Catalog Cloud Computing, ed. a 5-a - Digital Industry

2016 / EdiĹŁia a V-a

Digital Industry

Catalog Cloud Computing

Moto: „I have been impressed with the urgency of doing.

Knowing is not enough; we must apply. Being willing is not enough; we must do.”

Leonardo da Vinci

Cele mai dramatice mutații de la inventarea motorului cu abur Iată-ne la a 5-a ediție a Catalogului Cloud Computing Romania, dedicat transformărilor pe care le generează noua revoluție industrială. Revoluția digitală. De ce este atât de important acest ultim val al revoluției industriale? La scară istorică, fiecare revoluție tehnologică a produs mutații economice, care au generat progres. Dar revoluția digitală poate avea efectul cel mai disturbator la scară industrială de la apariția motorului cu aburi.

De ce sunt afectate atât de dramatic procesele industriale tradiționale? Pentru că multe dintre sistemele și procesele de producție au ajuns în impas. Nu ne mai ajută să producem lucruri mai bune, mai rapid și mai eficient. Nu mai facem față concurenței, pentru că nu am știut să valorificăm noul filon digital.

De ce acum un Catalog despre Digital Industry? Pentru că acum este momentul. Chiar dacă nu suntem pregătiți, trebuie să învățăm să folosim formidabilele facilități oferite de tehnologie, ca să fim mai eficienți și mai deștepți. Să ne facem viața mai bună. Ca locuitori ai unei planete digitale.

Sunt importante noutățile tehnologice din acest Catalog? Veți putea aprecia singuri asta citind despre: programul Industry 4.0, despre 3rd Platform, despre proiectul unei Europe Digitale bazată pe accesul universal la informație, despre Internet IoT, despre Industry Cloud și Cloud 2.0, despre dialogul dintre mașini, despre roboții industriali și automatizare, despre realitatea augmentată ca abecedar în deprinderea noilor aptitudini digitale și, în fine, despre pericolele care ne pândesc atunci când totul este conectat.

Cum ne vom descurca în acest hățiș de noi tehnologii, termeni și concepte care gravitează toate în jurul nostru fără să le înțelegem prea bine rostul? Încet, dar sigur. În fond, nimic nu este prea complicat. Inovația și tehnologiile au existat întotdeauna și atunci când am avut nevoie de ele le-am pus la treabă să lucreze în folosul nostru. Totul se transformă, dar transformarea o coordonăm noi.

Le mulțumim partenerilor noștri care au realizat valoarea momentului, oferind informații de mare valoare despre soluțiile, platformele și proiectele care ne ajută la eficientizarea activităților de producție din toate industriile. Și care ne oferă instrumentele și resursele de care avem nevoie pentru a parcurge acest drum digital.

Radu Crahmaliuc, Analist Independent Cloud & Digital Transformation

1

Catalog Cloud Computing

„Dacă am avea calculatoare care știu tot ce este de știut despre lucruri - folosind datele pe care le-au adunat, fără nici un ajutor de la noi – am putea urmări și controla totul. Am putea reduce foarte mult pierderile și costurile și am rezolva prelucrarea integrală a deșeurilor. Am ști, pentru că lucrurile ne-ar spune asta.

Când să le reparăm și când să le înlocuim.»

Kevin Ashton, părintele conceptului IoT, Jurnalul RIFID 1999

de întrebări despre transformarea industriei digitale Capitolul I 1

FUNDAMENTELE REVOLUȚIEI INDUSTRIALE

CARE SUNT RĂDĂCINILE REVOLUȚIEI INDUSTRIALE DIGITALE?

Ample mutații se întâmplă chiar acum la scară economică și socială prin adopția tehnologiilor de graniță, precum Cloud computing, Big Data & Analytics, Mobile computing și Internet of Things (IoT), cei patru piloni ai noii entități tehnologice cunoscută ca „IDC 3rd Platform”. Începând cu revoluția industrială declanșată de inventarea mașinii cu abur, fiecare val de inovații tehnologice a generat progres, ca răspuns la dorința nativă a producătorilor „Cum să fac mai repede, produse mai ieftine și mai bune?” Industria e antrenată într-o spirală evolutivă bazată pe interacțiunea om-mașinã, care a asimilat rând pe rând automatizarea proceselor, interacțiunea mașinilor, angajarea roboților și diseminarea inteligenței artificiale. Forța reunită a noului val digital vine cu puterea inovației care tinde să disloce vechile modele de business, în toate domeniile industriale, dar mai ales în verticalele aplicative precum industria de fabricație. În manufacturing revoluția digitală schimbă radical tradiționalele procese ale fluxului de producție, de la noile metode de gândire inginerească bazate pe modelul unic digital,

2

Catalog Cloud Computing

la digitalizarea prototipurilor, monitorizarea bunurilor și valorilor industriale, automatizarea halelor, până la conectarea mașinilor și construirea fabricilor inteligente.

Cea mai modernă tendință de adoptare a revoluției digitale în industria producătoare se conturează prin conceptul Industry 4.0, care a început ca o inițiativă guvernamentală și a fost larg adoptat generând cea de a 4-a revoluție industrială.

2

CE ESTE INDUSTRY 4.0?

Industry 4.0 este un concept unanim adoptat și care contribuie la fundamentarea industriei digitale, bazat pe programul „Industrie 4.0” elaborat de Guvernul Germaniei și anunțat la Târgul Internațional de la Hanovra din anul 2011.

Prin acest program derulat sub umbrela Agendei Digitale 2014-2017 lansată de Consiliul Europei, executivul german plasează inovarea tehnologică în centrul politicii sale de dezvoltare digitală a industriei și a societății. Conform documentului „The new HighTech Strategy Innovations for Germany”, în demersul de consolidare a unei economii și a unei societăți digitale, programul Industrie 4.0 se poziționează ca direcție principală de acțiune, în strânsă corelare cu serviciile și datele inteligente, sistemele Cloud computing, rețelele digitale, știința digitală și noua societate digitală.

Teoria conceptului Industrie 4.0 e clădită pe un fundament în care principalele caracteristici ale producției industriale din viitor vor include realizarea extensivă de produse individualizate, în medii de producție cu mare flexibilitate. Noile procese digitale de producție se dezvoltă și se perfecționează pe experiența clienților și a partenerilor, începând de la fazele mai timpurii de inginerie și proiectare. Totul este integrat cu servicii de cea mai mare calitate într-o nouã categorie de produse hibrid. Potrivit acestei teorii, cele patru valuri ale revoluției industriale sunt: Industry 1.0: Revoluția motoarelor cu abur Industry 2.0: Revoluția mașinilor antrenate cu ajutorul energiei electrice Industry 3.0: Revoluția calculatoarelor Industry 4:0: Revoluția conectării obiectelor: Internet of Things (IoT) Aceasta nouă paradigmă construită pe capacitatea de a conecta tot ce poate transmite informație generează o nemărginită serie de noi scenarii, bazate pe multiplele mutații la nivelul modelelor și proceselor industriale tradiționale, care la rândul lor sunt preluate și amplificate de noile procese ale economiei digitale.

3

CARE A FOST MOTORUL NOII REVOLUȚII INDUSTRIALE?

Fabricile inteligente, în care fiecare componentă a lanțului de producție beneficiază de automatizare prin rețele wireless de ultimă generație, reprezintă viitorul în industria producătoare. Prin noile tehnologii de automatizare fiecare produs poate încorpora informații digitale, care pot fi distribuite prin intermediul semnalelor radio, pe măsură ce

3

Catalog Cloud Computing

produsul se deplasează de-a lungul liniei de producție. Noile concepte de fabricație dezvoltate de inițiativa Industrie 4.0 au ca nucleu sisteme cyber-fizice formate din aplicații software, senzori, procesoare și tehnologii de comunicare. Toate aceste sisteme au atât o componentă de calcul, cât și o interacțiune fizică cu lumea reală.

Multe dintre tehnologiile individuale care stau la baza conceptelor industriei digitale au apărut în ultimii 10 - 15 de ani. Aceste tehnologii pre-existente au început să fie încorporate în materiale, piese și mașinile care lucrează la ele, astfel încât acestea să poată comunica în timp real și să poată adopta și transmite comenzi chiar atunci când produsele evoluează pe linia de producție. Tehnologiile bazate pe cipuri pentru identificări de radio-frecvență (RFID) oferă posibilitatea de a aduna mai multe date și permit cartografierea unor întregi unități de producție, pe tot parcursul fluxului de la furnizor la client. Fiecare produs își poartă propriile sale informații digitale care sunt partajate cu mașinile prin semnale radio în timp ce se deplasează de-a lungul liniei de producție.

Termenul de «Industrie 4.0» a fost propulsat de un grup de oameni de știință și oameni de afaceri din industrie care consiliază guvernul german în eforturile sale de a dezvolta o nouă strategie de tehnologizare. Academia Naționala de Știință și Inginerie a Germaniei susține că această nouă revoluție tehnologică ar putea duce la o creștere de 30% a productivității industriale. Desigur că acest procent de creștere a eficienței poate varia în funcție de aria de aplicare. Pentru a spori eficiența unei producții complexe de serie, creșterea de 30% este fără îndoială o provocare, dar pentru sistemele de producție de serie la scară mică, creșterea de productivitate ar putea deveni și mai mare.

Dar Germania nu este singura țară ce lucrează la următoarea generație de procese de fabricație. În aprilie 2013 ministrul britanic David Willetts vorbea despre dezvoltarea științelor de robotică și sisteme autonome ca despre una dintre cele opt mari tehnologii în care Marea Britanie va excela și merită un sprijin deosebit. Consecința acestei declarații s-a materializat în scurt timp, când domeniul cercetării a beneficiat de un buget guvernamental de 15 milioane de lire pentru a crește puterea și productivitatea cercetării.

O altă gură de oxigen pentru accelerarea revoluției industriale digitale a fost evoluția extrem de rapidă a sistemelor Internet of Things la nivel industrial. Odată cu larga asimilare a inovațiilor tehnologice și dezvoltarea conceptelor de producție bazate pe soluții IoT, noțiunea Industry 4.0 a fost practic adoptată la scară globală, fiind asimilată cu conceptele dezvoltate în paralel precum Industry Internet of Things (IIoT) și ulterior chiar cu procesul de transformare a industriei digitale.

4

CUM REACȚIONEAZĂ EUROPA LA PROVOCĂRILE INDUSTRIEI?

Industria este unul dintre pilonii economiei europene. Sectorul de producție în Uniunea Europeană reprezintă 2 milioane de întreprinderi, 33 de milioane de locuri de muncă și 60% din creșterea productivității. Industria europeană trebuie să exploreze viitorul

4

Catalog Cloud Computing

5

Catalog Cloud Computing

potențial al tehnologiilor IT&C, procesele de automatizare, precum și tehnologiile de fabricație și prelucrare centrate pe om.

Transformarea digitală a industriei este privită ca o sursă pentru crearea de oportunități extraordinare pentru Europa, care prin prisma evoluției Uniunii Europene se confruntă cu provocări uriașe. Posibilitățile deschise de sistemele de producție conectate și noile modele de afaceri sunt extrem de promițătoare, dar și riscurile pot fi dramatice. Conform unei estimări Roland Berger, până în 2025 industria producătoare din Europa ar putea ajunge la o valoare adăugată brută de peste 1,25 miliarde de euro, în timp ce valoarea riscurilor e asociată cu posibile pierderi de 605 miliarde de euro, în valoare adăugată.

Tehnologiile digitale joacă rolul central în crearea de valoare în economia Uniunii Europene, având menirea de a produce transformarea radicală a tuturor aspectelor legate de dezvoltare, producție și servicii conexe. Renașterea industrială a Europei poate deveni o realitate numai în cazul în care digitalizarea produselor, proceselor și modelelor de afaceri este integrată în toate sectoarele industriale.

„Dat fiind că industria este un pilon esențial al economiei europene, cu 2 milioane de companii și 33 de milioane de locuri de muncă, provocarea noastră politică și economică generală este de a vedea că toate sectoarele industriale profită din plin de inovațiile digitale în produse, procese și modele de afaceri. Prin urmare, primul meu obiectiv este ca fiecare regiune din Europa să aibă un centru de inovare digital, care poate oferi expertiză de clasă mondială și competențele digitale necesare pentru economia locală și regională. (…) Și avem nevoie de aceste centre de competență pentru a lucra împreună la nivel european. Acesta este motivul pentru care voi propune ca, pentru prima dată, o parte substanțială din bugetul UE prevăzut pentru cercetare și inovare în domeniul digital să fie dedicată pentru acest lucru.”

Günther Oettinger, Blog post 13 Aprilie 2015

5

EXISTĂ O STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU TRANSFORMAREA DIGITALĂ A INDUSTRIEI?

La nivelul Uniunii Europene există deja o viziune care a debutat odată cu inițiativa Agendei Digitale a Europei, una dintre cele șapte componente majore ale strategiei Europe 2020. Programul Agenda Digitală a evoluat și s-a transformat în Digital Single Market.

Adoptată pe 6 mai 2015, strategia Digital Single Market își dorește să asigure un acces mai bun la avantajele oferite de tehnologiile digitale tuturor cetățenilor și mediilor de afaceri din toată Europa. Acest lucru va permite eliminarea diferențelor esențiale dintre

6

Catalog Cloud Computing

economiile clasice și cele moderne și va sparge barierele în calea dezvoltării activităților transfrontaliere online. În noua viziune, cetățenii, guvernele și mediile de business pot avea acces egal la beneficiile erei digitale, favorizând unificarea celor 28 de piețe ale țărilor membre. Asta ar putea contribui cu peste 415 miliarde de euro la economia UE și ar putea crea mii de noi locuri de muncă.

Strategia Digital Single Market este bazată pe următoarele direcții: Accesul: facilitarea accesului online la bunuri și servicii digitale pentru consumatorii individuali și pentru mediile de business; Mediul: un mediu emulativ pentru rețelele digitale și serviciile inovative; Economia și Societatea: transformarea digitală ca driver de creștere economică. În toate aceste eforturi de unificare a forțelor pentru digitalizarea Europei, domenii precum Cloud Computing, Big Data, IoT, sistemele cibernetice fizice și robotica sunt apreciate ca principalele surse de oportunități. Industria din Europa are potențialul de a se putea transforma, prin asimilare inovațiilor tehnologice, robotizarea și automatizarea producției, soluțiilor software pentru mediul enterprise sau procesele de fabricație bazate pe 3D Printing și realitate augmentată.

Pentru ca Uniunea Europeană să-și mențină competitivitatea, să păstreze o bază industrială puternică și să poată gestiona tranziția către o economie industrială și servicii inteligente, este nevoie de transformarea digitală a tuturor sectoarelor. 75% din valoarea adăugată de economia digitală provine din industriile tradiționale, nu din piața IT&C. Dar integrarea tehnologiei digitale de către acele întreprinderi tradiționale este elementul cel mai slab.

Strategia de dezvoltare digitală a Europei este bazată pe patru linii de acțiune: Asigurarea accesului facil la tehnologiile digitale pentru toate întreprinderile industriale, în special IMM-uri. Acțiunea poate contribui și la completarea infrastructurilor de inovare digitale naționale și regionale; Asigurarea supremației europene pe platformele industriale digitale bazate pe forța industriei europene în domenii importante de fabricație și inginerie precum industria auto, aeronautica și energia; Pregătirea forței de muncă care trebuie să beneficieze de transformarea digitală prin promovarea competențelor digitale în Europa și regiunile sale, la toate nivelurile și etapele de educație și formare profesională; Identificarea unor soluții de reglementare inteligente pentru o industrie inteligentă - găsirea celor mai adecvate forme de abordare politică a problemelor dificile, cum ar fi răspunderea și siguranța sistemelor autonome sau proprietatea și utilizarea datelor industriale Strategia își propune să stabilească legături între inițiativele naționale și regionale - cum ar fi „Industrie 4.0”, „Smart Industry”, „Industrie du Futur”, „High Value Manufacturing” – cu asigurarea gradului necesar de coordonare și să ajute la atingerea masei critice în cazul în care inițiativele individuale nu se pot realiza.

7

Catalog Cloud Computing

Figura 1: „Inițiative Digital Industry în Europa”. Sursa: Comisia Europeană, Februarie 2016. (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digitising-european-industry)

6

CE ESTE 3RD PLATFORM?

Încă din 2007, IDC a prezis și a analizat tendințele legate de asimilarea industrială a tehnologiilor emergente precum Cloud Computing, Big Data, IoT și Social media, recunoscute de IDC ca piloni principali ai celei de-a treia platforme tehnologice (3rd Platform). În 2008, IDC preconiza că în următorii 20-25 de ani o nouă platformă tehnologică va guverna creșterea economică și inovația tehnologică. Deși se vorbea de mult despre virtualizare, puțini gândeau la tehnologiile Cloud în definirea lor actuală. Încă de pe atunci IDC preconiza necesitatea afirmării și consolidării unei noi platforme tehnologice, din nevoia de a cuantifica mutațiile tehnologice majore induse de afirmarea primei generații de dispozitive mainframe – asociate în mod normal cu „1st Platform”, dar accesibile doar unei elite de specialiști. Apariția și proliferarea rapidă a computerelor personale a reprezentat al doilea val tehnologic sau „2nd Platform”. În 2011 IDC încerca să îmbrace într-o formă coerentă noul trend digital, care era încadrat în istoricul evoluției tehnologice ca „3rdPlatform,” o chintesență între patru piloni majori, reprezentați de dispozitivele și aplicațiile mobile, serviciile Cloud, rețelele sociale

8

Catalog Cloud Computing

Intuitivă, prietenoasă și confortabilă… tehnologia cloud oferă o varietate enormă de servicii pentru mediul de afaceri

Management pragmatic, cu capul în nori Cloud computing-ul a.k.a „tehnologia din nori” defilează cu stil în lumea tehnologiei. Analiștii vorbesc obsesiv despre el, aproape în orice împrejurare și în legătură cu orice activitate. Potenţialii beneficiari tatonează. Există entuziaști și sceptici, ca întotdeauna.

Marea masă de utilizatori sunt în expectativă, căutând informaţii. Într-o piaţă cu totul schimbată în ultimii 5 ani, companiile au fost nevoite să-și eficientizeze suplimentar procesele operaţionale, să reducă și mai mult costurile pentru a rezista pe o piaţă tot mai dificilă.

Marile companii de IT propun tehnologii de virtualizare și cloud computing, care să ajute organizaţiile în mai toate activităţile lor, dar și utilizatorul final.

Cea mai mare casă de soft românească, SIVECO, a dezvoltat în ultimii ani aplicaţii eficiente în cloud, pentru instruirea personalului, pentru gestiunea documentelor, precum și pentru administrarea afacerilor.

Cloud integrat, rapid și scalabil SIVECO Applications 2020 Project:Cloud este soluţia de tip ERP perfect adaptată pentru managementul business-ului companiilor de toate dimensiunile. Are o arhitectură scalabilă, pe mai multe niveluri şi conţine o gamă largă de componente accesibile în cloud: financiarcontabilitate, achiziţii, contracte, producţie, stocuri, utilităţi, vânzări, proiecte, deşeuri etc.

Angajaţi performanţi cu Cloud Learning Cloud Learning completează oferta eLearning SIVECO cu o soluţie ce permite managementul întregului proces de instruire, online și la sală și realizarea sau utilizarea de materiale de instruire proprii. Serviciul Cloud Learning include un editor de cursuri, un editor de teste și unul pentru crearea sondajelor, permiţând utilizatorilor crearea de materiale specifice. În plus, orice abonament Cloud Learning include și o suită de cursuri generale și obligatorii

în orice organizaţie sau cursuri soft-skills. La cerere, se pot dezvolta orice alte tipuri de cursuri interactive, în funcţie de specificul și necesităţile fiecărui client.

Arhivare securizată în Cloud SIVADOC Project:Cloud este soluţia de management a documentelor care permite utilizatorilor să acceseze în cloud documentele în mod securizat, de oriunde şi de pe orice dispozitiv (notebook, PC, tablete, telefoane inteligente etc). Avantajul principal al SIVADOC Project:Cloud constă în stocarea documentelor pe serverul furnizorului de servicii cloud, și nu local pe calculatoarele companiei, oferind utilizatorilor acces la documente importante oricând și din orice locaţie. Nu există costuri pentru investiţii în infrastructură hardware sau licenţe software.

Acces rapid la starea business-ului tău SIVECO Business Analyzer, una dintre cele mai apreciate soluţii informatice de tip Business Intelligence din România, permite managerilor să acceseze în cloud, în orice moment, de pe tabletă sau smart-phone, indicatorii relevanţi ai companiei. Managerii pot lua astfel cele mai bune decizii de business, accesând în timp real indicatorii de performanţă ai companiei prezentaţi într-o formă sugestivă, uşor de gestionat şi de personalizat.

ADLIC - unul dintre cele mai mari proiecte în cloud din România O menţiune specială necesită soluţia de afişare a rezultatelor ADLIC (sistemul informatizat folosit la nivel naţional de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru repartizarea computerizată a candidaţilor în licee şi şcoli profesionale). Dezvoltat încă din 2001, acesta este cel mai accesat portal pentru admiterea în licee (http://admitere.edu.ro) pe care îl știu toţi elevii și, desigur, părinţii lor care așteaptă cu sufletul la gură postarea rezultatelor. Din 2009 el funcţionează în cloud.

9

Catalog Cloud Computing

de business și procesele Big Data & Analytics. Conform IDC, amploarea dezvoltării și adoptării, scopul utilizării și încrengăturile multiple dintre aceste patru elemente considerate ca „disruptive” vor marca dezvoltarea și evoluția industriei IT în următorii 25 de ani.

E dificil de lansat o prognoză privitoare la evoluția economică pe o perioadă atât de lungă, dar să vedem care a fost percepția pieței în fața acestui val de inovații tehnologice? Cât de pregătită este economia pentru asimilare și adopție? IDC a propus cinci stadii care descriu evoluția maturității Cloudului: Ad Hoc, Oportunistic, Repetabil, Administrat și Optimizat. Fiecare dintre aceste stadii necesită o mare varietate de investiții, nu numai din zona diviziilor IT, ci în special din bugetele principalelor linii de business. În funcție de valoarea și corectitudinea cu care e privită fiecare dintre aceste investiții, organizațiile pot evolua de la un nivel de maturitate la altul.

Figura 2: „3rd Platform: Continua transformare a industriei”.

Sursa: IDC, 2011 (http://www.idc.com/prodserv/3rd-platform/) Pe măsură ce tehnologiile incluse în 3rd Platform evoluează, IDC identifică o primă serie de „Innovation Accelerators” ce depind de 3rd Platform și îi extind în mod radical funcționalitățile și aplicațiile. Acești acceleratori ai inovației sunt: Internet of Things Interfețele Cognitive Interfețele Naturale Sistemele 3D Printing Securitatea de ultimă generație Robotica Cum distanța dintre două puncte este întotdeauna o linie dreaptă, IDC recomandă adoptarea unui singur set de bune practici ce pot ajuta organizațiile să ajungă la nivelul optim de maturitate a Cloudului. Aceste „best practices” se bazează pe o îmbinare optimă între

10

Catalog Cloud Computing

tehnologii (alegerea corectă a modelului de Cloud, infrastructură, platformă și software), oameni (dezvoltarea unei veritabile culturi pentru Cloud și perfecționarea abilităților tehnice la nivel de organizație) și procese (implementarea proceselor cheie pentru business, asigurarea compatibilității între standardele organizației și cerințele impuse de Cloud).

7

CUM EVOLUEAZĂ PIAȚA IOT DIN EUROPA?

Tehnologiile Internet of Things (IoT) au progresat rapid de la primele apariții ale IoT-ului ca buzz, urmate de o rapidă adopție, pentru a ajunge în prezent una dintre inițiativele cheie pentru restructurarea modelelor de business din sfera industrială.

Motoarele esențiale ale adopției IoT sunt permanenta nevoie de productivitate, calitate și costuri scăzute. Conform studiilor IDC, piața soluțiilor IoT din zona CEMA (Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa) nu arată o creștere semnificativă, în ciuda potențialului din regiune. Cu toate acestea, interesul companiilor industriale este la fel de ridicat ca pe piețele mai evaluate (IDC, 2016) Industria producătoare este cel mai important segment de dezvoltare pentru IoT în zona CEMA, reprezentând peste 66%, urmată de transporturi și de sectorul public.

Valoarea pieței totale din 2015 a fost estimată de IDC la cca. 3 miliarde de dolari, cu o rată anuală medie de creștere de peste 19% până în 2019, când va atinge o valoare de peste 6 miliarde de dolari.

Figura 3: Cheltuielile pentru sisteme IoT de producție pe piața Central Est Europeană, Sursa: IDC, 2015 Conform studiului IDC din 2015 pentru piața Europei Centrale și de Est (ECE), 11% dintre companiile chestionate au răspuns că folosesc deja tehnologii IoT/ M2M, iar alți 12% că au în vedere o adopție apropiată. Piața soluțiilor IoT din zona ECE se va dubla practic în următorii trei ani, crescând de la cca. 2 miliarde dolari în 2015 la peste 4 miliarde dolari în anul 2019.

11

Catalog Cloud Computing

Conform unui studiu IDC privitor la dezvoltarea pieței de soluții de mobilitate, cheltuielile pe tehnologii de mobilitate în industria producătoare vor crește de la 3,4 miliarde dolari în 2015 la peste 4,1 miliarde dolari în 2019. Unitățile de fabricație, băncile și industria de retail sunt printre primele domenii în care mobilitatea e la mare căutare.

8

CARE SUNT TEHNOLOGIILE CARE ANTRENEAZĂ REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ?

Boston Consulting Group (BCG), companie internațională de consultanță specializată în procesele de transformare în business, a identificat câteva mari domenii tehnologice care guvernează conceptul Industry 4.0: Serviciile Cloud – singura alternativă în procesarea, stocarea, monitorizarea și controlul sistemelor și aplicațiilor de nivel enterprise; Internet of Things (IoT) – reunește intregul ecosistem de comunicare între echipamente, dispozitive și senzori, captând informațiile primare și generând răspunsuri în timp real; Big Data & Analytics - fuxul de date generat de fiecare etapă de dezvoltare a producției, de la concepția inginerească, la proiectare, testare și lansarea în fabricație adaugă o nouă dimensiune industriei producătoare, mai avidă ca niciodată de răspunsuri inteligente în timp real; Simularea – scenariile de modelare virtuală a produselor încă din prime faze ale fuxului de producție devin vitale pentru obțierea performanțelor, scurtarea termenelor de lansare pe piață și reducerea costurilor de producție; 3D Printing sau Additive Manufacturing (AM) – imprimantele 3D de capacitate enterprise vor avea un rol tot mai important în producerea unor serii mici de produse personalizate, dar vitale pentru bunul mers al procesului de producție. Pionieri in asimilarea 3D printing la scara industrială, cercetătorii de la GE au anunțat realizarea unui motor cu reacție bazat pe componente produse în totalitate cu noile tehnologii additive manufacturing; Augmented Reality (AR) - BDG apreciază că sisteme precum Google Oculus Rift sau Microsoft HoloLens vor juca un rol esențial în creșterea productivității și accelerarea proceselor de decizie. La acestea se adaugă și facilitățile oferite de metodele de educație virtuală și și de instructaj în timpul lucrului; Cybersecurity – un cadru critic de menținere a încrederii la nivelul de ansamblu al sistemelor și rețelelor, în contextul în care avem milioane de echipamente conectate prin linii de comunicare care se intersectează și inter-relaționează; Concluzionând, tehnologiile digitale au puterea de a depăși într-o manieră „disruptivpozitivă” provocările actuale din industrie, transformând fiecare digit și fiecare link într-un proces de producție revoluționar, de la cercetare, la dezvoltare, procurarea materialelor și procesele de producție, la activitățile de marketing, vânzare și servicii. Și toate astea se întâmplă de-a lungul întregului lanț de furnizori și la scara întregului ciclu de viață al produselor.

12

Catalog Cloud Computing

13

Catalog Cloud Computing

9

ARE NEVOIE INDUSTRIA PRODUCĂTOARE DE PLATFORME DE INOVARE ?

Producătorii se orientează deja către următoarea generație de management al ciclului de viață al produsului (PLM) - o platformă de inovare a produselor care utilizează date provenite de la produs ca informații de bază pe care le integrează cu alte date conexe provenite de la liniile de producție și multitudinea de procese din cadrul întreprinderii.

Prin programul IDC MaturityScape al diviziei de cercetare Manufacturing Insights, cercetătorii și consultanții IDC identifică etapele, măsurile critice, rezultatele și acțiunile necesare companiilor pentru a dezvolta în mod eficient o strategie PLM care să se extindă pe întreg lanțul de producție și de vânzare.

Extinderea conceptului PLM către întreprindere și dincolo de aceasta nu este o tendință nouă. Piața a evoluat însă foarte rapid în ultimii cinci ani, iar structurile de conducere ale unităților de producție trebuie să adopte rapid măsuri de integrare deplină a inovațiilor la nivel de produs.

IDC Manufacturing Insights afirmă că, în cele din urmă, o platformă completă de inovare de produs, extinsă peste un întreg lanț valoric intern și extern oferă următoarele avantaje: Deschiderea către inovație: inclusiv la nivelul constituenților interni și externi Economia ciclului de viață al produsului: raționalizarea business-ului și costurilor pe baza deciziilor produsului Sprijinirea deciziilor: luarea deciziilor vizuale de-a lungul lanțurilor valorice extinse Ingineria sistemelor: acoperă procesele de inginerie și multiple domenii de fabricație Managementul calității: îmbunătățirea calității produselor și a proceselor complexe În timp ce tehnologiile incluse în 3rd Platform precum Cloudul, Mobilitatea, Big Data și Rețelele Sociale asigură inovațiile care duc la o proiectare mai rapidă, o mai bună colaborare și dezvoltare și permit experiențe mai bune pentru produse și servicii, IDC constată că există cinci componente critice pe care producătorii din întreaga industrie trebuie să le aibă pentru a realiza o platformă de inovare de produs. Acestea includ: Instanțe unice securizate de date despre produs: la nivelul întregii organizații și a ecosistemului de care aparține; Întregul spectru al modelului PLM: generarea conceptuală, stabilirea cerințelor inginerești, proiectarea colaborativă, testare și prototipare, managementul producției, integrarea planificării de proces, etc.; Colaborare îmbunătățită între componentele de inginerie și cele de fabricație: instrucțiuni comune, colaborare în timp real, vizualizarea prototipului în stadiu finit, asimilarea tehnicilor de realitate augmentată (AR) și realitate virtuală (VR); Integrarea managementului de calitate cu cel de complianță: pentru urmărirea producției și dezvoltarea proceselor de fabricație; Integrarea ciclului de viață al produsului cu cel al serviciilor: pentru planificarea efectivă a serviciilor, execuția și colaborarea dintre inginerie și servicii, atunci când este necesar.

14

Catalog Cloud Computing

Capitolul II

TEHNOLOGIILE CARE INFLUENȚEAZĂ INDUSTRIA DIGITALĂ

„Disruptiv este un termen ce descrie un proces prin care o companie mai mică, cu mai puține resurse, este în măsură să răspundă cu succes la provocările tipice unei întregi industrii. Mai exact, pentru ca furnizorii tradiționali să se concentreze pe îmbunătățirea produselor și a serviciilor lor, care sunt de obicei cele mai solicitate de către clienți, aceștia se aliniază la nevoile unor largi segmente și inevitabil ignoră nevoile altora. Cei mai noi veniți pe piață care se dovedesc perturbatori încep prin adresarea cu succes a acelor segmente trecute cu vederea de furnizorii consacrați. În acest fel, cei noi câștigă un punct de sprijin prin livrarea frecventă a celor mai potrivite funcționalități, la un preț mult mai mic. Operatorii tradiționali, urmărind profitabilitate mai mare în segmente mai solicitante, tind să nu reacționeze în mod energic. Nou veniții fac un pas înainte, începând să ofere aceleași tipuri de servicii și segmentelor de piață adresate primordial de furnizorii maturi, menținând în același timp avantajele care i-au condus spre primele succese. Atunci când consumatorii principali încep să adopte aceste oferte mult mai flexibile și mai atrăgătoare într-un număr care depășește un anumit volum, se poate spune că a avut loc o perturbare a unei piețe existente.”

Clayton Christensen, părintele noțiunii de inovații disruptive, Harward Business Review, Decembrie 2015.

10 INDUSTRY CLOUD SAU CLOUD 2.0?

Fenomenul Cloud continuă să rămână tendința majoră, identificată aproape unanim ca responsabil de apariția și dezvoltarea rapidă a tuturor celorlalte tehnologii considerate disruptive. Dar conceptul de Cloud computing suferă o serie de mutații în sine, evoluând de la faza în care era încă destul de contestat și privit cu neîncredere, la primele rezultate concrete oferite de migrările unor pionieri, la conștientizarea că vrem-nu vrem, tot va trebui să ajungem la Cloud, până la o largă efervescență în adoptarea modelelor specifice. În fond, oricine are nevoie de simplificarea infrastructurii, de reducerea costurilor, de putere de calcul și volume de stocare, de flexibilitate, scalabilitate, predictibilitate și siguranță mai mare a datelor. Dar toate aceste beneficii oferite de Cloud au o structură de orizontalitate, adică sunt comune pentru toate domeniile în care e nevoie de inovație. În ciuda unor probleme inerente, legate nu în mod esențial de tehnologii, ci de modul de asimilare a acestora, de lipsa de cultură și experiență pentru investițiile în servicii, de lipsa unei coerențe în materie de standarde și multe lacune legislative, putem spune acum că suntem în plină „eră Cloud”. Avem deja implementări de succes sau cazuri

15

Catalog Cloud Computing

de migrare care și-au recunoscut eșecul. Există studii de caz. Dar mai cu seamă există dorința de perfecționare. De depășire a momentelor de criză. De analiză mai lucidă a nevoilor. Există deja consultanți specializați în audit pentru analiza oportunităților și nevoilor reale de migrare în Cloud. Putem constata că există modele tot mai perfecționate și tot mai specializate, care corespund nevoilor de eficientizare din anumite sectoare ale economiei sau din anumite zone industriale. Se poate spune deci că s-a trecut la verticalizarea Cloudului.

Industria producătoare este una dintre aceste verticale în care s-a avansat foarte mult.

Inevitabil, asocierile care se fac aici în funcție de cerințele specifice ale producătorilor sunt asociate cu noțiunea de Industry Cloud. Prin continua investigare a cerințelor specifice fiecărei industrii au început să apară pachete de servicii Cloud mai perfecționate, special proiectate, sigure și deplin compatibile cu standardele dezvoltate la nivelul fiecărei verticale industriale. Adopția Cloudului Industrial permite clienților o migrare cât mai sigură, bazată pe bune practici și o accelerare a procesului de producție.

Alții definesc tendințele din industria producătoare ca fenomen de cristalizare a noii generații de Cloud, mult mai matură, numită Cloud 2.0. Ne aflăm în faza în care mai mult sau mai puțin toți jucătorii dintr-o anumită industrie au „încercat apa cu degetul”, adoptând unul sau mai multe servicii Cloud. Dar responsabilii cu eficientizarea producției vor mai mult decât o simplă stocare a datelor în Cloud. Vor produse mai bune, care să ajungă mai rapid pe piață și care nu trebuie să aducă o creștere imediată de profit, ci să ofere siguranța unei rate sporite de retenție a clienților tradiționali și concomitent să adreseze segmente de piață noi.

Prin integrarea modelelor Cloud producătorii își pot eficientiza radical ciclul de producție, pot folosi modele digitale, pot scurta dramatic termenele, pot colabora mai bine, pot comunica cu întregul lanț de furnizori în timp real, și mai ales pot scoate mult mai repede pe piață produse mai diverse și mai bune, care sporesc gradul de retenție al clienților. Valorile de business oferite de Industry Cloud se referă la: Coborârea barierei de cerințe pentru adoptarea Cloudului; Eficientizarea costurilor; Creșterea vitezei și agilității; Procesare și stocare sigură a datelor; Perfect compatibilă cu cerințele specifice fiecărei industrii.

11 CE ESTE INTERNETUL OBIECTELOR CONECTATE (IOT)? Într-o definiție simplă, IoT este un concept de calcul bazat pe sisteme în care obiectele fizice de zi cu zi pot fi conectate la Internet și sunt capabile să se identifice cu alte dispozitive. Termenul a fost la început identificat cu tehnologiile RFID capabile de comunicare, dar a fost extins ulterior la orice dispozitiv căruia i se poate aloca un ID, incluzând categorii noi de senzori inteligenți, conexiuni wireless sau coduri QR. Deși senzori și

16

Catalog Cloud Computing

De ce să alegeţi un sistem de facturare în Cloud „Cloud”, un buzzword pe care l-am tot auzit în ultimul timp în mediul de afaceri În mai puţin de un deceniu, tehnologia Cloud a remodelat semnificativ abordarea economică a companiilor. De multe ori companiile achiziţionau echipamente puternice, ce depășeau nevoile de business. Nu de puţine ori, resursele achiziţionate nu erau exploatate la adevăratul lor potenţial, iar deseori sumele de bani alocate acestor achiziţii nu se justificau.

Costuri mici, scalabilitate, viteză, inovare, flexibilitate, independență... sunt doar o parte dintre avantajele pe care le oferă tehnologia cloud companiilor din orice domeniu, inclusiv companiilor de utilităţi care, prin natura business-ului lor, emit un volum imens de facturi.

Specialiștii SIVECO propun companiilor de utilităţi soluţia informatică de Management al Facturării de Utilități în cloud, capabilă să administreze volume mari de date.

Aplicaţia se adresează în special companiilor furnizoare de utilităţi precum gaz, apă potabilă, apă caldă, agent termic, energie electrică, către consumatori casnici, asociaţii de consum şi persoane juridice, la nivel local, judeţean sau regional.

Ea este parte componentă din pachetul integrat SIVECO Applications 2020 Project:Cloud, soluţie completă și complexă de management al oricărei activităţi economice.

Iată câteva informații utile pentru orice companie de utilități interesată de gestiunea informatizată a facturilor în cloud: În baza unui abonament flexibil ce poate fi modificat lunar, toată administrarea sistemului intră în sarcina furnizorului aplicaţiei, ceea ce înseamnă instalare de versiuni noi, operaţii de backup, administrarea spaţiului fizic.

Utilizatorul aplicaţiei ajunge ușor la informaţie, obţine rezultatele în forma dorită și ia decizia corectă la momentul potrivit, accesul la sistemul informatic fiind posibil oricând, din orice locaţie și de la orice echipament cu acces la internet - PC, laptop, tabletă, smartphone.

Toate informaţiile lor sunt securizate. Gestionarea lor este asigurată cu specialişti în securitatea informaţiei, cu programe utilitare puternice, pe baza unui sistem de profile şi permise de acces.

Altfel, această sarcină ar intra în responsabilitatea angajaţilor beneficiarului care administrează sistemele IT clasice. „Soluţia noastră de management al facturării asigură actualizarea zilnică a bazei de date privind consumurile, prin înregistrarea acestora de către agenţii aflaţi în teren, folosind dispozitive mobile, evidenţa abonaţilor în funcţie de utilităţile fo- Ștefăniță Ghiță losite și de locaţia de consum cu detalii de tarifare și măsurare, planificarea intervalelor de citire a contoarelor. Accesul la arhiva contabilă informatizată privind facturile emise, încasate sau neîncasate, se realizeaza în timp real. În plus, evidenţa reclamaţiilor şi a rezolvării lor asigură o comunicare transparentă cu clienţii”, spune Ștefăniță Ghiță, director dezvoltare SIVECO Applications.

SIVECO Applications 2020 Project:Cloud are o arhitectură scalabilă, pe mai multe niveluri şi conţine o gamă largă de componente destinate gestionarii financiar-contabile, achiziţiilor, contractelor, stocurilor, vânzărilor, proiectelor etc.

17

Catalog Cloud Computing

instrumente conectate existau și înainte, valoarea sistemelor IoT este amplificată de valoarea crescută a valențelor digitale oferite de fiecare obiect conectat.

Conform Techopedia, Internetul obiectelor este un concept dificil de definit cu precizie.

De fapt, există mai multe grupuri diferite, care au definit termenul, cu toate că utilizarea sa inițială a fost atribuită lui Kevin Ashton, un expert în inovație digitală. Fiecare definiție împărtășește ideea că prima versiune a Internetului a fost despre datele create de oameni, în timp ce versiunea următoare este despre datele create de lucruri.

12 CUM AU DECLANȘAT TEHNOLOGIILE IOT REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ?

Așadar senzori și unelte conectate aveam și înainte, fiind introduse treptat în procesele industriale odată cu creșterea gradului de automatizare a proceselor și liniilor de producție. IoT s-a dovedit pietricica transformată într-un bulgăre, care în scurt timp a declanșat avalanșa. Fără larga adopție a platformelor IoT conceptual Industry 4.0 nu ar fi existat, sau ar fi apărut sub un alt nume, mai târziu…

Nu se poate nega că producția industrială a fost în declin timp de câteva decenii. Îmbunătățirea și repararea mașinilor și utilajelor existente nu era suficientă pentru o schimbare radicală în eficiența proceselor de producție. Globalizarea, ecologizarea și mai ales criza energetică au drenat adopția rapidă a inovațiilor tehnologice. Dar o industrie digitală are nevoie de mult mi mult decât simpla inovație pentru a-și putea dovedi pe deplin eficiența: Inovarea proceselor de producție; Crearea de aptitudini digitale la nivel industrial; Acces la noi surse și programe de finanțare; Programe speciale și facilități pentru IMM-uri; Eficientizarea relațiilor de colaborare pe toată lungimea lanțurilor de aprovizionare; Crearea cadrului de standard și legi care să garanteze noile modele economice.

13 CUM POT DISCUTA MAȘINILE ÎNTRE ELE? În mediile industriale moderne mașinile comunică unele cu altele grație tehnologiilor M2M, ce fac parte din platformele mai largi Industry Internet of Things (IIoT). Principala lor menire este să comunice stadiul în care se află, funcționarea în parametri, bunul mers al procesului de producție și în special să prevină eventualele incidente încă din timpul declanșării lor. Știm cu toții sistemele de alarmă pentru fum sau incendiu bazate pe existența unor senzori care reacționează în momentul în care sunt depășite anumite limite de căldură sau toxicitate. În sistemele de producție digitale, aceste rețele M2M sunt mult mai inteligente, își pot regla singure anumite funcționalități, se pot activa în mod programat și pot lua numite decizii în mod autonom, fără a avea nevoie de intervenția umană. Ele se pot adapta rapid la schimbarea condițiilor sau cerințelor, și mai ales pot asigura o întreținere preventivă

18

Catalog Cloud Computing

într-un moment convenabil pentru acest proces. Mai mult decât atât, pentru că mașinile și sistemele pot fi acum conectate digital pe întreg lanțul de aprovizionare, se poate ajunge la supervizarea unor procese de producție extrem de complexe.

Teoretic, o fabrică inteligentă de generație Industry 4.0 nu va avea nevoie de intervenție umană, cu excepția funcțiilor de furnizare a serviciilor, monitorizare și supraveghere. Inginerul digital va avea literalmente toate echipamentele și utilajele conectate la o rețea, astfel încât informațiile care provin de la toate aceste surse conectate să poată fi procesate, stocate, transferate și analizate în timp real.

Prin natura activității lor de furnizare a infrastructurii de comunicații, operatorii de servicii mobile au fost de la bun început pionierii sistemelor Machine-to-Machine (M2M) și influențatori ai dezvoltării și diversificării tehnologiilor Internet of Things. În 2020, IDC prevede o bază global instalată de 28,1 miliarde de dispozitive IoT, pentru o valoare de piață de 7100 miliarde dolari, sistemele celulare M2M deținând o pondere importantă.

Liderii industriei Telco au înțeles că pentru capitalizarea oportunităților legate de dispozitivele interconectate vor trebui să facă mai multe decât simpla vânzare de carduri SIM. Majoritatea operatorilor au o fundamentare strategică, punând deja bazele unor oferte comprehensive de soluții end-to-end - precum managementul flotelor și al echipelor mobile, care pot fi integrate cu infrastructura M2M existentă, dar și cu alte tehnologii și aplicații mobile care de-abia acum se dezvoltă.

Pe fondul integrării altor soluții mobile în Cloud, operatorii Telco se vor transforma treptat în furnizori de soluții și servicii complexe, specializate pentru diferite verticale industriale, pachete individuale, instrumente pentru start-up-uri sau module complete de nivel enterprise. Faza incipientă pentru dezvoltarea ofertelor IoT va consta în dezvoltarea analiticelor, care va asigura saltul de la o simplă monitorizare de la distanță la controlul proceselor de business, optimizarea și identificarea de noi modele. Datele devin cea mai importantă valoare pentru orice organizație.

14 CUM FOLOSESC PRODUCĂTORII AVANTAJELE BIG DATA & ANALYTICS? În ultimii 20 de ani producătorii au reușit să atenueze pierderile și variabilitatea din procesele de fabricație prin adoptarea unor programe de creștere a eficienței manageriale de tip Six Sigma. Dar considerând complexitatea activităților de producție, unitățile de fabricație au nevoie de abordare mai granulară a diagnosticării și corectării proceselor de producție. Tehnicile avansate de analiză le oferă răspunsuri la multe probleme.

Noțiunea de „Advanced analytics” se referă la aplicarea unor seturi de metode statistice și alte instrumente matematice la datele de business, pentru a crește valoarea volumelor mari de date acumulate istoric și insuficient exploatate. Există o multitudine de abordări și teorii legate de cea mai bună modalitate de utilizare a metodelor analitice pentru creștea randamentului și scăderea costurilor de producție.

19

Catalog Cloud Computing

Într-un exemplu model din industria biofarmaceutică se arată cum într-un proces curent de producție se poate ajunge la monitorizarea a peste 200 de variabile pentru a asigura puritatea ingredientelor și a compatibilității substanțelor. Aici randamentul poate varia între 50 și 100%, fără cauze bine definite. O creștere constantă a randamentului de 50% la nivel de industrie poate aduce economii de peste 10 milioane de dolari în procesul de producție pentru un simplu vaccin.

Integrarea analiticelor avansate într-un proces Six Sigma DMAIC (Define, Measure, Analyze, Improve and Control) poate genera o abordare a producției cât mai axată pe client, printr-o continuă îmbunătățire axată pe cunoașterea proceselor interne. Totodată, folosind analiticele avansate producătorii pot identifica mult mai ușor care categorie de produse construită pentru preluare la cheie sau configurate la ordin poate crește radical valoarea medie a marginii brute.

15 CUM INFLUENȚEAZĂ SIMULAREA PROCESELE MODERNE DE PRODUCȚIE? Conform unui raport Research & Markets piața mondială de engineering software a fost evaluată la circa 20 miliarde de dolari în 2014, cu o creștere preconizată de 12,4% pe an în perioada 2015 - 2022. În viziunea firmei de cercetare, piața globală de engineering software definește nivelul de utilizare al următoarelor categorii de aplicații: Computer-Aided Design (CAD), Computer-Aided Engineering (CAE), Computer-Aided Manufacturing (CAM), Electronic Design Automation (EDA), si Architecture Engineering and Construction (AEC). Aceste aplicații software sunt folosite în mai multe discipline de inginerie precum: electronice și comunicații, inginerie electrică, inginerie de proces, inginerie chimică și inginerie mecanică.

Motoarele dezvoltării pieței de engineering software sunt automatizarea proceselor industriale și cererea crescută de soluții integrate pentru analiză și proiectare a sistemelor de inginerie. Platformele de aplicații pentru inginerie au evoluat împreună cu întreaga industrie de IT. Adică odată cu nevoia crescută pentru procesare, stocare, comunicare, rezoluție grafică. Dar și odată cu nevoia dramatică de reducere a costurilor. La toate acestea s-au adăugat și mutațiile prin care trece industria de software. Vechile modele de licențiere „pe viață”, deosebit de scumpe și mari consumatoare de resurse, au început sa fie înlocuite cu subscripții bazate pe modelul „plătesc pentru cât folosesc, și folosesc cât am nevoie”.

Un impact major în reducerea spectaculoasă a costurilor, creșterea calității și a vitezei de lansare a noilor produse pe piață a fost migrarea aplicațiilor de proiectare și simulare în Cloud. Câțiva vendori tradiționali CAD/ CAE au început sa ofere servicii SaaS, ca alternativă sau completare la aplicațiile de simulare cu licențiere perpetuă. În ultimul timp au apărut furnizori noi, care și-au concentrat eforturile pe migrarea platformelor CAD/CAE în Cloud. Acum utilizatorul nu are nevoie decât de un Browser și de o bună

20

Catalog Cloud Computing

conexiune la Internet pentru putea rula aplicații care acum câțiva ani nu puteau fi rulate decât pe stații grafice de mare putere. În cazul platformelor inginerești bazate 100% pe Cloud avem un mix între cele mai avansate tehnologii de proiectare și simulare si puterea sporită asigurată de Cloud. E o combinație Win-Win, ce cumulează avantajele orizontale clasice oferite de Cloud (putere de procesare fără limite, resurse extinse de stocare, scalabilitate, flexibilitate, ușurința dezvoltării și implementării, facilitățile de administrare și standardele de securitate) și funcționalitățile verticale specifice oferite de algoritmii de simulare (Analiza Elementelor Finite -FEA, controlul dinamic al fluidelor-CFD, analiza termodinamică, acustică sau analiza discretă a particulelor).

16 CÂND SE VA TRECE LA O ADOPTARE INDUSTRIALĂ A IMPRIMANTELOR 3D? Cel mai mare avantaj oferit de 3D Printing este acela că poate adresa o multitudine de domenii de activitate, de la reproducerea artizanală a unor instrumente casnice, la implicațiile în genetică și nanotehnologie, de la imprimanta 3D gigantă, care poate turna într-o singură zi structura unei case, la imprimarea organelor pentru transplanturi sau cercetările NASA legate de reproducerea copacilor și a vieții în medii extraterestre… Ce e interesant la acest subiect, este că în pofida acestui entuziasm cu valențe enciclopedice, este destul de neclar în acest moment care sunt factorii care inhibă larga adopție a tehnologiilor 3D Printing la nivelul industriilor de consumer sau chiar enterprise.

Analiștii de pe Wall Street preconizează ca această piață va putea fi evaluată la peste un miliard de dolari până la sfârșitul lui 2016, adică mai mult decât dublu față de estimările pentru 2013. Pornind de la ce se cunoaște astăzi, am fi mai înclinați să credem că zona enterprise va oferi ecosistemul necesar pentru o tot mai largă adoptare. Și pentru asta e suficient să ne uităm la marii jucători de pe această nouă piață, precum 3D Systems sau Stratasys, care și-au creat un portofoliu de produse și de clienți stabili, cu precădere în zona de manufacturing.

Dar lucrurile sunt de-abia la început. În pofida unor avantaje reale oferite în fazele de proiectare și de realizare a prototipurilor, nu sunt încă destule elemente de eficiență care să asigure adopția la scară industrială. E nevoie aici de multe povești de succes precum cea a producătorului Trex Bicycle, care a integrat primul echipament de printare 3D multicolor și multi-material Objet500 Connex3 de la Stratasys în procesul de testare a componentelor și de fabricare a accesoriilor pentru biciclete.

Aici se face tranziția de la enterprise la consumer. Prin posibilitățile practic nelimitate de personalizare a produselor în funcție de cerințele individuale și integrarea rapidă în producția de serie a acestor produse finite customizate. Larga adopție în procesele de fabricație oferă avantaje competitive foarte clare, atât pentru marii producători care își pot surclasa rivalii prin adoptarea rapidă a unor noi linii de pro-

21

Catalog Cloud Computing

duse, cât și pentru micile companii care pot specula inerția de implementare a celor mari și a constelațiilor lor de furnizori, surclasându-i pe zone restrânse și obligându-i la o adopție rapidă.

Important aici este și aportul producătorilor de software. Decizia Adobe de a include funcții de modelare 3D în pachetul său Creative Cloud a creat o largă emulație în rândul creatorilor profesioniști și adopția 3D Printing la nivel small business. Ulterior toți producătorii de software CAD/ CAE/ CAM au lansat aplicații și instrumente care facilitează preluarea unor modele 3D grupate în diferite biblioteci, care pot prelua diferite obiecte, produse sau componente predefinite și le modifică în funcție de nevoile lor. Dar mai trebuie să așteptăm un pic, până când ecosistemul va permite ca imprimantele 3D să devină la fel de populare ca preț și ca tehnologie, ca orice inkjet.

17 CUM ESTE FOLOSITĂ ÎN INDUSTRIE REALITATEA AUGMENTATĂ?

Augmented Reality (AR) este una dintre tehnologiile viitorului care a ieșit deja din sfera cercetărilor aplicative și din interfața platformelor de jocuri și își face drum cu pași siguri către aplicațiile industriale. Realitatea Augmentată este un concept în care lumea reală și modelele virtuale se suprapun într-o unică imagine. Sunt foarte populare filmulețele de pe YouTube în care pasagerilor dintr-o stație de autobuz li se induce iluzia unor creaturi fioroase care se îndreaptă către ei. Iluzia este perfectă, iar reacțiile participanților la aceste experimente sunt cât se poate de reale și de specific umane.

Tocmai aceste valențe ale proiectării unor imagini virtuale peste o realitate existentă au început să fie preluate în diferite industrii. Aria de aplicabilitate este practic nelimitată, cu atât mai mult cu cât orice dispozitiv mobil poate fi utilizat pentru rularea aplicațiilor de vizualizare.

SmartFactory este primul proiect de cercetare și producție din Europa bazat pe asimilarea tehnologiilor AR. El a fost inițiat de German Institute for Artificial Intelligence (DFKI) ca o platformă independentă de producători și folosește viziunea unui mediu industrial specific unei fabrici inteligente din viitor. SmartFactory asigură conectarea unui mare număr de componente provenite de la diferiți producători, permite acestor componente să preia sarcini legate de context și plasează valoarea în cea mai prietenoasă modalitate pentru utilizator.

Sistemul SmartFactory în combinație cu aplicația ARIS MashZone dezvoltată de Software AG permite rularea pe dispozitive mobile a unor aplicații care ajută lucrătorii dintr-o linie de producție să își eficientizeze activitatea. Fiecare executant poate urmări pe tabletă animații 3D care explică fiecare pas al procesului de asamblare. Mai mult de atât, aplicația permite și monitorizarea reală a performanțelor individuale și colective din procesul de producție, trăgând semnale de alarmă atunci când este cazul. Această modalitate de instruire practică bazată pe tehnologii de realitate augmentată reprezintă o componentă cheie în viziunea deschisă de conceptul Industry 4.0.

22

Catalog Cloud Computing

18 CARE SUNT PERICOLELE CARE PÂNDESC DIN UMBRA SISTEMELOR INDUSTRY IOT? Dar sistemele Industry Internet of Things nu aduc numai avantaje, ci și probleme suplimentare. Cea mai serioasă este cea legată de securitatea sistemelor și componentelor dintr-o platformă industrială. Cea mai mare provocare este frica de spionaj industrial. Orice sistem de producție bazat pe conexiuni online are o vulnerabilitate în plus.

Secretele corporative și patentele produselor sunt mai dificil de protejat. Componentele de securitate existente deja în infrastructura Cloud trebuie extinse la nivelul comunicării Mașină-cu-Mașină, dar și la inter-relația Mașină – Cloud.

Iată o trecere în revistă a principalelor amenințări de care trebuie să se țină seama la adoptarea unei platforme IoT în mediile industriale: Disrupția și atacurile denial-of-service – asigurarea disponibilității permanente a obiectelor conectate este esențială pentru evitarea căderilor și potențialelor întreruperi de flux tehnologic. O atenție specială trebuie acordată protejării fizice a senzorilor aflați în locații greu accesibile; Înțelegerea complexității vulnerabilităților - e celebru cazul unui atacator necunoscut care s-a folosit de o vulnerabilitate dintr-o aplicație Web de monitorizare pentru bebeluși pentru a spiona un copil de 2 ani. Cazul reflectă pericolul real ca orice senzor dintr-un sistem industrial (gândiți-vă la o centrală nucleară…) să poată fi atacat și folosit în scopuri vădit subversive; Managementul vulnerabilităților IoT - cum încă dispozitivele IoT necesită upgrade-uri de firmă pentru remedierea vulnerabilităților, administrarea acestora este dificilă; Identificarea și implementarea controalelor de securitate - în lumea IT redundanța este critică. Atunci când un echipament sau un dispozitiv cad, un altul trebuie să fie gata pentru a-i lua locul. Conceptul „layered security” se bazează pe o acțiune similară și pe funcții de redundanță pentru administrarea riscurilor asociate sistemelor IoT.

O publicație Nota copyright Copyright © 2016 Pear Media SRL-D și Marcom Expert SRL Toate drepturile sunt rezervate.

Materialul original tipărit în acest număr aparține Pear Media SRL-D și Marcom Expert SRL

get to know!

şi

Adresa: ISSN 2393 – 3968 Bd. Dimitrie Cantemir nr. 12-14, ISSN-L 2393 – 3968 sc. D, et. 2, ap. 10, sector 4, București, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax 021-3309285 http://www.agora.ro

http://cloudmania2013.wordpress.com/

23

Catalog Cloud Computing

Capitolul III

SISTEME ȘI PROCESE INDUSTRIALE

„Internetul industrial este despre mașini inteligente, este despre analitice în timp real, este despre modelarea performanței. Asta înseamnă zero căderi neplanificate, performanțe optime pentru valori, performanță optimă la nivel enterprise. Făcând toate acestea în următorul val, putem să ne gândim la productivitate și profitabilitate.”

Jeffrey Immelt, Președinte și CEO GE, părintele conceptului Industrial Internet.

19 CARE SUNT TENDINȚELE ÎN TRANSFORMAREA PROCESELOR DE FABRICAȚIE? Specialiștii apreciază că până în 2025 fabricile inteligente vor deveni o forță semnificativă în producția de masă, cu procese automatizate, mai sigure și mai eficiente.

Marea majoritate a organizațiilor care au adoptat deja soluții IoT sunt din zona industriei producătoare de proces. Industria manufacturieră discretă confirmă perspectiva unui interes tot mai crescut și în această zonă, pentru perioada următoare. Ca specific de implementare la nivel de producție, IDC a identificat două tipuri de soluții mai solicitate (IDC, 2016): Operațiuni de producție conectate IoT – procese de producție digitală bazate pe utilizarea de echipamente inteligente și instrumente input/output interconectate (senzori, dispozitive de acționare, drivere și echipamente de supraveghere video) conectate la diferite componente ale procesului de producție: mașini unelte, roboți industriali, minimacarale, centuri de convecție, benzi transportoare, etc.

Soluții IoT de administrare a bunurilor de producție – ajută companiile la monitorizarea, urmărirea și întreținerea de la distanță a echipamentelor și uneltelor. Sistemele permit o permanentă evaluare a bunei funcționări a proceselor și a uzurii echipamentelor, asigurând funcții de mentenanță predictivă pentru buna funcționare a întregului proces. Unitățile productive pot astfel reduce costurile de mentenanță și timpii de întrerupere a producției prin remedierea elementelor care prezintă vulnerabilități de la buna funcționare.

Alte tipuri de soluții IoT care încep deja să se bucure de un mare interes și care vor fi larg adoptate în perioada viitoare: Produse conectate - Produsele vor fi conectate cu serviciile în ecosisteme IoT. Producția discretă, în particular, va trebui să își schimbe radical operațiile suport de administrare a produselor conectate și mix-urilor de servicii, până la operațiunile de

24

Catalog Cloud Computing

facturare a proceselor oferite. Modelele de business vor fi transformate de la un simplu proces de vânzare a produselor, până la vânzarea produselor împreună cu pachetele de servicii de mentenanță și înlocuire aferente. Pe lângă producătorii individuali, implicați vor fi și furnizorii de componente și canalele de livrare. Cele mai vizate domenii sunt: vehiculele și aeronavele conectate, echipamentele industriale, din agricultură și construcții, electronicele de consum, sistemele de locuințe și clădiri inteligente, precum și serviciile utilitare inteligente.

Canale de furnizare conectate – grație sistemelor IoT, producătorii vor fi capabili să urmărească poziția bunurilor industriale (precum camioane, containere, nave), beneficiind de o permanentă vizibilitate, localizare și colaborare cu partenerii de livrare. Sistemele IoT combinate cu alte tehnologii vor permite integrarea și optimizarea operațiunilor de livrare, monitorizare și business planning.

20 CE SUNT ROBOȚII INDUSTRIALI? Conform unei definiții formulate în cadrul specificaților dezvoltate pentru ISO 8373: „un robot industrial este un manipulator programabil controlat automat, reprogramabil, fix sau mobil, care poate executa operațiuni multifuncționale pe trei sau mai multe axe, utilizat în aplicații industriale de automatizare.” (Sursa IFR - International Federation of Robotics) Cu următoarele precizări: Reprogramabil: ale cărui mișcări sau funcții auxiliare programate pot fi modificate fără modificări fizice; Multifuncțional: capabil de a fi adaptat la o altă aplicație cu modificări fizice; Modificări fizice: modificarea sistemului sau a structurii de control mecanic, cu excepția modificărilor casetelor de programare, unităților de memorie, etc.

Axă: direcția utilizată pentru a specifica mișcarea robotului într-un mod liniar sau rotativ.

Primul robot industrial conform cu definiția ISO a fost realizat de Bill Griffith Taylor în 1937 și consta într-un dispozitiv macara construit aproape în întregime cu piese Meccano și alimentat de un motor electric. Deplasarea pe cele cinci axe folosea bandă de hârtie perforată care energiza solenoizii, care facilitau deplasarea pârghiilor de control ale macaralei. Robotul putea stivui blocuri de lemn în modele pre-programate (Sursa: Wikipedia).

George Devol a aplicat pentru primele brevete de robotică în 1954. Prima companie care a produs un robot industrial a fost Unimation, fondată de Devol și Joseph Engelberger în 1956, iar primul robot Unimate s-a bazat pe brevete originale Devol. Roboții Unimation au fost numiți mașini programabile de transfer, deoarece inițial utilizarea lor principală era mutarea obiectelor dintr-un punct la altul. Ei foloseau elemente de acționare hidraulică, la o precizie de 1 / 10.000 dintr-un inch. Ulterior tehnologia

25

Catalog Cloud Computing

Unimation a fost licențiată de Kawasaki Heavy Industries și GKN, care au deschis linii de fabricație pentru roboții Unimate în Japonia și Marea Britanie. O bună bucată de timp singurul concurent serios pentru Unimation a fost Cincinnati Milacron Inc din Ohio.

Acest lucru s-a schimbat radical la sfârșitul anilor 1970, când mai multe conglomerate japoneze au început să producă roboți industriali. În 1969, Victor Scheinman de la Universitatea Stanford a inventat brațul Stanford, un robot cu braț articulat cu 6 axe acționat electric, capabil de utilizări mai sofisticate, precum asamblare și sudare. Scheinman a proiectat apoi un alt model de braț robotizat pentru MIT. După ce a primit la schimb o bursă pentru dezvoltarea proiectelor sale, Scheinman a vândut patentele acestor desene celor de la Unimation, care le-a dezvoltat în continuare cu sprijin de la General Motors și le-a comercializat cu numele de Programmable Universal Machine for Assembly (PUMA). În Europa, compania britanică KUKA a dezvoltat în 1973 primul robot industrial șase axe acționat electro-mecanic, numit FAMULUS. Astăzi roboții sunt o componentă esențială în procesele moderne de fabricație. Ei sunt utilizați în aplicații de rutină și înaltă precizie și pot fi specializați ca roboți de sudură, vopsire, asamblare, amplasare plăcilor cu circuite imprimate, ambalare și etichetare, paletizare, inspecția produselor și testare. Într-o unitate de producție digitală roboții vor reprezenta desigur cele mai importante „obiecte” dintr-o platformă Industry Internet of Things.

21 CUM VOR REVOLUȚIONA ROBOȚII PROCESELE DE FABRICAȚIE? Roboții industriali sunt pe punctul de a revoluționa procesele de fabricație. Pe măsură ce devin mai inteligenți, mai rapizi și mai ieftini, ei sunt gata să facă mai mult. Ei sunt programați să asimileze anumite funcții specific umane, precum detectarea, dexteritatea, memorarea și auto-instruirea.

Un prim rezultat este preluarea mai multor tipuri de activități de producție, ceea ce înseamnă ocuparea mai multor locuri de muncă, de la operațiuni simple precum culesul și ambalarea, la testare și controlul produselor, sau asamblarea electronică de înaltă precizie. Noua generație de roboți antrenați pentru munca „în colaborare” pot prelua și învăța din mers operațiuni de la alți roboți, muncind umăr la umăr cu lucrătorii umani.

Potrivit unui sondaj PwC, 59% dintre producătorii chestionați folosesc deja diferite componente tehnologice robotizate. În prezent, există o tendință fermă de creștere a industriei de robotică la nivel mondial, care se manifestă pe mai multe fronturi și poate fi cuantificată prin numărul de comenzi care pot fi executate, suma investită în robotică de către start-up-uri, și prin numărul de brevete publicate. Cei mai importanți factori de frânare în adoptarea pe scară largă a roboților industriali sunt costurile încă destul de mari, lipsa de expertiză și incertitudinile legate de rentabilitatea investiției.

26

Catalog Cloud Computing

Figura 4: Evoluția cheltuielilor globale pentru roboți industriali.

Sursa: Boston Consulting Group.

22 CUM VOR EVALUA PROCESELE DE AUTOMATIZARE? În industria prelucrătoare de astăzi, modelele generate de inițiativa Industry 4.0 devin un subiect fierbinte. Soluțiile existente de automatizare se vor extinde de la mașini simple și roboți la spații și procese de producție complet automatizate și conectate.

Integrarea verticală a activităților de inginerie și comunicarea end-to-end de-a lungul întregului lanț valoric sunt esențiale pentru transformarea digitală a producției. Industry Internet of Things (IIoT) este un concept care se bazează pe tehnologiile de comunicare între diferitele componente de automatizare. Toate datele colectate din fluxul de producție sunt procesate, analizate și transformate în valoare. În comparație cu vechile procedee de colectare a datelor în industria prelucrătoare, soluțiile IIoT se bazează pe o abordare hands-off.

Soluțiile de automatizare integrate cu aplicațiile de analiză și beneficiile infrastructurii Cloud își pot gestiona în mod autonom datele și pot adopta decizii. Procesele de producție pot fi în permanență optimizate pentru a răspunde nevoilor dinamice de schimbare, pentru creșterea eficienței. Proiectarea automatizării modulare a proceselor poate spori această versatilitate. Modulele pot fi scalate în sus sau în jos, în mod descentralizat, pentru a satisface cerințele de productivitate.

23 CUM SE TRANSFORMĂ ȘTIINȚELE INGINEREȘTI? Revoluția industrială reprezintă și o evoluție continuă a științelor inginerești. De la Mecanică, la Mecatronică, la Ingineria Sistemelor, la PLC (Product Lifecycle Management), la OSLC (Open Services for Lifecycle Collaboration), la ReqIF (Requirement Interchange Format), la AutomationML (Automation Markup Language), până la echipe cross-funcționale cu aplicabilitate în toate domeniile de fabricație, apar tot mai multe specializări și verticalizări specifice unor anumite industrii. După o perioadă de separare strictă a disciplinelor inginerești, se merge acum spre o cât mai strânsă integrare.

Cererea de pe piața sistemelor industriale e tot mai complexă. Concurența este tot mai mare.

Timpul de lansare pe piață a noilor produse este tot mai scurt. Organizațiile care doresc să reziste și să se afirme pe piață trebuie să adopte noi metode și instrumente. Vremea cartelelor perforate a trecut de mult. Ingineria Sistemelor joacă un rol important în acest scenariu.

27

Catalog Cloud Computing

24 CE ESTE INGINERIA SISTEMELOR? Ingineria sistemelor este un domeniu interdisciplinar al științelor inginerești focalizat pe proiectarea și administrarea sistemelor complexe pe toată durata ciclului lor de viață. El reunește noțiuni și activități precum cerințe inginerești, fiabilitate, logistică, eficiență operațională, coordonarea echipelor, testarea și evaluarea, ușurința mentenanței și multe alte discipline necesare pentru conceperea, proiectarea, dezvoltarea, implementarea, monitorizarea și mentenanța unui sistem, ca parte integrantă din procese și proiecte mult mai complexe. În astfel de proiecte ingineria sistemelor integrează noțiuni și activități specifice proceselor de muncă, optimizarea proceselor, instrumentelor de management al riscului, precum și aplicațiile software de întreprindere. Ingineria sistemelor constă în suprapunerea unei multitudini de discipline tehnice și inter-umane, precum ingineria industrială, ingineria controlului, software-ul ingineresc, studiile organizaționale și managementul de proiect.

Ingineria sistemelor este un continuu proces de cunoaștere ce diferă de procesele de fabricație.

Un proces de producție este focalizat pe activități repetitive ce necesită calitate, rapiditate și costuri cât mai mici. Procesele de inginerie a sistemelor trebuie să descopere problemele reale ce trebuie rezolvate și să identifice impactul celor mai probabile probleme care pot să apară.

25 CARE SUNT PROVOCĂRILE SISTEMELOR INDUSTRIALE? Una dintre cele mai mari provocări în industria digitală este depășirea discontinuităților ce apar între principalele zone ale unui flux de producție: între ingineria produselor, planificarea asociată sistemelor și proceselor de producție și executarea în sine a producției. Toate aceste faze trebuie susținute printr-un cuplaj eficient al lanțului valoric tehnic cu procesele comerciale relevante.

Această provocare necesită soluții urgente, deoarece industria digitală nu se poate baza doar pe soluții IT izolate, așa cum se întâmpla până acum. În esența sa, această viziune se bazează pe dezvoltarea și fabricarea de produse complexe și inteligente, personalizate în funcție de cerințele individuale ale clienților, aproape la prețul unei producții de masă.

De multe ori datele privind structura produsului, mașinile și echipamentele de operare descriu numai procesul teoretic. Controlul efectiv al unei anumite linii de producție sau pentru fiecare mașină necesită mai mult de atât. Pornind de la planificarea comenzii, cerințele specifice pentru o comandă individuală trebuie integrate cu datele tehnice.

Prin noile sisteme digitale de producție, întregul proces poate beneficia de un singur model de date care salvează numeroase etape de procesare și permite circulația unui flux bidirecțional de informații. Datele disponibile într-un sistem PLM pot fi utilizate direct pentru controlul liniei de producție. Iar datele din producție sunt disponibile și pentru faza de inginerie. Această coerență a datelor creează condițiile necesare pentru îndeplinirea cerințelor unui sistem de producție digital. În doar câteva minute se poate afla dacă un produs poate fi fabricat conform specificațiilor inginerești, dacă este cazul ca aceste specificații să fie modificate, precum și cât de repede și la ce preț pot fi făcute modificările de produse

28

Catalog Cloud Computing

pe baza proceselor anterioare. Și odată ce ordinul de comandă este plasat, acesta poate fi executat în mod automat prin sisteme de procesare incorporate în modulele software de planificare a resurselor întreprinderii (ERP), în cel mai scurt timp și la un cost minim.

26 CE SUNT MODELELE DIGITALE? Orice proiect de dezvoltare a sistemelor e dependent de o mare varietate de documente și modele. În timp ce modelele sunt construite pe baza unor surse ideale de informații, documentele reprezintă doar diferite puncte de vedere. Integrarea din ce în ce mai strânsă dintre disciplinele inginerești trebuie să conducă la o integrare a modelelor. În cazul proceselor de fabricație totul începe de la un model așa cum și-l imaginează inginerul. Acesta colaborează cu un product designer care trebuie să preia ideea, să o transpună în schițe și să o predea mai departe unui birou de proiectare care transpune ideea primordială și schițele într-un model digital. Acest model trebuie consultat de inginerul principal și de product designer pentru a vedea în ce măsură corespunde cerințelor și parametrilor inițiali. Ulterior echipa de proiectare CAD are sarcina de a identifica cele mai optime soluții de realizare a modelului respectiv. Pentru acesta trebuie să colaboreze cu specialiștii în simulare (CAE – Computer Aided Engineering). Aceștia aplică diferite metode de analiză mecanică bazate pe FEA (Analiza elementelor finite), CFD (Computed Fluid Dynamics), termo-dinamică, acustică sau analize multi-element pentru a vedea cum se comportă produsul în diferite scenarii, care sunt cele mai bune materiale care corespund parametrilor de funcționare, care sunt punctele vulnerabile în procesul de funcționare (analiză statică sau dinamică) realizând în final unul sau mai multe modele digitale. Acestea sunt re-preluate de designer care operează optimizarea proiectului, sunt revizuite și aprobate de ingineri și sunt trimise către atelierele de testare, care construiesc un prototip.

Cu cât colaborarea dintre aceste echipe este mai strânsă, cu atât modelul digital pe care se efectuează aceste operațiuni ajută la construirea cât mai rapidă a unui prototip, cu economii considerabile de timp, material și resurse umane. Haideți să ne imaginăm ce costuri și investiții de tehnologie implică realizarea unui tunel aero-dinamic pentru testarea diferitelor componente din industria aeronautică, și care sunt valorile sumelor salvate prin utilizarea unor aplicații de simulare bazate pe modele de analiză CFD și termodinamică.

Principalul avantaj al modelului digital este că el poate fi modificat oricând în decursul procesului de fabricație, până la realizarea unui prototip ideal, care poate fi trimis pe benzile de producție. Într-un proces de fabricație în întregime digital, inginerul poate identifica imediat impactul modificărilor propuse în sistem și în alte discipline.

Conceptul modelului digital a fost dezvoltat în cadrul cercului Sendler, grup de profesioniști în domeniul PLM (Product Lifecycle Management), care în mai 2014 s-au reunit în satul bavarez Hechenberg și au adoptat patru teze, cunoscute în industrie ca „tezele de la Hechenberg”:

29

Catalog Cloud Computing Modele digitale stau la baza produselor inovatoare „inteligente”; Modelul digital trebuie să conțină toate elementele mecanice, electrice, electronice și software-ul și interacțiunea dintre acestea;.

Modele digitale asigură dezvoltarea, producția și exploatarea produselor complexe; Managementul integrat al modelelor digitale, de-a lungul întregului lor ciclu de viață, este o condiție importantă pentru Industry 4.0.

27 ESTE INDUSTRIA PRODUCĂTOARE MARELE CÂȘTIGĂTOR AL AVALANȘEI IOT? Într-o economie globalizată, cu un climat competitiv tot mai tensionat, diferențierea produselor și a serviciilor este o direcție constantă în dezvoltarea afacerilor. Tendința ca serviciile să preia tot mai mult din ceea ce era asigurat de produse, câștigă tot mai mult teren. Să ne gândim la amplele transformări ale industriei de software odată cu migrarea în Cloud și transformarea licențelor perpetue în subscripții.

Acest scenariu este valabil pentru toate industriile în care produsul în sine deținea până acum rolul dominant. „Produs” – „Producție” – „Producător” – „Industrie producătoare”, este un lanț ale căror verigi vor exista în continuare, dar totul va fi radical diferit datorită mutațiilor induse de ampla metamorfoză digitală. Deocamdată aceste mutații au fost preluate și dezvoltate în concepte precum „Product-as-a-Service”.

Orice clasament al industriilor verticale care pot beneficia cel mai intens de avantajele oferite de sistemele IoT este dominat de industria producătoare. Potrivit IDC, astăzi peste 50% din activitatea IoT e concentrată în manufacturing, transport, smart city și aplicații client, dar în următorii 5 ani toate industriile vor beneficia de inițiative IoT. Concentrându-ne pe procesele de fabricație tehnologiile IoT pot contribui la succesul acestui demers într-o multitudine de feluri, dar în special prin: dinamizarea fluxurilor tehnologice din industria producătoare, administrarea mai eficientă a relațiilor cu clienții și partenerii pe toată durata ciclului de viață al produselor și creșterea transparenței și capacității de a răspunde așteptărilor clienților pe baza experienței de utilizator.

Evoluția de la vânzarea de produse la vânzarea de servicii oferite alături de produse schimbă complet ecosistemul industriei producătoare – de la modalitățile de facturare şi plată - care acum devin abonament la un serviciu, până la structura echipelor de suport, a modului de lucru cu clienții şi furnizorii, sau a designului de produs.

De ce ar face o companie aceste schimbări radicale? Ca urmare a evoluției businessului şi a mentalității clienților, piața se orientează spre servicii tip „pay-as-you-go”, unde funcționarea serviciului (nu doar a produsului) este responsabilitatea furnizorului acestuia. Mai mult de atât, cele mai avansate proiecte de eficientizare industrială recomandă trecerea de la modelele de mentenanţă reactivă la cele de întreținere proactivă prin echiparea utilajelor cu senzori pentru a monitoriza producția în timp real, prevenirea defecțiunilor majore ale utilajelor, precum și optimizarea mentenanței prin automatizare.

30

Catalog Cloud Computing

28 CUM S-A REPOZIȚIONAT MICHELIN ÎN INDUSTRIA DIGITALĂ?

Iată un exemplu de transformare digitală a unei industrii tradiționale în cazul producătorului de anvelope Michelin. Conectivitatea și echipamentele industriale inteligente au permis companiei să repoziționeze modelul său de afaceri.

Acest nou model nu mai este axat numai pe fabricarea și vinderea de anvelope, ci pe promovarea de servicii dedicate mobilității și securității. Cu funcții inteligente și senzori de bord, anvelopele sunt controlate printr-o rețea de monitorizare responsabilă pentru rezolvarea problemelor potențiale. Acest lucru permite mentenanța predictivă, iar flotele de transportatori lucrează în condiții de rentabilitate și siguranță optimă, reducând în același timp riscul de nefuncționare a vehiculelor. În cazul Michelin, datele ce provin de la anvelope formează o bază pentru trecerea de la un model economic bazat pe vânzarea de produse la unul axat pe furnizarea de servicii. (Sursa: usine.digitalle.fr)

29 ESTE TRANSFORMAREA DIGITALĂ INDUSTRIALĂ UN PROIECT IT? Organizațiile care se angrenează în procesul de transformare digitală trebuie să știe că aici nu este vorba despre un simplu proiect IT. Nu este o simplă atribuire, urmată de achiziții și implementare ca în orice proiect informatic. Transformarea digitală nu este o simplă strategie de aplicare a unor noi tactici de achiziții prin migrarea cheltuielilor către OpEx. Nu este un simplu proiect de implementare a unui sistem BYOD pentru controlul echipamentelor mobile folosite de angajați în relațiile de business. Nu este un simplu proiect de aliniere cu cele mai noi metodologii. Nu este un proiect de migrare în Cloud, doar de dragul de a avea soluțiile cele mai moderne și mai puțin costisitoare. Nu este o simplă campanie social-media de sensibilizare a ecosistemului de parteneri sau de clienți.

Transformarea digitală este în primul rând un amplu proces de business. Este o schimbare radicală a unor vechi procese și modele de afaceri. Este o schimbare culturală de accelerare a unor deprinderi digitale care au devenit inerente pentru afaceri. Este vorba de o asimilare conștientă și coordonată a inovației, fără de care lucrurile nu pot să funcționeze mai departe. În programul cadru Digital Transformation MaturityScape IDC sugerează că proiectele de transformare digitală necesită o abordare multilaterală care acoperă cinci domenii critice: transformarea la nivel de leadership; transformarea omni-experienței; transformarea la nivel de informații; transformarea modelului de operare transformarea forței de muncă.

Prin acest program cadru IDC ajută organizațiile să își dezvolte maturitatea digitală, printr-o trecere gradată de la un stadiu de „dizidenți digitali” care folosesc inovațiile numai pentru a contracara amenințările, la cel de „perturbatori digitali”, care își asumă rolul de pionieri ai industriei digitale pentru a reface modelele de business și piețele existente. Sau chiar pentru a crea altele noi.

31

Catalog Cloud Computing

Un recent studiu IDC arată că 35% din liniile de business (LOB) din Europa Centrală și de Est (ECE) apelează la furnizorii de soluții IT ca prim pas în procesul de asimilare a inovației tehnologice, iar 28% dintre acestea le apelează chiar de la începutul procesului de cumpărare. De fapt, doar 27% dintre proiectele IT din ECE sunt finanțate din bugetele IT departamentale.

30 CE URMEAZĂ DUPĂ TRANSFORMAREA DIGITALĂ?

După un val va urma un alt val. După Industry 4.0 va urma probabil Industry 5.0. Dacă va mai exista noțiunea de industrie. După 3rd Platform va urma probabil o altă platformă care va reuni tehnologiile viitorului. E greu de anticipat pentru ca fenomenul ține de o amplă transformare economică și socială care va marca asimilarea inovației în business și în viață.

Ce se poate bănui deja este faptul că transformarea digitală aduce organizațiile industriale în pragul unui alt val perturbator: Convergența. Industria IT, aflată în primele tranșee ale procesului de transformarea digitală, a ajuns la anumite limite. A atins granițele unui ecosistem în care diferențele dintre furnizorii tradiționali de hardware, dezvoltatorii de software, furnizorii de servicii IT și telecomunicații au dispărut. Furnizorii de tehnologie combină diferite componente IT în pachete de servicii în care se plătește per-utilizare.

Mulți jucători din industria IT s-au lansat în afacerile non-IT. Plățile mobile, tehnologiile Near Field Communication (NFC), soluțiile de plată friend-to-friend sau schimbul valutar P2P sunt câteva exemple de domenii în care companiile high-tech au început să se extindă pe o piață controlată până acum doar de industria financiară. Un studiu realizat de Accenture în America de Nord a arătat că 72% din populația născută după anul 2000 e mult mai deprinsă să genereze tranzacțiile financiare de la un operator de comunicații, dintr-un magazin high-tech sau de la o unitate poștală, decât de la sediul unei bănci.

Convergența care rezultă din valul de transformare digitală va afecta treptat și organizațiile din alte sectoare. Cu cât companiile devin mai digitale, granițele dintre industriile tradiționale se vor estompa. Așa cum industria IT a reușit să integreze diverse componente IT complexe într-un singur serviciu de Cloud, ce ar împiedica băncile digitale să ofere servicii de ipotecare, asigurări, utilități, Internet, televiziune digitală și securitate odată cu finanțarea pentru o casă – adică tot ce ai nevoie pentru o nouă locuință - într-un pachet unic de servicii pay-per-use disponibil online? Dacă ne gândim bine, tehnologia și infrastructura pentru o astfel de convergență deja există…

Pe măsură ce tot mai multe servicii vor „urca în Cloud” și se vor acomoda cu epoca Convergenței, furnizorii vor trebui să își clădească propriile avantaje competitive prin relații digitale cu clienții. Asta s-ar putea realiza prin furnizarea continuă de suport digital personalizat pentru clienți, prin valorificarea volumelor mari de date și prin investiții în înțelegerea contextuală și soluții automatizate „next-best-action”. Transformarea digitală și Convergența vor continua să remodeleze industriile, societatea și viața noastră curentă.

Asigurați-vă că organizația dumneavoastră e pregătită pentru această călătorie!

32

Catalog Cloud Computing

Optimum Desk, singura platformă care asigură un management IT complet Soluţiile IT integrate, capabile să ofere în aceeași platformă multiple funcţionalităţi, absolut esenţiale departamentelor IT, sunt, în acest moment, adoptate la scară largă.

Optimum Desk este singura platformă care integrează 5 soluţii pentru un management complet al serviciului de suport IT, care include: 1 ITAM (IT Asset Management) 2 SAM (Software Asset Management 3 RMM (Remote Monitoring and Management) 4 EPM (Endpoint Management) 5 ITSM (IT Service Management) O singură platformă devine centrul de comandă pentru o serie de activităţi cu impact major in performanţa IT generală, găzduită în cloud și cu o interfaţă user friendly, ce permite administrarea ușoară și urmărirea în timp real a metricilor relevanţi pentru business.

Soluţiile oferite de Optimum Desk și beneficiile acestora Inventoree, soluţia de IT Asset Management, oferă companiilor o evidență completă a tuturor echipamentelor deținute. Datorită unui inventar în timp real ce conţine informaţii detaliate despre configuraţia acestora, dar și despre încărcarea sau locaţia exactă a fiecăruia, durata de viaţă a echipamentelor poate fi crescută și se pot face mult mai ușor previziuni pentru investiţii viitoare. În, plus există posibilitatea folosirii de QR coduri pentru echipamentele statice, care nu pot rula un agent.

Soluţia de Software Asset Management, Softsee, permite administrarea eficientă, controlul softurilor existente în companie si actualizarea centralizată a aplicațiilor, iar informaţiile despre acestea sunt actualizate în timp real. Astfel, sunt evitate instalările neautorizate în reţea, licenţele sunt menţinute la zi, sunt evitate riscurile de securitate și costurile de licenţiere scad.

Proactivitee, soluţia de Remote Monitoring and Management, monitorizează sistemele IT din companie și oferă informații în timp real despre parametrii de funcționare sau riscurile IT care pot fi, astfel, preîntâmpinate. Poate funcţiona atât pe bază de agent, cât și prin SNMP. Beneficiul principal al soluţiei implică efectuarea task-urilor de mentenanţă IT în timp util, fără existenţa unor întreruperi în activitate.

Opteemum, soluţia de Endpoint Management, permite realizarea automată, de la distanță, a operațiunilor necesare pentru identificarea avariilor, rezolvarea acestora, precum și optimizarea și creșterea performanței sistemelor IT. Majoritatea operaţiunilor se execută fara a fi necesară conectarea remote pe staţia de lucru, ci doar prin trimiterea comenzilor de la distanţă.

Atunci cand este nevoie, există integrată și o soluţie de conectare de la distanţă (remote connect).

Easeedesk este o soluţie modernă de IT Service Management, care oferă valoare companiilor, printr-un sistem performant de ticketing. Easeedesk facilitează interacţiunea și comunicarea dintre companii și proprii clienţi, datorită simplificării procesului de trimitere a cererilor de suport și a gestionării rapide a fiecărui ticket.

Datorită feedback-ului primit în timp real după rezolvarea cererii, companiile au posibilitatea de a-și îmbunătăţi constant calitatea serviciilor livrate.

Cele 5 soluţii Optimum Desk oferă companiilor toate instrumentele necesare pentru gestionarea centralizată a activităţilor IT într-o singură soluţie. În plus, permite obţinerea unor rapoarte detaliate. Cu o interfaţă intuitivă și ușor de instalat pe dispozitive, aceste soluții devin aliații IT Managerilor în atingerea obiectivelor de business, datorită proceselor simplificate de management IT. Intră pe www.classit.ro/solutii-management-it și testează gratuit o soluţie din patforma Optimum Desk, timp de o lună!

33

Catalog Cloud Computing

Experimentați beneficiile mediului cloud cu sprijinul serviciilor de consultanță furnizate de Sabin Popa, Cloud Service Area Leader IBM Client Innovation Center Romania Soluțiile de cloud nu mai reprezintă de multă vreme o opțiune de livrare de soluții IT, ci un imperativ strategic de business. Acestea îmbunătățesc noile tehnologii precum cele mobile, social și big data și furnizează o serie de avantaje de business.

Pentru a susține creșterea și inovația, aveți nevoie de infrastructură de cloud potrivită și de strategiile organizaționale și de guvernanță potrivite pentru a beneficia la maximum de soluțiile de cloud adoptate.

Obținerea succesului în implementarea soluțiilor de cloud reprezintă un proces complex, care implică o analiză a cerințelor de business ce necesită adoptarea tehnologiei cloud, precum și capabilitățile necesare în exploatarea oportunităților de afaceri. În procesul de transformare a afacerii prin intermediul soluțiilor de cloud, aveți nevoie de un furnizor cu experiență în medii de cloud hibrid pentru a vă asista în acest proces.

IBM Cloud Advisory Services vă sprijină în procesul de definire a strategiei de implementare a tehnologiei de cloud computing utilizând soluții de analiză riguroase. Consultanții IBM utilizează un cadru de lucru unic în adoptarea soluțiilor de cloud și dispun de instrumentele necesare pentru a vă ajuta să analizați mediul de lucru existent și pentru a determina care este cel mai bun model de cloud computing pentru cerințele dumneavoastră de business.

Specialiștii noștri vă ajută să identificați ariile de business și procesele de lucru care, odată mutate pe un model de cloud, pot facilita reducerea costurilor și pot îmbunătăți furnizarea de servicii în concordanță cu prioritățile dumneavoastră.

De asemenea, vă vom sprijini în determinarea impactului implementării unei soluții de cloud asupra serviciilor IT deja existente, asupra organizației și guvernanței, pentru a beneficia de o implementare cu consecințe cât mai reduse.

34

Catalog Cloud Computing

IBM are o abordare de colaborare în ceea ce privește adoptarea tehnologiei cloud luând în considerare perspectiva de business, cercetarea în domeniul IT și tehnologiile dezvoltate, pentru a vă oferi un avantaj în mediul de business care se schimbă rapid.

Echipa noastră vă sprijină să identificați și să evaluați vulnerabilitățile infrastructurii și capabilitaților pe care le aveți și care trebuie modificate, pentru a face cu succes tranziția către un mediu cloud hibrid. Totodată, identifică abilitățile și capabilitățile necesare pentru a planui, defini și administra platformele de cloud și serviciile conexe. Această evaluare poate include portofoliul de aplicații, infrastructura IT, managementul aplicațiilor, reziliența, sistemele de securitate și proiectarea existentă a sistemului IT. Prin intermediul acestei analize, dezvoltăm un plan de priorități pentru a rezolva lacunele și pentru a determina nivelul de pregătire necesar pentru atingerea obiectivelor de implementare cloud declarate. În plus, oferim consultanță în implementarea soluțiilor de cloud adecvate volumului de lucru, prin calibrări potrivite, design specific, interacțiuni, conectivitate, cerințele timpului de răspuns și caracteristici de securitate.

Pe baza concluziilor rezultate din etapa de evaluare, vom contura un plan de implementare a soluțiilor de cloud în portofoliul IT existent și o strategie de livrare, concomitent cu identificarea deciziilor necesare în ceea ce privește livrarea, integrarea și selecția furnizorilor pe parcursul ciclului de viață al serviciului. Din acest stadiu, vom sprijini procesele de identificare și documentare ale deciziilor în ceea ce privește arhitecturile de sistem funcționale și nefuncționale care trebuie să fie luate, concomitent cu alternativele disponibile, justificările și implicațiile măsurilor luate. Acesta este momentul în care vă putem prezenta cerințele și constrângerile pe care le aveți, ajutându-vă să înțelegeți cum vă influențează deciziile pe care le luați. Acolo unde este imperativă adoptarea tehnologiei cloud, vă ajutăm să înțelegeți implicațiile, să planuiți și să executați o strategie de adoptare a soluției de cloud hibrid potrivită nevoilor dumneavoastră.

IBM Client Innovation Center Romania furnizează o gamă vastă de servicii ce permit clienților să proiecteze și să dezvolte aplicaþii integrate utilizând mediul cloud.

35

Catalog Cloud Computing

Soluții enterprise de cloud pentru aplicații critice Cu o experiență de peste 30 de ani în industria de management al informației, EMC oferă în prezent un portofoliu tehnologic de soluții avansate care permit planificarea, administrarea și operarea unui model de tip cloud. Pentru orice tip de aplicații critice, în orice mediu de lucru, în orice model de consum de cloud, avem cele mai bune platforme și tehnologii care să îți sprijine și accelereze trecerea către cloud. Două dintre ele sunt prezentate pe scurt mai jos:

1. EMC Native Hybrid Cloud: Dezvoltă-ți o platformă completă pentru aplicații în cloud în doar 2 (DOUĂ) zile!

EMC Native Hybrid Cloud (NHC) este o soluție la cheie bazată pe platforma de dezvoltare Pivotal Cloud Foundry, gata de folosit în modul hibrid de operare în câteva ore până la câteva zile de la achiziție.

Platforma oferă un mod inovativ de a livra aplicații „native-cloud”, permițând cu adevărat un ecosistem de funcționare simbiotică între echipele de dezvoltare și cele de operare IT intern.

Dezvoltatorii își pot scrie codul rapid, cu acces instant la aplicații și protecția datelor „always-on”, în timp ce IT Ops au vizibilitate totală și control asupra sistemului, beneficiind de unelte avansate de monitorizare și raportare proactivă.

NHC se integrează cu Pivotal Cloud Foundry, VMware vSphere sau OpenStack și infrastructura convergentă de la VCE, VxRack System 1000, transformând sistemul într-o soluție la cheie, rapid de implementat. În plus, oferă dezvoltatorilor o interfață intuitivă de tip self-service pentru suport, cu un singur punct de contact pentru toate componentele sistemului.

NHC permite provizionarea către servicii publice de cloud incluzând EMC Virtustream, VMware vCloud Air, AWS, Microsoft Azure și Google Compute Engine, permițând optimizarea investiției prin extinderea modelului hibrid către serviciile publice de cloud.

Platforma este bazată pe tehnologie open-source de la mai mult de 40 de membri Cloud Foundry Foundation. NHC aderă de asemenea la arhitecturi de tip micro-service, permițând dezvoltatorilor să creeze servicii modulare pentru dezvoltare agilă și să le scaleze rapid în NHC.

36

Catalog Cloud Computing

Împreună, EMC și Pivotal oferă o gamă largă de servicii pentru a vă ajuta să planificați și implementați o arhitectură de tip NHC, precum și să faceți o tranziție rapidă și facilă, ca organizație, către noul model operațional de cloud.

2. EMC Virtustream – Aplicațiile critice de business, acum în cloud Când vine vorba de mutarea aplicațiilor de business critice în cloud, marile companii sunt încă reticente în a face pasul, căutând un mediu cloud care să le ofere, în mod obligatoriu, niveluri de securitate și complianță similare cu cele interne, SLA-uri garantate la nivel de aplicații critice, suport și integrare cu medii fizice și virtuale existente, inclusiv la nivel de producător de platforme tehnologice, ceea ce poate duce la costuri prohibitive.

EMC Virtustream Enterprise Class Cloud, powered by xStream™ Cloud Management, este o platformă construită de la zero astfel încât să combine reziliența și performanța ridicată garantată a modelului de cloud privat cu flexibilitatea, scalabilitatea și modelul economic eficient al unui cloud public multi-tenant.

Soluția EMC Virtustream Enterprise Class Cloud oferă: SLA la nivel de aplicații: SLA garantat de până la 99,999% uptime la nivel de aplicații, cu niveluri definite de performanță și timpi de răspuns.

Securitate de tip Enterprise: Protecția aplicațiilor la nivel de rețea și host. Izolarea aplicațiilor, izolarea datelor. SIEM (Security Information & Event Management) integrat. Politici de GRC (Governance, Risk, Compliance) integrate.

Backup & Disaster-Recovery integrate: Data centere redundante la nivel geografic, cu servicii de backup și DR integrate.

Bring Your Own Application: Platforma suportă atât aplicații tradiționale, cât și de tip web-scale.

Unul din partenerii tradiționali EMC Virtustream este SAP, care a ales EMC Virtustream ca standard de facto, ca platformă de cloud, pentru aplicațiile clienților săi.

Cu peste 100 clienți SAP și cele mai mari implementări din lume SAP în cloud, EMC Virtustream este partenerul ideal, de tehnologie și expertiză, pentru migrarea SAP în cloud.

Printre clienții SAP care au ales EMC Virtustream se numără branduri precum Coca-Cola, Avon, Continental și Goodyear. Totodată EMC Virtustream a livrat cu succes primele dezvoltări SAP HANA în cloud din lume.

EMC Virtustream este certificat de SAP în Cloud Hosting și Cloud Services, și este membru al SAP Cloud Technology Advisory și Cloud Benchmarking Group.

SLA garantat de performanță: Virtustream sprijină serviciile SAP-on-cloud cu un SLA la nivel de aplicație care garantează până la 99,999% uptime, cu atribute definite de performanță și timpi de răspuns ai aplicației.

Fie că îți dorești să evaluezi d.p.d.v. financiar și impact în business mutarea aplicațiilor tale critice în cloud, fie că ești un cloud service provider care dorește un parteneriat cu EMC Virtustream, merită să faci un tur pe https://selfservice.virtustream.com/selfservice/#/page, sau să ne contactezi la marketing_Romania@emc.com

37

Catalog Cloud Computing

Optimizarea proiectelor industriale cu platforma de simulare 3D SimScale Platforma de simulare SimScale este cel mai elocvent exemplu de soluție CAE 3D dezvoltată 100% în Cloud, indispensabilă în cadrul proceselor moderne de producție.

Pentru rularea analizelor de simulare este nevoie doar de acces la Internet și de un simplu browser. Platforma de simulare 3D SimScale online ajută inginerii și proiectanții să realizeze produse mai bune în perioade mai scurte de timp printr-o succesiune simplă de operații: • utilizatorul poate deschide și importa orice model CAD preexistent, indiferent de soluția de proiectare folosită; • faza de pre-procesare se poate face pentru întregul flux de lucru; • simularea este realizată printr-o interfață grafică intuitivă; • rezultatele pot fi procesate și evaluate în format 3D încă din faza de post-procesare; • În final, utilizatorul poate valida și modifica proiectul de câte ori vrea, pe baza rezultatelor simulării, până la obținerea celui mai bun prototip virtual.

Folosind SimScale, utilizatorii pot sa lucreze în mod interactiv pe aceleași proiecte cu colegii, partenerii, experții din industrie sau cu clienții. Platforma SimScale a fost special proiectată pentru a oferi aceste facilități de colaborare și comunicare. Mai mult decât atât, SimScale este o platformă deschisă pentru orice utilizator interesat de testarea unor noi metode, care are o minimă experiență în domeniul Computer-Aided Design (CAD). De la studenți la specialiști cu experiență, oricine e pasionat de simulare poate avea acces la resursele de cunoaştere și de instruire oferite de SimScale. Peste 2000 de proiecte

38

Catalog Cloud Computing

de simulare sunt disponibile acum pe platforma deschisa SimScale Public Projects, de unde pot fi încărcate, testate și perfecționate pentru proiecte de o complexitate mai mare (https://www.simscale.com/projects).

Printre avantajele competitive oferite de SimScale trebuie subliniate: • asigură o platformă integrată de simulare, cu multiple funcționalități, ușor de folosit, accesibilă din orice locație; • se plătește doar pentru ce se folosește. La un preț incomparabil cu licențele oferite de alți producători; • accesibilă printr-un simplu browser, fără alte dotări hardware, fără upgrade, fără costuri suplimentare.

Analiza structurală este una dintre metodele de bază folosite în proiectarea și simularea mecanică, ajutând inginerii și proiectanții să obțină mai rapid produse mai bune și mai ieftine. Simularea mecanică bazată pe Analiza Elementelor Finite oferită de SimScale permite minimizarea riscurilor prin testarea virtuală a inovațiilor sau modificărilor, înainte de implementarea fizică în procesul de producție. Asta reduce în mod considerabil costurile asociate fazelor de testare pe bază de prototipuri, prin economii materiale și de timp.

Prin analiza fenomenelor de curgere a fluidelor sau gazelor pot fi optimizate forma și compoziția diferitelor piese și componente industriale ale unor sisteme de țevi, instalații de răcire, cazane, boilere, compresoare, ventilatoare, instalații de încălzire sau de aerisire, etc.

Analizele CDF oferite de SimScale permit testarea și optimizarea prototipurilor la costuri substanțial reduse față de cele asociate testelor fizice făcute pe prototipuri.

Simularea prin analiza termodinamică permite analiza fenomenelor multiple care au loc la nivelul unei piese sau componente ca urmare a interacțiunii dintre circulația unor fluide și schimbările termice ce intervin la nivel de compoziția materialelor. SimScale asigură facilități de analiză a stresului termic, îmbunătățirea efectelor de răcire, identificarea materialelor optime, investigarea distribuțiilor de temperatură sau studiul cuplelor termo-mecanice. În plus, pot fi identificate sursele de pierdere a energiei sau efectele termodinamice pe termen lung.

SimScale integrează o serie de tehnologii solver bazate pe open source, folosite în mod curent în domenii precum: industria auto, aerospațială, procesarea tehnologică sau generarea de energie. Noile tehnologii pot fi implementate cu rapiditate datorită unui grad ridicat de compatibilitate între platforma SimScale și instrumentele software provenite din alte surse.

SimScale GmbH Pelkovenstrasse 145, 80992 Munich, Germany www.simscale.com 39

Catalog Cloud Computing

EuroCloud susţine Iniţiativa Comisiei Europene pentru Cloud Datele sunt combustibilul economiei digitale în secolul 21, iar Cloud-ul este motorul care face totul să funcţioneze.

Europa trebuie să se asigure că motorul ei digital funcţionează corect pentru a culege roadele inovaţiilor viitoare bazate pe exploatarea datelor, industria digitală și obiectele conectate.

EuroCloud salută propunerea Comisiei Europene de a plasa Europa în poziţia de lider mondial în economia digitală prin recenta lansare a Iniţiativei Europene pentru Cloud. Parte a strategiei europene pentru o piaţă unică digitală care a înlocuit proiectul iniţial Agenda 2020, iniţiativa CE propune investiţii în sectorul de știinţă și cercetare și creează infrastructura necesară pentru a folosi și a transmite pe scară largă datele rezultate din cercetarea știinţifică.

Largă deschidere către știinţă a Cloud-ului european Dezvoltarea unui Cloud european va oferi cercetătorilor și profesioniștilor din mediile știinţifice un loc în care vor putea să stocheze, să transmită și să refolosească datele. Iniţiativa va fundamenta dezvoltarea inovaţiilor viitoare bazate pe date în Europa. Conform proiectului European Open Science Cloud (EOSC) peste un milion și jumătate de cercetători vor putea utiliza infrastructura de Cloud europeană, la care vor putea avea acces peste 70 de milioane de specialiști din domeniul știinţelor și tehnologiei. EuroCloud anticipează că dezvoltarea unui Cloud deschis pentru știinţă va servi ca un model de Cloud pentru sectorul privat și public și salută planul Comisiei de a extinde baza de utilizatori către industrie și guverne.

Trebuie să ne asigurăm că cererea pentru soluţii Cloud continuă să crească și că adopţia serviciilor Cloud este încurajată în industrii verticale cum ar fi sectorul financiar, bancar, sănătate, agricultură. Trebuie să fie încurajată de asemenea adopţia serviciilor Cloud în întreprinderile mici și mijlocii.

Discrepanţele legate de gradul de adopţie a Cloudului, diferenţele legislative, multitudinea lingvistică și lipsa competenţelor digitale sunt principalele cauze pentru care furnizorii europeni de Cloud sunt împiedicaţi să își vândă serviciile de la o ţară la alta și să se dezvolte peste graniţele naţionale în interiorul pieţei europene.

Dezvoltarea Infrastructurii Europene de Date Iniţiativa europeană pentru Cloud se focalizează pe construirea de reţele de mare viteză și capacităţi de procesare de înaltă performanţă. Un centru european pentru date este un punct bun de plecare pentru construirea unei infrastructuri puternice de procesare și folosire a datelor în Europa.

40

Încrederea este o problemă esenţială când e vorba de folosirea și transmiterea datelor în Cloud. Furnizorii și consumatorii trebuie să aibă încredere în noile tehnologii.

EuroCloud colaborează atât cu sectorul public, cât și cu cel privat pentru a dezvolta încrederea în noile tehnologii, promovând necesitatea unui cadru legislativ clar în ce privește securitatea și protecţia datelor.

Creșterea încrederii în Cloud prin certificare și standarde Dezvoltarea unor standarde clare pentru interoperabilitatea în Cloud, portabilitatea datelor și contractele privind nivelul serviciilor vor asigura certitudine și transparenţă atât pentru furnizorii de Cloud, cât și pentru consumatori. Aceste măsuri ar trebui să fie completate prin implementarea Reglementării Generale Europene pentru Protecţia Datelor, Directiva pentru Securitatea Reţelelor și a Informaţiei și Iniţiativa privind Libera Circulaţie a Datelor care va fi comunicată la sfârșitul anului 2016.

EuroCloud înţelege pe deplin necesitatea ca toate părţile implicate să lucreze împreună pentru a crea cadrul și infrastructura necesară pentru dezvoltarea pieţei europene de Cloud. Numai astfel putem crea o economie digitală europeană care să permită inovaţia și apariţia de noi soluţii tehnologice cu beneficii economice și sociale.

EuroCloud Forum 2016 la București Gândită ca o reţea europeană de competenţe neutre faţă de vendori, EuroCloud Europe este o organizaţie ce reunește peste 20 de asociaţii de Cloud din toată Europa. Reunind peste 800 de furnizori și consumatori de servicii Cloud, startup-uri și centre de cercetare, EuroCloud menţine un dialog deschis permanent cu toţi partenerii, pentru dezvoltarea unui ecosistem european puternic de Cloud.

Evenimentul anual EuroCloud Forum 2016 se va desfășura la București în perioada 5-6 octombrie, având ca temă „Piața Unică Digitală – Noi frontiere în Cloudul european”. Veniţi alături de noi pentru a întâlni cei mai inovativi furnizori de Cloud din Europa și pentru a discuta despre cele mai recente dezvoltări tehnologice și legislative, Iniţiativa europeană pentru Cloud sau inovaţia bazată pe Cloud, dar și despre posibilităţile de finanţare, protecţia datelor și securitatea în Cloud: http://forum.eurocloud.org Elena Zvarici, Președinte EuroCloud România Vicepreședinte EuroCloud Europe

Catalog Cloud Computing

Ce este

:

Cunoașterea ca principal factor disturbator Bazată pe o formulă originală de business social, este cea mai populară platformă independentă de digital knowledge din Europa Centrală și de Est. În actuala Eră Digitală, este un motor de cunoaștere bazat pe o platformă social-tehnologică care are ca principal obiectiv transformarea know-how-ului în valori de business. Dar, nu este numai atât…

este o punte între tehnologii de ultimă oră și comunităţile de business și profesionale;

nu promovează doar beneficiile oferite de Cloud, ci și oportunităţile oferite de alte inovaţii tehnologice; ajută utilizatorii să înţeleagă mai bine imperativele schimbării

modelelor de business, alternativele oferite de Cloud, riscurile migrării la modelele Cloud, dar și ameninţările legate de o adopţie neprofesională;

nu se ocupă dor de tehnologiile Cloud, ci de tot ce înseamnă tehnologie digitală inovativă: Big Data & Analytics, Mobile Computing, Fog Computing, Internet of Things, Machine-2-Machine, Augmented Reality, și altele…

Asumându-și un rol, de liant în coagularea unei comunităţi active de Cloud în România, este membru activ EuroCloud din Ianuarie 2016.

Portofoliul serviciilor acoperite și oferite de conţine: Articole tehnice și de business (online și tipărite) Conţinut tehnic pentru bloguri de companie (experienţă internaţională) Cercetări de piaţă – Business și Tehnologie Analize independente, poziţionări, analiza concurenţei Strategii și servicii Demand Generation Prezentări profesionale customizate, Infografice, ghiduri online si White Papers Webinarii pe teme de transformare digitală Catalogul Cloud Computing România (cinci ediţii în 3 ani) Workshopuri internaţionale Prezentări și organizări de conferinţe B2B Consultanţă pentru procesele de transformare digitală Cercetări la cerere, sondaje ad-hoc Content localizat și colaterale dedicate Parteneriat Cloud Community Parteneriat EuroCloud și jurizare în competiţia EuroCloud Award Interviuri și declaraţii în exclusivitate Ședinţe de instruire pentru marketing și vânzări de Cloud Povești de succes și programe Customer Satisfaction.

Cu peste 340 de articole în Engleză și în Română, internaţională de cunoaștere și transfer de know-how.

este o sursă https://cloudmania2013.com/ 3

Cloud Computing at SAP Connect your customers, partners, and employees with key information and processes in the cloud – using SAP Jam. This enterprise social collaboration software brings together everything (and everyone) you need to solve problems quickly and drive results. http:/go.sap.com/romania/solution/cloud.html