CMYK
În atenția Agenției Naționale de Integritate
În pagina 3 publicăm documentul care-l incriminează pe liberalul Mircea Ioan Moloţ pagina 3 Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro
VINERI 6 aprilie 2012 Anul V Nr. 924 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:56 Apus: 20:06
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
Ziarul Vãii Jiului
Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
R
Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3730 lei 1$ = 3,3467 lei 1₤ = 5,2984 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Canalizarea la pământ din Dallas-Vulcan duce la
Discuţii contradictorii între constructor şi angajaţii de la Ape pagina 6 SC angajează MECANIC BULDO EXCAVATOR, cu experienţă. Relaţii la telefon 0721.322663, Petroşani.
Florii alese şi zile senine, Săptămâna Patimilor să vă ţină în leagăn de flori şi lumină curată DUMNEZEIASCĂ! Haralambie VOCHIŢOIU preşedinte PPDD Hunedoara Fie ca drumul tuturor celor care poartă nume de flori să fie presărat cu… flori. La mulţi ani şi sănătate de ziua numelui lor celor care şi-o sărbătoresc în Duminica Floriilor. Dr. ing. Constantin Lupu director general INCD INSEMEX Celor care-şi sărbătoresc ziua onomastică în Duminica Floriilor, toate florile din lume, însoţite de sănătate, fericire, multe bucurii şi belşug! La Mulţi Ani! Dănuţ BUHĂESCU primarul oraşului URICANI
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor, urăm tuturor cetăţenilor de etnie romă sănătate şi la mulţi ani. Preşedinte PPDD Hunedoara Haralambie Vochiţoiu Tuturor uricănenilor de etnie romă, cu prilejul Zilei Internaţionale a Romilor: But harş angle! Primarul oraşului Uricani Dănuţ Buhăescu
Tel. 0254 564.914
2 ACTUALITATE Şi cei săraci cu duhul
Sunt folosiţi în campania preelectorală beneficiază. „Persoanele respective au pierdut pensia de boală după ce Casa de Pensii Hunedoara a constatat că cele două persoane ar fi primit venituri prin intermediul Partidei Romilor. Acest lucru nu s-a întâmplat. Oamenii nu au primit bani prin această organizaţie, dar pe ei i-au învăţat nişte oameni de bine cum că eu aş fi luat, în numele lor, ceva bani prin intermediul organizaţiei. Lucruri false. Oamenii au venit la mine şi m-au acuzat de furt. Eu am sunat la casa de pensii, la Bucureşti, şi am aflat că s-au făcut ceva încurcături la Casa de Asigurări de Sănătate, şi oamenilor li s-a suspendat pensia. Am făcut rost de toate actele necesare pen-
tru a demonstra că oamenii nu au fost păcăliţi de nimeni. Efectiv, s-a făcut o greşeală. Vă trimit şi dumneavoastră actele doveditoare, unde se vede greşeala. Ce mă deranjează este faptul că există instigatori care vor să-mi denigreze imaginea, şi am impresia că Două persoane de etnie romă au fost fac acest lucru cu un scop. Din păcate, convinse de persoane de bine că manipulează oameni săraci, cu probnecazurile lor îl au ca actor principal leme, care cred în vorbele lor răupe Mitică Panţu, şeful Partidei voitoare”, spune Mitică Panţu. Mitică Romilor din Uricani. Cum necazurile Panţu este, se ştie, un apropiat al prilor sunt de natură financiară, s-a iscat marului din Uricani. Aşadar, romii în oraş un scandal ţintit asupra lui care spuneau că ar fi fost păcăliţi au Mitică Panţu, care este acuzat că ar fi tăbărât şi în biroul primarului pentru a uzat de banii unor romi, fără ştirea face scandal. Şi, ca să fie treaba treabă, acestora. Iar persoanele în cauză ar fi se plâng prin târg că sunt păcăliţi de rămas fără pensia de boală de care oamenii primarului. Prin urmare, sunt multe tactici de a lupta electoral, dar aceasta nu este una Nu rataţi astăzi, 6 aprilie, la Teatrul „I.D. Sîrbu”, tocmai de omenie... CONCERTUL-EVENIMENT ORGANIZAT DE EPISCOPIA Alina PIPAN Este urât şi periculos că instigatorii unor partide politice ajung să se folosească de persoane marginalizate social pentru a tulbura imaginea unor candidaţi. Aceasta se întâmplă la Uricani.
ORTODOXĂ A DEVEI ŞI HUNEDOAREI
Astăzi, 6 aprilie 2012 , începând cu orele 18:00, Sala Teatrului Dramatic „I. D. Sîrbu” din Petroşani va găzdui un concert-eveniment al Coralei Episcopiei Caransebeşului şi al Grupului Psaltic „Catarsis”. Vor participa şi înaltele feţe bisericeşti, P. S. Gurie Georgiu - Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi P.S. Lucian Mic - Episcopul Caransebeşului.
Pot beneficia de scutirea de la taxa impozitelor PROPRIETARII CARE ŞI-AU ANVELOPAT BLOCURILE, ÎN CONDIŢIILE LEGII Procesul de anvelopare a blocurilor constituie şi acum un subiect de anvergură. Proprietarii apartamentelor din blocurile de beton, aflate pe lista celor 42 de blocuri aprobate de consiliul local pentru realizarea cu prioritate a anvelopării, aşteaptă şi acum să vină banii de la guvern pentru a beneficia de acest proiect. Cei care s-au săturat să aştepte s-au înhămat la cheltuieli importante şi au făcut aceste lucrări singuri. Cei care au respectat rigorile legii, făcând această izolare termică în baza unui proiect autorizat de primărie, vor putea fi scutiţi de plata impozitului pe apartament, în următorii 7 ani. Despre acest lucru am stat de vorbă cu inginerul Iulian Codreanu, auditor energetic.
Ce facilităţi oferă Codul fiscal „Potrivit precizărilor Codului fiscal referitoare la facilităţile la plata taxelor şi impozitelor locale, art.286 alin.(8) prevede că un consiliu local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pe o perioadă de minimum 7 ani, cu începere de la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor finalizării lucrărilor de reabilitare, pentru proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au executat lucrări de intervenţie pe cheltuială proprie, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.18/ 2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor
www.zvj.ro
de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.158/ 2011”, explică inginerul Iulian Codreanu. Cu trimitere la această prevedere din Codul fiscal, completările la Norme precizează documentele pe care proprietarii trebuie să le depună la autoritatea fiscală competentă pe raza căreia se află clădirea, în vederea acordării scutirii de la plata impozitului pe clădiri sau reducerii acestuia. „Completarea la Normele metodologice aprobate prin Ordinul comun nr. 163/ 540/ 23/ 2009 a fost făcută prin Ordinul comun nr. 2596/ 2867/ 299/ 2012, publicat în Monitorul oficial nr. 9 din 5 ianuarie 2012. Se depun, în copie, următoarele documente: autorizaţia pentru executarea lucrărilor de intervenţie, emisă în condiţiile legii; certificatul de performanţă energetică sau, după caz, raportul de audit energetic în care sunt precizate măsurile de intervenţie pentru reabilitarea termică; procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic”, detaliază auditorul energetic Iulian Codreanu. (Alina PIPAN)
Ziarul Vãii Jiului
vineri, 6 aprilie 2012
ACTUALITATE 3
Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 aprilie 2012
Primim la redacţie: Nistor îi aruncă pe toţi în stradă, aducând în locul lor famiglia portocalie Laurenţiu Nistor este lider judeţean PSD, deputat în Parlament şi specialist în “inginerie economică”- a absolvit ceva pe la Universitatea Petroşani în anul 2004, la frumoasa vârsta de 53 de ani. După cum se exprimă în limba română, se pare că doar primele opt clase nu le-a făcut la seral sau fără frecvenţă. Acest personaj fără moralitate a reuşit să-i scârbească de politică până şi pe cei mai familiarizaţi cu modelul “original” de democraţie post-comunistă, un model în care fenomenul trădărilor şi traseismului sunt loc comun, iar câştigarea puterii nu mai este pentru unii politicieni doar un vehicul pentru a-şi aplica ideile şi programul politic în domeniul economic şi social, ci doar un scop meschin prin care ei, familiile lor, găştile lor, urmăresc să se eternizeze în fruntea bucatelor. Dacă aşa se manifestă la dumnealui sentimentele frăţeşti pentru liderul PSD Vulcan, dat la o parte cu cinism şi nesimţire ca să-i facă loc duşmanului său politic, este evident cum ar proceda cu un cetăţean obişnuit, un simplu votant, unul care n-a cotizat la partidul său din greu, aşa cum se presupune că a făcut Coltescu. Nistor nu l-a scos din casă doar pe capul familiei ci, precum în ingineriile mafiote imobiliare, îi aruncă pe toţi în stradă şi aduce în locul lor “famiglia” portocalie. Că l-a trădat pe Coltescu căruia acum o săptămână îi valida candidatura în timp ce pe la spate bătea palma cu Ile şi toxica lui remorcă, Angela Stoica nu poate surprinde la un asemenea personaj, dar flitul aplicat organizaţiei locale în ansamblul ei pare un gest de schizofrenie politică sau, în cel mai “fericit” caz, unul de dispreţ la adresa PSD-iştilor vulcăneni. Organizarea conferinţei de presă la sediul primăriei este un alt fapt ce arată că Ile şi gaşca lui consideră Vulcanul ca pe o feudă a lor, dar asta nu mai miră pe nimeni. La sediul PSD ieşea circ, iar la sediul PDL ar fi fost teatru absurd. Se aşteaptă însă cu interes apariţia lui Nistor în faţa organizaţiei locale, aceasta având sediul într-un imobil deţinut chiar de Coltescu. Spectacolul va fi garantat şi demn de urmărit. Dacă se va produce. A fost însă şi ceva de apreciat în conferinţa de presă: presa în sine. Întrebări fără menajamente, directe, la obiect. Răspunsurile d-lui Nistor au fost agramate, incoerente, pline de dezacorduri şi au ocolit sistematic fondul întrebărilor. Chiar dacă Docea, Olteanu, Roşulescu şi ceilalţi ar fi reformulat în fel şi chip întrebările, Nistor tot ar fi bătut câmpii fără să răspundă la obiect. Acelaşi stil îl are însă şi Ile. Aici e totală compatibilitate între cei doi. Cu toate astea, una dintre zicerile lui Ile poate apărea lejer pe prima pagină a Academiei Caţavencu, dacă nu chiar pe frontispiciul publicaţiei, ca să rămână primar ar candida pe listele oricărui partid “ar veni prin Valea Jiului”!!??. Evident, dacă acesta va veni şi la guvernare.
spus. Sunt cuvinte care nu încap în aceeaşi frază cu nume proprii precum Ile, Stoica, etc decât în compania unor expresii ca lipsă, zero, exclus, deloc. Mulţi se întreabă unde vor merge voturile celor care nu mai vor să audă de PDL, dar şi a celor care şi-au pus speranţele în USL, ca acum să asiste la sabotarea sa din interior. PPDD şi PRM par principalii beneficiari. Aici ne-au adus cei 22 de ani de democraţie originală? Semnează, cu respect, Alegătorul bulversat
Ce calcule şi-a făcut Nistor când a acceptat rolul principal în acest circ politic? Se ştie că în USL-ul judeţean s-a stabilit că, în Vulcan, PSD-ul să dea candidatul la primărie. Nu trebuie uitat însă interesul pentru locurile din consiliul local şi cel În atenţia Agenţiei judeţean, dar mai ales pentru postul de preşedinte al consiliului judeţean. Orice mişcare de genul celei în cauză poate avea un efect dramatic şi greu de estimat. Dacă la prima vedere s-ar zice că Nistor a dorit să maximizeze şansele PSD de a câştiga fotoliul de primar, nu acelaşi lucru poate fi spus neapărat despre voturile acordate partidului în sine şi USL-ului în ansamblu. Cu alte cuvinte, sacrifică organizaţia locală şi voturile acordate USL-ului şi este interesat doar de postul de primar. Curioasă abordare ştiind că un primar fără consiliu este doar ceva mai mult decât zero barat. Să fie altă explicaţia pentru comportamentul greţos al liderului judeţean, el însuşi fost primar de-a lungul a cinci mandate în comuna de importanţă galactică Şoimus? Prezenţa Angelei Stoica la locul faptei este un indiciu. Lipsa de popularitate - într-o exprimare elegantă- a acesteia în Vulcan fiind de notorietate, cu greu se poate justifica interesul d-lui Nistor de a o lua la pachet cu Ile, ca la promoţii, doi la preţ de unu. Voturile electoratului PDL? Care voturi? Că nici ei nu mai votează acum cu ei. Ar putea exista şi o explicaţie mai prozaică? Să fi cotizat Ile şi Stoica la PSD mai mult decât Coltescu? Despre consecvenţă, loialitate, moralitate nu mai este nimic de
Naţionale de Integritate
Iată documentul care-l incriminează pe liberalul Mircea Ioan Moloţ!
Declaraţiile de interese din anii 2008 şi 2009 ale lui Mircea Ioan Moloţ, preşedinte al CJ Hunedoara, au dispărut fără urmă atât de pe pagina de internet a instituţiei, cât şi de pe portalul declaraţiilor de avere, disponibil la adresa www.integritate.eu. Surse politice pun acest suspect incident pe seama faptului că, din respectivele Declaraţii de interese, rezulta o flagrantă stare de incompatibilitate în care s-ar fi bălăcit primul liberal al judeţului. Ceea ce ar fi trebuit să genereze, instant, o verificare a ANI şi debarcarea lui Mircea Ioan Moloţ din funcţie. Informaţiile noastre spun că, fără succes, inspectorii de integritate încearcă din răsputeri să obţină documentul incriminator cu privire la starea de incompatibilitate, adică Hotărârea nr. 151/2008 a CJ Hunedoara, publicată de noi în facsimil. Care-i, în esenţă, neregula? Aflaţi aici: Moloţ s-a aflat în AGA la SC Drumuri şi Poduri SA. Care, la rândul ei, a beneficiat de lucrări prin licitaţie de la CJ Hunedoara. Cum ar veni, e cam aşa: Moloţ a scos la mezat (de la CJ), Moloţ a câştigat (de la Drumuri şi Poduri) şi restul participanţilor la licitaţie au făcut doar figuraţie. Că doar nu era să scoată la mezat Moloţ şi să câştige alţii. Detaliem subiectul într-o ediţie viitoare a cotidianului nostru. (Cătălin DOCEA)
www.zvj.ro
4 SPORT
Ziarul Vãii Jiului
vineri, 6 aprilie 2012
Astăzi, orele 17:
Autocatania – Jiul Jiul a câştigat, la limită, partida din etapa intermediară cu Becicherecu Mic şi continuă să fie la şapte puncte de liderul ACS Recaş, dar speranţele de promovare nu au murit la Petroşani. „Trebuie să câştigăm partida de la Caransebeş. Cred foarte mult în şansa noastră. Cu Becicherecu am avut o a doua repriză foarte bună, în care a excelat fundaşul central Alex Albert. Nu avem de ce să nu credem în noi”, a declarat vicepreşedintele Jiului, George Boboc. Jiul va juca, astăzi, în deplasare, la Autocatania Caransebeş.
Copiii de la Universitatea Petroşani
Vor totul la Turneul Zonal După ce echipa de copii născuţi în anul 2000 a Universităţii Petroşani a câştigat faza judeţeană a Cupei „Danone-Gheorghe Hagi”, aceasta va reprezenta judeţul Hunedoara la Turneul Zonal, care se va desfăşura la finele săptămânii la Timişoara. Micuţii fotbalişti antrenaţi de Gabriel Niţu au acumulat punctaj maxim, 12
puncte, învingând pe rând pe FC Hunedoara, scor 6-2, Jiul Petroşani, scor 7-2, şi RealSport scor 4-1. Înaintea meciului direct disputat pe terenul „Ştiinţa” din Petroşani, Universitatea şi RealSport erau la egalitate de puncte, fiind departajate de golaveraj. La Turneul Zonal, Universitatea Petroşani va înfrunta reprezentantele judeţelor Gorj, Mehedinţi, Caraş Severin, Arad şi Timiş.
Liga a II-a
Dezastru la unica reprezentantă a judeţului Mureşul Deva a marcat primul gol din retur şi a condus cu 1-0 în partida cu FC Argeş, disputată acasă, dar în final a pierdut meciul cu 1-2. Ajunsă la al patrulea eşec consecutiv, echipa deveană a picat de pe locul 12 până pe 14, întrucât rivalele din subsolul clasamentului au reuşit rezultate pozitive. CSM Rm. Vâlcea a câştigat, scor 1-0, partida din deplasare cu FC Maramureş şi are acum trei puncte avans faţă de deveni. FC Olt a scos o remiză albă (0-0) în deplasare cu Unirea Alba-Iulia şi este la egalitatea de puncte cu Mureşul, însă are golaveraj mai bun. Devenii pot spera în continuare la evitarea retrogradării, dacă reuşesc să se pună la punct cu condiţia fizică şi dacă vor mai aduce jucători care să completeze valoric lotul. Antrenorul Romulus Gabor a putut trimite în teren la acest meci doi dintre „stranierii” transferaţi săptămâna trecută. Prezenţa lor în teren a adus un suflu nou şi speranţe că Mureşul se poate salva, iar formaţia deveană a marcat primul gol în retur. Marocanul Jawad (min. 14) şi-a trecut numele pe
RAPID IEFTIN CONFORTABIL
www.zvj.ro
lista marcatorilor chiar de la debut, după ce a reluat din cădere, de la şase metri, o minge venită de la Vîrtic. Portarul leton Dzelme s-a remarcat şi el, zece minute mai târziu, când a respins în corner bomba de la 20 de metri expediată de Manole (24). În continuare, Mureşul a secat din cauza deficienţelor de la capitolul pregătirii fizice, iar argeşenii au preluat frâiele partidei. Fără să fie cu mult superiori, „violeţii” au punctat de două ori şi au întors soarta partidei. Dulcea (25) a egalat situaţia, 1-1, cu un şut la vinclu dintr-o lovitură liberă de la 25 de metri la care portarul leton a rămas simplu spectator. Tot Dulcea (41) putea aduce avantaj oaspeţilor, dar zidul devean a deviat în corner o altă lovitură din poziţie similară cu cea de la gol. Speranţele devenilor s-au năruit imediat după pauză. Vîrtic a bâlbâit o minge la marginea careului propriu, Dulcea i-a pasat ideal lui Ivanică (47), iar acesta a punctat cu un şut la colţul lung, la semiînălţime. Argeşenii s-au mulţumit să conserve avantajul minim, iar pe final Mureşul a avut o ocazie de a egala, însă Ciparidis (81) a trimis cu capul pe lângă poartă, din centrarea lui Petresc.
TAXI COMSION RENT A CAR
0254 512512 0720 512000 0254 512500
În formă maximă, HANDBALISTELE DE LA CSŞ PETROŞANI Handbalistele de la CSŞ Petroşani, antrenate de Edith Mileti, au câştigat toate partidele jucate în Campionatul Naţional de Junioare II.
Junioarele din Petroşani fac parte din seria G a Campionatului Naţional alături de echipele LPS Sebeş, CSŞ Făgăraş, CSŞ Mediaş şi CSŞ Sibiu. Formaţia din judeţul Hunedoara conduce autoritar clasamentul având 16 victorii din tot atâtea meciuri şi are un avans de 11 puncte faţă de următoarea clasată, LPS Sebeş.
SPORT 5
Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 aprilie 2012
Stadionul Jiul,
Subiect tensionat între Ridzi şi Simota?
În preajma alegerilor locale disputele între doi rivali politici nu sunt ceva ieşit din comun. De aceea, contrele dintre primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi şi Alin Simota nu mai miră pe nimeni.
sportive, pentru că altfel Consiliul Local Petroşani nu poate face modernizări în acel complex. Municipalitatea nu poate aloca banii publici pentru investiţii la stadion şi terenurile alăturate.
Ideea primarului Tiberiu Iacob-Ridzi de a moderniza stadionul Jiul Petroşani este aplaudată. E drept că de mai mulţi petroşeneni decât spectatorii care participă la meciurile Jiului. În altă ordine de idei, Alin Simota, dacă ar dori cu adevărat binele comunităţii petroşenene, ar putea renunţa la concesiune, că oricum performanţă sportivă nu prea face. Iar faptul că „baza Jiul este una dintre cele mai bune din Liga a III-a, mult peste unele din Liga a II-a” este, cel mult, o „glumiţă electorală”… Când a concesionat stadionul parcă Jiul se afla în prima divizie. Prin urmare, cu stadioanele din prima divizie ar trebuie să compare stadionul Jiul domnul Alin Simota… (M. BOBOC) nu se poate?”, a replicat Alin Simota. Legat de jocul echipei Jiul, Simota a declarat. „Consider că Recaş şi FC Hunedoara sunt cele mai îndreptăţite să spere la liga secundă. Noi ne dorim să promovăm, dar nu vrem să facem orice sacrificiu pentru a realiza acest lucru”, a mai spus Simota.
Conform unor surse bine informate, ultima polemică între cei doi a plecat de la baza sportivă Jiul din municipiul Petroşani, concesionată şi administrată de una din firmele omului de afaceri hunedorean. Zvonurile spun că primarul i-a cerut public lui Alin Simota să renunţe la concesiunea bazei
„Probabil că sunt nişte glumiţe electorale aceste afirmaţii. Consiliul local să aloce banii pentru sport şi o să le arătăm noi forma cum să îi distribuie. Deocamdată, baza Jiul este una dintre cele mai bune din Liga a III-a, mult peste unele din Liga a II-a. Mă întreb şi eu, în alte oraşe din judeţ de ce consiliile locale pot ajuta cu bani sportul, numai la Petroşani
Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente. Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330
www.zvj.ro
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect. De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare. Ne puteţi contacta la nr. de tel. 0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare. De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!
CMYK
6 ACTUALITATE
Ziarul Vãii Jiului
vineri, 6 aprilie 2012
Canalizarea la pământ din Dallas-Vulcan duce la
Discuţii contradictorii între constructor şi angajaţii de la Ape În timp ce, jos, în oraş, preocuparea multora este aceea de a afla toate felurile de combinaţii politice ce se fac înaintea alegerilor locale, sus, în cartierul Micro 3B-Dallas, locuitorii blocurilor au ajuns la limita răbdării. E din nou cald şi ei simt deja că nu mai pot suporta mirosurile groaznice şi mizeriile care ies din reţeaua de canalizare ajunsă praf şi pulbere. Poate că nu aş fi reluat subiectul acesta, despre care am scris cu foarte puţin timp în urmă, dacă nu eram martor la ceea ce s-a petrecut ieri, în jurul orei 12.00, pe strada Traian din acest cartier. În timp ce o echipă de muncitori îşi făcea de lucru la zidul de sprijin, un funcţionar de la Primăria Vulcan îi cerea insistent unui angajat al secţiei de Ape din localitate să aducă urgent vidanja.
Muncitorii sunt cei angajaţi de firma sătmăreană. Cea care s-a apucat de reparat străzile şi aleile de aici. Oamenii au reînceput munca în urmă cu vreo două săptămâni. Nu cu retuşul lucrărilor stricate în lunile de iarnă, ci cu zidul acesta de sprijin amplasat după deluşorul din spatele blocurilor
www.zvj.ro
turn de pe Şt. O. Iosif. Motivul pentru care inginerul de la primărie îi chema pe cei de la Ape era o gură de canal, aflată în spatele blocului turn 7, din care ieşea încontinuu mizerie.
mai văd patru. Şi astea fiind pline cu tot felul de mizerii. Celelalte sunt fie acoperite cu pământ, fie că legăturile lor cu blocurile din partea de sus au fost secţionate.
Maistrul care-i În scurt timp, la faţa locului au ajuns şeful secţiei de Ape, însoţit de doi colegi de-ai dumnealui. Nu mi-a fost greu să-mi dau seama că nu-i prima dată când că dumnealui e chemat tot pentru ceva similar. Şi, într-adevăr, nu m-am înşelat. De astă toamnă, de când au început lucrările în Dalas, n-a fost săptămână în care să nu fi urcat în acest cartier. Motivul: canalizarea care-i la pământ şi care dă afară pe toate părţile.
Coordonează pe muncitorii care ridică zidul de beton se apără. Spune că, dimpotrivă, oamenii lui sunt aceia care nu mai contenesc desfundând gurile de canalizare. În care, după amiaza, când ei pleacă, copiii din blocurile învecinate aruncă bolovani şi resturi de materiale de construcţii. Apoi, bărbatul se jură când aude ce zic locatarii. Că ai lui sunt aceia care au furat ramele şi capacele metalice de la gurile de canal.
Ce aţi reţinut din Cei de la Ape îi arată cu degetul pe constructori. Că, din neglijenţă, au rambleiat materiale pe stradă, exact peste gurile de canal. Că au distrus întreaga tubulatură a canalizării de pe strada Traian. Că, din cele douăsprezece guri de canal de pe această stradă, dacă se
povestea aceasta? Ceea ce trebuia, mă gândesc. Anume că nu am greşit când am scris de mii de ori că lucrarea din Dallas nu e făcută cu cap. Cum sunt, de fapt, de părere mai toţi locuitorii. Mai întâi ar fi trebuit pusă la punct întreaga reţea de canalizare. De sus până jos. Şi doar după aceea să se fi început cu reparaţiile aleilor şi străzilor. Mi-am dat seama că punctul meu de vedere coincide cu al inginerului de la primărie pe care l-am găsit acolo. Dumnealui mi-a spus că aşa a fost, de fapt, conceput proiectul iniţial, care datează din 2007. Numai că, după aceea, şi din cauza celor de la Ape, dar şi a primăriei, lucrările de remediere a canalizării au rămas în aer şi, după cum se vede, locuitorii din Dalas sunt cei care trag, pe mai departe, ponoasele. Gheorghe OLTEANU
CMYK
Ziarul Vãii Jiului
ACTUALITATE 7
În preajma Paştelui romano-catolic
La Sinaia: LA FESTIVALUL NAŢIONAL, SPECTACOLUL CU PIESA LUI V. BUTULESCU A PRIMIT MARELE PREMIU!
vineri, 6 aprilie 2012
De vorbă cu preotul Alexandru Risto Comunitatea maghiară din Valea Jiului este bine reprezentată. Este una dintre comunităţile care au dăinuit de-a lungul timpului. În Valea Jiului au existat comunităţi importante şi ale evreilor sau italienilor. Însă acestea au dispărut în timp, din cauza conjuncturilor politice sau economice. Comunitatea maghiară s-a conservat şi şi-a păstrat identitatea, a cărei aspecte sunt trasate în esenţă de religia catolică. O diferenţă marcantă dintre cele două Biserici, cea Ortodoxă şi cea Catolică, este sărbătorirea Paştelui. Din anul 1582, pentru fixarea datei Paştelui, Biserica Catolică şi cea Ortodoxă folosesc calendare diferite. Biserica Catolică se ghidează după calendarul Gregorian, în timp ce ortodocşii au păstrat calendarul Iulian. Catolicii calculează data Paştelui în funcţie de luna plină ecleziastică, bazându-se pe o dată fixă pentru echinocţiul de primăvară. Ortodocşii sunt ghidaţi de luna plină astronomică şi de data din punct de vedere astronomic a echinocţiului de primavară. În anul 325 Sinodul Ecumenic de la Niceea a stabilit trei reguli de bază pentru determinarea exactă a datei Paştelui. Creştinii ortodocşi vor serba obligatoriu Paştele duminica. Duminica aleasă fiind cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiului de primăvară, după cum calculau iudeii data Paştelui. Când prima lună plină de după echinocţiul de primăvară va fi duminica, Paştele se va serba în duminica ce va urma, pentru ca el să nu coincidă cu Paştele iudeilor sau fie sărbătorit înainte. Preotul Alexandru Risto, ce slujeşte în Biserica Romano-Catolică din Petroşani, ne-a explicat cum se pregăteşte comunitatea pentru Paşti: „Înainte de a serba Învierea Domnului Isus Cristos, creştinii
www.zvj.ro
După cum v-am informat, în perioada 2-5 aprilie 2012 la Sinaia a avut loc Festivalul Naţional de Teatru Liceal şi Oratorie „PRIMAVERA”, ediţia a V-a. Au participat numeroase teatre de tineret, care au prezentat spectacole cu piese de I. L. Caragiale, A. P. Cehov, Ion Băieşu, V. Butulescu etc.
catolici, ca şi cei ortodocşi, trec printr-o perioadă de post. Perioada de post este la fel asemenea celei ortodoxe. În această perioadă, oamenii trebuie să se cureţe moral şi fizic. Să ţii post înseamnă mai mult decât să te abţii la a mânca o bucată de carne. Trebuie să-ţi înfrânezi şi păcatele care le faci cu gândul, trebuie să-ţi cureţi sufletul. Să te întorci mai mult
spre familie, să petreci mai mult timp cu copiii, cu părinţii, cu prietenii. Să fii mai bun, să ajuţi oamenii care au nevoie de ajutor. În duminica Floriilor, Isus Cristos a intrat în Ierusalim împreună cu cei 12 apostoli. În Joia Mare a luat masa cu cei 12 apostoli, vineri a fost răstignit şi duminică a înviat din morţi. El a făcut acest sacrificiu pentru mântuirea noastră. Şi noi trebuie să
fim recunoscători şi să ducem învăţătura creştină mai departe. În noaptea Învierii, enoriaşii vin la biserică, unde se ţine o slujbă mare, complexă, din patru părţi, care durează câteva ore. Apoi, oamenii primesc lumină pe care o duc acasă”, spune preotul catolic. Tot preotul Alexandro Risto ne-a povestit, de asemenea, despre înfiinţarea bisericii, modul de reprezentare a sfinţilor, diferit faţă de cel ortodox, prin utilizarea statuetelor, prietenia cu comunitatea italiană din Iscroni, de unde este moştenită şi cristelniţa care a fost oferită de un nobil italian în 1899. Unul dintre obiceiurile inedite de Paşti este udatul. Acest obicei are origini germanice, dar şi-a găsit casă bună în Ardeal, pentru că aici a fost adoptat şi păstrat de-a lungul generaţiilor. La început, udatul se făcea cu apă, ulterior a fost folosit parfumul. Fetele sunt stropite de băieţi şi primesc în schimb ouă roşii. Apa este simbolul purificării încă din perioada precreştină. Pentru faptul că apa provine din fântâni, a apărut în comunităţile nemţeşti şi obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor. Alina PIPAN
Juriul a decis acordarea Marelui Premiu spectacolului „Veşnicie Provizorie” , comedie amară scrisă de dramaturgul petroşenean Valeriu Butulescu, în interpretarea trupei de teatru „Gong”a Şcolii „Mihai Eminescu” din Roman. Regia artistică a fost asigurată de Cătălina Bostan, scenografia de Constanţa Munteanu, iar regia tehnică de Dan Rusu. Au interpretat tinerii actori: Vlad Ianuş, Amalia Popa, Xenia Balan, Adrian Pricopoaia, Mădălina Tofan, Sergiu Ursache, Georgiana Severin. Totodată, cele mai importante roluri de interpretare decernate la acest festival au fost luate de personajele principale ale piesei lui V. Butulescu: Amalia Popa, pentru interpretare feminină (rolul Bătrâna) şi Vlad Ianuş, pentru interpretare masculină (rolul Bătrânul). Reamintim că "Veşnicie provizorie" este piesa de debut a lui Valeriu Butulescu, prezentată pentru prima dată pe scena Teatrului Dramatic „I.D. Sîrbu” din Petroşani. De-atunci a fost tradusă în mai multe limbi şi jucată pe numeroase scene, inclusiv pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti şi a Teatrului Naţional din republica Moldova. (M. B.)
8 AGORA
Ziarul Vãii Jiului
vineri, 6 aprilie 2012
E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)
Stelele-n cer...
Mă obsedează versul eminescian „Stelele-n cer...”. Atât: „Stelele-n cer...”. O propoziţie eliptică de predicat. Numai un geniu putea „pune” atâta substanţă în nici trei cuvinte. Dar poetul acesta genial este şi un genial gazetar. Interzis pe timpurile comuniste, privit pieziş azi. „Vehemenţa nu e bună!” par a spune ciracii paradisului jigodistic. Care sunt, evident, nemuritori. Da, dar când Realitatea o cere?
Realitatea românească „cere” vehemenţă, intransigenţă şi chiar disperare încă de la începuturi. Pentru că România, sub diferitele ei forme şi titulaturi, e bolnavă chiar din leagăn. Eminescu, genial cum era, a fost printre puţinii intelectuali veritabili care a sesizat fenomenul, dar şi printre puţinii care aveau tăria morală, stilistică, filozofică. În sfârşit, avea geniul necesar ca să dea un diagnostic plenar şi definitiv. Noica a observat că Eminescu era omul plenar al Culturii române. Şi Noica a fost pedepsit, şi e încă, pentru „observaţia” sa. Nu e bine să observi că România e bolnavă. Nu e bine să observi că alţii, evident geniali, au observat acest lucru. Eşti imediat taxat! Reacţia proştilor e imediată şi plină de o imbecilitate... plenară: „Ce, te compari tu cu ei?!”. Dar eu, scriitoraşul, profesoraşul şi tot ce vreţi voi o spun acum, de Paşti, după Paşti şi cât voi mai putea: România e bolnavă! Tocmai pentru că iubesc poporul meu, spun, cu mânie îndurerată, că e bolnav: ca grâul frumos năpădit de buruieni. Nu poţi iubi şi în acelaşi timp să fii şi ticălos: or, aş fi o canalie dacă aş vedea, aş simţi şi n-aş spune. Chiar dacă voi fi înjurat mereu de jigodii, cum sunt acum, n-am să tac! „Stelele-n cer...”. Nu mai trebuie să inventez, am scris în romanul „Îngere, vii?”: „Îţi închipui cum se trezeşte o stea? Buimacă, nedumerită, singură... În jur, drum de mii
de ani lumină, nimeni...”. Fiecare dintre noi, chiar şi jigodiile, avem un înger pe umăr. Şi fiecăruia, acolo, în Cer, ni s-a „arondat” o stea. Îmi închipui steaua personajului crepuscular din România de azi cum se plimbă, stingheră, printre stelele noastre, ale românilor naivi. Exact cum se plimba insul, singur, cu mâinile la spate, la un dineu cu alţi şefi de stat. Mi-e milă de el. N-ar trebui, dar îmi este. N-ar merita, dar mie îmi pare rău de victime. Chiar dacă victimele de azi au fost călăii de ieri. Vai de steaua lui! Şi vai de steaua noastră! Stelele-n cer... Paşte fericit!
OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15” second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4. SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center - 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1, stand 5-6
Ai găsit un morman de gunoi în natură?
Încarcă-l pe www.letsdoitromania.ro! Anul acesta, cartarea devine şi mai simplă la „Let`s Do It, Romania!”. Toţi cei care vor să contribuie la realizarea Hărţii Deşeurilor pot încărca, în orice moment, mormane de gunoi identificate în afara oraşelor pe site-ul www.letsdoitromania.ro la secţiunea Încarcă un morman nou. Cartarea se realizează astfel: voluntarii merg pe teren şi identifică mormanele de gunoaie din zonele alese, cu ajutorul GPS-ului. Pentru aceasta, ei vor completa o fişă de morman, cu detalii relevante pentru ziua de curăţenie: ce tipuri de deşeuri se află în compoziţia mormanului, în ce volum, dacă există elemente de dificultate în acces sau transportul deşeurilor, precum şi descrierea cât mai completă a punctelor de reper şi a modului în care se face accesul. La final, voluntarii introduc datele pentru fiecare morman cartat pe harta online, furnizând toate detaliile din fişa de morman. În afară de modalitatea clasică de cartare, voluntarii pot utiliza şi aplicaţii pe mobil pentru a carta în timp real. În acest moment, este disponibilă aplicaţia gratuită pentru iOS (folosit pentru IPhone), urmând ca în curând să fie finalizată şi aplicaţia pentru sistemul Android. Mormanele identificate vor fi curăţate de voluntari pe 12 mai, Ziua de Curăţenie Naţională în 2012. Anul acesta, acţiunea de curăţenie naţională va îmbrăca o nouă formă: în fiecare judeţ vor fi alese zonele în care se va face curăţenie, fiecare locuitor al ţării având astfel posibilitatea de a vota zona pe care şi-o doreşte curată. Numărul de zone din fiecare judeţ va fi stabilit în funcţie de zonele propuse, dar şi de resursele locale. Etapa de votare va începe pe 9 aprilie, se va încheia pe 23 aprilie şi se va desfăşura pe site-ul www.letsdoitromania.ro Şi instituţiile de învăţământ din Valea Jiului s-au angajat în acţiuni ecologiste în cadrul săptămânii în care are loc Şcoala altfel, mulţi dintre elevii de generală şi liceu ieşind în natură pentru a curăţa spaţiile verzi. Alina PIPAN
www.zvj.ro
UMOR ÎN HA... MAJOR 9
Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 aprilie 2012
Alexandru Ştefan - epigrame şi rondeluri Alexandru Ştefan din Câmpina este membru al Clubului Umoriştilor Prahoveni „Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti şi al Uniunii Epigramiştilor din România. Scrie epigramă, parodie, rondel, poeme, semnând cu pseudonimul Ştefan Al.-Saşa. A publicat şapte volume şi este inclus în multe volume colective de epigramă. Pe lângă pasiunea pentru literatură, iubeşte muzica, fiind un baterist talentat. Am avut şansa de a-l asculta cântând la un festival de umor şi pot afirma că ştie să creeze o atmosferă de bună dispoziţie. Cu siguranţă, epigramele şi rondelurile sale vor aduce un zâmbet pe feţele cititorilor Ziarului Văii Jiului. Concubinaj încheiat
De două decenii trăiesc cu Speranţa, Dar viaţa îmi este vizibil nefastă Ş-atunci, ca să-nclin către mine balanţa, Chiar mâine, vă jur c-am s-o cer de nevastă!
Ca să-şi fure neamul.
Metode diferite
Urmând principii democrate, Lucrăm deasupra cu „elan”, Iar Mafia câştigu-l scoate Precum minerii-n subteran.
lapte. Iar visele li se transform Pe reci, sentenţioase şoapte, În monstrul fructelor inapte Pictat de-un Goya simpliform. La Parlament, aleşii dorm.
Ultimul avantaj
Românu-i totuşi fericit Deşi de taxe apăsat, Că-n ţară, hazu-i renumit E încă neimpozitat.
Categorii
În democraticul regim, (Realul ne probează fapta), Pe mafioţi îi împărţim: De stânga, centru şi de dreapta.
Rondelul vârstei a treia
Epigramist angajat
Când şefului, cutezător Cerut-am bani, la un necaz, Recunoscând al meu umor, Mi-a spus deschis: eşti plin de haz.
Adaptare la mediu
O vreme vine când te lasă toate, Şi zilnic faci un drum la farmacie, Picioarele bătrâne ţi se-nmoaie Ca bonus ai durerile de spate.
Rondelul Revoluţiei
Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar, Dosare sute-s peste tot, Şi poate însuşi Herodot De asta nu are habar.
Un ochi e-nceţoşat, altul se zbate, Iar libidou-i simplu foc de paie O vreme vine când te lasă toate Şi zilnic faci un drum la farmacie.
Contrar învăţăturii mumii Şi tot privind jur împrejur, Ca să mă simt în rândul lumii, Am început şi eu să fur.
Subiectul f’ind canicular, E demn de-un op lui Walter Scott. Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar, Dosare sute-s peste tot.
Vechiul pretendent
Tăcu, atâţia ani, prosteşte, La nunta de-aur când veni, Luându-şi inima-n gingii, Îi declară cât o iubeşte.
Un terorist să văd măcar, Ori libanez, ori ostrogot N-am apucat, şi-acum socot Că întrebarea-i în zadar: Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar.
Soţia în al doisprezecelea ceas
Rondelul somnului parlamentar
Pe patul morţii-i spuse-n faţă, Mărturisire de credinţă: L-a înşelat întreaga viaţă, Doar… mai presus de-a sa voinţă.
Satisfacţie
Mă cheamă îngerii, i-aud, Şi-s fericit pe-ultimul drum, Că am venit în lume nud, Dar plec bogat. Cu un… costum!
Scopul scuză mijloacele
Am dat la doctori bani, un car Când soacra mi-a căzut la pat. Efortul n-a fost în zadar, Că pân’ la urmă a crăpat.
Electronică aplicată
Neobosită tot mereu Vorbea precum televizorul, Când soţul, printr-un procedeu, C-o palmă i-a tăiat sonorul.
Adeziuni politice
Îi uneşte-ntr-un partid Mai puţin programul, Ci cărări ce se deschid
www.zvj.ro
La Parlament, aleşii dorm Precum în leagăn prunci de lapte Şi după-aceste demne fapte Ei sunt remuneraţi „conform”. Pluteşte timpul cloroform Ca luna plină-n miez de noapte, La Parlament, aleşii dorm Precum în leagăn prunci de
Te cicăle iubita-ţi jumătate, O masă-mbelşugată-i utopie, N-ai mai avut de ani o bucurie Şi ce-ai putut demult, nu se mai poate, O vreme vine când te lasă toate.
Rondelul traseistului politic Turist politic prin partide, Le ia la rând fără de jenă, E când în sală, când pe scenă, Rocada iute o decide.
Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU
Cu opţiunile-i rapide, Îşi face loc în orice-arenă, Turist politic prin partide. Le ia la rând fără de jenă. Din stânga-n dreapta el închide La centru schema lui obscenă Şi trage precum o hienă, De peste tot, bogate blide, Turist politic prin partide.
Rondelul ţuicii
Ţuica, lacrimă de prună, Este-o perlă românească Ce îndeamnă să se nască Bucuria chiar pe lună. Tuturor vrea să propună O petrecere frăţească Ţuica, lacrimă de prună, Este-o perlă românească. Prin aroma ei străbună Poate să ademenească Sfinţii cu bigotă mască, Iar pe lacomi să-i răpună, Ţuica, lacrimă de prună.
10 ADMINISTRAŢIE
Ziarul Vãii Jiului
vineri, 6 aprilie 2012
JUDEŢUL HUNEDOARA PRIMĂRIA ORAŞULUI PETRILA
RAPORT PRIVIND STAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI PETRILA PE ANUL 2011 (VII) 10. ACTIVITATEA SERVICIULUI PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR
Activitatea de stare civilă şi evidenţa persoanelor reprezintă o componentă de bază în ansamblul operaţiunilor realizate pentru înregistrarea şi actualizarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor, necesară identităţii persoanei, cunoaşterii populaţiei, mişcării statutului civil al acesteia, comunicării de date şi informaţii, instituţiilor publice, persoanelor fizice şi juridice interesate, precum şi pentru eliberarea documentelor necesare cetăţenilor români în relaţiile cu statul şi cu persoanele fizice şi juridice. În perioada analizată, activitatea Compartimentului de Stare Civilă şi a Compartimentului de Evidenţă a Persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P-PETRILA, s-a desfăşurat în baza planului de măsuri şi activităţi, întocmit conform actelor normative în vigoare, pe linie de evidenţă a persoanelor şi stare civilă, secretariat şi arhivă, stabilindu-se sarcini şi termene de raportare concrete pe fiecare lucrător în parte. I. ACTIVITATEA DE PREVENIRE Activităţile desfăşurate de către ofiţerii de stare civilă şi de către lucrătorii de evidenţă a persoanelor din cadrul serviciului, au avut drept scop aplicarea şi respectarea prevederilor Legii nr.119/1996 republicată, cu privire la actele de stare civilă, HG 64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, OUG 80/2011 pentru modificarea şi completarea Legii 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, Legea nr.215/2001 republicată privind administraţia publică locală, Constituţia României, H.G.495/1997 privind eliberarea livretelor de familie, Legea 287/2009 privind Codul Civil republicată, Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009, Legea 21/1991 a cetăţeniei române republicată, OUG 97/2005 republicată privind evidenţa, domiciliul, resedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată prin Legea 290/2005, cu modificările ulterioare, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, H.G.1375/2006-norme metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, Legea 7/2004 privind codul de conduită a funcţionarilor publici, Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, Legea 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, Legea 52/2003 privind transparenţa decizională, Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, Legea 251/2006 pentru completarea şi modificarea Legii 188/1999 privind statutul funcţionarului public, HG 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu. În atenţia angajaţilor, au stat prioritar sarcinile privind punerea în legalitate a cetăţenilor cu acte de stare civilă, a rezolvării sarcinilor pe linie de stare civilă, arhivă, comunicări de date, efectuării de menţiuni precum şi a rezolvării cu operativitate şi eficienţă a tuturor solicitărilor cetăţenilor, cu respectarea însă a
www.zvj.ro
prevederilor legale. II. COORDONAREA ACTIVITĂŢILOR DE PREVENIRE CU ALTE FORMAŢIUNI 1. COLABORARE CU ALTE SERVICII În anul 2011, funcţionarii SPCLEP au colaborat cu celelalte compartimente din cadrul primăriei, precum şi cu celelalte instituţii publice pe linia înregistrării şi verificării persoanelor în registrele de stare civilă. Pe linie de informatică un rol important l-a avut implementarea programului informatic primit gratuit de la DPCEP Hunedoara cu ajutorul căruia se poate efectua o gestionare actualizată a actelor şi certificatelor de stare civilă înregistrate. O atenţie deosebită a fost acordată punerii în legalitate cu acte de stare civilă a persoanelor asistate în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Petrila. S-au executat o serie de activităţi complexe, materializate, în principal, în următoarele: - au fost preluate în evidenţa informatică actele de stare civilă începând cu anul 2010, în prezent efectuându-se opisuri la actele de stare civilă începând cu anul 1895, urmând ca după încheierea procesului de înregistrare manuală aceste acte să fie introduse şi în sistem informatic. - s-a continuat activitatea de mediatizare a prevederilor legale privind obligaţiile ce revin cetăţenilor pe linie de stare civilă, precum şi a sancţiunilor care pot fi aplicate celor care nu le respectă. 2. MODUL DE EXECUTARE A SARCINILOR PE LINIE DE STARE CIVILĂ - PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE Actele de stare civilă înregistrate în anul 2011 în conformitate cu Legea 119/1996 republicată privind actele de stare civilă, au fost în număr de 260, după cum urmează: NAŞTERI - 16 - din care : - 12 transcrieri, întocmite pe baza aprobării DPCEP Hunedoara-Deva; - 4 adopţie. CĂSĂTORII - 88 - din care 3 transcrieri. Căsătoriile au fost oficiate de persoanele competente cu respectarea Noului Cod Civil şi a Legii nr.119/1996 republicată, actele de căsătorie fiind întocmite în baza declaraţiilor date de soţi şi a documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare. De menţionat că în anul 2011 nu au fost înregistrate căsătorii mixte. DECESE - 156 – au fost întocmite în baza certificatelor medicale constatatoare a deceselor, cu respectarea legii şi a competenţei teritoriale. Dintre acestea 2 acte sunt transcrise. În cazul deceselor survenite în urma unor accidente, moarte violentă ori spânzurare, actele de deces au la bază şi dovezile eliberate de Poliţie sau Parchet iar în cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenul legal la dosar se află declaraţiile din care rezultă motivele întârzierii. DIVORŢURI – 9 - au fost întocmite conform Legii 119/1996 republicată cu respectarea termenelor
procedurale prevăzute de art.376 din Legea nr.287/2009 privind Noul Cod Civil. Au fost eliberate un număr de 434 certificate, după cum urmează: - NAŞTERI - 80 - CĂSĂTORII - 165 - DECESE - 189 S-a urmărit ca pe timpul operaţiunilor de înscriere în documente a actelor şi faptelor de stare civilă, delegatul de stare civilă să nu fie solicitat să rezolve concomitent probleme de altă natură, pentru a se preveni întocmirea unor acte cu erori materiale. S-a urmărit prevenirea abandonului nou născutului de către mamă înainte de înregistrarea şi întocmirea certificatului de naştere precum şi punerea în legalitate cu certificate de stare civilă cu respectarea termenelor prevăzute de lege. În registrele de stare civilă până în prezent au fost operate un număr de 1327 menţiuni. Dintre acestea 636 au fost menţiuni primite de la alte primării. Din oficiu au fost întocmite 691 de menţiuni. Menţiunile sunt operate la zi, iar comunicările au fost trimise în termen organelor competente. Au fost înregistrate : 2 rectificări în registrele de stare civilă 1 schimbare de nume prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean 77 divorţuri, din care 68 prin sentinţele de divorţ şi 9 divorţuri pe cale administrativă 17 acte transcrise, eliberate de către autorităţile străine pentru cetăţenii români 4 adopţii Au fost solicitate un nr.de 138 certificate de la alte primării din ţară. Au fost eliberate 46 certificate ca urmare a solicitării din partea altor primării Au fost trimise un nr. de 260 buletine statistice Direcţiei de Statistică Hunedoara Deva. S-au eliberat 48 de adeverinţe anexa 9. La solicitarea diferitelor instituţii au fost eliberate un nr. de 69 de extrase uzul organelor de stat de pe actele de stare civilă aflate în arhiva proprie - În colaborare cu diverse instituţii, pe linie de stare civilă, în cauză cu Direcţia de protecţie a copilului prin Serviciul Public Local de Asistenţă Socială, precum şi autoritatea tutelară, au fost intreprinse controale în vederea depistării cazurilor de lipsă acte de stare civilă. Odată cu eliberarea certificatelor de căsătorie sau la solicitarea cetăţenilor au fost eliberate un nr. de 128 livrete de familie si au fost operate un nr. de 32 actualizări de date în cuprinsul livretelor eliberate cu ocazia modificărilor intervenite în componenţa familiei sau în statutul civil (H.G.495/1997). Au fost întocmite situaţii lunare, trimestriale, semestriale şi anuale pentru Consiliul Judeţean Hunedoara (D.P.C.E.P.Deva), Centrului Militar Judeţean Hunedoara- Deva, S.P.C.L.E.P Petrila şi Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale Deva. (va urma)
PUBLICITATE 11
Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 aprilie 2012
IMOBILIARE
ANGAJĂRI
Vând apartament cu 3 camere, conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila. Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com
Angajez bucătar cu experienţă la Vila Melinda, cu carte de muncă şi salariu atractiv. Mai multe informaţii se pot obţine la Vila Melinda sau la numerele de telefon 0254.545842/ 0762.657455.
Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani. Telefon 0725.219019 Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită. Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg. Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila. Telefon - 0733.083379 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi. Preţ mic. Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil. Telefon 0725.219019
AUTO Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Telefon 0765.459316 Vând Audi A6, an 2000, 1.8 benzină, 150cp, radio CD, ABS, dublu climatronic, închidere centralizată, jante Al., euro 3, volan dreapta. Preţ 1850 euro. Telefon 0765.459316 Vând Opel Astra an 1993, hatchback, 1796cmc, închidere centralizată, oglinzi electrice, ABS, 4+1 uşi, stare foarte bună, primul proprietar în ţară, înmatriculată. Preţ 1350 euro. Telefon 0765.459316
www.zvj.ro
GSM Center Phone partener Vodafone, angajează reprezentant vânzări GSM pentru magazin din Petroşani. CV-urile se depun la magazin GSM Center Phone - VODAFONE vis-a-vis de Billa. Informaţii suplimentare la 0723.112484 Societate din Bacău angajează mecanici de utilaje: excavatorişti, buldoexcavatorişti, autogrederişti şi buldozerişti. Relaţii şi CV la tel/fax: 0234/511617 Mobil: 0744.393981
HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Fă un efort să-ţi exprimi părerile mai concis, argumentează logic, şi dacă se poate şi cu ceva şarm, pentru că numai aşa vei atrage atenţia asupra ta.
Taur (21 Apr - 21 Mai) Aţi depăşit faza declaraţiilor în joacă şi a tatonărilor, urcaţi pe un nivel superior în iubire, tu şi partenerul, şi nu se mai acceptă experimente.
Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” Petroşani Sâmbătă, 07.04.2012 Orele 18:00 – Spectacolul „Nunta lui Figaro”
Informaţii la telefon 0761.282342
VÂNZĂRI Casă spaţioasă în Petroşani, lângă Universitate, suprafaţă construită 156 mp: hol, sufragerie, 2 dormitoare, bucătărie, baie şi cămară. La etaj: hol, cameră, baie modernă şi pod. Dotări: gresie, faianţă şi parchet, centrală pe gaz. Casa are trei intrări cu posibilitate de a se separa în două locuinţe. Curte, grădină şi bucătărie de vară. Relaţii la telefon: 0723 99 78 39.
SERVICII Societate de creditare oferă credite şi carduri de credit în condiţii avantajoase pentru angajaţi şi pensionari. Telefon 0730.013594; 0254.540340
Cel mai bine ar fi să îi tratezi mai diplomat pe colaboratorii tăi şi să te abţii să faci comentarii critice, chiar dacă le merită.
Rac (22 Iun - 22 Iul) Este o zi frumoasă şi relaxantă în care te poţi dedica pasiunilor tale de suflet. Dacă ai preocupări artistice sau dacă vrei doar să-ţi umpli inima de energie pozitivă, adu-ţi aminte de tot ce-ţi face mai multă plăcere.
Leu (23 Iul - 22 Aug) Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556
ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
SC REALCOM SA PETROªANI distribuitor unic în Valea Jiului al produselor lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai înaltă calitate:
- lapte consum - lapte bătut - sana - iaurt - chefir
- caşcaval - smântână - unt - brânză - lapte praf
Asigurăm transportul franco-magazin. Relaţii la telefon: 0254.542472 sau 0733.960320
Cursuri de dans sportiv! Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Vulcan (Centrul Şansa). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840
Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.
Când eşti prea sigur de un succes, există riscul să faci şi greşeli, de aceea trebuie să rămâi atent la orice detaliu, chiar dacă toate merg ca pe roate.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Pentru prieteni, uneori eşti nevoit să mai faci şi compromisuri, pentru că o relaţie bună se păstrează şi cu astfel de sacrificii.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
enervează.
Ţi se dă o lecţie excelentă de răbdare şi toleranţă, deşi sunt trăsături cu care eşti familiarizat foarte bine, dar azi parcă toate te
Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Începi ziua cam nervos, supărat pe toată lumea, dar anturajul în care intri are un efect excelent asupra psihicului tău.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Dai de colaboratori negativişti care nu au chef de nimic astăzi iar atitudinea lor ostilă te obligă să baţi pasul pe loc până când vor fi din nou într-o pasă cooperantă.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Fii extrem de atent la deciziile financiare ale acestei zile, pentru că există riscul să declanşezi o criză majoră din cauza unei erori de calcul.
Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Visele tale de iubire devin din ce în ce mai mari pentru că persoana care ţi-a furat inima îşi zăpăceşte mintea cu declaraţii pompoase şi frumoase.
Peşti (19 Feb - 20 Mar) Mulţi spun despre tine că eşti greu de înţeles, că îţi schimbi dispoziţia de la o ora la alta încât lumea nu ştie niciodată în ce toane te găseşte.
CMYK
12 ACTUALITATE Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani, cu sediul în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 (vizavi de primărie)
Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate. Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707; 0763.349621; 0768.677988. Înscrierile se fac la sediul instituţiei.
vineri, 6 aprilie 2012
Din Dallas-Vulcan,
Povestea unui tânăr locatar din blocul 6 de pe Traian
organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON Ospătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RON Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile (3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) – 350 RON Electrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RON Coafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON Formator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON
Ziarul Vãii Jiului
aici a venit o comisie de la primărie. Oamenii şi-au notat toate alea, au făcut poze, iar cineva din comisia aceea i-a dat chiar un sfat plin de înţelepciune tânărului Raita. Acesta i s-a plâns de mirosul îngrozitor care vine de mizeriile ieşite din canal, iar bărbatul din comisie i-a sugerat cum se poate remedia situaţia. Să nu mai deschizi geamul, l-a sfătuit acesta.
"Astă iarnă mai
În urmă cu vreo trei săptămâni, în spatele blocului 6 de pe strada Traian din cartierul Dallas Vulcan a venit o comisie de la primărie. Membrii acesteia şi-au notat, au făcute poze, au dat sfaturi şi au plecat. Şi, din câte vă veţi da seama, nimic nu s-a rezolvat nici cu asta. Tânărul din imagine se numeşte Daniel Raita şi locuieşte la parterul din scara a II-a a acestui bloc. Toate ferestrele apartamentului său dau spre partea din spate a imobilului în care, de la mizeriile care ies din canalizarea înfundată, s-au format bălţi al căror miros te fac pe loc să-ţi vină greaţă. Tânărul şi ai lui au ajuns la limita disperării. Cui să i se mai plângă, cui să mai reclame situaţia în care le este dat să trăiască lui şi celorlalţi locatari din bloc?
puteai deschide o fereastră, dar acum, de când s-a făcut cald, nici gând", spune Daniel Raita. Îmi arată apartamentul de lângă al lui. Este plin de apă. Peste un metru are apa din cameră. Nu demult, locatarii scării a IV-a din acest bloc au pus mână de la mână şi i-au plătit pe nişte muncitori care au golit gura de canal. Degeaba. După puţin timp, acesta s-a umplut la loc, iar mizeria şi-a reluat vechiul traseu de la suprafaţă. În jos, spre Şcoala Generală Nr. 6, iar de acolo, mai departe spre www.zvj.ro bulevardul cel nou şi îngustat. office@zvj.ro Gheorghe OLTEANU
Ziarul Vãii Jiului
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582
Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro
Acum vreo trei
Redactor şef: Marian BOBOC
săptămâni, îşi aminteşte Daniel Raita,
0761.756840
Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2
www.zvj.ro
CMYK
şcoală & cultură Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc
pe Jiul de Est şi Jiul de Vest
Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 99 6 aprilie 2012 4 pagini ISSN 2068 - 3650
Andrei Sorin Sălagea - un prozator precoce şi talentat
provocare ca acest tânăr să fie sprijinit în editarea romanului de către comunitatea locală. Timpul a trecut şi - graţie sprijinului d-nei deputat Monica Iacob-Ridzi şi d-lui Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani - romanul a văzut lumina tiparului. Ajutorul dat de dumnealor merită subliniat şi… aplaudat, deoarece foarte puţini oameni politici şi edili sunt sensibili la literatură - în general, şi la aceea a tinerilor - în special. Romanul prozatorului Andrei Sorin Sălagea are 17 capitole şi un epilog. Fără să aibă o legătură implicită cu realitatea zilelor noastre, romanul se numeşte „Războiul planetelor”. Poate unii ar putea spune că nu e un titlu prea original. Însă, dacă vor lectura romanul, se vor convinge că titlul rezonează pe deplin cu conţinutul. Deşi foarte tânăr, acum, în 2012, este de-abia în clasa a VI-a, romancierul Sălagea stăpâneşte bine limba română, arta intrigii şi portretizării, tehnica dialogului şi a suspansului. Şi, un lucru foarte rar întâlnit la această vârstă: Andrei Sorin Sălagea dă dovadă de o deplină cunoaştere a regulilor narative. Romanul „Războiul planetelor”, arondat genului SF, confirmă un prozator nu doar precoce, ci şi talentat: Andrei Sorin Sălagea. Desigur, dacă pasiunea pentru scris va dăinui, Andrei Sorin Sălagea va ataca în viitoarele sale cărţi şi o altă tematică, poate mai… realistă. Dar până atunci, reţinem din acest volum SF Pe Andrei Sorin Sălagea l-am prezentat elogios de două ori în „Şcoală şi două fericite, profunde şi… actuale exprimări: „Se poate spune că au intrat în cultură pe Jiul de Est şi Jiul de Vest”, suplimentul cotidianului „Ziarul Văii istorie, dar în situaţia de faţă să intri în istorie te poate costa viaţa” şi „Să nu uităm, Jiului”. Prima dată, am dat de ştire că un elev din clasa a IV-a A la Şcoala totuşi, că speranţa e arma cea mai de temut. Prin speranţă şi curaj au reuşit mulţi Europeană „I.G. Duca” Petroşani lucrează la un… roman. Cunoscând să învingă. Optimismul este puterea, speranţa scutul, iar curajul sabia”. aprehensiunea tinerilor pasionaţi de Nu pot să închei această literatură mai mult pentru lirică decât sentimentală prezentare fără a le aminti pentru proză, am fost uimit de faptul că pe doamna institutoare şi doamnele Andrei Sorin Sălagea lucra la un… roman. profesoare de la Şcoala Europeană Am încheiat avanpremiera editorială cu „I.G. Duca” Petroşani, care i-au promisiunea revenirii asupra subiectului, călăuzit şi îi călăuzesc paşii în după finalizarea romanului. Şi am revenit, literatură junelui scriitor Sălagea: anunţând în altă ediţie a suplimentului Cristina Ardelean, Luiza Ungureanu şi „Ziarului Văii Jiului” că ambiţiosul june Andreea Albu. s-a ţinut de cuvânt, punând punct Bine ai venit, tinere prozator La lansarea cărţii, prof. Nicoleta Demeter, diriginta lui romanului. Când a încheiat romanul, Sorin Andrei Sorin Sălagea, în lumea Andrei, a fost o amfitrioană la înalţime. ajunsese în clasa a V-a. minunată a literaturii! Prof. Eugen- Bencău, ca de obicei, spiritual. Tot atunci, am lansat public o Marian BOBOC
II
SPECIAL
vineri, 6 aprilie 2012
Poezii de Dan Ioan Nistor Dan Ioan Nistor s-a născut la 6 ianuarie 1942 în oraşul Petroşani – Judeţul Hunedoara, în familia preotului Marcu Ulpiu Traian Moşic şi a prezbiterei Cornelia, binecuvântată cu 3 băieţi şi o fată. Familia, pe parcursul generaţiilor, a dat numeroşi preoţi şi învăţători, care au dus slova cărţii şi Cuvântul în satele şi cătunele păstorilor de la izvoarele Jiului, Streiului şi Râului Mare. Tatăl, spirit enciclopedic şi iscusit mânuitor al condeiului, avea rubrici de teologie-pastoraţie în revistele ce apăreau la Petroşani, Deva, Sibiu, înainte de perioada comunistă. Activitatea publică în care gândul, fapta şi vorba erau îndreptate spre apărarea credinţei şi a fiinţei neamului i-au adus arestarea, condamnarea şi detenţia în lagărele de tristă amintire de la Salcia şi Periprava între anii 1959-1964. Dan Ioan este înfiat de familia minerului Ioachim Nistor, care-i oferă sprijin moral dar şi o origine sănătoasă care-i permit, după terminarea liceului, absolvirea Şcolii Tehnice Sanitare Bucureşti (1963) şi a Facultăţii de Stomatologie a I.M.F. Bucureşti (1969). Căsătorit, în 1969, cu Teodora Maria Onciu, biolog, doctor în ştiinţe, cadru didactic al Universităţii “Ovidius” Constanţa, are un fiu – ing. electronist Traian Gheorghe Onciu. Medic primar stomatolog în Constanţa (1981), frecventează cenaclurile de poezie: “Ovidius”, “Mihail Sadoveanu”, “Mihai Eminescu”, dar mai ales “Poesis” al profesorilor de limbă română din liceele constănţene, unde citeşte primele sale creaţii poetice din studenţie şi din anii ce i-au urmat. Primele poezii îi sunt tipărite în revista Cenaclului Medicilor Scriitori din Piatra Neamţ (1979), iar mai târziu la Salonul de Medicină şi Artă (1988) unde citeşte o serie de poezii bine primite de participanţi avizaţi (Laurenţiu Moto: „Aş bea o vadră de nemărginire O bute de azur şi de trăscău Şi m-aş izbi de cer ca un ceahlău Ca un parâng de aur şi iubire” Radu Gyr - Cuprindere
1
SYLOTENA PATERNA Din Taia şi din Tăian nume are tata şi fiul meu Traian Din Preda în Predoni, de la apa Someşului la a Jiului sălăşluit e veacu în Ştefu, Ion în Pătru şi Vasia din Luconi în fiicele Lucreţia şi Ilina surorile tânei2 Marina Moşicii în valea lor şi Valea Arsului în Valea Lolaia aveau vatră holda de-acasă în târg case de piatră şi cărămidă şi-au luat şi erau între cele mai vechi din sat Pe Dănucă şi Marina popa naş Preda Arad patru copii în Biserica Petrila3 Brad i-a botezat, i-a cununat grijeau ale lor fâneţe
Ulici, Victor Săhleanu). Devine apoi un “al casei” în Suplimentul Clipa cea repede al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti precum şi în almanahurile acesteia (1993, 1996, 1999, 2010-2011) şi apoi în revista Fântâna din Cos. A mai publicat în revistele: Analele Dobrogei, Tomis, Metafora, Agora, Pagini medicale bârlădene, Steaua, Poezia, Luceafărul, Simpozion. Membru în Consiliul director şi SMSPR şi în Asociaţia Ziariştilor şi Editorilor Creştini (AZEC). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR), Filiala “Dobrogea” din 2003. Publică volumele: Pelerin pe drumul măslinilor (versuri), Editura “Metafora” Constanţa, 1996; Doamne, nu spre semeţia mea (versuri), Editura “Metafora” Constanţa, 1998; Acum este vremea (versuri), Editura “Menora” Constanţa, 2000; Tăcerea Ta-mi grăieşte (versuri), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2004. Împreună cu mama sa, Cornelia Moşic - Când numai duh vom fi / Liniştea de înserare (versuri), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2006. Îngrijeşte volumul tatălui său, Preot Traian Moşic - Din cele trăite printre oamenii de la izvoarele Jiului (povestiri, portrete, jurnal), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2009. A dat numeroase interviuri la radio “România Cultural”, “Radio Vacanţa”, Radio Dobrogea, TV Neptun, ziarele Cuget liber, Telegraf. A fost cuprins în Antologia poeţilor ardeleni contemporani (Eugen Nistor, Iulian Boldea), Editura “Ardealul” Târgu Mureş, 2003; Medici scriitori şi publicişti români (Mihail Mihailide), Editura “Viaţa medicală românească” Bucureşti, 2003; Literatura artistică a medicilor (Mihail Mihailide), Editura “Viaţa medicală românească” Bucureşti, 2009; Cronicar la Pontul Euxin (Ion Roşioru), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2008.
păşuni şi stâneci în Lolaia şi Răscoala în Cimpa Lunca de Sus în Codreni şi Lunca Florii în Poienile Tăii la „zăpadă” şi-n dosul Bechii sub Coastă şi în Arsură în Preuteasa Mică şi lângă pârâul Lăţun în Leurda şi dâlma Nărodu şi-n locul veche vatră – Moruşani cu holdă, grajduri cu nuc, meri şi pruni cu dese bistreţe şi poroabe livada cu pârleazul de vale la drumeagul din Apa Tăii mai apoi cu jilip4 şi ştrec5 pentru mocăniţe şi-n deal pârleazul la drumul sărman – roman ce urca Măgura şi Vf. lui Pătru spre căldarea cu lac şi vârf pietros-ascuţit Şurean6 În veri – copilăria mă urca din Fabrica cândva pentru cărămizi, cherestea, depou, ateliere, birouri prin Avrămoane, prin cetăţi pe sub Coastă, peste Arsura Preluca şi Boul să tunăm7 pintre brazi şi fagi la Apa Tăii lângă dâlma Jangura cu ţurţur din pârâul Prihodiştei unde-i stâneica de vale cu comarnic şi ulucă cu strungă şi coteţe pentru viţei
a lui „Dopaşul”8 tânul meu Dănucă.
TUDOSIA MATERNA Din Avram şi Tudosie vin străbunele în duh şi lacrimă de Sântămărie. În Haţeg din Fărcădin şi Silvaş (din) Prislop şi Nolaţi din moţime şi Banat Avramii – slujbaşii, Doboii – dubaşii, Crişanii – aurarii sub cruci, sub iarbă s-au adunat lângă-un gard de liliac să se mântuie în veac
JIEŢ9 În Căldarea la Slăvei slavă ţie apă vie În căldare la gâldău
SPECIAL III
vineri, 6 aprilie 2012
botezat sunt şi zic zău sunt drumeţ10 printre culmi printre pâraie domolite-n apa Jieţ Hududoi11 şi Hududeu din nisipuri spălate aurul tău nu-i păstrat în cetate râul şi stânca sub vremi tot vitrege făr-de lege nu ascund bănuţul şi podoaba unui cap de rege12
la Rusalii, în praznice şi-n pomenirile sfinte când dăruiţi vin şi bucate pentru iertare şi neuitare lângă morminte. Intrarea în veşnicie când o să vină lângă mine să vă adaoge întru pace şi odihnă. Trecătorule, aici zace trup ce-a purtat straie şi chip al aproapelui tău şi-a încercat să aibă în gând, „şi-n inimă pe Dumnezeu”
POARTA CASEI Vremea în poarta casei se face mai mică când o cioară pe-o ulucă croncăie de mă usucă, dacă plec şi nu mai vin în ograda, în livada cu meri şi pruni prin poarta năruită
ÎNTR-O RĂSCRUCE
sub liliac şi iasomie pe unde ai mei
Într-o răscruce
în duh
LUMEA ÎI ZICE „BIETU” Prin Struja* şi Rătond*; Prin Racont* şi Prevecior* primăveri urc, toamne cobor, numa-n locul şes Troian* şi-n progodia din deal se tot mută zilele din om, din an, lăsând vatra cu regretu şi lumea îi zice „bietu”
O icoană,
s-au cuprins
O sfinţitoare cruce
şi vor să mai vie
mă-ndeamnă să urc în plaiuri la stâneici precum în copilărie
CÂND S-AU DUS PĂRINŢII
urmam căluţul împovărat cu ţoale
Când s-au dus părinţii
şi merinde în desagi
ne-au lăsat pe cruci
Acum potecile-s năpădite
paseri,
de aluni, muri şi măceşi,
sufletele să le înalţe
de duhul
când poartă în veşnicie
ce-n ierburi m-afundă
cânturile,
în umbriş cu urechiuşe
al lor amar
şi butoare cu ciuciuleţi
cât în neam
spre dâlmele însorite
o să rămână prin iubirea lor,
şi fragi
în iubirea Ta
cu zmeurişuri
suntem împreună
OHABA13
1
EPITAF În urcuş în coborâş prin Ohaba de sub Piatră am tot fost şi-oi mai fi cândva, şi mai zic cât am soră, frate O ha? O ba? a fost voioşie pe moşie numai cât o zi din copilărie?
Trecătorule, „casa cea veche să nu-mi fie strâmtă”14 trupul să nu-mi fie zdrobit în zidiri de lemn, de piatră în curatele iubiri mi-e ocrotit Sufletul cât îmi mai stă pe lângă casă o haină, o cană cu apă să afle, pe drumul îndelungat să nu fie gol şi însetat Cerul se deschide la Înviere
Sylotena – ar putea fi apa Tăii în vechi documente haţegane; syl – numele Jiu în vechi scrieri transilvane 2 Tâna – ha bătrână, bunica, buna; tân – hăl bătrân, moşul, bunicul 3 Petrilă – drum pietruit 4 Jilip – scoc cu apă pentru transportul lemnelor 5 Ştrec – cale ferată forestieră îngustă 6 Şur – în limba dacă – ascuţit, pietros 7 A tuna – a coborî 8 „Dopaşul” – poreclă dată bunicului, muncea mult şi mânca rar, „pe îndopate” 9 Jieţ – afluent al Jiului, nume dac 10 Jur pe Dumnezeu 11 Vale strâmtă şi adâncă 12 Monedă de aur dac 13 Ohabă – moşie ereditară 14 Vasile Pîrvan, Memoriale, Editura Dacia, Cluj, 1973, p. 71 *Toposuri în vechimea Văii Jiului
IV SPECIAL
vineri, 6 aprilie 2012
Opinii critice „Dan Ioan Nistor îşi închină în Acum e vremea întregul prinos de cuvinte - Cuvântului. Alcătuirile lui sunt felurite, ca şi universul spiritual bogat al poetului. Versurile lui sunt... şi rugăciuni, mărturisiri şi chemări către aproapele, imnuri de slavă lui Dumnezeu. În ordinea destăinuirilor, ele pot fi citite însă şi ca o autobiografie spirituală în versuri, în tradiţia de frumuseţe şi lumină a lui Mihai Eminescu şi Vasile Voiculescu. Ele ne dezvăluie urcuşul interior al poetului, pildă ziditoare de suflet pentru că este lucrarea unui slujitor al oamenilor prin faptă - ca tămăduitor de suferinţe, prin demers intelectual – ca poet, dar şi lucrarea unui slujitor a lui Dumnezeu prin toată viaţa lui ca rugător”. (Virgil Cândea) „Poezia lui Dan Ioan Nistor pare scrisă cu detaşare de isihast. În tihna singurătăţii el crestează pe lemnul frumos mirositor al bradului, norme dumnezeieşti, apoftegme ale sfinţilor părinţi, reflecţii ale unor spirite înalte, articulândule cu nevoile sufletului. E un memento ce exprimă nu numai teama de împuţinare a sufletului, ci şi bucuria îmbogăţirii lui prin Dumnezeu, jubilarea în faţa secundei în care vede, contrar dionisiacilor sau hedoniştilor, o poartă a veşniciei, aşa cum o arată acest admirabil catren: «Mă nasc şi mor/ în fiecare zi/ până cele ale umbrei/ le voi părăsi» (Rouă de veşnicie). (…)”. (Constantin Dimoftache Zeletin) „Dan Ioan Nistor aduce în poezia sa pioşenie şi reflecţie, gând curat şi sincer, toate gravate pe o armonioasă întrepătrundere cu ziceri şi axiome ce s-au constituit prin vreme în adevărate repere ale cunoaşterii spirituale şi ale pătrunderii de harul dumnezeiesc. (…)”. (Florentin Popescu)
Dan Ioan Nistor le transformă în rugăciune şi îi de speranţă. Şi este un refuz al clamoarei publice, străluminează credinţa. El rămâne în sfera sa fiindcă suverană rămâne Tăcerea”. predilectă, a miracolului de dragoste şi armonie, (Nicolae Rotund) de pace liniştitoare pogorâtoare din Dumnezeu”. (Constanţa Călinescu) „(…) Fiorul poeziei psalmice şi imnografice bizantine îşi află locul în cărţile sale „Dan Ioan Nistor este un poet de o în care poetul redescoperă cu fiecare vers bucuria cuceritoare delicateţe, cu o expresie lirică sigură creaţiei divine, dar şi lecţia smereniei şi concisă, puternic ancorat în spiritualitatea mântuitoare”. creştină. (Liliana Ursu) Profesionalismul carierei medicale a fost fericit dublat de o înzestrare poetică altoită pe o „(…) Versurile, chiar frânte, fulguraţii de deosebită sensibilitate religioasă”. gând trecut prin smerenie, devin nişte punţi (Răzvan Codrescu) diafane, sensibile, între suflete, cel al stihuitorului şi cele ale semenilor cărora li se adresează. „Mistica pentru poetul Dan Ioan Nistor Divinitatea cu făpturile şi înfăptuirile sale devine este o sinceritate, o speranţă, o prospeţime, o adesea un pretext, nu de lamentaţie, ci de laudă, noutate reprezentând tot ce este mai bun într-un de înălţare prin rugă spre crugul celest”. sentiment sau într-o idee. Poemele par a nu fi (George Chirilă) scrise ci invocate de autor, un cuvânt face să răsară o idee, accesoriul se transformă în esenţial”. „Poemele lui Dan Ioan Nistor stau sub (Alexandru Trifan) semnul sacralităţii, al fiorului existenţial, poetul redescoperind în fiecare clipă Farmecul genezei, „Învăluit într-un ecran de tăcere, cuvântul al creaţiei divine. Versurile sale constituie un se scutură de balastul imitării, aspirând spre înălţător «Te Deum», o mărturie lirică a credinţei virtuţile sale creatoare originare. (…) şi de smerenie, de bucurie extatică în faţa Dan Ioan Nistor îmbracă totuşi haina lucrărilor Dumnezeirii, o rugă neîntreruptă către martorului care culege de pe cuvinte roua Domnul”. cerească. În versurile sale abundă împrumuturile (Ştefan Cucu) filocalice, de o frumuseţe zenitală, cu meşteşug transcrise în rigoarea cântecului”. „Poezia lui Dan Ioan Nistor e cuprinsă de (Manuela Horopciuc) un fior mistic pe care nu îl găsim decât la „Versurile lui Dan Ioan Nistor, atât de inspirate şi scrise cu inima, nebănuit de frumoase mi-au adus bucurie citindu-le şi trebuie să adaug că în casa Vasile Voiculescu am crescut cu poezie”. (Gabriela Voiculescu-Defour) „Psalmii din Vechiul Testament, care par modelul arhetipal al lui Dan Ioan Nistor, prin renunţare, înlocuiesc sensul logic al spunerii cu sugestia muzicală, poetul devenind interesant nu prin ceea ce transmite, ci, şi aici este esenţa contribuţiei sale, prin muzicalitatea interioară a fiecăuri cuvânt potrivit în armonie cu celelalte, până la revărsarea unei Cântări a Divinităţii, până la divinaţie”. (Şerban Codrin)
„Există în poezia lui Dan Ioan Nistor un freamăt existenţial serios, care se transferă benefic cititorului său. Poetul îşi poartă fiinţa în teritoriul inefabil al credinţei creştine curate, încercând să surprindă lucruri atât de greu de surprins prin adâncul lor şi atât de greu de exprimat.(…) Pentru poet pare că cerul nostru şi pământul acesta poartă deja însemnul cerului nou şi al pământului nou ce ne-au fost promise. Din acest teritoriu el reuşeşte nu odată să decoleze frumos şi să-şi depăşească condiţia, atingând cu „…Poezia sa cultivată, cu vers intim este aripa versului său poezia cea mare”. în întregime o meditaţie asupra adâncului celui (Costion Nicolescu) mai pur şi mai tainic al sufletului, exprimată cu o muzicalitate seducătoare, totdeauna sobră şi nu „Dan Ioan Nistor are ştiinţa acelei odată lapidară. Dar ceea ce îi conturează poetului metafore care aduce spre conştiinţă adevărurile Dan Ioan Nistor o fizionomie aparte în scrisul îndelung întemniţate în straturile de adâncime ale nostru literar actual e bogata sa producţie lirică, fiinţei noastre. Uneori poetul îşi aşează versul la de o remarcabilă puritate, dominată exclusiv de rădăcina credinţei, pentru a ne-o revela încă o sentimentul cu spiritul Evangheliei”. dată. (Constantin Emil Bucescu) Drumul liric pe care înaintează nu este unul lesnicios. Aceasta implică renunţarea la „(…) Forţa poeziei lui Dan Ioan Nistor stă obţinerea unei glorii efemere”. în nestrămutarea de a-şi mărturisi credinţa mereu şi mereu, într-o notă de sinceritate şi sufe-rinţă. (Gabriel Rusu) Este un salt continuu, tenace sub povara aceleiaşi „Reflecţiile filosofice, meditaţiile, poetul idei, aceleiaşi solitudini îndurerate, încărcate însă
gândirişti. Fiecare celulă a acestor poezii degajă un dor nebun de Cosmos, o sete febrilă de Divinitate, manifestări ale căutării transcendenţei, cărora poetul le găseşte un autentic chip spi-ritual pe pagina albă a poemului întru născare”. (Mircea Braga)
„(…) Orice poem glisează imnic spre bucuria de-a exista întru slava lui Dumnezeu, ca «firicel de rugă» ori bob de ţărână roditoare, prin şi în credinţă şi iubire, nădejde şi miracol perpetuat în simplitatea firii ce-şi escaladează invizibilele-i limite spre a se contamina de adânca pace şi a se pătrunde germinativ de «roua îndumnezeirii» (Prin cele obişnuite ale firii, Fărâma de veşnic cânt, Inscripţie pe un clopot). (…)”. (Ion Roşioru) „Dan Ioan Nistor încearcă prin clipa scăldată-n reverberaţii ce ţin de miracolul creştin să afle o relaţie cald-umană cu sacralitatea, gestul simplu al rugăciunii, sau prin îndemnul calm, prin introspecţie cuminte şi împăcată la despovărare, în credincioşii de lucruri şi gânduri inutile, fiindcă Dumnezeu ne ţine în mâna Lui”. (Claudia Ilie Voiculescu) „Dan Ioan Nistor ne-a înfăţişat artistic «Psaltirea pre versuri tocmită», cu precizarea că dacă în cazul Psaltirii lui Dosoftei versurile «tocmite» înseamnă rostire, în cea a poetului constănţean acestea presupun trăire”. (Const. Miu)