Матеріали by Маргарета Головата

Матеріали учасника І туру Всеукраїнського конкурсу “Учитель року - 2014” у номінації «Румунська мова та література»

Барбази Вероніки Миколаївни вчителя румунської мови Димківського НВК Глибоцького району Чернівецької області

Acte oficiale

Pentru ca educarea copiilor să fie încununată de succes, trebuie ca educatorii să se educe neîncetat pe ei înşişi, să se ajute reciproc întru realizarea din ce în ce mai desăvârşită a aspira’iilor lor. Lev N.Tolstoi

Висновок про педагогічну та методичну діяльність вчителя румунської мови та літератури Димківського НВК Барбаза Вероніки Миколаївни

Барбаза Вероніка Миколаївна працює в даному закладі з 2007 року вчителем румунської мови та літератури. Вчитель має високу теоретичну та методичну підготовку, володіє знаннями з предмету та методикою викладання. Постійно підвищує свій фаховий

рівень,

оволодіває

новими

теоретичними

знаннями

та

педагогічними технологіями, опановує найцінніший досвід колег, збагачує зміст, форми і методи самоосвіти. Працює над проблемою: «Розвиток мовленнєвої компетентності учнів шляхом креативних – інноваційних методів на уроках румунської мови та літератури». Її

педагогічна

культура,

енергія,

здатність

до систематичної

самоосвітньої діяльності сприяють успішному виконанню вимог до навчання й виховання школярів. Барбаза В.М. провела на високому теоретичному та методичному рівнях районні семінари у 2010-2011н.р. Ії учень Коркодел Іван Миколайович у 2009 році посів ІІІ місце на ІІ етапі Всеукраїнських олімпіад з румунської мови, у 2013 році учениця Постевка Дана – Маріана також посіла ІІІ місце на районній олімпіаді. За останні 2 роки створила сучасний кабінет румунської мови та літератури,

якому зібрано

ілюстративний матеріал

та

систематизовано роздатковий

та

згідно шкільної програми для кожного класу.

Частина матеріалів зберігається в паперовому та електронному вигляді. У своїй практичній діяльності використовує

поряд з іншими і метод

«Рольова гра», як один з найпродуктивніших методів. Також використовує методи : «Мозаїка», «Зірковий вибух», «Акростих», «Сенкан», «Діаграма Венна». Учні демонструють знання з предмета та своє особисте ставлення до літератури. Цікаві заходи з предмета проводить в позаурочний час. Кожного року в січні місяці проводить тиждень, присвячений генію румунської літератури М.Емінеску, всі пам’ятні дати письменників відмічає цікавими заходами. Вона бере активну участь у методичній роботі. Кожного року дає цікаві показові уроки для членів МО вчителів суспільно – гуманітарного циклу, є членом методичної ради закладу, членом журі на районних олімпіадах, допомагає молодим вчителям школи та району. Барбаза

В.М.

має

необхідні

складові

професійно-педагогічної

компетентності, які, безперечно, є базовими: висока науково-теоретична, психолого-педагогічна

методична

підготовка.

сучасними

технологіями

організації

навчально-виховного

методично

доцільно

використовує

інтерактивне

Вчитель

володіє процесу;

навчання;

уміло

організовує самостійну роботу на уроках. Педагогу властиве творче ставлення до всього нового, вона не лише підтримує інноваційні починання в освітньому просторі, а й сама є сміливим експериментатором, активним творцем нового. Вероніка Миколаївна є компетентною, добросовісною у всіх сферах своєї діяльності. На своїх уроках застосовує сучасні прийоми та методи для розвитку творчого потенціалу учнів, їхньої пізнавальної зацікавленості й самостійності. Завдання, які пропонуються школярам, є різного виду, змісту і складності, вони спонукають учнів до міркування, сприяють послідовному розвитку розумових операцій, розвивають зосередженість. Педагог формує в дітей відповідальне ставлення до навчання, повагу до

загальнолюдських

цінностей,

національних

традицій,

постійно

знаходиться у пошуках нових форм і прийомів роботи. Постійно підвищує свій інтелектуальний рівень. На уроках охоплює навчальним процесом всіх учнів, має підхід до кожної дитини,творчо працює з обдарованими дітьми, створює сучасні умови для проведення уроків. Принципова, вимоглива до себе і до інших, тактовна у стосунках з людьми, завжди готова надати допомогу, вміє помітити найкраще,знайти шляхи для

досягнення високих результатів в роботі. Користується

повагою серед учнів, вчителів та батьків.

Директор НВК

В.М.Гумельник

Descrierea experienţei

Profesoarei de limba română CIE Dimca Veronica Barbaza

„Câtă înţelepciune adunăm, atâta fericire avem”

Grigore Vieru

Experienţa vine cu anii. Profesia de Dascăl cere o continuă autoinstruire, să fii iniţiat în tot ce-i nou din punct de vedere metodic şi ştiinţific. Am crescut… ca şi orice tânără răscolind prin dorinţe şi realizări. Deseori în sufletul meu răsună aceeaşi întrebare: «Ce-mi place mai mult să fac? » Răspunsul imediat: “Iubesc copiii.” Profesia de profesor este o vocaţie. Am absolvit Facultatea de Filologie UBB din oraşul Cluj-Napoca, România. Atât în anii studenţiei, cât şi-n activitatea pedagogică am avut un model generatori de frumos şi bine, oameni ai înălţimilor şi modestiei de invidiat, propovăduitori de idei valoroase. Actualmente lucrez în şcoala din satul meu natal. De-a lungul anilor am înţeles că a fi profesor înseamnă a avea o voinţă puternică, a munci mult, a purta în inimă dragostea, îngăduinţa lui Dumnezeu şi răbdarea, milostivenia lui Hristos. Profesorul contemporan e cel care are de muncit mult. El capătă statut de părinte o dată cu primirea vlăstarilor în a doua casă. De aici, porneşte un nou început. Relaţiile dintre dascăl şi copii se conturează într-o punte de comunicare. Un gram de perseverenţă şi un ocean de dragoste vor putea modela munca dascălului, deoarece prin dragoste el e chemat să crească şi să educe omul. Să muncesc mult şi să am satisfacţia rezultatului dorit este performanţa sufletului meu. Unde laşi părticele din sufletul tău, acolo se aprind lumini care fac înconjurul unei vieţi . Mereu caut Frumosul, Adevărul, Binele pentru a-l forma pe tânărul de azi şi de mine.

Prezentarea temei de cercetare profesională . Tema de cercetare profesională pe care mi-am ales-o este „Dezvoltarea competenţelor comunicative la elevi prin aplicarea creatoare a metodelor interactive la orele de limba şi literatura română.” În mediul educaţional, se abordează problema formării competenţelor la elevi. Apar multe intrebări: - Care este relaţia dintre obiective şi competenţe ? - Cum se pot forma competenţe concrete în cadrul lecţiilor? - Cât de pregătită sunt eu ca profesor să dezvolt competenţele necesare la elevi pentru încadrarea cu succes în societatea cunoaşterii? La baza activităţii umane stă comunicarea verbală, iar însuşirea şi

dezvoltarea

lim-bajului au loc în procesul comunicării. Conform definiţiei comunicarea este abilitatea de a exprima şi interpreta gânduri, sentimente şi fapte atât pe cale orală cât şi scrisă (ascultare, vorbire, citire şi scriere), şi de a interacţiona într-un mod adecvat în cadrul întregii game a contextelor sociale şi culturale – educaţie şi instruire, la serviciu, acasă sau în timpul liber. „Elevii trebuie să-şi pună unii altora întrebări şi să spună lumii ceea ce ştiu pentru a afla ce ştiu. Spunând vor învăţa, spunând vor interpreta lumea aşa cum o văd ei pentru noi ceilalţi.” (Anonim) Analizând termenii definiţiei am constatat că elevul care are competenţe de comunicare este un elev care „ ştie… ”, „poate să facă…” şi „ este…”. Pentru realizarea cu succes a obiectivelor dezvoltării vorbirii mă strădui să aplic diferite modalităţi didactice (ANEXA 1) În continuare mă voi referi la una din cele mai eficiente metode întrebuinţate la orele de limbă şi literatură şi anume povestirea. În activităţile de dezvoltare a competenţelor comunicative, la toate clasele, povestirea o folosesc intens pentru multiplele ei valenţe informativ-formative: a) prin intermediul povestirii elevii dobândesc un cerc de reprezentări despre obiecte, fenomene, fapte,întâmplări;

a) povestirea devine un model de vorbire. Ea este calea prin care elevii asimilează cele mai multe expresii poetice. Prin intermediul basmelor, fabulelor, legendelor pe care le studiem elevii cunosc limba populară în comparaţie cu limba literară. Elevul la orele de limba şi literatura română nu citeşte pentru a şti să citească ci pentru a descoperi informaţiile necesare realizării unui proiect de comunicare de scriere şi a se realiza spiritual. Temelia în dezvoltarea competenţelor comunicative o constituie discuţia care constă într-un schimb organizat de informaţii şi de idei, de impresii şi de păreri, de critici şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul examinării şi clarificării în comun a unor noţiuni şi idei, al consolidării şi sistematizării datelor şi conceptelor. Din această perspectivă, discuţia prezintă o serie de avantaje: -

Crearea unei atmosfere de deschidere;

Facilitarea intercomunicăriii şi a acceptării punctelor de vedere diferite;

Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple;

Optimizarea relaţiilor profesor-elevi;

Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei;

Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de

dialog. De maximă importanţă pentru derularea unei discuţii profitabile este maniera de a adresa întrebări stimulative pentru elevi: -

Întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările cu

răspuns Da/ Nu; -

Întrebări de genul „de ce credeţi asta?“ , „de ce credeţi că…?“ (pentru a

aprofunda problema pusă în discuţie); -

„Ce s-a întâmplat?“ (o astfel de întrebare îi ajută pe elevi să-şi clarifice

perspectiva asupra problemei în discuţie); -

„De ce s-a întâmplat aceasta?“ (se încurajează înţelegerea cauzelor şi a

efectelor, se deplasează accentul spre căutarea motivelor);

„Se putea întâmpla şi altfel? Cum?“ (se subliniază ideea că acţiunile sunt de

fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu s-a ales cea mai bună alternativă); -

„Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie? Ce crezi că a simţit persoana

respectivă? Ce ai fi simţit tu într-o astfel de situaţie?“ (elevii sunt antrenaţi să exprime empatie); -

„A fost corect? De ce?“ (sunt întrebări esenţiale pentru stimularea

dezvoltării morale la elevi); În timpul pregătirii pentru lecţii alcătuiesc diferite scheme, desene, teste, poezii, deoarece, elevii audiind şi vizualizând reţin mai bine materialul. Ofer spre exemplificare câteva din tehnicile şi metodele moderne de predare-învăţare pe care le-am folosit cu scopul dezvoltării competenţei comunicative: Mozaicul Am folosit această metodă de învăţare interactivă în predarea temei „Genul substantivelor”( clasa 5 ), „Toma Alimoş” (clasa 6) . Se aplică la consolidare. S-a lucrat pe grupe de patru elevi. După îndeplinirea sarcinilor de lucru, fiecare grupă de experţi, elevii specializaţi fiecare într-o parte a lecţiei, au revenit în grupurile iniţiale şi au predat colegilor partea pregătită cu ceilalţi experţi. Astfel, în fiecare grup iniţial am avut patru elevi specializaţi. Fiecare elev a avut responsabilitatea predării şi învăţării de la colegi (ANEXA 3) Ciorchinele Este o metodă de brainstorming neliniară. Încurajează elevii la o gândire liberă, deschisă. Am folosit cu succes această metodă mai ales în cadrul lecţiilor de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor despre o anumită parte de vorbire: „Stilurile funcţionale ale limbii române”( clasa 11), „Substantivul” ( clasa 6), pronume, verb, realizându-se sub forma jocului şi, într-un mod plăcut, schemele recapitulative. Se poate folosi la diferite vârste ( ANEXA 4)

Explozia stelară Este binevenită la orele de literatură „Cenuşăreasa” (clasa 5) ( ANEXA5 ) Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?. Activitatea extraşcolară – ca metodă de dezvoltare a competenţelor comunicative În afară de noţiuni teoretice, calcule, definiţii, norme gramaticale,le propun elevilor lecţii-Sărbători, lecţii-Duminici. Acestea sunt activităţi educaţionale (extraşcolare), ore de delectare sufletească. Aşa spre exemplu petrecem cu elevii spectacole comemorative, reviste orale, concursuri, şezători. Scopul meu principal în petrecerea acestor activităţi este de a dezvolta capacităţile creative, de descoperi copii talentaţi, cu aptitudini artistice nebănuite, să sădesc în sufletele lor sensibile seminţe unor valori perene ai neamului românesc. Aşa bunăoară

a.c. am petrecut cenaclul literar „2013-Anul lui Spiridon

Vangheli. Elevii au povestit despre viaţa şi activitatea lui Spiridon Vangheli, au declamat poezii închinate personajului principal din operele lui Vangheli, Guguţă, au înscenat unele povestiri(ANEXA 6) Eu consider că profesorul trebuie să fie parţial şi psiholog, şi actor, şi regizor, şi chiar poet. Concluzie Fiecare dintre metodele prezentate înregistrează avantaje şi dezavantaje, important fiind însă momentul ales pentru desfăşurarea lor. Cred că fiecere dintre noi este preocupat de găsirea unor metode și procedee variate adaptate diferitelor situații de instruire în care elevii vor fi puși. Consider că utilizarea alternativelor metodologice moderne în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv educativ, având cu adevărat un caracter activ-participativ şi o reală valoare educativ-formativă asupra personalităţii elevilor ( ANEXA 7)

ANEXE pentru descrierea experienĹŁei profesionale

ANEXA 1

Metode specifice limbii române

Metode speсifice literaturii române

Exerciţiul structural

Conversaţia Dezbaterea Lectura Demonstraţia Prelegerea Jocul didactic Dezbaterea Învăţarea prin Expunerea descoperire Brainstormingul Metode activ- Reflecţia perdonală participative

Metode comune limbii şi literaturii române

ANEXA 2

De ce s-a întâmplat aceasta?

Se putea întâmpla şi altfel? Ce ai fi făcut în astfel de situaţie?

Ce s-a întâmplat?

...De ce credeţi asta? ...De ce credeţi că?...

Întrebări stimulative pentru elevi

A fost corect? De ce?

ANEXA 3

MOZAICUL

Metodă în grup

Metodă frontală

ANEXA 4 masculin

neutru

feminin genul Genitiv

Nominativ simplu e

cazul

compus e

SUBSTANTIVUL

tipul

numărul

Dativ Vocativ

comune proprii

singular

plural

Acuzativ

ANEXA 5

ANEXA 6

„ 2013- ANUL LUI SPIRIDON VANGHELI” ( cenaclu literar)

Prezentarea descrierii experienĹŁei

Relaţiile dintre dascăl şi copii se conturează într-o punte de comunicare. Un gram de perseverenţă şi un ocean de dragoste vor putea modela munca dascălului, deoarece prin dragoste el e chemat să crească şi să educe omul. Să muncesc mult şi să am satisfacţia rezultatului dorit este performanţa sufletului meu. Unde laşi părticele din sufletul tău, acolo se aprind lumini care fac înconjurul unei vieţi . Mereu caut Frumosul, Adevărul, Binele pentru a-l forma pe tânărul de azi şi de mine.

respectarea regulilor de dialog.

exersarea abilităţilor de ascultare activă

acceptагеа punctelor de vedere diferite Facilitarea intercomunică rii

AVANTAJELE DISCUŢIEI

Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei Optimizarea relaţiilor profesorelevi;

Dorinţă de cooperare,

Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple;

Crearea unei atmosfere de deschidere

Caracter

implicare activă a

creativparticipativ

elevilor

INTERACTIVITATEA

Învăţare prin

comunicare, prin colaborare

Valoare activformativă asupra personalităţii elevului

Avantajele metodelor interactive?

• Creează deprinderi; • Asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, capacităţilor şi priceperilor; • Stimulează cooperarea, nu competiţia; • Sunt atractive; • Pot fi abordate din punctul de vedere al diferitelor stiluri de învăţare. • Propune confruntarea ideilor; • Consolidarea încrederii în propriile forţe;

• Stimulează iniţiativa copiilor să coordoneze comunicarea; • Acţionează asupra dezvoltării gândirii critice a copiilor; • Copiii devin responsabili în rezolvarea sarcinilor. • Asumarea şi interpretarea unor roluri variate în cadrul grupului; • dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare;

Metodele interactive folosite la orele de limba română şi literatură

Cubul

Explozia stelară

ciorchinele << ACROSTIH >>

CADRANELE

Diagrama Venn

III

«MOZAICUL»

Se fixează mai bine ideile De analiză

Dezvoltarea capacităţilor mentale: De comparare

Se structurează informaţia facilitându-se reţinerea şi înţelegerea acestora

CIORCHINELE De sistematizare

Diverse forme de organizare

frontală

în grupuri

individuală

creativitate

cooperare

Explozie stelară

CE?

CINE? CÂND?

UNDE?

DE CE?

Metodă grafică folosită pentru a compara procese

DIAGRAMA VENN

Lucrul individual, în perechi sau echipă

Sintetizează informaţia în mod vizual

Metoda cadranelor Împărţirea tablei în 4 părţi egale; -Se propune câte un criteriu pentru fiecare cadran obţinut; -Se citeşte textul; -Se formulează răspunsuri scurte pentru fiecare cadran; -Se evaluează rezultatele. Este o modalitate de rezumare şi sintetizare a unui conţinut informaţional solicitând participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea acestuia.

2012

Avantaje: -stimulează atenţia şi gândirea; scoate în evidenţă modul propriu de înţelegere; -conduce la sintetizare/esenţializare elevii îşi stabilesc sarcini trans şi croscurriculare, diversificate şi de complexitate crescută; Dezavantaje: - dialogul consumă mult timp şi uneori se dovedeşte ineficient; - uneori se poate instaura pasivitatea, tendinţa de dominare şi superficialitatea în asimilarea cunoştinţelor;

2012

MOZAICUL

modalitate de a realiza asociaţii de idei

a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior

de cãutare a drumului spre propriile cunoştinţe

evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut.

„Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie? Ce crezi că a simţit persoana respectivă? Ce ai fi simţit tu într-o astfel de situaţie?“ „Se putea întâmpla şi altfel? Cum?“

„De ce s-a întâmplat aceasta?“

„Elevii trebuie să-şi pună unii altora întrebări şi să spună lumii ceea ce ştiu pentru a afla ce ştiu. Spunând vor învăţa, spunând vor interpreta lumea aşa cum o văd ei pentru noi ceilalţi.”

„De ce credeţi asta?“ „De ce credeţi că…?“

„Ce s-a întâmplat?“

Activitate extraşcolară Cenaclul literar

2012

Săptămâna limbii române

Concursul raional Roua curată

Curiozutate Independenţă

Preocupat Originalitate

ELEVUL CREATIVPARTICIPATIV Construieşte Preferă complexitate

Vede rapid Plin de idei

Mentator Persistent

PROIECTE DIDACTICE

Prof. Veronica Barbaza CIE Dimca

2013

PROIECT DIDACTIC № 1

Limba română

ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR . PĂRŢILE DE VORBIRE. SUBSTANTIVUL

Prof. :Veronica Barbaza CIE Dimca

2013

Clasa: a V-a Tema lecţiei: Substantivul. Tipul lecţiei: actualizarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

 metode şi procedee: conversaţia, metoda exerciţiului, conversaţia euristică (dialogautentic), ciorchinele, jocul didactic, mozaicul, activitate înechipe, activitate independentă.  mijloace didactice: manualul, caietele elevilor, fişe de lucru.

Obiective de referinţă: 

să recunoască în textele studiate elemente de construcţie a comunicării învăţate



să integreze adecvat, în exprimarea orală proprie elementele de construcţie a comunicării

studiate.

Obiective operaţionale: O1-să recunoască substantivele dintr-un text dat; O2- să numere substantivele pentru a afla genul lor; O3- să găsescă substantivele de gen opus substantivelor date; O4- să stabilească felul, numărul şi genul substantivelor prin exerciţii corespunzătoare; O5-să întegreze în enunţuri proprii substantivele date.

SCENARIUL DIDACTIC

Organizarea clasei Verificarea temei de acasă Captarea atenţiei Se scrie un text pe tablă: ,,Era odată un împărat puternic şi mare şi avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori şi meşteşugărită nevoie mare!” (Prâslea cel voinic şi merele de aur) - Ce sunt ca parte de vorbire cuvintele subliniate?

Anunţarea temei şi obiectivelor operaţionale jocul didactic metoda ciorchinelui Сategoriile gramaticale ale substantivului (Anexa 1)

conversaţia euristică (dialog autentic) * Ce este substantivul? * Care sunt tipurile de substantive învăţate? (clasificarea substantivelor după sens şi după formă) * Care sunt categoriile gramaticale ale substantivului? * Ce sunt substantivele epicene? Dar mobile?

* Ce sunt locuţiunile substantivale? metoda mozaicului Mozaicul (Anexa 2) S-a lucrat pe grupe de patru elevi. Fiecărui elev din grupă i-am atribuit câte un număr de la 1 la 4. Subiectul abordat l-am împărţit în patru părţi, de dimensiuni şi grade similare. A urmat o reaşezare a elevilor în sală: toţi elevii cu acelaşi număr au format câte un grup de experţi, obţinându-se astfel patru grupe. După îndeplinirea sarcinilor de lucru, fiecare grupă de experţi, elevii specializaţi fiecare într-o parte a lecţiei, au revenit în grupurile iniţiale şi au predat colegilor partea pregătită cu ceilalţi experţi. Astfel, în fiecare grup iniţial am avut patru elevi specializaţi. Fiecare elev a avut responsabilitatea predării şi învăţării de la colegi. S-au folosit următoarele fişe de lucru: Experţi 1 1. Recunoaşteţi substantivele din textul următor. Precizaţi ce denumeşte fiecare, felul şi numărul : Când eram şcolar, bunica mi-a dăruit, spre bucuria mea, o carte despre călătoria cu balonul, alta despre avalanşe şi o cutie cu creioane colorate. 2. Formulaţi alte sarcini pentru textul dat. Experţi 2 1. Număraţi substantivul şcolar la: Nr. singular

Nr. plural

(un şcolar)

(doi şcolari)

2. Daţi cinci exemple de alte substantive care se numără la singular un şi la plural doi. Amintiţi-vă! Substantivele care primesc, prin numărare, la numărul singular cuvântul un şi la numărul plural cuvântul doi sunt de genul masculin. 3. Formulaţi alte cerinţe prin care să verificaţi înţelegerea substantivelor de genul masculin.

Experţi 3 1. Număraţi substantivul bunica la: Nr. singular

Nr. plural

(o bunică)

(două bunici)

2. Daţi cinci exemple de alte substantive care se numără o la singular şi două la plural. Amintiţi-vă!Substantivele care primesc, prin numărare, la numărul singular cuvântul o şi la numărul plural cuvântul două sunt de genul feminin. 3. Formulaţi alte cerinţe prin care să verificaţi înţelegerea substantivelor de genul feminin Experţi 4 1. Număraţi substantivul balon la: Nr. singular

Nr. plural

(un balon)

(două baloane)

2. Daţi cinci exemple de alte substantive care se numără un la singular şi două la plural. Amintiţi-vă! Substantivele care primesc, prin numărare, la numărul singular cuvântul un şi la numărul plural cuvântul două sunt de genul neutru. 3. Formulaţi alte cerinţe prin care să verificaţi înţelegerea substantivelor de genul neutru. activitate independentă 1. Determinaţi genul următoarelor substantive: trandafir, casă, ceas. 2. Scrie câte trei substantive la numărul singular la toate cele trei genuri. Treceţile la plural(ANEXA 3) Totalizarea cunoştinţelor Împart nişte cartonaşe colorate. Fiecare are câte un cartonaş roşu şi câte un cartonaş verde. Cartonaşul roşu reprezintă ideea de fals, iar cel verde ideea de adevăr. Substantivul este parte de vorbire neflexibilă.(F)

Substantivul carte este de genul masculin.(F) Singularul substantivului mese este masă.(A) Substantivul are trei genuri.(A) Substantivul unt este defectiv de plural.(A) A băga de seamă este o locuţiune substantivală.(F) Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor Ca activitate independentă se propune o fişă cu un singur item, urmat de un scurt test de autoevaluare. (Anexa 4)

Fac aprecieri despre gradul de participare a elevilor la activitate, evidenţiind elevii care s-au remarcat prin corectitudinea, originalitatea răspunsurilor.

Temă pentru acasă Redactaţi un scurt text în care să folosiţi două substantive comune, un substantiv propriu şi trei locuţiuni substantivale.

ANEXA 1

masculin

neutru

feminin genul Genitiv Nominativ

simpl e

cazul

compus e

SUBSTANTIVUL

tipul

numÄ&#x192;rul

Dativ Vocativ

comune proprii

singular

plural

Acuzativ

ANEXA 2 Experţi 1 1. Recunoaşteţi substantivele din textul următor. Precizaţi ce denumeşte fiecare, felul şi numărul : Când eram şcolar, bunica mi-a dăruit, spre bucuria mea, o carte despre călătoria cu balonul, alta despre avalanşe şi o cutie cu creioane colorate. 2. Formulaţi alte sarcini pentru textul dat. Experţi 2 1. Număraţi substantivul şcolar la: Nr. singular

Nr. plural

(un şcolar)

(doi şcolari)

Nr. plural

(o bunică)

(două bunici)

Experţi 4 1. Număraţi substantivul balon la: Nr. singular

Nr. plural

(un balon)

(două baloane)

ANEXA 3 1. Determinaţi genul următoarelor substantive: trandafir, casă, ceas. 2. Scrie câte trei substantive la numărul singular la toate cele trei genuri. Treceţile la plural.

ANEXA 4

AUTOEVALUARE Mi-a plăcut cel mai mult:

Nu mi-a plăcut: Pot rǎspunde la o întrebare despre:

Am o întrebare despre :

Eu îmi dau nota………………………...... şi sunt:

vesel furios

trist

OBSERVAŢIILE PROFESORULUI

PROIECT DIDACTIC № 2 Limba română

COMUNICAREA. CULTURA COMUNICĂRII. STILURILE FUNCŢIONALE ALE LIMBII ROMÂNE

Prof.: Veronica N. Barbaza CIE Dimca

2013

Clasa a XI Tema lecţiei: Comunicarea. Stilurile funcţionale ale limbii române (artistic, tehnico- ştiinţific, juridico - oficial, publicistic) Tipul lecţiei: de recapitulare şi sistematizare Strategia didactică:  metode didactice: conversaţia euristică, explicaţia, învăţarea prin descoperire, analiza de text, activitatea pe grupe, activitatea frontală, ciorchinele.  mijloace didactic: fişele de lucru Obiective de referinţă: - utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare; - argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare. Obiective operaţionale:  să încadreze un text în stilul funcţional adecvat;  să argumenteze încadrarea textului în stilul funcţional respectiv;  să stabilească trăsăturile celor patru stiluri (artistic, oficial, tehnicoştiinţific, publicistic);  să redacteze texte aparţinând stilurilor funcţionale învăţate;  să compare texte care aparţin unor stiluri funcţionale diferite;  să stabilească principalele trăsături ale textelor literare şi ale celor nonliterare.

.SCENARIUL

DIDACTIC

Organizarea clasei Verificarea şi corectarea temei

metoda expunerii euristice Realizez o scurtă discuţie introductivă privitoare la dinamica vocabularului sub influenţa vorbitorilor care trebuie să-şi adapteze lexicul în funcţie de situaţia de comunicare. Astfel, în timp ce scopul operei literare trebuie să fie acela de a impresiona, de a genera emoţii profunde şi sentimente, textul ştiinţific transmite informaţii într-o manieră directă, fără implicarea afectivă a cititorului. Anunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor operaţionale.

Anunţ titlul române.

lecţiei, notez titlul pe tablă: Stilurile funcţionale ale limbii

- Elevii vor încerca să definească termenul „stil”, completând ciorchinele.

Manieră

Specific Unicitate

STILUL

Artă

Mod de exprimare

Talent Fel de a fi

AMINTIŢI - VĂ!

- Definiţia stilului funcţional: Stilul funcţional este o variantă a limbii care îndeplineşte funcţii de comunicare într-un domeniu de activitate determinat. (ANEXA 1) metoda expunerii euristice - Stilurile funcţionale ale limbii române: beletristic, publicistic,tehnicoştiinţific, oficial-administrativ. - Calităţile generale ale stilurilor: claritatea, proprietatea, corectitudinea, precizia, puritatea. metoda exerciţiului După fiecare stil prezentat solicit elevilor câte un fragment din texte care aparţin diferitelor stiluri (ANEXA 2) activitatea pe grupe

- se organizează în grupe de câte cinci elevi: artiştii, tehnicienii, legiştii, publiciştii. (fişa de lucru 1) - Fiecărei grupe i se oferă o fişă de lucru distinctă, conţinând un text aparţinând unui alt stil funcţional. - Ofer timp de lucru 5 min, toate grupele având de răspuns în scris la cerinţe. - Rezultatul activităţii lor va fi sintetizat de liderul grupei (raportorul grupei). - Raportorul va urmări elementele comune ale textelor analizate de colegii lui. Vor rezulta, astfel, trăsăturile unui stil funcţional. Raportorul fiecărei grupe prezintă în faţa clasei trăsăturile identificate, ceilalţi elevi notându-şi în caiete. - Trăsăturile pot fi vizualizate şi pe tablă. - Intervin cu completări şi explicaţii. - Intervin prin întrebări, oferind informaţiile doar în cazul în care niciun elev al clasei nu cunoaşte răspunsul.

Se realizează evaluarea unor priceperi şi deprinderi de muncă individuală, prin antrenarea elevilor în rezolvarea unei sarcini de lucru .

activitatea frontală Pornind de la cuvântul ,,floare” sau ,,inimă’’, elevii au de realizat trei texte a câte 3-6 rânduri fiecare, texte aparţinând stilului ştiinţific, stilului beletristic şi publicistic (fişa de lucru 2) Fixarea cunoştinţelor - Elevii vor compara, oral, textele ce aparţin stilurilor studiate; vor identifica asemănări şi deosebiri. Evaluarea: Fac aprecieri generale asupra activităţilor,sunt notate intervenţiile elevilor.

Tema de casă: De alcătuit texte pentru fiecare stil funcţional.

ANEXA 1 1. Stilul – reprezintă modul de exprimare verbală sau scrisă. În lingvistică, termenul de STIL are mai multe accepţii: 1. Modul particular în care sunt folosite resursele limbii în diferitele domenii ale activităţii sociale (stil funcţional); 2. Maniera personală în care scriitorul utilizează anumite procedee ale expresiei literare, creând un stil literar. 2. Stiluri funcţionale – reprezintă o variantă a limbii care îndeplineşte funcţia de comunicare într-un domeniu de activitate determinat. Limba română cunoaşte mai multe stiluri: -

stilul beletristic (artistic) stilul tehnico- ştiinţific stilul juridico-administrativ (oficial) stilul jurnalistic (publicistic)

a. Stilul beletristic (artistic-) este caracteristic domeniului literaturii (operelor literare în versuri sau în proză). -

foloseşte imagini artistice foloseşte frecvent sensul conotativ al cuvintelor apelează la sugestie are o structură gramaticală variată generează emoţii bogăţie lexicală (arhaisme, regionalisme, neologisme, etc.)

b. Stilul tehnico- ştiinţific -- este caracteristic oricărei lucrări de specialitate, dintr-un domeniu ştiinţific - se caractereizează prin sobrietate, claritate şi precizie. - evită sinonimia şi înlătură omonimia care poate genera confuzii - foloseste un limbaj specializat, de obicei neologic, specifice fiecărui domeniu de activitate, - foloseşte drept modalităţi de comunicare: monologul scris, monologul oral şi dialogul

- permite folosirea abrevierilor, a simbolurilor, a formulelor şi semnelor convenţionale. - are scop informativ c. Stilul juridico-administrativ (oficial)- este specific domeniului public Cunoaste două variante: cea juridică ( legile şi tratatele ) şi administrativă (actele şi documentele oficiale)

cea

- limbaj precis, denotati - utilizează sintagme fixe de adresare, numite şabloane sau clişee (“solicit prin prezenţa”, “subsemnatul…”) - impune o exprimare clară, precisă, neatractivă - caracter obiectiv, impersonal, lipsit de afectivitate - foloseşte termeni specifici justiţiei şi administraţiei de stat. d. Stilul publicistic (jurnalistic, gazetăresc) --este propriu presei scrise şi mijloacelor de comunicare în masă fiind destinat unui public eterogen, cu o pregătire profesională diferită sau cu diverse niveluri de cultură : - diversitate lexicală; - are un vocabular variat şi bogat ; - structură gramaticală simplă - este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte stiluri funcţionale - apar clişee lingvistice (, “fraţii noştri de peste Prut”, “perla litoralului”) - apelează la procedee menite să capteze atenţia cititorului: titluri şi subtitluri incitante, utilizarea unor imagini, ilustraţii grafice, culoare etc - are scopul de a informa publicul, de a comenta fapte de viaţă socială, de interes economic, politic pe înţelesul tuturor Textul publicistic reflectă realitatea imediată. Aici se includ: anunţul, apelul, articolul, interviul, cronica, declaraţia de presă, editorialul, reportajul, ştirea, textul publicitar

CALITĂŢI GENERALE Vorbirea oricărui om cultivat trebuie să îndeplinească câteva condiţii obligatorii, numite CALITĂŢI GENERALE ALE STILULUI. Acestea sunt: 1. CLARITATEA = folosirea cuvintelor cu sensuri cunoscute şi evitarea frazelor lungi, obositoare. Absenţa clarităţii în comunicare duce la obscuritate, nonsens, paradox şi echivoc; tot de nerespectarea clarităţii ţin şi pleonasmul şi tautologia.

2. CORECTITUDINEA = respectarea regulilor gramaticale ; Absenţa clarităţii în comunicare duce la solecism(dezacordul dintre subiect şi predicat) şi anacolut (amestecul de construcţii sintactice).

3. PROPRIETATEA = folosirea celor mai potrivite cuvinte pentru a exprima intenţiile. Lipsa de proprietate provine din folosirea cuvintelor cu sensuri nepotrivite, sau din amestecul elementelor caracteristice unor stiluri variate.

4. PURITATEA = folosirea cuvintelor admise de vocabularul limbii literare. Sunt considerate neliterare (deci abateri de la puritate) : arhaisme , neologisme, argoul (un limbaj folosit doar de anumite grupuri) şi jargonul (un limbaj de termeni specifici unor anumite comunităţi).

5. PRECIZIA = utilizarea numai a cuvintelor necesare formulării ideilor; Lipsa preciziei duce la stilul prolix(comunicare încărcată de cuvinte de prisos) şi la digresiune (abaterile de la ideea centrală a textului prin paranteze sau construcţii incident

ANEXA 1

se dresează maginaţiei şi nsibilităţii ceptorulu i

texte literare;  texte

Moduri de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul, monologul; prezenţa figurilor de stil, a imaginilor artistice;

caracter subiectiv;

se foloseşte pluralul autorului (noi) în locul persoanei I sg;

artistic Stilurile funcţionale ale limbii române

publicistic

ersitate xicală; n vocabular t şi bogat

olul, interviul, ica, reportajul a reflectă realitatea imediată.

obiectivitatea, claritatea, precizia;

tehnicoştiinţific specializarea lexicală: termeni din tehnică şi ştiinţă (lingvistică, teoria literaturii, chimie, fizică, istorie...);

juridicoadministrativ are scopul de a informa publicul, de a comenta fapte de viaţă socială, de interes economic, politic pe înţelesul tuturor

scop informativ;

se întâlneşte în relaţiile oficiale în domeniul social,economic, diplomatic, administrativ; formule stereotipe textul împărţit în alineate, paragrafe, articole numerotate (scoatere în evidenţă a ideilor + claritatea acestora); absenţa oricărei afective;

nuanţe

ANEXA 2 Vocabularul românesc poate fi definit ca totalitatea cuvintelor utilizate astăzi mai mult sau mai puţin.Numărul cuvintelor însă este foarte mare (între 60000 şi 170000,vezi Dex), iar vocabularul românesc pus la dispoziţie de dicţionare reprezintă un inventar ideal, stabilit la nivelul limbii române în general. În orice fel de comunicare dintre vorbitorii limbii române, cuvintele nu sunt folosite singure, ci se combină între ele pentru a constitui enunţuri, mesaje, texte de mai multe tipuri. De aceea, "învăţarea lexicală" nu constituie un corp în sine, ci interesează cum folosim şi cum interpretăm (cum se analizează) cuvintele din dicţionare în texte. Pentru acest motiv ne-am propus să extindem relaţia dintre dicţionar şi semantică la studiul sensurilor cuvintelor aşa cum apar în texte româneşti actuale, oprindu-ne, în primul rând, asupra explicării sensurilor unor cuvinte din texte literare cuprinse în manualele şcolare." (Angela Bicu-Vranceanu - "Cuvinte si sensuri") ------------------------------------------------------------------------------------------------harta prescurtată şi esenţială a naturii şi omul poate crea din cuvinte, din simboale, toată natura din nou. Toate cuvintele însă lăsate în voia libertăţii lor sunt ca nişte timbre uzate şi nu pot evoca peste înconjurul lor îngust nimic. Când vine cântăreţul, povestitorul sau apostolul, cuvintele tremură ca păsările îndrăgostite la venirea liniştitelor dimineţi; ele cântă, vorbesc sau ameninţă şi blesteamă."

(Tudor Arghezi - "Scrisoare cu tibisirul")

---------------------------------------------------------------------------------------------Domnului Director al Colegiului Tehnic Ion Creangă Cernăuţi Domnule Director, Subsemnatul, Ionescu Tudor, elev al Colegiului Tehnic Ion Creangă Cernăuţi , solicit aprobarea de a frecventa cursurile de calculatoate desfăşurate în acest an în Şcoala noastră. Solicit aceasta deoarece doresc să mă perfecţinez în domeniu.

25 noiembrie 2000

Tudor Ionescu

------------------------------------------------------------------------------------------------Carnavalul veneţian este, încă de la origini, legat de ideea de mască, de deghizare. P r i ma

a t es t a r e a

u n ui

bal

m a sc a t

în

S er eni s s i m a

R ep ub li c a es t e, î n să, m u lt ma i veche, datând din 2 mai 1268. În secolele al XV-lea şi al XVI-lea, apăruseră deja 23d e ş c oli d e m a sc a ţ i, or ga nizaţi d u pă m od elu l b r es l e lor d e m eş t eş u ga r i . Mă ş t i le predilecte erau cele

exotice

(turci,

spanioli,

chinezi),

cele

legate

profesiunilecomune (pescari, medici, brutari) şi cele care trimiteau la personaje populare dincomedia dell arte (Pucinella, B uranello). Astăzi carnavalul se desfăşoară în toatecele nouă pieţe principale ale oraşului şi are, în fiecare an, o temă anume. În 2004ac ea s t a a f os t u na ex t r em or i en t a lă - D ru m u l M ă tă s i i -, în t i mp c e î n 20 05 va f i preferată istoria măştii de teatru. (Revista Descoperă )

Fişa de lucru 1. Grupa ARTIŞTILOR ,,Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng clar izvorând din fântâne, Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.’’ ( ,,Sara pe deal’’, M. Eminescu)

Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales, precizându-i

caracteristicile stilistice.

Grupa TEHNICIENILOR ,,Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, răspandite pretutindeni in natură: in sol, in apa, in aer, in corpul plantelor, animalelor si al omului. O celulă bacteriană este formată din: perete celular, membrană, citoplasmă şi substanţă nucleară difuză, numită nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi inconjurate de o capsulă gelatinoasă.’’ (,,Regnul Monera’’) 1)

Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales, precizându-i

caracteristicile stilistice.

Grupa LEGIŞTILOR ,, Art. 25. (1): Copilul are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie. Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalităţii şi individualităţii sale şi nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante”. (Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor)

Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales, precizându-i

caracteristicile stilistice.

Grupa PUBLICIŞTILOR Tragedie feroviară ,,Aproximativ 180 de persoane au fost rănite după ce un tren de călători a deraiat în noaptea de luni spre marţi, în estul Australiei. Garnitura feroviară asigura legătura pe ruta Brisbane-Cairns şi avea la bord 157 de pasageri şi un echipaj format din 7 persoane. Şapte dintre cele nouă vagoane ale garniturii au deraiat într-o zonă în care viteza trenului a fost estimată la 151 de jm la oră. O anchetă a fost declanşată pentru a se determina cauzele accidentului.” (Ziarul,, Libertatea’’) 1) Numiţi stilul funcţional căruia i se încadrează textul;

2) Argumentaţi încadrarea textului în stilul funcţional ales, precizându-i caracteristicile stilistice.

Fişa de lucru 2 1.Pornind de la cuvântul ,,floare” sau ,,inimă’’, realizaţi două texte a câte 3-6 rânduri fiecare. Textele să aparţină stilului ştiinţific şi stilului beletristic. Stilul ştiinţific ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________

Stilul beletristic

_____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________

Stilul publicistic ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________

PROIECT DIDACTIC №3

Limba română

LECTURA. LUCIAN BLAGA, poezia „ IZVORUL NOPŢII”

Prof. Veronica Barbaza CIE Dimca

2013

Clasa: a XI-a Tema lecţie: Lectura. „ Izvorul nopţii” de Lucian Blaga Tipul lecţiei: lecţie de receptare a operei lirice Strategia didactică:  metode şi procedee: dialog autentic, lectura expresivă,conversaţia euristică, problematizarea, metoda exerciţiului, metoda cadranelor, (acvariul sentimentelor, ciorchine, copacul cu idei), metoda Scherlock Holmes, debriefing, brainstorming.  mijloace didactice: BLAGA, Lucian, Poezii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1982, fişe de lucru, ; Obiective de referinţă:  receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;  utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată; Obiective operaţionale: O1 - să citească expresiv poezia; O2 - să asigure coerenţa ideilor exprimate; O3 - să recunoască procedeele artistice, specificând rolul acestora în text; O4 - să sesizeze structura operei lirice; O5 - să descopere informaţiile esenţiale din textul dat; O6 - să identifice trăsăturile operei lirice; O7 - să-şi exprime opiniile în legătură cu anumite aspecte din text .

SCENARIUL DIDACTIC

Moment organizatoric Actualizarea unor cunoştinţe şi impresii despre viaţa şi activitatea lui Lucian Blaga. ( se adresează câteva întrebări despre biografia lui L. Blaga). Captarea atenţiei: Motto: „Poetul este nu atât un mântuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturală şi le aduce în starea lor de graţie.” (Elanul Insulei Lucian Blaga) „ Nu-mi presimţi iubirea când privesc cu patimă-n prăpastia din tineşi-ţi zic: - O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeu mai mare!?” (Lucian Blaga Nu-mi presimţi?) dialog autentic - Ce semnifică cuvintele: prăpastia? Dumnezeu? ( prăpastia - adâncimea necunoscută; profunzimea; Dumnezeu –iubire). - Cui i se adreasează poetul? -

Cum explicaţi întrebuinţarea semnelor de punctuaţie?

Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale

Cunoaşterea textului Lectura expresivă a poeziei. ( ANEXA 1) DICŢIONAR: IZVÓR, izvoare, s.n. 1. Apă subterană care iese sau ţâşneşte la suprafaţa pământului; fântână. 2. Loc de unde izvorăşte la suprafaţa pământului un izvor (1), o apă curgătoare; începutul unui râu; obârşie. 3. Sursă de lumină sau de căldură. 4. Fig. Lucru din care provine ceva; origine (a unui lucru); sursă. 5. Document, text original (istoric, ştiinţific).

conversaţie euristică 1. Cum debutează poezia? 2. Din punct de vedere compoziţional cum este împărţit textul? 3. Care este momentul zilei şi locul unde eul liric îşi contemplă iubita? 4. Care este simbolul central al poeziei? Care este cuvântul cheie al textului?

Exprimaţi-vă părerea! problematizarea     

Cum începe poezia? La ce persoană vorbeşte eul liric? Care este simbolul central al poeziei? Ce simbolizează el? Ce observaţii putem face în legatură cu elementele de prozodie? Urmărind limbajul artistic, ce putem observa? metoda exerciţiului

 Selectaţi din text termenii care aparţin câmpului lexical al cuvântului întuneric.  Prin ce mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului s-au format cuvintele frumoaso, tainic din text ?  Ce sugerează verbul « îmi pare » ?  Identificaţi perechea de antonime pe care se bazează construcţia poeziei.  Ce efecte are folosirea în text a unor forme verbale familiare precum : « ţi-s negri, aşa-s de negri » ?  Găsiţi şi scrieţi figurile de stil: epitete, metafore, personificare, inversiune, repetiţie, oximoron. joc didactic ( metoda cadranelor) Elevii vor fi împărţiţi în patru grupe; ei vor primi o fişă de lucru după metoda “cadranelor”, fiecare cadran conţinând sarcini de lucru pentru fiecare din cele patru echipe. Fiecare echipă va rezolva sarcinile primite (fişa de lucru 1) metoda Scherlock Holmes De selectat, din seria propusă, câteva dintre proverbele sau citate, ce se potrivesc textului (fişa de lucru 2)

Exprimaţi-vă părerea!

brainstorming Ce sentimente v-a trezit această poezie? V-a impresionat? Argumentaţi-vă răspunsul! Debriefing (analiza activităţii, experienţele dobândite şi aplicabilitatea lor) Fiecare elev va desena câte o frunză : pe ramuri dacă i - a plăcut lecţia sau lângă rădăcina copacului dacă nu i-a plăcut.

Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor Temă pentru acasă Realizaţi o compunere de 25-30 de rânduri în care să prezentaţi cum este înfăţişată iubirea în opera lui Mihai Eminescu, Lacul . Veţi avea în vedere în prezentarea voastră: iubita, elementele din natură, sentimentele eului liric ( bucurie, teamă, durere sufletească, nesiguranţa ). La sfârşit veţi alege un titlu corespunzător conţinutului.

ANEXA 1

Lucian Blaga - Izvorul Nopţii Frumoaso, ţi-s ochii-aşa de negri încât seara când stau culcat cu capu-n poala ta îmi pare că ochii tăi, adânci, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste văi şi peste munţi şi peste seşuri acoperind pământul c-o mare de-ntuneric. Aşa-s de negri ochii tăi, lumina mea.

Fişa de lucru 1

ECHIPA NR.1

ECHIPA NR.2

Imaginaţi-vă că în acvariul de mai jos se află toate sentimentele pe care le poate avea o persoană, de orice natură ar fi ele. Selectaţi acele sentimente pe care le transmite fiecare dintre cei doi participanţi la dialogul imaginar, prezentat în versurile lecturate.

Selectaţi, din textul studiat, mijloacele de expresivitate: imagini artistice şi figuri de stil, explicând semnificaţia uneia dintre ele.

fericire

veselie regret

înţelegere împăcare

tristete

teama

Siguranta

incertitudine

iubire

nepăsare

admiratie

ECHIPA NR.3 Completaţi un ciorchine cu elemente care aparţin (sunt asociate) iubitei, identificate în text. Explică semnificaţia / prezenţa uneia în text.

ECHIPA NR.4 Propun să comparăm iubirea cu un copac. Crengile copacului, pornind de la cele de jos, ar putea reprezenta etapele iubirii. Scrieţi, pentru fiecare creangă a copacului de mai jos, cât mai multe particularităţi specifice etapelor din evoluţia acestui sentiment.

Fişă de lucru 2 Scherlock Holmes  Cu dragostea nu-i de glumit.  Chiar şi printre ghimpi se nasc trandafiri.  „Să-ţi spun ce este dragostea adevărată. E credinţă oarbă, umilinţă fără preget, supunere desăvârşită, încredere şi dăruire împotriva ta însuţi, împotriva lumii întregi. „(Charles Dickens)  „Iubirea este înrudirea omului cu Dumnezeu. Ea uneşte la maxim persoanele umane fără să le confunde. În iubire se arată plenitudinea existenţei.” (Dumitru Stăniloaie)  Pentru dragostea unui trandafir, trebuie să suporţi spinii. (proverb turcesc)  Tot ce contează în viaţă în mod deplin şi dureros este iubirea.  Iubirea înseamnă să ne descoperim în alţii şi să fim încântaţi de această descoperire.  Iubirea înseamnă să renunţi la frică.

PROIECT DIDACTIC № 4

Literatura română

CHARLES PERRAULT, povestea „ CENUŞĂREASA”. TRIUMFUL CALITĂŢILOR NOBILE DE CARACTER

Profesor:VeronicaN.Barbaza CIE Dimca

Clasa a V-a Tema lecţiei: Charles Perrault, povestea „Cenuşăreasa”. Triumful calităţilor nobile de caracter. Strategia didactică:

 metode şi procedee: conversaţie, lectura expresivă, conversaţie euristică,jocul didactic, explozia stelară.  materiale didactice: manualul, imagini reprezentând momentele principale din poveste, steaua mare cu silueta Cenuşăresei şi steluţele, teste, desene. Obiective de referinţă: - formarea deprinderilor de citire; - dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă; - formarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii. Obiective operationale: O1 - să reţină titlul şi autorul poveştii;

O2 - să reţină desfăşurarea evenimentelor în succesiunea întâmplărilor, cu ajutorul planşelor; O3 - să aprecieze trăsăturile de voinţă şi caracter ale Cenuşăresei ,desprinse din fapte; O4 - să dezaprobe comportamentul personajelor negative din poveste; O5 - să formuleze corect întrebările exploziei stelare, exprimându - se corect în propoziţii şi fraze;

SCENARIUL DIDACTIC

Organizarea clasei Captarea atenţiei elevilor Să facem o călătorie, Fără maşini şi avioane, Fără autobuze şi autocare, Vom călători cu mare zor În lumea minunată a poveştilor.

Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale Astăzi vom pătrunde din nou în minunata lume a poveştilor.

СUNOAŞTEREA TEXTLUI Lectura expresivă a textului

DICŢIONAR robotească – muncească ponosite – vechi( rupte)

dovleac – bostan povaţă – sfat şobolan - şoarec condur - pantof nuia – baghetă ( botă)

INTERPRETAREA TEXTULUI

Folosiţi-vă cunoştinţele! problematizarea

- Care este titlul poveştii? - Care sunt personajele poveştii? - Cum se comportă fetele mamei vitrege cu Cenuşăreasa? - Care este finalul poveştii? activitate în grup - Prezint imagini amestecate ce reprezintă aspecte din poveste şi las copiii să le aşeze în ordine cronologică. - Pe baza imaginilor şi cu ajutorul întrebărilor, copiii povestesc conţinutul poveştii şi vor alcătui succesiunea momentelor principale. ( ANEXA 1) GRUPA 1 -

Despre ce merge vorba în expoziţiune? Cine era Cenuşăreasa? De ce a fost numită aşa? Care este atitudinea mamei vitrege şi a fetelor faţă de Cenuşăreasa? Ce pune la cale fiul regelui?

GRUPA2 -

Cine a ajutat-o pe Cenuşăreasă să plece la bal? În ce s-au transformat dovleacul şi cei şase şoareci? Care au fost condiţiile puse în faţa Cenuşăresei când va pleca la palat? Câte zile a durat petrecerea?

GRUPA 3 -

Ce a pierdut prinţesa necunoscută la palat? Cu cine a hotărât să se căsătorească prinţul? Prin ce metodă vrea s-o găsească prinţul pe frumoasa necunoscută? Cum au vrut fetele mamei vitrege să păcălească soarta?

GRUPA 4 - Cum s-a descoperit că condurul era al Cenuşăresei? - Ce-au făcut surorile când au aflat că frumoasa de la bal era însăşi Cenuşăreasa? - Ce-a făcut prinţul? - Unde le-a luat pe fete Cenuşăreasa? Joc didactic Explozia stelară

Cu ajutorul creionului fermecat vom descoperi steluţele de la metoda activ participativă “Explozia stelară”. ANEXA 2 Voi explica regulile de desfăşurare a activităţii pe grupe şi rezolvarea sarcinilor fiecăreia în parte. Toţi copiii formulează în grup cât mai multe întrebări legate de imaginile prezentate şi de conţinutul poveştii. Pentru a obţine cât mai multe conexiuni între întrebările descoperite , se stabileşte ordinea adresării întrebărilor : CINE, CE, UNDE, CÂND, DE CE, ). Pe steaua mare se scrie ideea centrală. Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul CE? CINE? UNDE? DE CE? CE FEL DE?, 5 copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei 5 îşi alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci grupuri.

La expirarea timpului, elevii revin citesc întrebările elaborate fie individual, fie un reprezentant al grupului. Ceilalţi elevi din celelalte grupuri răspund la întrebări. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corect, precum şi modul de cooperare, interacţiune. În final se aleg întrebări al căror răspuns exemplifică aspectele principale ale poveştii.

Întrebări posibile : CE ? 1. Ce avea bărbatul ? 2. Ce făcea fata zilnic ? 3. Ce fel de femeie a adus tatăl fetei în casă ? 4. Ce a făcut prinţul pentru a afla cu cine a dansat toată noaptea ? 5. Ce a primit Cenuşăreasa pentru a merge la petrecere ? CINE ? 1. Cine o « batjocorea « zilnic pe fată ? 2. Cine a ajutat-o să-şi facă rost de haine pentru petrecere? 3. Cine era naşa ei ? 4. Cine a dus fata la bal ? 5. Cine a găsit condurul pierdut ? CÂND ? 1. Când i-a spus naşa fetei să se întoarcă de la bal ? 2. Când a pierdut Cenuşăreasa condurul ? 3. Când a recunoscut-o prinţul pe Cenuşăreasă ? 4. Când fuge Cenuşăreasa de la bal ? UNDE ? 1. 2. 3. 4. 5.

Unde dormea Cenuşăreasa ? Unde au fost poftite fetele şi mama lor ? Unde a pierdut condurul ? Unde a fugit fata de la bal ? Unde a pornit prinţul să-şi caute aleasa ?

DE CE ? 1. De ce a rămas singură ? 2. De ce i-au spus Cenuşăreasa ? 3. De ce nu o luau şi pe Cenuşăreasă la petrecere ?

4. De ce pleacă înainte să se termine petrecerea ? 5. De ce Cenuşăresei i s-a îndeplinit visul să se căsătorească cu un prinţ, iar surorilor vitrege nu? conversaţie euristică În scopul fixării elementelor principale voi avea o scurtă conversaţie de verificare: - Cum s-a numit povestea? ( Povestea s-a numit Cenuşăreasa)

- De cine v-a plăcut din această poveste şi de ce? - Care au fost personajele poveştii noastre?

Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor

Temă pentru acasă

Identificaţi personajele basmului, clasificaţi-le în principale şi secundare

ANEXA1 .1. Venirea în familie a mamei vitrege împreună cu cele două fete ale acesteia; 2.

Situaţia grea a fetei ajunsă slugă în propria sa casă;

3. Aflarea veştii că prinţul organizează un bal de-a lungul a două nopţi pentru a-şi alege o soţie; 4.

Pregătirea surorilor vitrege pentru bal;

Tristetea care o cuprinde pe Cenuşăreasă deoarece nu poate merge la bal;

Apariţia zânei ca urmare a plânsului Cenuşăresei;

Transformarea dovleacului într-o preafrumoasă caleaşcă;

8. Transformarea şoarecilor în armăsari, a şobolanului în vizitiu,a şopârlelor în lachei şi a rochiei ponosite într-o rochie de bal; 9. Atenţionarea de către zână ca nu cumva să întârzie la bal după ora 24 pentru ca după acea oră vraja se spulberă; 10. Apariţia miraculoasă a Cenuşăresei în sala de bal; 11. Captarea atenţiei prinţului; 12. Respectarea cerinţei zânei în prima seară; 13. A II-a seară de bal şi pierderea condurului; 14. Anunţul prinţului cum că va lua de soţie pe aceea căreia i se potriveşte condurul; 15. Încercarea surorilor vitrege de a păcăli soarta; 16. Descoperirea faptului că de fapt Cenuşăreasa este adevărată posesoare a condurului; 17. Căsătoria Cenuşăresei cu prinţul.

ANEXA 2

CE?

CINE?

TEMA CENTRALĂ:

CENUŞĂREASA

CÂND?

UNDE?

DE CE?

PROIECT DIDACTIC № 5

Literatura română

PROVERBE. ZICĂTORI. LACONISMUL, UNICITATEA SENSULUI PROPRIU ŞI AL CELUI FIGURAT DIN PROVERBE ŞI ZICĂTORI.

Prof. Veronica N. Barbaza CIE Dimca

2013

CLASA: a V -a Tema lecţiei: Proverbe. Zicători. Laconismul, unicitatea sensului propriu şi al celui figurat din proverbe şi zicători. TL. Proverbul. Zicătoarea. Tipul lecţiei: de receptare a proverbelor, zicătorilor, şi de însuşire a noilor noţiuni din teoria literară.

Strategia didactică:  metode şi procedee: metoda deductivă, exerciţiul, descoperire inductivă prin investigare, conversaţie euristică, expunere euristică, metoda interactivă, problematizare, brainstorming, , jocul didactic  mijloace didactice: manualul ( text cu Sfaturile uncheşului înţelept); rebus, ilustraţii; test-grilă. Obiective de referinţă: • cultivarea receptivităţii literar-artistică a elevilor; • întrebuinţarea vocabularului adecvat temei. Obiective operaţionale:

O1 - să citească expresiv proverbele, zicătorile; O2 - să cunoască ce este proverbul, zicătoarea; O3 - să găsească sensul propriu şi cel figurat al cuvintelor în proverbe, zicători; O4 - să descopere elementele comune şi cele prin care se deosebesc proverbele de zicători; O5 - să-şi îmbogăţească vocabularul; O7 - să selecteze din texte proverbe şi zicători; O8- să aprecieze înţelepciunea poporului; O9- să-şi exprime părerea despre locul şi rolul proverbelor şi zicătorilor în comunicare;

SCENARIUL DIDACTIC Organizarea clasei Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale

Motto-ul lecţiei: „ Proverbele sunt adevărate nestemate ale gândirii poporului”. M. Eminescu

Actualizarea unor cunoştinţe despre proverbe şi zicători (Elevii au avut de cules proverbe şi zicători de la buneii lor).

Captarea atenţiei Se prezintă o poezie despre proverbe: Pe când lumea fierbe, noi mai mari, mai mici Învăţăm proverbe ce se spun pe-aici, Vrem o altă limbă, toţi ar învăţa, Lupul părul schimbă, dar năravul, ba. Avem multe treburi, făţuim oglinzi, Fugi după doi iepuri, niciunul nu prinzi Vocea ni-i peltică, deci vorbim mai rar, Buturuga mică pleacă de sub car. Doamne, ce osândă dinspre glasul tău, Că pisica blândă zgâriază rău, Marea mea mândrie în aceasta stă, Ce nu-ţi place ţie altuia nu-i fă. Înţelesul scapă, treaba e mai grea, Altuia-i sapi groapa, tu ajungi în ea, Îmi vei duce dorul, frate grădinar, Dar să laşi ulciorul la apă mai rar.

Cunoaşterea şi interpretarea proverbelor şi zicătorilor - Citirea expresivă a proverbelor şi zicătorilor (manualul pg. 56 - 61). Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele !

REŢINEŢI! metoda deductivă Proverb — lat. „proverbium" = (cugetare, expresie proverbială, proverb) Proverbul este o învăţătură morală, populară exprimată într-o comunicare scurtă, care conţine o generalizare a experienţei de viaţă sub formă de povaţă sau de gând înţelept. Zicătoare — lat. verb „dicere" = a zice (zicală, zicere, vorbă înţeleaptă) Zicătoarea este o comunicare scurtă, deseorifigurată, care conţine o povaţă sau un gând înţelept. Folosiţi-vă cunoştinţele! metoda exerciţiului Citiţi expresiv cu voce câteva proverbe şi zicători. Grupaţi proverbele în dependenţă de ideea pe care o exprimă. Care este persoana verbelor? Cui sunt adresate proverbele şi zicătorile? Care este sensul zicătorilor: a călca pe bec; a-şi băga minţile înb cap; a-şi lua nasul la purtare; a se simţi cu musca pe căciulă; a bate apa-n piuă. - Ce sens al cuvintelor — propriu sau figurat — stă la baza proverbelor ? - Priviţi atent imaginile şi spuneţi ce proverb se potriveşte pentru fiecare. (ANEXA 1) -

Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele! Observaţi!

descoperire inductivă prin investigare Descoperiţi ce au comun şi prin ce se deosebesc proverbele de zicători Zicătorile

Proverbele Este uşor a lua focul cu mâinile altuia

   

constată adevărul unui fapt (fixează, precizează); e o comunicare dezvoltată şi dă un sfat; exprimă un gând; au sens în afara textului;

A lua focul cu mâinile altuia

   

constată adevărul unui fapt (fixează, precizează); e o comunicare scurtă şi nu dă un sfat; completează un gând; au sens numai în text;

Comparaţi! Exprimaţi-vă părerea! problematizare - Care este locul şi rolul proverbelor şi al zicătorilor în comunicare? - Care dintre operele studiate de voi conţineau proverbe şi zicători? ( Fata babei şi fata moşneagului. - Ce evidenţiau ( caracterizau) ele în text? - Ce sugerează proverbul Numele bun se dobândeşte cu dreptate şi cinste? Argumentaţi-vă răspunsul! - Ce sens poartă în sine zicătoarea din enunţul Ion toată vara a tăiat frunze la câini? Argumentaţi-vă răspunsul! - Cum înţelegeţi spusele lui Eminescu „ Proverbele sunt adevărate nestemate ale gândirii poporului?”Argumentaţi-vă răspunsul! Folosiţi-vă cunoştinţele ! conversaţie explicativă - Selectaţi din textul dat în manual pg.55 proverbele şi zicătorile. Explicaţi-le sensul.(Anton Pann, „Din sfaturile unceașului înţelept”). - Selectaţi cât mai multe zicători care încep cu verbul „a da".

joc didactic (rebus) Răspunzând corect la întrebările ce urmează; veţi obţine pe verticală noţiunile pe care le - am studiat astăzi: ANEXA 2 1. Antonimul cuvântului război ......... ( pace) 2. Sărbătoarea înainte de Paşti . ( Florii). 3. Prenumele lui Creangă........ ( Ion) 4. Omul îşi trăieşte …. ( viaţa) 5. Fata babei era ..... ( leneşă). 6. În vorbirea literară cuvântul a grăi este…. ( a vorbi). 7. Toamna se numără …. ( bobocii). 8. Sinonimul cuvântului a socoti. ( a număra) 9.Întregul an este împărţit pe ... ( luni). 10. Sinonimul cuvântului a spune. ( a zice) 11. Nu risipi şi nu vei duce .... ( lipsă) 12. Cine ştie .... are patru ochi. ( carte) 13. Antonimul cuvântului bogat. ( sărac) 14. Unitate de scriere. ( litera) 15. Basmul “ Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana” este scris de….. ( popor) 16. Omul…., muncitor, de pâine nu duce dor. ( harnic) 17. Cine este numit marele Luceafăr al poeziei româneşti? ( Eminescu) Brainstorming E nevoie să ţinem cont de sfaturile cuprinse în proverbe şi zicători? De ce? Argumentaţi-vă răspunsul! Folosiţi-vă cunoştinţele! Test-grilă. 1. Munca lungeşte viaţa, iar lenea...: a) o mănâncă b) o fură c) o scurtează 2. E ca pâinea cea: a) caldă b) uscată c) vârtoasă

3. A bate fierul cât e: a) ud b) cald c) fierbe 4. A călca pe : a) bec b) iarbă c) lemne 5. A pune paie pe: a) grajd b) foc c) cap 6. Proverbul este: a) o lege b) o învăţătură c) o carte 7. În proverbe se comunică despre: a) corectarea unor defecte b) corectarea vorbirii c) corectarea scrisului

Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor,priceperilor

Temă pentru acasă Dezvoltaţi un proverb într-un text de volum mic.

ANEXA 1 Descoperiţi în fiecare desen conţinutul unui proverb

ANEXA 2 L

Z I

C E

S Ă

C A R T E S

Ă R A C

L I

T E R A

O P

O R

H A R N I P A F

L O R I I

C E

E M I

N E S C U

O N V I

A Ţ A

L E N E Ş Ă V O R B

B O B O C

N U M Ă R A L U N I

„ 2013- ANUL LUI SPIRIDON VANGHELI”

( cenaclul literar)

2013 Prezentatorul 1: Dragi elevi, astăzi ne-am adunat aici pentru a vorbi despre o lume minunată, plină de farmec, o lume fără griji şi plină de culori, iar această lume se numeşte copilăria. Copilăria este cea mai frumoasă și fără de griji perioadă. Toți trecem prin ea și privim în urmă cu regret, o rugăm să mai stea, dar ea zboară ca vântul. Copilăria E o lume de basm E o lume de povești, Este-o lume minunată În care trăiești! Aș vrea să rămân mereu copil

Căci anii copilăriei Sunt cei mai frumoși ani din viață Petrecuți de mine! Mult mi-e dor de ea De copilăria mea Care repede-a zburat Iar eu n-am observat Și totuși a plecat! Prezentatorul 2: Multe şi felurite cărţi s-au scris pe această lume, dar există o carte pe care n-o să găsiţi nicăieri, nici într-o librărie, o copertă a acestei cărţi este albastră şi-i spune cerul, iar altă copertă este verde şi-i spunem pământul, iar în loc de file această carte are zile şi-au numit-o oamenii – copilărie. Minunată este această carte a copilăriei unde basmul coboară pe pământ şi unde trăiesc cei mai mari visători ai neamului nostru, adică copiii. Iar din această lume vrem să-l salutăm pe cel mai mare copil, bunelul tuturor copiilor – SPIRIDON VANGHELI. Prezentatorul 1: Anul acesta ( 2013) a fost declarat ca ANUL LUI SPIRIDON VANGHELI. Cum în fiecare an este dedicat unei personalităţi, iată, paginile calendarului din acest an este dedicat lui Spiridon Vangheli Universul senin al copilăriei. Spiridon Vangheli – scriitorul care a rotungit onorabila vârstă de 80 ani, ne-a oferit fericita ocazie să ne întâlnim cu toţii în minunata împărăţie pe paginile cărţilor sale. Prezentatorul 2: Minunată e cartea copilăriei, unde basmul coboară pe pământ şi unde trăiesc cei mai mari visători de pe planetă –copiii. Din lumea aceasta de basm vin spre fiecare din noi frumoasele cărţi ale lui Spiridon Vangheli - cel mai iubit, îndrăgit scriitor de către

copii, cunoscut prin creaţiile sale , scrise din inimă cu pana sufletului, cu mult har, cu multă grijă şi din dragostea nemărginită faţă de Măria sa - Copilul. Prezentatorul 1: Ca să devii un scriitor îndrăgit şi aşteptat întotdeauna în mijlocul copiilor, pentru a ţi se destăinui o bucurie, a ţi se cere un sfat, trebuie să-l porţi în sufletul tău pe copilul de odinioară, şi copilul acesta trebuie să se împrietenească numaidecât cu cei de azi şi de mâine, înţelegându-se dintr-o privire, dintr-o vorbă, ajutându-se prieteneşte în drumul lung al cunoaşterii. Spiridon Vangheli e meşterul faur, care ştie s-o facă.

Iar acum să facem cunoştinţă cu băieţelul din Coliba Albastră. COLIBA ALBASTRĂ ( înscenată) Cum te cheamă? - Mă cheamă Radu. Am trei ani. Noaptea dorm în casă, iar ziua trăiesc în Coliba Albastră. Şi Casa, şi Pomii, şi Vântul, şi Iazul, şi Soarele trăiesc cu mine în Coliba Albastră. Cum e drumul? - Acesta e Drumul. Bun e Drumul, îi lasă pe toţi să meargă. Drumul trăieşte culcat, dar pe deal se scoală în picioare şi se uită în cer dacă nu vine Ploaia. De ce plouă? - De aceea că Pământul e negru. El o roagă pe Ploaie să-l spele. Ploaia coboară din cer, îl spală şi Pământul se face verde. De unde se iau Stelele? - Le fac Nourii. Când îl mănâncă pe Soare, Nourii fac fărâmituri şi ele se împrăştie pe cer. Vă place vântul ? - Nu, vântul e rău, vrea să ne dea pomii jos, el nu ştie că pomii au Păsărele. Deaceea, eu închid portiţa şi n-o să intre în ogradă. O să rămână în drum să-l calce maşina.Într-o zi,Vântul a vrut să se ascundă în grâu ca să nu-l vedem noi. Grâul l-a înghimpat cu mustăţile şi Vântul a ieşit din grâu şia fugit în urma maşinii. Vă plac harbujii? – Da, ne plac. Când sunt mici, se joacă în ţărână, apoi se ascund sub frunze cu codiţă cu tot. Ştii ce fac ei acolo cu codiţa? Beau ploaie şi... cresc mari. Ploaia în harbuz se face omăt roşu, dulce-dulce. Câte mâini avem ? - Am două mâini şi-s cu mine întotdeauna. Când li-e frig lor şi mie mi-i frig. Dacă se înghimpă ele şi pe mine mă doare. Ele mă spală pe faţă, eu le spăl pe dânsele. Mâinile mă îmbracă în hăinuţe, eu le îmbrac în mănuşi. Să vedem, cine are soră ? – Eu am o soră, o cheamă Rodica Rodica e nouă, nu demult am adus-o acasă. Am dat pe dânsa flori: eu un braţ şi tata un braţ. Rodica e mică, dar poate să râdă singură. Are şi două urechi. Cu dânsele încălzeşte perna. Voi ştiţi unde este ograda trenului? - Aici e ograda lui Trenu. Ştii ce face Trenu în ograda lui? Face fum şi ne aşteaptă pe noi. Trenu se uită cu ferestrele. Când ne vede, chiuie. Prezentatorul2 : Prozator, poet, trăducător și editor originar din satul Grinăuți, Bălți, Spiridon

Vangheli, ajuns la venerabila vârstă de 81 de ani, este cunoscut prin cărțile sale pentru copii pe mai multe meridiane ale lumii, fiind supranumit ”Creangă al Basarabiei” „Părintele lui Guguță”. Guguță, eroul său, este îndrăgit atât de micul cititor, cât și de cel matur. Scriitorul din Coliba Albastră a Copilăriei face o literatură mare pentru cei mici. Prezentatorul 1: Sunt lucruri la care revii cu drag la orice vârstă, mereu cu nostalgie. Printre ele sunt şi cărţile copilăriei. Cărţile, ca şi oamenii, au destine diferite. Unele sunt date uitării imediat după apariţia lor, altele trăiesc şi sunt citite câteva decenii. Valoarea cea mai mare însă o constituie cărţile care au reuşit să înfrunte veacuri, păstrându-şi semnificaţia fără a pierde din farmecul lor iniţial. Ultima definiţie s-ar potrivi şi lui Spiridon Vangheli, opera lui fiind scrisă despre copii şi pentru copii şi înalt preţuită în peste 40 de ţări ale lumii, în limbile cărora au fost traduse cărţile acestui. Eroii cărţilor lui Spiridon Vangheli sunt buni, curajoşi, inventivi, visători şi reprezintă nu numai copiii din Basarabia, dar şi din întreaga lume, iar autorul a devenit un prieten adevărat al copiilor şi al copilăriei. Prin personajele cărţilor sale Spiridon Vangheli altoieşte dragostea de ţară, de neam, de baştina natală. Nu întâmplător coliba din Sărături, care a fost o oază de lumină în copilăria scriitorului, s-a transformat în Coliba Albastră pentru toţi copiii. Cine dintre copii nu-l cunoaşte oare pe Spiridon Vangheli? Cine n-a auzit de Guguţă ? Credem că nu prea sunt de aceştea. Un declamator: Bună ziua, salutare, Am venit din depărtare. Sunt Guguţă cel vestit Şi de neamul meu iubit. Sunt copil ca fiecare, Stau, alerg, mănânc, mă joc, Şi le spun la fiecare, Am căciula cu noroc. Ea, e o căciulă mare, Pentru toţi încăpătoare, Lucrul bun de a-i făcut Cum un pic ai mai crescut. Plină de copilărie,

Fericire şi-armonie După cum mă ştiţi demult Eu în carte m-am născut. Însă azi am reuşit, Şi iată că am venit, Vouă să vă povestesc, Iar părintelui meu îi mulţumesc. Pentru că exist şi pentru că trăiesc, Şi deaceea zâmbete vă dăruiesc. Prezentatorul 2: Spiridon Vangheli era, de la începutul creaţiei sale, copilul care înţelegea că întregul univers este o colibă albastră, acoperită de… cer. Nu maturul din scriitor, ci copilul din sufletul lui se exprimă absolut spontan, firesc, pitoresc şi memorabil. Copilăria este pentru el izvor de apă vie pe întreaga-i viaţă, iar copilul din el nu a dispărut niciodată sub inelele vârstei şi nisipurile clepsidrei. Cărţile scrise de Spiridon Vangheli au scopul, ca fiecare pagină să emoţioneze copilul. Numai în aşa mod mesajele scrise de el pot înfluenţa sufletele copiilor şi vor fi ţinute minte. Autorul nu-şi permite să se uite la copii de sus, nici de la „înălţimea anilor”, nici de la „înălţimea meritelor”. Povestioarele sale le scrie cât mai interesant şi captivant, fiindcă un copil în orice moment este în drept să închidă cartea, întrerupând în aşa mod, comunicarea cu autorul. Un declamator : Există-o țară mult-frumoasă În care poți oricând pleca, Strigat de maica ta la masă, Ori înviat de-o viorea. O țară unde grănicerii Sunt greierașii cei verzui Și-n loc de pașaport se cere Să spui la vamă poezii. Copilărie: poezie Mai ieri în scrânciob noi ne-am dat, Copilărie: păpădie Ce grabnic vremea te-a suflat! Alt declamator: Există-o țară din poveste În care tu ești împărat, O țară unde totul este,

Iar craiul umblă descălțat; Și unde nu e luni sau vineri, Ci numai ea: duminica! O țară unde-s veșnic tineri! Și tatăl tău și maica ta. Copilărie: poezie Mai ieri în scrânciob noi ne-am dat, Copilărie: păpădie Ce grabnic vremea te-a suflat! Grigore Vieru Un declamator: Sânt Guguţă şi-s copil, Sunt cam mic, dar sânt hazliu. Am căciulă foarte mare, Că încape fiecare. Vino-n coace, vrei şi tu? Sub căciula mea acu, Sînt copii şi mari şi mici, Hai veniţi şi voi aici. Geru-i mare, este frig! Dar noi nu simţim nimic. Noi cu toţii împreună, Facem o echipă bună. Alt declamator: Guguţă e un băieţaş Nu tocmai de la oraş. Cu căciulă mărişoară Din blăniţă de mioară. El îi vine de cu zor Tatălui de ajutor. Animalele hrăneşte Şi berbecul călăreşte. Ca bunicul să nu moară El ascunde grămăjoară. Lumănările din casă,

Crezând că moartea-l lasă.

Prezentatorul 1: Cu atâtea personaje crengiene şi folclorice, Guguţă este uriaş prin capacitatea sa de a inventa parabole în care faptul obişnuit, cotidian, banal chiar se pomeneşte hiperbolizat, încadrat într-o atmosferă basmică, este neastâmpărat în sensul sănătos al cuvântului, ingenios şi stăpânit de sentimente vii, puternice, care se transmit în chip firesc şi chiar molipsitor nu numai copiilor. Dar Guguţă n-ar fi Guguţă, dacă n-ar pune la cale nişte trebuşoare pe cât de năstruşnice, pe atât de magice în accepţia lui. Guguţă are un sat, o ţară, o lume de prieteni. Sceneta cu Guguţă Prezentatorul 2: Spiridon Vangheli a avut o copilărie destul de grea. A cunoscut războiul, a trecut prin foamete. De mic a rămas fără mamă şi a fost nevoit să-l ajute pe tatăl său să întreţină gospodăria, arând şi cosind de la vârsta de 10-11 ani. Născut în zodia gemenilor, Spiridon Vangheli e numai freamăt şi zbucium. De ce freamăt? Fiindcă în toată opera Domniei sale vibrează viaţa eroilor săi – Guguţă, Ciuboţel, Titirică, Măriuca, Ghiocica, Crăiţa cu isprăvile şi peripeţiile năstruşnice care sunt atât de aproape şi de cunoscute copilăriei noastre.

Prezentatorul 1: De ce zbucium? Pentru că a fost martor la frământările Domniei sale în perioada când a ţinut neapărat să-şi îmbrace opera în veşmântul firesc – grafia latină. În aşa fel, a dat posibilitate copiilor anilor ’90 să citească cea mai strălucită carte pentru copii a neamului nostru. Or, un copil, care n-a citit la vârsta lui nici o carte a domnului Spiridon Vangheli, are în viaţă un gol de nerecuperat. Adevărul e că şi maturii îi citesc cărţile cu acelaşi interes ca şi copiii. Vorba academicianului Mihai Cimpoi: „Cum să te desparţi de Guguţă când tu însuţi eşti Guguţă? Micul erou al lui Spiridon Vangheli face suprema minune: pe voi, cei mici, vă duce între cei mari, pe noi, işti mari, ne întoarce la întreaga noastră copilărie.”

Un declamator: Сântecul lui Guguţă : " - Mă duc, mă duc la şcoală, Portiţă, tu rămâi... Căciula o să umble Şi ea în clasa-ntâi. Papucii vor la şcoală Că nu sunt mititei. Păpucii mei, papucii Vor fi şcolari şi eі!" Alt declamator: TU ŞTII ( lui Spiridon Vangheli) de Grigore Vieru Tu ştii Că un cântec frumos Pentru copii Poate salva în viitor O Patrie. Tu ştii că un copil Nu merge nicicând Degeaba pe drum: Sau l-au trimis Părinţii cu treabă, Sau îl aşteaptă Un zeu undeva. Tu ştii Ceea ce oamenii vârstnici N-au ştiut niciodată. Prezentatorul 2: Scriitorul Spiridon Vangheli este un etalon al literaturii pentru copii, este mândria, onoarea, inteligenţa. El este Ambasadorul copiilor din Basarabia în multe ţări. Cele mai cunoscute şi îndrăgite opere de copii a lui Spiridon Vangheli sunt:

„ În ţara fluturilor”, „Soarele”, „Băieţelul din coliba albastră,” „Isprăvile lui Guguţă”, „Ministrul bunelului”, „Guguţă şi prietenii săi”, „Tatăl lui Guguţă când era mic”, „ Guguţă-căpitan de corabie”, „Taina inelului” şi altele. „Isprăvile lui Guguţă şi Steaua lui Ciuboţel” au fost traduse în engleză, franceză, germană, rusă, ucraineană, cehă, slovacă, japoneză, chineză, armeană, letonă, maghiară, bielorusă, turcă, lituaniană, bulgară, finlandeză, estonă, arabă, georgiană, hindi, italiană ş.a., înregistrând tiraje de milioane de exemplare. Prezentatorul 1: Dar Spiridon Vangheli este poet nu numai în sensul că prozele sale au un caracter prin excelenţă poetic. O întreagă carte Balade confirmă alesele sale calităţi de poet inspirat, autentic. Drept exemplu în această privinţă ne serveşte balada Şalul verde. Este o alegorie,în centrul căreia se află o mamă împovărată cu copii, în numele cărora ea se jertfeşte pe deplin. Balada impresionează prin dramatismul ei, prin dialogurile succinte şi caracterizante, prin interogaţiile retorice menite să pună şi mai bine în lumina starea mamei. Sceneta „ Şalul verde” ( clasa 6) Prezentatorul 1: Un scriitor trebuie să fie anume ca Spiridon Vangheli, să aibă copilul în suflet, să ştie să coboare la nivelul unui copil, iar cartea trebuie să fie interesantă, captivantă şi pentru cei adulți. Așa este și părerea lui Spiridon Vangheli: „O carte pentru copii trebuie scrisă așa, ca după ce ai citit-o, să n-o uiți toată viața.” “A fost odată un copil care a vrut să fie fericit, dar a avut o copilărie adumbrită de război, foame, pierderi . A trecut prin mai multe şcoli, a învăţat bine şi când a crescut mare s-a făcut profesor şi scriitor”. VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!

Spiridon Vangheli - tatăl lui Guguţă la 81 de ani

Cum credeţi, de ce 2013 a fost declarat Anul Spiridon Vangheli? Pentru ca să revenim din nou la copilărie, să-l recitim pe Spiridon Vangheli, să retrăim din nou faptele personajelor și să trecem din nou prin poveţele sale. Cum trebuie să fie un scriitor pentru copii? Un scriitor trebuie să fie anume ca Spiridon Vangheli, să aibă copilul în suflet, să ştie să coboare la nivelul unui copil, iar cartea trebuie să fie interesantă, captivantă şi pentru cei adulți. Așa este și părerea lui Spiridon Vangheli: „O carte pentru copii trebuie scrisă așa, ca după ce ai citit-o, să n-o uiți toată viața.” După părerea voastră, ce semnificaţie are căciula lui Guguţă? Căciula semnifică sufletul, iar în el trebuie să fie loc pentru mulţi prieteni şi multe fapte bune. Ce lucrări cunoaşteţi de Spiridon Vangheli? „Isprăvile lui Guguţă”, „Tatăl lui Guguţă”, „Guguţă şi prietenii săi”, „Guguţă-căpitan de corabie”, „Steaua lui Ciuboţel”, „Copii în cătuşele Siberiei”, „Privighetoarea”, „Pantalonia-ţara piticilor”, „Ministrul bunelului”, „Ghiocica”, „Abecedarul”, „Carte de citire şi gîndir”și multe altele.

Care este cea mai cunoscută carte a scriitorului pe plan mondial? „Isprăvile lui Guguţă” este cea mai cunoscută carte și a fost tradusă în 38 de

limbi.

Cât e de plăcut să priveşti la pozele unui om ajuns la vârsta de aur, faţa căruia radiază lumină, bunătate, sinceritate copilărească, fiind mereu înconjurat de copii ce cu nesaţ ascultă cele povestite de el. Cine dintre copii nu-l cunoaşte oare ? Cine n-a auzit de Guguţă şi Ciuboţel? Este el, Spiridon Vangheli, cunoscut nu doar în Moldova, ci şi departe de hotarele ei, născut în părţile Râşcanilor, satul Grinăuţi, la 14 iunie 1932. În luna cea mai frumoasă a copilariei, luna iunie, scriitorul împlineşte onorabila vârstă de 81 de ani. Nu întâmplător, Spiridon Vangheli s-a născut în plină vară, în vacanţa cea mare. Asta este încă o dovadă, că scriitorul, din start, a fost menit să devină "Tatăl lui Guguţă". Ce frumos! Copiii îl adoră pentru acest personaj dar şi pentru ghiduşiile trăite şi descrise de către autor. Doar când rosteşti numele lui Spiridon Vangheli te telereportezi, fără voie, în miraculoasa lume a copilăriei. Spiridon Vangheli este scriitorul, care na evadat din cetatea Copilăriei şi nici pentru o clipă n-a „trădat-o”, rămânând credincios acestei frumoase vârste pentru care toate par a fi necunoscute. Spiridon Vangheli este învăţătorul, care a rămas lângă învăţăceii săi, nu sa lăsat ademenit de glorie. Sfaturile, poveţile şi gândurile transmise copiilor prin eroii săi au şlefuit cărări pentru a păşi mai departe, spre culmile din afara Cetăţii care se numeşte COPILĂRIE. Celor care i-au ascultat sfaturile călăuzitoare transmise prin eroul său Guguţă, mai târziu le-au crescut aripi, au zburat spre înalturi, şi, poate, că unii dintre micuţii de ieri îşi mai amintesc de maestrul Vangheli, care le-a modelat fiinţa pe când erau copii... Guguţă, personajul principal al creaţiei lui Spiridon Vangheli a ajuns să fie

îndrăgit şi de copii din afara graniţelor ţări. .Spiridon Vangheli afirmă: ”Cărţile mele nu sunt altceva decît modalităţi în care aş vrea să-mi trăiesc copilăria, dacă s-ar întâmpla să fiu a doua oară copil ”. „Fratele mai mic al lui Ion Creangă” - nenea Spiridon cum îi spun prietenii săi mai mici, născut de data aceasta nu la Humulești, ci în Basarabia, Grinăuți - Bălți, de mână cu copiii săi, Guguță, Ciuboțel, Titirică, Măriuca, Ghiocica, Crăița, au înveselit inimile și au îmbogățit visele copiilor, iar în sufletele ferecate de neliniști ale părinților și bunicilor au picurat deopotrivă lacrimă de dor și netrecătoare bucurie.

« Tatăl» lui Guguţă Când eram mici ne plăcea să ascultăm isprăvile lui Guguţă, ne plăcea să ne imaginăm cum împreună cu eroul principal participam la anumite isprăvi. Opera lui Spiridon Vangheli s-a situat printre cei mai buni scriitori pentru copii din lume. Cărţile sale au fost traduse în peste 40 de limbi, ajungând la copiii din spaţiul CSI, Germania, China, Italia, Japonia, Finlanda, Ungaria, Ţările Blatice. Pentru activitatea prodigiosă Spiridon Vangheli a obţinut cele mai înalte distincţii. Anul acesta, Spiridon Vangheli a sărbătorit frumoasa vârstă de 81 de ani. Denumirea satului de baştină a lui Guguţă, Trei Iezi. "Dar în satul Trei Iezi se lasă tot mai mare ger. Oamenii ieşeau din casă încotoşmănaţi, iar când mergeau parcă aveau scripcă la picioare..."

Mărimea cuşmei lui Guguţă " Cuşma, când îşi dă seama că stăpânul o leapădă, unde îşi adună toate puterile şi, când trage o dată aer cu gura, se face şi mai mare." "Cum învăţa o literă nouă, Guguţă scotea câte un zemos din bancă, i-l dădea lui Guguţă să-l miroase şi-l mânca la recreaţie." De ce porumbelul este numit pasărea păcii " Împăratul şi-a prins sabia la şold. Dar la război nu te duci cu capul gol. Când a dat să-şi ia coiful, l-a găsit răsturnat. Ce-i văd ochii! O porumbiţă

albă îşi făcu locul în coiful împăratului..."

Anume prin Guguţă, afirma Grigore Vieru, obţinem cea mai strălucită izbândă a scrisului nostru pentru copii: „Guguţă e un Făt-Frumos al nostru. Ciuboţel, Grăia-Singur, Titirică… sunt, ca şi Guguţă, expresia copilăriei adevărate, nefalsificate literar, purtătoare a frumosului şi a libertăţii interioare şi de copii, şi de omul matur”.

CĂCIULA LUI GUGUŢĂ Tata i-a făcut căciula mai mare ca s-o poarte şi la anul.

— Cade peste ochi, tată. — D-apoi ridic-o, Guguţă, că altă treabă n-ai în iarna asta. La şcoală încă nu umbli. Hm! Guguţă n-are treabă?! Om vedea, cui ar fi să-i cadă căciula. A doua zi, dis-de-dimineaţă, Guguţă se trezeşte înaintea tatei şi dă mîncare la oi. Cînd a venit tata cu un braţ de fân, băieţelul mergea călare pe berbec prin ocol. — Tu eşti, Guguţă? — A, buna dimineaţa, tată! şi-i face semn, adică du fânul la loc. De atunci Guguţă avea grijă de oi. Da' în satul Trei Iezi se lăsa tot mai mare ger. Oamenii ieşeau din casă încotoşmănaţi, iar cînd mergeau, parcă aveau scripcă la picioare. Odată Guguţă venea de nu ştiu unde. Pe lângă moară iaca se întâlneşte cu o fetiţă din clasa întâi cu cărţile subsuoară. Era vânătă de frig. — Dă să le due eu, arată Gugută la cărţi. — Tu? îl măsoară fata cu ochii, dar în loc să zică „nu", i le dă. Apoi îşi vâră mâinile în mâneci şi haide-hai după Guguţă. Rămân în urmă o casă, două... Merge băiatul, da' un gând nu-i dă pace: „Dacă n-am geantă, îşi zice, le pun sub căciulă. O să încapă şi capul, şi cărţile acestea de clasa întâi". Şi Guguţă îşi scoate căciula şi o întoarce cu gura în sus, dar vede fetiţa şi i se face încă o data milă de dânsa. — Aşa-i, că ţi-e frig? — Olecuţă, dârdâie fata. — Ştii ce, pune căciula mea pe cap! — Nu, Guguţă. Ai să îngheţi tu. — Dacă n-o iei, o las aici, şi o aşează pe zăpadă. Scârţ-scârţ - se duc amândoi... Tremură băiatul de frig, dar n-are încotro. Căciula rămâne singură în mijlocul drumului, întoarce capul ba Guguţă, ba fata, să vadă, dacă mai este acolo. Căciula, cînd îşi dă seama că stăpânul o leapădă, unde îşi adună toate puterile şi când trage odată aer cu gura - se face mai mare. Atunci Guguţă dă o fugă, o aduce pe umăr şi intră cu faţa cu tot sub căciulă. A dus fata acasă, apoi şi-a căutat de interesul lui. De atunci băiatul răsărea ca din pământ la poarta şcolii şi aştepta să iasă de la lecţii clasa întâi. De luni până sâmbătă căciula a tot crescut. Acum încăpeau şase fete sub ea. Odată, pe un viscol, a dus-o şi pe învăţătoarea lor acasă. Când rămânea loc, lua şi băieţi. — Măi, ce căciulă vine pe drum! ieşeau pe la porţi cei din satul Trei Iezi. E cât un stog de fân! După ce împrăştia copiii pe la pragurile lor, căciula se făcea iar mică, s-o poată pune Guguţă în cui...

BUCHIILE LUI ION CREANGĂ Bunelul are numai două clase. Face ce face şi se aşază în banca lui Guguţă. - Bună treabă, când vine şcoala acasă... Eu îmblam în clasa întâia tocmai la Strâmba, cale de nouă strâmbe. Mă scula mama când cântau cucoşii de ziuă, îmi punea cărţile în trăistuţă şi-mi da un şip cu cerneală de boz în mână. Ca să nu mă prăpădesc, mergeam pe malul Răutului. - Tu ai învăţat cu Ion Creangă, bunele? - Creangă-i mai mare de ani. Când îmblam eu într-antâia, el era învăţător în târgul Eşului. Hăt încoace a trecut un şcolar de-al lui Creangă prin satul nostru. L-am tras de limbă şi omul ne-a spus cum a învăţat a buchisi. Să vezi, măi Guguţă! Cică Ion Creangă venea la şcoală cu o cutie de carton subţioară. La lecţie unde scotea din cutie nişte litere de prăjitură, unse cu zahăr topit. Una câte una prindea literele pe tablă cu bolduri şi alcătuia astfel cuvinte. Apoi chema un elev la tablă şi-l întreba: - Spune tare, ce scrie pe tablă? Dacă elevul desluşea cuvântul, Ion Creangă îi dădea voie să mănânce litera pe care şi-o alegea. Când băiatul din clasa – ntâia îşi lingea buzele, Ion Creangă de colo: - Ei, acuma să citeşti ce e pe tablă, ţinând minte litera, pe care ai mâncat-o. Vrăjmaş mai erau gustoase literele lui Ion Creangă şi băieţii, pofticioşi cum sânt, nu-şi dădeau rând la tablă. Şi era sărac Ion Creangă de i-a mers vestea, dar în toată sara cocea cofeturi pentru copii. - Tare-aş mânca şi eu o lieră de-aceea, bunele. - Apoi să cauţi în casa cea mare. Îmi pare că pe undeva trebuie să fie un covrig de-al lui Ion Creangă.

- L-o fi ros şoarecii, că n-a rămas nici un punct dintr-ânsul. Ai şuguit, bunele. - Iaca aici, măi Guguţă, îs toţi covrigii din cuptorul lui Ion Creangă.Şi-s cu pojghiţă de zahăr. Ia gustă-i: „ Trei iezi cucuieţi, Mamei uşa descuieţi...” ( Guguţă a pus cartea în sân ) – Nu-i drept, că ai două clase, bunele. Tu ai optzeci de clase

ŞALUL VERDE AUTORUL:

Țarina-i pustie, Doar un plug s-aude Și-un glas de femeie. Ară câmpu-o mamă, Șchiopătând prin țărnă, Că și-a spart piciorul Într-un colț de furcă. Sara crapă lemne Și ațâță focul, Mai târziu, pe lună, Singură cu gârla Rufele descurcă. Are mama, are Șase prunci cât bobii. Pe la miezul nopții Cântă: MAMA : „Nani-nani, Las'că mama face Și vă crește oameni. Dimineața mama Umblă cu suveica: Iaca iarna vine, N-are cușmă, n-are Măcar cel mai mare Cine-a prăpădit-o S'o găsesc în drum? Podu-i fără pâine, Grajdul vrea o vacă Și hogeagul cere Sus, pe casă, fum. De-ar trăi tăicuțul, Tot mai bine ar fi... - Doamne, ce mă fac?! AUTORUL : Nici a doua noapte

N-a închis o geană Cu alt pumn sub cap. La aprins de ziuă Și-a trezit, în șoaptă, Fiul cel mai mare: MAMA : -Mama mi te lasă Gospodar acasă. Nu umblați cu focul, Nici pe la fântână, Am să viu degrabă. AUTORUL : Și pe nemâncate A ieșit pe poartă Cu un băț în mână. Unde își termină Câmpul o cărare, Mama 'ncepe alta Și o mută pasul Într-un fund de zare. Ca o căprioară Târâie-un picior... Cine a rănit-o, Care vânător? Au de ce izvorul Linul, se-nroșește? Iarba-n urma mamei Roșu înflorește? Corbii negri, corbii Zbor de-asupra ei? Au și corbii acasă Pui prea mititei... Nimeni n-o oprește, Nimeni nu-i îngână,

Unde se grăbește

Cu un băț în mână? Întrebând drumul de vrăbii, A tot mers măicuța Până a ieșit Din Țara Pelinului, Apoi a dat În țara Nopților: Cărarea Îi fugea de sub picioare, Prin iarbă Umblau în cruce jivinele, Porumbeii îi căutau Fața și mâinile Și-i sfâșiau hainele, Deasupra capului, Înnegrind noaptea, Croncăneau corbii... Dar mama a tot mers Până a ajuns La curtea Soarelui Care era atunci pe pămînt. Ea credea să afle Un măreț palat, Dar găsit o casă Ca la ei în sat. Soarele-frumosul Nu era acasă, Luna sta pe prispă Palidă la față, Doi copii-luceferi Legăna în brață. Mama bate-poartă Și aude pași: MAMA :

- Bună vreme, Lună, Sănătate vouă, Doi luceferași! LUNA : -Doamne, tu, măicuță? Ai adus o veste? Unde-i neica Soare? Cum îi el, cu drumul? MAMA : -Am o rugă, Lună: În cămara lui Spânzură în cui Traista mea cu zile. Soarele, cum știi, Îmi dă câte una, Tu îmi dai de-asemeni Câte-o noapte numa Nu-mi ajung, bunică, Dă-mi acasă, traista, Las'că-mi fac eu parte. Mă așteaptă fiii Și e loc departe. LUNA : - Prea te-ncumeți, maică. MAMA : -Am venit deatâta, Rogu-te, dă-mi traista, Ai și tu luceferi. LUNA : - Bine, Fac pe voia ta,

Dar șă știi femeie, Că la fundul trăistii Este un șal verde Când îl pui în umeri, Nu te poți mișca. De-i lua din traistă

Într-o săptămână Zilele pe-o lună, Într-o lună numai Zilele pe-un an Mai degrabă, mamă, Îmbrăca-vei șalul... MAMA : -Ce să-i faci, preabună, Șalu-i tot al nostru, Fiii dacă-ar crește Și să-și afle rostul. AUTORUL : .. Se întoarce mama cu trăistuța-n spate, tristă și voioasă. Gândul o întrece, Fuge înspre casă:

MAMA : „Gospodarii mamei, Porumbeii mei, Cine vă aruncă Dimineața mei? Nu vă temeți sara? Luați sama mâcăi

Să nu vă încolțească Mâța aripioara. Iaca vin, s-aproape, Mă întorc de-acum. Mai răbdați o noapte Și-mi ieșiți la drum...” AUTORUL : Pe-amurgite mama Dă de un izvor. Răcorindu-și gura, S-a lăsat în iarba De pe cel Tăpșan. Cum era trudită Adormi buștean. Corbii negri, corbii, Ce zburau pe-aproape, Vin și-i fură traista Și-o deșartă noaptea Peste lunci, hârtoape. Unde scutur traista, În mijlocul toamnei Pomii dau în floare, Hăul înverzește Și s-aude-n cîmpuri Behăit de oaie, Măcăit de rață Și-un cucoș cucoș cum cântă Corbii dau ospățuri. Se trezesc și lupii, Vulpile s-adună... Numai mama doarme Într-o văgăună. Pe la zori măicuța S-a trezit și-ngână: MAMA :

-Doamne, ce-o fi asta? Parcă mă ia frigul. AUTORUL : Când se uită-n apă, Vede o bătrână: Părul i-i ca varul, Zbârcituri pe față, Crețituri pe mână. MAMA : - Unde-i traista, doamne? Am avut o traistă! -

AUTORUL : Câmpul verde tace Și își scutur floarea Întristați, copacii... O găsește mama Hăt, pe un răzor. Fără băieri traista Și într-însa numai Fărmături de zile, Lacrime și dor: MAMA : - O, sări-le-ar ochii! AUTORUL : Mama hai cu pasul Înspre sat, de vale.

N-o cunosc copiii, Nu-i aleargă-n cale, Fiul cel mai mare. Lângă pragul casei Scoate ea din traistă O cușmuță veche, Trei cămăși de pânză, Pâsle - o pereche, Mampasele scoate, Pâine și cu sare... MAMA : - Asta-i mama, mama! – AUTORUL : Sar voioși micuții. Dar de ce nu râde Fiul cel mai mare? Până-n sară mama Murui cuptorul, A tras brâu la casă

Și-a sădit la poartă Un copac în floare. Iar adăuzi, doamne, Cât de nant îi pare Pragul de la ușă!... Mâinile-s străine, Soarele e veșted, Cerul de cenușă.

FIUL CEL MAIU MARE : -

Mamă,

Am și eu o traistă, Tot la tuța Soare. O să-l rog să-ți deie Zile de la mine. MAMA : -

Nu, băiatul mamei, Lasă-le să crească, Că sânt mititele. Eu mai am putere.

AUTORUL: Și s-a dus să are. Dar în vîrf de deal Urma i se pierde Mama se preface În morman de țărnă Și îmbracă mama Șalul cela verde.

Bibliografie

1. Jurcău, Nicolae, Pedagogie şi Psihologie, Editura U.T. Press Cluj – Napoca, 2008. 2. Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom Iaşi, 2006 . 3. Breben S., Gancea E.,Ruiu G.,Fulga M., Metode interactive de grup-Ghid metodic,Editura Arves,Craiova,2002. 4. Găvenea, Ax.,Cunoaşterea prin descoperire în învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975 ; 5. Uzum, Corina , Strategii pentru eficientizarea învăţări, Ed. Universităţii „ Aurel Vlaicu”, Arad, 2009 6. Scheau, Ioan, Gândirea critică: metode active de predare-învăţare”, Ed. Dacia Educaţional, 2004 7. Dumitru, I. Al., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2000. 8. www.didactic.ro