Ziarul Vaii Jiului - nr. 937 - 27 aprilie 2012

CMYK

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege Compania Naţională a Huilei împotriva S.A. Petroşani şi E.M. Lupeni ADEVĂRULUI! amintesc că astăzi se împlinesc 90 de

27 aprilie 2012 Anul V Nr. 937 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:25 Apus: 20:36

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3757 lei 1$ = 3,3084 lei 1₤ = 5,3581 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

ani de la catastrofa din „OcnaAurelia”, întâmplată la 27 aprilie 1922, cea mai mare explozie din istoria mineritului Văii Jiului, când

Optzeci şi doi bravi Mineri şi-au dat bunul lor suflet în mâinile Creatorului.

Le vom păstra memoria cu pietate.

Compania Naţională a Huilei Petroşani şi E.M. Lupeni

De Ziua Veteranilor de Război

organizează astăzi, 27 aprilie,

Istoria noastră este clădită pe sacrificiul şi eroismul strămoşilor noştri, care, prin curajul lor, au reuşit să ne ofere nouă, urmaşilor lor, o ţară a noastră, românească.

Ziua Veteranilor de Război, care se sărbătoreşte la 29 aprilie, îmi oferă prilejul de a aduce un omagiu eroilor care au slujit cu mare credinţă idealurile de libertate şi independenţă ale poporului român, de multe ori, acestea reprezentând crezul suprem pentru care s-au jertfit.

Cu mare respect şi recunoştinţă, gândurile mele, dar şi ale întregii comunităţi locale, se întorc către veteranii din municipiul nostru care au luptat pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a României, dorindu-le multă sănătate, fericire şi pace sufletească.

Comemorarea a 90 de ani de la cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului Ora 10: Sala de consiliu a E.M. Lupeni - lansarea volumului „După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina Aurelia” de Marian Boboc, cu o prefaţă de dr. ing. Constantin Jujan, directorul general al CNH SA Petroşani.

Ora 11: Cimitirul Eroilor: slujbă de pomenire.

Tel. 0254 564.914

Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroşani

(din Timişoara)

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 27 aprilie 2012

Ieri,

Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Petroşani Ieri, a avut loc la Petroşani o şedinţă extraordinară de consiliul local. Pe lista şedinţei au fost înscrise 12 proiecte. Toate au trecut cu brio.

Printre hotărârile interesante le-am observat pe cele privind acordarea titlului de Cetăţean de onoare Alteţei Sale Regale Prinţul Paul Philippe al României, asocierea Consiliului Local cu Asociaţia Română de Dezbateri pentru organizarea unei dezbateri demon-

strative, alocarea a 8 mii de lei pentru participarea unor elevi la Olimpiada Naţională de Muzică, alocarea a o mie de lei pentru Săptămâna Creaţiei Artistice - un concurs naţional de artă, aprobarea indicatorilor tehnico-economici în vederea construirii unui zid de sprijin pentru sediul Şcolii Gimnaziale I.G. Duca, dar şi aprobarea documentaţiei PUZ pentru construirea staţiei de sortare şi staţiei de transfer deşeuri în zona Dâlja.

Consiliul Local Petroşani a aprobat PUZ-UL PENTRU REALIZAREA STAŢIEI DE SORTARE ŞI STAŢIEI DE TRANSFER DEŞEURI Consiliul Judeţean Hunedoara, beneficiarul finanţării proiectului, a cerut Consiliului Local Petroşani aprobarea PUZ pentru terenul care va servi realizării acestei staţii de sortare şi transfer de deşeuri.

Prin intermediul acestei staţii, deşeurile menajere vor fi sortate pe categorii şi ulterior compactate, pentru un transport şi o depozitare mai eficientă, deci mai ieftine şi mai puţin dăunătoare. Staţia de sortare face parte din sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul Hunedoara, care la Petroşani, evident, nu funcţionează. Terenul al cărui PUZ a fost aprobat este în suprafaţă totală de 28.000 de mp. PUZ-ul conţine date despre organizarea reţelei stradale, zonificarea funcţională a terenurilor, organizarea urbanistic arhitecturală, indici şi indicatori urbanistici, statutul juridic şi circulaţia terenurilor, dezvoltarea infrastructurii edi-

litare, menţionarea obiectivelor de utilitate publică şi măsurile de protecţie a mediului ca rezultat al programelor specifice. Împotriva acestui proiect au fost depuse, după dezbaterea publică, un număr de 9 observaţii, din partea locatarilor de pe strada Sirenei, strada Nouă, Digului şi Boţoni. Patru dintre locatarii Petroşaniului au fost identificaţi că ar putea fi afectaţi de această construcţie, aceştia au fost invitaţi pentru a-şi susţine cauza, dar nu s-au prezentat la primărie.

Primăria Petroşani va cheltui 10.800 LEI PENTRU OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ În perioada 18-20 mai, Petroşaniul va fi gazda Olimpiadei Naţionale de Muzică, secţiunea coruri pentru clasele generale V-VIII. Organizatoric vorbind, Petroşaniul va primi 750 de participanţi din toată ţara, olimpiada fiind o manifestare artistică cu impact la nivel naţional. În acest sens, Alexandru Lăutaru, inspector general la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, a cerut un sprijin financiar pentru organizarea acestei olimpiade în valoare de 25.000 de lei, pentru cazarea şi masa

www.zvj.ro

concurenţilor.

Primarul Petroşaniului a întocmit un proiect de hotărâre pentru acordarea sumei de 8.000 de lei din bugetul local. Însă, în timpul şedinţei de consiliu, Sile Pop, consilier local PNL, a cerut majorarea sumei cu 2.800 de lei, având în vedere statutul de coorganizator, dar şi numărul elevilor care vor veni la Petroşani din toată ţara şi care vor avea rolul de a promova această zonă, odată ajunşi acasă. Deci, în total, a fost aprobată suma de 10.800 drept finanţare pentru acest concurs.

Pagină realizată de Alina PIPAN

Primăria Petroşani investeşte… …ÎN DEZBATERI DEMONSTRATIVE 1.600 de lei au fost alocaţi din bugetul local pentru organizarea în data de 25 şi 26 mai a unei dezbateri demonstrative şi a unui trening pentru profesorii de liceu şi pentru elevii care vor face parte din cluburile de dezbatere ale fiecărui liceu.

Primăria Petroşani susţine acest proiect pentru că doreşte ca pe viitor să existe câte un grup de dezbatere în fiecare liceu din Petroşani. Această activitate extracurriculară este eficientă în dezvoltarea procesului educaţional. Debate-ul, cum a fost preluat din cultura americană, este o formă de dezbatere educaţională, compusă formal din echipe, cu un număr egal de membri, care sunt puşi în situaţia de a pune în valoare, pro şi contra, argumente pentru susţinerea sau dezacordul unei probleme anume. În acest sens, Consiliul Local a intrat în parteneriat cu Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică Transilvania.

Sunt invitaţi la Petroşani 6 elevi şi 2 traineri din Cluj Napoca pentru o dezbatere demonstrativă.

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 aprilie 2012

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă

Pentru domeniul schiabil din Parâng, Ieri, cu mare satisfacţie, consilierii locali au aprobat în şedinţa de consiliu local rectificarea bugetului. De data Banii, în sumă de 7.000.000 de dovada plăţii contribuţiei restante din 2011. lei, au fost direcţionaţi pentru Valoarea totală a proiectului este de 68 de aceasta pentru a primi o sumă susţinerea proiectului de inmilioane de euro. vestiţii „Schi în România”. PenAlina PIPAN destul de importantă de bani de tru a primi aceşti bani în cont, Primăria Petroşani trebuie să la Ministerul Dezvoltării facă dovada plăţii contribuţiei Regionale şi Turismului. proprii pentru anul 2012 şi

7 milioane de lei

Terenul de sport al Şcolii „I.G. Duca”

Are nevoie de un zid de sprijin Platforma amenajată ca teren de fotbal din incinta Şcolii Gimnaziale Europene „I.G. Duca” din Petroşani prezintă diferenţe de nivel. Pentru a evita deplasarea terenului se propune, la sugestia unei firme de proiectări, construirea unui zid de sprijin.

Firma de proiectări a venit cu două oferte pentru realizarea acestei lucrări. A fost aleasă varianta cea mai mică, în valoare de 96.226 lei. Conform studiului realizat de experţi, pe latura S-V a terenului de fotbal există o diferenţă de nivel variabilă de la 0,4-1 m.

Terenurile sunt stabile, fără forme de alunecare. Dar, pentru a se evita deplasările datorită tasărilor terenului spre zona taluzată, se propune crearea unui zid de sprijin. Zidul de sprijin va avea lungimea de 78,25 m, valoarea acestuia fiind de 92.226 de lei. Se vor executa săpături pe o lungime de 48,15 m şi pe latura opusă, pe o lungime de 30,10 m. Săpătura se face pe tronsoane alternate de maxim 10 m lungime. Se va turna fundaţie de beton şi cofrarea părţii superioare a zidului de greutate. După finalizarea cofrajului se va turna din nou beton. În spatele zidului de sprijin se va executa un dren din balast. Durata de realizare este de 20 de zile lucrătoare, iar durata de viaţă de 20 de ani. Vom trăi şi vom vedea…

Alina PIPAN

La Petroşani,

Concursul Naţional de Artă În perioada 18-25 mai va avea loc la Petroşani Concursul Naţional de Artă intitulat Săptămâna Creaţiei Artistice.

www.zvj.ro

Acest proiect va cuprinde lucrări în acuarelă, pictură pe lemn şi sticlă, tehnici quiling, metaloplastie, sculptură, modelare lut şi fotografie. Organizator este Clubul Copiilor Petroşani. Acţiunea copiilor este susţinută de Consiliul Local Petroşani cu suma de 1.000 de lei destinată organizării.

Alina PIPAN

Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 27 aprilie 2012

„Ne-am reabilitat în faţa multora” Victoria echipei de fotbal Jiul Petroşani în faţa liderului ACS Recaş i-a dat aripi managerului Gigi Borugă, care spune că nimeni nu mai pariază pe Jiul.

Că Jiul se zbate de mult în mocirla ligilor inferioare nu mai miră pe nimeni. Că Jiul tot promite de ceva timp o revenire spectaculoasă în elită, iarăşi nu mai miră pe nimeni, dar victoria obţinută în faţa liderului Recaş, într-un moment de cumpănă, a mirat pe toată lumea până şi pe rivala de o viaţă a jiuliştilor, FC Hunedoara. Jiul a ajutat, indirect, gruparea hunedoreană care s-a apropiat la două puncte distanţă de Recaş. Managerul Gigi Borugă spune că victoria poate fi un nou început pentru echipa sa. „Nimeni nu mai credea în noi. Chiar pot spune că sunt foarte fericit că am câştigat. Este o victorie de moral ce poate da aripi tinerilor din echipa noastră. Noi nu ajutăm pe nimeni. Nu ajutăm Hunedoara, ne ajutăm pe noi înşine pentru că suntem însetaţi de performanţă. Din păcate elanul nostru a fost îngropat la Giarmata când au fost mari greşeli de arbitraj”, a declarat oficialul petroşenean.

Jiul se află pe locul 5 în clasamentul Ligii a III-a, la 10 puncte distanţă de liderul Recaş.

Turneu de volei, la Vulcan La Vulcan va avea loc Cupa 1 MAI - editia a III-a la volei, turneu ce se va desfăşura în Sala de Sport a Colegiului Tehnic "Mihai Viteazu" în data de 29 aprilie, intrarea fiind gratuită. Turneul va începe la ora 11:00 cu jocurile din faza grupelor, apoi semifinale, urmând ca finala mică şi finala mare să se dispute începând cu ora 15:00.

Echipe participante: CV Vulcan 2010, Lupeni, Pactuz-Petroşani, Colegiul Economic "Hermes" Petroşani, Universitatea din Petroşani, Liceul Teoretic Lupeni.

Turneu este organizat de Primăria şi Consiliul Local Vulcan şi Cosmin Strava.

Reformă în ligile inferioare

Din sezonul viitor 14 echipe, în serie, în Liga a II-a şi a III-a În cadrul şedinţei Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal s-a votat proiectul de modificare a sistemului competiţional la nivelul Ligilor a II-a şi a III-a, în condiţiile în care nu se preconizează o reducere a numărului de echipe participante la campionatul naţional Liga I.

ANUL COMPETIŢIONAL 2012/2013 Liga I: 18 echipe (34 de etape) Retrogradează echipele clasate pe locurile 15-18 (4 echipe) Liga a II-a: 32 echipe (2x16, 30 de etape) Promovează în Liga I echipele clasate pe locurile 1 şi 2 în cele două serii Retrogradează în Liga a III-a echipele clasate pe locurile 12-16 în fiecare serie, în total 10 echipe Liga a III-a: 96 echipe (6x16, 30 de etape) Promovează în Liga a II-a echipele clasate pe primul loc în cele şase serii (6 echipe) Retrogradează în Liga a IV-a un număr de 37 de echipe, respectiv, echipele clasate pe locurile11-16, plus o echipă de pe locul 10, cel mai slab clasată. Pentru stabilirea acestei echipe se întocmesc clasamente spe-

RAPID IEFTIN CONFORTABIL www.zvj.ro

ciale ale fiecărei serii numai pe baza rezultatelor înregistrate de echipa de pe locul 10 în jocurile cu echipele de pe locurile 1-9.

Retrogardează echipa care acumulează cel mai mic număr de puncte în clasamentul special astfel întocmit. În cazul în care două sau mai multe echipe de pe locul 10 se află la egalitate de puncte după întocmirea clasamentelor speciale, departajarea acestora se face pe baza acestor clasamente, prin aplicarea, în ordine, a următoarelor criterii: a) Numărul mai mare de victorii b) Golaverajul general mai bun c) Numărul mai mare de goluri marcate d) Numărul mai mare de goluri marcate în deplasare e) Numărul mai mic de jucători eliminaţi.

Dacă urmare a aplicării criteriilor de mai sus nu s-a putut determina echipa care va retrograda se va proceda la stabilirea acesteia prin tragere la sorţi.

Promovează din Liga a IV-a în Liga a III-a cele 21 de echipe câştigătoare ale jocurilor de baraj organizate între echipele care s-au clasat pe primul loc campionatele organizate de AJF/AMFB.

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Violeta Munteanu, la maratonul de la Paris

„Nu mă ajută nimeni, vreau să mă las” Peste 40.000 de participanţi au fost prezenţi la tradiţionalul maraton de la Paris. Printre cei aflaţi în concurs s-a numărat şi atleta din Valea Jiului Violeta Munteanu care s-a clasat pe locul 437 din 1000 de concurenţi la categoria sa de vârstă. Pentru atleta din Vale acesta poate fi ultima competiţie la care ia parte. „Şi aici am mers pe cont propriu. Din păcate nimeni nu ne ajută pe noi, atleţii veterani, aşa că mă gândesc să abandonez”, a spus Violeta Munteanu. Aceasta s-a arătat impresionată de competiţia de la Paris. „A fost un maraton impresionant. Din păcate condiţiile meteo au fost cam vitrege dar până la urmă am scos-o la capăt”, a mai adăugat atleta vulcăneană.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 aprilie 2012

Pentru a merge la barajul de promovare,

Vulcanul mai are nevoie de o victorie Liderul Ligii a IV-a Hunedoara la fotbal, CS Vulcan, mai are nevoie de o singură victorie pentru a deveni matematic campioană judeţeană după ce în etapa trecută s-a impus clar, scor 4-0, pe terenul Aurului Certej. Vulcănenii pot face pasul spre marele baraj, dacă mâine vor învinge, acasă, pe Zarandul Crişcior.

Liga a IV-a Hunedoara - SENIORI Rezultatele etapei a XXVII-a, sâmbătă - 21 aprilie Dacia Orăştie - „U” Petroşani 2-3 Aurul Brad - Victoria Călan 5-2 Jiul Petroşani - Minerul Aninoasa 2-2 Minerul Uricani - Inter Petrila 8-1 Aurul Certej - CS Vulcan 0-4 Retezatul Haţeg - Retezatul Râu de Mori 1-2 Minerul Teliuc - Şoimul Băiţa 0-0 Metalul Crişcior - Gloria Geoagiu 3-2 Zarandul Crişcior a stat.

CLASAMENT 1. CS Vulcan 2. Aurul Brad 3. Jiul II Petroşani 4. Minerul Uricani 5. Minerul Aninoasa 6. Metalul Crişcior 7. Universitatea Petroşani 8. Retezatul Râu de Mori 9. Gloria Geoagiu 10. Dacia Orăştie 11. Aurul Certej 12. Zarandul Crişcior 13. Inter Petrila 14. Şoimul Băiţa 15. Retezatul Haţeg 16. Victoria Călan 17. Minerul Teliuc

25 26 26 26 26 25 25 24 25 26 25 24 25 24 25 26 25

PROGRAMUL ETAPEI VIITOARE, SÂMBĂTĂ - 28 APRILIE „U” Petroşani - Metalul Crişcior Gloria Geoagiu - Minerul Teliuc

SPERANŢELE BOXULUI JUDEŢEAN Şapte dintre cei 13 pugilişti de la CSS Hunedoara care au participat la competiţia interjudeţeană „Criteriul speranţelor hunedorene” au reuşit să urce pe treapta întâi a podiumului. Cadeţii Cosmin Gîrdea (ctg. 38 kg) şi Silviu Kristof (44 kg), juniorii Alexandra Zaiti (46 kg), Cosmin Negraru (46 kg), Sorin

www.zvj.ro

21 18 16 15 13 13 13 11 11 10 10 8 7 8 7 3 3

2 1 5 3 6 3 2 5 3 4 4 4 4 1 2 3 2

2 7 5 8 7 9 10 8 11 12 11 12 14 15 16 20 20

64-15 61-31 64-21 52-38 49-31 49-30 53-36 41-29 43-43 54-51 41-55 28-48 39-56 33-52 22-42 27-86 11-67

65p 55p 53p 48p 45p 42p 41p 38p 36p 34p 34p 28p 25p 25p 23p 12p 11p

Şoimul Băiţa - Retezatul Haţeg Retezatul Râu de Mori - Aurul Certej CS Vulcan - Zarandul Crişcior Inter Petrila - Jiul II Petroşani Minerul Aninoasa - Aurul Brad Victoria Călan - Dacia Orăştie Minerul Uricani va sta.

Dobondi (52 kg) şi Abel Segărceanu (66 kg), precum şi Robert Milak (64 kg) de la tineret au câştigat toate meciurile disputate. „A fost un turneu puternic care a aliniat la start boxeri de la CSS Hunedoara, Siderurgica Hunedoara, Banatul Timişoara, Jiul Rovinari şi CSM Rm. Vâlcea, iar pugiliştii hunedoreni s-au descurcat excelent”, a spus antrenorul Ilie Captari, organizatorul turneului.

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, la cele mai bune preţuri de pe piaţă, următoarele servicii: - măsurători topografice, trasări de construcţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român, înscrieri în cartea funciară; - proiectare construcţii civile (proiecte de case, cabane, garaje la 5 euro/mp construit) (D.T.A.C., D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.

De asemenea, obţinem avize, acorduri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.

0354.108.516, 0727.091.969, sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela Bobocul Petroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

CMYK

6 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 27 aprilie 2012

Constructorul i-a predat beneficiarului blocul ANL din Lupeni În plus, fiecare unitate locativă este echipată cu instalaţie de apă şi canalizare, instalaţie electrică de iluminat şi prize, instalaţie de încălzire şi instalaţie de gaze naturale pentru aragaze. Încălzirea apartamentelor şi apa caldă menajeră sunt asigurate de la o centrală termică pe gaz tip Heat Master 201. La intrarea în bloc există o rampă specială destinată accesului persoanelor cu handicap locomotor.

Până în prezent nu a fost primit niciun dosar de solicitare a unei repartiţii. Acţiunea de primire şi se-

Ieri, în Lupeni a avut loc un eveniment deosebit: administraţia publică locală a recepţionat primul bloc ANL, construit pe strada Păcii din cartierul Bărbăteni.

Blocul are numărul 62 şi se află situat vizavi de gară. Construcţia lui a început în luna a treia a anului trecut şi, conform spuselor constructorului, ar fi putut fi terminată mai devreme dacă nu ar fi existat probleme de finanţare. Noul bloc ANL din Lupeni este o construcţie modernă, al cărei proiect a fost executat de

lecţionare a dosarelor va începe în circa două-trei săptămâni, după ce se vor termina câteva operaţiuni care ţin de canalizarea exterioară, de amenajarea unei parcări auto şi a unui loc de joacă pentru copii. Am aflat câteva dintre criteriile care vor sta la baza închirierii unui spaţiu locativ din acest bloc ANL destinat tinerilor. Solicitanţii nu trebuie să aibă mai mult de 35 de ani şi să aibă un loc de muncă remunerat, care să le permită plata chiriei şi a utilităţilor. Desigur, se va avea în vedere şi numărul de copii pe care-i are familia. Celelalte criterii de atribuite vor fi stabilite de către ANL şi, printr-o hotărâre, de către Consiliul Local al municipiului Lupeni.

Gheorghe OLTEANU

SC Armani Proiect SRL Deva, iar partea de construcţie i-a revenit cunoscutei şi apreciatei SC Zona D SRL Petroşani.

Panglica inaugurală a fost tăiată de către primarul municipiului, împreună cu domnii Constantin Horga de la Agenţia Naţională pentru Locuinţe Bucureşti şi Doru Tamaş, administratorul SC Zona D SRL Petroşani. După aceea, cei prezenţi au vizitat câteva apartamente ale imobilului. Blocul ANL din Lupeni are 45 de unităţi locative. Treizeci de apartamente cu o singură cameră (garsonieră), cinci apartamente cu două camere şi 10 apartamente cu trei camere. Interioarele acestora sunt realizate din tâmplărie PVC cu geam termopan, faianţă, pardoseli din gresie şi parchet şi zugrăveli lavabile.

Control RAR la Paroşeni

La controlul din săptămâna trecută pe care agenţii de la Poliţia Rutieră din Vulcan l-au efectuat, împreună cu inspectori ai RAR Deva, au fost aplicate douăsprezece amenzi contravenţionale.

Valoarea acestora, după cum spune agentul şef principal Mihai Papuc, este de 813 lei. În plus, faţă de amenzi, cinci conducători auto au rămas fără certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor. Ieri, începând de la ora 11:00, echipa de control mixtă poliţie-RAR se afla din nou în Paroşeni, la intersecţia DN 66A cu drumul care duce la mină.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

CMYK

DIVERSE 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 aprilie 2012

Peste 60 de liceeni de la Colegiul Economic „Hermes” Petroşani,

Alături de profesionişti din companii şi instituţii

În săptămâna Şcoala Altfel, 60 de elevi ai Colegiului Economic „Hermes” au participat la programul internaţional de orientare profesională Job Shadow 2012, program internaţional derulat, de peste 10 ani, de organizaţia Junior Achievement Romania.

Junior Achievement (JA) România, organizaţie nonprofit, a fost fondată în anul 1993 şi este parte a Junior Achievement Worldwide®, USA şi a Junior AchievementYoung Enterprise, Europe. JA este cea mai mare şi cea mai dinamică organizaţie internaţională de educaţie economică şi antreprenorială. În România, programele JA de tip learning by doing sunt urmate anual de peste 150.000 de elevi din 1.000 de insti-

tuţii de învăţământ şi se desfăşoară local în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, instituţiile de învăţământ şi comunitatea de afaceri.

Programul Job Shadow facilitează accesul elevilor la lumea reală a locurilor de muncă într-o economie de piaţă şi susţine implicarea companiilor şi a instituţiilor publice, de la manageri la profesioniştii din departamente, în educaţia pentru orientare profesională a tinerilor. Programul încearcă să ofere tinerilor răspunsuri la întrebările: „Ce vreau să devin după ce termin şcoala?”, „Care este cel mai potrivit loc de muncă pentru mine?”, iar companiilor la întrebările: „Cum vor fi viitorii angajaţi?”, „Cu ce cunoştinţe pleacă din şcoală?”, „Ce aşteptări au tinerii de la viitoarea lor carieră?”

Elevii petrec o zi la locul de muncă al părintelui (elevii din clasele I-X) sau într-o companie/ instituţie locală (elevii din clasele XI-XII) pentru a înţelege responsa-

Eveniment pe piaţa muncii

O şansă pentru 60 de lupeneni SC Euro Jobs SRL Petroşani, numărul unu în cadrul firmelor private regionale cu obiectiv reconversie şi calificare profesională pe piaţa muncii, a organizat ieri, 26 aprilie 2012, cea de-a şasea bursă a locurilor de muncă în municipiul Lupeni, în cadrul proiectului „Fii competitiv pe piaţa muncii”, un proiect european cu fonduri nerambursabile implementat de firma petroşeneană în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Lupeni.

Ca de fiecare dată la o astfel de bursă, organizată în incinta Casei Sindicatelor Miniere din Lupeni, peste 150 de persoane au fost prezente, dintre care 78 din grupul ţintă, oameni aflaţi în baza de date a SC Euro Jobs SRL Petroşani şi în căutare de serviciu.

Trebuie să spunem că şi de data aceasta firma din Petroşani şi-a făcut temele. Au fost invitaţi peste 30 de agenţi economici din mai multe ramuri de activitate, 16 dintre aceştia prezentându-se la bursa de locuri de muncă de la Lupeni. Interesant, de data aceasta s-au prezentat şi agenţi economici din judeţul vecin, Gorj, ceea ce înseamnă că, încet-încet, la astfel de burse vom vedea şi agenţi economici din judeţele unde Euro Jobs a pătruns: Arad, Timiş, Alba, Caraş-Severin şi Gorj, despre care v-am vorbit. Asta e bine, iar cetăţenii fără loc de muncă din Valea Jiului nu au decât de câştigat. Bine ar fi ca astfel de burse să se organizeze cât mai des, chiar lunar, dacă s-ar putea. Deocamdată ele se desfăşoară trimestrial, pentru că aşa prevede proiectul european. Aşadar, următoarea bursă va fi organizată la Lupeni după luna iunie, undeva în toiul verii.

La 60 dintre persoanele prezente le-au fost întocmite dispoziţii de repartizare în vederea angajării, acestea mai având de trecut două hopuri: interviul de la firma respectivă şi reverificarea documentelor din dosare.

Domeniile propuse de cei 16 angajatori la bursa de la Lupeni au vizat, cum spuneam, o gamă destul de variată, de la construcţii (zidari, fierari betonişti, dulgheri, sudori, muncitori necalificaţi) până la bucătari şi ospătari, agenţi de turism, agenţi de pază sau îngrijitori de animale.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

bilităţile de la locul de muncă, abilităţile şi competenţele necesare pentru meseria respectivă şi pentru a asista angajatul la îndeplinirea activităţilor specifice postului pe care îl ocupă.

Companiile şi instituţiile participante: ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI SA, Agenţia Petroşani, reprezentant - Remus Popeangă; SC RUSTIC IRINA TURISM SA - reprezentant Cristina Bercea; SC KEOPS SERV SRL - reprezentant insp. Alina Ileana Morar; RAIFFEISEN BANK SA, Agenţia Petroşani – reprezentant, director Sanda Lindner.

Profesorii implicaţi în această activitate sunt: director Maria Irimie Charlotte; director adjunct Clara Ianc; prof. Nicolae Adrian Irimie; prof. Liliana Keberle; prof.

Irina Boboc; prof. Carmen Climescu - coordonator local proiect Job Shadow Day. „Şase dintre zece cele mai căutate joburi

astăzi nici nu existau în 1999. Prin acest program internaţional de orientare profesională, elevii pot afla ce înseamnă să fii profesionist şi ce oportunităţi există pentru ei, în calitate de viitori absolvenţi" declară Daniela Staicu, Marketing & Communication Manager la Junior Achievement România”.

Aflat la a zecea ediţie în România, Job Shadow este un parteneriat internaţional între mediul educaţional şi comunitatea de afaceri pentru familiarizarea tinerei generaţii cu piaţa forţei de muncă.

Programul are ca scop principal promovarea în rândul elevilor a unei mai bune înţelegeri a profesiei pe care o doresc şi a modului de funcţionare a unei companii. În acest an, în program sunt angrenaţi peste 10.000 de elevi (7–19 ani) din 94 de oraşe şi localităţi.

Prof. Carmen CLIMESCU

8 AGORA

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 27 aprilie 2012

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Un dramaturg pursânge Gheorghe Calamanciuc s-a născut la 7 februarie 1947, în ţinutul Herţei, fostul judeţ Dorohoi, teritoriu românesc ocupat de armata sovietică în 1940, actualmente administrat de ucrainieni. Absolvent al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, R. Moldova. Peste zece piese jucate la teatre din Bălţi, Chişinău, Petroşani sau Oradea. De mai multe ori piesele sale au fost premiate la Concursul Naţional de dramaturgie din Republica Moldova şi la alte festivaluri. De asemenea, are mai multe volume publicate, majoritatea de teatru. Membru al Uniunilor Scriitorilor din Republica Moldova, dar şi din România. Acesta este, pe scurt, bilanţul artistic al scriitorului român Gheorghe Calamanciuc.

Deşi publică şi poezie, şi proză, e de observat că, fără a greşi prea mult, Gheorghe Calamanciuc este eminamente dramaturg.

Acolo, în volumele sale de teatru, dar şi pe scândura Scenei e adevăratul scriitor Calamanciuc. Spun „scriitor” pentru că e bine de punctat: Calamanciuc este printre puţinii practicanţi ai speciei literare „piesă de teatru”, care au mai rămas în perimetrul cultural românesc. Începând chiar cu acest secol, puţin şi la sfârşitul secolului trecut, piesa de teatru ca specie literară, în buna tradiţie românească I.L. Caragiale, Ionesco, Kiriţescu, Camil Petrescu, Sorescu etc., dar şi Shakespeare, Molierre, Cehov e pe cale de dispariţie. Odată cu instalarea regizorului în rol de Dumnezeu al spectacolului teatral, în perimetrul teatral românesc fenomenul este cel mai vizibil (ca întotdeauna, la prostii suntem cei dintâi...), piesa de teatru a fost mai întâi exclusă din Literatură şi postată la periferia periferiei Spectacolului. La toate bilanţurile literare, fosta secţie „dramaturgie

românească de azi” lipseşte. Piesa românească de teatru, cu largul concurs al UNITER şi al Uniunii Scriitorilor din România, este un muribund care îşi trage ultima suflare. A fost înlocuită cu o peltea pusă la dispoziţia puţinilor regizori care se apleacă, cu suficient dispreţ asupra ei, ca „text dramaturgic”, „scenariu teatral”, adică un agregat de replici şi situaţii oarecum teatrale, tratate ca un pişu într-o gară părăsită. Citiţi ce premiază, mai nou, câteva asemenea instituţii, care ar trebui să susţină fenomenul teatral şi, implicit, piesa de teatru autentică, şi-mi veţi da dreptate. S-a ajuns până acolo încât o piesă premiată la Concursul Naţional de dramaturgie să nu-şi găsească niciun regizor care să vrea s-o pună în scenă, iar anul următor, juriul a căzut de cuviinţă că, pentru a evita exemplul anului precedent, nicio piesă românescă să nu mai fie premiată!

Am făcut un excurs al situaţiei piesei româneşti de teatru de azi, din punctul meu de vedere, evident, pentru a sublinia că Gheorghe Calamancuc este printre puţinii români care mai scriu piese de teatru în adevăratul sens al cuvântului. Neluând în seamă cohortele de „tineri autori”, producători de „texte teatrale”, unele laureate, cum să nu!, dar a căror eventuală punere în scenă golesc puţinii spectatori dintr-o sală, şi aceea studio...

Aşadar, avem o certitudine: Gheorghe Calamnaciuc scrie teatru. Autentic, de valoare. Modern... pentru că nimeni nu are pretenţia să se mai scrie piese de teatru cu pana lui Molierre sau chiar şi cu a veşnic-modernului Shakespeare.

Am în faţă trei dintre volumele sale de teatru: „Ispita înecului” (2000), „Să mă iubeşti sinucigându-te, să te sinucizi iubindu-mă” (2005), „Ultimul armaş al lu Ştefan Vodă”. Toate trei poartă titlul unei piese de teatru din respectivul volum. De altfel, cele trei volume conţin vreo opt piese, câteva repetându-se

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15” second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center - 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1, stand 5-6

www.zvj.ro

chiar de trei ori. De aceea, ne vom referi la opera teatrală a lui Calamanciuc în genere, trecând peste secţionarea din volume.

Prima ipostază a lui Gheorghe Calamanciuc este aceea de autor de monodrame. E o „specie” predilectă a autorului bălţean: dramaturgul are o plăcere luxuriantă de a „încărca” un singur personaj cu crâmpeie de viaţă, cu sentimente, fantasme şi aspiraţii ale altor fiinţe. În „Să mă iubeşti sinucigându-te...” personajul numit generic „Femeia” („Numele meu este Femeie”, debutează piesa, abrupt şi sentenţios) rememorează şi, în acelaşi timp, se „umple” de amintirea exhaustivă a fostului iubit, proaspăt sinucis din motive neclare (stratul de ambiguitate al pieselor lui Calamanciuc nu este totuşi extrem...). Unicul personaj aglutinează amintirea personajului lipsă, dar care, în cele din urmă, prin pânza de păianjen ţesută de cel trăitor, imaginea ultimului devine mai pregnantă! Filmul bate... viaţa, s-ar putea spune, şi în astfel de ipostaze literar-sentimentale autorul este imbatabil.

Textul teatral devine text de nuvelă sau chiar de roman, amănuntele, tot mai mărunt-sofisticate, devin instrumente de portretizare. Uneori procedeul devine, prin repetiţie, atât de stufos încât mi-e greu să văd piesa transpusă într-un spectacol teatral, ea fiind foarte apetisantă la citit, dar destul de greu de urmărit, bănuiesc, de un spectator, oricât de răbdător.

Aş fi curios să văd un spectacol după o asemenea monodramă şi, mai ales, reacţia unui regizor şi încăpăţânarea lui neverosimilă de a „păstra” în spectacol cea mai mare parte din text. În „Handicapatul pisicilor cuminţi”, o piesă foarte frumoasă, un tip mărunt, uşor... bine tarat fizic dar şi moral, numit semnificativ Micu, fost combatant în marele război de apărare a Patriei , cum se lasă, discret, să se înţeleagă, trăieşte spasmatic alături de pisicuţa Dinuţa şi de amintirile sale de arme şi, deopotrivă, de iubirile sale diurne, o incapacitate de a iubi fizic şi metafizic. Singura sa ispravă amoroasă pare a fi masajul „de la servici”, efectuat aproape regulamentar unei colege care îl îmbie, zadarnic, la ea... sau la el acasă! Peisajul acesta domestic-excentric cu pisicuţe şi papagali neapărat vorbitori, cu o ciorbă de fasole care fierbe pe tot parcursul piesei mai înainte citat - e mediul predilect al

personajelor lui Calamanciuc, fiinţe în general chinuite de amintiri, dar şi de tare mai mult sau mai puţin fizice, făpturi în acelaşi timp complexe şi banale, dar care îşi joacă banalitatea cu un soi de cochetărie dusă până în pânzele boieriei.

Din contră, în „Ispita înecului” „dramă neserioasă în două părţi”, dramaturgul parcă vrea să ne demonstreze că poate să scrie şi altfel, dincolo de lăstărişul semnificaţiilor dar şi de al frazei: replica e scurtă, zglobie: doar de cinci-şase cuvinte! Nu doar tăietura frazei, dar şi situaţiile teatrale au luciri de bisturiu: „naraţiunea” scenică e vioaie. În fapt, Mama şi cei trei copii ai săi „sărbătoresc” proaspăta despărţire a părinţilor! Ne situăm, stilistic vorbind, în plin „teatru în teatru”, fiecare dintre protagonişti jucând rolul altcuiva, dintr-o secvenţă păstrată în amintire. În partea a doua: imaginea în oglindă, în locuinţa Tatălui! O schimbare nu doar de identităţi, dar şi de gânduri, de sentimente. În acest joc subtil de măşti, autorul îşi dă măsura ca dramaturg, ca fin mânuitor de instrumente teatrale: ca scriitor veritabil de piese de teatru!

O latură istoric-ironică în piesele „Ultimul urmaş al lu Ştefan Vodă” şi „A treia domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu” întregeşte impresia de autor dramatic complex, plenar a lui Gheorghe Calamanciuc. Şi ca autor de piese de teatru pentru copii, şi ele montate (una dintre ele chiar la Petroşani!), ne dau suficiente motive să afirmăm, fără tăgadă, că ne aflăm în faţa unui autor român, şi nu doar moldovean, autentic, ingenios şi talentat, cu pecetea teatrului veritabil pe tâmplă sau, cum spunea Mircea Ghiţulescu pe coperta unuia dintre volume, „Gheorghe Calamanciuc este unul dintre cei mai semnificativi dramaturgi din R. Moldova”. Am spune chiar mai mult: din perimetrul cultural românesc.

SC GTS Company SRL angajează: - şef sală - barman - ospătar - ajutor bucătar pentru Restaurantul „La Belle Epoque” CV-urile se depun la sediul societăţii din Petroşani, str. Griviţa Roşie, nr. 36, la fax 0354.108464 sau la adresa de e-mail: gtscompanysrl@yahoo.com până la data de 04.05.2012.

Interviul va avea loc în data de 9 mai 2012, ora 11:30, la sediul societăţii.

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 aprilie 2012

Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier”, Vişeu de Sus În perioada 21-22 aprilie 2012, am participat la Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier”. Organizat de Casa de Cultură Vişeu de Sus, împreună cu Cenaclul de Satiră şi Umor „Pupăza”, festivalul a ajuns la cea de-a X-a ediţie. Ştiam că, pentru a ajunge în Maramureş, am de făcut un drum lung şi obositor, dar mi-am spus că merită să văd această parte a ţării. Sâmbătă, la ora 11, când am ajuns la Casa de Cultură din Vişeu de Sus, colegii de pregăteau să plece la primărie. Am reuşit, pe fugă, să beau o gură de cafea, dar oboseala acumulată după zece ore de călătorie, era evidentă.

La primărie, ne aşteptau, deja, iubitorii de umor. La prezidiu se aflau Lucian Perţa (directorul Festivalului), Vasile Ciolpan (primarul oraşului), George Corbu (preşedintele U.E.R.), Mihai Haivas, Vasile Larco şi Marian Nicolae Tomi (membrii juriului). Pe masă, frumos aranjate, se aflau trofeele (sub formă de pupăză), cartea omagială „Zâmbete în prier - Un deceniu de umor la Vişeu de Sus”, revista „Colac peste pupăză”, colacii şi tradiţionalul „lapte de pupăză”, de 60 grade.

Domnul profesor Lucian Perţa a înmânat premiile, iar câştigătorii au citit textele premiate. Voi reda parodia şi epigramele care au obţinut premiul I: Parodie de Grigore-Marian Dobreanu, Târgu Jiu

Cântăreţi bolnavi

Primi, în plen, parlamentarul O notă proastă, mie-n sută, Deoarece, precum şcolarul, S-a dus cu tema nefăcută!

Alte naţii, mai mereu, Duc un trai ca-n Honolulu Doar românii trag din greu De o viaţă-ntreagă… chiulu’!

După festivitatea de premiere, ne-am deplasat la Muzeul de Istorie. Masa de prânz a fost servită pe ritmuri tradiţionale de ceteră şi de zongoră, la restaurantul Pensiunii „La Cassa”, unde, de altfel, am fost şi cazaţi. După masă, ne-am adunat în zona verde din spatele pensiunii, prilej de relaxare dar şi de a discuta cu prietenii. Ceteraşii ansamblului folcloric „Maramureşul” ne-au însoţit şi acolo, întreţinând atmosfera de bună dispoziţie.

Duminică, după micul dejun, am pornit spre Gara CFF Vişeu de Sus, spre a merge într-o călătorie cu mocăniţa - trenul amintirilor - pe Valea Vaserului. Situată în nordul ţării, la graniţa cu Ucraina, această cale ferată forestieră este cunoscută în lume ca fiind ultima pe care mai circulă locomotive cu abur. Odată cu dezvoltarea transportului rutier, căile ferate similare, din Europa, au dispărut una câte una. Din fericire, la Vişeu de Sus, mocăniţa îşi continuă şi acum, după 80 de ani, drumul pe calea ferată îngustă (cu un ecartament de 76 centimetri), spre încântarea turiştilor.

Voia bună ne-a însoţit tot drumul. Peisajul a fost fascinant, nu ştiam ce să fotografiez: Vaserul care şerpuia lin, în partea stângă, sau stâncile abrupte, cu vegetaţie sălbatică, din dreapta. Din când în când, mocăniţa a oprit. Linia era blocată din cauza alunecărilor de teren, semn că Strâmbă Lemne şi Sfarmă Piatră îşi fac de cap pe aceste meleaguri de poveste. La poalele pădurii, se zăreau pâlcuri de zăpadă… de prier. Spre sfârşitul călătoriei, a ieşit soarele, dar nu pentru multă vreme.

Când am ajuns la Paltin, abia am reuşit să ne adăpostim în foişoarele de pe malul apei, că s-a şi pornit o ploaie torenţială.

Acolo, am mâncat şi am scris epigrame pe rime date (prier şi mocăniţă), pentru concursul ad-hoc. Redau, acum, epigrama scrisă de mine pentru concurs şi voi reveni, vinerea viitoare, cu alte epigrame de la acest festival.

Replică

Pe Valea Vaserului

O lume ciudată pe aripa vremii Nu vrea nemurirea ci doar… să ia premii.

Degeaba curg lacrimi, sfârşită e drama, Bolnavă de-a pururi e azi epigrama.

Când iese vreo spadă mai tare din teacă, Se pun cârcotaşii o-ndoaie şi… seacă.

Mereu pus pe glume gurist de estradă Sunt prins într-o lume pornită pe sfadă…

Domeniul cel mistic de fel şi dramatic, Nu-i epigramistic, ci epigramatic.

Degeaba curg lacrimi, sfârşită e drama, Bolnavă de-a pururi e azi epigrama.

Epigrame de Ion Moraru, Galaţi

Discriminare

Coana lene, cum îi zici, Spui că n-are de mâncare?

Păi, cu lefurile mici, Crezi că hărnicia are?!

Epigramiştii, în prier, Gustând cu sticla sau căniţa, Au spus catrene-aşa cu fler, De-au aburit şi… mocăniţa!

Leneşii şi evaziunea fiscală

Palmaresul festivalului

Recunosc acum şi ei Ceea ce bârfeşte natul: Cum c-ar fi dintre acei Care nu înşeală… statul!

Brockerul Acum despre dânsul poţi să spui Că seamănă leit cu un şcolar: El stă mereu atent în banca lui Şi urmăreşte cursul… valutar!

www.zvj.ro

Prestanţă parlamentară

Secţiunea „Epigramă”: Premiul I - Ion Moraru (Galaţi); Premiul al II-lea Gheorghe Bălăceanu (Iaşi) şi Gheorghe Bâlici (Chişinău); Premiul al III-lea Ştefan-Cornel Rodean (Sibiu), Ion Diviza (Chişinău) şi Grigore Chitul (Bistriţa) Secţiunea „Parodie”: Premiul I Grigore-Marian Dobreanu (Târgu Jiu); Premiul al II-lea - Grigore Chitul (Bistriţa) şi Vali Slavu (Aninoasa);

Premiul al III-lea - Alexandru Oltean (Bistriţa) şi Janet Nică (Ostroveni) Secţiunea „Volum”:Volum de epigrame Eugen Albu (Cluj-Napoca); Volum de rondeluri - Sorin Cotlarciuc (Suceava); Volum de sonete - Dan Căpruciu (Galaţi); Volum de proză - Mihai Sălcuţan (Buzău); Volum de antologie - Vasile Plăcintă (Galaţi); Premiul Opera Omnia - Ion Bindea (Cluj-Napoca) şi Ioan Şiman (Baia-Mare); Premiul pentru debut - Cătălina Orşivschi (Suceava).

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

10 DIVERSE

www.zvj.ro

Ziarul V達ii Jiului

vineri, 27 aprilie 2012

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 27 aprilie 2012

IMOBILIARE Vând apartament cu 3 camere, conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cu acoperiş, în Timişoara, semicentral, zonă liniştită, preţ 65 mii euro negociabil. Accept credit bancar şi varianta cu schimb plus diferenţa, preferabil casă cu teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148, 0724.108787 sau pe e-mail: carmen_carabus@yahoo.com Vând apartament 3 camere, în Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare, baie şi WC de serviciu, balcon, zonă liniştită.

Tel. 0721.333544 Vând garaj str. 9 Mai, lângă piaţă (construit în 2010, izolat exterior şi interior, apă, curent, uşă la telecomandă), concesiune pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ 7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847 Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi, bucătărie), aproximativ 180 mp, situate în Petrila, strada Republicii, deasupra CAR Petrila.

Telefon - 0733.083379 Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru (Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944 Vând, în Jieţ-Androneşti, 3 terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi 7500 mp, holdă, pomi fructiferi, apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

AUTO Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Telefon 0765.459316 Vând Audi A6, an 2000, 1.8 benzină, 150cp, radio CD, ABS, dublu climatronic, închidere centralizată, jante Al., euro 3, volan dreapta. Preţ 1850 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Opel Astra an 1993, hatchback, 1796cmc, închidere centralizată, oglinzi electrice, ABS, 4+1 uşi, stare foarte bună, primul proprietar în ţară, înmatriculată. Preţ 1350 euro.

Telefon 0765.459316 Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai 2010, 35.000 km, confort pack dublu climatronic volan reglabil, oglinzi electrice şi încălzite, 2 geamuri electrice, 4 airbaguri, computer bord, preţ 9900 euro.

Telefon 0728696889

www.zvj.ro

HOROSCOP

ANGAJĂRI GSM Center Phone partener Vodafone angajează reprezentant vânzări GSM pentru magazin din Petroşani. CV-urile se depun la magazin GSM Center Phone VODAFONE vis-a-vis de Billa.

Informaţii suplimentare la 0723.112484 Angajez bucătar cu experienţă la Vila Melinda, cu carte de muncă şi salariu atractiv.

Mai multe informaţii se pot obţine la Vila Melinda sau la numerele de telefon 0254.545842/ 0762.657455.

ÎNCHIRIERI Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

EXPERT INSOLVENŢĂ SPRL în calitate de lichidator judiciar al SC COMTEH PRODIMPEX SRL Petroşani în faliment, in bankruptcy, en faillite ANUNŢĂ VÂNZAREA PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ A ACTIVULUI Clădire şi terenul aferent în suprafaţă de 97 mp, conform extrasului CF nr.1905 a localităţii Petroşani, situată în Petroşani, str. Dărăneşti, nr. 20, jud. Hunedoara, la preţul de 32.805 lei, exclusiv TVA Licitaţia va fi organizată la sediul lichidatorului judiciar în data de 28 mai 2012, orele 10,00.

Ofertanţii sunt obligaţi să se prezinte la sediul lichidatorului judiciar cu cel puţin 24 de ore înainte de data organizării licitaţiei, în vederea depunerii ofertei de cumpărare, a cauţiunii reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi pentru achiziţionarea caietului de sarcini. În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua în datele de 04 iunie 2012 şi 11 iunie 2012 în aceleaşi condiţii.

Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare sunt invitaţi să anunţe lichidatorul judiciar cu 48 de ore înainte de data licitaţiei.

Informaţii suplimentare se pot obţine la: Tel: 0354.405.232 Mobil: 0726.785348, 0735.531502 Email: office@expertinsolventa.ro

Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

PIERDERI Pierdut Certificat de Înmatriculare la Registrul Comerţului al Societăţii Comerciale Scala Impex SRL, CUI RO4125112, J20/1044/1993, Petrila, str. Lunca, nr. 8, jud. Hunedoara.

Se declară nul.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Te afli într-un spaţiu unde te simţi bine, unde relaţionezi cu oameni optimişti şi veseli, ce emană o energie pozitivă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Fii sigur că ai acces la ambele variante de interpretare ale problemei pe rol, ca să nu extragi o concluzie doar dintr-un singur unghi.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Nu te arunca la prima vedere în direcţia care ţi se deschide acum în faţă ca nu cumva să fie o alegere greşită. O informare atentă asupra posibilelor aspecte ce pot apărea te-ar ajuta să iei o decizie corectă.

Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu te poţi înţelege cu un coleg care trece printr-o perioadă proastă şi toanele lui strică şi colaborarea voastră. Încearcă să-l susţii, să-i arăţi că îţi pasă de problemele sale, deşi nu e corect ca necazurile sale personale să afecteze planurile voastre comune.

Ieşi în evidenţă prin produsele minţii tale şi prin talentul de a te exprima în faţa tuturor cu încredere deplină în cunoştinţele tale.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

SERVICII

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Judecata unora poate fi dură şi nedreaptă şi, dacă nu găseşti dovezi în favoarea ta, ai putea avea de suferit de pe urma unui verdict greu de contestat.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Informaţii la telefon 0761.282342

Oferim credite în condiţii avantajoase pentru angajaţi şi pensionari.

Vârsta maximă 75 ani.

Se acceptă orice pensie, aprobare ultrarapidă cu minim de documente.

Relaţii la telefon 0744.579473

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Joci un rol important într-o acţiune nouă, ce necesită un consum imens de energie, dar tu eşti principalul motor de energie care-i va mobiliza foarte bine şi pe ceilalţi. Colaboratorii tăi au nevoie de exemplu de implicare iar acesta eşti tu.

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” Petroşani Sâmbătă, 28.04.2012 Orele 18:00 – spectacolul „Pescăruşul” Duminică, 29.04.2012 Orele 12:00 – spectacolul „Călătorie în ţara basmelor”

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) De dragul partenerului, faci de multe ori concesii, dar azi eşti chiar incredibil de cooperant. De obicei eşti mai intransigent şi un pic mai egoist, punând în balanţă doar propriile interese, dar azi uiţi complet de nevoile tale doar pentru a-i face pe plac celui drag.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Este o zi de succes, în care toate ar trebui să-ţi iasă de minune! Parcă mai ales dragostea pare să fie favorizată...

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Discuţi cu familia despre nişte perspective ceva mai îndepărtate, dar în care şi ceilalţi ar avea un cuvânt de spus.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Banii nu sunt la un nivel prea bun, dar nu te crampona de micile oprelişti. E doar un impas trecător, o criză peste care poţi trece.

Toate par să bată pasul pe loc încât eşti gata să renunţi la un plan pentru că nu se mai observă niciun progres de ceva vreme.

CMYK

12 DIN JUDEŢ Următoarea ediţie ZVJ apare miercuri 2 mai.

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 27 aprilie 2012

Enduro Panorama

Cei mai tari motociclişti europeni se întrec în Ţinutul Pădurenilor La Ghelari, între 4 şi 6 mai, va avea loc cea de-a IV-a ediţie a spectaculosului eveniment Enduro Panorama. Aşa se face că, timp de trei zile, zona se va transforma în capitală europeană a piloţilor de enduro.

Competiţia are loc în Ţinutul Pădurenilor şi este organizată de către Clubul Haita din Deva. „A fost nevoie doar de trei ediţii pentru ca prieteneasca organizată de Clubul Haita din Deva să devină competiţia cu cea mai mare participare din ţară a tuturor timpurilor şi a doua din Europa, după celebrul eveniment din Austria, Erzberg.

Cu o săptămână înainte de start, avem înscrişi peste 80 de endurişti la clasa A (profi-expert) şi aproape 200 la clasa B (mediu-hobby). Organizarea bună, frumuseţea peisajului şi traseele extraordinare aduc în Ţara Pădurenilor rideri din peste 15 ţări. Este ediţia recordurilor frumoase: avem înscrişi mai mulţi străini decât endurişti din ţară şi le-am pregătit un traseu mai greu şi mai lung, peste 200 de kilometri cu probe inedite.

Am depăşit chiar şi RedBull Romaniacs, care în anul cel mai bun a avut până în 250 de participanţi”, a declarat Paul Grecu, unul dintre organizatori. Startul se dă vineri, 4 mai, de la ora 16.30, în fosta carieră din localitatea Ghelari. În acest an, prologul de anii trecuţi a devenit zi de concurs şi pune în faţa enduriştilor nu cinci, ci 15 kilometri de traseu solicitant pe conturul carierei, dar şi o probă extremă pentru cei din clasa A. Sâmbătă, startul se dă la ora 9.30 din zona localităţii Ruda, iar organizatorii recomandă pentru public probele grele din localităţile Hăşdău şi Vălari. Riderii au circa 100 de kilometri de parcurs de la start pe ruta Topliţa-Bunila. „Sâmbăta, ziua de concurs va fi superbă, riderii vor ajunge până la Răchitova, către Munţii Retezat. E greu şi spectaculos”, explică Paul Grecu.

Duminică, startul în ultima zi de concurs se dă de la ora 9.30, în Poieniţa Voinii pe traseul Bunila-Lelese: „Avem probe fantastice şi grele chiar şi pentru cei mai buni. E vorba de o urcare pe lespede de piatră în Alun şi de mai multe speciale de-a lungul drumului care duce la Lelese, probe care pot fi urmărite de spectatori”, completează Paul Grecu.

Succesul competiţiei a luat prin surprindere până şi organizatorii care nu se aşteptau la o asemenea participare. Sloganul celei de-a IV-a ediţii este: „Cei mai buni 200 de kilometri de traseu extrem pentru cei mai buni 200 de endurişti”. În acest an, la Enduro Panorama s-au înscris campionii României la enduro, de la toate clasele, campionul Ungariei, Akos Varga, câştigătorul de anul trecut, italianul Giovani Pulcini, mai mulţi participanţi de la Dakar, iar vedeta Antenei 1, Dani Oţil a trecut de la hobby, la clasa A. Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiului www.zvj.ro

office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 154 27 aprilie 2012 4 pagini

La comemorarea a 90 de ani de la cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului, fragmente din volumul care va fi lansat astăzi de la ora 10, la mina Lupeni:

„După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922.

Mina Aurelia” de Marian Boboc Mina Aurelia Str. 13 Blocul V Ora 12,30 82 de morţi 67 de văduve 94 de orfani

Cu pioşenie, după 90 de ani… „Nume de vrajă, ţară de basm, ţinut de pâclă, iată ce este Valea Jiului, după cum şi-o închipuieşte orice român. Unii o văd prin prisma trandafirie a istoriei - mai mult legendă -, prin misterul romantic al legendelor de vânătoare, alţii prin fumul înecăcios al înfloritoarei industrii de azi, dar toţi o admirăm şi o iubim ca pe un mărgăritar al României întregite. Fosta republică a diamantului negru din toamna anului 1918 ne-a rămas tuturor celor care am suferit întrânsa, ne-am luptat şi am muncit pentru dânsa, ne avem în ea morţii noştri dragi şi neuitaţi, ne-a rămas închisă în inimă ca una dintre comorile pentru care aducem orice sacrificiu”, scria, în 1937, protopopul Ion Duma. Poate cele mai frumoase, sincere şi inspirate

cuvinte scrise vreodată despre Valea Jiului.

Printre „morţii noştri dragi şi neuitaţi” amintiţi de protopopul Duma şi care s-au sacrificat, plătind cu propria viaţă, pentru a aduce la lumină cărbunele, diamantul negru, s-au aflat, în primul şi primul rând, minerii. Marian Boboc a prezentat în cărţile sale dedicate exploziilor miniere din Valea Jiului tocmai aceste tragedii. Autorul acestui volum, fiu al Văii Jiului, a întocmit şi un calendar „negru” al nenorocirilor întâmplate în Valea Jiului, din care reiese că exploziile nu au ocolit nicio mină din Valea Jiului. Însă, cele mai multe şi cele mai nemiloase, soldate cu cei mai mulţi mineri răpuşi de explozie, sau întâmplat, din păcate, la mina Lupeni. Cea mai mare dintre acestea s-a produs la 27 Aprilie 1922 la mina Aurelia (Aranka), pe Str. 13, blocul V, la orele 12,30. Atunci au murit 82 de ortaci, lăsând în urmă 67 de văduve şi 94 de orfani. Aceşti bravi mineri nu au ştiut că explozia în care au pierit va rămâne înscrisă în cartea neagră a tragediilor ca fiind cea mai mare tragedie minieră petrecută în toate timpurile în Valea Jiului. Însă noi ştim aceasta şi, cât va mai exista mineritul, nu avem dreptul să le uităm sacrificiul suprem. Şi datorită lui Marian Boboc ştim mai mult decât atât: cum arăta Valea Jiului în 1922, cum a avut loc explozia, cum au fost îngropaţi ortacii, cum a fost anchetat accidentul colectiv de muncă, cauza exploziei, rezultatul anchetei, calvarul văduvelor minerilor ş.a. Impresionează şi acum vizita efectuată la Lupeni de M.S. Regele Ferdinand la puţine zile după producerea catastrofei şi umanitatea de care acesta a dat dovadă. Emoţionează solidaritatea minerească şi a întregii comunităţi, dar şi mărturiile supravieţuitorilor, izvorâte parcă din infernul dantesc.

Ancheta inspectorului minier constituie şi astăzi un model de profesionalism.

Cititorul poate afla din această carte şi un alt lucru inedit: „Valea Plângerii”, o sintagmă des folosit de-a lungul vremii, datează chiar din 1922, fiind titlul unei relatări despre explozia de la Lupeni.

Petru Mihăilă, un fruntaş al mişcării sindicale lupenene, martor activ al acestei explozii, ne furnizează o informaţie inedită, din care aflăm denumirea populară a cimitirului unde-şi dorm somnul de veci victimele exploziilor lupenene: „Pentru cei 57 din 1917 s-a făcut un cimitir aparte, au fost înmormântaţi într-o groapă comună. De asemenea, acei 82 au fost înmormântaţi în acel cimitir care a fost denumit Biroul internaţional al celor care tulbură liniştea pământului”.

Această carte vede lumina tiparului cu prilejul comemorării a 90 de ani de la cea mai mare explozie minieră din toate timpurile întâmplată în minele Văii Jiului. Cum tot în toamna acestui an se vor comemora tot 90 de ani de la altă explozie petrecută la Mina Elena, la 24 octombrie 1922, soldată cu moartea a 7 mineri, autorul ne propune şi un documentar al acestei nenorociri.

Volumul „După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina Aurelia. Cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului” de Marian Boboc readuce în atenţie filmul celor mai negre zile din istoria mineritului Văii Jiului, constituindu-se într-un document esenţial pentru istoria mineritului.

La ceas îndoliat pentru atât de încercata comunitate minieră lupeneană, nu pot decât să-mi plec capul cu pioşenie în memoria victimelor catastrofei minere din 27 aprilie 1922. Iar minerilor anului 2012 să le urez Noroc Bun! Că după cum reiese din acest volum există, din păcate, şi un „noroc rău” mineresc…

Dr. ing. Constantin Jujan, Director general CNH SA

Intrarea în fosta Mină Aurelia se află în curtea unui lupenean. Fotografie realizată miercuri, 25 aprilie, de ing. Sorin Sandu, directorul E.M. Lupeni

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII S-a întâmplat în Valea Jiului în aprilie-mai 1922 La Lupeni - 5 mine şi 4 puţuri auxiliare. Conform revistei Montanistică şi Metalurgie Societatea Uricani-Valea Jiului exploata 5 mine principale în 1922. Şi anume: Mina Est, Mina Ilona, Mina Ştefan, Mina Victoria şi Mina Carolina. Acestor mine le aparţin puţurile auxiliare: Aranca, Clara, Maria şi Rafael. Seratele săptămânale. Societatea Culturală Evreiască Ţionistă din Petroşani şi-a început activitatea. În seara zilei de 25 aprilie s-a dat a patra serată în sala Cinema Urania, care au avut un splendid succes. Îţi erau mai mare dragul de fetiţele mici care dansau şi declamau. Ce frumoasă idee pentru a desprinde tinerimea la lucruri frumoase şi cinstite. Această societate îşi are scopul pentru dezvoltarea simţului naţional evreiesc pentru ca, cu timpul, să poată forma iarăşi un stat, acum fiind recunoscuţi ca naţiune. Le urăm bun succes, după cum suntem şi noi naţionalişti tot la fel ne bucurăm că sunt şi D-lor şi nu lasă să fie traşi de o naţiune sau alta. Când se vor începe seratele culturale ale românilor? Sau este destul să fim îmbătaţi de seratele Casinoului D-lui Vinclener? Înmormântarea celor 82 de muncitori. Înmormântarea va fi în ziua de 30 Aprilie la ora 1,15 minute. Pentru cei ce vor să ia parte la înmormântare, va pleca din gara Petroşani un tren la ora 10 n.m. şi va sosi în Lupeni la ora 12. Călătorii îşi vor scoate bilet cl. IV, de la casa de bilete din Petroşeni. După înmormântare, va pleca cu tren din Lupeni, care va aduce iarăşi la destinaţie onor public. Un gest uman. Clubul Sportiv va avea emulaţia în ziua de 1 Mai a.c.. Venitul curat ce va incurge va fi dat orfanilor şi familiilor lovite de groaznica catastrofă din Lupeni. Redacţia săptămânalului Graiul muncitorimei roagă onoratul public să ia parte cât se poate de mulţi, pentru a sprijini acest gest nobil, mulţumindu-le în numele văduvelor şi orfanilor. Apel. Centru Sindicatelor Naţionale Române (SNR) apelează la nobilele simţuri ale Onor cetitorilor ziarului Graiul muncitorimei să binevoiască a ajuta aceste nenorocite familii care au rămas pe drumuri fără sprijin, cu cât va fi posibil. Numele şi suma vor fi publicate în ziar. Banii se vor trimite pe adresa Centru S.N.R. Lupeni, jud. Hunedoara. Mulţămitele se vor da pe cale ziaristică.

Centrul S.N.R. către filialele sale. Toate filialele S.N.R. sunt obligate a face câte o listă de colectă pentru familiile nenorociţilor muncitori care au căzut victime groaznicei catastrofe de la Lupeni. Lista cu numele donatorilor şi cu suma de bani se va trimite la Centru, de unde se va împărţi suma familiilor după hotărârea luată de comisie, iar d-lor donatori li se vor aduce mulţumiri pe cale ziaristică, indicându-se numele şi suma cu care au contribuit. Semnează Nicolae Radu, preşedintele Centrului S.N.R. Lupeni. 1 Mai muncitoresc pe Valea Jiului.

Publicaţia Minerul ne informează că acest 1 Mai 1922 „a fost cel mai reuşit din câte s-a ţinut până acum acolo. Cu toate că tocmai acum s-a întâmplat groaznica nenorocire de la Lupeni, muncitorii nu şi-au pierdut curajul şi la serbarea de întâi Mai au luat parte mai mulţi ca ori şi când altădată. Serbarea a fost în timp bine pregătită de tovarăşii conducători ai sindicatelor şi s-a procedat după planul aranjat în următorul mod. La orele 8 a.m. din toate comunele (Petroşani, Petrila, Lonea, Aninoasa, Vulcan, Lupeni) au plecat muncitorii în coloane pe străzi şi au parcurs pe drum până la Surduc, unde este mijlocul drumului, din toate părţile şi locul destinat pentru serbare. Muncitorii din Lonea, Petroşani au avut muzicile lor instrumentale, compuse din mineri, asemenea şi cei din Lupeni, iar muncitorii din Aninoasa au avut muzicaorchestră. La întâlnire, muncitorii se salutau cu bucurie plină de însufleţire şi muzicile intonau cântece. La orele 10 a.m., cortegiile de lucrători au sosit la Surduc şi au umplut şesul şi coasta de pe malul Jiului, care îţi făcea impresia unei lumi întregi. La orele 11, s-au început vorbirile.

Două muzici au intonat câte un cântec însufleţitor. Adunarea a deschis-o tov. Gânju, care a vorbit în limba română, iar tov. Molnar în limba maghiară. După vorbiri, muzicele din nou au intonat un cântec. După aceea, au urmat jocuri şi distracţii până seara, când lucrătorii din nou s-au înşirat în cortegii şi, în rânduri disciplinate, cu muzicile în frunte, au parcurs tot drumul până în localităţile lor. Toată demonstraţia şi serbarea, la care au luat parte 20.000 de lucrători şi lucrătoare, a decurs în cea mai mare ordine, şi acestea mai mult fiindcă, din partea agenţilor provocatori nu s-a făcut nici o provocare. Aceasta este cea mai mare dovadă despre disciplina şi conştiinţa lucrătorilor organizaţi, căci ei nici atunci nu dau ocazie la cel mai mic incident, când se mişcă şi se adună o regiune întreagă”.

Ştaigherul Cozac Ferencz:

„Am ieşit afară din mina Aranka pentru a mă duce în mina Carolina (…) şi am văzut că iese din mină un fum vânăt vâjâind. (…)

Mergând pe galeria principală, am găsit 34 de morţi.”

Declaraţie Subsemnatul Ştaigher Cozac Ferencz, de 35 de ani, căsătorit, cu un copil, de fel din comuna Salgotarjan (Ungaria), domiciliat Lupeni, Col. Lopştain 44, despre cele ce sunt întrebat declar următoarele: În ziua de 27 Aprilie 1922, dimineaţa la ora 8.30, am intrat în mina noastră pentru a vizita lucrurile ce decurgeau în mină şi aerul dacă este suficient sau nu. Am mers cam 300 de paşi până la echipa lui Skopy care era

ocupată cu facerea legăturii electrice între găurile care erau umplute cu dinamită. După ce mi-au spus că ce se face, am plecat mai departe spre echipa Clemenţ. Ajungând acolo, mi s-a raportat că nu este gaz metan şi aerul este suficient. M-am convins şi eu. De aici m-am dus la echipa Kovaci, unde mi s-a raportat că este puţin gaz metan în locul lor de lucru, am constatat că de fapt a fost gaz metan cam 2.5 procente, deci le-am dat ordin să nu puşte până când nu va dispare acest gaz şi nu va fi aerul curat. De aicea, plecând, am vizitat locul de lucru a lui Skoromsley, cam la 40 de paşi de Kovaci, aici mi s-a raportat că gaz metan este în cantitate ca în zilele trecute adică 2,5 procente. De aici m-am dus la locul de muncă al lui Kalman Ioan, unde mai târziu s-a produs explozia, ajungând aici am văzut că ventilatorul stă, am întrebat pe şeful echipei Edveşi Ioan de ce nu funcţionează acest ventilator, mi-a răspuns că aerul este curat, gaz metan nu este şi deoarece au lipsă de aer comprimat l-au oprit, atunci eu am vizitat câte procente de gaz metan sunt şi am constatat un procent de gaz metan, deoarece în acest loc

vineri, 27 aprilie 2012

era o cantitate mare de praf de cărbuni am ordonat şefului echipei ca să pună imediat în funcţie ventilatorul pentru a extrage praful ca să rămână aer curat şi apoi am plecat. În drum, m-am întâlnit cu Mog Mihail care mi-a spus că-l căuta pe Forhayer (puşcaş) ca să împuşte în locul de lucru al lui Kovaci. Şi pe acesta l-am făcut atent ca să nu puşte până ce nu s-a curăţit aerul de gaz metan, apoi mi-am continuat drumul până la echipa lui Ghergey Ion unde Forhayerul Venţel Kalman chiar luase dispoziţiuni pentru a puşca, am rămas acolo până s-a puşcat. După detunătură, am zis că această puşcătură nu a avut succes deoarece a fost prea tare, apoi s-a dus la locul acela doi oameni, care nu peste mult timp au venit înapoi şi ne-a raportat că numai o patroană de dinamită a explodat şi nu a avut efect. Apoi, s-au luat măsuri pentru a împuşca din nou. Atunci i-am spus Forhayerului Venţel că după ce a puşcat aici să ducă la Kovaci să puşte şi acolo, însă l-am făcut atent că acolo este gaz metan în cantitate de două procente, deci să nu împuşte până când nu va fi dispărut gazul metan şi aerul este curat. De aicea, am plecat şi am vizitat locurile de lucru a lui Ţura, Drăghici, (…), unde nicicând nu a fost gaz metan şi nici atunci nu am găsit. Am mers mai departe, până la locul de muncă a lui Sapinsky unde am găsit totul în ordine. După aceea am ieşit afară din mina Aranka pentru a mă duce în mina Carolina, afară am mai dat ordin la fierar ca să pregătească un tub şi când am plecat de acolo am văzut că iese din mină un fum vânăt vâjâind. Văzând aceasta am priceput imediat că s-a întâmplat ceva în mina Aranka. Imediat am raportat prin telefon maestrului de mină că s-a întâmplat o nenorocire în mina Aranka, iar eu m-am dus până la ascensorul din mină, unde prin telefon, am întrebat dacă mai este cineva în viaţă în mină, însă nu mi-a răspuns nimeni deoarece era ruinat şi aparatul. Imediat a sosit şi Dl. Prim Inginer Lehotky Ion, Dl Oberstaiger Filingher şi maistru de mină Pak. După ce am probat ascensorul dacă funcţionează, eu cu Dl. Prim Inginer Lehotky, am intrat în mină văzând la primul pas ruine. Imediat am întâlnit pe Satmari Albert, Popa C-tin şi Pavlicek Kristov care nu erau răniţi. I-am întrebat că ce s-a întâmplat mi-a răspuns că a fost o explozie dar că unde şi cum s-a întâmplat nu ştiu, apoi întrebându-i dacă mai este cineva în viaţă mi-a răspuns că mai sunt câţiva răniţi. În jurul ascensorului, am aflat mort pe Boer şi rănit pe Grun Aurel. Am dat ordin lui Satmary să scoată din mină pe cei răniţi iar eu cu Dl Prim Inginer am mers până la grajdul nou din mină, unde am aflat pe Antal Nicolae rănit. Eu am plecat înapoi pentru a aduce cu mine oameni pentru salvarea celor răniţi. La ascensor am găsit pe Sylvasy, cu care m-am întors la grajd şi unde, arătându-l pe cel rănit, l-am lăsat acolo pentru a-l scoate, iar eu m-am întors la ascensor unde am întâlnit pe forhaierul Lehota, acesta mi-a spus că Sapinsky se vaită în locul lui de muncă, m-am dus până acolo împreună cu Ion şi l-am scos apoi afară, apoi luând cu mine echipa de salvare am intrat din nou, mergând pe galeria principală, am găsit 34 de morţi. Pe această galerie nu am constatat locul unde s-a produs explozia…

Lupeni la 3 Mai 1922 Cozac Ferencz (ss.) Şeful Poliţiei - Fărcaşu Zendea Iacob

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 27 aprilie 2012

Horvath Francisc

„Dar din aceste două conducte de ventilator, fiind unul sub reparaţie, acest conduct nu a putut sustrage din mină tot gazul şi aerul rău.”

Declaraţie Subsemnatul Horvath Francisc, în etate de 24 de ani, căsătorit, cu un copil, de fel din Bagjan, domiciliat Lupeni, Col. Braia 166, fiind interogat declar următoarele: În ziua de 27 Aprilie 1922, pe la ora 12.30, mă aflam în serviciu la ventilatoare, în toată mina se află două conducte de ventilatoare, dintre care, în ziua accidentului numai una a funcţionat fiind celălalt sub reparaţie, în momentul exploziei conductul de ventilator nu s-a oprit, ci eu l-am oprit pe o secundă până ce m-am convins căci conductul este bun, am pus conductul iar în funcţiune. La mina unde s-a întâmplat accidentul e absolut necesar ca amândouă conducte de ventilator să fie în funcţiune, dar din aceste două conducte de ventilator, fiind unul sub reparaţie, acest conduct nu a putut sustrage din mină tot gazul şi aerul rău. Când am preluat eu serviciul ( la ora 7.45) a fost de faţă şi prim mecanicul Hunars şi mecanicul Manalaki care au constatat că conductul e stricat scoţându-l, totodată, din circulaţie au început a-l repara, dar nereuşindu-le a-l repara acolo au trimis la un atelier din apropiere pentru repararea unui instrument, dar nici reparaţia aceasta nu a fost bună, că, cam pe la ora 12.15, a plecat un mecanic la atelierul central pentru a schimba instrumentul necorespunzător, că aşa aducând altul nou să poată aduce şi conductul al doilea în funcţiune. Dar sosind înapoi cu instrumentul nou catastrofa deja s-a întâmplat. După punerea în ordine al doilea conduct imediat s-a pus în (circulaţie) funcţiune.

Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin şi o semnez.

Lupeni la 3 Mai 1922 Horvath Francisc (ss.) Şeful Poliţiei - Fărcaşu Zendea Iacob

Conducătorul ascensorului Szacs Antan:

„Am auzit o detunătură groaznică, tot în acel moment a ieşit fum pe ţeava ce vorbeam jos în mină…”

Declaraţie Subsemnatul, conducător al ascensorului, Szacs Antan, în etate de 26 de ani, căsătorit, de fel din Petroşeni, domiciliat Lupeni, Col. Central 278, fiind interogat declar următoarele: În ziua de 27 Aprilie 1922, pe la ora 12.30, mă aflam în serviciu la ascensor, când deodată am auzit o detunătură groaznică, tot în acel moment a ieşit fum pe ţeava ce vorbeam jos în mină, ascensorul, în timpul când s-a întâmplat explozia, nu era în funcţiune şi aşa coşul prim era jos in mină, iar celălalt era sus, coşul al doilea de curentul puternic a fost rădicat în aer. Ascensorul nu a suferit nici o stricăciune, ci numai la coşul prim s-a stricat acoperişul.

Despre altceva cunoştinţă nu am.

Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin şi o semnez.

Lupeni la 3 Mai 1922 Szacs Antan (ss.) Şeful Poliţiei - Fărcaşu Zendea Iacob

Ioan Lehotky, inginerul şef al minelor Carolina, Aranka şi Clara:

„Se simţea miros de gaz şi fum precum şi un miros de carne prăjită. Am găsit încă 8 până la 10 mineri morţi şi 4 cai.” 80 de morţi şi 14 răniţi din care 4 grei şi 2 uşori, iar ceilalţi aproape neatinşi.”

Declaraţiune Subsemnatul Ioan Lehotky, inginer şef al minelor Carolina, Aranka şi Clara, proprietatea Societăţii Anonime Uricani pentru extragerea şi extracţiunea cărbunelui din com. Lupeni.

Despre cele ce sunt întrebat declar:

În ziua de 27 IV 1922, cam pe la orele 12.30, pe când mă aflam în biroul meu de la mină şi mă pregăteam să plec acasă am fost anunţat la telefon de către ştaigerul Cozac de la mina Aranka că s-a întâmplat ceva la mină întrucât a văzut ieşind afară fum prin puţ. La acestea, am ieşit imediat afară din birou şi uitându-mă spre ventilatorul dinspre mina Clara am văzut că ieşea fum prin el, prin puţ, în partea din vale nu mai ieşea fum. Ajungând la gura puţului, am întrebat oamenii ce fac serviciul acolo ce s-a întâmplat în mină. Ei mi-au răspuns că s-a întâmplat o explozie, însă nu ştiu altceva nimic. Voind să mă las în mină spre a cerceta cauza exploziei anunţată şi împreună cu echipa de ajutor spre a salva minerii, m-am adresat ştaigerului Cozac să avizeze pe maşinist prin tubul acustic să pună în mişcare ascensorul după 5 minute sau chiar mai mult căci jos în mină ascensorul fusese îngrămădit cu lemne şi vagonete care au fost împinse de puterea exploziei.

Scoborându-ne cu ascensorul, eu şi cu ştaigerul Cozac, am găsit la baza inferioară a ascensorului o mare îngrămădire de vagoneţi şi lemne împinse de explozie şi am constatat că firele telefonice rupte, precum şi semnalul stricat, ascensorul nu s-a putut coborî până jos deoarece era împiedicat de materialele de sub el. Dând semnale prin dudă, care rămăsese intactă, ascensorul a fost ridicat în sus rămânând mai jos, începând după puterile noastre să dăm la o parte materialele îngrămădite de sub ascensor. Imediat după noi cu celălalt vagonet al ascensorului s-a mai coborât imediat după noi şi după cum îmi aduc aminte Ştaigerul Vlad şi oberştaigerul Filingher. Lângă baza de jos a ascensorului, afară de acele vagonete şi acel material, nu am mai aflat nimic, însă se simţea miros de gaz şi fum precum şi un miros de carne prăjită. Oamenii care au fost atunci cu mine în mină au început să strige după mineri ca să vadă dacă mai este vreunul în viaţă însă nu le-a răspuns nimic. După aproximativ juma de oră, venind jos şi Dl Director Frey şi mai târziu şi alţi mineri. Dând la o parte vagonetele şi materialul îngrămădit, chiar trecând peste el, am reuşit să trecem în galeria principală pe care ne-am dus cam 300 de metri. Pe această galerie principală, cam la o distanţă de 130 de metri, începând din dreptul galeriei de racordaj de aerisire, pe lucrătorul zidar Câmpean Simion l-am găsit, actualmente rănit în spital. Înaintând pe galerie, am mai aflat un cal şi câţiva oameni morţi, aproximativ trei sau patru. În dreptul galeriei lungi, am găsit al doilea lucrător în viaţă numit Oltean Iosif, acesta se află de asemenea rănit în spital. Continuând să înaintăm pe galeria principală, am găsit încă 8 până la 10 mineri morţi şi 4 cai, din care trei în grajdul lor. Nemaiputând înainta pe galerie din cauza aerului, care fiind cu gaz, ne-am reîntors până la locul în care lăsasem pe Olteanu Iosif, când au sosit oameni din echipa de salvare, cam după o aşteptare de vreo 10 minute, şi care oameni au luat pe scară atât pe Olteanu cât şi pe Câmpeanu şi i-au dus până la ascensor unde i-au scos afară. Încercând să înaintăm pe galeria lungă, atât eu cât şi Vlad ne-am întors din cauza gazului. Întorcându-ne pe galeria principală până la puţ, unde am luat direcţia pe galeria orizontului de sus pentru a ajunge din nou în galeria lungă, însă nu am putut tot din cauza gazului. Întorcându-ne înapoi, am mers din nou pe galeria orizontului de sus până în galeria lungă, unde în apropiere am aflat doi morţi.

Continuând să merg cu oberştaigerul Filinger înainte pe galerie, ştaigerul Vlad rămânând la puţ pentru a merge pe galeria lungă, am mai aflat doi morţi la interval de 10 metri, neputând înainta pe galerie, din cauză că atmosfera era prea încărcată cu multe gaze şi în unele părţi pereţii erau dărâmaţi, m-am înapoiat pe galeria principală trecând pe panta vagonetelor . În galeria principală am găsit pe Dl Director Frey cu oamenii care erau veniţi în mină pentru salvare. După ce m-am mai întors încă o dată cu Dl Director spre fundul galeriei principale, am mai găsit încă doi morţi, ne-am înapoiat fără să fi putut înainta în fundul galeriei din cauza gazelor. După aceea, am ieşit afară spre a ne schimba de hainele care erau ude şi se făcuse frig. După jumătate de oră, fiind schimbaţi de rufe şi haine, am intrat din nou în mină mergând pe galeria principală, unde am găsit pe Dl. Director Frey şi Dl. Director Albert, am dat ordin oamenilor în mină pentru a face loc pentru a putea scoate morţii şi a face loc de comunicaţie. După aceasta, împreună cu Dl Directori şi încă doi oameni, am înaintat pe galeria principală, până la a treia comunicaţiune din dreapta galeriei. Înapoindu-ne, am luat direcţiunea spre galeria orizontului mijlociu, trecând prin prima comunicaţiune a galeriei la stânga, am mers pe galeria orizontului mijlociu cam vreo 60 metri şi am aflat o grămadă de mineri morţi.

Număraţi fiind, s-au găsit opt - între care supraveghetorul Venţel Calman. Neputând înainta mai departe din cauza gazelor, fără ca să putem constata unde a putut fi explozia, noi ne-am înapoiat, iar doi mineri din echipa de salvare fiind prevăzuţi cu măşti au înaintat spre fundul galeriei, aceşti mineri, înapoiaţi, ne-au raportat că nu au observat nimic important.

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII Groaznica… catastrofă Cea mai groaznică şi mai crâncenă catastrofă ce n-a egzistat încă până acu în Valea Jiului.

Nu s-au mai pomenit nici când pe aceste Plaiuri să se fi întâmplat întru aşa un număr de oameni să fie pradă unei catastrofe, poate pe care dacă ar fi fost cu băgare de seamă – ar fi putut-o delătura?

Numărul morţilor sunt 82 de inşi între care 95 procente sunt tot oameni cu familie, grav răniţi 4, uşor răniţi 3. Scăpaţi neatinşi sunt numai aceia, care au ieşit înainte de catastrofă cu 5-10 minute, la număr de 5. Ştaigerul şi oberştaigerul şi trei oameni, care au fost chemaţi la poliţie pe la ora 11 n.m. În total, în dimineaţa de 27 Aprilie au intrat la lucru dimineaţa la ora 6 un număr de 97 de persoane şi doi supraveghetori aşa că numărul total corăspunde la lista care a fost înaintată de către scriitorul care zice în total lucrători au fost în mina Carolina, Steolna, Aurelia (Aranka) şi Clara în total 97 de persoane. Înăuntru în mină n-a rămas piatră pe piatră sau vreo bucată de lemn lăsată la loc, liniile ferate din mină pe care umblă râznele, toate zdrobite, strâmbe, încovoiate până Dumnezeu ştie unde. Râznele sparte, uşi rupte, cai morţi, oameni morţi arşi de vii sunt ca tăciuni, este ceva nemaipomenit, mina toată ruinată, nici în 4 luni nu poate fi reparată.

La casa de morţi unde să strâng toate cadavrele aceste arse pentru a fi apoi îngrijite şi aşezate în copârşeie erau 57 de cadavre care se puteau deosebi că sunt cadavre de om, însă 25, care se spunea că încă sunt cadavre, nu erau decât neşte grămezi de carne înşirată, pe neşte paie. Mai erau şi cadavre care se puteau recunoaşte că cine este după locul unde au fost găsite la lucru, şi după câte o cruciuliţă pe care o aveau la gât.

Este un lucru dureros când ajung în sala a doua a morţilor. Văd un bilet alb la unul pe piept, întreb pe păzitor că ce înseamnă acest bilet, el îmi răspunde cu oareşcare mâhnire, aici sunt 3 Fraţi Scropola, nu departe de acolo mai este un asemenea bilet aşezat pe care scrie doi fraţi Schopi la care unuia dintre ei îi lipsea capul.

Aşa mai departe, vizitând încă în noaptea aceea tot spitalul şi casele de morţi, m-am îngrozit de cele văzute. La spital, stau de vorbă cu un rănit mai grav, Grun Aurel, pe care l-am întrebat cum s-a petrecut această nenorocire.

Bietul om, fiind obosit, n-a putut să spună decât: sunt zidar din Deva şi am lucrat la grajd cu aceştia 3. Erau încă 3, care nu puteau să scape nici măcar un cuvânt. Faţa şi corpul lor erau arse de tot. Mâinile bandajate. L-am întrebat pe dr. Koczander dacă este speranţă de scăpare pentru aceştia patru. Răspunsul d-lui dr. a fost bun este Dumnezeu, dar de scăpat, poate că numai Grun va scăpa.

Cum se prezintă Lupeniul la momentul actual? Este ceva îngrozitor.

Femei, în braţe cu copii, aleargă spre băi, ţipând şi plângând, copii, oameni bătrâni şi mame bătrâne aleargă zbierând de ţi se rupe inima de durere. Poliţia şi miliţia nu sunt în stare a ţine cordon pentru ca să nu înainteze lumea la locul catastrofei.

Tocmai în momentul când se scoate cadavrul uni muncitor, a fost recunoscut de femeia sa, care, de durere şi supărare pe loc a căzut în nesimţire, până ce a sosit medicul de la gura minei departe de 200 m, biata femeie a trecut şi ea cu sufletul lângă al soţului ei.

Iată numele acelor morţi şi a celor gravi şi uşor răniţi şi acelor care au scăpat cu viaţă: Morţii: Gollesz Andras, Venczel Kalman, Agoston Istvan, Albert Sandor, Bacar Simon, Barton Hubert, Binko Janos, Biro Joszef, Boer Gyorgy, Bojhe Elek, Boko Imre, Breazu Iuon, Csiszer Andras, Danciu Josif, Demian Avram lui Todor, Demian Dumitru, Dric Filip, Ersek Istvan, Fazakas Istvan, Fazekas Aron, Făgărăşan Francisc, Gedzur Gheorghe, Otvos Iuon, Gergely Janos, Grigor Vasilie, Habina Jozsef, Halician Victor, Cazan Vasilie, Kis B Laszlo, Klemencz Andras, Kopros Adolf, Kovacs Sandor, Krakowszki Karoly, Kriska Kajetan, Liszko Kirilla, Mag Mihaly, Major Denes, Manca Nicolae, Mărgăjan Iuon, Markus Domokos, Muhnik Leo, Micluţa Precup, Mozes Miklos, Nagy Lajos, Neşelean Iuon, Neşelean Lazăr, Orban Sandor, Pal Ferenc, Panczel Ferencz, Popa Iuliu, Petrescu Gheorghe, Popa Vasilie, Puch Janos, Rolhner Ignacz, Skoromaszler Janos, Szav Iuon, Szav Iuon lui Salomon, Seleşan Todor, Szentes Peter, Szkoupi Karoly, Scropota Augustin, Scropota Ilie, Scropota Toma, Szocs Andras, Shadler Istvan, Takacs Tamas, Terencz Adolf, Tkacisen Andras, Vajda Jozsef, Venczel Karoly, Venczel Rudolf, Vajda Ferenc Istvan, Aranyi Mihaly, Bandi Andrei, Detrelean Mitru, Hint Gyorgy, Cupa Andrei, Lăscuţi Iuon, Mihăilă Nicolae, Szkopi Iuon, Borsos Peter, Bâranu Vasilie, Popa Todor.

Cei care ş-or dat sufletul pe vecie în mâinile Atotputernicului în groaznicele chinuri, odihnească în pace şi fie-le ţărâna uşoară, iar bunul Dumnezeu să se îndure şi să mângâie pe familiile lor rămase cu o durere atât de adâncă în inima lor încât nu o poate şterge nimeni, decât numai bunul Dumnezeu.

Grav răniţi: Antal Miklos, Oltean Josif, Grun Aurel, Kampagni Simon.

Uşor răniţi: Lehota Joszef, Fazekas Gyorgy, Szatmari Albert, Bugy Janos, Szahinszki Antal, Parlicsek Kristof, Popa Constantin, Danko Pal. Aceştia 3 au fost chemaţi din baie: Czerva Josif, Peterfi Jozsef şi Milig Jozsef.

Obăr ştaigărul Filinger Jozsef şi ştaigărul Kozac Ferenc au ieşit cu 5 minute mai iute din baie că altcum şi ei erau pierduţi. 6 cai au fost ucişi şi arşi.

Asasinii Iarăşi 82 de mineri au căzut victimă lăcomiei capitalului, de astă dată în Lupeni. Viaţa muncitorului e ieftină, pot să se joace cu ea cum le place, pot să omoare câte sute vreau. Nu li se întâmplă nimic. Că se trezeşte opinia publică şi presa când mor câte 80-100 de muncitori şi ministerele şi prefecturile fac la anchete: asta nu înseamnă nimic! Scot din pungă câteva sute de mii de lei, le împart la văduve şi orfani şi cu asta şi-au împăcat conştiinţa, şi-au făcut datoria, pot să doarmă liniştiţi! Iar muncitorul miner rămâne tot în aceeaşi situaţie. În fiecare săptămână câte o nenorocire, câte un accident, unde îşi lasă mâinile picioarele sau ies cu pieptul zdrobit de sub dărâmături, sau cu faţa şi mâinile arse din cauza exploziei. La toate minele din Ardeal şi Bănat, anual, se întâmplă

vineri, 27 aprilie 2012

mii de nenorociri, muncitorii devin neapţi de lucru, schilavi pe toată viaţa lor fără ca nimeni să se intereseze de ei, sunt trecuţi la pensie lunară de 15-20 de lei, şi cu asta Societatea s-a achitat de ei. Lucru merge mai departe, se căsnesc să scoată după lucrători o producere cât de mare, dau oamenilor premii ca să-şi facă lacomi de bani, pune pe maeştrii de mină să gonească de la spate pe muncitori ca să producă cât mai mult, pentru că, cu cât e mai mare producţia, cu atât e mai mare câştigul. În goana asta nebună, nu se mai uită la nimic, dacă e gaz în mină, sau dacă ascensorul e bun, puţin le pasă, numai producţia să crească şi atunci vin catastrofele acestea care răpesc viaţa la câteva zeci sau sute de lucrători.. Direcţiunea minei îşi trage capul între umeri şi e foarte tăcută, de abia îi auzi gura. Peste câteva zile se îngroapă morţii, totul se linişteşte, văduvelor şi orfanilor le dau câteva sute de lei, şi cu asta s-a terminat… Peste 3 luni de zile, văduvele şi orfanii sunt aruncaţi afară din locuinţă şi orice urmă a catastrofei a pierit.

Cei 82 de mineri de la Lupeni n-ar fi trebuit să moară, dacă Direcţiunea n-ar fi fost aşa lacomă după câştig, şi s-ar fi îngrijit ca să fie instalate ventilatoarele până la locul de lucru, cu un cuvânt să aibă ţevi destule, căci e lucru dovedit, că ţevile erau la 10-12 metri depărtare de locurile de lucru. Şi e lucru cert că în minele din Lupeni nu sunt aparate de stropit praful de cărbune, care se produce în timpul lucrului şi care se aprinde tot aşa de uşor ca şi gazul metan. Lipsesc lămpile moderne cari arată mai precis gradele de gaz metan ce se află în mină. Lămpile de astăzi care le are Societatea, cu 50 la sută mai puţin gazul metan decât în realitate se află.

Pentru aceste lipsuri şi pentru alte multe a trebuit să cadă jertfe tovarăşii mineri al căror nume îl publicăm aici, pentru ca să cunoască toţi muncitorii numele celor 82 de martiri ai muncii din Lupeni. Iată lista numelor: Aranyi Mihaly, Agoston Istvan, Albert Sandor, Berzan Vasilie, Breazu Iuon, Baczai Simon, Bandi Andras, Barton Hubert, Benko Janos, Biro Jozsef Janose, Borsos Peter, Bojte Elek, Boko Imre, Boer Gyorgy, Cupa Indrei, Csiszer Andras, Detrelean Mitru, Danci Iosif, Demian Avram lui Todor, Demian Dumitru, Dirk Filip, Ersek Istvan, Fazekas Istvan, Fogarasy Ferencz, Fazekas Aron, Gedzur Gheorghe, Greogor Vasilie, Gergely Janos, Gollesz Andras, Halcea Victor, Hint Gheorghe, Habina Jozsef, Kazan Vasilie, Kusbei Vasilie, Klemencz Andras, Kopros Adolf, Krakovsky Karoly, Kriska Kaietan, Kovacs Sandor, Lesso Chirila, Lescuţi Iuon, Miciuţa Precup, Manea Niculae, Mărgăian Iuon, Mihăilă Nicolae, Mag Mihaly, Michnic Leo, Major Denes, Markus Domokos, Mozes Miklos, Neşelean Iuon, Neşelean Lazăr, Nagy Lajos Petere, Orban Sandor, Otvos Janos, Popa Todor, Popa Vasilie, Petrusc Gheorghe, Pal Ferencz, Pap Gyula, Puch Janos, Panczel Ferencz, Rochner Ignatz, Sav Iuon al lui Solomon, Scoupu Iuon, Scrobota August, Scrobota Ilie, Scrobota Tănasie, Scoromoslei Iuon, Seleşan Todor, Szentes Peter, Skoupi Karoly, Stadler Istvan, Szocs Andras Andrase, Ternecz Adolf, Tkaczisen Andras, Takacs Tamas, Vajda Jozsef, Vajda Ferencz Istvane, Wenzel Kalman, Wenzel Katoly, Wenzel Rudolf.

Dar nu numai lipsurile acestea au provocat catastrofa, ci şi altele; de pildă, preşedintele Filialei noastre din Lupeni (a Uniunii Muncitorilor din Industria Minieră din România, organizaţie sindicală social-democrată, n.a.), cu vreo 2-3 săptămâni înainte de catastrofă, s-a dus la direcţie şi i-a comunicat că minele sunt pline de gaze şi că trebuie formată o comisiune compusă din muncitori şi oamenii Direcţiei, care să constate câte orturi sunt pline de gaze, acolo să se sisteze lucru şi să se aerisească cum se cade. Direcţia a răspuns că nu permite nici un amestec al lucrătorilor în chestiunile ei. Asta îi treaba Direcţiei, are ea grijă. Iar este câteva zile, preşedintele Filialei noastre a primit înştiinţare de la D-nul şef al poliţiei, să nu cumva să dea faţă cu el că va fi vai de pielea lui. Înainte de catastrofă, muncitorii simţind gazul metan foarte puternic, în repetate rânduri, s-au dus la D-nul inginer Lehovsky şi i-au spus că mina e plină de gaz şi nu se poate lucra. Inginerul a constatat că muncitorii au toată dreptatea. Cu toate astea, minerii, totuşi, au fost forţaţi să continue lucrul.

Dar nu numai Direcţiunea terorizează şi persecută pe muncitori, nepermiţându-le nici un cuvânt, nedându-le voie numai să lucreze, ci şi autorităţile, Poliţia, ca Siguranţa, împotriva cărora ne-am plâns tuturor ministerelor, fără nici un rezultat. Aceste autorităţi înăbuşe orice mişcare a muncitorimii, o pune în imposibilitate de a controla activitatea Direcţiei şi nu poate să-i impuie o purtare mai omenească şi asigurarea vieţii muncitorilor. La Lupeni se caută bolşevici cu lumânarea. Autorităţile, Poliţia şi Siguranţa fac adevărate vânători la Lupeni. O consfătuire nu se poate ţine decât cu preţul celei mai mari înjosiri a demnităţii omeneşti, cel care se duce să ceară permisul de consfătuire e pregătit dinainte că trebuie să sufere o porţie de înjurături din cele mai triviale, iar deasupra capătă şi câte două palme şi dacă mai aşteaptă vreo 2-3 ceasuri, atunci poate că, capătă permisul, dacă d-nul şef nu-i trimite ca să vie a doua zi, când scena se repetă.

Sergenţii Poliţiei, oamenii Siguranţei ridică noaptea pe mineri din casă, îi duce la Poliţie sau la Siguranţă, unde pe acuze iluzorii sunt bătuţi şi ţinuţi arestaţi zile întregi. Nicăieri nu e stare de asediu numai la Lupeni, acolo este încă armată care porunceşte şi al cărei comandant zice: „Eu sunt Dumnezeu aici!”. Poliţia şi conducătorii galbenilor dau năvală, călări, pe străzile coloniilor, băgând frică în femei şi copii, întrebându-se cu groază după cine se duce să-l ridice oare? Aşa e viaţa în Lupeni! Acum vom înţelege pentru ce se întâmplă catastrofe de acestea.

Iată cine pregătesc catastrofele mari şi cele mărunte. Pe de o parte, Direcţia, care presionează cu toate mijloacele ca muncitorul să lucreze cât mai mult fără ca prin instalaţiuni technice moderne să-i asigure viaţa. Iar pe de altă parte, autorităţile care, mână în mână cu Direcţia, ţin muncitorimea sub teroare ca să nu crâcnească, necum să se gândească la impunerea regulilor de muncă cinstite.

Iată, vinovaţii! Vedem şi victimele şi cele optzeci şi două de sicrie, dar nu vedem mâna care să pedepsească pe vinovaţi. Anchetele se vor ţine, actele se vor pune în sertare şi acolo le va mânca praful, pentru că corb la corb nu-şi scoate ochii. Viaţa minerului va urma tot aşa înainte. Accidentele mici vor urma înainte săptămânal, iar catastrofele cele mari la intervale regulate, până când muncitorimea minieră prin organizaţia sa puternică nu va impune Direcţiilor o purtare mai omenească şi înfrânarea lăcomiei după câştig. Învăţătura ce trebuie să o tragem din catastrofa din Lupeni e că trebuie să ne întărim organizaţia căci aceasta ne e singura scăpare. (Minerul/ mai 1922)