B U S I N E S S
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
I N
T H E
D I G I T A L
A G E
ittrends.agora.ro
E V ENIMENT
la Timi oara, Arad, Pite ti i Sibiu din Pag. 2
E V ENIMENT
Externalizarea de servicii pentru mediul financiar-bancar Pag. 18
EVENIMENT
Oportunit i i obstacole pe pia a wireless Pag. 20
Drago Mateescu Regional Manager Central EE, DELL
EVENIMENT
Netbook – un concept de viitor Pag. 28
„... nimeni nu- i permite de exemplu s nu ia în considerare consolidarea sistemelor, virtualizarea sau mãrirea capacitãþii de stocare. Afacerile trebuie s continue, i s continue s investeasc în IT fiindc f r IT nu pot s mearg . S-ar putea tocmai ca aceste investi ii în IT s accelereze ie irea mai rapid din criz .” Pag. 16-17
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
1 E
D
I
T
O
R
I
A
L
Wellcome back Lumini a! Romulus Maier
A
re şi criza părţile ei bune! Un lucru bun este că are şi ea
Vestea şi mai bună este că tot mai mulţi spun
un început şi un sfârşit. Tot la fel cum după ploaie vine
c-au văzut-o pe Luminiţa prin SUA. Aştepta
soare şi după criză o să urmeze o perioadă de creştere
sedusă şi abandonată la capătul tunelului.
economică. Criza este doar o parte din viaţă, inevitabilă
Prin urmare planeta se trezeşte încet, încet
ca şi impozitele şi moartea. Problema nu este că suntem în
din criză. Noi ca de obicei, ca maşina autohtonă
plină criză şi nici că inevitabil vor mai urma şi alte crize. Impor-
cu 3 viteze: încet, foarte încet şi deloc. Dacă vă
tant este să încercăm să evaluăm dimensiunea crizei şi să luăm
puneţi oarece speranţe în clasa politică şi în
deciziile potrivite la timp. Şi cele mai importante momente sunt
demararea unor proiecte reale de infrastructură
punctele de inflexiune. Cei care intuiesc momentele respective
mai bine criogenaţi-vă şi lăsaţi bilet să vă
şi iau deciziile corecte exact când trebuie sunt cei care ies în
trezească cineva peste încă (cel puţin) un
câştig.
BrucAn. Dacă stau bine să-mi amintesc, în urmă
Alte părţi bune ale crizei ar fi că suntem mai puţin ocupaţi şi
cu un an mai marii ţării ne dădeau asigurări că
avem mai mult timp să ne (re)vedem cu prietenii, să socializăm
la noi nu, c-avem moţ şi criza se va undui ca o
mai mult. ...că a scăzut traficul, prim urmare stăm mai puţin în
baiaderă şi ne va ocoli. Pe-atunci încă nu ştiam
maşină şi poluăm mai puţin. ...că a scăzut consumul nenatu-
care-i moţul. Acum îl vedem la ştiri oferindu-ne
Vestea bun ar fi c multe companii interna ionale de IT anun rezultate pozitive, spectaculoase chiar în contextul crizei. Cu siguran n-au trecut neobservate rezultatele raportate recent de IBM, Google, Dell, Microsoft...
«
măsuri anticriză, la coasă. Hello, parcă cu coasa era altcineva! În fine, recent au aflat şi-ai noştri că e criză, dar cum în perioada următoare vor fi ocupaţi cu electoralele să nu vă mire dacă n-or să realizeze nici când se va încheia. Ba chiar unii se vor trezi după doza de putere abia la încheierea mandatului şi nici n-o să ştie ce s-a întâmplat între timp.
ral, stimulat dement şi iresponsabil. ...că au crăpat afacerile
În concluzie nu ne putem ajuta decât singuri,
umflate ca nişte gogoşi siliconate. Nu, nu şi mămăliga,
concentrându-ne pe valorile de bază pe care le
mămăliga nu crapă şi nu explodează!
producem (dacă este cazul, altfel mai bine mer-
Despre părţile rele ale crizei nu este cazul să vă vorbesc. Aţi
gem la plimbare!), dimensionându-ne corect
auzit deja destule şi oricum este suficient să deschideţi orice
organizaţia şi investind în tehnologie pentru că
tabloid sau să zapaţi pe orice tocşou ca să vi se zbârlească
aceasta este singura cale pentru a fi dinamici,
pielea şi să vi se ridice părul în cap.
pentru a lua deciziile oportune, pentru a fi pro-
Vestea bună ar fi că multe companii internaţionale de IT anunţă rezultate pozitive, spectaculoase chiar în contextul
fitabili şi capabili să dăm piept cu vitregiile crizei actuale şi ale celor care vor mai urma.
crizei. Cu siguranţă n-au trecut neobservate rezultatele rapor-
Ar mai fi desigur o variantă, să ne aşezăm pe
tate recent de IBM, Google, Dell, Microsoft... Cunosc şi compa-
laviţă, în faţa porţii, să ducem mâna streaşină la
nii româneşti care s-au descurcat mai mult decât onorabil în
ochi şi să ne uităm lung în zare ...poate-poate
ultima perioadă. Nu le dau numele, îi las să se laude singuri.
o vom zări şi noi pe Luminiţa.
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
2 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Cinci ani de SolePAD la Timi oara de Elena Andreea Liţă
ediul de business din Timi oara constituie, în continuare, o provocare pentru furnizorii de solu ii i servicii care activeaz pe pia a româneasc . Nu întâmpl tor, Agora Media a organizat pe 10 iunie cea de-a cincea edi ie SolePAD (Solu ii Eficiente pentru Afaceri Durabile) la Timi oara. La întâlnirea desf urat în sala de conferin e Viena a Hotelului Timi oara, au participat reprezentan i ai mediului de afaceri din jude ele Timi i Cara Severin, invita i s afle cum î i pot eficientiza afacerile folosind solu iile oferite de companiile HP, Romtelecom, Euroweb, Brother, ETA2U, Kaspersky i SoftNet Consulting sau accesând fondurile gestionate de MCSI i OTIMMC Timi oara.
M
Noi suntem parteneri
optimizeze costurile, în paralel cu a dispune
Astăzi am venit cu
vechi cu acest eveni-
de cea mai nouă tehnologie. Alegând soluţii
multe noutăţi, bani mai
ment, cred că este deja
precum Total Print Management şi Job Ac-
mulţi faţă de 2008,
al treilea an când sun-
counting, companiile pot fi sigure că vor avea
adică 100 milioane pe
tem împreună cu Sole-
oricând la dispoziţie o echipă de profesionişti
investiţii micii, 80 mi-
PAD în Timişoara, şi
IT certificaţi şi experimentaţi, capabili să le
lioane
aş putea spune că este
evalueze spaţiul de print, să găsească soluţia
mari, simplificarea do-
pe
investiţii
o modalitate bună de
ideală pentru fiecare companie în parte, să
cumentelor ce trebuie
a ne face cunoscuţi în rândul IMM-urilor. Aşa
implementeze această soluţie şi să urmărească
să însoţească cererea de finanţare, elimina-
cum spuneam şi în prezentare, ne place să ne
în continuare realizarea obiectivelor stabi-
rea garanţiei bancare şi, o noutate destul de
considerăm o alternativă profesională la ceea
lite. Gabriel Manga, Business Unit Manager
importantă, pre-finanţarea în cuantum de 35%
ce este pe piaţă în momentul de faţă, iar astfel
ETA2U Image&Print
per proiect. Adrian Onuţ, Consilier, OTIMMC Timişoara
de evenimente ne ajută să ajungem direct la
Mi s-a părut un eve-
companii care au nevoie de servicii profesio-
niment interesant, mai
Ca şi consultant ce în-
nale şi care nu au reuşit încă să ne cunoască,
ales pentru că am văzut
cearcă să crească ca-
noi activând pânã în prezent pe segmentul
un interes mai ridi-
pacitatea de absorbţie a
corporate. Alin Niţă, Regional Sales Manager,
cat al participanţilor;
fondurilor
Euroweb
structurale,
lumea chiar era intere-
în primul rând pe Axa
Am fost prezenţi pen-
sată de detalii, şi pe
Prioritară III, pe parte de
tru a doua oară la
parte
IT, consider că partici-
de
finanţare,
Timişoara, unde ştiam
dar şi de soluţii IT în general. Pentru noi este
parea mea la acest eve-
că există o comuni-
o experienţă bună, având în vedere că nu
niment a fost deosebit de utilă. În opinia mea,
tate de business foarte
toate business-urile puternice se dezvoltă în
este încă foarte mult de îmbunătăţit în practica
puternică, care s-a do-
Bucureşti, iar la Timişoara am venit printre al-
de întocmire a cererilor de finanţare. Astfel,
vedit a fi şi foarte re-
tele şi pentru a ne întâlni cu Eta2U, care este o
eu cred că este o noutate ceea ce aduce Sole-
ceptivă
mesajele
prezenţă puternică în vest şi este un exemplu
PAD, prin includerea acestei părţi de finanţare,
noastre legate de promovarea soluţiilor de
bun de companie regională puternică. Teodor
pe lângă prezentarea tehnică de soluţii TIC.
eficientizare a activităţii de birou. Dorinţa
Cimpoeşu, Managing Director Kaspersky Lab
În acest fel, se închide cercul, fiind un pa-
noastră este să ne dezvoltăm şi în această re-
România şi Bulgaria
chet complet la adresa participanţilor. Daniel
la
Kapusy, Consultant/Trainer POS CCE
giune relaţii de parteneriat puternice, prin care
Este îmbucurător că
dealerii locali să poată beneficia de avantajele
am
astăzi
Ca întotdeauna, Sole-
oferite de programele specializate Brother pen-
aici, având în vedere
PAD este un eveniment
tru partenerii autorizaţi, iar contactele pe care
că
noas-
binevenit, pentru că,
le-am avut cu ocazia SolePAD ne îndreptăţesc
tră dorinţă în ceea ce
din punctul nostru de
aşteptările. Radu Crahmaliuc, Country Ma-
priveşte derularea pro-
vedere, invitaţii sunt
nager Reprezentanţa Brother România
gramelor de marke-
potenţiali beneficiari ai
Timişoara
ting aferente acestui
programelor noastre de
ne-a oferit oportuni-
an este de a asigura o instruire a potenţialilor
finanţare; ei primesc
tatea de a dovedi încă
beneficiari pentru produsele noastre, cu pri-
şi informaţii despre cum să-şi eficietizeze
o dată că serviciile şi
vire la aşteptările pe care ar trebui să le aibă
business-ul, iar la final noi le oferim banii cu
soluţiile ETA2U Image
în momentul în care iau decizia achiziţionării
care pot să reuşească acest lucru. În orice caz,
&Print reprezintă ale-
unui sistem de tip ERP sau CRM pe care noi îl
fondurile structurale sunt o posibilitate reală
gerea optimă pentru
promovăm. Radu Veşa, Director Vânzări, Soft
de a dezvolta afacerile şi merită încercat. Ana
cei care doresc să-şi
Net Consulting
Maria Gagiu, Consilier OIPSI, MCSI
SolePAD
putut
fi
principala
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
3 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Vă prezentăm Camera serverelor într-o cutie
Echipamentele de r cire APC InRow absorb aerul cald din spatele rackurilor, unde este generat, pentru ca apoi s trimit aerul r cit în fa a acestora de unde va fi preluat de echipamentele din rack.
Răcirea inovativă APC – tehnologie de avangardă protejează camera IT de orice întrerupere în funcţionare Camera serverelor dvs. este o barieră în calea implementării noilor tehnologii? Consolidare, virtualizare, convergen a re elei, servere tip blade —aceste tehnologii noi îmbun t esc eficien a, reduc costurile, i v permit s “face i mai mult cu mai pu in.” Dar acestea implic densitate mare de putere electric , probleme cu r cirea i administrarea care nu au fost luate în calcul la proiectarea camerelor de servere actuale. V baza i pe presupuneri sau pe solu ii improvizate, sunte i dependen i de aerul condi ionat al cl dirii. Deci, cum v pute i cre te nivelul de fiabilitate i control al camerei serverelor f r s cheltui i o avere?
Vă prezentăm soluţia integrată APC by Schneider Electric pentru camera serverelor Acum pute i ob ine putere de alimentare electric , r cire, monitorizare i management al componentelor care vin împreun ca o solu ie complet i integrat . Toate componentele au fost proiectate din start s func ioneze împreun , s integreze i echipamentele pre-existente într-un tot unitar. Tot ce trebuie s face i este s instala i aceast solu ie u or de folosit într-un spa iu existent – nu este nevoie de configur ri complicate ale r cirii sau adapt ri mecanice costisitoare. Proiectarea modular de tip “pl te ti pe m sur ce te dezvol i” ofer încredere 100% în capacitatea camerei serverelor de a ine pasul cu orice solicit ri de schimbare care ar putea ap rea.
Adaptaţi-vă camera serverelor la cerinţele viitorului –cu uşurinţă si costuri reduse
Dacă aveţi un spaţiu dedicat infrastructurii IT . . . . . Priviţi soluţia APC de răcire pentru densitate mare ca pe singura variantă viabilă. Sistemul APC InRow SC combin o unitate de r cire de precizie InRow SC (pân la 7kW capacitate), un rack APC din gama SX, i accesoriile pentru separarea zonei calde de cea rece, oferit la un pre special, cu discount, pentru o perioad de timp limitat .
Dacă nu aveţi spaţiu dedicat . . . . . Vă prezentăm noua gamă NetShelter CX: cabinete portabile pentru servere, cu o izolare fonică extraordinară, proiectate special pentru a putea fi instalate in spaţiul de birou.
APC v scuteste de b taie de cap la configurarea camerelor de servere. Unit ile de r cire de sine st t toare, rack-urile care permit densitate mare i sistemul APC de recirculare a aerului în spa iu închis sunt combinate pentru a crea un adev rat ecosistem IT în aproape orice mediu. Senzorii de monitorizare la nivel de rack, sistemele de control inteligente montate în unitatea de r cire si softul de management integrat ofer controlul complet de la distan i o vizibilitate f r precedent asupra întregului sistem. Pur i simplu ad uga i protec ie la alimentarea electric (cum ar fi Smart-UPS sau Symmetra) i ve i avea o solu ie complet func ional atât în prezent cât i în viitor.
Aceste solu ii integreaz alimentarea electric , r cirea, i managementul într-un cabinet securizat, insonorizat, r cit corespunz tor i care în plus nu se deosebe te de mobilierul de birou.
Desc rca i gratuit documenta ia APC in urmatoarele 30 de zile i ave i ansa s CÂ TIGA I un iPod Touch! Accesa i www.apc.com/promo i tasta i codul 74766v • Suna i la 021 2030631 • Fax 021 2030676 ©2009 American Power Conversion Corporation. Toate mărcile sunt proprietatea deţinătorilor. 998-2265_RO
ittrends.agora.ro
APC Romania, Blv. Ficusului nr. 40, sector 1, 013975 – Bucureşti, Romania
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
4 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Idei pentru afaceri
I
Personal, găsesc această întâlnire interesantă;
nformaţii certificate, posibilitatea în-
de posibili parteneri pentru
cheierii unor noi parteneriate sau opor-
a încerca să distribuim mai
a
tunităţi de finanţare. Indiferent de ce
departe astfel de soluţii.
unde aveam nelămuriri în
i-a adus la SolePAD, participanţii au
Paul Brad, ProActive Com-
privinţa noutăţilor ce apar
munication.
pe piaţă, iar în acest sens
Am venit în special pentru
o consider utilă, conţinutul
reuşit să găsească aici informaţia de care aveau nevoie.
atins
multe
prezentărilor
puncte
fiind,
de
Sunt la a treia participare
partea finanţare, dar am aflat şi alte lucruri
la SolePAD Timişoara şi am
noi, care prind bine la dez-
asemenea, foarte bine venit. Cel mai mult
venit şi de această dată pen-
voltarea unei afaceri dura-
mi-a plăcut partea de comunicaţii, ambele
tru noutăţile oferite, care
bile. Iar cea mai interesantă
prezentări fiind interesante. Valentin Han-
sunt certificate şi garan-
prezentare în acest sens a
dro, Asociaţia Kabinet.
tate, iar încrederea provine
fost cea a companiei Eu-
E interesantă întâlnirea SolePAD, sunt la
din faptul că întâlnirea este organizată de
roweb. Kasza Sandos, KAS.
o doua participare, şi am
cei care au avut cea mai mare contribuţie în
Având în vedere că firma noastră este
venit şi de această dată
răspândirea informaticii prin mass-media
specializată în servicii de traducere/inter-
pentru varietate, prin ide-
după ‘89. În ceea ce priveşte evenimentul de
pretare, ne interesează ma-
ile noi pe care le înveţi aici.
astăzi, prezentarea care mi-a plăcut cel mai
nagementul documentelor şi
Cu privire la prima parte
mult a fost cea a companiei Euroweb. Vasile
tot ce înseamnă dezvoltare
a conferinţei, un farmec
Cornea, Spumotim.
cu fonduri structurale euro-
personal a avut domnul de la Euroweb. Cât
Participarea la acest eveniment ne-a interesat
pene. Iar din acest punct de
despre finanţări, oricine e interesat la ora
în ideea căutării unor soluţii pentru office, în
vedere, a fost un eveniment
actuală de acest domeniu, întrebarea e cât
calitate de câştigători ai unui proiect euro-
care dă idei. Oana Săvulescu, Tartaruga Ser-
de mult te suprapui cu condiţiile. Ioan Creţu,
pean de finanţare prin MCSI, dar şi în calitate
vizi.
Romics.
Roadshow de Tehnologie și Finanţări 2009 CALENDAR Gestiunea resurselor întreprinderii Infrastructuri IT pentru afaceri Comunicaţii Finanţări Par te n e r i m e d i a
Înscrieri se pot face la telefon: 021.330.92.82, pe e-mail: solepad@agora.ro și online la adresa: http://solepad.agora.ro Persoana de contact: Marina Enache, SolePAD Project Manager
19 februarie 2009 17 martie 19 martie 14 aprilie 16 aprilie 12 mai 15 mai 10 iunie 11 iunie 7 iulie 9 iulie 16 septembrie 18 septembrie 13 octombrie 15 octombrie 10 noiembrie 12 noiembrie 8 decembrie 2009
ittrends.agora.ro
PLOIEȘTI (Prahova, Dâmboviţa și Giurgiu) CONSTANŢA (Constanţa, Tulcea și Călărași) GALAŢI (Galaţi, (Galaţi Brăila și Ialomiţa) CRAIOVA (Dolj, Olt și Teleorman) DROBETA TURNU-SEVERIN (Mehedinţi și Gorj) BAIA MARE (Maramureș și Satu-Mare) SUCEAVA (Suceava și Botoșani) TIMIȘOARA (Timiș și Caraș-Severin) ARAD (Arad și Hunedoara) PITEȘTI (Argeș și Vâlcea) SIBIU (Sibiu și Alba) CLUJ-NAPOCA (Cluj și Bistriţa-Năsăud) ORADEA (Bihor și Sălaj) BRAȘOV (Brașov și Covasna) TÂRGU-MUREȘ (Mureș și Harghita) BACĂU (Bacău și Neamţ) IAȘI (Iași și Vaslui) BUZĂU (Buzău și Vrancea)
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
5 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Acord Româno-German în domeniul IT&C o
acord guvernamental de cooperare care să
delegaţie condusă de Gabriel Sandu,
cuprindă şi proiecte de interes dezvoltate de
Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii
partea germană, cum ar fi: portalul bund.
Informaţionale, din care au mai făcut
de, un portal de informaţii guvernamentale
parte Doina Banciu, Directorul general al
similar cu ceea ce va fi eRomania; maga-
Institutului Naţional de Cercetare-Dezvol-
zinul electronic federal (KdB), sistemul
tare în Informatică, şi Bogdan Mihăilescu,
federal de achiziţii publice şi CERT (Echipă
Preşedintele Agenţiei pentru Serviciile
de Răspuns pentru Incidente de Securitate
Societăţii Informaţionale, a avut o serie
în domeniul IT).
Î
n
perioada
23-24
iulie
2009
de întâlniri bilaterale la Berlin şi Bonn cu
În sesiunea de lucru organizată la se-
reprezentanţi ai Ministerului Federal de In-
diul Biroului Federal pentru Securitatea
terne şi ai Biroului Federal pentru Securi-
Informaţiei de la Bonn, principalul subiect
tatea Informaţiei (BSI), având ca principal
pe agendă a fost arhitectura instituţională
obiectiv intensificarea cooperării în dome-
optimă organizării unui CERT, ce are în ve-
niul sistemelor de guvernare electronică şi
dere prevenirea şi detectarea incidentelor
de securitatea informaţiei.
de securitate IT, dar şi informarea tuturor
şi va respecta standardele europene în do-
partenerilor în legătură cu acestea.
meniu. CERT.ro va funcţiona în subordinea
Pe parcursul discuţiei cu August Han-
Gabriel Sandu, Ministrul Comunica iilor i Societ ii Informa ionale
ning, secretar de stat în cadrul Ministeru-
În următoarele luni, în România va de-
MCSI şi va beneficia de asistenţa acordată
lui Federal de Interne german, s-a agreat
veni funcţională o astfel de instituţie ce se
de partea germană şi a ENISA (Agenţia
necesitatea unui sprijin reciproc la nivel
va adresa în primul rând sectorul public
Europeană pentru Securitatea Reţelelor şi
european şi s-a decis încheierea unui
central de utilitate şi importanţă esenţială
a Informaţiei).
Schimb de mandat la Xerox România
P
etr Sichrovsky, actua-
F
lul Country General Manager
al
Xerox
Cehia şi Slovacia, a
preluat funcţia de Country General
Manager
lamingo
International
a
anunţat
schimbări în conducerea executivă a companiei, funcţia de CEO fiind preluată interimar de către Stefan
Treiber începând cu 1 august. Jiri Rizek,
Xe-
CEO Flamingo în perioada 2007 – 2009,
rox Romania şi Republica
rămâne în cadrul companiei în calitate de
Moldova începând cu 1 au-
consultant. Noul CEO, Stefan Treiber este
gust 2009. Recent, Marius
membru al Consiliului de Administraţie
Perşinaru, General
fostul
Manager
al
Stefan Treiber, CEO interimar la Flamingo
Country al
Petr Sichrovsky
Xe-
Flamingo
International
din
mai
2008.
Stefan Treiber
„Am decis această schimbare a rolurilor
rox România şi Republica Moldova, a fost avansat pe
în beneficiul companiei. Ne propunem să responsabilizăm la nivel
poziţia de Vice President, Operations, Developing Markets
executiv mai multe resurse pentru a putea susţine cu succes planurile
Operations (DMO) - East, asigurând şi interimatul pentru
de capitalizare suplimentară a companiei în a doua jumătate a anu-
poziţia de GM pentru operaţiunile locale până la intrarea
lui 2009 şi pentru a maximiza accesul la oportunităţi până la finalul
în funcţie a lui Sichrovsky.
anului 2010. Mandatul lui Jiri Rizek urma să expire oricum anul vii-
Petr s-a alăturat Xerox Cehia în aprilie 1997, în cadrul
tor, astfel încât am folosit constructiv disponibilitatea lui Stefan Treiber
departamentului de vânzări. De atunci, a deţinut o serie
de a prelua acest proiect în acest moment”, a declarat Dragoş Simion,
de funcţii importante în companie, fiind numit Country
Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Flamingo Internaţional.
GM al Xerox Cehia şi Slovacia în februarie 2004. Patru
Stefan Treiber este partener fondator al companiei de consultanţă Candi-
ani mai târziu, Petr Sichrovsky reuşea performanţa de a
dus, cu sediul în München. Activitatea sa se concentrează pe domeniile de
tripla dimensiunile organizaţiei Xerox Cehia şi Slovacia.
Operational Excellence, Post-Merger Integration, Restructurare şi Supply
Performanţele financiare ale companiei pe care a con-
Chain Management. Stefan Treiber şi-a început cariera profesională la
dus-o Petr au continuat să fie puternice inclusiv în prima
Arthur D. Little, în domeniul Operations Management, şi are 11 ani de
jumătate a acestui an, într-un context economic dificil.
experienţă în consultanţă în management. ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
6 E
V
E
N
I
M
E
N
T
SolePAD, în premier la Arad de Elena Andreea LIţă
a o zi distan de evenimentul de la Timi oara, Agora Media a organizat, pe 11 iunie, prima edi ie SolePAD la Arad. Evenimentul s-a adresat oamenilor de afaceri din jude ele Arad i Hunedoara i s-a desf urat în sala de conferin e Vasile Goldi a Hotelului Continental Forum din Arad. i de aceast dat , agenda conferin ei a îmbinat solu ii IT&C de eficientizare a afacerilor prezentate de companiile HP, Romtelecom, Soft Net Consulting i BB Computer, cu informa ii utile despre finan ri, oferite de reprezentan i ai MCSI i OTIMMC Timi oara. În deschiderea conferin ei, Nicolae B canu, Pre edinte Camera de Comer , Industrie i Agricultur Arad, a dorit s men ioneze c în perioada de criz pe care o travers m, este necesar ca firmele s ac ioneze, iar orice mi care care poate aduce schimbarea în acest sens este foarte bine venit .
L
are
niul tehnologiei informaţiei. Radu Lazăr,
clienţi. Vom continua să participăm la Sole-
firme reale, care la ora
Consilier Programe Europene în cadrul
PAD şi pe zona de sud a României, respectiv
actuală
Prefecturii Judeţului Arad.
Piteşti, Sibiu şi bineînţeles, până la sfârşitul
Economia
de
reală
sunt
nepregătite
destul
anului, pe fiecare judeţ în parte. Sabina Uţă,
pen-
Manager Regional Vânzări, Romtelecom.
tru competiţia euro-
În mod similar eveni-
peană. Viitorul trebuie
mentului SolePAD de
să
asemenea
la Timişoara, astăzi
Prima observaţie ar
soluţii. Am auzit, de
am dorit să prezint în
fi că SolePAD este
exemplu, o temă care s-a dezbătut as-
primul rând partenerii
în premieră la Arad,
tăzi aici - virtualizare; eu mă întreb câţi
HP autorizaţi din re-
ceea ce pentru noi
reprezentanţi de firme ştiu măcar ce
giunea de Vest a ţării,
este un lucru bun.
înseamnă virtualizare sau câţi se preocupă
precum şi soluţiile fi-
Din
de acest fenomen. Pentru a cunoaşte aceste
nanciare oferite de HP în această perioadă
soluţii, şi ulterior pentru a le folosi, trebuie
dificilă. HP oferă o finanţare de până la
este interesant că, în
să învăţăm. Iar acest lucru va duce la eficien-
cinci ani pentru un proiect IT de minim
2009, SolePAD are un profil puţin diferit
tizare, va duce la creşterea eficienţei muncii
100.000 USD, cu dobândă zero, pentru
faţă de anii trecuţi, şi nu întâmplător. Pe
firmei noastre şi mai departe la competitivi-
achiziţionarea de echipamente HP dar şi non
fundalul acesta de criză, cu atât mai mult
tate ridicată. În acest sens, acţiunea mi se
HP, software şi servicii, oferind clienţilor
este interesantă această punere faţă în
pare utilă, iar temele interesante. Cele finan-
consultanţă
întocmirea
faţă a ofertanţilor de soluţii cu tot ceea ce
ciare, de asemenea. În ziua de astăzi, când
proiectelor în vederea accesării fondurilor
înseamnă IMM-uri şi mediu de business,
este criză, cel care îţi explică puţin de unde
europene. O altă componentă a prezentării
în general. Pentru că în conjuctura actuală,
poţi găsi bani şi unde îi poţi accesa, eu zic că
a vizat soluţiile de virtualizare la nivel de
tocmai aceste parteneriate care se pot înche-
îţi oferă o soluţie inteligentă şi prietenoasă.
server şi dispozitive de stocare, pe care HP
ia, acest schimb de informaţii poate fi într-
Nicolae Băcanu, Preşedinte Camera de Comerţ,
le propune IMM-urilor în vederea reduce-
adevăr o soluţie durabilă pe business-ul
Industrie şi Agricultură Arad.
rii costurilor. Ovidiu Seceleanu, ESS SPO
din această zonă, care este într-o suferinţă
Manager, HP.
acută. Dominic Bucerzan, Director General,
aducă
gratuită
pentru
punct
de
ve-
dere al desfăşurării,
BB Computer.
Este o întâlnire foarte utilă, pentru că
În utimele luni am
în aceste momente de
abordat şi zona de
Este un eveniment im-
criză toată lumea se
vest a României cu
portant pentru viaţa
gândeşte la reducerea
soluţiile
Romtelecom
economică arădeană,
costurilor, iar prezen-
de comunicaţii pe seg-
dar, din păcate, intere-
tarea unor soluţii care
mentul GBM, în spe-
sul agenţilor economi-
duc spre acest dezi-
cial pentru IMM-uri,
ci a scăzut constant,
derat nu poate fi decât salutară. În acest
iar ideea participării
pentru că acţiuni simi-
sens, iniţiativa mi se pare foarte eficientă
la SolePAD, care s-a dovedit a fi una fo-
lare au fost poate puţin
şi, în plus eu, aş dori doar să le transmit
arte bună, este în primul rând de a informa
prea multe în ultima perioadă, iar firmele
tuturor celor care au participat la această
despre existenţa şi lansarea departamen-
care îşi permit să trimită reprezentanţi pen-
întâlnire faptul că există posibilitatea - iar
tului de GBM special creat pentru segmen-
tru a culege informaţii au probleme din ce
Guvernul face efortul în această direcţie - să
tul de clienţi IMM şi Microîntreprideri şi,
în ce mai mari şi atunci timpul este impor-
se reducă birocraţia şi sã reuşim să atragem
bineînţeles, despre pachetele de servicii
tant pentru ei. Cristian Şoimoşan, Consilier
cât mai multe fonduri, inclusiv în dome-
integrate oferite pentru acest segment de
la OTIMMC Timişoara.
ittrends.agora.ro
E
V
E
N
I
M
E
N
T
„Supercar-ul Exadata” Cu un coeficient aerodinamic de autobuz londonez, răcire cu aer, șasiu HP și ECU inteligent se pare că Oracle face un pas serios în lumea unui sport în care cuplul se măsoară în TB iar viteza în GB/s. Dar, despre ce vorbim? Deși vremea nu a ţinut cu noi, recent - am avut ocazia să particip la o sesiune de teste pe „circuitul” din Reading - UK, ETC Oracle. Totul părea pregătit, dar încă de la început am avut parte de o mică surpriză, mașina avea „limitator de viteză”, ceea ce, pe scurt, însemna că aveam de testat jumătate de mașină - numită „Oracle Database Machine Half Rack”. Cu scepticismul de rigoare, în primele ore ale dimineţii și în decursul a următoarelor trei zile am început „alimentarea” mașinii cu date, lucru care a trebuit scris și gândit la faţa locului din motive ce nu fac obiectul acestui articol. Totuși, sentimentul de început făcea loc ușor unui alt gen de aprecieri. Termeni de genul, Oracle 11gR1, RAC în 4 „cilindri”, SmartScan, Bloom Filters, Exadata Cell, ASM, InfiniBand de la Voltaire ne duceau cu gîndul la o dotare full-option. Într-un „Supercar” dacă strănuţi mai tare și nu ești atent cu acceleraţia, în mod ironic ajungi să nu realizezi că ai ratat deja peisajul a două sate. Astfel, de lucruri au început să se întâmple și cu mașina pusă la dispoziţie de Oracle. Să (ne) revenim.. O mașină Exadata conţine mai multe servere storage, fiecare server fiind un HP ProLiant DL180 G5, pre-configurat cu două procesoare quad-core Intel la 2.66 GHz, 12 discuri conectate la un controler inteligent cu 512K cache non-volatil, 8GB de memorie și două porturi InfiniBand. Tot acest angrenaj este pus în mișcare de către Oracle Enterprise Linux, Baza de date Oracle 11g, și Exadata Storage Server Software. Pînă aici nimic special. În practică, pot fi întâlnite două tipuri de discuri în celulele Exadata, uncompressed user data
compressed
bandwidth
user data
bandwidth
450GB SAS
up to 1.5 TB
1 GB/s
up to 3.5 TB
up to 2.5 GB/s
1TB SATA
up to 3.3 TB
750 MB/s
up to 6.5 TB
up to 1.5 GB/s
însă e bine de precizat că aceste calcule sunt făcute după ce discurile sunt deja în mirroring iar spaţiul este distribuit structurilor de tip redo, undo sau segementelor temporare. Interacţiunea dintre storage și servere este rezolvată de switch-uri InfiniBand, ceea ce înseamnă că Exadata este construit să scaleze atât pe orizontală cât și pe verticală, lucru foarte util în cazul unor operaţii tipice bazelor de date foarte mari (scan, load, backup, etc). Sesiunea de teste a fost împărţită între probele speciale (acces serial, vezi Grafic A) ce aveau un grad de dificultate moderat, și cele de circuit în care la start se aflau mai multe interogări simultan (vezi Grafic B)
Timeline
Grafic B Până la apariţia acestei mașini, cumpărătorii aveau de ales între două configuraţii: a. Enterprise SAN, unde datele erau livrate și către alte configuraţii gen DSS - dar, întodeauna trebuia făcut un compromis privind lăţimea de bandă, deoarece puţini își permit să aloce suficientă bandă pentru data warehouse; b. Storage-uri mai mici, dedicate operaţiunilor de DW - dar, care în timp deveneau insuficiente datorită volumului de date ce crește continuu; Acum însă, cu Exadata Storage Server, clienţii pot opta pentru un singur produs ce oferă performanţă, scalabilitate dar și disponibilitate. Și totul într-un singur rack 42U. Trebuie să recunoaștem, și mă refer aici și la cei avizaţi, că e destul de greu să obţii asemenea rate de transfer și în același timp să salvezi spaţiu fizic de stocare în data center, electricitate, AC și alte facilităţi care nu sunt deloc de neglijat în cazul unei soluţii clasice SAN. Desigur, vinovată de aceste performanţe este și componenta inteligentă situată la nivelul storage-ului, ce tratează unele operaţii ca (filtering, projection, join, ... ) la nivel de storage. Astfel, în situaţiile generate în cadrul testelor, ce simulau datele unei reţele bancare de ATM-uri, timpul de răspuns a fost și de 50 ori mai bun ca pe sistemele SAN clasice. Într-un cuvânt, prin decizia de a muta operaţiile de baze de date în zona storage-ului, reducând astfel încărcarea la nivelul bazei de date, Oracle a făcut o mișcare inteligentă oferind astfel o mașină ce cu greu poate fi obtinuţă prin soluţii clasice medii sau enterprise. Cum vor reacţiona producători consacraţi din domeniul storageurilor? Rămâne de văzut. Deja companii ca Texas Memory Systems oferă capacităţi de stocare Flash sau DDR cu rate de transfer ce ajung până la 4GB/s iar o combinaţie între Exadata și RamSan deja se studiază. Dar, fiecare e profet doar în ţara lui. Daniel Ignat Senior DBA
Timeline
Grafic A
Mulţumesc pe această cale companiilor Oracle Romania și Trend Import-Export.
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
8 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Investi ii cu cap u toate că, oficial, este criză, oa-
dezbătut astăzi, şi anume
aceste firme, pentru mai multe informaţii şi
menii de afaceri din zona de vest
realizarea
date tehnice. Sandu Crişan, Comp-AR.
au o atitudine sănătoasă. Se gân-
penrtru accesarea de fon-
Noi avem în ţară trei depo-
desc la investiţii, încearcă să le pună
duri. De asemenea, mi-a
zite de comerţ feronerie pen-
în practică, iar dacă acestea pot fi susţinute
făcut o impresie deosebită
tru uşi şi ferestre, iar nivelul
firma SoftNet Consulting, la
redus al constructiilor se
ale cărei servicii vom apela cu siguranţă. Flo-
reflectă direct în business-
C
şi prin fonduri structurale, atunci afacerea merge de la sine.
unui
proiect
ul nostru, fiind nevoiţi să
rin Truşcă, Birotica Service Deva. Este interesant, având în
Un eveniment foarte bun,
gestionăm foarte atent resursele. Pentru că în
vedere că aflăm informaţii
care m-a făcut să aştept cu
prezent un soft care să permită vizualizarea
noi sau le actualizăm pe cele
nerăbdare comentariile de
online a gestiunii integrate de la toate cele trei
cunoscute;
asemenea,
la sfârşit. Ultima prezentare
depozite, astăzi am avut posibilitate să obţin
este o oportunitate de a privi
din prima parte a conferinţei,
câteva date interesante în acest sens. Cristian
în viitor, prin prezentarea
susţinută de compania Soft-
Vălan, Frankis.
soluţiilor IT şi a fondurilor structurale. Mi-au
Net Consulting, a fost foarte interesantă pen-
Prezentarea a fost foarte
plăcut toate prezentările, în mod special cele
tru mine şi intenţionez ca în zilele următoare
bună şi la un nivel ridicat,
dedicate finanţărilor, pentru că am aflat că şi
să continuăm discuţia şi în particular. Ioan
atât din punct de vedere
în domeniul IT se pot obţine fonduri struc-
Fericel, Mirabit.
organizatoric, cât şi al celor
de
care au susţinut prezentări.
turale, care mă interesează în mod direct.
Mi s-a părut un eveniment
Marcel Marinescu, Victoria Arad.
foarte util; eu venind mai
În opinia mea, în viitor in-
Evenimentul mi s-a părut foarte interesant,
mult pentru informare, mi
teresul pentru aceste manifestări dedicate IT-
recunosc că este primul de acest gen la care
s-au părut foarte interesante
ului şi servicilor asociate va creşte, în condiţiile
particip, iar informaţiile care au fost expuse
prezentările, la obiect, şi, cu
în care până şi noi, constructorii, folosim
sunt foarte interesante şi sunt sigur că voi
siguranţă, colegii mei de la
într-o măsură tot mai mare aceste servicii.
adera şi eu la una dintre ideile care s-au
departamentul tehnic vor contacta pe viitor
Florin Fătu, Radu Rudolf Grup, Petroşani.
SolePAD Pite ti, barometru în afaceri de Elena Andreea Liţă
U
ltimele dou conferin e SolePAD din acest sezon s-au desf urat la Pite ti i Sibiu. Pe 7 iulie, Agora Media a revenit la Pite ti, pentru o nou întâlnire cu reprezentan ii mediului de afaceri din jude ele Arge i Vâlcea. Cea de a doua edi ie SolePAD Pite ti s-a desf urat în salonul Interna ional al hotelului Muntenia, reunind în agend solu iile prezentate de companiile Indsoft, Crescendo, Romtelecom i Kasperky. În completarea acestor solu ii, au venit informa iile despre fonduri nerambursabile, oferite de reprezentan ii EUGA, OTIMMC Târgovi te i MCSI.
Întâlnirea de astăzi
bile; în acest context, astfel de momente
neriatului pe care îl avem cu dânşii, precum
a avut un rol de in-
în care avem posibilitatea să facem un
şi a strategiei comune care s-a stabilit recent
formare a mediului
schimb de experienţă sau să ne spunem
în vederea portării uneia dintre aplicaţiile
de afaceri din judeţul
păsurile, constituie o pauză binevenită.
noastre pe platforma Microsoft Dynamics
nostru, în domeniul
Ioan Glişcă, Preşedinte FPIMM Argeş şi
AX. Prezentarea a fost concentrată în jurul
IT şi al finanţărilor
vicepreşedinte CNIPMMR.
conceptului de sistem informatic integrat,
europene. De aseme-
Am fost invitaţi la
aceasta fiind, de fapt, soluţia pe care noi
nea, cu această oca-
acest
de
o promovăm şi care este alcătuită din mai
zie ne-am propus să aflăm şi starea de
către partenerii noştri
multe aplicaţii, destinate în special admi-
spirit a mediului de afaceri din jude-
Microsoft
nistraţiei publice locale. Ramona Fãlãmaş,
ţul Argeş, pentru că, aşa cum ştim cu
pentru a suţine o pre-
Manager de proiect, Indsoft.
toţii, ne confruntăm cu o situaţie de
zentare cu privire la
În ceea ce priveşte EUGA, noutăţile în-
criză economică, în care sunt nevoiţi să
soluţiile pe care le ofe-
seamnă evaluări realizate şi răspunsuri pri-
suportăm consecinţe mai puţin favora-
rim în contextul parte-
mite, atât pozitive, cât şi negative; răspun-
ittrends.agora.ro
eveniment
România,
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
9 L
U
M
E
A
G
E
O
S
P
A
I
A
L
ne
mesagerie instantanee, să vadă starea de
aria regională în care
bucură, iar cele nega-
prezenţă a colegilor, toate aceste facilităţi
noi
tive ne fac să ne gân-
integrându-se în aplicaţiile pe care le fo-
OTIMMC
dim la ce am putea să
losesc în mod curent în cadrul companiei.
având arondate jude-
îmbunătăţim. Situaţia
Marius Ţurlea, IT Manager, Crescendo.
ţele Dâmboviţa, Argeş,
surile
pozitive
avem
activitate, Târgovişte
certă este că trebuie
După supriza plăcută
Teleorman şi Giurgiu.
să depunem cât mai
de la Timişoara, şi la
Vom participa în con-
mult
astfel
Piteşti am fost plăcut
tinuare la evenimen-
încât fondurile să fie absorbite cât mai bine.
surprins să văd multe
tele de informare a agenţilor economici,
Elisabeta Moraru, EUGA Project Manager,
lume
Microsoft România.
această
proiecte,
De
pentru că, aşa cum am spus şi în prezen-
struc-
tare, multe programe au termen limită de
Astăzi am prezentat o
tura a fost puţin alta,
înscriere, iar dacă aceştia nu sunt informaţi
soluţie de comunicaţii
în sensul că s-a vorbit
din timp, atunci, practic, pierd trenul.
unificate bazată pe pro-
mai mult despre infrastructuri de comuni-
Iuliana Mărculescu, Consilier, OTIMMC
dusul Microsoft Office
care şi despre fonduri, şi de aceea consider
Târgovişte.
Communication Server
că am completat foarte bine cu acest pre-
Mă bucur să mă aflu
2007 R2. Prin inter-
cizarea că infrastructura IT este un bun fo-
din nou la o conferinţă
mediul acestei soluţii,
arte important al unei companii şi trebuie
SolePAD, care are ca
clienţii îşi pot reduce
luat în considerare atunci când se vorbeşte
întotdeauna structură
costurile prin eliminarea deplasărilor între
despre investiţii. Mai mult decât atât, com-
coerentă în întregul ei
sucursale, întâlnirile desfăşurându-se vir-
paniile, mai ales în timp de recesiune, tre-
- sunt firme care pro-
tual. La nivel global, majoritatea compani-
buie să vadă unde sunt bunurile intangibile
pun soluţii hardware,
ilor, în special cele multinaţionale, încearcă
şi să le securizeze. Teodor Cimpoeşu, Man-
software sau de comu-
să îşi implementeze astfel de soluţii de
aging Director Kaspersky Lab România şi
nicaţii şi noi, care oferim finanţări; în ceea
comunicaţii unificate, prin care Microsoft
Bulgaria.
ce ne priveşte, sperăm ca şi în judeţele
încearcă să rupă barierele în comunicare.
Noi vom mai fi prezenţi în acest judeţ şi cu
Argeş şi Vâlcea să avem o participare mai
Indiferent că se află acasă, la birou sau în
alte ocazii, deoarece dorim o mai bună pro-
mare, în sensul depunerii mai multor proi-
trafic, această soluţie se permite oamenilor
movare a programelor pe care le gestionăm.
ecte şi mai bune. Ana-Maria Gagiu, Con-
să comunice prin conferinţe audio, video,
De asemenea, intenţionăm să dezvoltăm şi
silier OIPSI, MCSI
interesată. dată,
Solu iile informatice, o necesitate
U
n număr tot mai mare de IMM-uri din
cărei principală activitate este producerea
citesc şi să mă în documentez pe Internet.
România începe să conştientizeze
de motoare electrice. Raluca Cruceanu, Ana
Ana Enache, Electronic Lion.
necesitatea implementării unei solu-
Impex.
Deşi m-a interesat mai
ţii informatice performante, care să îi
Este a doua oară când par-
mult
ajute în afaceri. Un exemplu concret este cel
ticip la această întâlnire;
structurale, mi-a plăcut şi
partea
de
fonduri
al participanţilor la SolePAD Piteşti.
ca şi prima dată, am găsit
prezentarea serverului de
utile informaţiile primite şi
comunicaţii de la Micro-
Mi se pare un eveniment
pot spune că este singurul
soft, cu atât mai mult cu cât
foarte interesant, bineve-
eveniment regional Vâlcea
ne interesează chiar să achiziţionăm şi noi
nit şi sper să organizeze
- Piteşti la care particip. Din punctul meu
această tehnologie sau ceva asemănător. De
cât mai multe. Informaţiile
de vedere, al unei firme care nu se ocupă
asemenea, dorim să accesăm şi o finanţare
oferite au fost utile şi pot
cu servicii IT, m-a interesat prezentarea de-
în domeniul IT, pe parte de securitate a
spune toate prezentările au
spre comunicaţii unificate făcută de firma
reţelelor şi ERP/Business Inteligence. Ana
fost bune, fiecare în parte având nota ei de
Crescendo, fiind un subiect mai nou pentru
Grădinaru, Proimsat.
interes. Nicolae Dobrescu, General Industry.
mine. Gheorghe Floroiu, Infoplus.
Prezentările au fost aşa
Mi se pare o iniţiativă lău-
M-au interesat în mod spe-
cum mă aşteptam, soluţiile
dabilă, m-a interesat foarte
cial cele trei prezentări de
prezentate au fost cu adre-
mult prezentarea domnului
la Microsoft, dar şi celelal-
sabilitate clară şi concretă
Ţurlea,
pentru activitatea noastră, a
produsul
te soluţii din prima parte a
Microsoft Office Commu-
conferinţei. Cu toate că în
IMM-urilor, cu atât mai mult
nication Server 2007 R2,
acest moment nu aş putea
cu cât nu ne mai putem desfăşura activitatea
care cred că este o soluţie de viitor, inclu-
spune dacă această întâlnire mă poate ajuta
fără să trecem la sisteme informaţionale de
siv pentru compania din care fac parte şi a
cu diverse sfaturi, cu siguranţă rămâne să
tip nou. Constantin Popescu, Trainic.
despre
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
10 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Management urbanistic, direct din hart n spatele oric rei autoriza ii de construc ie sau certificat de urbanism, se afl un volum de munc imens. Zi de zi, func ionarii din cadrul departamentelor de urbanism se confrunt cu un proces laborios de c utare, analiz i interpretare a diverse tipuri de documente, de cele mai multe ori disponibile pe hârtie sau ca fi iere separate, în care informa ia de pozi ionare geografic este foarte rar întâlnit . To i ace ti factori, combina i cu lipsa unei leg turi informatizate între datele spa iale (plan e desenate, planuri cadastrale, date din m sur tori) i reglement rile de urbanism, se reflect direct în aplicarea dificil a acestor reglement ri i într-o marj ridicat de eroare.
Î
Soluţia Urban Planner, ultimul produs lansat
„Prin implementarea soluţiei Urban Planner
de compania Intergraph Computer Services în
la Consiliul Judeţean Mureş s-a urmărit redu-
suita de soluţii geospaţiale Ingeea, elimină
cerea volumului de muncă pentru funcţionarii
aceste neajunsuri, prin integrarea tuturor in-
publici din cadrul instituţiei noastre, în pro-
formaţiilor de urbanism, indiferent de forma-
cesul de identificare a documentelor, analiză
tul acestora, într-o bază de date unică, în care
şi interpretare, aferent activităţilor de emitere
informaţiile sunt corelate şi pot fi vizuali-
a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor
zate, interpretate, analizate şi raportate după
de construire în orice zonă de interes la nivelul
la nivelul departamentelor, ce are ca efect
necesităţi.
judeţului Mureş”, spune Ilona Csortan, Arhi-
blocarea accesului la informaţie şi inconsistenţa
tect Şef în cadrul Consiliului Judeţean Mureş,
acesteia la nivelul instituţiei. Arhitectura
Accesare centralizat
instituţie unde a fost realizată cea mai recentă
deschisă şi bazată pe standarde a Urban
Cu ajutorul soluţiei Urban Planner, construită
implementare a soluţiei Urban Planner. „De
Planner asigură nu numai extinderea sistemu-
pe platforma tehnologică GeoMedia de la
asemenea, am avut în vedere şi simplificarea
lui cu module suplimentare, ce pot fi adăugate
Intergraph, atât documentele de amenajare
obţinerii de informaţii privind documentaţiile
ulterior, ca urmare a evoluţiei cerinţelor bene-
a teritoriului şi de urbanism, cât şi studiile
de urbanism, precum şi facilitarea urmăririi
ficiarului, cât şi premisele necesare interope-
de specialitate şi regulamentul de urbanism
de către CJ Mureş a documentaţiilor de urba-
rabilităţii intra şi interinstituţionale.
aferent fiecărei documentaţii sunt stoca-
nism şi amenajarea teritoriului aprobate”.
Ilona Csortan, Arhitect ef în cadrul Consiliului Jude ean Mure
În acest sens, prin implementarea modulu-
te în aceeaşi bază de date şi sunt corelate
Aceste informaţii pot fi extrase la cerere în
lui Urban Planner, integrat cu celelalte soluţii
informatic cu locaţia la care fac referire. Ad-
câteva minute din sistem, sub formă de rapo-
Intergraph existente în cadrul instituţiei, Con-
ministrarea unităţilor teritoriale de referinţă,
arte generate automat după categoriile de in-
siliul Judeţean Mureş va reuşi să diminueze
a zonelor şi subzonelor funcţionale din
teres selectate de urbanist. În funcţie de obiec-
timpii necesari pentru furnizarea de servicii,
planurile de urbanism şi a reglementărilor
tivul administraţiei publice, această facilitate
prin eliminarea prelucrărilor de date redun-
conţinute de acestea se poate face prin lucrul
oferită de soluţia geospaţială poate constitui
dante, prin reducerea traficului de informaţii
«
O utilizare eficient a solu iei Urban Planner poate ajuta la revitalizarea zonelor subdezvoltate, prin furnizarea informa iilor în domeniul oportunit ilor de afaceri investitorilor interesa i de o anumit zon , precum i companiilor care inten ioneaz s - i extind afacerile.
între direcţii sau între instituţie şi exterior şi, în general, prin creşterea semnificativă a vitezei de răspuns la toate solicitările (interne sau externe) care implică procesare de informaţie. „Odată cu punerea în funcţiune a soluţiei Urban Planner, se poate observa o reducere
în aceeaşi interfaţă şi accesând informaţiile
atât o metodă mai eficientă de suplimentare
semnificativă a timpul de pregătire a docu-
direct din hartă. De la atribute la restricţii şi
a veniturilor instituţiei, cât şi o modalitate
mentelor din procesul de emitere a certificate-
reglementări, toate informaţiile relevante pot
indirectă de stimulare a investiţiilor în zona
lor de urbanism, de verificare a reglementărilor
fi ataşate şi corelate în baza de date direct
gestionată. „Soluţia Urban Planner
aduce,
deja existente pentru procesul de aprobare
la zona sau unitatea de referinţă, pentru a
aşadar, beneficii nu doar în eficientizarea
a documentaţiior de urmanism, cât şi de
putea fi accesate în mod centralizat şi inteli-
procesului de lucru al funcţionarilor publici
elaborare a pachetului de documente ce pot
gent. Astfel, în funcţie de obiectivul urmărit,
sau al urbaniştilor şi arhitecţilor elaboratori
fi puse la dispoziţia investitorilor”, continuã
utilizatorul poate realiza analize geospaţiale
de proiecte, ci şi în activitatea investitorilor
Ilona Csortan. Mai mult decât atât, în vederea
complexe multicriteriale pentru fundamen-
din zonă”, mai spune Ilona Csortan.
creşterii vitezei de răspuns, pentru viitor se doreşte crearea unei posibilităţi de consultare
tarea regimului tehnic necesar certificatelor de urbanism sau autorizaţiilor de construire/
Vitez de r spuns ridicat
online a reglementărilor urbanistice pentru
demolare, după cum apreciază chiar unul
Principala provocare a unei administraţii pu-
orice localitate din judeţ de către toate per-
dintre beneficiarii acestei soluţii.
blice este eliminarea insularizării informaţiei
soanele interesate”.
Paginã realizatã împreună cu
www.ingr.ro ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
11 O
P
I
N
I
I
Fabricile de diplome
C
red că e imposibil, dacă te mănâncă tare să deschizi acest subiect şi să-ţi dai cu părerea, să nu superi pe cineva. Preventiv, ca să nu las impresia că mă pricep la toate domeniile, aşa cum se pricep toţi politicienii
invitaţi la tocşoaie, am să mă refer cu predilecţie la domeniul IT&C. În primul rând voi face din capul locului o precizare: nu voi
Constantin Teodorescu
face nici o diferenţă între formele de învăţământ, fie el privat sau de stat, fie ele la zi, la seral, la fără frecvenţă, la distanţă,
acreditate” şi s-a încetăţenit obiceiul de a organiza comisii de
cu iPod, prin telepatie, hipnoză, sugestii subliminale.
concurs (bine plătite) şi patronate de oameni „cu experienţă”,
În al doilea rând am să remarc faptul că, din păcate, în toată
de multe ori ajung în funcţii şi absolvenţi „bine pregătiţi”, care
cearta asta mult-mediatizată lipseşte cel mai important ac-
reuşesc să termine un mine-sweeper sub 1 minut (pe diffi-
tor, BENEFICIARUL PROCESULUI EDUCAŢIONAL, care, în
cult!), care sunt convinşi că nu există nici un alt sistem de
opinia mea, NU ESTE STUDENTUL, nici familia lui, ci firma
operare decât „Word”, care nu au nici un pic de viziune de
privată, cea de stat sau instituţia bugetară la care absolventul
ansamblu, nici un pic de curaj în abordarea unor probleme noi
se angajează şi în care munceşte pe urmă 30 sau 40 de ani,
şi de la care puteţi aştepta mult şi bine vreo îmbunătăţire a
la care voi face referinţă în continuare ca BENEFICIARUL. Şi
eficienţei administraţiei publice, însă fără nici un succes.
ca să lungesc puţin lanţul cauzalităţii, beneficiarul secundar al
Ei, dacă în ograda proprie am puterea să decid şi să selectez pe bază de competenţă şi performanţe oamenii pe care-i plătesc
acestui proces de învăţământ este societatea. Sincer să fiu, la firma mea care produce software, pentru că
«
nu sunt încorsetat de legi idioate, măcar în privinţa selecţiei
... comisiile de examinare s fie formate din personalit i ale domeniului i profesioni ti din companii de renume care s fac parte dintr-un corp na ional al examinatorilor, pe specialit i.
din banii mei, în zona bugetară nu mai am aceeaşi putere, deşi oamenii care se angajează acolo sunt plătiţi tot din banii mei. De aceea, ideea mea de 2 bani, pe care o dau gratis aici, ar fi aceea ca în procesul de „verificare a calităţii finale” a procesului educaţional, adică la examenele de final de an, la examenele de diplomă sau de licenţă, comisia de verificare să nu fie formată din profesorii care i-au educat, ci din BENEFICIARII procesului de învăţământ, în sensul mai sus exprimat de mine. Ştie tot omul în lumea asta, cei de la C.T.C. (asigurarea calităţii, Q.A.)
angajaţilor mei, singurul lucru care mă interesează este ca
trebuie să fie musai alţii decât cei care au scris codul, nu ?
absolventul pe care l-aş angaja să ştie să facă bine şi repede
Mi se pare de bun simţ, logic şi fezabil, ca domnii profe-
ce-i dau EU să facă. Nu mă interesează dacă ştie doar ce ştia
sori care au luat bani pe statele de plată ale universităţii
profesorul lui să predea!
Cutare, câte 4, 5 ani de studiu pentru un student, să tragă
Nu mă interesează dacă a absolvit prin cursuri la distanţă,
puţin pe dreapta la examenele finale şi să aibă aceleaşi emoţii
nu mă interesează dacă pe diploma lui scrie numele vreunei
ca şi studenţii lor iar comisiile de examinare să fie formate din
facultăţi cu pedigree sau una nou înfiinţată, sincer să fiu nu
personalităţi ale domeniului şi profesionişti din companii de
mă interesează dacă a chiulit de la ore, dacă a dat sau nu şpagă
renume care să facă parte dintr-un corp naţional al examina-
să ia examenul, de fapt nu mă interesează nici măcar dacă are
torilor, pe specialităţi. Ei ar trebui să fie repartizaţi aleator şi
diplomă de specialitate în IT&C sau medicină veterinară. Car-
remuneraţi, normal, dar nu direct de instituţiile de învăţământ
tonul acela nu va scrie niciodată if-then-else-uri în locul lui!
cu pricina, ci dintr-un fond comun, alimentat obligatoriu de
Eu niciodată nu-l voi angaja doar pentru că are un carton mai
toate universităţile. Şi dacă cineva vrea să facă vreun top al instituţiilor supe-
filigranat ci dacă trece testele pe care i le-am dat. De aceea, eu, BENEFICIARUL, am tot interesul ca învăţă-
rioare de învăţământ de succes din România, să n-o mai facă
mântul românesc să producă forţă de muncă super-calificată şi
în baza tirajului tipografiei de diplome. Cel mai obiectiv ar fi
cu cunoştinţe care se cer acum pe piaţă, ca eu să pot munci la
un punctaj cumulativ ca sumă a tuturor salariilor acordate
contracte mai mari şi mai bine plătite, pentru că din vânzările
în primul an de angajare absolvenţilor acelei universităţi. Un
anterioare, eu cel puţin, n-am avut mare succes.
RON, un punct! Şi asta nu de oriunde, ci numai de la locurile de
Există însă şi categoria de BENEFICIARI de la stat, de la instituţii bugetare. Pentru că s-a instituit prin lege obligativitatea prezentării de cartoane de la „instituţiile de învăţământ ittrends.agora.ro
muncă în care absolventul este angajat în meseria pentru care a obţinut diploma. brailateo@gmail.com
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
12 E
V
E
N
I
M
E
N
T
Suport pentru IMM-uri la SolePAD Sibiu de Elena Andreea Liţă
ltima conferin a SolePAD planificat pentru aceast var s-a desf urat pe 9 iulie, la Sibiu. Aflat la cea de a treia edi ie, SolePAD Sibiu a avut loc în sala de conferin e Paris a hotelului Continental Forum i s-a adresat IMM-urilor din jude ele Sibiu i Alba, care au avut posibilitatea s afle cum î i pot eficientiza activitatea folosind solu iile IT i de comunica ii oferite de companiile HP, Romtelecom, Indsoft, Crescendo, Brother i Intel. În mod tradi ional, solu iile ITC au fost completate cu informa ii privind accesarea de finan ri pentru IMM-uri, oferite în prezent rile sus inute de Elisabeta Moraru, EUGA Project Manager, în cadrul Microsoft România, Codru Cojocaru, Consilier la OTIMMC Bra ov i Ana-Maria Gagiu, Consilier OIPSI în cadrul Ministerului Comunica iilor i Societ ii Informa ionale.
U
Astăzi am dorit să pre-
urilor şi Microîntreprinderilor. Feedback-ul
care îi au, să înlocuiască
zint soluţiile de finan-
primit a fost unul foarte bun şi vom partici-
vechile
ţare a unui proiect IT de
pa în continuare la aceste evenimente până
care au depăşit trei, pa-
minimum 100.000$, pe
la sfârşitului anului, când vom acoperi toate
tru ani, cu echipamente
care HP le oferă pentru
zonele importante ale ţării. Sabina Uţă,
noi, obţinând astfel o
achiziţionarea de echi-
Manager Regional Vânzări, Romtelecom
performanţă mai bună,
echipamente,
eficienţă energetică şi
pamente HP sau non-
„Suntem pentru pri-
HP, software şi servicii,
ma oară la Sibiu, în
recuperarea investiţiei
fără dobândă, pe o perioadă de cinci ani,
cadrul SolePAD, şi pot
într-un număr de luni. De asemenea, este
precum şi soluţiile de virtualizare oferite de
să mărturisesc faptul
momentul să se gândească să investească
HP în domeniul serverelor şi dispozitivelor
că am avut o surpriză
în mobilitate, adică în notebook-uri, şi
de stocare, bazate pe familia de servere HP
destul de plăcută.
le-am arătat poziţionarea acestora începând
ProLiant şi portofoliul HP StorageWorks.
Punct de confluenţă
cu netbook-urile bazate pe Atom, noile echi-
Pentru reducerea costurilor în perioade de
a tradiţiilor şi fostă
pamente cu procesoare ultra low-voltage şi
criză, HP le recomandă IMM-urilor familia
capitală europeană, Sibiul demonstrează
notebook-urile normale. Florin Raclariu,
de servere HP BladeSystem. Ovidiu Sece-
în continuare că reprezintă în acelaşi timp
Market Development Manager, Intel
leanu, ESS SPO Manager, HP
şi o polarizare a spiritului antreprenorial,
A fost o participare
În această săptămână,
comunităţile de business fiind foarte active
destul de bogată, sin-
prezenţa
Romtelecom
şi omnivalente. În plus, de această zonă ne
cer, mă aşteptam să
la SolePAD s-a realizat
leagă prin tradiţie şi prezenţa unuia dintre
vină mai multe firme
în Piteşti şi Sibiu, două
partenerii noştri strategici pentru maşinile
interesate de astfel de
zone de mare interes
de cusut, compania Bro-Rom Industrial
teme, prezentările fiind
pentru noi în ceea ce
Machineries, care acoperă întreaga zonă a
la un nivel profesionist.
priveşte clienţii IMM.
Transilvaniei.” Radu Crahmaliuc, Country
Noutatea absolută cu
Manager Reprezentanţa Brother România
variantele de anul acesta ale programelor de
care a venit Romtelecom la aceste eveni-
Astăzi am dorit să le prezint participanţilor
finanţare de la bugetul de stat, cu precizarea
mente este serviciul ClickNet Mobil, inter-
câteva opinii ale lui Intel privind investiţia
că sunt programe multianuale, iar firmele
netul cu licenţă CDMA, prin care ne-am
în perioada de criză; opinia noastră este că
interesate care nu au reuşit să aplice, pot
completat, practic, gama de produse şi ser-
firmele nu trebuie să oprească investiţiile,
încerca şi la anul. Codruţ Cojocaru, Consilier,
vicii adresa clienţilor GBM din zona IMM-
ci să investească în mod inteligent banii pe
OTIMMC Braşov
ittrends.agora.ro
Astăzi
am
prezentat
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
13 E
V
E
N
I
M
E
ittrends.agora.ro
N
T
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
14
Socializarea, util în afaceri
P
e lângă rolul informativ, conferinţa
soluţii îşi găsesc aplicabilitate în business-ul
cazul să se facă chiar mai multe evenimente
SolePAD de la Sibiu a constituit şi un
nostru. Cornelia Buturugă, Flaro
de acest gen. Ioana Ocneriu, Centrul Anvelopa
prilej de socializare pentru oamenii de
Consider foarte utilă orga-
Prezentările au fost la obiect
afaceri din zonă, dornici să schimbe
nizarea acestui eveniment,
şi bine pregătite, în special am
pentru că oferã o sinteză a
remarcat prezentarea compa-
impresii ce îi pot ajuta să depăşească criza.
situaţiei în care ne aflăm, când
niei
O conferinţă binevenită - ar
avem nevoie de soluţii IT cât
Microsoft Office Communica-
Crescendo,
legată
de
trebui chiar un pic mai multe,
mai bune, cât mai complexe. Şi eu sunt inte-
tion Server, şi m-aş fi bucurat dacă şi autori-
promovarea produselor foarte
resat să implementez în cadrul firmei noas-
tăţile locale şi-ar fi manifestat interesul pentru
bună, iar dacă în prezent,
tre o astfel de soluţie, pentru că pe suport de
un domeniu fără de care nu vom putea trece
când, oricine, chiar şi copiii
hârtie deja nu mai putem face faţă. Cât despre
de perioada aceasta dificilă. În rest, sper să
folosesc telefoanele mobile, aceste aplicaţii
partea de finanţare, a fost la fel de binevenită,
menţineţi tradiţia şi să veniţi la Sibiu cât mai
s-ar duce şi către mobil, ar fi excelent. Ca o
în condiţiile în care încercăm să reducem cos-
des. Laurenţiu Theodoru, Theodoru Telecom
concluzie, toate prezentările au fost de nota
turile sau să lucrăm pe fonduri structurale.
A fost un lucru bun, în special
maximă şi atmosfera foarte plăcută. Lorincz
Adrian Munteanu, Muvi Prest
prin prisma întâlnirii cu cei-
Mi se pare un eveniment
lalţi participanţi la conferinţă,
Evenimentul mi s-a părut de-
potrivit pentru IMM-uri, mi
a discuţiilor care au loc pe
osebit de util, toate expunerile
s-a părut interesantă prezen-
marginea subiectelor prezen-
au fost interesante, aşteptăm
tarea domnişoarei manager
tate, şi, nu numai, pentru că fiecare dintre
să ne întoarcem la firmă şi
de vânzări de la Romtele-
participanţi au câte o afacere şi deja schimbul
să vedem pe care dintre ele
com, precum şi a domnului de la Crescendo,
de impresii sau de alte obiective legate de afa-
să le abordăm şi să dăm prioritate maximă.
despre soluţii de comunicaţii unificate. Este
cerea fiecăruia poate să îţi aducă o noutate în
Noi lucrăm în producţie, facem articole din
o conferinţă necesară pentru dezvoltarea de
ceea ce faci. Remus Nistor, Lutz Assekuranz
mase plastice şi metal, şi aproape toate aceste
soluţii IT pentru IMM-uril şi consider că ar fi
Makler GmbH
Gaspar, Katv Star
9 septembrie
30 ianuarie 2009
Soluţii de administrare a infrastructurilor IT&C
Soluţii pentru Administraţia Publică
23 septembrie
11 februarie Software as a Service (SaaS) / Cloud Computing
Business Continuity / Disaster Recovery 7 octombrie
11 martie
Optimizarea relaţiei cu clienţii (CRM/SFA)
Backup & Restore
4 noiembrie
23 aprilie
Service Oriented Architecture
Virtualizare
18 noiembrie
6 mai Soluţii de optimizare a gestiunii întreprinderii (ERM)
Securitate 2 decembrie 2009
17 iunie
Soluţii pentru clădiri inteligente
Externalizarea de servicii pentru mediul financiar-bancar
PARTENERI
MEDIA Agora
NEWS Înscrieri se pot face la telefon: 021.330.92.82, pe e-mail: atc@agora.ro și online la adresa: http://atc.agora.ro Persoana de contact: Anca Ilie, ATC Project Manager
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
16 C
L
U
B
Investi iile în IT accelereaz ie irea din criz de Romulus Maier
rago Mateescu este absolvent al Facult ii de Electronic i Telecomunica ii Bucure ti, promo ia 1979. Între 1979 i 1991 a fost cercet tor la ITC Bucure ti. Urm torii 10 ani i-a petrecut în ICL, în prezent Fujitsu Services, ultima pozi ie ocupat fiind Country Manager Adriatics. Din 2003 lucreaz la Dell, mai întâi în func ia de Country Manager Balkans, apoi dup intrarea în UE a ocupat func ia de Country Manager Romania & Bulgaria. În 2008 a fost numit Manager Business Development pentru Key Emerging Markets, apoi pentru ase luni Country Manager Turcia. De la 1 mai a devenit Regional Manager pentru Central Emerging Europe Commercial.
D
Romulus Maier: Ultima dată când ne-am întâlnit eraţi Dell Country Manager în Turcia. Acum sunteţi Regional Manager Central EE. Ce presupune mai exact această funcţie? Care este acoperirea ei geografică? Dragoş Mateescu: După cum probabil ştiţi, Dell are acum o structură pe patru verticale – Large Enterprise, Public, SMB şi
Drago Mateescu, Regional Manager Central EE, DELL
Retail. Eu conduc regiunea Central Emerging Markets, partea comercială (Large Enterprise, Public si Medium Business),
DM: Piaţa din România şi pieţele din
dere ne-am fi aşteptat să fim mai puţin
regiune ce cuprinde diferite regiuni şi ţări –
ţările care ne încojoară bineînţeles că sunt
afectaţi de criză, totuşi dacă ne uităm la
regiunea adriatică, ţările baltice, România,
legate de comerţul mondial, de celelal-
retail, la ce s-a întâmplat în primele două
Bulgaria, Ungaria etc. In această regiune
te pieţe europene şi mondiale şi deci nu
trimestre piaţa a fost puternic afectată.
afacerile noastre se desfăşoară exclusiv
este o surpriză că sunt afectate de criza
DM: Piaţa din România nu era chiar
prin parteneri şi distribuitori autorizaţi.
actuală. Criza a început în SUA şi probabil
atât de jos, a crescut foarte mult în ultimii
RM: Criza nu mai este o surpriză pen-
că este normal ca redresarea să înceapă tot
doi, trei ani, mă refer la anii 2007-2008 şi
tru nimeni, toată lumea ştie că suntem în
în Statele Unite şi apoi să vedem aceeaşi
era vorba de un boom mai ales în partea
criză. În ultimele zile pe fluxurile de ştiri
tendinţă şi în celelalte ţări. Criza este evi-
de consumer.
circulă informaţia că piaţa, cel puţin cea
dentă, problema este să identificăm cau-
Este foarte normal ca într-o perioadă de
din SUA, începe să-şi revină, fiind date ca
zele şi mai ales măsurile pe care trebuie să
criză să vedem o scădere. Probabil că vom
exemplu companii ca Google, Dell şi IBM.
le luam ca să diminuăm efectele acesteia.
mai vedea o scădere şi în următoarele 1-2
Cum vedeţi piaţa din România şi pieţele din ţările din jur?
RM: Piaţa din România este la un nivel
trimestre, nu ştiu dacă la acelaşi nivel,
destul de scăzut, din acest punct de ve-
dar în principiu ar trebui să se revină pe o
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
17 C
L
U
B
DM: Mulţi ani de zile se spunea că Dell
şi alte ţări, dar România fiind o ţară rela-
aduce standardizare pentru diferite linii
tiv mare pentru acest grup de ţări pe care
RM: Piaţa de IT din România a scăzut şi
de produse. Probabil că este la fel şi în
le conduc, evident că are anumite carac-
datorită lipsei proiectelor de infrastructură
acest caz. În acelaşi timp aş putea spune
teristici cauzate de specificul geografic, de
şi a proiectelor guvernamentale.
că Dell a adus acestei linii de produse
dezvoltările diferite ale regiunilor, de in-
DM: Este adevărat. După cum ştiţi eu
ceva în plus, aş putea menţiona de exem-
dustriile care, de exemplu, sunt foarte bine
am o funcţie internaţională deci mă ocup
plu netbook-urile pe care le promovăm în
prezente în continuare în Bucureşti şi mai
de o regiune mai întinsă care include şi
domeniul educaţional. Ca de obicei, vrem
puţin prezente în alte regiuni geografice
România şi pot să confirm că în anumite
să oferim pe piaţă, produse la un raport
etc.
ţări inclusiv în România a scăzut acestă
preţ / performanţe cât mai ridicat care să
RM: În ultimele şase luni aţi schimabat
piaţă de tip „public”.
răspundă cât mai bine necesităţilor utili-
sau revizuit şi strategia de distribuţie, de
zatorilor.
parteneriate, de canal?
traiectorie ascendentă, probabil că într-o jumătate de an.
RM: Sunt şi ţări în care această piaţă s-a menţinut sau chiar a crescut? DM: Da, în unele ţări acestă piaţă chiar a crescut. RM: Deci este vorba de voinţă politică şi
RM: În prima jumătate a anului o scădere
DM: În această regiune lucrăm acum pe
mai pronunţantă s-a simţit pe partea de
două vericale, una este partea comercială
end-useri, de retail, cum s-a comportat
care se adresează sectorului corporate, sec-
piaţa pe partea de business?
torului public şi sectorului medium busi-
DM: Pe partea comercială pentru care
ness şi a doua verticală este consumer-ul
sunt responsabil pe o regiune întinsă
care se adresează pieţei SOHO şi pieţei de
DM: Până la urmă este vorba despre
numită Central Emerging Europe în cadrul
retail. Noi lucrăm cu distribuitori atât în
necesităţi, dacă se consideră necesar un
companiei Dell am avut parte de o scădere,
cadrul părţii comerciale pentru produsele
anumit proiect se lansează, dacă nu, nu se
mai bine zis o inerţie care în momentul de
noastre de tip business, de tip comer-
lansează.
faţă aproape că nu mai există. Încet, încet
cial, dar mai ales în partea de consumer.
RM: Cum se simte criza la nivelul
se vede o creştere a business-ului de la
De asemenea, avem parteneri care sunt
corporaţiei? M-am uitat pe cursul ac-
o lună la alta. Încă este prea devreme să
orientaţi pe implementarea de soluţii sau
ţiunilor Dell de la bursă, minimul a fost
spunem ce se va întâmpla cu precizie în
pe integrări de sistem.
înregistrat pe 20 februarie, şi de atunci
următoarele luni, dar trebuie să rămânem
RM: După achiziţia lui Sun de către
tendinţa este de creştere.
optimişti fiindcă e clar că tendinţa este
Oracle s-a simţit un impact şi în business-
pozitivă.
ul Dell? Dell era unul dintre partenerii
acţiune politică, de strategie guvernamentală de abordare a problemelor.
DM: În urma rezultatelor pe care le-am
RM: Deci prognozele sunt pozitive?
tardiţionali ai Oracle, alături de Sun. Pe
surile luate au adus anumite rezultate po-
DM: Da, sunt pozitive. Şi cum s-a mai
de altă parte se observă o intergrare hard/
zitive, am redus costurile, a avut loc o re-
spus în presă nimeni nu-şi permite de
soft. Cum va face Dell faţă competiţiei cu
structurare a firmei, pe sectoare verticale.
exemplu să nu ia în considerare con-
HP, IBM, Oracle?
De asemenea suntem o companie care are
solidarea sistemelor, virtualizarea sau
DM: Noi oferim în continuare soluţii ex-
un cash flow foarte bun şi asta ne ajută
mãrirea capacitãþii de stocare. Afacerile
trem de competitive, foarte atractive şi de
foarte mult în obţinerea unei poziţii de vârf
trebuie să continue, şi să continue să
multe ori preferate de clienţii noştri în ceea
pe piaţa de IT.
obţinut în Q1 s-a confirmat faptul că mă-
investească în IT fiindcă fără IT nu pot
ce priveşte infrastructura IT. Căutăm să ne
RM: Într-un studiu Gartner publicat re-
să meargă. S-ar putea tocmai ca aceste
extindem în continuare oferta, în primul
cent se estima că în trimestrul al doilea
investiţii în IT să accelereze ieşirea mai
rând pe partea de servicii. Cu experienţa
piaţa a scăzut doar cu 5 %, faţă de 9,8
rapidă din criză.
noastră în storage şi în servere, împreună
% cât se prognozaze şi în concluzie ar fi motive de bucurie. DM: În situaţii de criză analizele imediate nu sunt cele din urmă, se mai fac
RM: Cât de diferită este România faţă
cu câţiva parteneri tradiţionali putem să
de celelalte ţări din acest grup Emerging
oferim un portofoliu complet de produse
Europe? Se face business altfel în altă
clienţilor noştri. RM: Din nou despre speculaţi, unii
parte?
rectificări, se mai fac reveniri, motivele
DM: Business-ul este la fel, sunt prin-
analişti afirmau că Dell ar trebui să cum-
fiind multiple. Esenţial este însă cum ieşi
cipii generale de business care se aplică
pere Acer pentru ca să supravieţuiască în
din această criză şi ce poziţie ai în momen-
oriunde, deci nu sunt diferenţe foarte
perioada aceasta.
tul în care criza odată depăşită te gândeşti
mari. Sunt anumite diferenţe culturale sau
DM: Sunt diferite posibilităţi şi dacă
la o creştere, aşa cum se întâmpla în urmă
de priorităţi sau de viteza cu care se fac
urmăriţi interviurile şi declaraţiile de presă
cu câţiva ani.
anumite investiţii sau nu se fac, sau de
ale top managementului Dell, veţi vedea
anumite domenii.
că noi analizăm cu atenţie modul în care
RM: Dell a intrat destul de târziu, spun unii, pe piaţa de netbook-uri? E o intrare
Este vorba şi de o anumită modă, de o
putem să creştem în continuare organic
târzie sau este de fapt o parte a filozofiei
anumită preferinţă faţă de un tip de echi-
şi prin preluarea unor companii. În ceea
Dell, de a intra pe o piaţă atunci când piaţa
pamente sau altul. Sunt multiple cauzele
ce priveşte partea comercială şi partea de
respectivă a căpătat o anumită maturitate şi
care pot determina aceste diferenţe, dar în
soluţii de care mă ocup aş putea spune că
Dell poate să intre cu un model de poducţie
realitate principiile sunt aceleaşi. Eu nu
vom avea noutăţi. În ce formă? Vă vom
şi de distribuţie mult mai eficient?
văd o diferenţă foarte mare între România
ţine la curent.
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
18 A G O R A
T E H N O L O G Y
C O N F E R E N C E S
Profesionalismul – Calitatea de baz pentru externalizarea IT de Monica Muscã
ovezi practice de profesionalism au adus speakerii celei de-a asea conferin e ATC din acest an pe tema „Externalizarea de servicii pentru mediul financiar-bancar”. Externalizarea de servicii aduce beneficii datorit reducerii costurilor, economiei de timp, cre rii unei structuri de costuri variabile, evit rii problemelor de calitate i facilit rii focusului pe competen ele de baz ale companiei. Din prezent rile companiilor furnizoare de servicii au rezultat avantajele aduse de specializarea clar c tre anumite segmente de business cu nevoi de servicii profesionale la nivel înalt. Ca partener de excelen , firma Star Storage a prezentat alternativa pe care o ofer beneficiarilor pentru managementul i gestionarea unor arhive complexe de documente. De remarcat este faptul c doar 2% din documente sunt necesare s fie v zute în original, iar 98% sunt vizualizate doar pentru informare, în plus, conversia digital permite accesul concurent a mai multor utilizatori, astfel se eviden iaz avantajele clare ale digitaliz rii.
D
Solu ii pentru arhive digitale
susţine Adrian Paraschiv, Sales Manager
„Servicii externalizate de protecţie şi ges-
Pentru cei care vin cu o arhivă dezor-
Financial Services & Telecom, Sales De-
tiune a informaţiilor şi aplicaţiilor” a fost
ganizată, cu munţi de hârtii, şi doresc să o
partment Star Storage.
tema celei de-a doua prezentări susţinute de Viorel Delinschi, Business Development
transforme în arhivă digitală, compania a
Rezultatul pe care
prezentat soluţia sa îmbinată cu posibili-
îl propune are în
tatea regăsirii cu uşurinţă a datelor atât
vedere atât proce-
În
în baza de date digitală, cât şi în arhiva
durile de procesare
fost
fizică după coduri şi capabilităţi de ma-
a documentelor, cât,
avantajele
nagement performant.
mai ales, manage-
acteristicile
mentul complex al
viciilor
oferite
tuturor
cadrul
pachetului
Reprezentantul Star Storage, Adrian Paraschiv a exemplificat cu momentul pi-
Adrian Paraschiv
Manager.
proceselor
pentru
digitalizare.
şi
Viorel Delinschi
–
Storage
carserîn SSP
Service
fost implicată în realizarea la nivel de zile
documentele
a serviciilor de conversie pentru firmele
asemenea serviciile legate de Data Center-
de asigurări.
ul nostru - ASP, SaaS, SSP, MSP şi MSSP
la distanţă, replicare, centru de date, echi-
„Prin serviciile noastre de arhivare
sunt căutate dat fiind faptul că se bazează
pamente dedicate, canale de comunicaţii);
electronică - serviciile de conversie elec-
pe conceptul de «cost-sharing» între com-
ASP – Application Service Provider (ser-
tronică a documentelor, precum şi output
panii. Este fără doar şi poate o situaţie
vicii de găzduire şi gestiune a aplicaţiilor:
management (printing personalizat profe-
benefică atât pentru Star Storage, cât şi
gestiune a arhivei electronice, manage-
sional), Star Storage a devenit un partener
pentru clienţii săi”, ne-a declarat Adrian
mentul documentelor şi fluxurilor de lu-
preferat pentru acest tip de outsourcing”,
Paraschiv.
cru); SaaS – Software as a Service (Hosted ittrends.agora.ro
„De
au
evidenţiate
StarVaultTM:
la care sunt supuse
lonului doi de pensii când compania sa a
prezentare
Provider
(back-up
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
19 A G O R A
T E H N O L O G Y
C O N F E R E N C E S
Exchange, Hosted Share Point, Hosted
ratorilor de Outsourcing în perioada
Sistemul de operare
CRM, HVaaS - Hosted Video as a Service,
2009-2011 74% din organizaţii sunt de
cu aplicaţiile sunt
Virtual Desktop); MSP – Managed Service
părere că varianta de outsourcing va fi
mutate în data cen-
Provider; MSSP - Managed Security Ser-
preferată pentru a beneficia de parteneri-
tre şi rulează acolo.
vice Providers.
ate mai avantajoase, know-how şi servicii
Tot ce face utiliza-
profesionale.
torul este să le acce-
Transpromo prin mesaje bine targetate
Reprezentatul
Conceptul „transpromo” se referă la uti-
stantin Viorel Ma-
lizarea mixului de documente promo-
rian, director execu-
eanu, Sales Specialist Enterprise Servers,
ţionale cu cele tranzacţionale prin com-
tiv în cadrul diviziei
explicând ce beneficii aduce un astfel de
binarea informaţiilor tranzacţionale cu
tehnice a companiei
sistem: „în primul rând operaţiunile se
mesaje promoţionale în cadrul facturilor ,
a explicat benefici-
simplifică mult, ajunge doar să punem pa-
extraselor de cont etc.
ile care rezidă din
tru monitoare conectate la reţea, şi desk-
alegerea
IIRUC Service, Con-
C-tin Viorel Marian
seze din reţea, de la
Eduard Slobozeanu
distanţă”,
susţine
Eduard
Sloboz-
outsour-
topurile complet pregătite sunt disponibile
se valorifică spaţiile albe pentru trans-
cing-ului: „ţinerea sub control a costuri-
să ruleze în data centre gata de accesare.
miterea mesajelor promoţionale foarte
lor şi posibilitatea de a estima consumul
Managementul şi update-ul se face cu un
bine targetate, întrucât conform unor
financiar lunar”. Ca oportunităţi datora-
simplu click, administratorul poate aplica
studii de impact prezentate în cadrul
te crizei financiare pentru clienţii finali
orice schimbare tuturor calculatoarelor în
conferinţei, 95% dintre aceste documente
care aleg această variantă sunt reducerile
acelaşi timp. Beneficii de securitate: pe bi-
sunt deschise şi citite imediat. 86% dintre
de costuri care au survenit în ultimul an
roul calculatorului nu mai stă nici un me-
acestea afectează clientul şi cer o acţiune
îndeosebi datorită competiţiei. „În acelaşi
diu de stocare. Nu mai există nici un port
imediată, fiind citite în momentul primi-
timp, costurile pe care le oferim noi, ca
USB, toate datele stau în data center pe un
rii, în timp ce 90% dintre persoane petrec
firmă specializată pot fi comparate cu
mediu de stocare centralizat”.
peste 5 minute citind aceste documente.
costurile interne. Întotdeauna pot spune
Reprezentantul
Astfel pe facturi sau alte documente
că disponibilitatea serviciului asociată
Crescendo a pus în
Development
cu costul este în favoarea externalizării
discuţie provocările
Manager în cadrul prezentării: „Abordarea
activităţilor care nu fac parte din core
pe care le aduce
transpromo în document output manage-
business-ul companiei”, susţine Constan-
situaţia
ment”.
tin Viorel Marian, detaliind: „elemente-
existentă
Aceste concepte au fost prezentate de Silvius
Neagu,
Business
la
nivel
Star
le de outsourcing aplicate pe partea de
mondial,
„criza
Storage a prezentat
procurement conduc la o reducere a cos-
lansează
majori-
o serie de servicii
tului de achiziţie acolo unde este nevoie.
oferite
bran-
Se ajunge la o reducere cu până la 10%
într-o poziţie dificilă, creşterea de anii
dul Star CommTM
în anumite cazuri, plus beneficiul care
trecuţi nu a fost întotdeauna foarte bine
cum ar fi: procesare
derivă din expertiza unei companii spe-
urmărită de pregătirea personalului şi de
date variabile din
cializate”.
păstrarea unei corespondenţe între nivelul
Specialistul
Silvius Neagu
economică
sub
Cristian Mierlea
tatea
companiilor
surse
Mai mult, prin contractele aferente
la care s-a ajuns în infrastructură şi capac-
diferite, design lay-
activităţilor prestate se asigură un ma-
itatea de a gestiona astfel de sisteme şi de
out/template de imprimare, generarea de
nagement profesional al riscurilor, out-
a le dezvola. E clar că o soluţie deja veche
documente personalizate în diverse for-
sourcingul devenind un instrument de a
pe piaţă trebuie aplicată acum” – a fost
mate (print, pdf, html, xml) şi trimiterea
îmbunătăţi perfiormanţele interne.
concluzia lui Cristian Mierlea, Business
formate
/
Unit Manager, IT Infrastructure Solutions
acestora pe multiple canale de comunicare tarea documentelor personalizate (extrase,
Gestionarea infrastructurii la distan
facturi, notificări, informări etc.), proce-
Reprezentantul Fujitsu Eduard Slobo-
După conferinţă, reprezentantul Star
sarea şi managementul corespondenţei pe
zeanu a evidenţiat mai întâi provocările
Storage, Adrian Paraschiv ne-a de-
hârtie (anvelopare şi distribuţie). Pe baza
pentru mediul IT: „Managementul infra-
clarat: „Numărul mare de participanţi
unor tehnologii de ultima generaţie au fost
structurii, a sute de calculatoare, zeci de
la evenimentul organizat de Agora Me-
evidenţiate avantajele comunicării perso-
laptop-uri, devine din ce în ce mai dificilă
dia şi Institutul Bancar Român arată
nalizate şi detaliate concepte noi pentru
dacă vrem să aplicăm un update, să adu-
interesul
piaţa din România printre care transpromo
cem la zi aceste calculatoare etc.”.
car pentru reducerea costurilor prin
(e-mail semnat digital, sms, portal), prin-
Crescendo.
sectorului
financiar-ban-
reprezentantului
externalizare. Pentru acele activităţi
Fujitsu este ca „în loc de calculatoare şi
care necesită resurse specializate, pe
74% dintre organiza ii mizeaz pe outsourcing
laptopuri să avem nişte dispozitive de
perioade determinate de timp, exter-
acces, nişte monitoare, tastaturi şi mouse.
nalizarea este opţiunea optimă din
Conform Asociaţiei Internaţionale a Ope-
Nu mai există harddisk şi unitate de bază.
punct de vedere al costurilor”.
şi white space management.
Apoi,
propunerea
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
20 M
A
S
A
R
O
T
U
N
D
-
W
I
R
E
L
E
S
S
Oportunit i i obstacole pe pia a wireless a orice alt segment de pia , i cel wireless este afectat de rigorile mediului economic în care ne g sim. Exist canale care sfideaz criza în acest moment? Ce mentalit i trebuie schimbate, care sunt domeniile care prezint cele mai mari posibilit i pentru re elistica wireless? Ce merge i ce nu merge pe pia a româneasc de profil? La aceste întreb ri, dar i la altele, i-am invitat s r spund i, unde e cazul, s dezbat , pe câ iva reprezentan i ai unora dintre cele mai importante companii de profil din ar i din lume. Cristian Faur
C
BM: Când ne-am gândit la această masă şi
refer la wireless-ul despre care vorbea domnul
la această temă, am spus OK, businessul, pe
Bogdan puţin mai devreme, la cel pentru acasă.
partea de comunicaţii, pe partea de transfer
La echipamentele mici, pentru acasă, piaţa a
de date, e puternic worldwide de ani de zile,
rămas constantă, ba chiar este într-o oarece
nicio problemă. Dar partea wireless la noi e
creştere. Piaţa de business, din păcate, e oare-
cantonată într-o zonă pentru consumatori fi-
cum în declin, pe care încercăm să-l combatem
nali mici, casnici, gen home user. Mi se pare
prin diverse măsuri şi cred că e un declin în
Octavian Dicu – Director Executiv, GS Corp Goodspirit
ciudat că într-o ţară precum e România, o ţară
primul rând datorat panicii. Adică toată lumea
în care toţi spun că avem probleme serioase, să
se fereşte să mai investească bani, încearcă
Dan Gabor – Presales Manager, Tornado Sistems
nu încercăm să folosim această tehnologie care
să-şi păstreze resursele şi atunci a intervenit
ar putea ajuta foarte mult firmele, dar nu nu-
un blocaj.
Bogdan Necula – Regional Sales Manager, Molex Premise Networks
mai, avem atâtea zone care sunt sărace, izo-
Sorin Oprescu – Corporate Solutions Manager, D-Link
departe. Mă aşteptam la o piaţă mai activă.
Andrei Partenie - Corporate Solutions Manager, D-Link
în Romania? Se confirmă aşteptările? AP: Noi ne-am gândit că vom fi cum sun-
less, avem şi un consumator destul de needu-
Anca Stancu – Country Manager Romania, Bulgaria & Moldova, HP ProCurve
tem în 2009. De anul trecut, dinspre colegii
cat, toţi pun problema securităţii şi se gandesc
din vestul Europei, venea un vânt rece. Ei ne
că există acolo nişte elemente care-i vor face
tot spuneau că va fi rău. România era în plin
vulnerabili. Eu văd lipsa aceasta de educaţie ca
avânt, era în perioada în care consumul era
pe un mare obstacol.
Invitaþi: Nicolae Buraga – Product Manager ELO Touch & Symbol, Scop Computers Cristian Călin – Presales Technical Engineer, D-Link
Romulus Maier – Director General, Agora Media Bogdan Marchidanu – Moderator Cristian Faur - Moderator
late, în care e nevoie de mobilitate şi aşa mai CF: Cum se prezintă piaţa wireless în 2009
CF: Există cineva care nu este de acord cu această opinie? BN: Ne-am dori să o contrazică cineva, dar... AS: Eu cred că atunci când vorbim de wire-
la cote maxime, dar noi am început să luăm
AP: Eu mi-aş dori să dăm peste clienţi care
oarece măsuri de prevedere, să ne potolim şi
să ne spună „vai, nu suntem siguri”, pentru că
să ne calculăm altfel bugetul. Din fericire pen-
avem câteva implementări prin care nivelul de
tru noi – şi pentru România, sper, cel puţin o
securitate care se poate atinge prin fir l-am atins
parte din business a rămas constantă. Şi mă
pe wireless. Nu avem absolut nicio problemă
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
21 M
A
S
A
R
O
T
U
N
D
-
W
I
R
E
L
E
S
S
de securitate, avem o soluţie implementată la o instituţie americană din România şi după cum ştiţi, americanii sunt cei mai obsedaţi de securitate şi tot ei sunt cei mai mulţumiţi de nivelul de securitate atins, deci nu securitatea e problema, adică din punctul meu de vedere nu e şi încercăm să le explicăm şi clienţilor acest lucru. OD: Cred că România a fost un caz special din punctul de vedere al comunicaţiilor wireless. S-a început greşit cu implementările. S-a început cu home users, de la home users s-a extrapolat la business. Nu poţi să faci aceeaşi implementare ca la home
Nicolae Buraga
Cristian C lin
users să fie la fel la business. Sunt anumite aplicaţii, anumite cerinţe şi din cauză că s-a
10 Gbps. Există aplicaţii extrem de impor-
făcut extrapolare de la implementarea home
tante care nu pot fi susţinute în niciun fel prin
la implementarea business există reticenţă în
wireless.
privinta securităţii şi a mai multor alte privinţe
CF: Ca să ne întoarcem în zona business,
şi din această cauză cred că trebuie regândite
am să vă întreb care este modelul de business
implementările pentru soluţiile wireless.
preponderent pe wireless la noi. Respectiv, cât
RM: Din punct de vedere istoric, când se punea problema alegerii între implementări cu fir
la sută sunt implementări ale distribuitorilor şi cât la sută sunt ale partenerilor?
sau wireless, erau mai multe puncte de vedere
SO: Din păcate, cei specializaţi în imple-
în defavoarea wireless: lăţimea de bandă, se-
mentãri sunt puţini spre deloc. Practic, core-ul
curitatea şi costurile. Cum este astăzi?
face implementările, toată lumea apelează la
OD: Acum avem securitate, avem standarde
D-Link. Adică eu gândesc soluţiile şi le şi im-
foarte sigure. Cu noua tehnologie 802.11n,
plementez. Sunt convins că şi inginerii de la HP
ajungem la o viteză de 600 Mbps.
au foarte multă treabă pentru a gândi soluţii
DG: Eu sunt de parere că soluţiile wireless nu sunt menite să înlocuiască soluţiile cu cablu. Şi
Octavian Dicu
şi pentru a le implementa. Iar soluţiile pentru business se gândesc cu totul altfel.
De aceea, după ce am promovat patru – cinci
nici nu cred că le vor înlocui vreodată. Cred că
Pentru home user, e un echipament mic, care
ani de zile soluţiile home user, trebuie să ne
soluţiile wireless sunt soluţii complementare
ştie să facă tot. În business, ai un echipament
batem şi să explicăm că soluţia de business se
soluţiilor cu fir. Ok, 802.11n aduce capacităţi
care nu ştie să facă nimic. Iar acel echipament
bazează pe un element central, pe un control-
mari de transfer, însă nevoia de aplicabilitate
trebuie centralizat. Acea unitate centralizată
ler. Sperăm să schimbăm un pic mentalitatea
din ziua de azi şi nivelul de business la care
ştie să facă ceea ce-şi doreşte clientul. E puţin
şi să vedem primii dezvoltatori seriosi, primii
s-a ajuns spun că wireless-ul va duce partea
de dificil de explicat acest lucru clientului, care
system integrators.
de mobilitate...
ştie că la el acasă wireless-ul merge atât de
AP: Noi investim de ceva timp în educaţia
BN: Eu zic că va fi o simbioză şi dacă ar fi
bine, el se aşteaptă la plug-and-play. Dar la el
partenerilor, de vreo doi ani susţinem cursuri
să dau nişte cifre procentuale hazardate, aş
acasă ceea ce-şi doreşte este Internet. La el în
la sediul nostru, avem destul de mulţi ingineri
spune că avem un 80-20 sau un 90-10, eu
firmă, ceea ce-şi doreşte sunt servicii. Inter-
care au participat la cursuri şi ne dorim ca ei să
tind să cred, deşi reprezint o companie al cărei
netul cade de multe ori pe locul doi. El vrea un
aibă curajul să înceapă să facă implementări,
core-business este cablarea pe fir, că situaţia
sistem de supraveghere wireless sau un sistem
pentru că deşi participă la cursuri, deşi iau tes-
se va schimba puţin, în sensul că va creşte
de videoconferinţă wireless, telefonie IP. Aceste
tele, când participă la implementări mai com-
procentul reţelelor fără fir. Noi deja ne gândim
servicii necesită servicii suplimentare, precum
pexe tot pe noi ne sună şi ne cer suportul. Pe
să dezvoltăm produse pentru a veni în întâm-
partea de garantare de bandă sau partea de
care îl oferim cu toată plăcerea, dar şi în Româ-
pinarea acestor tendinţe şi este foarte adevărat
roaming. Acasă n-ai nevoie de roaming, ai un
nia partenerii trebuie educaţi să obţină bani pe
că evoluează viteza pe tehnologiile wireless,
mic echipament şi rămâi în raza lui, nu trebuie
aceste servicii. Pe o implementare complexă, pe
dar tehnologiile pe fir nu stau pe loc. Avem
să tranzitezi către un alt echipament.
o configurare de soluţie wireless de business
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
22 M
A
S
A
R
O
T
U
N
D
-
W
I
R
E
L
E
S
S
de WAN (wide area network), în care intră doar GSM, CDMA, WiMAX. Noi acum sper că vorbim de zona de mijloc. Pentru că altfel trebuia să fie aici şi operatorii de telefonie mobilă. Din punctul meu de vedere, eu nu încerc să intru în zona 3G, de exemplu. Când aţi spus operatorii, eu la aceştia m-am gândit, la operatorii de CDMA, de 3G, poate de 4G. Ceea ce pot eu aduce pentru operatorul de telecom gen UPC sau Romtelecom este un plus care vine pe serviciul lui. Adică, pe lângă serviciul lui fix, eu pot oferi clientului un echipament care să ofere
Dan Gabor
Bogdan Necula
wireless în casa clientului. E greu să-i propun o infrastructură wireless unui operator de telecom.
Sorin Oprescu
AS: Există atâtea lucruri bune care se pot
NB: Există astfel de soluţii, mai degrabă
face. Dar revenind la noi, exceptând unele ho-
globale, pentru reţele foarte mari, care să aco-
teluri, unele cafenele, unele universităţi, nu
pere localităţi întregi. Şi la noi în ţară, la Isac-
prea avem reţele publice wireless. Ar trebui să
cea, există un astfel de proiect, însă, din cauza
nu existe loc să nu avem wireless.
costurilor foarte mari, se pare că se va merge
AP: Haideţi să vedem ce doreste şi clientul.
pe soluţia clasică, cu acces point-uri în anumite
Aşa cum s-a spus mai devreme, clienţii care
locaţii. Dacă autorităţile vor dori, vom avea cu
au logistică au nevoie de comunicaţii. Şi de
toţii loc să facem astfel de implementări.
mobilitate. Pentru că e foarte greu – un exem-
AP: Noi avem deja un astfel de proiect
plu clasic – ca cititorul de coduri de bare să
implementat într-un orăşel din vestul ţării,
aibă un cablu de 50 de metri cu care să meargă
dar reţeaua este invizibilă pentru cei din
să scaneze toate cutiile. O altă categorie –
exterior, pentru cetăţeni. Ea este folosită
hospitality. Haideţi să vedem unde este nevoie
doar pentru conectarea administraţiei. Adică
de wireless şi atunci să vedem ce se poate
primăria cu diverse facilităţi, de exemplu. O
implementa. Degeaba mergem la un client şi-i
reţea mesh.
cu adevărat, eu cred că ei ar trebui să obţină
spunem „am un controller pentru 100.000
bani din implementare.
de clienţi, care acoperă 5 kilometri pătraţi.
BM: Ce le spuneti clienţilor, care ar fi avantajele trecerii pe wireless?
CF: Este profitabilă în acest moment o astfel de reţea metropolitană?
Şi costă 2 milioane de euro.” Atunci avem o
NB: Profitabilitate poate apărea doar pentru
problemă. Eu n-o să-i vând lui niciodată un
cel care oferă conexiunea de Internet până la
OD: Nu ar trebui să ne gândim doar la sim-
produs scump care nu-i satisface cerinţele
controller, cu un anumit abonament sau anu-
pla implementare wireless. Trebuie să avem în
şi el se va speria de wireless. Exact asta se
mite costuri pe pachete de transmisie... Dar
vedere şi aplicaţii aici. Şi localizare. În România
întâmplă acum.
în acest moment astfel de implementări s-ar putea face doar cu fonduri europene.
încă nu se percepe importanţa localizării. Voce.
BM: După parerea mea, tot sectorul servici-
Comunicaţiile voce le putem avea nu numai
ilor ar avea nevoie de wireless. Toţi cei care
RM: Ca să revenim puţin. Vorbeaţi de re-
în interior, ci şi în outdoor. În România nu se
se duc la clienţi, cei care sunt în mişcare, cei
staurante, hoteluri, acestea sunt spaţii private.
cunoaşte noţiunea de mesh networking pen-
care au baze de date... Ar trebui să existe o
Dacă doresc wireless, este alegerea lor. Într-o
tru outdoor.
implicare mult mai mare a operatorilor care
alta zonă, cea de spaţii publice, ar trebui să
NB: Ideea este, în acest moment, să atra-
oferă servicii wireless la nivel global. De care
facă statul, administraţia treaba aceasta. Care
gem cât mai mulţi clienţi din zona de business
un IMM ar profita foarte simplu. Cum lucraţi
sunt problemele în ambele zone?
pentru wireless-ul exterior. De exemplu, zona
cu operatorii?
DG: Pentru aceste zone noi am întâmpinat
de business este şi logistica, cei care au mari
SO: Trebuie să facem o paranteză. Wireless-
deja un scenariu, prin care un partener a făcut
depozite şi care sunt interesaţi de comunicaţii
ul este împărţit în trei zone. Zona personală, cu
o înţelegere cu primăria pentru acoperirea
wireless şi în exteriorul clădirilor, pe diferite
aplicaţii gen bluetooth, zona de LAN, în care
unui oraş destul de important. Partenerul a
zone de acoperire.
intră acest standard, 802.11 şi apoi este zona
făcut o investiţie ceva mai mare, urmând ca,
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
23 M
A
S
A
R
O
T
U
N
D
-
W
I
R
E
L
E
S
S
în timp, să-şi recupereze banii de la primărie. Înţelegerea a fost şi pentru a asigura diverse servicii primăriei. Servicii de supraveghere pentru mijloacele de transport în comun, dar au prins în înţelegerea aceasta şi accesul liber al turiştilor, locuitorilor din zonă pentru Internet şi diverse servicii publice oferite de primărie, astfel încât utilizatorii să aibă acces mai rapid la reţea. Şi atunci, cred că înţelegeri de acest gen ar trebui făcute, înţelegeri cu consiliile locale, eventual, finanţări, pentru că altfel este destul de greu. BM: Să discutăm despre implentări pe litoral. Probabil că aţi făcut implementări acolo,
Andrei Partenie
Anca Stancu
punctual. Poate chiar cu autorităţile locale. Ce facem în momentul în care – să dea Domnul, o
SO: Absolut deloc. Nu prea există clădiri
să avem câte o reţea wireless în fiecare oraşel
gata cablate, cel puţin dintre cele din ansam-
şi oraş?
bluri rezidenţiale. Sau cablările nu sunt făcute
AP: Noi avem implementări numai pe clienţi
folosim autostrada respectivă să conectăm oraşele. OD: Noi suntem diferiţi faţă de tot ce se discută aici. Noi oferim numai wireless. Pen-
corespunzător.
din oraşe, nu agreem la acest nivel al tehnolo-
BN: În general, electricienii se ocupă, din
tru noi, wireless-ul este viitorul. Firul va fi
giei o implementare pe oraşul, spre exemplu,
păcate, de cablare. Şi atunci apare o mare
complementar wireless-ului, ca să spunem
Constanţa.
problemă şi partenerii care se ocupă de inte-
aşa. N-o să fie invers. Gândiţi-vă că Microsoft
grare după aceea vin să repare ce se mai poate
şi-a înlocuit toată reţeaua Cisco cu reţea wire-
repara în urma intervenţiei electricienilor.
less Aruba. Pentru că mobilitatea, în acest mo-
CF: Cum stăm noi cu accesul la reţele wireless prin cartele preplătite? SO: Din păcate, noi suntem lăsaţi la urmă cam de fiecare dată. AP: Tot în vestul ţării există asemenea opţiuni, ştiu sigur de Timişoara şi mai există în câteva oraşe. Noi nu suntem implicaţi în aşa ceva, adică nu vrem să ne depăşim business-ul,
RM: Faptul că aceste clădiri au fost cablate greşit nu este în avantajul dumneavoastră, ca furnizori de wireless? SO: Nu, pentru că nu poţi pătrunde cu semnal wireless o clădire de zece etaje aşa uşor.
ment, este determinantă. CF: Mă bucur că, în toată discuţia asta mai degrabă tehnică, mai ajungem să discutăm şi despre client din când în când. Nu cred că faceţi IT de dragul IT-ului, cum nici noi
DG: O soluţie wireless pentru o clădire de
nu vorbim de IT de dragul IT-ului. Cu toţii
birouri trebuie făcuta foarte atent. Trebuie
facem asta pentru client. Cum arată clien-
DG: Există soluţii pentru Internet preplătit,
făcută în funcţie de numărul de utilizatori, de
tul dumneavoastră prin prisma a aceea ce
dar sunt soluţii locale. Există un furnizor
unde sunt centraţi utilizatorii, de pereţi, deja
vindeţi? Ce cumpără el?
cunoscut care oferă acest serviciu împreună
sunt cerinte mult prea mari ca să...
noi oferim acces la Internet, implementări...
cu hotelul, trebuie cumpărat un card, însă nu există un model global.
AS: Clientul cumpără o relaţie, cumpără o
SO: În România toata lumea se gândeşte
calitate, cumpără o perspectivă, cumpără o
cel mai mult la viteză. Dacă au viteză mare,
deschidere... Eu nu sunt de acord că avem un
AP: Într-un fel, la noi tehnologia a
sunt cei mai mulţumiţi. Dar viteza ar trebui să
client focusat doar pe un preţ foarte mic. Este
luat-o puţin înainte şi acum noi încercăm
fie ultima lor preocupare. Managementul ar
adevărat că se uită la preţ, dar eu văd cereri
câteodată să punem căruţa înaintea cailor,
trebui să fie prima.
venind în ultima vreme dintr-o zonă despre
adică există hot spot-uri în cluburi, în
BN: Lucrurile stau puţin altfel. Orice cli-
care foarte multă lume spune că nu s-ar pre-
parcuri, prin alte locuri publice şi de-abia
ent business se gândeşte că cei 10 Gbps
ta wireless-ului de niciun fel. Este vorba de
acum vin companiile furnizoare de Internet
sunt poarta lui spre extindere, spre creşterea
zona medicală. E adevărat, cerinţele vin din
pre-paid. Şi atunci e destul de greu pentru ei
afacerii. Este autostrada lui în care a investit
zona privată.
să intre pe piaţă, din moment ce am avut deja
acum bani şi peste câţiva ani, când nevoile lui
Mă aştept, într-un viitor apropiat, să vină şi
un serviciu gratis.
operaţionale vor creşte, când va creşte criza, el
din zona publică. În plus, suntem în discuţii
ştie că se poate baza pe acea infrastructură.
şi cu operatori de transport. Eu am început
RM: Până anul trecut a fost un boom imobiliar. Aţi simţit vreo deschidere din partea
AP: Tocmai de aceea noi nu am încercat
să circul cu trenul şi mi-ar plăcea să vad
dezvoltatorilor, de exemplu pentru cei cu
niciodată să promovăm exclusiv soluţia wire-
astfel de servicii. Şi cred că o să le şi vedem
clădiri gata cablate?
less sau exclusiv soluţia cablată. Noi doar
într-un timp scurt.
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
24 G
R
E
E
N
I
T
Multifunc ionale Xerox, cu 66% mai verzi
E
WorkCentre
cu media lunară a fiecăruia. Toate multi-
7425, 7428 şi 7435 au fost premi-
funcţionalele au fost configurate la fel şi
ate de către laboratoarele de testare
testate la nivelul cel mai eficient din punct
chipamentele
Xerox
Buyers Laboratory Inc. (BLI), auto-
de vedere energetic. Rezultatele testelor
ritate independentă de evaluare a perfor-
reflectă consumul anual de energie şi cos-
manţelor şi calităţii produselor indus-
turile aferente, la o funcţionare constantă,
triei de imprimare, pentru cel mai scăzut
inclusiv în timpul nopţii sau al weekend-
nivel de energie consumat. Dispozitivele
urilor.
au fost distinse cu titlul „Outstanding
Consumul energetic redus al multifunc-
Achievement Award for Energy Efficien-
ţionalelor Xerox nu afactează, însă, per-
cy”, atingând un nivel de consum cu 66%
formanţa şi calitatea. „Echipamentele din
mai scăzut decât rata medie a celorlalte
gama WorkCentre 7425/7428/7435, lan-
multifuncţionale testate, aparţinând mai
sate la începutul lunii mai în România,
multor producători din industrie.
sunt construite pe baza tehnologiei unice
Consumul de energie a fost măsurat în
dezvoltate de Xerox – HI Q LED”, spune
timpul unui test care a simulat condiţiile
Victor Tătaru, Office Solutions Marke-
normale de utilizare, în decursul a patru
ting Manager, Xerox România. „Aceasta
ore. În acest timp, echipamentele au fost
oferă un avantaj competitiv în ceea ce
pornite din modul „sleep” şi au imprimat
priveşte costul şi eficienţa, dar şi calitatea
alb-negru şi color, pe o singură faţă sau pe
remarcabilă a imaginii, la o rezoluţie de
ambele, un număr de pagini corespunzător
1200 x 2400 dpi.”, a adăugat acesta.
Tehnologie eco pentru IMM-uri
S
MC Networks a anunţat recent lansarea a două noi switch-uri Fast Ethernet montabile în rack pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii – EZ Switch
Work
Cent
re 74
25
Energie solar 100% pentru telecom
10/100 SMC-EZ1024DT şi SMC-EZ1016DT, care ajută la reducerea facturilor energetice prin economisirea a până la 21% din consumul de curent în cazul
unui trafic normal şi a până la 59% în cazul în care PC-urile din reţea sunt oprite. „Tehnologia ecologică a SMC oferă firmelor mici o modalitate simplă şi practică de a face economii şi de a reduce emisiile de carbon”, spune Thierry Gonon, directorul general al SMC Networks pentru regiunea EMEA. „Cerându-le utilizatorilor să-şi oprească PC-urile când nu le folosesc şi să reducă cablurile care nu sunt necesare, firmele mici pot beneficia de avantajul noilor switch-uri, reducându-şi astfel costurile IT şi îmbunătăţind nivelul de protecţie a mediului înconjurător”. Cele două switch-uri contribuie la reducerea consumului prin auto-detecţia porturilor active şi auto-detecţia lungimii cablului. De exemplu, dacă lungimea cablului este sub 20 de metri, consumul poate fi redus până la 12%.
Dou noi firme de reciclare a de eurilor de echipamente electrice i electronice i-au început activitatea pe pia a româneasc . Divizia Reciclo a societ tii Union Dynamic asigur gratuit servicii de colectare i transport echipamente electrice i electronice, IT, birotic etc., oferindu-le clien ilor posibilitatea de a fi în conformitate cu legisla ia de mediu i de a elimina din contabilitate echipamentele casate. O alt firm autorizat de c tre Ministerul Mediului pentru colectarea i tratarea de eurilor electrice, electronice i electrocasnice(DEEE) este 3R GREEN, ce ofer un serviciu gratuit de colectare (direct de la sediul firmei), manipulare i transport al de eurilor (unit i calculator, monitoare CRT, echipamente de copiere i printare, tonere, cartu e etc.).
Paginã realizatã împreună cu
Ericsson i Telecom Italia implementeaz în ora ul italian L´Aquila, gazda ultimei întâlniri a liderilor G8, o solu ie inovatoare pentru un sit de energie solar . Solu ia Eco-Smart încorporeaz o structur eliptic de suport, acoperit de panouri solare flexibile ce îmbrac antena, i care poate genera pân la 100% din energia necesar pentru alimentarea unui sit ce ocup acela i spa iu fizic cu un sit tradi ional. În condi iile în care costurile de energie pot reprezenta pân la 50% din cheltuielile opera ionale ale unui sit, solu ia Eco-Smart îi poate ajuta pe operatori s fac economii serioase de fonduri i s reduc i emisiile de CO2, fiind în acela i timp „compatibil cu orice tehnologie, fie ea 2G, 3G sau LTE, chiar i în medii multi-vendor”, dup cum declar Cesare Avenia, pre edintele Ericsson Italia.
www.green-report.ro ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
25 O
P
I
N
I
I
PRINT vs ONLINE = TIME
I
ată o dilemă ce tinde de acum să devină clasică: cine este şi va fi caştigătorul rivalităţii dintre print şi online ? De fapt, această competiţie îşi extinde reverberaţiile dincolo de terminologia de printare sau de postare, dincolo
Radu Crahmaliuc
de încercările de predicţie de genul «în 3 ani nu o să mai găsim la chioşcuri decât 4-5 cotidiene...». Din raţiuni mercantile sau socio-culturale suntem nevoiţi să ne gândim la
publicaţiile de azi se amăgesc cu ediţiile lor online în care ar-
viitor, dar raportându-ne la realităţile pe care le trăim în
ticolele tipărite sunt postate exact cu acelaşi conţinut, nu s-a
prezent.
realizat nimic. Care e diferenţa ? Singura funcţie coerenta
La început a fost tiparul...şi e firesc să răspundem
a postării rămâne arhivarea. Nimeni nu stă în faţa ecranu-
moştenirii noastre genetice şi primul nostru impuls să fie
lui să citească acelaşi continut, ca formă şi coerenţă cu cel
legat de tipăritura clasică, de care ne leagă primul abecedar,
pregătit pentru tipărirea clasica. Majoritatea grupurilor me-
cărţile din biblioteca şcolarului şi apoi cele din colecţiile de
dia au realizat acest lucru şi fac o binemeritată diferenţiere,
aventuri, seria de reviste «Cutezătorii» şi din când în când
oferind informaţia în mod gradual: ştirile online sub formă
câte un «Pif». Fiecare avem în bibliotecă cel puţin un raft în
de newsletter, articolele de bază în publicaţia tipărită, ex-
care ne păstrăm amintirile cărţilor noastre dragi.
tensii şi comentarii ale acestora în versiunea online. Şi e OK
«
Îmi aduc aminte de bucuria pe care o sim eam când primeam o carte nou , pârguitul septembrie, castanele de pe bulevard i mirosul de cerneal al noilor manuale...
aşa pentru că fiecare cititor are posibilitatea să îşi selecteze forma sub care vrea să digere informaţia. Desigur că Web-ul e mai bogat în alocarea de resurse, link-uri către colecţii de articole de acelaşi autor sau cu conţinut selectat pe baza de keywords. Într-o revistă online poţi găsi o infinitate de resurse şi în primul rand materiale
Dar ce ne facem când, chiar şi noi, să zicem cei mai conser-
grafice, video şi sonore evoluate, cu condiţia ca acestea să
vatori, suntem nevoiţi să stăm 10 ore pe zi cu ochii în ecran
poată fi accesate sau să se specifice utilitarul de vizualizare
şi primul nostru impuls când scriem, fie şi pe o coală de
recomanat... Revenind către titlu, mă preocupă forma cea mai eficientă
hârtie, este să căutăm tasta «backspace» ? Îmi aduc aminte şi acum, bucuria pe care o simţeam când
de acces la informaţie. Gândiţi-vă la experienţa fiecăruia
primeam o carte nouă, pârguitul septembrie, castanele de
dintre voi: mai aveţi timp să citiţi ? 10 ore cu ochii în ecran
pe bulevard şi mirosul de cerneală al noilor manuale... E
nu înseamnă că citim mai mult online... Nu avem încotro.
greu, dacă nu chiar imposibil, să întâlneşti o senzaţie
Informaţia majoritară e sub formă de titluri, mesaje scurte,
asemănătoare deschizând un site Web...
link-uri şi multă multimedia. Câţi dintre noi mai citim un
Dar ce ne facem cu tânăra generaţie digitală care învaţă să
mesaj de e-mail în întregime ? De câte ori nu nu se întâmplă
citească de pe canalele de desene animate sau din jocurile de
să pierdem mesajul esenţial, care de obicei este în ultimele
calculator ? Ce senzaţie mai au ei oare când deschid o carte ?
rânduri, la care inevitabil nu mai ajungem pentru că citim
Dacă o deschid... Toţi părinţii se confruntă în prezent, cam
pe diagonală ? Bun, să zicem că nu toţi sau nu în fiecare zi
cu aceleaşi probleme: copiii nu vor să citească... Aşteptăm să
stăm 10 ore cu ochii în pixeli. Ce facem în restul timpului ?
apară filmul să îl descărcăm de pe net...
Câte articole de ziar sau revistă citim în întregime ?
Sunt convins că fiecare dintre aceste sisteme va funcţiona
Eu practic nu mai am timp. Chiar şi revistele altădată
şi în continuare. Desigur, vor dispărea ceva ziare. Nicio
dragi, le arunc pe un colţ de birou şi din când în când le
paguba, va fi mai multă celuloză... Zilnic sunt abando-
mai răsfoiesc. Problema cea mare a publicaţiilor, tipărite sau
nate sute de site-uri, în sensul în care nimeni nu le mai
online este şi va râmâne în continuare aceasta: felul în care
accesează. Nici-o pagubă, mai puţin spaţiu pe severe, mai
ştiu cum să oprească timpul în loc, cum să ofere informaţia
multă economie de energie...
în aşa fel încât să capteze atenţia cititorului, să îl distragă de
Problema fundamentală constă în modul în care se foloseşte fiecare dintre aceste punţi de comunicare pentru transmiterea mesajului, a informaţiei. Atâta timp cât ittrends.agora.ro
la rutina cotidiană şi să îl îmbete cu conţinut. Ori asta, chiar că se întâlneşte tot mai rar... rcrahmaliuc@yahoo.com
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
26 C
H
A
N
N
E
L
Intel despre pia a mini de
Cristian Lãcraru
n ce direc ie se îndreapt miniaturizarea i cum i-a f cut ea loc într-o pia deja destul de saturat ? Care vor urm toarele schimb ri în wireless? La ce ne putem a tepta de la conceptul de Green IT pentru perioada urm toare? Iat câteva întreb ri la care am încercat s v furniz m r spunsuri în urma unui interviu în exclusivitate cu Tomasz Klekowski, Territory Manager Central and Eastern Europe, Intel Corporation.
Î
Noul Small Form Factor Cristian Lăcraru: Acum cinci ani dacă te uitai la un mini PC, acele modele soseau barebone şi apoi erau finalizate local, aveai în faţă ceva care nici nu părea foarte practic, nici nu era prea ieftin şi s-a dovedit că nici nu s-a vândut prea tare. Anul trecut la ISS Rome, Intel şi-a anunţat implicarea şi mai mare în platformele pentru laptop-uri. Anul acesta la ISS Prague
Tomasz Klekowski
Intel a anunţat că a intrat într-o nouă etapă Small Form Factor şi că va schimba ideea de desktop. Într-adevăr dacă mă uit
exemplu pe spatele unui monitor. Datorită
care individualizează această gamă: con-
acum la un desktop cu Small Form Factor,
preţului mic de achiziţie oportunităţile de
sum redus de energie şi dimensiuni mici.
acum când e aşa de mic de îl pot agăţa
creştere ale acestui segment sunt uriaşe.
CL: Cum vedeţi un desktop peste 10 ani?
sau lipi de monitor şi când pot alimenta
Nettop-urile pot deveni partenerul perfect
Va mai exista el în forma actuală?
şi sistemul şi monitorul cu 60W, lucru-
pentru utilizatorii ce au nevoie de un al
rile nu mai seamănă cu ce vedeam acum
doilea PC.
TK:
Prinvind
10
ani
PC-ul
înapoi era
în
timp,
principalul
acum dis-
cinci ani. Small Form Factor a venit şi cu
La Intel Solutions Summit din Praga am
costuri reduse de achiziţie. Cu toate cele
lansat două plăci de bază pentru nettop-
pozitiv de calcul la nivel global. În
spuse până acum, cum trebuie poziţionat
uri, una cu procesor integrat, una open
ultimul deceniu lucrurile s-au schimbat
un desktop de acest tip în canal pentru a
socket. Intel Desktop Board D945GSEJT
semnificativ. În acest moment avem o piaţă
putea fi înţeles şi cumpărat de clienţi?
are integrat un procesor Intel Atom N270,
mult mai diversificată şi multe aplicaţii
răcirea fiind realizată pasiv, fără coolere.
care erau rulate pe desktop-uri sunt acum
Tomasz Klekowski: Conceptul de Small
Ce-a de-a doua placă de bază, Intel Desk-
executate pe laptop-uri. Totuşi, există un
Form Factor este parte a strategiei noastre
top Board DG41MJ, este compatibilă cu
număr de aplicaţii şi modele de utilizare
de Green IT. Din punctul nostru de vedere,
procesoarele pe socket LGA 775 Intel
ce rulează mult mai bine pe desktop-uri:
acest design induce două mari beneficii:
Core2 Quad (65 W TDP), Intel Core2 Duo
este cazul staţiilor grafice, al computerelor
consum de energie redus şi un design
(65 W TDP), Intel Pentium şi Intel Celeron
pentru gaming sau al dispozitivelor small
compact, care îl face mult mai rezistent.
400. Ambele plăci de bază permit crearea
form factor. Cred că acest lucru nu se va
Conceptul de Small Form Factor a su-
unor design-uri inovative, subţiri, şi deţin
schimba în următorii 10 ani.
ferit modificări radicale de-a lungul anilor.
caracteristici premium, cum ar fi prezenţa
Preţul de achitiţie final a scăzut foarte
unui port paralel sau a conectorilor VGA
mult, devenind astfel o soluţie pentru cei
şi DVI.
WiMax, când?
interesaţi de achiziţionarea unui sistem
Poziţionarea unui astfel de produs în ca-
CL: Tehnologie existentă, acorduri puţine.
de calcul mic, ieftin, care poate fi plasat de
nal trebuie facută ţinând cont de factorii
Care este momentul estimat de intare pe
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
27 C
H
A
N
N
E
L
piaţa din Europa a acestei tehonologii
o schimbare în bine. Şi este disponibilă
pentru utilizare la scară largă? Cum îi
acum. WiMAX oferă o capacitate sporită şi
Platforma va fi lansată în 2011 şi ea ne
poţi face pe operatori să investească într-o
un cost per bit mai mic, pentru a permite
va oferi posibilitatea de a include în porto-
nouă platformă de comunicare?
servicii de Mobile Broadband atât în cazul
foliul nostru smartphone-uri.
TK: WiMAX este o tehnologie reglemen-
segmentelor de piaţă dezvoltate cât şi în
tată de către guverne. Trebuie depuse
cadrul celor în curs de dezvoltare.
eforturi de a colabora în cadrul ecosistemelor
vizate
de
WiMAX
(regu-
de energie mai mic.
CL: Va produce Intel telefoane mobile?
Iată câteva dintre beneficiile de care se TK:
pot bucura operatorii:
Principalul
rămân
calculatoarele
nostru şi
business o
multitu-
latori şi operatori), pentru a face din
WiMAX
şi recuperarea investiţiei într-un termen
dine de tehnologii şi servicii conexe
ultimii ani, ne-am axat pe aspectele de
scurt;
calculatoarelor.
reglementare, educând şi arătând benefi-
ciile pe care această tehnologie le aduce.
diferenţia oferta;
Am dezvoltat de asemenea proiecte pilot
în întreaga lume şi am derulat activităţi
perire GSM şi CDMA generează economii
Totuşi, sistemele de calcul au din ce
de lobby pentru alocarea de spectru. În
în ceea ce priveşte cheltuielile de capital
în ce mai multe în comun cu telefoanele
majoritatea ţărilor acest proces s-a înche-
(capex) şi cheltuielile operaţionale (opex);
mobile. Acest lucru va permite dispozi-
iat, am trecut acum la faza de dezvoltare
Capacităţi mari şi viteze de neegalat la
tivelor companiei Intel să îşi integreze
comercială a reţelelor WiMAX. Perspectiva
preţuri mai accesibile decât cele înregis-
produse în smartphone-uri, telefoane
noastră şi motivul pentru care promovăm
trate în cazul tehnologiei 3G;
mobile sau echipamente similare. Asta
WiMAX este acela că o conectivitate wire-
less este necesară pentru ca laptop-urile
creşte.
o
tehnologie
funcţională.
În
Implementarea rapidă a tehnologiei
Noi
pachete
şi
servicii
care
vor
Reutilizarea echipamentelor de aco-
Gradul de satisfacţie al clienţilor va
Nu
avem
experienţa
necesară şi nu dorim să producem telefoane mobile, asta ar însemna să devenim competitorii clienţilor noştri.
nu înseamnă că vom produce telefoane mobile propriu-zise.
să poată fi folosite ca un adevărat sistem mobil de calcul. Broadband-ul oferit de WiMAX este un element necesar fiecărei soluţii mobile. Tehnologia WiMAX este folosită la scară mare în Europa, în ţări precum Olanda sau Irlanda. În câteva luni, Polonia, Spania şi Italia sunt gata de a lansa reţele WiMAX. În Bulgaria Max Telecom operează deja într-o reţea WiMAX de mai mult de doi ani.
«
Prinvind înapoi în timp, acum 10 ani PC-ul era principalul dispozitiv de calcul la nivel global. În ultimul deceniu lucrurile s-au schimbat semnificativ. În acest moment avem o pia mult mai diversificat i multe aplica ii care erau rulate pe desktop-uri sunt acum executate pe laptop-uri.
În Rusia WiMAX a cunoscut o dezvoltare extraordinară. Câţiva operatori folosesc deja WiMAX pentru diverse soluţii, cele mai recente ştiri fiind legate de lansarea de
Atom mai mic
Familia Xeon 5500
reţele 4G de către operatorii Scartel (Yota)
CL: Procesoarele Atom aduc noi limite
ITT: Care a fost ritmul de vânzare al nou-
şi Comstar.
de consum şi dimensiuni. Acum doi ani
lui 5500?
Operatorii ar trebui să vadă în WiMAX
se vorbea de o introducere a acestor
o oportunitate de dezvoltare a business-
procesoare în terminalele mobile şi smart-
TK:
ului, prin oferirea celor mai noi tehnolo-
phone-uri. La ce stadiu de dezvoltare se
informaţii.
gii consumatorilor. WiMAX este prima
află această idee?
tehnologie 4G apărută, dezvoltarea ei
Intel de obicei nu dă asemenea
Datorită faptului că familia de procesoare
Intel
Xeon
5500
oferă
nu-
la
nivel
de
fiind realizată datorită cererilor de Inter-
TK: Intel este o companie ce inovează
meroase
net mobil. Performanţele 3G scad con-
continuu şi este mereu în căutare de
consum de energie şi este o soluţie foarte
siderabil odată cu creşterea numărului
oportunităţi. Curând, cu Intel Atom vom
bună pentru virtualizare, putem vedea deja
de utilizatori conectaţi şi se ajunge la un
pătrunde în pieţe noi, cum ar fi MID-
un număr mare de proiecte în care compa-
blocaj care conduce la trecerea consumato-
urile sau echipamentele electrocasnice.
niile investesc în tehnologii noi dedicate
rilor către reţele 2G, ca modalitate de evi-
Există un interes şi pentru segmen-
serverelor, pentru a reduce costurile, atât
tare a aglomerărilor. WiMAX - tehnologie
tul smartphone-urilor. În luna iunie, la
în EMEA cât şi în CEE, mai ales în această
4G - poate oferi o performanţă de trei ori
Computex Taiwan, directorii noştri au
perioadă de recesiune.
mai mare comparativ cu tehnologia 3G,
dezvăluit informaţii cu privire la prima
Câteva din beneficiile pe care le aduce
având capacitatea de a scala de 10 ori
platformă Atom SOC, System-on-a-chip,
achiziţionarea unui server cu procesor
performanţa înregistrată cu 802.16m.
avantaje
numită Medfield. Aceasta va conţine
Intel Xeon 5500 sunt un consum redus de
Trăim într-o eră fără precedent din punct
primul nostru procesor Atom pe 32nm,
energie, un cost de întreţinere mai mic şi
de vedere al schimbărilor, iar WiMAX aduce
oferind dimensiuni reduse şi un consum
un spaţiu de depozitare minimal.
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
28 M
A
S
A
R
O
T
U
N
D
-
N
E
T
B
O
O
K
Netbook – un concept de viitor etbook – o compunere, o combina ie de cuvinte. Între notebook i Internet. Ap rut ca i aplica ie pentru procesorul Intel Atom, micul calculator portabil s-a dovedit un succes înc de la început. Un notebook mai ieftin? Cine nu- i dore te? Dar entuziasmul s-a temperat ulterior, când oamenii i-au dat seama c nu au unde s introduc un DVD în el. De ce îi lipse te unitatea optic ? Pân la urm , ce se poate face cu un netbook i care este diferen a între el i notebook, în afar de lipsa acelui drive? Am invitat o serie de speciali ti în domeniu s ne explice i s ne spun de ce cred ei c este vorba de un concept de succes i cu viitor asigurat.
N
Cristian Faur CL: Haideţi să începem prin a vedea cam
CL: Să înţelegem că la început poziţionarea
care este în acest moment poziţia unui
lui n-a fost foarte bine determinată, nu s-a
netbook în piaţă şi cam care ar fi vânzările
ştiut cam cum arată consumatorul, cam
Constantin Balmuş Business Manager Netbook, Acer Mihai Cârstea Bussines Development Manager, Asus Ciprian Donciu Sales & Marketing Director, România & Bulgaria, Asus Valentin Mateiaş Channel Sales Representative, Lenovo Paul Militaru Bussines Development Manager, ITS (distribuitor Dell) Cătălin Neagu Business Developer România & Moldova, Sony Vaio Corvin Pughin Commercial Manager, Maguay Andrei Vasilescu Unit Business Manager, AROBS
estimate până acum.
către ce e adresat. Pentru că portabilitate şi
Moderator Cristian Lãcraru
Invitaþi:
CD: Cred că aici ar trebui să intervin eu, pentru că noi am fost primii care au in-
performanţe găseam la momentul respectiv, dar la alte preţuri.
trodus netbook-ul pe piaţă. Cu siguranţă,
MC: Bineînţeles, anumite idei au existat
netbook-ul nu a apărut de la o inovaţie Asus.
încă de la început cu privire la poziţionarea
A pornit de la o inovaţie Intel. Şi aici mă
acestui produs, a fost unul destinat să aco-
refer la procesorul Atom. Însă, cu ajutorul
pere o zonă entry, pentru că nu dă nimeni
Asus, Intel a găsit un mod de a-l introduce
2000 de euro pentru un ultraportabil de un
într-un produs atractiv pentru consumatori.
kilogram.
În momentul lansării produsului nu am ştiut
CL: Mai mult, am văzut oameni care
exact care va fi piaţa pentru el. Ulterior,
la început au cumpărat un netbook,
am remarcat că satisface unele dintre
într-adevăr, ca al doilea notebook, dar
necesităţile consumatorilor - şi aici mă
aşa, mai mult ca modă. Dar nu ştiu dacă
refer la portabilitate, autonomie, greutate,
foarte mulţi l-au utilizat pentru scopul în
spre deosebire de laptop-uri. Utilitatea sa
care era construit. La început, am văzut
principală a fost ca şi un al doilea laptop.
două chestii: pe cei care au înţeles produ-
Ulterior, tehnologia a evoluat foarte mult
sul şi şi-au dat seama că pot să folosească
pentru netbook-uri, iar acum putem vorbi
un portabil la un preţ mai bun pentru că
de o utilizare foarte complexă a sa, deja fo-
posibilităţile sale s-au îmbunătăţit, dar şi
arte multe aplicaţii pot fi rulate în condiţii
ca un al doilea laptop care să-i ajute oare-
acceptabile, iar autonomia şi portabilitatea
cum să fie în pas cu ceea ce se întâmplă pe
au crescut.
piaţă.
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
29 M
A
S
A
R
O
T
U
N
D
-
N
E
T
B
O
O
K
MC: Şi notebook-urile au tendinţa de
probabil datorită faptului că avem un canal
a-şi schimba designul pentru a deveni un
de distribuţie foarte bine pus la punct în
accesoriu. Urmăm un trend al multor dis-
lume. Ca şi număr de unităţi livrate, suntem
pozitive care ne înconjoară acum: ceasuri,
numărul 1. Am început cu 8,9”, am trecut
care de sute de ani îşi schimbă designul ca
la 10” şi, în prezent, oferim şi dimensiuni
să fie în pas cu moda, telefoanele mobile
de 11,6”. În România, comercializăm unităţi
au făcut acest pas cam acum un deceniu,
de 10 şi de 11” şi, ca şi vânzări, suntem
este normal. Pe măsură ce intră din ce în
satisfăcuţi, rămâne de văzut cum va rezista
ce mai mult în viaţa noastră, e normal să
piaţa în faţa noilor modele thin & light, lan-
dorim să ni se potrivească şi din punct de
sate de Intel. Pentru că, de data asta, clienţii
vedere al modei, şi din punct de vedere al
vor pune în balanţă şi acele notebook-uri. AV: Smailo este ceva mai nou pe piaţa
funcţionalităţii. CL: A fost o perioadă în care doar Asus
românească. Am văzut un trend al pieţei, se
Mihai Cârstea
doreşte să fie mai mic, mai portabil...
a avut netbook-uri pe piaţă, dar apoi şi ceilalţi producători au început să dezvolte
CP: Din punctul meu de vedere, cred că
produse de acest fel. Haideţi sa vorbim
poziţionarea lui iniţială nu a fost cea mai
puţin de ce s-a luat destul de repede decizia
corectă. Dar ţinând cont de avantajele sale
asta şi cam care au fost rezultatele.
principale, şi aici vorbim de portabilitate şi
CN: Din punctul meu de vedere, ideea de
autonomie, s-a repoziţionat. De aici şi intra-
netbook a plecat de la aceea a unui dispozi-
rea tuturor pe piaţă. Dacă a fost un singur
tiv foarte ieftin. Scopul care era, să furnizăm
vendor, ceilalţi au sesizat repoziţionarea
un laptop de 100 de dolari. Nu s-a dorit
şi au intrat în acest joc. Şi producătorul a
neaparat un dispozitiv foarte chic, s-a dorit
sesizat lucrurile şi, până la urmă, netbook-
un sistem ieftin. Ideea a prins foarte bine
ul ajunge acolo unde-i este locul. Pentru că
la mase şi de atunci am intrat tot mai mulţi
sesizăm că am plecat de la 8” şi ne apro-
jucători pe piaţă. Deja s-au făcut netbook-
piem de 12”. Unde este netbook şi unde
uri la 400 de euro, chiar şi mai scumpe.
este laptop? Prin însuşi capacităţile lui, el
Piaţa a răspuns foarte bine şi de aceea au
Ciprian Donciu
s-a dovedit nu numai ca potrivit pentru a
intrat tot mai mulţi jucători în horă. Şi deja
fi un al doilea notebook. El s-a dovedit su-
ne îndepărtăm de ideea de dispozitiv ieftin,
ficient pentru aplicaţiile light, şi nu chiar
am trecut de acel pas, a devenit oarecum o
rul Atom. Aceasta pentru că tastatura de 10”
light, de fapt. Noi producem echipamente,
modă. Din punctul meu de vedere, rămâne
nu poate fi folosită la capacitate maximă.
în colaborare cu Intel şi parteneriat cu
un al doilea dispozitiv, nu l-am putea folosi
MC: Nu este chiar adevărat că tastatura
Vodafone. Acţiunea noastră fiind locală,
ca sistem principal. Dar lumea îşi doreşte
de 10” este prea mică. De exemplu, net-
l-am privit strict ca pe un produs de proiect.
mai multă putere, mai multe caracteristici,
book-urile noastre de 10” au o tastatură
PM: Şi Dell a plecat de la perspectiva
am văzut, de exemplu, netbook-uri cu port
cam de 92% din tastatura unui laptop full.
unui notebook de modă şi acum oferă net-
HDMI, un lucru foarte interesant. Acum
Mi se pare mai mult decât suficient în acest
book-uri, produse cu configuraţie destul de
doi ani de zile, nu ar fi fost de gândit. Şi
moment.
puternică, ce pot satisface şi alte nevoi în
noi vom intra pe piaţa românească folosind
CB: Acer a intrat relativ târziu în această
afară de cele legate de modă sau de design.
seria Mini. Cred că dintre toţi producătorii,
piaţă, a distribuţiei de netbook-uri. Acest
S-a început cu nişte produse pe la 9”, există
doar Apple a rămas singurul care nu oferă
lucru s-a întâmplat undeva în anul 2008,
acum şi un mini – 12”. Dar produsul care
un netbook.
în România am început să le comercializăm
vinde surprinzător de bine este mini-10”. Şi
VM: Pentru noi, netbook-ul a fost ca
în septembrie 2008. Am privit şi noi cu in-
pot spune că şi preţurile sunt în piaţă, deşi
un al doilea notebook, pentru portabili-
teres acest produs, pentru că el cu siguranţă
lumea s-a obişnuit ca Dell să vină cu preţuri
tate, pentru cei care merg în vacanţă, care
oferă nişte beneficii pe care clientul final le
mai mari. Preţul unei unităţi poate ajunge
fac foarte multe fotografii şi care vor să fie
percepe şi mă refer în special la portabilitate
pe raft până in 400 $.
conectaţi tot timpul la e-mail, la messenger,
şi autonomia bateriei şi greutate, evident. La
CL: Ce-ar trebui, de fapt, să însemne un
la lucruri multimedia. În curând, vom avea
nivel global, Acer a reuşit să ajungă numărul
netbook? Care sunt marginile care îl separă
şi un netbook de 12”, bazat tot pe proceso-
1 în termen de vendori de netbook-uri, asta
de un laptop?
ittrends.agora.ro
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
30 M
A
S
A
R
O
T
U
N
D
-
N
E
T
B
O
O
K
CB: Netbook-ul e un produs
MC: Avem câteva definiţii clare care
de con-
ne sunt date de marii producători care ne
sumer. Din dorinţa de a fi cât mai mult în
susţin pe toţi (Microsoft şi Intel): în princi-
piaţă evident că le punem peste tot şi noi şi
piu, ar trebui să vorbim de platforma Atom.
ceilalţi vendori. Şi atunci s-a ţinut cont de
Ea este cea care a creat netbook-ul. În al
faptul că oamenii fac mai multe cumpărături
doilea rând, vorbim de o cantitate maximă
din acelaşi loc. Şi astfel, laptop-urile au
de memorie, care în acest moment este de 1
început şi ele să se vândă în supermarket. E
GB şi de un HDD de maxim 160 GB. Apoi,
clar, e un canal delimitat. După care putem
putem vorbi de lipsa unei unităţi optice. Deşi
să vorbim şi de dealerii specializaţi IT, care
poate la unele lipseşte, laptop-ul, în princi-
ar trebui să vândă aceste netbook-uri pre-
piu, o are. Netbook-ul este un device făcut
zentând diferenţiatorii şi integrându-le în
pentru Internet, este legat strict de partea
proiecte, pentru că sunt un lucru foarte bun,
de comunicare, de Internet şi de mediile de stocare mai moderne – flash, hard disk-uri
Constantin Balmu
spre exemplu, pentru a automatiza o forţă de muncă. Sau pentru ziarişti, pentru a aduna date de pe teren. Şi aici ajungem la acei
externe etc. CD: Părerea mea este că specificaţiile se
diferenţiatori, de exemplu, netbook-urile cu
vor schimba. Dacă în urmă cu ceva timp vor-
disc solid, sau cele cu 3G integrat, care sunt
beam de 10”, aceste lucruri se vor schimba,
în ofertele producătorilor dar care, momen-
iar netbook-ul va trebui să îndeplinească
tan, nu se vând în România. Sau nu le-am
cerinţele consumatorilor. Atâta timp cât vom
vândut noi. Dacă ne restrângem la funcţiile
putea introduce, în limita a 1,2 kg, o unitate
de bază, gen text, e clar că nu avem nevoie
optică, atât Intel cât şi Microsoft, vor con-
de funcţionalităţi în plus. Dar dacă vorbim
sidera acesta un lucru bun pentru netbook.
de netbook-uri care se adresează unor com-
Momentan, asta e definiţia, din punctul de
panii, atunci intervin acei diferenţiatori şi
vedere al vendorilor. Nu am auzit vendori
un dealer le poate prezenta mai bine be-
de portabile care să se abată de la această
neficiile şi caracteristicile faţă de cele de la
definiţie.
raft, unde decizia de cumpărare e de mo-
CB: Ar fi interesant de aflat dacă vor dispărea limitările la memorie şi hard disk,
Valentin Mateia
fi magazinele virtuale din România, care vând, în principiu, orice şi acesta ar fi un
pentru că cele de 160 GB probabil vor dispărea în curand şi vor fi înlocuite cu cele
ment, se bazează şi pe emoţie. Şi ar mai
punct slab al lor, pentru că ei documentează
Android. CN: Din punctul meu de vedere, netbook-
orice produs din lista distribuitorilor, fără a
ul este un minicalculator pentru mase, un
le diferenţia prea mult, sunt puţine maga-
RM: Putem vorbi de o exclusivitate Intel
produs pe care să-l ia oricine, cu nişte func-
zine online în România care le diferenţiază
– Microsoft? Nu vom mai vedea pe nimeni
ţii predefinite, îl iei, îl duci acasă, comunici,
în funcţie de publicul ţintă şi care, poate şi
intrând în piaţă?
vezi poze, asculţi muzică, faci browsing,
din cauza crizei, au început un război al
de 250 GB, iar la RAM se mai poate adăuga oricând un modul în plus.
CP: Noi vorbim, în primul rând, de un
nu prea instalezi aplicaţii suplimentare.
preţurilor din care nu cred că are nimeni
dispozitiv foarte uşor de folosit, pentru
Aşa cum cumperi un telefon şi nu foarte
de câştigat. Cam acestea ar fi principalele
că şi publicul ţintă asta aşteaptă. Nu ştim
multă lume instalează alte aplicaţii deşi
canale, cu experienţele lor plăcute sau mai
ce se va întâmpla cu Google Android,
are o grămadă de opţiuni, fie că e vorba de
puţin plăcute.
dar deocamdată, oamenii cumpără pen-
platforma Windows Mobile, Symbian sau
MC: Mai există un canal foarte important,
tru sisteme de operare prezente şi care
altceva. De aceea, eu nu văd oportună acum
care se dezvoltă acum destul de puternic, şi
funcţionează. Noi am vândut numai cu
prezenţa unui alt sistem de operare pentru
anume telecomul. Şi care se va dezvolta tot
software Microsoft preinstalat de la bun în-
care va trebui să pierzi timp căutând driveri
mai mult de-acum încolo.
ceput.
şi aplicaţii compatibile etc.
AV: Eu am văzut şi unităţi cu Linux. CP: Da, dar sunt probleme cu driverii. PM: Şi nu prea vor fi aplicaţii pentru sistemul de operare. Asta va fi şi problema lui
MC: O nişă pentru utilizatorii de Linux pe netbook ar fi aceea a programatorilor. RM: Pe ce canale se vând netbook-urile? Cum le puneţi în piaţă?
ittrends.agora.ro
CL: Cu Orange ce relaţie aveţi? CD: Cu Orange avem o relaţie destul de complexă, nu le oferim doar netbook-uri, ci şi notebook-uri şi handheld-uri. Acest canal telecom va creşte în următoarea
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
31 M
A
S
A
R
O
T
U
N
D
-
N
E
T
B
O
O
K
perioadă şi datorită disponibilităţii furnizo-
retaileri sau e-taileri nu le contorizează
rilor de servicii de date, pentru că în această
separat. Şi atunci nu pot să dea date către
perioadă mai dificilă economic, ei dispun de
companiile de studii de piaţă pe paliere.
resurse financiare. Dar, ca şi canal, eu nu
RM: Acum, că ştim specificaţiile, în afară
m-aş limita doar la acestea pe care le fo-
de preţ şi de culoare, ce alţi diferenţiatori ar
losim în acest moment. Părerea mea este ca
mai fi? De ce aş cumpăra un anume brand
netbook-ul este cel mai flexibil ca şi canal.
în loc de altul?
Noi în cazul lui am avut cel mai mare suc-
CD: Ca orice produs, netbook-ul mai poate
ces cu un vendor de jucării, Toys „R” Us şi
fi promovat de lucruri mai greu măsurabile,
cred că pentru netbook nu există o limitare
de genul fiabilitate, pentru că la caracteris-
de canal. Aceasta este situaţia acum pen-
tici majoritatea merg către limita superioară.
tru că asta am reuşit să dezvoltăm în acest
diferenţa dintre branduri eu o văd ca dată
moment. MC: Este un produs aflat la început, care
de optimizarea aplicaţiilor, de customizarea
C t lin Neagu
anumitor elemente şi de fiabilitate.
încă îşi descoperă toate posibilităţile şi
PM: De fiabilitate şi ar mai fi un lucru,
toate canalele către viaţa utilizatorului, de
nivelul de servicii post-vânzare pe care îl
la primul calculator pe care învaţă copii să
asigură fiecare vendor. CN: Un alt factor diferenţiator la raft ar
lucreze până la utilizari specializate. CB: Aici e un lucru interesant. Fiind un
putea fi display-ul, calitatea lui, mărimea, rezoluţia, ce fel de baterie e...
produs nou, cu siguranţă mulţi utilizatori au confundat netbook-ul cu notebook-ul.
CL: Haideţi să vorbim mai mult despre
Iar acest lucru a generat şi frustrare. Lumea
diferenţiatorul la raft, nu despre lucruri
a văzut în netbook un notebook foarte ieftin
care pot fi descoperite după cumparare sau
şi foarte accesibil. Şi după ce l-au cumpărat
lucruri auzite. De exemplu, poate, acel port
– la început, masiv, pentru că la început
HDMI...
vânzările au fost mult mai mari decât sunt
CB: Designul devine un diferenţiator din
în prezent, au urmat şi dezamăgiri, pen-
ce în ce mai important. Tendinţa e de a le
tru că n-au reuşit să-şi dea seama exact ce pot face cu un netbook. Şi aici cred că şi în
face mai lifestyle – friendly, pentru tineri,
Corvin Pughin
pentru doamne, pentru domnişoare, iarăşi, culoarea poate fi un diferenţiator. Mai ales
România, fiind o ţară cu un grad destul de redus de penetrare a notebook-urilor, cred
netbook-ului îl promovează ca mini-laptop.
pentru clientul care nu este neaparat intere-
că ar fi fost binevenit un studiu în randul
Ceea ce e fals. Pentru că şi Acer şi Asus şi
sat de specificaţii tehnice. Fiind un netbook,
utilizatorilor ca să vedem câţi la sută fac
alţii au fost destul de clari: netbook - un
ar trebui, într-adevăr, promovată autono-
diferenţa între netbook şi notebook. Pentru
device pentru internet, un device notebook
mia. Asta e principalul avantaj. Degeaba e
că, după ce am început să distribuim net-
secundar.
netbook, dacă ţine o oră şi jumătate bateria.
book-uri în România, am primit notificări că
CN: Interesant ar fi de la cine trebuie să
PM: Pentru noi, nivelul de servicii este
bateria se termină după o oră şi jumătate de
plece comunicarea. În mod normal, ea ar
foarte important. Putem vorbi de multe lu-
văzut filme. Aşa este, după o oră şi jumătate
trebui să plece de la Intel. În ultima vreme,
cruri la un netbook, dar nu vorbim de fap-
de vizionat filme, se termină bateria. Sau,
ei au făcut o ratificare, cel puţin pe retail, cu
tul că s-ar putea să se strice la un moment
am văzut netbook-uri folosite pe post de
steluţe. Dar pentru Atom încă nu au făcut
dat. Şi atunci ce faci? Dell vinde o serie de
staţie de lucru de procesare de fotografii,
nimic. Dar la nivel de retail, este un produs
produse, nu numai netbook-uri, cu un pa-
fără niciun fel de glumă. Nu ştiu cât de bine
foarte atractiv, care este foarte ieftin. Nu ştiu
chet de servicii destul de intreresant. De
funcţionează, dar cine nu face diferenţa şi
cât de interesaţi ar fi ei să spună că acest
exemplu, pentru produsele comercializate în
cine nu ştie ca un netbook este un al doilea
produs nu face cât celălalt, care este mai
România, dacă se strică, cineva vine la tine
notebook s-ar putea să fie dezamăgit.
scump.
acasă, ţi-l ia, ţi-l repară şi ţi-l aduce înapoi.
CL: Nici nu am văzut un mesaj clar în piaţă care să spună ce face un netbook. CB: Aşa este, nu există o delimitare, multe magazine care sunt promotoare ale
PM: Ar fi interesant ca şi firmele mari care
PG: Eu cred că este foarte important la
fac studii de piaţă să coteze netbook-urile
momentul achiziţiei felul în care este el
separat. La România mă refer.
configurat, şi anume, să fie gata funcţional
MC: În România, niciunul dintre marii
ittrends.agora.ro
şi echipat pentru ceea ce trebuie să facă.
Nr. 7-8 - Iulie, August 2009
32
Şi atunci, ar trebui să aibă sistem de operare
rea forţei de vânzări, cu care pot fi echipaţi
instalat pe el, ar trebui să aibă nişte aplicaţii
agenţii. Există sisteme integrate
în net-
book-uri pentru aşa ceva. CM: Şi pe piaţa mondială b2b începe să
minimale, trebuie, în opinia mea, să aibă un
se remarce utilitatea acestor dispozitive, cu
modul 3G instalat şi atunci, practic, odată
aplicabilitată limitată, cu un număr redus şi
achiziţionat, el funcţionează. Dacă după
specializat de aplicaţii, dar care sunt foarte
aceea suportă diverse upgrade-uri, deja
uşor de transportat. De aceea, şi noi am cre-
ieşim din zona de netbook: un device uşor
at un laptop care este ca un tablet PC, care
şi uşor de folosit. Un alt diferenţiator pe care
va urma, la un moment dat, prin trimes-
îl oferim noi, este termenul de reparaţii, care
trul 4, să aibă un moştenitor care va avea
este şapte zile.
integrat modulul de GPS şi modulul 3G,
AV: Primul diferenţiator la care se
destinat muncii de teren, pentru sales force
uită lumea în această perioadă de criză
automation, indicat pentru forţa de vânzări
este preţul. Ceea ce este o greşeală, e
în mod clar. Mult mai mult pentru b2b decât
adevărat, dar acesta este primul la care
către consumer.
se uită lumea. CM: Fiind criză, lumea nu se uită neaparat
CL: Revenind la diferenţiatori, ar fi
Paul Militaru
design, preţ, baterie, aplicaţii preinstalate...
numai la preţ. Pentru că preţul respectiv nu
CM: Bateria este, poate, cel mai intere-
înseamnă că şi produsul va rezista doi ani,
sant diferenţiator. Dacă ne uităm la tele-
să zicem. Şi atunci se va uita şi la garanţie,
foanele mobile, când s-a produs boom-ul
la ce ştie despre brandul respectiv, la ce a
lor? În momentul în care bateria telefonului
spus fratele, prietenul care a mai avut acest
a început să ţină o zi. Să poţi pleca de acasă
brand... Nu cred că preţul mai are ponderea
cu el şi să te poţi întoarce cu el acasă încă
pe care o avea altădată.
funcţional. Adică opt sau zece ore. Avem şi
CF: Având în vedere că exista atâtea
noi, în acest moment, opt sau zece ore de
joburi centrate pe anumite aplicaţii fără
autonomie. Cred că acesta va fi următorul
cerinţe speciale de sistem, cam care este
pas pentru acest produs. S-a ajuns deja la
rata de succes în vânzările business – to –
one-day computing. Produsul va deveni din
business a netbook-urilor?
ce în ce mai popular în rândul persoanelor
AV: Noi avem o divizie de proiecte speciale care oferă produse pentru business,
mai mobile, a oamenilor de teren, a tinerilor, care umblă peste tot, vor căra un laptop de
Andrei Vasilescu
15” în spate?
avem modele echipate pentru automatiza-
EDITORIALI TI:
Director GENERAL:
Radu Crahmaliuc Mircea Sârbu Constantin Teodorescu Str. Constantin Rãdulescu Motru nr. 13, et. 8, ap. 83, sector 4, Bucureºti, 040361 sau CP 85-OP 44/042350 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285, ittrends@agora.ro
rcrahmaliuc@yahoo.com mircea.sarbu@intraweb.ro brailateo@gmail.com
adrian.pop@agora.ro
MARKETING:
abonamente@agora.ro
Oana Iordache
Mihai Bucuroiu
romulus.maier@agora.ro
Director EXECUTIV: Adrian Pop
ABONAMENTE: PUBLICITATE: mihai.bucuroiu@agora.ro
ISSN: 2065 - 4766
oana.iordache@agora.ro
ADMINISTRAÞIE: Ingrid Maier
REDACÞIA: Bogdan Marchidanu – senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro Cristian Lăcraru - channel editor cristian.lacraru@agora.ro Elena Andreea Liþã – senior editor elena.lita@agora.ro Monica Muscã – senior editor monica.musca@agora.ro Cristian Faur – business editor cristian.faur@agora.ro Nicolae Bucur – tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro Marian Teodorescu – fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro Elena Netea – web editor elena.netea@agora.ro
Romulus Maier
ingrid.maier@agora.ro
CONTABILITATE: Ilona Pap
ilona.pap@agora.ro
Agora Media SA este membru al Biroului Român pentru Auditarea Tirajelor
Agora Media SA
NOTÃ COPYRIGHT:
Web: http://www.agora.ro http://ittrends.agora.ro
Copyright © 2009 Agora Media SA. Toate drepturile rezervate. IT TRENDS este marcã înregistratã a Agora Media SA. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine compan iei Agora Media SA.
ittrends.agora.ro
HP StorageWorks EVA 4400 - Simplu de între inut - Platform exibil - Posibilit i de virtualizare HP BladeSystem c7000 enclosure cu servere blade HP ProLiant BL460c G6 - Echipate cu procesoare Intel® Xeon® seria 5500 - Ocup cu pîn la 37.5%* mai pu in spa iu - Cablare redus cu pîn la 94%** - Simplu de între inut, u or de controlat
UN NOU MOD DE A PRIVI INFRASTRUCTURA HP Trilogy: Unul pentru to i i to i pentru unul. Unele lucruri lucreaz mai bine împreun : pistoanele într-un motor, ro ile unei ma ini, roti ele într-un ceas. Numai împreun pot ob ine e cien , valoare i abilitate. O astfel de gîndire a inspirat i HP Trilogy: servere, spa ii de stocare i servicii care lucreaz cel mai bine împreun i te ajut s conduci afacerea a a cum î i dore ti.
Servicii HP Care Pack - Uptime îmbun t it - R spuns rapid
Tehnologie pentru afaceri profitabile.
Pia a Concordiei, nr 2, Bucure ti, România Tel: 021.335.62.82 |www.system-plus.ro |sales@system-plus.ro ©2009 Hewlett-Packard Development Company, L.P. All rights reserved. Intel, the Intel logo, Xeon, and Xeon Inside are trademarks or registered trademarks of Intel Corporation in the U.S. and other countries. For more information about the Intel processor feature rating, please refer to www.intel.com/go/rating. *Sursa:Compara iile sunt f cute fa de serverele 1U rackabile. Enclosure-ul BladeSystem c7000 con ine 16 servere blade într-un spa iu de 10U al rackului – înc 6U ar necesar în cazul serverelor clasice rackabile de dimensiune 1U **Sursa: Compara iile sunt f cute fa de serverele 1U rackabile. Se presupune c exist conectare redundant c tre re ea i dispozitivele de stocare, interfa a de administrare a re elei i prize de alimentare în cazul lui BladeSystem c7000 fa de 16 servere rackabile de în l ime 1U.