru muncitori. Pietrarii şi zidarii au construit poduri, guri de galerii de coastă, tuneluri.

Bagajele acestor italieni, în anul 1842 când au sosit primele echipe, au fost transportate în căruţe trase de cai iar uneltele în care trase de boi pe distanţa de 100 de km de la Simeria până în Valea Jiului, datorită lipsei unei căi ferate, în acea vreme jienii având viaţa lor neschimbată de pe vremea dacilor. Cu toate că muncitorii italieni veneau dintr-o regiune unde se vorbeau multe dialecte, au fost surprinşi când au auzit pe băştinaşii jieni vorbind o limbă apropiată limbii lor, un dialect din multele dialecte ale italienilor şi că se pot înţelege uşor cu ei.

Aceştia, pe limba lor dialectală, regională, prieteneşte le-au spus localnicilor momorlani, înţelegându-se mari consumatori de lapte („neînţărcaţi”) dar şi locuitori ai înălţimilor, ai muntelui. Restul străinilor care nu-i înţelegeau sorgintea şi sensul l-au luat din gura italienilor drept etnonim al populaţiei locale de băştinaşi. Funcţionarii maghiari aduşi pentru administraţie l-au auzit de la italieni, l-au luat întocmai şi l-au adăugat limbii lor, la singular „momorlany” şi la plural „momorlanyok”.

Muncitorii români aduşi în Valea Jiului din Iacobenii Bucovinei şi din părţile Abrudului au românizat cuvântul în forma de „momârlan – momârlance”.

Această teorie emisă de către preotul Jura Marcu, de care am luat cunoştinţă prin manuscrisul pus la dispoziţie de către fiul acestuia, pr. Jura Dimitrie, nu este abstractă. Ea are legături în teren, ca rezultat al cercetărilor întreprinse de preotul Jura Marcu prin informaţiile culese de la un bătrân din satul Maleia, Cic Petru, poreclit Buca de italieni, cu care a lucrat la mină câteva decenii. Acesta s-a născut în anul 1835 şi a decedat în 1938, păstrându-şi facultăţile mintale până în ceasul morţii, fiind, aşa după cum precizează preotul Jura Marcu, o prezenţă vie în evenimentele locale de atunci. Iată deci că teoria se bazează pe argumentele şi poveştile trăite în miezul problemei „în momentul naşterii termenului de momârlan”, făcându-i preotului Jura o transmisie peste ani de la faţa locului, ştiind sigur că numele a fost dat de către italieni, căci până la acea dată băştinaşilor li se spunea jieni, adică locuitori de pe cursul superior al Jiurilor. Acest nume se pare că a fost atribuit de către locuitorii din Ţara Haţegului şi de ciobanii din Mărginimea Sibiului, mai ales cei din Poiana Sibiului, care au venit mai mult în contact cu jienii. Aceştia, pe bază de „reciprocitate” i-au numit poenari. Din numele localnicilor nu lipsea nici cea de ţărani sau săteni.

Poveşti asemănătoare am auzit şi eu de la unii bătrâni ai satelor, cam cu acelaşi conţinut, dar acestea

joi, 22 martie 2012

erau culese de la mâna a doua, din auzite, nu de la faţa locului, aşa cum a transmis Cic Petru - Buca.

Friuli - Venezia Giulia, de unde au provenit muncitorii italieni de care am amintit, este o regiune situată în Nord Estul Italiei, la Marea Adriatică, la graniţa cu Austria şi Slovenia, având 7,85 mii kmp şi 1,18 milioane locuitori în anul 2001. Într-un material recent publicat în revista „Formula AS” nr. 1003, ianuarie 2012, pag. 17, de către cunoscutul gazetar Bogdan Lupescu, intitulat „Când urmele duc unde trebuie: la români” găsim lucruri interesante: „În “Patrie del Friul”, Ţara friulilor liberi, cel mai nordic şi mai răsăritean ţinut al Italiei, întins între Alpi şi Marea veneţiană, găsim un teritoriu vechi, sălbatic, ca la facerea lumii, ba chiar de-a dreptul miraculos, pentru călătorul român, uimit să descopere prin aşa străinătăţuri occidentale plaiuri mioritice la fel ca cele de-acasă: păşuni înflorite şi turme imense de oi, sate bătrâne risipite prin ascunzişurile munţilor ca-n Maramureş, Apuseni sau Bucovina. Întâlnim aici „şi-un neam de oameni care vorbesc o limbă izbitor de apropiată de a noastră, habotnici în a-şi ţine ocupaţiile ciobăneşti moştenite de mii de ani”.

Am reprodus câteva din ideile lui Bogdan Lupescu exprimate în articol după ce l-am contactat şi i-am cerut permisiunea. Nu pot să nu citez şi cuvintele din încheierea materialului, când domnia sa vorbeşte despre satisfacţia pe care o are un reporter (român) atunci când „trece prin aşezări aflate la 3000 de metri înălţime şi aproape la 2000 de kilometri depărtare de casă, saluţi oameni pe stradă, le spui de unde vii, iar ei îţi răspund bucuroşi: Ooo, noi cu voi siamo fratelli“.

Pornind însă pe urmele materialului lăsat moştenire de către preotul Jura, am avut unele îndoieli privind semnificaţia termenului atribuit de muncitorii italieni, adică acela de mâncători de lapte sau acela de neînţărcaţi. Am contactat mai mulţi cunoscuţi români care trăiesc de ani buni în Italia. Toţi aceştia au afirmat cu tărie că nu există asemenea similitudini nici chiar în dialectele locale. Am întâlnit în schimb unele informaţii în care se afirmă că numele ar fi fost atribuit datorită asemănării îmbrăcămintei, ocupaţiei şi limbii dialectale cu a unor crescători de animale dintr-o regiune italiană.

Fără a combate cele afirmate de preotul Jura Marcu, am găsit unele lămuriri date de medicul etnolog Petru Blaj Dinvale, originar din Boţoni (Petroşani), trăitor după terminarea facultăţii în Tecuci.

Acesta printr-o singură frază a pătruns în esenţa lucrurilor şi de aceea această frază trebuie scrisă cu majuscule: - ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (deceniul 5-6, n.n.), ITALIENII BELLUNEZI VENIŢI ÎN VALE AU FOST UIMIŢI DE ASEMĂNAREA JIENILOR (băştinaşi – n.n.) CU CIOBANII – MARMOLANI – DIN JURUL MUNTELUI MARMOLADA DE LA EI, NUMINDU-I MARMOLANI ŞI PE ACEŞTIA. Au urmat apoi adaptări şi transformările descrise de părintele Jura ajungându-se azi la termenul de jian-momârlan. Într-adevăr, Marmolada este un munte care nu se află la o depărtare prea mare de Belluno. Este cel mai înalt dintre munţii Dolomiţi (3343 m), o ramură a Alpilor situat în nord-estul Italiei. Creasta acestui munte este aşezată de la est la vest, în partea de nord se află un gheţar şi o mare staţiune pentru schiat. Înainte de cel de-al doilea război mondial la acest nivel a fost situată graniţa dintre Italia şi Austria.

Dacă lucrurile stau aşa, aceasta fiind originea cuvântului de momârlan, atunci acesta nu are nimic în comun nici chiar la origini cu cel de mârlan pe care dicţionarele îl pot păstra liniştite în continuare, dar să deschidă o nouă fereastră pentru cuvântul momârlan cu originile şi semnificaţiile diferite ale acestuia.

Cred că o vizită la faţa locului în zona BellunoMarmolada (regiunea Friuli Venezia Giulia) ar lămuri pe deplin lucrurile. O vizită a unei echipe formată din etnologi şi gazetari ar fi binevenită. De aceea sunt hotărât ca împreună cu talentatul gazetar Corneliu Bran (poate şi cu experimentatul Marian Boboc) să facem tot posibilul să ajungem pe aceste îndepărtate meleaguri. Este foarte greu din punct de vedere material de realizat acest lucru, dar nu imposibil.

Vorba românului, niciodată nu se ştie de unde sare iepurele. În acest mod s-ar reconstitui un arc de legătură în timp între înaintaşii lucrătorilor în piatră şi lemn de la începutul mineritului veniţi în Valea Jiului şi urmaşii celor cărora aceştia le-au spus MORMOLANI. Până atunci am trimis o adresă la primăria din Belluno, în care am solicitat unele lămuriri legate de crescătorii de animale din zona muntelui MORMOLADA. De asemenea, sunt în căutarea unei fotografii a celui care i-a transmis preotului Jura de la faţa locului, Cic Petru poreclit Buca (1835-1938).

Termenul de jieni, locuitori de la izvoarele Jiului, atribuit băştinaşilor de către locuitorii din Ţara Haţegului şi de către păstorii din Mărginimea Sibiului a corespuns din punct de vedere al realităţii atâta timp cât aici au trăit doar băştinaşii, oamenii de vatră. Odată cu pătrunderea străinilor, a barabelor cum i-au numit localnicii pe nou-veniţii la exploatarea cărbunelui, termenul nu mai reprezenta o realitate. Aceştia din urmă nu mai puteau să fie numiţi jieni. Schimbarea acestui termen sau mai bine spus adăugarea celui de momârlan nu s-a făcut voit ci în mod treptat, aşa după cum am arătat. Termenul de momârlan a început să prindă contur abia după primul război mondial, şi poate chiar mai târziu, pas cu pas. În perioada interbelică, cercetând cam tot ce se putea cerceta din presa vremii referitoare la Valea Jiului, Marian Boboc - o autoritate în materie - a întâlnit acest cuvânt menţionat de vreo două sau trei ori.

Atanasie Bran în cartea „Monografia judeţului Hunedoara” scrisă în 1930, vorbind despre păstoritul în Valea Jiului, menţionează negru pe alb: „Viaţa pastorală este mai dezvoltată la populaţia din Valea Jiului şi la cea din Munţii Sebeşului, primii numiţi jieni, ceilalţi - mărgineni”. Încă nu se generalizase termenul de momârlan.

Belluno din Italia este situat pe cursul râului Piave în regiunea Veneto la 80 km de Veneţia. Este capitala provinciei Belluno şi cel mai important oraş din regiunea Dolomiţilor Italieni, având 36112 locuitori. Nu departe de Belluno încep munţii Marmolada. Revenind la ideea lansată în cuprinsul articolului, o vizită de cercetare pe aceste meleaguri ar aduce argumente consistente în lămurirea originii termenului de momârlan.

A lansa unele speculaţii datorită asemănării întâmplătoare a termenului de momârlă şi a susţine că de aici ar deriva termenul de momârlan mi se pare chiar ridicol, dacă nu jignitor. Aşa după cum se ştie, momârla este o mică ridicătură de pământ produsă de deplasarea subterană a râmelor. Totul trebuie aşezat pe baza dovezilor şi documentelor nu al presupunerilor, ţelul final fiind adevărul.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ