Ziarul Vaii Jiului - nr. 945 - 11 mai 2012

CMYK

Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

VINERI 11 mai 2012 Anul V Nr. 945 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 06:08 Apus: 20:44

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Cotidian regional * * * Apare de luni până sâmbătă (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

Oriunde te-ai afla… poţi ajunge acasă

R

Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,4165 lei 1$ = 3,4141 lei 1₤ = 5,5014 lei MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Pagina 6

Soţii Aringhe au plecat din Africa de Sud spre Petroşani în prima expediţie de acest fel realizată de români Până la întoarcerea în Petroşani, citiţi în ZVJ jurnalul temerarei expediţii

Tel. 0254 564.914

(din Timişoara)

2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 mai 2012

Ieri,

S-a stabilit ordinea pe buletinele de vot Ieri, Biroul Electoral Judeţean a tras la sorţi ordinea candidaturilor, pe buletinul de vot, la alegerile locale din iunie 2012.

S-a stabilit, astfel, următoarea ordine: USL, USP, UDMR, PNL, PSD şi PC – acolo unde cele trei partide merg pe liste separate.

Primele trei poziţii pe buletinul de vot pentru candidaţii la preşedinţia CJ Hunedoara sunt ocupate de Mircea Moloţ (USL), Mircia Muntean (USP) şi

Voluntarii Let’s do it! se vor întâlni

Mâine la ora 9 în faţa primăriei Voluntarii Let’s do it! se întâlnesc mâine dimineaţa în faţa fiecărei primării din oraşul de domiciliu. Este bine ca aceştia să aibă, totuşi, la ei saci de gunoi şi mănuşi de plastic, pentru protecţia lor. În Valea Jiului sunt câteva sute de voluntari. Aceştia vor curăţa doar zonele din extravilan, cu toate că, anul trecut, reprezentanţii fiecărei administraţii locale din Valea Jiului au profitat de această desfăşurare de forţe şi au repartizat voluntarii

www.zvj.ro

şi în perimetre murdare din oraş. Anul acesta Let’s do it! îşi propune să cureţe zone turistice, cum ar fi staţiunile motane, zonele de camping, albiile pâraielor şi ale râurilor, zonele de pe marginile drumurilor naţionale. Chiar dacă această campanie coincide cu primele zile ale unei alte campanii, cea a alegerilor locale, reprezentanţii organizaţiei văd în aceasta un avantaj. Politicienii care vor să se expună pot să facă acest lucru în teren. Un voluntar în plus înseamnă câţiva saci de gunoi adunaţi în plus. Ideea de bază este de a scăpa de cât mai multe gunoaie, într-o zi de campanie.

Alina PIPAN

Mircea Muntean (USP eco).

La Consiliul Judeţean Hunedoara pentru formaţiunile neparlamentare ordinea e următoarea: PRM, Partidul Ecologist Român, Uniunea Socialist Progresistă eco, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, PNGCD, Partidul Alianţa Socialistă, PP-DD şi Partidul Poporului.

Mihaela PETROŞAN

Din această dimineaţă,

Lumea se împarte pe culori politice Începând cu ora 00, azi noapte s-a dat startul campaniei electorale. Lucrurile nu vor mai fi la fel de acum înainte, ele vor fi mai… colorate. Pe stradă, în cutiile poştale, peste tot vom da de afişe, autocolante, pixuri, bannere şi brichete cu feţele tuturor candidaţilor, unii mai vechi, alţii mai noi, dar toţi la fel de convinşi că trebuie să convingă electoratul să-i voteze.

Cu toate că nu toţi sunt ferm convinşi că vor ajunge primari, fiecare dintre ei are un scop sigur: să ajungă măcar în consiliul local. Sau, mai mult, să aducă cât mai mulţi reprezentanţi în consiliul local, pentru ca lucrurile să se discute de pe altă poziţie.

Dacă la Petrila primarul Păducel s-a învăţat cu un consiliu dificil, mereu în opoziţie, ca şi la Vulcan de altfel, la Petroşani, Lupeni şi Uricani primarii au avut în acest mandat linişte la masa de şedinţe şi susţinere aproape totală, pentru că majoritate a fost formată din acelaşi partid cu al primarilor. Cu toate acestea, spunea şi Mircia Muntean, nu este neapărat să fii de aceeaşi culoare cu consiliul pe care-l conduci. Dumnealui a avut parte de o majoritate de altă culoare politică şi a putut să facă lucruri notabile pentru Deva. Chiar, în semn de mulţumire, a realizat un afişaj mare, expus public pentru cetăţenii Devei, prin care le spunea acestora cât şi cum a muncit consiliul local pentru ei. (A.P.)

ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 mai 2012

La Vulcan

Ziua Europei a fost marcată cu trei accidente rutiere Trei accidente rutiere cu victime omeneşti s-au petrecut miercuri, 9 mai, în Vulcan. Ele au avut loc de la orele amiezii şi până aproape de miezul nopţi şi, din fericire, nu s-au soldat cu victime omeneşti.

periculoasă, iar vizibilitatea este mai redusă.

Nu la fel a procedat, însă, conducătorul auto al unei alte autoutilitare care avea număr de Ilfov. Tot de culoare albă, ca şi celelalte două. După ce a lovit puternic autoutilitara aflată în spatele microbuzului, autoutilitara de Ilfov a ricoşat pe sens opus, exact în momentul în care, dinspre Petroşani, venea un autoturism Renault Megane. Şoferul acestui au-

Renault Clio, pilotat de un tânăr de 34 de ani, se îndrepta în mare viteză spre Lupeni. În curba pe care drumul o face la câţiva metri de staţia de transformare, şoferul a piedut controlul volanului şi a intrat pe contrasens. O persoană care era în preajmă a spus că a auzit un scrâşnet groaznic de frâne. Pe partea de drum pe care a ajuns autoturismul tânărului erau parcate un Opel şi o Dacie 1310.

Pe care, evident, le-a avariat. Dacia 1310 se afla şi ieri în acel loc (vezi poza). La testul cu alcoolscopul şoferul ghinionist a ieşit curat.

Agentul de la rutieră i-a aplicat o amendă contravenţională, el urmând să se înţeleagă, în privinţa acoperirii costurilor reparaţiilor, cu proprietarii autoturismelor avariate.

Ultimul accident

Primul, în ordine cronologică, a fost cel de la ora 13:30 din Coroeşti. Un microbuz de transport persoane, în cursă spre Petroşani, era oprit în staţia de la Valea Ungurului. Din spate a venit o autoutilitară al cărei şofer, precaut, nu a riscat să depăşească autovehiculul din faţa sa, deoarece, foarte aproape, DN 66A face o curbă deosebit de

toturism a încercat să evite tamponarea cu autoutilitara şi a intrat cu Renaultul în gardul de plasă de sârmă al imobilului cu numărul 37.

Cel de-al doilea eveniment rutier al zilei de 9 mai s-a petrecut la ora 20:45, la mică distanţă de viaductul de peste pârâul Căprişoara, puţin mai încolo de staţia de transformare. Un autoturism

din 9 mai a avut loc aproape de miezul nopţii când, pe Arena Naţională, se juca repriza a doua a meciului anului. O doamnă de 44 de ani, din Lupeni, aflată la volanul unui Peugeot, a ieşit de la staţia Petrom, a traversat bulevardul şi a intrat pe aleea care dă, la Mercur, în şoseaua Nicolae Titulescu. Deşi circulaţia la acea oră este redusă, ghinionul a făcut ca, dinspre centrul vechi, să apară un autoturism Skoda. Căruia, din neatenţie, doamna şofer nu i-a acordat prioritate de trecere, aşa cum glăsuieşte indicatorul rutier plantat la capătul acestei alei. Ambele maşini au fost avariate, iar doamna şoferiţa neatentă s-a rănit uşor.

Gheorghe OLTEANU

Certificat Digital Calificat cu Semnătură electronică extinsă Kit-ul DigiSign cuprinde: Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an care conţine Semnătură electronică extinsă; Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies; DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA); (30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro e-Token) Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

Sâmbătă şi duminică,

Spectacol la Lupeni La sfârşitul acestei săptămâni, tinerii din Lupeni se pot distra în Parcul din Bărbăteni, loc în care, sâmbătă şi duminică, se desfăşoară Festivalul Tineretului Lupenean.

Pe lângă că vor putea încerca senzaţii tari pe instalaţiile ce vor fi montate în parc, cei care vor ajunge acolo vor putea urmări un program artistic deosebit de bine pus la punct. După cum am fost asiguraţi de către omul de afaceri care suportă costurile acestui festival. Fiindcă, trebuie spus asta, administraţia publică lupeneană nu contribuie financiar la finanţarea acestui eveniment.

Pe scenă vor urca Connect-R, Nicoleta Guţă, Ciprian Roman, Adnana, Roberta Cristea, Norica Haţegan, Daniela Paraschiv, Ansamblul "Bujorii Muntelui" din Sibiu, Geo Popa, Ileana Berchi şi alte talente locale din Valea Jiului.

Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro

4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 mai 2012

Mamă, ce meci!

Dublă victorie la Timişoara

Rivala de o viaţă a Jiului, FC Hunedoara este, într-un fel, la mâna „minerilor”, într-un meci cu miză mare doar pentru gruparea hunedoreană.

FC Hunedoara şi Jiul Petroşani se vor întâlni sâmbătă, de la ora 18:00, într-un meci important ce va conta pentru Liga a III-a, dar cu miză doar pentru formaţia gazdă care mai speră la promovarea în liga secundă. Astfel, echipa hunedoreană are nevoie de victorie ca de aer, dar petroşenenii spun că nu se vor preda. „Pentru noi acest joc este la fel ca toate celelalte. Nu ajutăm pe nimeni pentru că în primul rând trebuie să ne ajutăm pe noi înşine. Este evident că vom merge la victorie la Hunedoara”, a declarat managerul Jiului, Gigi

Borugă. Acesta a mai afirmat că nu este decis în ceea ce priveşte rămânerea sa la echipă după încheierea campionatului. „Totul depinde de planurile patronului aşa

Mesaj din Suedia: „Nu am uitat Ştiinţa” Cristian Suciu este fost rugbyst la Ştiinţa Petroşani şi de o bună bucată de timp s-a stabilit în Suedia. A început sportul cu balonul oval la vârsta de 8 ani şi a cochetat cu toate loturile naţionale de juniori. La terminarea junioratului, braşoveanul Suciu a primit oferte de la mai multe echipe din prima ligă printre care şi Ştiinţa Petroşani, care la vremea respectivă era la masa bogaţilor. „Am ales să vin la Petroşani pentru că în acel an 1994 Ştiinţa cucerise Cupa României. Am stat 11 ani la Petroşani şi este normal să nu uit acea perioadă. A fost o etapă foarte frumoasă din viaţa mea. Apoi m-am apucat de antrenorat şi mai apoi am primit ofertă din Suedia, unde mă aflu în prezenta, la RC Malmo. În Suedia am dat de rugby amator chiar dacă suntem în prima ligă. Dar şocul mare pentru mine a fost când ni s-a comunicat că trebuie să plătim pentru a juca la club. Aici fiecare jucător plăteşte o cotizaţie, circa 120 de euro, pe an. Dar ideea de a plăti ne-a uimit.

Noi eram obişnuiţi să fim plătiţi. Nu ştiu ce s-ar întâmpla cu rugby-ul în România dacă jucătorii ar trebui să plătească. Eu unul sper ca Ştiinţa să revină unde îi este locul, iar jucătorii să pună umărul. Sunt la curent cu ceea ce se întâmplă acolo”, a declarat Cristian Suciu.

Viitorul sună bine

Cu trei devence în lot, echipa de gimnastică junioare a României s-a instalat în fotoliul de lideră a Campionatul European din Belgia, după prima subdiviziune a concursului de calificări. Alina Ştefania Stănilă, de la CNS CSS „Cetate”, a fost pe primul loc şi la individual compus şi sărituri, iar Andreea Munteanu, tot de la Deva, era prima la bârnă. Clasamentele

www.zvj.ro

sunt provizorii şi pot fi schimbate de gimnastele din subdiviziunile doi şi trei, care au intrat în competiţie după închiderea ediţiei. În ierarhiile individuale, româncele au acaparat locurile unu în toate clasamentele cu excepţia celui de la paralele.

Alina Ştefania Stănilă a fost lideră la individual compus (51.965 puncte) şi la sărituri (13.687).

Andreea Zarzu (13. 900) a fost prima la sol, iar Andreea Munteanu a fost lideră la bârnă cu o notă de senioare - 14.300.

că este prematur să mă pronunţ acum”.

Riviş, la cuţit În partida de la Hunedoara, Jiul nu poate conta pe serviciile mijlocaşului Răzvan Riviş care a ajuns la cuţit din cauza unei crize de colecist. „Pentru Riviş sezonul este terminat. Mi-a plăcut cum a jucat în meciurile în care a fost titular. Eu cred că şi-a făcut datoria”, a mai spus Borugă.

Sportivii Alin Gavrilaş (ctg. 60 kg) şi Daniel Brădiştean (ctg. 40 kg), legitimaţi la Gladiators Gym Hunedoara, au făcut spectacol în duelurile de kick-box câştigate în gala „Luptă Timişoara”, desfăşurată în oraşul de pe Bega. La 13 ani, Daniel Brădiştean, care are 18 meciuri disputate, toate câştigate, a obţinut aplauze la scenă deschisă din partea publicului, pentru loviturile sale precise şi tehnica excelentă. Alin Gavrilaş (16 ani), care a lipsit timp de un an din competiţiile de kickbox, a revenit cu o victorie fără dubii, obţinută după un meci pe care l-a dominat clar. Reprezentanţii clubului Gladiators Gym respectă sloganul „luptă în ring, nu pe stradă” şi vor participa la sfârşitul lunii la o nouă gală care va avea loc la Herculane.

SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 mai 2012

Universitatea Petroşani, în semifinalele Cupei României Finalista ediţiei de anul trecut a Cupei României, etapa judeţeană, Aurul Certej (Liga a IV-a), a fost „călcată” de Dacia Boşorod (Liga a V-a), scor 6-0, ieri, într-o partidă contând pentru etapa sferturilor de finală. În schimb, celelalte trei dintre favorite, Aurul Brad, Univ. Petroşani şi Metalul Crişcior, şi-au respectat statutul şi s-au calificat în semifinale.

Deţinătoarea trofeului, Aurul Brad, s-a impus fără emoţii, scor 4-0, în meciul din deplasare cu Dacia 2010

Orăştie, în unicul meci cu echipe numai din Liga a IV-a. În duelurile dintre formaţii din eşaloane diferite, câştig de cauză au avut cei din Liga a IV-a. Astfel, Unirea Veţel (Liga V) a pierdut pe teren proprium meciul cu Metalul Crişcior (Liga IV) cu scorul de 0-2, iar Măgura Pui (Liga V) a fost învinsă, acasă, de Universitatea Petroşani (Liga IV), cu acelaşi scor 0-2.

Tot miercuri, s-a disputat şi partida restanţă din Liga a IV-a, Inter Petrila - Zarandul Crişcior 3-1.

Săracii atleţi campioni De ani de zile atleţii veterani din Valea Jiului se plâng de indiferenţa factorilor locali şi a cluburilor de care aparţin doar cu numele.

Campioană naţională de zeci de ori, campioană balcanică, locul 10 la Mondiale sunt doar câteva din rezultatele notabile pe care atleta trecută de 50 de ani Violeta Muntean le-a obţinut. După 10 ani de muncă, de alergat pe ploaie, frig sau soare, răsplata întârzie să apară. Sportiva povesteşte că participă tot pe cont propriu la principalele competiţii naţionale şi internaţionale. „Anul acesta am participat la patru concursuri printre care şi unul foarte important, maratonul de la Paris.

M-am descurcat singură cum am putut”, povesteşte sportiva care şi în acest an are trei clasări pe primul loc. 400 de euro o deplasare la un concurs internaţional şi 100 de euro deplasarea la un concurs naţional sunt bani pe care

Colac de salvare de la Constanţa Lupta pentru supravieţuirea în Liga Naţională de handbal feminin dintre Cetate Devatrans şi SCM Craiova, echipele de pe locurile 12 şi 13, se poate încheia favorabil pentru ambele combatante. În cazul unor victorii în ultima rundă, programată sâmbătă, ambele echipe vor acumula 16 puncte şi pot spera să fie salvate de la retrogradare de posibilul „necaz” al formaţiei Universitatea Neptun Constanţa (locul 11). Echipa de pe litoral are 16 puncte şi joacă, acasă, în ultima etapă cu vicecampioana U. Jolidon Cluj, iar şansele evitării unui eşec sunt minime. Prin urmare s-ar ajunge în situaţia ca toate cele trei echipe să aibă 16 puncte, iar atunci în calcul se vor lua rezultatele directe. Cetate este peste Univ. Neptun, întrucât a câştigat la şase goluri acasă şi a pierdut la trei în deplasare, iar SCM Craiova este peste Cetate, situaţie în care va retrograda echipa de pe litoral. În ultima etapă, CSM Cetate Deva joacă, pe teren propriu, cu Corona Braşov, iar SCM Craiova întâlneşte, acasă, pe HCM Roman. Echipa din Craiova are şi un meci restanţă, în deplasare cu HC Zalău, dar nu-şi pune prea mari speranţe în el.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

valoroasa atletă îi scoate din buzunar. „O singură dată am fost sprijinită în acest an de clubul de care aparţine. Este foarte greu. De multe ori îmi vine să mă las, dar iubesc foarte mult acest sport”, mai spune Violeta Muntean, care speră ca măcar în ultimul ceas factorii locali să ridice privirea şi spre bravii atleţi veterani care nu ne fac

de râs. Din contră ne poartă pe cele mai înalte trepte ale podiumurilor de premiere. Şi cum speranţa moare ultima, campioana noastră speră ca până în luna septembrie să primească sprijin financiar pentru a putea participa la Campionatul European din Turcia.

CMYK

6 SPECIAL

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 mai 2012

Oriunde te-ai afla… poţi ajunge acasă

Soţii Aringhe au plecat din Africa de Sud spre Petroşani în prima expediţie de acest fel realizată de români Până la întoarcerea în Petroşani, citiţi în ZVJ jurnalul temerarei expediţii Unii oameni sunt frumoşi, nebuni, mereu tineri. Acest lucru se poate spune, fără doar şi poate, despre soţii Aringhe.

Camelia şi Martinian locuiesc în Republica Africa de Sud încă din 1992. O lume exotică pentru noi, locul pe care aceştia de 20 de ani îl numesc „acasă”. Însă, până la vârsta de 23 de ani, casa lui Martinian era la Petroşani. Se pare că dorul de prima casă i-a convins pe Martinian şi Camelia să facă un lucru, pe cât de nebunesc, pe atât de inedit. Să vină la Petroşani cu maşina, tocmai din Africa. Au plecat, aşadar, în data de 7 mai, din Africa, spre Petroşani, în expediţia numită Oriunde te-ai afla… poţi ajunge acasă.

Ziarul Văii Jiului s-a transformat în susţinător al acestui proiect inedit. Soţii Aringhe postează zilnic detalii pe blogul lor personal, iar noi, cu acordul soţilor Aringhe, vom transmite cititorilor noştri experienţele lor.

7 mai - prima zi a expediţiei Camelia şi Martinian sunt primii români care au pornit într-o asemenea expediţie.

Au plecat de la Capul Agulhas - Cape Town

şi vin spre Petroşani. Iar noi îi vom primi cu braţele deschise. „După 1.592 km, 192 litri de motorină şi 4 zile, am ajuns la cel mai sudic punct al Africii, Capul Agulhas, locul de unde drumul spre România începe oficial. Locul unde Oceanul Indian ce spală coasta de Est se uneşte cu Oceanul Atlantic. Oceanul rece ce îmbrăţişează coasta de Vest a Africii.

Curenţii de apă sunt puternici şi culorile oceanelor sunt diferite.

Este locul de temut al vapoarelor. Pe coasta de Est, în Oceanul Indian se poate face baie tot timpul anului, fiind foarte cald, în schimb în Oceanul Atlantic nu prea poţi să stai nici măcar cu picioarele mai mult de câteva minute.

Temperatura apei este aproximativ 17 grade. Bucuria şi emoţiile au fost mari şi am realizat că am făcut primul pas al expediţiei.

Fotografiile au urmat să

marcheze momentul. Cu şapcă cu România, cu tricou de la Radio România Internaţional, cu tricou cu Radio Prodiaspora (partenerii acestei expediţii n.r.), radiouri ce am satisfacţia că am putut să le aduc până aici la capătul Africii. Sunt mândru că sunt asociat cu oameni minunaţi cum sunt cei de la radiourile acestea şi ascultătorii lor.

Pe 07 Mai, seara, am intrat în Cape Town, dinspre Est, traversând o trecătoare prin munţi care se deschide cu o privelişte de îţi ia răsuflarea. Oraşul este un miracol al naturii, din punct de vedere geologic şi al reliefului. Pe o zona destul de mică, variaţiile de altitudine sunt unice. De la 0, nivelul mării, până la 1086 de metri în vârful la Table Mountain, care are doar 3 km lăţime. Oraşul este o îmbinare arhitecturală între vechi şi nou şi este unul dintre cele 4 oraşe mari ale ţării. Cape Town este capitala politică a Africii de Sud cu o populaţie de aproximativ 4 milioane de locuitori. Am ajuns în oraş şi am tras la un hotel unde vom sta 3 nopţi”, povesteşte Martinian Aringhe după prima zi de expediţie.

8 mai - a doua zi de expediţie „Pe 08 dimineaţa am ieşit la WaterFront, unde este un loc atât de liniştit şi, în acelaşi timp, plin de lume, dar o lume veselă care este acolo să admire frumuseţile înconjurătoare. Se simte atmosfera de vacanţă şi relaxare. Un tur prin port cu vaporaşul a fost o idee genială, mi-a plăcut chiar foarte mult. Este cu totul altă privelişte când priveşti un loc din mijlocul apei. Câţiva delfini ne acompaniau, iar o focă stătea într-un cauciuc ca într-un hamac, absorbind căldura soarelui înainte de a se scufunda în apa extrem de rece a Atlanticului.

Aseară am descoperit că 3G, modemul ce îl aveam, nu merge decât cu SIM card de la o anumită companie, ceea ce nu este bine luând în considerare că în fiecare ţară va trebui să cumpărăm câte un alt SIM card. A trebuit să cumpărăm altul care merge pe toate reţelele.

Acum şi problema aceasta este rezolvată. Mă bucur. Mâine vom merge la Simon’s Town să vedem coloniile de pinguini africani, care

www.zvj.ro

sunt verişori cu cei din America de Sud care se numesc Jackass, foarte comic (în traducere liberă, dobitoci - n.r.)”.

9 mai - a treia zi de expediţie „Dacă Cape Town este frumos, împrejurimile sunt fantastice, şi acest lucru l-am constatat astăzi, 9 mai, în ultima zi pe peninsulă. Am condus în jur de 100 km până la oraşelul Simon`s Town să vizităm

colonia de pinguini. Pe o porţiune de vreun kilometru de coastă, pinguinii au locul lor unde trăiesc şi se înmulţesc tot timpul anului. Sunt nişte creaturi atât de interesante, frumoase şi caraghioase de te amuză numai când îi vezi cum merg. La prima vedere, par neputincioşi, dar sunt capabili de multe. Se urcă pe bolovani imenşi fără să zboare, cu mersul lor legănat, unde şi noi, oamenii, urcăm cu dificultate. Este fascinant să îi priveşti.

Sunt foarte blânzi, dar nu domestici, nu fug de oameni deoarece nu simt că suntem vreun pericol pentru ei, dar nu vin mai aproape de un metru sau doi, încât să poţi să îi atingi. Toată lumea îi tratează cu respect şi îi ocroteşte cu mare atenţie, ceea ce este fantastic. Nu te poţi sătura de făcut poze cu ei. Pinguinii africani sunt verişori cu cei din America de Sud care se numesc pinguini Jackass. Înălţimea lor este de aproximativ 50 cm şi greutatea este între 2 kg şi 3,7 kg (depinde cât de bun pescar este fiecare), pot sta sub apă doar 1,5 minute şi se pot scufunda până la 35 metri adâncime. La Simon`s Town sunt aproximativ 25.000 de pinguini. Au un singur partener pe viaţă (probabil că toţi arată la fel) şi fac unul sau maximum două ouă pe an. Am lăsat pinguinii să se bălăcească în Atlantic şi să-şi clocească ouăle şi am plecat să vizităm o bestie de apă, mult mai mare şi mai complexă, tot în Simon`s Town, la centrul naval. În acest orăşel este, de asemenea, şi baza militară navală a Africii de Sud”.

Alina PIPAN

CMYK

ACTUALITATE 7

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 mai 2012

Cine se-ncumetă să taie

Un copac bătrân ca Lupeniul?

La câţiva zeci de metri de Primăria municipiului Lupeni, pe strada care duce spre biserica ortodoxă şi cimitir, în curtea bisericii catolice există un copac. Nu vorbim de un copăcel sau de un mic arbore, vorbim de un copac bătrân, cu un trunchi care are o circumferinţă sănătoasă, înalt de vreo 10 metri, care şi-a fixat deja rădăcinile exact în zidul de susţinere a deluşorului pe care este amplasată biserica romano-catolică. Din această cauză, zidul respectiv este pus în pericol şi odată cu el există riscul unei alunecări de teren de toată frumuseţea.

Doru M. din Lupeni, cel care ne-a transmis pozele şi ne-a dat toate detaliile, se întreabă, pe bună dreptate: oare de ce angajaţii de la spaţii verzi din Lupeni, dacă ei mai există, cât şi cei din administraţia publică locală, viceprimarul sau administratorul public nu sesizea-

Dar cel mai mare pericol este nu atât zidul de protecţie sau alunecarea de teren, ci faptul că acest copac poate oricând să se rupă, la o furtună mai serioasă de vară, ceea ce ar face să cadă exact pe Casa Pensionarilor de vizavi, fosta clădire istorică, ce în anii

1970-1980 adăpostea cabinetele de stomatologie. Pe lângă această clădire, ar putea fi răniţi şi oameni, atât din clădire cât şi cei care trec pe trotuar, inclusiv şoferi care circulă prin zonă. Bineînţeles, afectate ar fi şi maşinile parcate acolo. ză acest aspect, mai ales că au fost informaţi despre aceasta de mai mulţi cetăţeni? Poate că, citind aceste rânduri, cei din administraţia locală vor face ceea ce trebuie: să taie acest copac şi eventual să planteze altul sau alţii în locul lui, cum e normal şi cum se procedează mai ales în ţările nordice (unde niciun copac

nu se poate tăia, indiferent de motiv, dacă în locul lui nu se plantează altul).O mână de ajutor în acest sens, la apelurile cetăţenilor, ar putea da şi administratorii bisericii romano-catolice, care, probabil, ar trebui să facă o cerere primăriei, prin care să solicite tăierea copacului, devenit, din cauza trecerii anilor, un adevărat pericol public.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

8 POLITICĂ

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 mai 2012

Eu cu cine votez? (VI)

Astăzi: candidaţii din Petrila 6 candidaţi pentru un fotoliul de primar La Petrila se anunţă o luptă îndârjită pentru mandatul de primar între anii 2012 - 2016. Şase candidaţi se bat cu ardoare, iar favorit este după toate sondajele şi realizările actualul primar Ilie Păducel, care candidează pe listele USP. Dacă erau două tururi de scrutin ca în urmă cu 4 ani, rezultatul ar fi putut fi altul decât acela prefigurat de sondaje.

În „pole position” se află candidatul social-democrat, Gheorghe Bobar, actual consilier local, preşedintele organizaţiei PSD Petrila şi fost viceprimar al oraşului. Om cu destulă experienţă, atât în politica locală, cât şi în administraţie şi extrem de ambiţios, Gheorghe Bobar nu poate să uite cum a fost mazilit din funcţia de viceprimar.

De aceea, acum vrea să-şi plătească poliţele, mizând pe o campanie curată, decentă, cel puţin aşa ne-a declarat. Oricum, prima victorie a lui Gheorghe Bobar, dar nu în faţa lui Păducel, ci în faţa lui Mircea Ioan Moloţ, rămâne faptul că PSD Petrila candidează pe liste separate şi nu pe liste comune sub sigla USL. Actualul viceprimar liberal Constantin Ramaşcanu (preşedinte la organizaţia PNL Petrila), consilierul local peremist Emanoel Andronache (şi preşedinte al PRM Petrila) şi popularul Ilie Matei (PP-DD) au şi ei şansele lor, deşi primii doi candidaţi de care v-am vorbit au, deocamdată, un avantaj substanţial în toate sondajele. Dintre cei trei, Andronache şi Matei au parcă un plus în faţa lui Constantin Ramaşcanu, pus se pare pe lista de candidaţi la primărie doar ca să fie la număr, probabil ca apoi să-şi poată renegocia fotoliul de viceprimar. Sau cel puţin aşa şi-au făcut calculele Mircea Ioan Moloţ şi Constantin Ramaşcanu…

Dorin Curtean, fostul copil de suflet al primarului în exerciţiu, desemnat de acesta administratorul public al Petrilei, este cel de-al şaselea candidat.

Curtean nu mai e o surpriză, deoarece în ultimele luni a încercat să joace nu tocmai curat, dându-şi de gol adevărata faţă. După ce a încercat să-i aplice o lovitură sub centură tocmai mentorului său în Biroul Executiv, sau cu pâra pe la şefii de la Deva şi nu numai, a centrat-o spre liberali, apoi s-a rotit şi a cotit-o spre PP-DD şi tot aşa... Cum nimeni nu l-a prea vrut primul pe listă, aşa cum şi-a dorit, din prea mult elan (ale tinereţii valuri…), Dorin Curtean a prins ultimul tren la conservatori. Care l-au primit cu braţele deschise, mai ales că filiala din Petrila era garată cam demult la triaj în Petrila. Rămâne de văzut câte voturi va obţine Dorin Curtean, în condiţiile în care foarte mulţi cetăţeni l-au sancţionat în ultimele luni, pe motiv că nu-şi mai face bine treaba de administrator public, aşa cum şi-o făcea la început, cetăţenii acuzându-l că aleargă mai nou doar după funcţii politice.

Lupta cea mare pentru consiliul local Nume vechi, nume noi pe toate listele.

Unii candidaţi apar surprinzător pe alte liste de organizaţii de partide decât cele cu care cetăţenii erau obişnuiţi. E cazul, ca să dăm câteva exemple, liderului sindical Ioan Temneanu, până de curând membru PSD, acum pe listele conservatorilor, lui Nicolae Marius Heljiu, fost socialdemocrat, apoi trecut timp de patru ani la PDL, după care s-a reîntors la matcă, Daniel Doru Boantă şi omul de afaceri Ion Bulancea, ex PDL, actualmente pe listele PC etc. Lipsesc din decor şi foşti consilieri locali cu vechi state, cum ar fi fostul viceprimar şi consilier local socialdemocrat Dumitru Negoi Răscolean.

Fostul consilier local liberal Cristian Oros, mazilit de conducerea de partid şi pus să-şi dea demisia, se regăseşte acum în postura de candidat independent. La fel şi Marius-Toma Goronea, care a preferat să nu se înscrie pe listele niciunui partid, candidând tot independent.

www.zvj.ro

Rămâne de văzut cum vor vota petrilenii pe 10 iunie, dar mai ales câţi vor fi prezenţi la urnele de votare. Se aude că vor fi mai mulţi decât niciodată. Oare? Vom afla răspunsul peste nicio lună.

Uniunea Social Populară (USP) - alcătuită din Partidul Democrat-Liberal (PDL) + Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) + Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat (PNŢ-CD): 1. Ilie Păducel; 2. Cornel Preda; 3. Ionel Scărişoreanu; 4. Victor Aleznauer; 5. Doina Dragomir; 6. Ionel Florin Mogoi; 7. Gheorghe Adrian Burdea; 8. Maria Urmărea.

Partidul Social Democrat (PSD): 1. Gheorghe Bobar; 2. Vasile Jurca; 3. Maria Ana Jacotă; 4. Nicolae Marius Heljiu; 5. Vasile Ioan Simion; 6. Lucia Daniela Popa; 7. Gheorghe Boantă; 8. Ioan Stoica.

Partidul Naţional Liberal (PNL): 1. Constantin Ramaşcanu; 2. Ştefania Daniela Vişănescu; 3. Maria Doiniţa Bălănesc; 4. Zoltan Benke; 5. Cristian Buium; 6. Marcel Daniel Preda; 7. Gheorghe Ianus; 8. Mirela Beatrice Andrei.

Partidul Conservator (PC): 1. Dorin Nicolae Curtean; 2. Ioan Temneanu; 3. Aurel Florin Ţurcaş; 4. Daniel Doru Boantă; 5. Ion Bulancea; 6. Sandu Florinel Sabău; 7. Samuel Dioane; 8. Roman Marius Rogobete.

Partidul România Mare (PRM): 1. Emanoel Andronache; 2. Mariana Florea; 3. Horia Marian; 4. Cristian Milea; 5. Mircea Zeic; 6. Bogdan-Nicolae Biholar; 7. Gabriela Dobranici; 8. Elena-Lucia Bărbăcariu.

Partidul Poporului Dan Diaconescu (PP-DD): 1. Ilie Matei; 2. Constantin Pădure; 3. Doru Ghiura; 4. Dorel Lupşa; 5. Gheorghiţă Enea; 6. Costel Motoca; 7. Remus Aurelian Sularea; 8. Ioan Simion.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR): 1. Csaba-Levente Jako; 2. Francisc Deneş; 3. Elisabeta Duck; 4. Csaba-Jozsef Marton; 5. Francisc Elekes; 6. Ştefan-Ioan Horvath; 7. Alice-Timea Colojvari; 8. Rudolf Kozma.

Alianţa Civică Democrată a Rromilor (ACDR) - trei candidaţi din… trei: 1. Dorel Muntean; 2. Alexandru-Ioan Cioban; 3. Viorel-Marin Macra.

Asociaţia Partida Rromilor „Pro Europa” (APRPE) trei candidaţi din…trei: 1. Sorin Vana; 2. Mihalache Tintea; 3. Dorina Iustina Vana.

Consilier independent: Vasile-Cristian Oros.

Consilier independent: Marius-Toma Goronea.

Corneliu BRAN

UMOR ÎN HA... MAJOR 9

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 mai 2012

Mihai Sălcuţan „Catrene de căpătâi” Unui bărbat discret Meditaţie Viaţa, bun de căpătâi, Cum începe-aşa se curmă: Cu pupicul cel dintâi Şi sărutul de pe urmă.

Domnul avocat Mihai Sălcuţan, vicepreşedinte al Uniunii Epigramiştilor din România, revine în paginile Ziarului Văii Jiului cu un grupaj de epitafuri selectate din volumul „Catrene de căpătâi”. În timp ce dumneavoastră zâmbiţi, citind aceste catrene, eu voi fi la Buzău, acolo unde domnul Mihai Sălcuţan organizează, în perioada 11-13 mai, Festivalul Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”.

A trăit făcând ce-a vrut Şi i-a mers întotdeauna, Că femei a tot avut, Însă soacre… numai una.

Unuia recăsătorit Cunoscut a fost în viaţă Ca un om cumva mai hoţ: Avu socru fără soaţă Şi-o amantă fără soţ.

Unuia plecat din ţară De pe drumuri adunat,

A sfârşit în agonie După ce, cotat în aur, Ajunsese… o hârtie.

Unei soacre Sub pomu-acesta să te culci A fost dorinţa ta cea sacră… Şi-acum în pom sunt poame dulci, Iar în mormânt e poama acră.

Unuia mereu grăbit Printre cei aici căzuţi, Tu să iei mereu aminte Că sunt alţii mult mai iuţi, Ce ţi-o iau mereu-nainte.

Unui ginere Îngropat e lângă soacră, Chiar de el n-o înghiţea, Că fu rea şi tare acră…

N-a scăpat nici mort de ea!

Unui general Generalu-acesta zace Sub o cruce mai de soi, Cu medalii pentru pace Câştigate… în război.

La taifas cu autorul “Catrenelor de căpătâi”

Unui înfumurat Fără viaţă zace stors, Paşaportu-i anulat: N-are cale de întors.

El ne privea ca un boier, Cu nasul îndreptat spre cer Şi-acum, la groapă când e dus, Stă cu năsucul tot în sus.

Unui avar

Unui arţăgos

S-au uitat atent duşmanii De privirea lor nu scapi!

Geaba-a strâns defunctul banii, Pleacă fără de ciorapi!

La mormântul unui avar Jefuind al lui mormânt, Dând crezare unui zvon, S-au convins că în pământ E-un avar, nu-un faraon!

Unui om vanitos A avut vreo patru case, Două vile-ntr-un cvartal, Iar pe mare nişte vase… Şi-a murit într-un spital.

Unui avid de pământ

Unui locatar de bloc Şi-n mormântul acesta rece Toate au o legătură La fel timpul şi-l petrece: Debranşat de la căldură.

Unui om bolnav Din cauza lui luaţi aminte, Gândind la clipa de apoi, Că viaţa merge înainte, Iar sănătatea înapoi.

Unuia operat

Cumpăra pământ - hectare Vie, iazuri şi zăvoi; Azi, că-i fără de suflare, E stăpân pe-un metru, doi…

Soarta singură-a decis El n-avu nimic de zis…

Ieri, chirurgul l-a deschis, Azi groparul l-a închis…

Unui ţăran

Unui doctor

Tot mereu pe arătură, Ars de soare şi de vânt, A făcut agricultură, Ca s-ajungă… în pământ.

Leul românesc Oblojit pe la tezaur,

www.zvj.ro

Nu cumva să-l deshumaţi, Că-i mereu pe ceartă pus Şi sunt sigur că riscaţi Să-l găsiţi cu josu-n sus.

Pâlpâie la cap lumina Unui felinar aprins Pentr-un doctor, bată-l vina, Care multe vieţi a stins.

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

10 DIN JUDEŢ

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 mai 2012

Noul ghid european de călătorie,

„Destinaţii Europene” Şeful poliţiei hunedorene şi un colaborator al său au lansat, cu ocazia Zilei Europei, a doua ediţie a Ghidului european de călătorie - „Destinaţii Europene”.

Comisar şef de poliţie Liviu Gabriel Dumitru, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, şi Carla Strujan, agent principal de poliţie, au oferit această

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

nouă ediţie a ghidului, într-o variantă îmbunătăţită, faţă de ediţiile precedente.

Astfel, faţă de ediţia precedentă, publicată în anul 2011, această ediţie cuprinde traduceri din limba română în limba engleză, franceză, germană şi spaniolă la întrebări uzuale ce pot fi utilizate în situaţii generale de către cetăţenii români, atunci când se află pe teritoriul altor state.

De asemenea, au fost actualizate şi datele

cu privire la statele membre ale spaţiului Schengen, lucrarea dovedindu-şi utilitatea prin prisma faptului că România se pregăteşte să adere, în luna septembrie

TAXI COMSION RENT A CAR

2012, la spaţiul Schengen, prin ridicarea controalelor interne la frontierele aeriene şi maritime. „Lucrarea de faţă, care nu ar trebui să lipsească din recuzita oricărui călător dornic de a-şi completa cunoştinţele, este utilă şi originală prin modul în care reuşeşte să îmbine elemente ştiinţifice cu cele practice, pornind de la aspecte generale ce ţin de ideea unităţii europene şi principalele etape ale formării Uniunii Europene, şi mergând până la chestiuni de detaliu, specifice statelor prezentate: istorie, geografie, organizare administrativteritorială, limba oficială, situaţia politică, sistemul medical şi regimul asigurărilor de sănătate, condiţii de călătorie, şedere şi muncă, siguranţa persoanei şi criminalitate, legislaţie rutieră, transport public, reglementări vamale, datele de contact ale reprezentanţelor diplomatice ale României, utilizarea cărţilor de credit, regimul animalelor de companie etc., pe scurt, tot ceea ce ar fi util şi necesar să fie cunoscut şi respectat pentru a beneficia de un sejur plăcut într-una din ţările prezentate.”, apreciază, în cuvântul introductiv al

ghidului, chestor principal de poliţie Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Faţă de ediţia precedentă, care a fost tipărită într-un număr limitat de exemplare şi a folosită cu precădere pentru pregătirea profesională a poliţiştilor în perspectiva aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen, din ediţia de anul acesta au fost tipărite deja 500 de exemplare, lucrarea putând fi găsită în curând în reţeaua publică de difuzare a presei.

Mihaela PETROŞAN

Inspectorii fiscali hunedoreni au mai strâns

0254 512512 0720 512000 0254 512500

77,5 milioane la buget Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Hunedoara a anunţat public că, de la începutul anului şi până acum, în urma a aproape 400 de controale, inspectorii fiscali au reuşit să strângă o sumă considerabilă de bani.

Astfel, la nivelul judeţului, rezultatele înregistrate, urmare a verificărilor efectuate la persoane juridice se concretizează în atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumă totală de 77,5 milioane de lei.

Analizând comparativ valoarea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat în perioada ianuarie – aprilie 2012 cu realizările perioadei ianuarie aprilie 2011, rezultă un indice de evoluţie a indicatorului de 63 la sută.

La contribuabili persoane fizice s-au efectuat un număr de 143 acţiuni de control, rezultatele acestor acţiuni fiind concretizate în stabilirea unor venituri suplimentare în sumă totală de un milion de lei reprezentând diferenţe de impozite şi taxe, accesorii şi amenzi.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului vineri, 11 mai 2012

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr) Te bucuri de reuşite excepţionale ale unui colaborator de parcă ar fi ale tale. Poate ai jucat şi tu un rol în atingerea acestui ţel suprem şi eşti mândru că ai putut fi de folos.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Altădată ai fi avut o reacţie mult mai sumbră în faţa unui eşec, dar azi dai dovadă de o oarecare relaxare, fără a te crampona atât de tare de faptul că nu ţi-a ieşit un plan.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Încearcă să nu extragi azi concluzii care au la bază judecăţi de valoare, pentru că eşti cam împrăştiat şi nu vezi toate detaliile.

Rac (22 Iun - 22 Iul) Chiar dacă nu se petrece nimic deosebit, îţi place această rutină tihnită. Ai nevoie de puţină linişte şi cine ţi-o poate oferi dacă nu persoanele cele mai dragi sufletului?

Leu (23 Iul - 22 Aug) Nu te simţi prea bine în mediul în care te afli, printre persoane necunoscute, necooperante, care nu au chef de dialog, deci eforturile tale sunt zadarnice de a intra în vorbă cu ei.

ÎNCHIRIERI

ANGAJĂRI

DECESE

Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi de Lascăr Service), pretabil ca depozit, spaţiu de producţie etc., acces direct din DN 66, apă, curent etc.

Hotel Rusu angajează electrician.

Experienţa constituie un avantaj.

CV-urile se depun la info@hotelrusu.ro sau la fax: 0354/108510.

Informaţii suplimentare la 0742.087221 sau 0742.087222

Un pios omagiu şi veşnice regrete pentru dispariţia unui suflet de excepţie GHIUCA MIHAELA Dumnezeu să o odihnească în pace!

Adriana şi Corneliu Bran

Societate comercială angajează contabilă cu experienţă.

Relaţii la telefon 0751.199101

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

Informaţii la telefon 0761.282342

SERVICII Oferim credite în condiţii avantajoase pentru angajaţi şi pensionari.

Vârsta maximă 75 ani.

Se acceptă orice pensie, aprobare ultrarapidă cu minim de documente.

Relaţii la telefon 0744.579473

PIERDERI Pierdut Certificat Constatator nr. 30312 din 25.05.2009 al SC SCALA IMPEX SRL, cu sediul în Petrila, str. Lunca, nr. 8, jud.

Hunedoara, având CUI 4125112, înreg. la Reg. Com. sub nr. J20/1044/1993.

Se declară nul.

Hotel Rusu angajează cameristă.

Experienţa constituie un avantaj.

CV-urile se depun la info@hotelrusu.ro sau la fax: 0354/108510.

Informaţii suplimentare la 0742.087221 sau 0742.087222 Angajăm vânzătoare magazin încălţăminte, B-dul 1 Decembrie, nr. 71, experienţă 3 ani, salariul 800 lei + bonus zilnic.

Telefon 0727.881104 sau angajare1@yahoo.com

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.788664, 0768.688465, 0762.695556

www.zvj.ro

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Felul autoritar în care ţi se adresează azi o persoană te deranjează, deşi e posibil să aibă tot dreptul să abordeze această atitudine superioară.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) Exact persoana iubită este cea care ţi se opune azi cu vehemenţă, ceea ce demonstrează că au apărut unele animozităţi între voi.

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Se leagă o relaţie foarte constructivă între persoane din generaţii foarte diferite, de parcă părinte şi copil, nepot şi bunic sau profesor şi elev descoperă că pot avea şi o legătură mai apropiată.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Ai mare grijă la informaţiile pe care le transmiţi unor persoane care au tendinţa de a vedea doar partea negativă a lucrurilor.

Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” Petroşani

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Mare grijă la banii pe care îi vehiculezi azi, la afacerile pe care le decizi, la contractele pe care le semnezi, pentru că pe undeva se poate strecura un detaliu ce va strica tot.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Sâmbătă, 12.05.2012 Orele 18:00 – Premiera „Insula femeilor” Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul redacţiei noastre.

Este o zi banală, dar foarte plăcută tocmai prin firescul ei. Chiar dacă nu se petrece nimic deosebit şi trece fără să aducă nicio veste nouă, îţi place să le vezi pe toate aşezate pe un făgaş normal, calm.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Dacă stai şi aştepţi să-ţi rezolve alţii probleme, pierzi timp preţios, ca atare numai de voinţa ta proprie depinde să depăşeşti impasul.

CMYK

12 ÎNVĂŢĂMÂNT

Ziarul Vãii Jiului

vineri, 11 mai 2012

Elevii Şcolii Generale Nr. 5 Petrila:

,,Europa, la mulţi ani!”

Primarul Ilie Păducel - alături de copii

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie: Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0761.756834 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢANJIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe TRUŢĂ, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

Chiar acesta a fost titlul proiectului educativ desfăşurat în perioada 2-10 mai 2012 la Şcoala Generală Nr. 5, structură a Colegiului Tehnic ,,Constantin Brâncuşi” Petrila.

Educaţia interculturală este o valoare promovată atât în Uniunea Europeană, cât şi în învăţământul românesc. Ea presupune respect, toleranţă, acceptarea diversităţii şi o atitudine prietenoasă. Activităţile propuse în cadrul proiectului coordonat de prof. Emilia Andreica şi prof. Carmen Avram se pliază pe cerinţele celor patru piloni ai educaţiei pentru viitor promulgate de Comisia UNESCO pentru educaţia în secolul XXI: a învăţa să cunoşti, a învăţa să înveţi, a învăţa să fii, a învăţa să trăieşti împreună.

Fiind dornici de a afla lucruri noi despre marea familie din care facem parte, cea a Uniunii Europene, elevii claselor a III-a C şi a VI-a B au început prin a observa şi a confecţiona steagul

Uniunii Europene şi steagul tricolor.

Au urmat dezbateri, lecţii cu conţinut istoric şi civic, menite să permită conştientizarea de către copii a drepturilor lor, dar şi a unor aspecte legate de Uniunea Europeană: date istorice, rolul instituţiilor acesteia, a simbolurilor implicate, precum şi a beneficiilor pe care ţara noastră, respectiv copiii le au în urma aderării noastre la Uniunea Europeană. bibliotecii o expoziţie cu lucrările cunoştinţele elevilor referitoare la Ziua Europei a fost marcată de Uniunea Europeană, toţi particielevilor implicaţi în proiect. elevii celor două clase printr-un panţii primind diplome.

Proiectul s-a finalizat cu un conprogram artistic, desfăşurat la curs prin care s-au evaluat Prof. Carmen AVRAM Biblioteca oraşului Petrila. Aceştia au făcut o călătorie imaginară prin Europa, recitând Lupeni poezii şi interpretând imnul Uniunii Europene. Atmosfera a fost deosebită, iar activitatea i-a sensibilizat atât pe copii, cât şi pe invitaţi.

Prezenţa domnului primar Ilie Păducel a adus bucuria şi La Şcoala Generală Nr. 2, structură a Liceului Teoretic Lupeni, a avut zâmbetul pe chipul elevilor. loc la finele săptămânii trecute festivitatea de premiere a elevilor care au Acesta a trăit momente obţinut cele mai mari punctaje la Concursul Internaţional „Cu Europa emoţionante alături de cei la joacă - Micul creştin”, faza a IV-a. mici, adresându-le cuvinte frumoase şi felicitându-i pen- Concursul s-a adresat tru momentul susţinut. elevilor din ciclul primar Alături de elevi, ca de fiecare şi a fost organizat de dată, oferindu-le înţelegere şi domnii Nicolae Ponyori sprijin, a fost şi doamna dişi Nicolae Volintiru, rector adjunct Daniela Gaier. profesori de religie Părinţii elevilor, implicaţi în ortodoxă, cu sprijinul toate activităţile şcolare şi doamnelor învăţătoare extraşcolare, au participat cu Georgeta Macarie, plăcere, şi de data aceasta, la Camelia Bană şi Daniela sărbătorirea unui eveniment Scutariu. atât de important. Doamna Participanţii la acest bibliotecar Oana Bălănescu a concurs, care nu au fost fost o gazdă primitoare. puţini la număr, au arătat că şi-au însuşit cunoştinţe legate de viaţa Aceasta le-a oferit elevilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dovedind isteţime, sensibilitate şi pliante cu informaţii despre îndemânare în rezolvarea subiectelor desprinse din Sfânta Scriptură şi din Uniunea Europeană şi a orga- manualele şcolare. nizat în sala de lectură a Nicolae PONYORI

Premii pentru „micii creştini”

CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului Anul V Nr. 155 11 mai 2012 4 pagini

Valea Jiului. Strict Secret. 1942 După 70 de ani

15 Martie - 15 Aprilie 1942

Informările Comisariatului de poliţie Petroşani - Biroul de Siguranţă, pe care vi le prezentăm astăzi, dau seama de situaţia existentă în Valea Jiului în urmă cu 70 de ani, în 1942. O Vale confruntată cu destule probleme economice, sociale şi etnice.

Nu cunoaştem conţinutul informărilor de astăzi, dar bănuim că, în mare, ele au rămas cam aceleaşi... Reţinem o propunere a Siguranţei vremii: „Să se acorde prioritate faţă de toate celelalte regiuni industriale pentru aprovizionarea populaţiei şi muncitorilor din această regiune”. Prioritate care ar trebui acordată şi astăzi industriei Văii Jiului.

Marian BOBOC

10 Februarie - 10 Martie 1942 POLIŢIA DE REŞEDINŢĂ DEVA BIROUL SIGURANŢEI DARE DE SEAMĂ Asupra situaţiei interne Starea de spirit, ordinea şi siguranţa în intervalul de la 10 Februarie - 10 Martie 1942 STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI Populaţia română - În rândurile populaţiei din acest sector domneşte o stare de spirit de atentă observaţie asupra evenimentelor externe şi de încordată aşteptare asupra desfăşurării evenimentelor politice şi militare din această primăvară, în legătură cu realizarea idealului nostru naţional.

Evenimentele din Ungaria sunt privite în general de populaţia românească ca începutul unor prefaceri, rezultat al nesincerităţii diplomatice a Budapestei. Schimbările intervenite sunt privite ca o consecinţă a acestei nesincerităţi în colaborare cu puterile Axei. Se face apoi o legătură între schimbările survenite şi încadrarea Ungariei în noile condiţii ale Axei.

Svonurile care circulă tot mai insistent în legătură cu rearondarea Ardealului de Nord României produc o vie satisfacţie în rândurile populaţiei române şi mai ales ale refugiaţilor.

- În sector nu avem decât puţini soldaţi germani, prezenţa lor nu este simţită şi nu prezintă vreun interes din punct de vedere al siguranţei.

- Scumpetea are o influenţă dezastruoasă asupra populaţiei. Alimentele de primă necesitate, precum şi articolele de lingerie, îmbrăcăminte şi încălţăminte se scumpesc pe zi ce trece.

Lipsa alimentelor se accentuează mereu şi comercianţii se plâng că sunt puşi în situaţia de a nu mai putea aproviziona populaţia, mai ales că se impun anumite preţuri prin ordonanţe.

Articolele de lingerie şi îmbrăcăminte se găsesc suficiente, însă foarte scumpe şi de proastă calitate. Articolele de încălţăminte lipsesc cu desăvârşire. Talpa, bumbacul, untdelemnul lipsesc de pe piaţă. Făina de mălai este insuficientă, dar la Societatea Petroşani muncitorii n-au primit făină de mălai de 6 săptămâni şi cum pentru zilele de mămăligă nu primeau nici făină, erau nevoiţi ca pentru acele zile să facă economie la pâine în celelalte zile. Faptul acesta a provocat suferinţe şi nemulţumiri în rândurile lor.

Insuficienţa salariilor creează o stare de permanentă încordare şi îngrijorare, atât în rândurile funcţionarilor, cât şi în cele ale muncitorilor. Nici unii, nici alţii nu pot face faţă nici măcar necesităţilor mai apropiate. Îngrijorările se accentuează la gândul că standardul de viaţă va fi din ce în ce mai ridicat şi salariile vor rămâne aceleaşi şi la gândul că această situaţie va dura până la sfârşitul războiului.

- Asupra măsurilor luate de Guvern populaţia păstrează respect desăvârşit şi perfectă încredere în rezultatele bune pe care le vor da. Numai măsurile luate asupra preţurilor sunt considerate ca insuficiente, deoarece cresc pe zi ce trece.

- Populaţia românească trăieşte în general în raporturi cordiale cu minoritatea germană, însă au rezerve deosebit de pronunţate faţă de ungurii cari au devenit germani şi cari au sentimente şoviniste maghiare.

Faptul acesta contribuie la diminuarea încrederii românilor în Grupul etnic german.

- Faţă de populaţia maghiară, românii au o atitudine de incomparabilă rezervă, mai ales în urma ştirilor asupra celor ce se petrec prin Ardealul cedat şi în urma faptului că românii observă că ungurii ascultă numai transmisiunile de la Radio Budapesta şi că sfidează mereu populaţia românească şi sunt cu adevărat obraznici şi mincinoşi în toată atitudinea lor şi în reclamaţiile pe cari le fac.

„POLIŢIA DE REŞEDINŢĂ DEVA BIROUL SIGURANŢEI Nr. 56 S. Secret.

Data: 15 Aprilie 1942.

DARE DE SEAMĂ Asupra situaţiei interne Starea de spirit, ordinea şi siguranţa în intervalul de la 15 Martie - 15 Aprilie 1942 STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI Populaţia română/ Oraşe şi sate/

a. Populaţia în general. În general starea de spirit a populaţiei româneşti în sectorul nostru, în intervalul de timp mai sus amintit, a fost liniştită, cu toate greutăţile de aprovizionare cu care luptă şi chiar în ciuda insuficienţei unor articole alimentare (făină, mălai, porumb, talpă, grăsime, etc), ba chiar şi în lipsa unor articole industriale.

Deşi standardul vieţii din acest sector din zi ce merge se micşorează, datorită urcării preţurilor produselor industriale în special, şi chiar a celor agricole, faţă de cari salariul şi câştigul muncitorilor a rămas tot acelaşi.

Situaţia specifică din această regiune cu 80% salariaţi, fie publici, fie particulari, se resimte mai mult ca-n altă parte fluctuaţiunile preţurilor şi deci în acelaşi timp ar trebui să influenţeze şi asupra stării de spirit româneşti. Această influenţă nu-şi produce efectul în plin, datorită faptului că populaţia românească este conştientă de menirea ei şi deci rabdă pentru a-şi ajunge idealul naţional de Reîntregirea hotarelor.

Populaţia românească aşteaptă cu nerăbdare desfăşurarea evenimentelor militare din primăvară, de a cărui rezultat pune în funcţiune realizarea desideratului naţional.

Relaţiunile poporului românesc cu Grupul Etnic German sunt amicale, însă nu poate să treacă cu vederea faptul că grupul Grupul Etnic German din Subcentrul Petroşani primeşte în sânul lui ca membrii şi persoane care sunt străine de poporul german, atât prin sentimentele pe care le nutresc, fie ei chiar cu nume german sau chiar de origine etnică germană. Mai ales nu priveşte cu ochi buni faptul că în grupul etnic local s-au refugiat mulţi din minoritarii unguri care caută să beneficieze numai în urma acestui fapt de protecţia acordată de grupul etnic german/ cazul lui Kớvesdy şi consorţii/, cari deşi sunt membri ai grupului etnic german, acţiunea sa este străină de tendinţele germanilor din România, fapt pentru care au şi fost deferiţi justiţiei.

Datorită acestui fapt elementele dubioase ca sentimente, ce se găsesc în grupul etnic german, pe lângă faptul că îngreunează acţiunea de reorganizare, împiedică apropierea sufletească dintre poporul german şi român. În ceea ce priveşte raporturile poporului român cu minoritatea maghiară nu sunt amicale, ba din contră am putea afirma pe drept cuvânt că există un antagonism datorită faptului că conducerea Comunităţii maghiare în acţiunile sale iredentiste caută pe orice cale a se îndepărta de tot ce este românesc, fiind lipsiţi complet de sinceritate.

Conducerea iredentei maghiare se abţine de a participa la orice manifestare românească, fie culturală, socială sau religioasă, fapt constatat atât de organele noastre, observat chiar şi de populaţia românească.

b. Intelectuali.

Pătura intelectuală compusă din liberii profesionişti, funcţionari publici şi particulari, luptă cu mari greutăţi materiale datorită scumpirei articolelor alimentare şi industriale faţă de cari salarizarea lor nu este majorată. Standardul vieţii este în descreştere, pe deoparte datorită scumpetei, pe de altă parte greutăţilor de aprovizionare. (...)

c. Maghiarii

Acţiunea de propagandă a iredentei maghiare continuă să se manifeste sub formă deghizată de acţiune religioasă, culturală şi socială.

S-a observat că şi iredenta maghiară a adoptat sistemul de propagandă subversiv de transmiterea ordinelor de către conducere prin întâlniri în localuri publice în număr mic, dar mai ales prin cercetarea diferiţilor membri de încredere ai iredentei.

Toată acţiunea este condusă de către preotul unitarian V. Bela. În cursul lunei curente am avut un caz de dare-n judecare pentru activitate contra Siguranţei de Stat, şi anume preotul Veres Bela la data de 15 Martie a.c. în predica ţinută în biserică a comemorat sărbătoarea naţională maghiară şi a îndemnat pe credincioşii săi ca să urmeze pilda înaintaşilor luptători naţionalişti la caz că vor fi întrebaţi de autorităţi să nu spună adevărul.

Actele încheiate au fost înaintate Curţii Marţiale Sibiu cu adresa noastră Nr.

II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

1601/942.

După cum am mai raportat şi în darea de seamă de luna trecută, Curtea Marţială Sibiu a amânat procesul în curs de judecată contra lui V. Bela, fără temeiu, şi în ziua de 17 Martie a.c. pe motivul: procedură incompletă, majoritatea martorilor propuşi de acuzatul de origine etnică română nu s-au prezentat.

Discursul ţinut de Domnul Prim Ministru Mihail Antonescu în ziua de 15 Martie a.c., nu a descurajat acţiunea iredentei maghiare. Propaganda intensă făcută de Budapesta transmisă prin postul de Radio-emisiune, dar mai ales propaganda făcută de către conducerea centrală a comunităţii prin conducerea comunităţilor locale, nutreşte în unguri ideea şi speranţa unei eventuale ocupări în întregime a Ardealului şi ţine conştiinţa naţională trează. Menţinem pe baze de informaţii pe cari le deţinem că trecerile clandestine din România în Ungaria a diferiţilor membri ai comunităţii maghiare se face cu concursul sau cel puţin cu cunoştinţa conducerii comunităţii locale, în care scop indivizii care trec frontiera prin diferite persoane de încredere sau chiar personal, înainte de a trece frontiera iau contact cu conducerea locală, cu preotul V. Bela, care (…) fie se foloseşte de ei servind drept curier, fie că-i îndrumă spre oameni de încredere din Arad, cari execută trecerea lor clandestin în Ungaria /Cazul Kovảcs Denes şi soţia, nota Informativă Nr. 2/942/. (...)

Muncitorimea română şi minoritară

Problema principală care interesează poliţia de Siguranţă din Petroşani, inclusiv Valea Jiului, este muncitorimea, care reprezintă din totalul locuitorilor din Valea Jiului 80%. În general starea de spirit este liniştită.

Muncitorimea luptă cu mari greutăţi materiale şi îndură cu răbdare cu un spirit de sacrificiu dus până la maximum.

Micile nemulţumiri individuale cari şi le manifestă muncitorii, fie prin ieşirea la raport la şefii exploatării, care-i îndrumă pe urmă la Comandamentul Militar unde în limita posibilităţilor se rezolvă plângerile sau dacă nu, primeşte cel puţin o îndrumare binevoitoare.

Nemulţumirile muncitorilor s-ar putea rezuma în următoarele: Insuficienţa salariilor mai ales la muncitorii neprofesionişti, adică necalificaţi de la suprafaţă, cărora după ce li s-au făcut reţinerile legale au rămas datori la Societate.

1. Din cauza aceasta 70% din ei nu au primit bani la mână şi deci nu-şi pot cumpăra articole alimentare cari nu se distribuie de către Societate cum este: carnea, pâinea, laptele şi produsele laptelui.

2. Insuficienţa raţiei alimentare stabilită de către Ministerul Muncii.

3. Lipsa de bocanci, din care cauză zilnic se prezintă muncitori la raport şi din motivele de mai sus randamentul producţiei fiind în scădere şi are mare influenţă asupra sănătăţii muncitorului. Din lipsa de bocanci muncitorii mineri, în special, nu vor putea lucra sau cel puţin nu vor putea produce atâta cărbune, pentru că desculţ sau cu bocanci răi din cauza umidităţii acidulate vor fi expuşi ca în scurt timp din cauza rănilor produse de acizi şi eventual de loviri să-i scoată din lucru.

4. Insuficienţa pingelelor, din care cauză încălţămintea muncitorului nu poate fi reparată.

5. Standardul vieţii muncitorului este scăzut, insuficienţa hrănirei va produce debilitatea şi incapacitatea de muncă.

6. Lipsa de articole standardizate, cu toate că Societatea a făcut o comandă de 9 milioane, fabricile nu au livrat nimic, astfel că muncitorul cu salariul cel mic nu va putea să cumpere stofă sau pânză necesară îmbrăcării lui şi a familiei din stofă nestandardizată.

7. Prestarea în natură, în cazurile cerute de către Primăriile Comunale în baza Legii Administrative, muncitorului angajat, sau răscumpărarea lor este o sarcină foarte grea muncitorului cu un salar aşa de mic, iar executarea prestaţiei muncitorului nu o poate face întrucât nu primeşte concediu de la Societate.

8. Asistenţa sanitară insuficientă, lipsa medicilor, insuficienţa spitalelor, lipsa sanatoriilor T.B.C., lipsa spitalelor de boli venerice.

9. Tratamentul mai puţin omenos la care sunt supuşi muncitorii din partea micilor şefi, şefi de echipă, maeştri, maeştri minieri.

10. Soluţionarea unor plângeri individuale ale muncitorilor se face cu prea mare greutate şi cu multă superficialitate.

vineri, 11 mai 2012

Toate aceste nemulţumiri nu s-au manifestat din partea muncitorilor nici sub formă de protest ci ca plângeri individuale sau constatări făcute de organele competente.

Cazuri de dare-n judecată pentru vreo infracţiune de nuanţă muncitorească pentru nemulţumiri de caracter economic mai sus înşirate nu am avut. (...)

CONCLUZII ŞI PROPUNERI 1. Să se acorde prioritate faţă de toate celelalte regiuni industriale pentru aprovizionarea populaţiei şi muncitorilor din această regiune.

2. Să se repartizeze cotele de articole alimentare pentru a se aproviziona din judeţele limitrofe, pentru a exclude greutăţile de transport.

3. Să se majoreze raţia alimentară pentru muncitorii minieri şi să se majoreze şi raţia de porumb pentru ca muncitorii să poată să-şi creeze o gospodărie mică ca astfel să-i fie mai uşoară alimentaţia muncitorului.

4. Revizuirea preţului cărbunelui stabilită prin convenţia c.f.r. în funcţie de care este şi ridicarea standardului vieţii muncitoreşti, care este destul de scăzută.

5. Să se ia măsuri ca industriile să furnizeze Societăţii Petroşani stocul de mărfuri standardizate comandate, spre a veni în ajutorarea muncitorilor.

6. Să se acorde muncitorilor bocanci chiar şi din stocul armatei, pentru a nu suferi randamentul producţiei.

7. Să se acorde o cotă oareşcare de pingele necesară pentru repararea stocului de bocanci.

8. Pentru uşurarea situaţiei muncitorilor şi îmbunătăţirea materială a lor, să se dea comenzi de către Stat Fabricii Antigaz din Vulcan şi Vîscoza din Lupeni, cari fiind industrii uşoare pot angaja în muncă femei şi copii, soţii şi membri ai familiilor muncitorilor, cari prin câştigul lor vor aduce un aport oareşcare pentru ridicarea standardului vieţii sau crearea unor noi industrii uşoare, unde vor putea fi plasaţi femei şi copii la locul de muncă.

9. Deschiderea Spitalului Lupeni, construirea de sanatorii pentru T.B.C. şi înfiinţarea de spitale pentru internarea bolnavilor cari sufere de boli venerice, cari în această regiune dau procentul cel mai mare de bolnavi.

10. Majorarea numărului de medici prin chemarea în activitate a medicilor pensionari sau eventual obligarea medicilor de origine evrei la prestarea serviciului medical, socotindu-se serviciul ca prestat la muncă obştească.

11. Pentru educarea masei muncitoreşti în spirit patriotic, pe lângă explicarea situaţiei actuale şi a greutăţilor impuse de războiu, în zilele de dumineci şi sărbători să se organizeze sistematic conferinţe pentru muncitori cu subiect patriotic.

12. Pentru împiedicarea dezvoltării propagandei iredentei maghiare prin postul de radio emisiune Budapesta, propunem sigilarea aparatelor de radio tuturor ungurilor, dovediţi că ascultă posturile de emisiune străine şi chiar clandestine.

13. Pentru a veni în ajutorul funcţionarilor publici şi cei asimilaţi lor, propunem ca localităţile din Valea Jiului să fie declarate ca urbane Categoria I-a. Şeful comisariatului Comisar şef cl. I. Şeful Bir. Siguranţei”

15 Aprilie - 15 Mai 1942 „Comisariatul de Poliţie Petroşeni BIROUL SIGURANŢEI DARE DE SEAMĂ Asupra situaţiei interne Starea de spirit, ordinea şi siguranţa în intervalul de la 15 Aprilie - 15 Mai 1942.

STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI Populaţia română (oraşe şi sate) În general starea de spirit a populaţiei româneşti din sectorul nostru în intervalul de mai sus a fost liniştită, deşi sunt oarecari nemulţumiri de ordin economic, populaţia conştientă de timpurile pe care le trăim în războiu

înţelege să se acomodeze şi cu greutăţile impuse din aceste motive.

S-a observat în cursul lunei lipsa unor articole blocate pentru interesul naţional de pe piaţă ca: cuie, făină, mălai, articole de primă necesitate.

Această lipsă se simte mai mult în rândurile funcţionarilor publici care cu salarii mici nu pot să facă faţă greutăţilor de faţă.

Cu ocazia zilei de 10 Mai a.c. populaţia românească, deşi timpul a fost nefavorabil au luat parte toată populaţia românească pentru a da dovadă că sunt conştienţi de însemnătatea acestei zile pe care trebuie să o respecte.

Programul zilei a fost aranjat de autorităţile civile şi militare dând un rezultat excelent de frumos mai mult ca şi în anii precedenţi, în după amiaza zilei la Casinoul muncitoresc a fost aranjată o serbare în care Inspectorul şcolar Damean a arătat în discursul său elogios însemnătatea zilei pentru noi românii, după acest discurs a urmat serbarea aranjată din partea Liceului din localitate cu un festival bogat la care a luat parte în afară de români, delegaţii grupului etnic german, s-a observat lipsa conducerii maghiare care şi de data aceasta au căutat să se arate ostili statului român.

Ofensiva începută la 8 Mai în contra ruşilor a avut un răsunet în rândurile populaţiei româneşti, în urma victoriilor obţinute dela Cerci, comentând că luptele cele mai crâncene din sectorul de răsărit sunt purtate de armata română culegând victorii trebuie să fie răsplătite din partea Germaniei prin retrocedarea Ardealului de Nord.

Ziua Eroilor a fost o zi de doliu în întreaga populaţie românească mai ales că în acest interval de timp se sacrificau în ofensiva de răsărit fiii cei mai aleşi ai naţiunei.

La cimitirul eroilor a avut loc tedeumul cu un fast deosebit faţă de anul precedent, acoperind mormintele eroilor numai în flori.

Conform ordinelor superioare nu s-au ţinut discursuri pentru a preamări jertfele eroilor. În general elementul românesc înţelege sacrificiile actuale umane şi materiale în scopul de a câştiga războiul în răsărit care la rândul său trebuie să aducă victoria şi înspre nord.

Populaţia românească este indignată de regimul dulce care se aplică minoritarilor maghiari, mai ales când văd exodul de refugiaţi că nu mai încetează şi după ce descriu viaţa mizerabilă din Ungaria. (...)

Muncitorimea română şi maghiară În general starea de spirit este liniştită. Muncitorimea luptă cu mari greutăţi materiale şi îndură cu răbdare un nou spirit de sacrificiu dus până la maximum.

Nemulţumirile muncitorilor ar fi următoarele: Salariile minime faţă de standardul de viaţă, mai ales la muncitorii necalificaţi care lucrează la suprafaţă, cărora după ce li s-au făcut reţinerile legale au rămas datori faţă de Societate, din această cauză 78% din ei nu au primit bani, deci aceştia nu-şi pot procura alimente pe care nu le dă Societatea, ca: lapte, carne, precum şi produsele lor.

Lipsa de bocanci şi de talpă pe care Societatea le poate procura cu mari greutăţi, cauză pentru care aceştia sunt nevoiţi ca cei de la suprafaţă să umble chiar desculţi sau cu bocancii răi.

Insuficienţa raţiei alimentare acordată de către Ministerul Muncii în urma efortului pe care îl depun.

Asistenţa sanitară este insuficientă prin lipsa de medici şi de spitale precum şi a spitalelor de boli venerice. Tratamentul mai puţin omenos la care sunt supuşi muncitorii din partea şefilor.

Societatea Petroşeni constă prin orice mijloace de a procura articole standardizate necesare muncitorilor, însă întâmpină mari greutăţi la obţinerea lor. În ziua de 19 Mai a.c. o delegaţie de 4 muncitori au plecat la Bucureşti pentru a prezenta la Ministerul Muncii memoriul redactat în vederea venirii în Valea Jiului a D-lui Mareşal Antonescu, cuprinzând doleanţele muncitorilor din întreaga Valea Jiului. Această delegaţie a plecat cu asentimentul

PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 11 mai 2012

Comandamentului Militar al Societăţii.

Cota de alimente în cursul acestei luni s-a distribuit.

Cazuri de dare în judecată de muncitori cari să-şi fi manifestat sentimentele de nemulţumire nu am avut. (...)

CONCLUZII ŞI PROPUNERI Întrucât în Valea Jiului este regiune muntoasă şi nefertilabilă agriculturii, aducându-se alimente din alte regiuni ridicând standardul de viaţă prin masa muncitorească funcţionării Statului nu pot face faţă greutăţilor, propunem ca această localitate să fie ridicată la gradul I de salarizare.

Pentru muncitorime propunem majorarea cotei alimentare pentru a nu suferi randamentul de producţie.

Să se ia măsuri ca industriile să furnizeze materii standardizate în cantităţi mai mari pentru a satisface necesităţile muncitoreşti.

Să se deschidă spitalul din Lupeni precum şi construirea unui spital de boli venerice pentru această regiune, unde aceste boli fac ravagii. Şeful Comisariatului Şeful Bir. Sig.

25 Mai - 25 Iunie1942 Comisariatul de Poliţie Petroşeni BIROUL SIGURANŢEI DARE DE SEAMĂ Asupra situaţiei interne Starea de spirit, ordinea şi siguranţa în intervalul de la 25 Mai - 25 Iunie 1942 STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI Populaţia română (oraşe şi sate) (...)

Muncitorimea română şi maghiară.

Muncitorimea română şi minoritară, în general starea de spirit este liniştită cu toate greutăţile pe care le întâmpină din cauza greutăţii de aprovizionare. În urma memoriului înaintat de muncitori Ministerului Muncii, Societatea Petroşeni a majorat salariile angajaţilor cu 30% cu data de 1 Mai 1942, fapt ce a contribuit la o îmbunătăţire a situaţiei materiale.

Din partea Societăţii se depun eforturi de a aproviziona muncitorimea cu alimentele necesare în limita posibilităţilor de aprovizionare. Se simte lipsa pentru muncitorime de bocanci, talpă, pe care Societatea le procură cu mari greutăţi. Lasă mult de dorit asistenţa socială din cauză că în parte din medici sunt mobilizaţi. Cota de alimente s-a distribuit integral în această lună. (...)

ACŢIUNI SUBVERSIVE ŞI TERORISTE 10. Spionaj. - în ziua de 10 iunie a.c. am arestat pe raza oraşului pe spionul maghiar Fogerasy Francisc trimis din partea serviciului secret maghiar cu misiune pe Valea Jiului. În cursul cercetărilor ne-a declarat că împreună cu el au mai fost trimişi în ţară încă 8 spioni cu misiune Aiud, Turda şi Alba Iulia. Tot în cursul cercetărilor am putut identifica ambele şcoli de spionaj maghiar din Oradea şi Cluj, semnalându-i spre identificare. Actele în cauză dresate împreună cu individul în cauză au fost înaintate Direcţiunei Generale a Poliţiei cu Nr. 203 Conf. Din 15 Iunie 1942. (…)

CONCLUZII ŞI PROPUNERI Întrucât în Valea Jiului este regiune muntoasă, unde alimentele aducându-se din alte regiuni cu preţuri mai ridicate şi trăind intr-o regiune minieră muncitorească, standardul de viaţă este foarte scump, propunem ca această localitate să fie ridicată la gradul I de salarizare.

Pentru a da un randament mai mare în exploaterea cărbunelui propunem cota alimentară a muncitorilor să fie majorată. Pentru a nu suferi populaţia din cauza articolelor standardizate propunem ca să se acorde o cantitate mai mare de materii standardizate. Şeful Comisariatului Şeful Bir. Sig.

24 Iulie - 24 August 1942 „Comisariatul de Poliţie Petroşeni BIROUL SIGURANŢEI Nr. 56 strict secret

din 24 August 1942 DARE DE SEAMĂ Asupra situaţiei interne

Starea de spirit, ordinea şi siguranţa în intervalul de la 24 Iulie până la 24 August 1942 STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI Populaţia română (oraşe şi sate) Populaţia în general Starea de spirit a populaţiei în acest interval de timp a fost liniştită, cu excepţia unor nemulţumiri de ordin economic care n-a influenţat întru nimic asupra populaţiei care fiind înţelegătoare, îşi dă seama de greutăţile economice impuse de război. Ca şi în lunile precedente

unele articole necesare populaţiei au lipsit de pe piaţă ca: talpă, săpun, cuie, sârmă şi în parte făină de porumb, primul aliment al populaţiei din această regiune, şi făină de grâu.

Populaţia românească în acest interval de timp şi-a păstrat moralul ridicat ca în lunile precedente, deşi greutăţile războiului sunt mari. În seara zilei de 8 August a.c. a avut loc în sala Cazinoului muncitoresc un festival teatral organizat de personalul C.F.R. din Petroşeni, un program pur naţional, distractiv, până la orele două, fără dans la care a luat parte un număr mare de populaţie românească. Venitul net de la această serbare s-a vărsat Crucii Roşii din localitate. Ca şi la serbările din trecut s-a observat lipsa minorităţilor, care prin orice mijloace caută a se eschiva prin sfidarea a tot ce este românesc.

Populaţia românească este indignată de atrocităţile pe cari le fac faţă de elementul românesc din teritoriul cedat văzându-se zilnic pe piaţa locală căutându-şi de lucru în întreprinderile de pe Valea Jiului, masă de refugiaţi şi care rămân miraţi de libertatea pe care o au minoritarii unguri la noi. S-au semnalat cazuri când autorităţile maghiare în bătaie de joc au tuns şi femeile, fapt raportat de noi la timp.

Măsurile luate din partea guvernului de a restitui cerealele blocate de la unguri, precum şi măsura de a ridica sigiliile de la aparatele de radio sigilate ungurilor, a indignat populaţia românească, văzându-se că ungurii prin orice mijloace caută să ne provoace iar legile noastre sunt foarte indulgente faţă de ei.

Mobilizările făcute, populaţia românească răspunde la timp, dând tribut uman şi material pentru scopul final al războiului. Victoriile armatelor române din Răsărit a contribuit şi mai mult la ridicarea moralului populaţiei, în ziua de 17 şi 18 August a.c. a sosit în localitate Doamna Mareşal Antonescu, însoţită de Doamna Goga, de Domnii Miniştri Dănescu şi Tomescu, asistând la inaugurarea spitalului din Lupeni, precum şi la inaugurarea etajului II dela Petroşeni. În această localitate a mai vizitat Casa de Asigurări Sociale, grădina de copii mici şi Consumul Societăţii, rămânând pe deplin mulţumită de cele constatate, iar vizita s-a terminat în perfectă ordine, de unde în ziua de 18, la orele 14 a plecat cu destinaţia Brad. Populaţia a rămas foarte mulţumită văzând că Doamna Mareşal împreună cu Guvernul, se interesează îndeaproape de situaţia populaţiei.

Relaţiile populaţiei româneşti cu a minorităţii maghiare nu sunt amicale, întrucât populaţia maghiară prin orice mijloace caută să sfideze tot ce este românesc.

Relaţiile populaţiei româneşti cu grupul etnic german sunt amicale, însă nu se poate trece cu vederea înfiltrarea în grupul etnic german a minorităţii maghiare, care caută prin orice mijloace de a se înfiltra pentru a beneficia de avantaje ca şi grupul etnic german, iar sub această mască să poate lucra nestingherită de nimeni. (...)

Muncitorimea română şi minoritară. În general starea de spirit a muncitorimii este liniştită, în prima perioadă a lunei August în lipsa de alimente ca: făină de grâu şi porumb, Societatea a distribuit angajaţilor numai jumătate raţia de alimente, urmând ca diferenţa să le distribuie începând cu ziua de 25 August a.c.

Muncitorii Societăţii au primit 20 000 kg zahăr pentru a-şi pregăti marmeladă şi compoturi pentru iarnă. Societatea Petroşeni urmează să achite diferenţa de salar pe Aprilie şi Mai. Aprovizionarea cu alimente din partea Societăţii se face în condiţiuni bune, însă întâmpină mari greutăţi în ceea ce priveşte aprovizionarea, însă satisface muncitorimea la timp. Salariile muncitorilor sunt mulţumitoare în raport cu ale funcţionarilor de Stat, prin noua salarizare un muncitor calificat primeşte un salar mai mare decât un şef de birou funcţionar de Stat. Cazuri de dare în judecată de muncitori în cursul acestei luni nu am avut. (...)

CONCLUZII ŞI PROPUNERI Întrucât în Valea Jiului este regiune muntoasă, unde alimentele aducându-se din alte regiuni cu preţuri mai ridicate şi trăind intr-o regiune minieră muncitorească, standardul de viaţă este foarte scump, propunem ca această localitate să fie ridicată la gradul I de salarizare, pentru ca funcţionarii să poată face faţă vieţii.

Pentru a fi populaţia aprovizionată suficient cu îmbrăcăminte şi încălţăminte, propunem de a se interveni (...)

Pentru a nu suferi populaţia din cauza articolelor standardizate propunem ca să se acorde o cantitate mai mare de materii standardizate. Şeful Comisariatului Şeful Bir. Sig.

24 August - 24 Septemvrie 1942 „Comisariatul de Poliţie Petroşeni BIROUL SIGURANŢEI Nr. 56 strict secret DARE DE SEAMĂ Asupra situaţiei interne

din 24 Sept. 1942

Starea de spirit, ordinea şi siguranţa în intervalul De la 24 August până la 24 Sept. 1942 STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI Populaţia română (oraşe şi sate) Populaţia în general Starea de spirit a populaţiei în acest interval de timp a fost liniştită, cu excepţia unor nemulţumiri de ordin economic care n-a influenţat întru nimic asupra populaţiei care fiind înţelegătoare, îşi dă seama de greutăţile economice impuse de război. Ca şi în lunile precedente unele articole necesare populaţiei au lipsit de pe piaţă ca: talpă, săpun, cuie, sârmă şi în parte făină de porumb, primul aliment al populaţiei din această regiune, şi făina de grâu.

Populaţia românească în acest interval de timp şi-a păstrat moralul ridicat ca în lunile

IV PRĂVĂLIA CU ISTORII precedente, deşi greutăţile războiului sunt mari. În ziua de 12 Septemvrie a.c. Batalionul 7 V.M.P.S. din Deva a dat un concert în această localitate, urmat de dans. În ziua de 17 Septemvrie 1942, tineretul intelectual din comuna Simeria de asemenea a dat un concert, urmat de dans, cu scopul adunărei de fonduri, pentru înfiinţarea unui cămin cultural în comuna Simeria. În ziua de 19 Septemvrie a.c. Consiliul de patronaj din Petroşeni a aranjat o serbare pentru adunare de fonduri Consiliului de patronaj. (...) În rândurile populaţiei este viu comentat la ordinea zilei, strămutarea desbaterei procesului iredentistului preot maghiar Veres Bela şi a complicilor săi, care a fost condamnat de Curtea Marţială a corpului VII Armată Sibiu, iar în prezent procesul se rejudecă din nou la Curtea Marţială din Craiova, iar numiţii sunt lăsaţi în libertate nestingheriţi de nimenea, sfidând tot ce este românesc. Strămutarea procesului de rejudecare la Craiova, circulă diverse svonuri, ca presiune diplomatică, fiind nestăpâni pe situaţia internă, pe de altă parte chiar se comentează, că influenţa banilor veniţi de peste frontieră a influenţat rejudecarea acestui proces.

După eliberarea la închisoarea militară din Sibiu, numiţii îşi desvoltă acţiunea iredentistă, nestingheriţi de nimenea.

Mobilizarea populaţiei care nu este angajată la Societate, precum şi rechiziţionarea de bunuri, nu a influenţat cu nimic asupra populaţiei româneşti, care crede în victoria finală, mai ales în urma succeselor militare cu armata română le înregistrează, încoronându-se de succes. În urma vizitei Domnului Ministru Subsecretar de stat de la Departamentul Interne, General de Corp de Armată, C.Z. Vasiliu, care a luat contact cu delegaţii muncitorilor Societăţii Petroşeni, din banii Domniei-Sale, proprii, a donat pentru muncitorime două vagoane de zahăr, 1350 kg de săpun, fapt care a ridicat mult moralul populaţiei, văzând că guvernul ţărei face sacrificii personale pentru ajutorarea populaţiei nevoiaşe.

Minoritarii Grupul etnic german din localitate îşi desfăşoară planurile de activitate, cu scopul regermanizării conaţionalilor lor, maghiarizaţi în decursul vremurilor, însă fără a avea efect, deoarece în grupul etnic german se strecoară iredentişti înfocaţi, astfel că procedeul de regermanizare întâmpină greutăţi, fără a avea efectul scontat.

Organizaţia germană de pe Valea Jiului a luat iniţiativa înfiinţării de cooperative în vederea aprovizionării membrilor lor cu cele necesare de la cooperativele din Braşov, Sibiu. În Valea Jiului au luat iniţiativa de a înfiinţa trei cooperative la Petroşeni, Vulcan şi Lupeni, la care sunt obligaţi fiecare membru să subscrie o acţiune de 500 lei. Înfiinţarea cooperativelor este în curs de realizare. Populaţia germană trăieşte cu speranţa într-o victorie a Germaniei, care va avea ca efect ca minoritatea germană din toată Europa să fie avantajată şi privilegiată în drepturi şi datorii.

Minoritatea maghiară continuă şi pe mai departe de a-şi manifesta sentimentele lor iredentiste, sub formă deghizată de acţiune religioasă, socială şi culturală, ba mai mult, minoritatea maghiară caută să pretindă dreptul ca şi grupul etnic german pentru a putea lucra pe faţă în acţiunea lor iredentistă maghiară. Rejudecarea procesului preotului Veres Bela, din nou la Craiova, precum şi punerea lui în libertate, în rândurile populaţiei minoritare maghiare, se observă şi caută a sfida mai cu curaj tot ce este românesc, comentând că guvernul maghiar reacţionează şi se afirmă în drepturile sale pentru conaţionalii lor rămaşi peste frontieră, iar pe de altă parte se discută că preotul Veres Bela urmează să fie achitat împreună cu complicii săi de orice penalitate, deoarece s-au făcut demersuri diplomatice de peste frontieră. În ziua de 24 Septemvrie a.c. s-au înaintat actele dresate numiţilor Zsidai Gheorghe, Hoffer Elemer, biroului Judiciar Militar Teiuş, pentru continuarea cercetărilor contra numiţilor, care au trecut fraudulos frontiera în Ungaria, reîntorcându-se înapoi tot pe cale frauduloasă, primul a săvârşit mai multe acte de atrocităţi faţă de elementul românesc în teritoriul cedat.

Propaganda intensă care se face de radio Budapesta contribuie la păstrarea trează a conştiinţei iredentiste maghiare, mai ales că se bucură de toată libertatea la noi în ţară, de a face comerţ, de a vorbi limba maghiară în toate ocaziile, fără a fi stingheriţi de nimenea. (...)

CONCLUZII ŞI PROPUNERI (...) Propunem ca salariul funcţionarilor publici să se plătească la timp mai ales personalului poliţienesc, care a primit salariul pe luna August abia la data de 10 Septemvrie a.c. fiind expus la cea mai neagră mizerie.

Pentru ca populaţia să fie suficient aprovizionată cu marfă standardizată, propunem ca să se acorde o cotă mai mare de marfă standardizată necesară populaţiei din această regiune. Şeful Comisariatului Dr. Popoviciu Al. Şeful Bir. Sig. Comisar V. Şerban”

24 Septemvrie - 24 Octomvrie 1942 „Comisariatul de Poliţie Petroşeni BIROUL SIGURANŢEI Nr. 56 strict secret DARE DE SEAMĂ Asupra situaţiei interne

din 24 Oct. 1942

Starea de spirit, ordinea şi siguranţa în intervalul de la 24 Septemvrie până la 24 Octomvrie 1942 STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI Populaţia română (oraşe şi sate) Populaţia în general (...) Populaţia românească priveşte cu indignare atrocităţile ce se continuă şi în prezent în teritoriul cedat Ungariei, asupra elementului românesc, atâta timp cât ungurii din ţară se bucură

vineri, 11 mai 2012

de toate libertăţile.

Populaţia românească aşteaptă cu nerăbdare terminarea războiului, pentru a vedea realizarea idealului naţional. În rândurile populaţiei româneşti se observă o satisfacţie în urma condamnării definitive a preotului unitarian Veres Bela, cu toate demersurile pe care le-a făcut, justiţia militară a fost la înălţime.

Mobilizarea populaţiei care nu este angajată la Societatea Petroşeni precum şi rechiziţionarea de bunuri n-a influenţat cu nimic asupra populaţiei româneşti, care crede într-o victorie finală.

Relaţiile populaţiei româneşti cu minoritatea maghiară nu sunt deloc amicale, deoarece conducerea maghiară, în loc să caute o apropiere cu populaţia românească, caută prin orice mijloace a provoca conducerea românească, ba mai mult, la orice serbare de afirmare naţională minoritatea maghiară nu ia parte. (...)

Muncitorimea română şi minoritară Starea de spirit a muncitorimii este liniştită, căutând a-şi face datoria pe deplin, mai ales în urma majorării salariului şi mai ales le este teamă că prizonierii ruşi aduşi pentru mine îi vor înlocui pe ei. Astfel muncitorii lucrează

normal. În cursul acestei luni s-a dat în judecată muncitorul Irimie Ioan care a furat 15 bucăţi de dinamită. Şeful Comisariatului Dr. Popoviciu Al. Şeful Bir. Sig. Comisar V. Şerban

24 Octomvrie - 24 Noiemvrie 1942 „Comisariatul de Poliţie Petroşeni BIROUL SIGURANŢEI Nr. 56 strict secret DARE DE SEAMĂ Asupra situaţiei interne

din 24 Oct. 1942

Starea de spirit, ordinea şi siguranţa în intervalul de la 24 Octomvrie până la 24 Noiemvrie 1942 STAREA DE SPIRIT A POPULAŢIEI Populaţia română (oraşe şi sate) d. Populaţia în general (...)

Conform dispoziţiunilor Corpului de Armată Teritorial s-a organizat şi în cursul acestei luni conferinţe patriotice cu caracter educativ, ţinute de cei mai buni oratori din această Regiune, care în conferinţele lor au arătat drepturile noastre de stăpânire a Ardealului, documentele pe date istorice şi reale precum şi subiectul pentru care luptăm noi în Răsărit până la Caucaz, teze documentate prin care se arăta că în tot decursul istoriei noastre expansiunea rusească tindea să ne ocupe, iar pe de altă parte, chiar când am fost în alianţă cu ei nu se ţineau de convenţii, tratându-ne ca pe duşmani.

Populaţia românească priveşte şi astăzi cu indignare, dând naştere la comentarii în special în rândurile refugiaţilor, care văd că şi astăzi vin mase de refugiaţi, atâta timp cât ungurii de la noi din ţară se bucură de depline drepturi ca oricare cetăţean de origină etnică română.

Rezultatul războiului este aşteptat din partea populaţiei româneşti cu nerăbdare, pentru a vedea realizarea idealului nostru naţional, mai ales în urma propagandei ce s-a făcut din partea C.F.R.-ului, care în noul mers de tren au trecut reţelele de cale ferată din teritoriul cedat ca încadrate din nou în România Mare, în plus este trecută şi Transnistria tot ca teritoriu românesc.

Relaţiile populaţiei româneşti cu minoritatea maghiară nu sunt deloc amicale şi nici nu caută minoritatea maghiară de a se apropia de populaţia românească, ci din contră prin orice mijloace posibile caută să sfideze tot ce este românesc. Această atitudine a minorităţii maghiare se datorează în primul rând că orice nemulţumire pe care caută să o exploateze reclamând cazurile comisiei mixte Italiano-Germane, astfel că prin acest procedeu continuă a-şi manifesta sentimentele iredentiste.

Populaţia maghiară trăieşte cu speranţa că şi restul Ardealului va fi cedat Ungariei, drept recompensă pentru prietenia veche pe care o au cu Germania şi în special cu Italia, numai aşa se explică faptul că dezertează un număr aşa de mare de minoritari unguri în Ungaria, sustrăgându-se de la obligaţiunile militare, iar la terminarea războiului şe vor reîntoarce cu armata maghiară, insuccesele militare ale Italiei în ultimul timp, îngrijorează că nu vor primi Ardealul într-o victorie Anglo-Americană, care în mai multe rânduri în emisiunile clandestine radiofonice în limba maghiară îi avertiza cu desfiinţarea ca popor. (...)