03 Hotarare nr. 793 din 1974

Consiliul de Miniştri

Hotărâre nr. 793/1974

din 04/07/1974 Publicat in Buletinul Oficial nr. 98 din 04/07/1974 privind aprobarea Regimului de zbor în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România h o t ă r ă ş t e: Articol unic. - Se aprobă Regimul de zbor în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărîre.

Preşedintele Consiliului de Miniştri, MANEA MĂNESCU Bucureşti, 4 iulie 1974.

Nr. 793.

REGIMUL DE ZBOR în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - Regimul de zbor în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România reglementează, potrivit Codului aerian al Republicii Socialiste România şi Decretului nr.

688/1973, organizarea spaţiului aerian, planificarea, controlul, dirijarea şi coordonarea activităţii de zbor, protecţia navigaţiei aeriene, documentele prin care se stabilesc detalii tehnice pentru desfăşurarea şi dirijarea activităţii de zbor în spaţiul aerian al ţării, precum şi contravenţiile în legătură cu această activitate.

Art. 2. - Regimul de zbor în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România se aplică tuturor echipajelor aviaţiei militare şi civile care zboară în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România, indiferent de statul în care sînt îmatriculate aeronavele, întregului personal ce încadrează organele de planificare, control, dirijare şi coordonare a zborurilor, precum şi tuturor unităţilor de stat şi obşteşti sau persoanelor, indiferent de cetăţenia acestora, care posedă sau utilizează în activitatea lor aeronave aparţinînd aviaţiei militare sau civile. În cazul cînd, prin tratate internaţionale la care statul român este parte, se stabilesc alte prevederi decît cele din prezentul Regim de zbor în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România, se vor aplica dispoziţiile din acele tratate.

CAPITOLUL II Organizarea spaţiului aerian Art. 3. - Spaţiul aerian al Republicii Socialiste România se repartizează după cum urmează: a) marilor unităţi şi unităţilor de aviaţie militară, spaţiul aerian al ţării cu excepţia porţiunilor repartizate aviaţiei civile potrivit prevederilor lit. b) şi c): b) unităţilor subordonate Comandamentului aviaţiei civile - TAROM, zonele aeroporturilor deschise traficului aerian internaţional şi intern folosite în exclusivitate, căile aeriene internaţionale şi interne, regiunea terminală de control Bucureşti, zonele aerodromurilor aviaţiei militare şi sportive, precum şi spaţiul aerian începînd de la sol inclusiv obstacolele de pe acesta şi pînă la înălţimile de 200 metri în regiunile de şes, 400 metri în regiunile deluroase şi 700 metri în regiunile muntoase, cu excepţia zonelor aerodromurilor aviaţiei militare şi altor zone speciale stabilite prin ordinul ministrului apărării naţionale: c) unităţilor Grupului aeronautic Bucureşti din subordinea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii, zonele stabilite pentru controlul tehnic al aeronavelor construite sau reparate de acestea.

Art. 4. - Porţiunile de spaţiu aerian repartizate unei categorii de aviaţie pot fi folosite şi pentru zborurile aeronavelor altei categorii de aviaţie, cu condiţia respectării regulilor prevăzute pentru acest caz în cap. III. Art. 5. - Aerodromurile aviaţiei militare şi zonele (raioanele) acestora se vor stabili prin ordinul ministrului apărării naţionale.

Art. 6. - Aeroporturile şi aerodromurile aviaţiei civile, precum şi zonele acestora, sînt prevăzute în anexă.

Limitele verticale ale zonelor aeroporturilor se vor stabili de Comandamentul aviaţiei civile - TAROM şi se vor publica prin hărţile de apropiere, întocmite pentru fiecare aeroport în parte.

Art. 7. - Căile aeriene sînt următoarele: a) Pentru transportul aerian internaţional şi intern: - punctul de frontieră cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (48°03'N - 23°19'E) - BAIA MARE - TÎRGU MUREŞ - BRAŞOV - MIZIL; - punctul de frontieră cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (45°28'N - 28°14'E) - GALAŢI - URZICENI - FLOREŞTI - punctul de frontieră cu Republica Populară Bulgaria (43°42'N - 24°51'E); - dinspre Marea Neagră (43°56'N - 29°10'E) - CONSTANŢA - GALAŢI - BRAŞOV; - dinspre Marea Neagră (43°42'N - 28°48'E) - CONSTANŢA - ŢĂNDĂREI - URZICENI STREJNIC - CURTEA DE ARGEŞ - ARAD - punctul de frontieră cu Republica Populară Ungară (46°18'N - 21°10'E); - punctul de frontieră cu Republica Populară Bulgaria (43°45'N - 25°49'E) - TÎRGU JIU - ARAD; - punctul de frontieră cu Republica Populară Bulgaria (43°48'N - 23°43'E) - TÎRGU JIU; - punctul de frontieră cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (44°46'N - 21°34'E) - TÎRGU JIU - FLOREŞTI - MIZIL - GALAŢI; - punctul de frontieră cu Republica Populară Ungară (47°00'N - 21°41'E) - ORADEA - SIBIU - STREJNIC; - ORADEA - CLUJ - SIBIU - BRAŞOV - STREJNIC; - BAIA MARE - CLUJ - TÎRGU MUREŞ; - FLOREŞTI - CURTEA DE ARGEŞ; - CURTEA DE ARGEŞ - SIBIU - DEVA. b) Pentru transportul aerian intern: - URZICENI - TULCEA; - CONSTANŢA - TULCEA - GALAŢI - BACĂU - SUCEAVA; - GALAŢI - IAŞI - SUCEAVA; - MIZIL - BACĂU - IAŞI; - FLOREŞTI - CRAIOVA - TÎRGU JIU - CARANSEBEŞ - TIMIŞOARA - ARAD - ORADEA - SATU MARE - BAIA MARE;

- ORADEA - DEVA; - TIMIŞOARA - DEVA; - SATU MARE - CLUJ - DEVA; - TÎRGU MUREŞ - SUCEAVA; - BACĂU - TÎRGU MUREŞ -SIBIU. Art. 8. - Lăţimea căilor aeriene este de: - 20 km (10 km stînga - dreapta axei de zbor), pentru căile aeriene internaţionale: - 10 km (5 km stînga - dreapta axei de zbor), pentru căile aeriene interne.

Art. 9. - Denumirea căilor aeriene prevăzute la art. 7 şi nivelurile minime de zbor ale acestora se vor stabili de Comandamentul aviaţiei civile TAROM şi se vor publica prin harta de radio-navigaţie a Republicii Socialiste România.

Nivelul maxim de zbor pe căile aeriene este de 14.950 m standard.

Art. 10. - Pentru trecerea frontierei de stat de către aeronavele ce execută zboruri internaţionale se vor folosi următoarele culoare aeriene: a) pentru trecerea frontierei de stat cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste: - Culoarul nr. 1 "BAIA MARE": punctul de coordonate 48°03'N - 23°19'E; - Culoarul nr. 2 "GALAŢI": punctul de coordonate 45°28'N - 28°14'E; b) pentru trecerea frontierei de stat dinspre Marea Neagră; - Culoarul nr. 3 "CONSTANŢA": punctul de coordonate 43°56'N - 29°10'E; - Culoarul nr. 4 "MANGALIA": punctul de coordonate 43°42'N - 28°48'E; c) pentru trecerea frontierei de stat cu Republica Populară Bulgaria: - Culoarul nr. 5 "GIURGIU": punctul de coordonate 43°45'N - 25°49'E; - Culoarul nr. 6 "TURNU MĂGURELE": punctul de coordonate 43°42'N - 24°51'E; - Culoarul nr. 7 "BECHET": punctul de coordonate 43°48'N - 23°43'E; d) pentru trecerea frontierei de stat cu Republica Socialistă Federativă Iugoslavia: - Culoarul nr. 8 "BAZIAŞ": punctul de coordonate 44°46'N - 21°34'E; e) pentru trecerea frontierei de stat cu Republica Populară Ungară: - Culoarul nr. 9 "ARAD": punctul de coordonate 46°18'N - 21°10'E; - Culoarul nr. 10 "ORADEA": punctul de coordonate 47°00'N - 21°41'E; Art. 11. - Înălţimea culoarelor aeriene este aceeaşi cu cea stabilită pentru căile aeriene internaţionale.

Art. 12. - Regiunea terminală de control Bucureşti are următoarele limite: a) pe orizontală: PĂULEŞTI - MIZIL - FRUMUŞICA - FUNDULEA - BRĂNEŞTI - punctul de coordonate 44°30'N - 26°09'E - punctul de coordonate 44° 28'N - 26°03'E - OLTENI- PODIŞOR - VIŞINA - GĂEŞTI - PĂULEŞTI: b) pe verticală, între 500 m faţă de sol şi 3050 m standard.

Art. 13. - Pentru decolările şi aterizările aeronavelor ce execută misiuni utilitare şi sportive se vor folosi aeroporturile şi aerodromurile prevăzute în anexă, precum şi terenurile de lucru stabilite potrivit prevederilor legale. Zonele terenurilor de lucru vor avea limita laterală de maximum 20 km faţă de centrul terenului, iar limita verticală de maximum 200 m faţă de sol şi obstacolele de pe acesta.

Art. 14. - Zonele destinate zborurilor tehnice interne, executate în scopul controlului tehnic al aeronavelor construite sau reparate de uzinele de aviaţie, sînt următoarele: a) zona tehnică Bucureşti, cu limitele: - pe orizontală: BRĂNEŞTI - LEHLIU - MÎNĂSTIREA - LUICA - CERNICA - COZIENI: - pe verticală: de la sol pînă la 12.000 m standard; b) zona tehnică Braşov, cu limitele: - pe orizontală: GHIMBAV - CRISTIAN - VULAN - PERŞANI - BARAOLT - BREŢCU - BOROSNEUL MARE FELDIOARA VEST - HĂLCHIU GHIMBAV: - pe verticală: Între 300 m şi 750 m faţă de sol.

Art. 15. - Deschiderea pentru zbor sau închiderea, după caz, de aeroporturi, aerodromuri, căi şi culoare aeriene, precum şi stabilirea zonelor rezervate pentru lucrul aerian şi a zonelor interzise, se vor putea face, cu respectarea prevederilor legale, prin ordinul ministerului apărării naţionale, în funcţie de nevoile de apărare a ţării, de asigurarea securităţii zborurilor şi de dezvoltarea traficului aerian intern şi internaţional.

CAPITOLUL III Planificarea, controlul, dirijarea şi coordonarea activităţii de zbor A. Planificarea activităţii de zbor Art. 16. - Pentru efectuarea oricărui zbor cu o aeronavă a aviaţiei militare sau civile înmatriculată în Republica Socialistă România este necesară o planificare făcută de către unitatea căreia îi aparţine aeronava în cauză.

Planificarea zborului constă în stabilirea în timp şi spaţiu a datelor tehnice de execuţie a misiunilor, în scopul desfăşurării organizate şi sigure a acestora.

Planificarea se face pe baza aprobării prealabile a zborului, dată de eşalonul sau, după caz, de organul ierarhic superior unităţii căreia îi aparţine aeronava.

Zborurile aeronavelor aviaţiei militare se aprobă, pe baza programărilor de zbor, de către eşaloanele stabilite de ministrul apărării naţionale, prin Regulamentul de zbor al aviaţiei militare.

Zborurile aeronavelor aviaţiei civile se aprobă de Comandamentul aviaţiei civile - TAROM prin orarele curselor regulate interne şi internaţionale, prin planurile anuale de prestaţii şi contractele încheiate cu beneficiarii, prin planurile zborurilor de instruire a personalului navigant, prin planurile zborurilor adiţionale, tehnice şi de agrement şi prin programele manifestaţiilor sportive aeronautice.

Zborurile executate în scopul controlului tehnic al aeronavelor construite sau reparate de uzinele de aviaţie se aprobă de Grupul aeronautic Bucureşti din subordinea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii.

Art. 17. - Aprobările prevăzute în articolul precedent pot fi date, iar planificările pot fi făcute pentru fiecare zbor în parte, pentru mai multe zboruri sau pentru o perioadă de timp determinată.

Art. 18. - Pentru planificarea zborurilor cu depăşirea frontierei de stat este necesară şi obţinerea autorizării de survol de la statele survolate.

Solicitările pentru obţinerea autorizării de survol al teritoriilor statelor cu care sînt încheiate tratate în domeniul aeronautic, şi dacă zborurile se execută în condiţiile prevăzute de aceste tratate, se vor face de către Ministerul Apărării Naţionale, prin: Marele stat major, în cazul aeronavelor aviaţiei militare; - Comandamentul aviaţiei civile - TAROM, în cazul aeronavelor aviaţiei civile.

Solicitările pentru obţinerea autorizării de survol al teritoriilor statelor cu care nu sînt încheiate tratate în domeniul aeronautic, precum şi în cazurile de survolări în alte condiţii decît cele stabilite prin asemenea tratate, internaţionale, se vor face de către Ministerul Afacerilor Externe, la cererea: - Marelui stat major, în cazul aeronavelor aviaţiei militare; - Comandamentului aviaţiei civile - TAROM, în cazul aeronavelor aviaţiei civile.

Art. 19. - Pentru zborurile internaţionale ale aeronavelor române în scopul participării sau executării de acţiuni cu caracter special, cum ar fi: competiţii aeronautice,

lucrări utilitare, recunoaşteri în zonele de inundaţii, lucrări de filmări şi fotografieri aeriene, transporturi de trupe şi materiale militare dacă aceste activităţi nu sînt cuprinse în prevederile tratatelor în domeniul aeronautic încheiate de statul român cu statele ale căror teritorii urmează să fie survolate, ministerele şi alte unităţi socialiste care organizează asemenea acţiuni sînt obligate ca, după consultarea altor ministere şi unităţi socialiste competente, să obţină aprobarea, după caz, potrivit legii, a Consiliului de Miniştri sau a organului central care le coordonează activitatea. Numai după obţinerea acestei aprobări se pot face demersurile necesare pentru autorizările de survol, potrivit prevederilor art. 18.

Art. 20. - Pentru efectuarea oricărui zbor în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România cu o aeronavă a aviaţiei militare sau civile înmatriculată în alt stat sînt necesare obţinerea autorizării de survol, precum şi planificarea zborului. Autorizarea de survol se dă de către Ministerul Apărării Naţionale, prin: - Marele stat major, în cazul aeronavelor aviaţiei militare; - Comandamentul aviaţiei civile - TAROM, în cazul aeronavelor aviaţiei civile.

Art. 21. - Cererile de autorizări de survol al teritoriului Republicii Socialiste România de către aeronavele înmatriculate în alte state, cînd zborurile se execută în condiţiile unui tratat în domeniu aeronautic, trebuie transmise astfel încît să fie primite: a) pentru aeronavele militare, cu minimum 48 de ore înainte de ora prevăzută pentru decolare, în cazul în care nu se planifică aterizarea pe teritoriul Republicii Socialiste România, şi cu minimum 3 zile înainte de ziua prevăzută pentru executarea zborului, în cazul în care se planifică aterizarea pe teritoriul Republicii Socialiste România; b) pentru aeronavele aviaţiei civile: - în cazul curselor după orar şi al curselor suplimentare, în condiţiile prevăzute de tratat; - în cazul curselor in afara orarului, în tranzit sau cu escală tehnică, precum şi în cazul zborurilor necomerciale, cum ar fi cele tehnice şi particulare, cu minimum 24 de ore înainte de ora prevăzută pentru decolare, dacă numărul lor este de cel mult 3, şi cu minimum 30 de zile înainte de ziua prevăzută pentru începerea sau executarea zborurilor, dacă numărul acestora este de 4 sau mai mare; - în cazul curselor în afara orarului, efectuate în scopul îmbarcării sau debarcării de pasageri şi mărfuri pe teritoriul Republicii Socialiste România, cu minimum 3 zile înainte de ziua prevăzută pentru începerea sau executarea zborurilor, dacă numărul acestora este de cel mult 3, şi cu minimum 30 de zile înainte de ziua prevăzută pentru începerea sau executarea zborurilor, dacă numărul acestora este de 4 sau mai mare; Art. 22. - Cererile de autorizări de survol al teritoriului Republicii Socialiste România de către aeronavele înmatriculate în alte state, cînd zborurile se execută în afara condiţiilor unui tratat în domeniul aeronautic, trebuie transmise astfel încît să fie primite: a) pentru aeronavele aviaţiei militare, cu minimum 5 zile înainte de ziua prevăzută pentru executarea zborului; b) pentru aeronavele aviaţiei civile care execută curse în afara unui orar stabilit, precum şi zboruri necomerciale, cum ar fi cele tehnice şi particulare, cu minimum 3 zile înainte de ziua prevăzută pentru începerea sau executarea zborurilor, dacă numărul acestora este de cel mult 3, şi cu minimum 30 de zile înainte de ziua prevăzută pentru începerea sau executarea zborurilor, dacă numărul acestora este de 4 sau mai mare.

Autorizările de survol pentru zborurile prevăzute în alineatele precedente se vor da, potrivit prevederilor art. 20, numai după consultarea Ministerului Afacerilor Externe şi a altor ministere şi instituţii interesate.

Art. 23. - Cererile de autorizări de survol al teritoriului Republicii Socialiste România de către aeronavele înmatriculate în alte state ce execută zboruri sanitare pentru salvarea de vieţi omeneşti, pentru acordarea de ajutor aeronavelor accidentate sau alte zboruri ce comportă mare urgenţă - cu sau fără aterizare pe teritoriul Republicii Socialiste România -, trebuie transmise astfel încît să fie primite cu minimum 2 ore înainte de ora prevăzută pentru decolare.

Art. 24. - Pentru zborurile aeronavelor străine în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România în scopul participării la acţiuni cu caracter special, cum ar fi: competiţii aeronautice, lucrări utilitare, recunoaşteri în zone de inundaţii, lucrări de filmări şi fotografieri aeriene - dacă aceste acţiuni nu sînt cuprinse în prevederile tratatelor încheiate de statul român cu statele interesate - ministerele şi alte unităţi socialiste care primesc cereri sau organizează asemenea acţiuni sînt obligate ca, după consultarea altor ministere şi unităţi socialiste competente, să obţină aprobarea, după caz, potrivit legii, a Consiliului de Miniştri sau a organului central care le coordonează activitatea. Numai după obţinerea acestei aprobări se procedează la darea autorizării de survol potrivit prevederilor art. 20. În acest caz, cererile pentru autorizări de survol trebuie transmise astfel încît să fie primite cu minimum 7 zile înainte de ziua prevăzută pentru executarea zborului.

Cererile primite pe cale diplomatică vor fi transmise ministerelor sau unităţilor socialiste interesate, care vor proceda conform prevederilor alineatului precedent.

Art. 25. - Pentru zborurile aeronavelor străine în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România în scopul executării unor transporturi de trupe, tehnică militară, armament şi alte materiale militare, ministerele şi alte unităţi socialiste care primesc cereri sau organizează asemenea acţiuni sînt obligate să obţină aprobarea comandantului suprem la forţelor armate ale Republicii Socialiste România Numai după obţinerea acestei aprobări se procedează la darea autorizării de survol potrivit prevederilor art. 20. În acest caz, cererile pentru autorizări de survol trebuie transmise astfel încît să fie primite cu minimum 10 zile înainte de ziua prevăzută pentru executarea zborului.

Cererile primite pe cale diplomatică vor fi transmise ministerelor sau unităţilor socialiste interesate, care vor proceda conform prevederilor alineatului precedent.

Art. 26. - Planificarea zborului se întocmeşte obligatoriu de către unităţile cărora le aparţin aeronavele, centralizîndu-se ierarhic pînă la Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului.

Art. 27. - Planificarea zborului întocmită de către fiecare unitate va cuprinde activitatea de zbor din spaţiul aerian repartizat ce urmează a fi desfăşurată atît de către aeronavele proprii, cît şi de către aeronavele altor unităţi cu care s-a realizat, în acest sens, o înţelegere prealabilă.

Art. 28. - La întocmirea planificării zilnice a zborului, unităţile aviaţiei militare, marile unităţi şi Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului vor ţine seama de prioritatea ce trebuie acordată, în situaţii normale, zborurilor aviaţiei civile.

Art. 29. - Planificarea zborului trebuie comunicată Comandamentului apărării antiaeriene a teritoriului de către Marele stat major, marile unităţi şi unităţile militare, Comandamentul aviaţiei civile - TAROM. Întreprinderea de aviaţie utilitară, Aeroclubul central român şi Grupul aeronautic Bucureşti, în fiecare zi pînă la ora 20 pentru zborurile din ziua următoare. În cazuri neprevăzute, precum şi pentru zborurile (cursele) de transport public executate în afara unui orar prestabilit, comunicarea planificării se poate face cu cel puţin 1 oră înainte de ora prevăzută pentru decolare sau de intrare în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România - dacă decolarea se face de pe un aeroport (aerodrom) din străinătate.

Art. 30. - În cazul zborurilor ce nu depăşesc limitele unei zone de aeroport, de aerodrom sau de teren de lucru, ale unui raion de zbor sau ale unei zone tehnice, comunicarea planificării se va face global, precizîndu-se ora primei decolări şi a ultimei aterizări. În cazul zborurilor ce depăşesc limitele zonelor sau raioanelor arătate în alineatul precedent, comunicarea planificării se va face pentru fiecare zbor în parte.

Art. 31. - Pentru zborurile de mare urgenţă ale aviaţiei sanitare, în scopul salvării de vieţi omeneşti, se admite decolarea cu aprobarea Comandamentului aviaţiei civile - TAROM, fără o prealabilă comunicare a planificării, cu condiţia ca imediat după decolare (în maximum 5 minute) comunicarea să fie totuşi făcută.

Art. 32. - Comunicarea planificărilor de zbor va cuprinde: a) pentru zborurile ce nu depăşesc limitele unei zone (raion): numărul şi tipul aeronavelor; scopul zborului; zona (raionul) de zbor; ora primei decolări; ora ultimei aterizări; b) pentru zborurile ce depăşesc limitele unei zone (raion): tipul aeronavei (numărul şi tipul aeronavelor, în cazul zborului în formaţie); scopul zborului; itinerarul (traiectul) de zbor; nivelul (înălţimea) de zbor; ora de decolare.

Art. 33. - Comunicările planificărilor de zbor către Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului se vor face de către eşaloanele prevăzute la art. 29 numai după ce aceste eşaloane au realizat coordonarea în timp şi spaţiu a zborurilor prevăzute, în scopul asigurării securităţii acestora.

Art. 34. - Zborurile planificate nu vor putea începe decît după ce Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului a confirmat că acestea au fost cuprinse în planificarea centralizată. În cazul în care, odată cu confirmarea, se comunică eventuale modificări aduse unor elemente tehnice de execuţie, zborurile vor fi efectuate potrivit comunicării.

Confirmarea Comandamentului apărării antiaeriene a teritoriului va fi dată în timp util pentru pregătirea şi începerea misiunilor şi în nici un caz mai tîrziu de 45 minute înainte de ora prevăzută pentru decolare.

Art. 35. - Modificarea planificărilor de zbor de către unităţile deţinătoare de aeronave şi de către echipaje, după primirea confirmării Comandamentului apărării

antiaeriene a teritoriului prevăzută la articolul precedent, va putea fi făcută numai cu acordul eşaloanelor ierarhice, inclusiv al Comandamentului apărării antiaeriene a teritoriului.

B. Controlul activităţii de zbor Art. 36. - Controlul activităţii de zbor constă în cunoaşterea poziţiei aeronavelor în spaţiul aerian, în scopul luării de măsuri pentru respectarea planificărilor de zbor şi pentru apărarea spaţiului aerian al Republicii Socialiste România.

Controlul activităţii de zbor în scopul luării de măsuri pentru respectarea planificărilor de zbor trebuie realizat la toate eşaloanele.

Controlul activităţii de zbor în scopul apărării spaţiului aerian al Republicii Socialiste România revine Comandamentului apărării antiaeriene a teritoriului şi marilor unităţi şi unităţilor militare subordonate acestuia.

Art. 37. - Controlul activităţii de zbor în scopul luării de măsuri pentru respectarea planificărilor de zbor se realizează prin compararea acestor planificări cu datele de desfăşurare reală a zborurilor, folosindu-se: - informarea primită de la organele de dirijare a zborurilor asupra orelor de decolare şi aterizare a aeronavelor, precum şi asupra rapoartelor de poziţie primite de la echipajele aeronavelor; - cercetarea prin radiolocaţie a spaţiului aerian; - datele primite de la orice alte surse de informare.

Art. 38. - Organizarea primirii şi transmiterii informaţiilor prevăzute în articolul precedent se va stabili de Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului prin documente aparte, ţinîndu-se seama de posibilităţile fiecărui eşalon şi avîndu-se în vedere ca, la organul de centralizare a planificărilor şi de control al activităţii de zbor al acestui comandament informaţiile asupra desfăşurării zborurilor să ajungă astfel: - ora decolării, în momentul efectuării sau cu cel mult 5 minute după efectuare; - ora aterizării, cu cel mult 15 minute după efectuare; - poziţiile succesive - estimate şi reale - ale aeronavelor în zbor pe căile aeriene, imediat după primirea rapoartelor echipajelor respective (10-20 secunde); - intrarea în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România, cu cel puţin 5 minute înainte de efectuare.

Fac excepţie de la prevederile prezentului articol cazurile în care comunicarea orei de decolare sau aterizare de face de către echipajele aeronavelor şi numai atunci cînd legăturile dintre respectivele echipaje şi organele Comandamentului apărării antiaeriene a teritoriului nu pot fi realizate în termenele prevăzute.

Art. 39. - Pe timpul executării zborurilor echipajele aeronavelor sînt obligate să respecte elementele de zbor prevăzute in planificare şi în ordinul de misiune (jurnalul de bord pentru navigaţie) şi să raporteze corect şi la timp datele asupra poziţiilor succesive, asupra condiţiilor meteorologice periculoase zborului, pe care le întîlnesc, precum şi orice alte informaţii pe care le consideră importante pentru desfăşurarea traficului aerian sau pentru alte scopuri.

C. Dirijarea activităţii de zbor Art. 40. - Dirijarea activităţii de zbor constă în darea de ordine, dispoziţii şi autorizări de către organele de dirijare către echipajele aeronavelor, în scopul executării misiunilor în strictă conformitate cu planificarea acestora, sau pentru aducerea unor modificări ale elementelor de zbor planificate - în funcţie de schimbările de situaţie.

Dirijarea activităţii de zbor are în vedere, în primul rînd, asigurarea deplinei securităţi a aeronavelor şi se realizează prin legătură bilaterală (la vedere sau radio) permanentă şi sigură dintre organele de dirijare şi echipaje.

Art. 41. - Dirijarea zborurilor şi responsabilitatea asigurării securităţii aeronavelor revin organelor de dirijare ale aviaţiei militare, ale unităţilor subordonate Comandamentului aviaţiei civile - TAROM şi ale unităţilor Grupului aeronautic Bucureşti, fiecare pentru aeronavele primite în dirijare în porţiunile de spaţiu aerian ce le sînt repartizate.

Art. 42. - Relaţiile dintre organele aviaţiei militare şi ale aviaţiei civile care dirijează zborurile la aeroporturile şi în porţiunile de spaţiu aerian folosite în comun, precum şi responsabilităţile ce decurg, se vor stabili - pentru fiecare caz în parte - de către Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului.

Art. 43. - Dirijarea unei aeronave, la un moment dat, se execută de către un singur organ de dirijare.

Trecerea dirijării unei aeronave de la un organ la alt organ (transferul dirijării) se realizează potrivit înţelegerilor stabilite între organele în cauză asupra elementelor de execuţie.

Art. 44. - Pe timpul executării zborurilor echipajele aeronavelor sînt obligate să execute întocmai şi la timp ordinele, dispoziţiile şi autorizările date de organele de dirijare a zborurilor. În cazul de forţă majoră în care echipajul este obligat să execute o manevră fără autorizarea organului de dirijare din cauza lipsei de timp sau a lipsei de legătură bilaterală sigură cu acest organ, el va purta întreaga răspundere pentru acţiunea sa, pe care este obligat să o raporteze imediat ce are această posibilitate.

D. Coordonarea activităţii de zbor Art. 45. - Coordonarea activităţii de zbor constă în luarea tuturor măsurilor pentru desfăşurarea concomitentă a zborurilor într-o porţiune de spaţiu aerian, în deplină securitate.

Coordonarea activităţii de zbor se realizează prin planificarea, controlul şi dirijarea zborurilor astfel încît - prin eşalonarea în timp şi spaţiu a aeronavelor să se evite orice stînjenire reciprocă a acestora, orice premisă de abordaj, precum şi orice prejudiciu ce ar putea fi adus integrităţii persoanelor şi bunurilor de la sol.

Art. 46. - Coordonarea zborurilor în vederea asigurării securităţii lor revine tuturor eşalonărilor care planifică, controlează şi dirijează activitatea de zbor în porţiunile de spaţiu aerian repartizate.

Art. 47. - În cazul în care este nevoie ca zborurile unei categorii de aviaţie să se desfăşoare în porţiunile de spaţiu aerian repartizate - pentru efectuarea zborurilor altei (altor) categorii de aviaţie, coordonarea în scopul prevenirii abordajelor se realizează prin preluarea zborurilor în cauză pentru planificare, control şi dirijare de către organele cărora le sînt repartizate porţiunile de spaţiu aerian ce interesează.

Pentru realizarea dispoziţiilor art. 27 şi 29, comunicarea zborurilor de către eşaloanele deţinătoare ale aeronavelor către organele ce urmează să planifice, controleze şi dirijeze zborurile în cauză se va face în timp util.

Art. 48. - În cazul cînd aeronavele aviaţiei militare zboară în porţiunile de spaţiu aerian repartizate aviaţiei civile, după planificarea, sub controlul şi dirijarea organelor militare, coordonarea zborurilor aeronavelor aviaţiei militare cu cele ale aviaţiei civile în scopul prevenirii abordajelor şi responsabilităţile ce decurg revin Comandamentului apărării antiaeriene a teritoriului. Pentru realizarea coordonării, Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului şi organele militare subordonate vor folosi informaţiile asupra zborurilor aviaţiei civile arătate în prezentul capitol la lit. A şi B, asigurînd între aeronavele de sub planificarea, controlul şi dirijarea organelor civile de trafic aerian şi cele de sub planificarea, controlul şi dirijarea organelor proprii următoarele spaţii de siguranţă: - o distanţă pe verticală de minimum 500 m; - o distanţă pe orizontală de minimum 5 km longitudinal şi 5 km lateral. În cazul în care coordonarea zborurilor conform alineatului precedent nu este posibilă şi este necesară stabilirea unor zone în care zborul trebuie organizat şi desfăşurat după reglementările speciale, aceste reglementări, precum şi limitele, în timp şi spaţiu ale zonelor respective, se vor stabili de către Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului şi vor fi aduse la cunoştinţa celor interesaţi prin ordine, dispoziţii, NOTAM-uri sau, după caz, prin alte comunicări.

Art. 49. - În cazurile de forţă majoră în care aeronavele unei categorii de aviaţie sînt obligate să intre în porţiunile de spaţiu aerian repartizate zborurilor altor categorii de aviaţie fără a putea respecta regulile de coordonare prevăzute la art. 47, toate organele avizate sînt obligate să concure la securitatea aeronavelor în cauză, lăsîndu-le "drum liber" pentru aterizarea pe primul aeroport (aerodrom) capabil să le primească sau pentru continuarea misiunii.

CAPITOLUL IV

Protecţia navigaţiei aeriene Art. 50. - Protecţia navigaţiei aeriene constă în ansamblul de măsuri, mijloace şi informări destinat să asigure deplasarea precisă a aeronavelor pe direcţiile stabilite pentru executarea misiunilor de zbor.

Protecţia navigaţiei aeriene în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România se asigură: - în mod permanent - în zonele aeroporturilor şi pe căile aeriene stabilite pentru traficul aerian public internaţional, precum şi în regiunea terminală de control Bucureşti; - după programul stabilit de Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului - în restul spaţiului aerian.

Art. 51. - Protecţia navigaţiei aeriene se realizează prin: - dotarea corespunzătoare cu mijloace de navigaţie, radio-tehnice şi vizuale a aeroporturilor (aerodromurilor), zonelor de zbor şi a căilor aeriene; - dotarea corespunzătoare cu mijloace de radiolocaţie şi de telecomunicaţie (radio şi vizuale) a organelor de control şi dirijare a zborurilor; - organizarea primirii şi difuzării informaţiilor meteorologice către echipaje şi organele de planificare, control şi dirijare a zborurilor; - organizarea primirii şi difuzării informării aeronautice, prin Publicaţia de informare aeronautică a Republicii Socialiste România (AIP-România) şi amendamente la aceasta, prin NOTAM-uri, circulare de informare aeronautică şi alte comunicări.

Art. 52. - Realizarea protecţiei navigaţiei aeriene în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România revine eşaloanelor cărora le-au fost repartizate porţiuni din acest spaţiu, conform prevederilor art. 3, precum şi Institutului de meteorologie şi hidrologie din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, în ceea ce priveşte participarea la asigurarea meteorologică a activităţii de zbor.

Art. 53. - Coordonarea activităţii de protecţie a navigaţiei aeriene, în întregul spaţiu aerian al Republicii Socialiste România, revine Comandamentului apărării antiaeriene a teritoriului, care va elabora, în acest scop, normele necesare, în concordanţă cu normele şi reglementările aplicate pe plan internaţional.

Art. 54. - Aeroporturile (aerodromurile), zonele de zbor şi căile aeriene nu pot fi declarate deschise pentru zbor pînă cînd nu s-au asigurat mijloacele şi nu s-au organizat măsurile de protecţie a navigaţiei aeriene în cuprinsul acestora.

Art. 55. - Mijloacele radiotehnice de navigaţie vor fi verificate periodic, pentru a corespunde funcţional normelor stabilite de Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului.

Art. 56. - Echipajele aeronavelor sînt obligate să raporteze pe timpul zborului, iar după aterizare - în scris - orice nereguli constatate în funcţionarea sistemului de protecţie a navigaţiei aeriene, în scopul luării de măsuri operative pentru înlăturarea cauzelor acestora.

Art. 57. - Pregătirea echipajelor şi echipamentul de bord al aeronavelor ce zboară pe căile aeriene şi aterizează pe aeroporturile (aerodromurile) Republicii Socialiste România trebuie să asigure utilizarea în condiţii optime a elementelor furnizate de echipamentele pentru protecţia navigaţiei aeriene din dotarea acestor căi şi aeroporturi (aerodromuri) şi să menţină o legătură bilaterală sigură cu organele de dirijare şi informare a zborului pe toată durata misiunii.

Art. 58. - Pregătirea echipajelor şi echipamentul existent la bordul aeronavelor aparţinînd Republicii Socialiste România, care execută zboruri internaţionale, trebuie să asigure utilizarea în condiţii optime a elementelor furnizate de echipamentele terestre de protecţie a navigaţiei aeriene din ţările survolate şi să menţină o legătură bilaterală sigură cu organele de dirijare şi informare a zborului pe toată durata misiunii.

Art. 59. - Coordonarea măsurilor de căutare şi salvare a aeronavelor pe teritoriul şi în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România revine Ministerului Apărării Naţionale, care va solicita în acest scop concursul altor ministere şi organizaţii, stabilind împreună cu acestea forţele şi mijloacele acţiunilor de căutare şi salvare, şi va organiza folosirea lor.

Art. 60. - Aeronavele ce zboară în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România trebuie să fie dotate cu echipament de căutare şi salvare conform normelor stabilite de Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului.

Art. 61. - Aeronavele aparţinînd Republicii Socialiste România care execută zboruri internaţionale trebuie să fie dotate cu echipament de căutare şi salvare adecvat condiţiilor şi mediului în care se desfăşoară zborurile, precum şi cu echipament prevăzut în normele şi reglementările stabilite în acest sens în ţările survolate.

CAPITOLUL V Documentele prin care se stabilesc detalii tehnice pentru desfăşurarea şi dirijarea activităţii de zbor Art. 62. - Detaliile tehnice referitoare la desfăşurarea şi dirijarea activităţii de zbor se stabilesc prin Regulamentul de zbor al aviaţiei militare şi Regulamentul de zbor al aviaţiei civile.

Art. 63. - Pentru aplicarea prezentului "Regim de zbor în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România" şi a regulamentelor prevăzute în articolul precedent, în ceea ce priveşte detaliile de desfăşurare a activităţii de zbor - comune tuturor categoriilor de aviaţie -, Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului va emite norme tehnice referitoare la: - organizarea, coordonarea şi desfăşurarea activităţii aviaţiei militare şi civile în scopul asigurării securităţii zborurilor; - folosirea în comun de către aviaţia militară şi civilă a unor aeroporturi (aerodromuri) şi porţiuni de spaţiu aerian.

Art. 64. - Pentru stabilirea detaliilor tehnice de desfăşurare a activităţii de zbor specifice fiecărei categorii de aviaţie, în porţiunile de spaţiu aerian ce le sînt repartizate, comandanţii (şefii) acestora vor emite dispoziţii referitoare la: - controlul şi dirijarea zborului; - folosirea aeroporturilor, aerodromurilor, terenurilor de lucru şi zonelor (raioanelor) acestora, precum şi a altor porţiuni de spaţiu aerian repartizate.

Art. 65. - Ministerul Apărării Naţionale, precum şi eşaloanele prevăzute la art. 63 şi 64 vor lua toate măsurile necesare, în scopul asigurării deplinei securităţi a activităţii de zbor.

CAPITOLUL VI Contravenţii Art. 66. - Constituie contravenţii următoarele fapte în legătură cu activitatea de zbor, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: a) staţionarea şi circulaţia, pe jos sau cu mijloace de deplasare, pe suprafeţele de manevră ale aeroporturilor, aerodromurilor şi terenurilor de lucru fără o autorizare prealabilă dată de comandanţii acestora; b) lăsarea liberă a animalelor sau intrarea neautorizată cu acestea pe suprafaţa aeroporturilor şi aerodromurilor, precum şi a terenurilor de lucru pe care acţionează aeronave; c) împiedicarea sau reducerea vizibilităţii marcajului de zi şi de noapte al suprafeţelor de manevră ale aeroporturilor şi aerodromurilor, precum şi ale terenurilor de lucru pe care acţionează aeronave; d) nerespectarea regulilor de aprindere a balizajului luminos al obstacolelor din zonele aeroporturilor şi aerodromurilor; e) aprinderea de surse luminoase sau producerea de fum pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a aeroporturilor, aerodromurilor şi terenurilor de lucru, fără autorizarea prealabilă dată de comandanţii acestora; f) lansarea de stoluri de păsări sau de obiecte care pot periclita zborul aeronavelor de pe suprafaţa sau din vecinătatea aeroporturilor, aerodromurilor şi terenurilor de lucru, fără o autorizare prealabilă dată de comandanţii acestora; g) distrugerea sau degradarea din culpă a unor elemente din sistemele de iluminare a suprafeţelor de manevră ale aeroporturilor şi aerodromurilor sau din dispozitivele luminoase de apropiere ale acestora; h) distrugerea sau degradarea din culpă a cablurilor de telecomunicaţie sau electrice ale aeroporturilor, aerodromurilor şi mijloacelor radiotehnice de asigurare a

activităţii de zbor; i) blocarea ori deteriorarea sau degradarea din culpă a suprafeţelor de manevră ale aeroporturilor şi aerodromurilor, precum şi ale terenurilor de lucru pe care acţionează aeronave.

Art. 67. - Contravenţiile prevăzute la art. 66 se sancţionează după cum urmează: 1. cu amendă de la 60 la 150 lei, cele prevăzute la lit. a); 2. cu amendă de la 100 la 250 lei, cele prevăzute la lit. b) şi c); 3. cu amendă de la 200 la 500 lei, cele prevăzute la lit. d), e) şi f); 4. cu amendă de la 300 la 1000 lei, cele prevăzute la lit. g), h) şi i).

Art. 68. - Contravenţiile se constată de personalul aeroporturilor sau aerodromurilor, anume împuternicit de comandanţii aeroporturilor (aerodromurilor); în cazul terenurilor de lucru, de personalul anume împuternicit de către comandantul unităţii de aviaţie civilă care le are în folosinţă, precum şi de ofiţerii şi subofiţerii de miliţie.

Agentul constatator aplică şi sancţiunea.

Plîngerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se rezolvă de către comandantul aeroportului sau aerodromului pe care s-a săvîrşit contravenţia, iar pentru contravenţiile săvîrşite pe terenurile de lucru, de către comandantul unităţii de aviaţie civilă care are în folosinţă aceste terenuri.

Dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost încheiat de un ofiţer sau subofiţer de miliţie, plîngerea se rezolvă de către conducătorul organului din care face parte organul constatator.

Art. 69. - În măsura în care prezenta hotărîre nu dispune, contravenţiilor prevăzute la art. 66 li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. 70. - Aeronavele de transport ce execută curse după orar, suplimentare sau alte zboruri comerciale vor zbura numai pe căile aeriene, în regiunea terminală de control - Bucureşti şi în cuprinsul zonelor de aeroport.

Art. 71. - Aeronavele care nu sînt dotate cu aparatură de bord pentru radionavigaţie şi pentru realizarea legăturii radio cu organele de dirijare vor zbura numai în porţiunile de spaţiu aerian şi în condiţiile în care echipajele acestora vor putea preveni abordajele "la vedere".

Art. 72. - Aeronavele nepropulsate de un organ motor vor zbura numai în porţiunile de spaţiu aerian şi în condiţiile în care pot fi ferite, "la vedere", de celelalte aeronave.

Art. 73. - Deasupra sectoarelor municipiului Bucureşti zborul este permis numai cu aprobarea preşedintelui Consiliului de Miniştri care va fi solicitată de către ministerele sau alte organe centrale care organizează asemenea zboruri.

Deasupra altor zone urbane sau a altor aglomerări de populaţie zborul aeronavelor este permis numai la înălţimi de la care nu este ameninţată securitatea populaţiei şi a construcţiilor, iar aterizarea, în caz de forţă majoră, se poate face în afara acestor zone sau aglomerări.

Fac excepţie de la prevederile alineatelor precedente zborurile aviaţiei militare pentru executarea misiunilor de luptă, zborurile sanitare de mare urgenţă, pentru salvarea de vieţi omeneşti, precum şi zborurile de îndepărtare după decolare şi de apropiere pentru aterizare, dacă aeroporturile, aerodromurile sau terenurile în cauză de pe care se decolează sau pe care se aterizează sînt dispuse astfel încît zonele urbane sau alte aglomerări de populaţie nu pot fi evitate. În cazul cînd necesitatea impune şi alte excepţii decît cele prevăzute în alineatul precedent, condiţiile tehnice de executare a zborurilor se vor stabili, de la caz la caz, de către Ministerul Apărării Naţionale.

Art. 74. - În cazul cînd o aeronavă care a lansat un mesaj de urgenţă sau de pericol - sau pentru care un organ de dirijare a transmis un asemenea mesaj este obligată, datorită situaţiei în care se află, să intre în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România fără a avea o planificare şi autorizare pentru aceasta sau este obligată să aterizeze pe un alt aeroport (aerodrom) decît cel prevăzut în planificare, aeronava în cauză va fi dirijată de organele cu care a stabilit legătura radio, transmiţîndu-i-se toate elementele, în clar, pentru deplasare şi pentru aterizare. Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului este autorizat să furnizeze, la nevoie, datele necesare pentru aterizarea de urgenţă pe cel mai apropiat dintre aerodromurile militare care pot primi aeronava aflată în pericol.

Prevederile alineatului precedent vor fi aplicate şi în cazul aeronavelor deturnate, care sînt obligate să intre în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România.

Art. 75. - În cazul unor abateri de la prevederile Regimului de zbor în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România, nejustificate de motive de forţă majoră, săvîrşite de echipajele aeronavelor în zbor şi care nu sînt imediat înlăturate la ordinul organelor de dirijare a zborului, Comandamentul apărării antiaeriene a teritoriului are dreptul de a dispune interceptarea aeronavelor în cauză de Către avioane de luptă ale aviaţiei militare.

Acţiunile echipajelor avioanelor interceptoare şi ale celor interceptate şi codul de semnale dintre acestea se vor stabili de către Ministerul Apărării Naţionale, care va avea în vedere reglementările adoptate pe plan internaţional, şi vor fi difuzate prin Publicaţia de informare aeronautică a Republicii Socialiste România (AIP - România).

Art. 76. - Abaterile disciplinare în legătură cu activitatea de zbor săvîrşite de personalul navigant şi de cel de dirijare a zborurilor vor fi cercetate şi sancţionate de către comandanţii eşaloanelor de care aparţine personalul în cauză.

Abaterile disciplinare în legătură cu activitatea de zbor săvîrşite în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România de către echipajele aeronavelor înmatriculate, în alte state vor fi cercetate de către o comisie de specialişti numită prin ordinul ministerului apărării naţionale.

Art. 77. - În îndeplinirea prevederilor art. 14 din Decretul nr. 688/1973, ministerele şi alte unităţi socialiste ce organizează ori primesc cereri de organizare a unei activităţi ce poate periclita securitatea zborurilor, precum şi orice persoană fizică ce execută o asemenea activitate, se vor adresa Ministerului Apărării Naţionale pentru obţinerea autorizării, cu cel puţin 10 zile înainte de ziua prevăzută pentru începerea sau executarea activităţii.

Art. 78. - Prevederile prezentului Regim de zbor în spaţiul aerian al Republicii Socialiste România se vor aplica şi zborurilor care se organizează şi se efectuează potrivit unor reglementări speciale, în măsura în care nu contravin acelor reglementări.

ANEXĂ

Aeroporturile şi aerodromurile repartizate aviaţiei civile, precum şi zonele acestora ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ZONA AEROPORTULUI (AERODROMULUI) Aeroportul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (aerodromul) Limita laterală faţă de centrul aeroportului Limita verticală faţă de sol (aerodromului) - în metri ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A) Aeroporturi deschise traficului aerian intern şi internaţional ARAD/Arad Segment de cerc cu raza de 20 km, pînă la Limita stabilită de Comandamentul frontiera cu R. P. Ungară aviaţiei civile - TAROM BUCUREŞTI/Băneasa Poligon neregulat, cu latura cea mai îndepărtată la 22 km BUCUREŞTI/Otopeni Segment de cerc cu raza de 25 km CONSTANŢA/M. Kogălniceanu Cerc cu raza de 30 km B) Aeroporturi deschise traficului aerian intern BACĂU/Bacău Cerc cu raza de 20 km BAIA MARE/Tăuţii-Măgherăuşi Cerc cu raza de 20 km CLUJ/Someşeni Cerc cu raza de 30 km CRAIOVA/Craiova Cerc cu raza de 20 km IAŞI/Iaşi Segment de cerc cu raza de 20 km, pînă la frontiera cu U.R.S.S. ORADEA/Oradea Segment de cerc cu raza de 20 km, pînă la frontiera cu R. P. Ungară SATU MARE/Satu Mare Segment de cerc cu raza de 20 km, pînă la frontiera cu R. P. Ungară SIBIU/Turnişor Cerc cu raza de 30 km SUCEAVA/Salcia Cerc cu raza de 20 km TIMIŞOARA/Giarmata Cerc cu raza de 20 km TÎRGU MUREŞ/Vidrasău Cerc co raza de 20 km TULCEA/Cataloi Cerc cu raza de 20 km ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ZONA AEROPORTULUI (AERODROMULUI) Aeroportul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (aerodromul) Limita laterală faţă de centrul aeroportului Limita verticală faţă de cota (aerodromului) aerodromului - (în metri) -

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── C) Aerodromurile aviaţiei utilitare şi sportive BACĂU/Gherăieşti Cerc cu raza de 5 km (cuprinsă în zona aeroportului BACĂU/Bacău 200 BRAŞOV/Ghimbav Cerc cu raza de 5 km 200 BRAŞOV/Sînpetru Poligon neregulat limitat de: BRAŞOV-RÎŞNOV-PREDEAL-TELIU-FELDIOARA-BRAŞOV 1300 BUCUREŞTI/Clinceni Poligon neregulat limitat de: DOMNEŞTII DE JOS-JILAVA-CĂLUGĂRENI-GHIMPAŢI-CLEJANIDOMNEŞTII DE JOS 2000 CLUJ/Dezmir Cerc cu raza de 5 km (cuprinsă în zona aeroportului CLUJ/Someşeni 300 CRAIOVA/Balta Verde Cerc cu raza de 5 km (cuprinsă în zona aeroportului CRAIOVA/Craiova 200 CONSTANŢA/Tuzla Cerc cu raza de 5 km 200 DEVA/Săuleşti Cerc cu raza de 5 km 200 GALAŢI/Tuluceşti Cerc cu raza de 5 km 200 IAŞI/Sud Cerc cu raza de 5 km (cuprinsă în zona aeroportului IAŞI/ Iaşi 200 PITEŞTI/Geamăna Cerc cu raza de 5 km 200 PLOIEŞTI/Strejnic Cerc cu raza de 7 km 1000 SUCEAVA/Scheia Cerc cu raza de 5 km (cuprinsă în zona aeroportului SUCEAVA/Salcia 200 TIMIŞOARA/Cioca Cerc cu raza de 5 km 200 TÎRGU MUREŞ/Mureşeni Cerc cu raza de 5 km (cuprinsă în zona aeroportului TÎRGU MUREŞ/Vidrasău) 200 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────