Master klas

“Eu fac asta aşa…”

Tema: „Integrarea metodelor activ-participative în ora de limba română şi literatură (română şi universală) ca proces de dezvoltare a comunicării educaţionale eficiente la elevi ”.

Din experienţa profesorului de limba română şi literatură (română şi universală) Barbaza Veronica N.

Scopul temei:

Dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă, oral şi scris, implică în mod necesar cunoaşterea fundamentelor teoretice, de ordin lingvistic, pe care se bazează construcţia comunicării, respectiv competenţele de comunicare.

Prin capacităţi de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform cărora elevii vor fi capabili să recepteze şi să exprime mesajele orale şi scrise.

cl.10

comoară melancolică strămoşească

Limba română

maternă

sufletul poporului român

Ardoare şi speranţă Patria mea

Făclia neamului român

expunerea textelor de diferite stiluri

Noţiuni generale despre stilurile funcţionale ale limbii române şi sferele de întrebuinţare ale acestora

Stabilirea temei şi ideii principale în exprimare

Scrierea compunerilor (cu plan, fără plan)

Dezvoltarea competenţelor comunicative

Exrimarea dialogată şi monologată

diferite forme de dictări

înţelegerea după auz

lectura (tipuri de lectură)

fonetică liberă

selectivă Tipuri de dictări

cu explicaţii

autodicta rea fonetică creatoare

Dictare creatoare – alcătuirea şi scrierea de către elevi a unor fraze din cuvinte izolate scrise pe tablă de către învăţător.

Continuaţi proverbele: Limba îndulceşte, ................. Întâi capul să gândească................

Limba oase n-are, dar .......

Limba amuţită...........

Cuvinte cheie: limba amăreşte, viaţă liniştită ş-apoi limba să vorbească,atinge unde doare.

Dictarea fonetică poate fi folosită ca mijloc de a controla cunoştinţele de ortografie ale elevilor şi ca mijloc de a-i învăţa să scrie corect. Constă în scrierea de către elevi a unui text dictat de învăţător fără o analiză prealabilă. cl.7

Autodictarea fonetică pune elevii în situaţia de a reda din memorie un text – fragment pe care l-au memorat.

Dictarea selectivă este o dictare fonetică obişnuită sau o dictare cu explicaţii date în prealabil în cadrul căreia elevii nu scriu întreaga propoziţie dictată, ci numai acele cuvinte pe care le stabileşte învăţătorul (cu probleme de ortografie).

cl.8

Compunerile şcolare forme eficiente de stimulare a imaginaţiei creatoare a elevilor

coeficientul maxim al imaginaţiei creatoare, în strânsă legătură cu cititul şi scrisul

expresivitatea şi originalitatea ideii vizând exprimarea personală

informaţie, imaginaţie şi creativitate, o logică şi o corectitudine a exprimării.

Compunere „Natura-prietenul omului” „A fi om e lucru mare....”

Scrieţi despre… „Limba română este Patria mea”

Înţelegerea după auz Ascultă cu atenţie Înţelege şi reţine conţinutul

Argumentează

Exprimă părerea despre cele receptate

ELEVUL

Stabileşte tema şi ideea principală Descoperă semnificaţiile

Apreciază cele receptate Identifică particularităţile artistice

Identifică particularităţile lingvistice

„Creştinismul”

„Moara cu noroc” de I.Slavici

Texte pentru înţelegerea după auz clasa a 9-a

„Valea Albă” de Gh. Asachi

„Epoca marilor clasici”

„În vreme de război” de I.L.Caragiale

Cuvântul aruncat în grilă

Lectură împotrivă

Sinectica

Întrebări înţelepte Tinerii lingvişti

Metode inovatoare de lucru:

Cuvinte ascunse

Focus-grup Găsiţi asociaţia

La lecţiile de limba română Tinerii lingvişti -Adăugați o silabă, o literă pentru a găsi cuvinte noi: soare, rouă, ard, rău, pic, pun.

cl.7

- Înlătură o silabă sau o literă din cuvintele date pentru a descoperi cuvinte noi: jos, stejar, halat, școală, mașină - Ce cuvinte se pot forma din literele cuvintelor scrisoare: ( scris, oare, ore, are, sec, cos, cor, car) - Compuneți cuvinte din silabele următoare: ge, re, la, ma, na, pre, soa

CUVINTE ASCUNSE GHICI, CE E?

Ghiciți despre cine, sau despre ce este vorba, apoi formulaţi propoziții cu fiecare din cuvintele găsite: Este: albă, maruntă, pufoasă, rece; Este: înalt, verde, falnic, drept, verde tot anul; Sunt: curate , harnice, dibace , îndemânatice;

FOCUS-GRUP Cuvântul ,,trece” poate avea mai multe sensuri: • Bătrânul trece strada.

• Elevul trece clasa.

• Timpul trece.

• Floarea se trece.

GĂSIŢI ASOCIAŢIA

GÂNDIŢI-LUCRAŢI-COMUNICAŢI - Băiatul a băgat de seamă un cuib în stejarul din pădure. (a observat) - Toată avuția omului era o casuţă din lemn. (bogăţia).

- Drumeții au făcut popas la cabană. (s-au oprit ) - Mingea s-a dat de-a dura până la marginea vâlcelei. (s-a rostogolit)

ASALTUL DE IDEI: „FURTUNĂ ÎN CREIER”

Pădurea - este verde -împrospătează aerul - adăpostește păsări și animale - ne dă lemnul pentru foc și pentru construcții;

Soarele - oferă lumină - încălzește pământul - ajută la creșterea și dezvoltarea plantelor - luminează stelele

SINECTICA • Soarele răsărea de după dealurile înverzite.

• Bate vânt de primăvară și pe muguri îi deschid.

• Prin atribuirea unor însușiri umane: Pădurea -----cântă------Soarele------râde-----Luna merge încet la culcare.

• Prin repetarea unor cuvinte care arată însușiri: Vântul-----rece, cald, duios— Cerul------senin---Copii-------veseli---Florile----viu colorate

Formarea şi educarea limbajului prin lectură LECTURA ÎMPOTRIVĂ

Notă: se practică la consolidare (la reflecţie).

• Se lucrează cu un text artistic analizat detaliat.

Textul parcă e întors pe dos.

• Exemplu: fragmentul „La cireşe” - Ce s-ar fi întâmplat dacă Ion ar fi fost acasă?

- Ce s-ar fi întâmplat dacă acasă ar fi fost moş Vasile şi nu mătuşa Mărioara?

- Ce s-ar fi întâmplat dacă mătuşa Mărioara ar fi reuşit să se urce în copac?

CUVÂNTUL ARUNCAT ÎN GRILĂ Găsiţi în textul studiat un cuvânt alcătuit din trei silabe Cine afost prietenul frunzei toată vara?

P – prună A – aer S – soare, sare Ă – arici R – rac E – elev A – avion Un elev a vrut să ia o prună din copac. Uitându-se în sus a văzut un avion şi în acel moment a călcat pe un arici. Pruna din mână i-a sărit în aer. Atunci el a plecat la bucătărie, a luat din cratiţă un rac, carnea lui a presărat-o cu sare şi a mâncat-o.

CULOAREA PREFERATĂ (obiectul, fiinţa, fenomenul) Notă: se aplică la reflecţie (consolidare).

Exemplu: albastru – culoarea apei Prefer culoarea albastră deoarece dă o senzaţie de curăţenie.

- Se realizează un mic desen unde predomină această culoare. În baza acestui desen alcătuiţi un textuleţ sau o poezioară. „Era o zi însorită de vară. Soarele strălucea cu dărnicie. Doi copii s-au oprit pe malul lacului, s-au hârjonit puţin, apoi au intrat în apă”.

înlăturarea principalelor obstacole din calea creativităţii:

timiditatea

lipsa perseverenţei

teama de greşeală

descurajarea

Concluzie Prin învăţarea

cognitivă nu se urmăreşte

neapărat a se face din fiecare copil un geniu, dar putem şi trebuie să reuşim, ca dascăli, să facem din

fiecare copil un participant activ–independent sau în grup la „redescoperirea” adevărurilor despre lucruri

şi fenomene, să-şi pună întrebări similar cu cele pe care şi le pune cercetătorul ştiinţific cum ar fi:

„cine”, „ce”, „unde”, „prin ce mijloace”, „în ce scop”, „cum”, „când”, deoarece ele întreţin

interesul pentru cunoaştere şi corespund spiritului de curiozitate al copilului.