În pomul limbii noastre sunt atâtea de cules
ELEV 1
Limba noastră e dulce Ca fagurul de miere, E măreaţă şi frumoasă Ca luceafărul între stele.
ELEV 2
E ca soarele care răsare, Sus pe cer. Limba noastră e plină De taină, tandreţe şi mister.
ELEV 3
Altă limbă mai frumoasă Nicăieri nu mai găseşti, Limba noastră cea română, Limba gliei strămoşeşti!
ELEV 4
Chiar şi sufletul şi dorul Au şi ele limba lor, Aceasta este limba vechilor cazanii, Limba Românilor!
ELEV 5
De ce-aş vorbi engleză sau germană Sau graiul rus,francez sau spaniel? Când limba mea-i balsam de pus pe rană Izvor de apă vie, nu nămol.
ELEV 1
În limba asta mă simt cel mai bine Ea varsă raze de argint în jur. Mai dulce e ca mierea de albine Limba Română, temple de azur.
ELEV 2
Ea s-a născut şi a-nflorit sub mâna Lui Dumnezeu în 2000 de ani. Regină între graiuri e româna N-o poate nimeni cumpăra cu bani.
ELEV 3
Mult e dulce şi frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă-armonioasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când o ascultăm
Şi pe buze-aduce miere Când o cuvântăm. Românaşul o iubeşte Ca sufletul său. Vorbiţi, scrieţi româneşte, Pentru Dumnezeu!
Proba1. De cules gânduri despre limba română.
(10 puncte)
Proba 2. De recitat o poezie despre limba română.
(10 puncte)
Proba 3. “DIAMANTUL NEGRU” 1. Desparte în silabe următoarele cuvinte:
(10 puncte)
problemă ruptul îmbrăca nimeni rostească. 2. Daţi câte două exemple de cuvinte după structura:
(9 puncte)
CVC: .......................................... VCVC: ....................................... CVCV: ....................................... 3. Daţi câte două exemple de cuvinte care conţin grupurile de litere: (9 puncte) „ce” : „ghe”: „che” 4. Care cuvânt în limba română începe cu litera X şi se termină tot cu X? X E R O X Care este unicul substantiv în limba română care la plural se termină în ă? O U Ă 5. Completează enunţurile cu semnele de punctuaţie corespunzătoare: (7 puncte) - Auzit – aţi ce-am spus eu Da mămucă ziseră iezii Pot să am nădejde în voi Să n-ai nici o grijă mămucă apucară cu gura înainte cei mai mari Dacă-i aşa apoi veniţi să vă sărute mama! Dumnezeu să vă apere de cele rele, şi mai rămâneţi cu bine
6.Scrie un cuvânt cu înţeles asemănător în stânga şi cu înţeles opus în dreapta: (8 puncte) Cuvântul cu sens asemănător Cuvântul dat Cuvântul cu sens opus est răsărit apus fricoasă îndrăzneaţă curajoasă să se coboare să se urce A se sui degrabă, imediat îndată târziu 7. Înlocuieşte expresiile cu câte un cuvânt potrivit: (8 puncte) îşi puse în gând = se gândi, se hotărî îşi dete silinţa = se strădui dăduse de veste = vestise, anunţase cât ai clipi = imediat 8. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvântul „răsărit” să fie substantiv şi apoi verb. (8 puncte) 9. Ordonează enunţurile următoare astfel încât să obţii un text.
( 10 puncte)
Până la urmă s-au învoit, dar i-au dat de grijă ca nu cumva să se rătăcească. Trăiau odată un moşneag şi o babă. Prietenele fetei doreau să meargă în pădure după pomuşoare şi o poftesc şi pe Alionuşca. Şi aveau bătrânii o nepoţică pe nume Alionuşca.
Proba 4. TESTE
( 12puncte)
1. Alege varianta corectă de despărţire în silabe a cuvintelor date: a) încântată mănunchiurile călcâiul gândind îmbâcsită b) în-cân-ta-tă mă-nu-nchiu-ri-le călc-âi-ul gâ-ndind îm-bâ-csi-tă c) în-cânt-a-tă mă-nun-chiu-ri-le căl-câ-i-ul gân-dind îm-bâc-sit-ă d) în-câ-nta-tă mă-nun-chi-uri-le căl-câ-iul gând-ind îm-bâc-si-tă 2. Cuvâtul sare este verb în propoziţia: a) Irina adaugă sare pe ou. b) Bunica ține sarea într-o cutie. c) În familia noastră se consumă puțină sare. d) Veverița sare de pe o creangă pe alta. e) Pe masă se pun: sare, piper, oțet. 3. În versurile de mai jos: “ Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare, Un gândăcel, un flutur, un clopoțel în floare, După o rază lungă ș-un dor nemărginit Aprind un soare dulce în sufletul uimit.” (Vasile Alecsandri, Stăpânul iernei)
întâlnim: a) zece substantive, șase adjective, două verbe b) unsprezece substantive, șase adjective, un verb c) nouă substantive, cinci adjective, un verb d) șase substantive, patru adjective, două verbe e) zece substantive, șase adjective, patru verbe 4. În propoziţia: Dorina a alergat și și-a rupt un toc. Cuvântul toc are înțeles de: a) zgomotul făcut de ciocănitoare b) toc de pantof c) toc de ochelari d) toc de ușă e) toc de fereastră 5. Moș-Martin mănâncă mure În desișul din pădure. Mormăie, fără-ncetare, Mâncând fructe acrișoare. Pe o creangă acum apare Bătrâna ciocănitoare: - Toc-toc-toc! Te rog să-mi dai Doar un fruct dacă mai ai!” Numărul substantivelor comune de genul feminin este: a) 0 b) 1 c) 2 d) 3 e) 4 6. Identificaţi enunţul în care virgula este folosită incorect: a) A scris, dar nu a învăţat lecţia. b) - Acum, îi spuse ea, vom pleca împreună. c) Ana, colega mea, a plecat în excursie. d) Victor cel isteţ, a câştigat şi de această dată concursul. e) A cumpărat prune, piersici, mere şi nuci. 7. Expresia a (i) se ridica părul (măciucă) înseamnă: a) a se coafa; b) a se coafa extravagant; c) a se speria foarte tare; d) a avea o mișcare ascendentă, a se îndrepta în sus; e) a-și lua zborul.
8. În enunțul: Soarele mângâia copacii, narcisele, copiii…, există două figuri de stil; acestea sunt: a) epitet, comparație; b) personificare, repetiție; c) personificare, epitet; d) personificare, enumerație; e) comparație, epitet; 9. Personajul principal al cărții Amintiri din copilărie de Ion Creangă este: a) Nică al lui Ștefan a Petrei; b) copilul Ion Creangă; c) Ionel Popescu; d) Făt-Frumos; e) Harry Potter. 10. Versurile de mai jos: «Primăvara, fată mare, A sosit în sat la noi, Ca un cântec de cimpoi Într-o zi de sărbătoare…» (Ion Minulescu – Primăvara rurală) Au, ca elemente de versificație: a) Rima încrucișată, măsura de 8 silabe, ritmul trohaic; b) Rima îmbrățișată, măsura de 7-8 silabe, ritmul trohaic; c) Rima îmbrățișată, măsura de 8 silabe, ritmul trohaic; d) Rima încrucișată, măsura de 8 silabe, ritmul iambic; e) Rima îmbrățișată, măsura de 7-8 silabe, ritmul iambic. 11.Se dau următoarele titluri incomplete ale unor povestiri din opere. Numiţi-le. Fata babei şi………..(fata moşneagului) Capra…..(cu trei iezi) Domnul…(Trandafir) Fiind băiet…(păduri cutreieram) Dochia…(şi Traian) 12.Numiţi autorii următoarelor opere: “Amintiri din copilărie” ( Ion Creangă) “Fiind băiet păduri cutreieram” ( M. Eminescu) “Povestea peştişorului de aur” ( A. Puşkin) “ Domnul Trandafir” ( I. Druţă)
Proba 5. ”Din poveştile lui Creangă” Atenţiune, vă rugăm! Astăzi, la serbare, spunem ghicitori. Am mai spus de multe ori,
( 10 puncte)
Dar acum care ghiciţi Veţi fi răsplătiţi! (cu aplauze) Vi se cere doar atât: S- ascultaţi cu luare- aminte, Căci din ghicitoare Spunem numai începutul, Cerând de la voi, pe urmă Să ghiciţi sfârşitul. ….Un povestitor mai vechi Ce- a scris mult pentru copii, Cine credeţi că o fi? Vă mai spun că viaţa- ntreagă Cartea i- a fost tare dragă! Este ION CREANGĂ Tuturor li- e cunoscut, Dar ştiţi unde s- a născut? Iarăşi nu- i greu să ghiceşti, Este satul……HUMULEŞTI Titlul unei cărţi ce- a scris Încearcă să- ţi aminteşti. Este……… POVEŞTI Mai e una, cine- o ştie? Este…… AMINTIRI DIN COPILĂRIE Dar povestea cu cocoşul Ce a luat de la boier Galbeni şi cirezi de vaci Să le dea celor săraci? Acel cocoş năzdrăvan E din… PUNGUŢA CU DOI BANI În căsuţa din pădure, Cu cei trei „copii” ai ei, Lupul rău le- a dat de urmă. Şi s- a dus, cu glas schimbat, La uşă de a cântat… Ce- a mai fost, te minunezi Citind… CAPRA CU TREI IEZI În care din „Amintiri” Nică lasă treburi baltă, Spre Ozana se îndreaptă,
Dar se- ntoarce cam…. spăşit Şi de baie lecuit? Cred că aţi ghicit îndat E fragmentul……LA SCĂLDAT Dar ceasornicul din tei, Dus la târg pe câţiva lei, De s- a supărat tot satul Că nu- i auzea cântatul? Hai, ghiciţi acuma, ce- i? Este…PUPĂZA DIN TEI Ştiu un moş cu coada-n cleşte Fiindc-a vrut să prindă peşte. (URSUL PĂCĂLIT DE VULPE) “Eu de muncă nu mă sperii ! Curăţ , perii şi gătesc , Dar mămuca mea şi sora Tot mereu mă necăjesc .“ (FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUI )
Proba 6. ”Cutiuţa neagră”
( 10 puncte)
Vă propun o cutiuţă în care se află câteva obiecte, voi trebuie să le ghiciţi. ATENŢIE! Primul obiect este unul vechi provenit din limba veche indiană, numit ”Şaccara” ce semnifică ”nisip”. Mai târziu a fost transportat în Persia, apoi în Australia şi de acolo în Italia. Împrumutat mai târziu de Germania, apoi de Polonia, iar de la poloneji l-am împrumutat noi. Este de culoarea albă. Numiţi-l! (ZAHĂR) – lb.arabă ”succar”, germană ”ţukero”, pol.”ţuker”,ucr.”ţukor”, rom.”zahăr” ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------Avem trei ”mere”. Primul ”măr” a fost adus în Rusia în sec. XVII după porunca lui Petru I din Golandia, acolo, ”mărul” a fost adus din America, supranumit ”măr pământesc” sau ”mărul diavolului”. Al doilea”măr” a fost exportat din America de Sud. Francezii şi italienii l-au numit ”mărul de aur” sau ”mărul dragostei”. În părţile noastre despre prima testare a acestui ”măr” se spune că,creştea în grădina botanică privată a lui Demidov în Moscova aproximativ în 1781. Al treilea ”măr chinezesc”, baştina lui este Asia de Sud şi este numit ”măr chinezesc”. Spuneţi, ce fel de mere se află în cutiuţa neagră?
RĂSPUNS: primul”măr” - cartoful, din fr.”pomme de terre”; al doilea”măr” – roşia(pomidor) din fr.”pomme d or”, it.”pomidoro” al treilea”măr”- portocala , din fr.”pomme de chinoise”, olandeză”
sinaasappel””
Proba 7. Concursul căpitanilor 1
2
A Ă Â B C 5 P Q R S Ş
3
4
H I Î J K L M N O 7 W X Y Z
D E F G 6 T Ţ U V
Prenumele adevărat cu care s-a născut Eminescu.
2 4
3
E M
I
4
4
N
O
6
3
1
3
V
I
C
I
Pantaloni țărănești lungi, strâmți și încrețiți pe picior, confecționați dintr-o țesătură de bumbac sau de lână, specifici portului popular românesc.
3 6 I Ţ
1 A
5 R
3 I
Proba 8. “Sprintineii” S-a înlocuit câte o parte din anumite cuvinte cu o imagine. Cu puţină atenţie veţi putea citi toate propoziţiile de mai jos. Mult succes!
Sora mea
Am primit cad
, merge sin
un
la şc
.
iet, iar ea o păp
Bunicii trăiesc într-un că
din judeţul
Mamei i-am cumpărat o
te cu reţete de p
.
lui.
t.
Nici nu se com
Am citit pi
cu o plimb
Mănăstirii Suce
na are o fire sensi
şi
Ea mi-a dăruit un tr
Ura, mai e o
.
.
inimioasă.
toraş.
Unchii mei sun cio
Pe clădirea
în p
la m
e.
pierilor flutură un
de
g.
nţă!
TOTALURILE SE NUMEŞTE ECHIPA CÂŞTIGĂTOARE, SE ÎNMÂNEAZĂ DIPLOME.
Bravo! Bravo! Foarte bine!
Bravo tuturor!!!
Gânduri despre limbă Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii. Limba este măsurariul civilizaţiunii unui popor. Mihai Eminescu Câtă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o înveţe uşor şi rusul. S-ar putea crede că întreaga natură a ostenit la zidirea Limbii Române. Grigore Vieru Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră. Constantin Noica A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. Nichita Stănescu Limba este cartea de nobleţe a unui neam. Vasile Alecsandri Limba este întâiul mare poem al unui popor. Lucian Blaga A încerca să traduci dintr-o limbă înseamnă să abaţi un pârâu din albia-i de muşchi; în canalul curat săpat, apa nu mai are murmurul de altădată, nici adierile-i singuratice. Alecu Russo Limba română este comoara fără cheie. Ioan Slavici Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie. Ion Luca Caragiale Orice limbă e oglinda sufletului națiunii care o creează.
Ion Pillat
Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet. Fănuş Neagu Nici o limbă nu este atât de latină ca limba noastră! Limba este unitatea şi haina unei naţiuni.
Dumitru Stăniloae Claudiu Ovidiu Tofeni
Limba este cheia fermecată cu care descui o ţară şi cunoşti un popor. Victor Duţă Limba este pulsul sufletului şi după ea înţelepţii îi ghicesc alcătuirea. După acest puls se recunoaşte orice mişcare a inimii. Baltasar Gracian Limbajul este haina gândirii.
Samuel Butler
În general, fiecare ţară are limba pe care o merită. Jorge Luis Borges Adevărata dragoste de patrie este de neconceput fără dragostea pentru limba ei. Konstantin Georgiyevich Paustovsky