IT TRENDS august 2011

B U S I N E S S

Nr. 8 - August 2011

I N

T H E

D I G I T A L

A G E

www.ittrends.ro

IN TERVIU RI

Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii

Pag. 6

Florin Faur, director general APIA

Pag. 8

Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale

Pag. 11

Irina Socol Director General SIVECO România

„Pentru cei care vor să facă performanţă şi să câştige bani, suntem un partener cât se poate de fiabil.”

Varujan Pambuccian, Deputat

Pag. 13

Pag. 10

Nr. 8 - August 2011

1 E

D

I

T

O

R

I

A

L

Bizarerii

C

âteva ştiri din ultima vreme par să fi trecut neobservate deşi, prin ele însele, au cel puţin darul de a fi bizare. Cineva spunea că rolul unui editorialist este de a oferi soluţii. În cazurile de faţă însă, nici măcar

nu poate fi vorba de aşa ceva, câtă vreme nici măcar semnele de întrebare nu pot fi exact aşezate.

Prima ştire a venit via canalul media CNN, care a trans-

Bogdan Marchidanu

mis că firma care produce componente pentru iPhone şi iPad, Foxconn, a anunţat că va înlocui o parte dintre muncitori cu roboţi. În următorii trei ani, 1 milion de roboţi vor face treaba

tolescu, vicepreşedinte şi director de dezvoltare al companiei.

oamenilor, urmând să fie puşi să sudeze sau să ansambleze.

„Planul eMag este să atace orice segment din retail”, a spus

Deja compania foloseşte aceste maşinării în locul oameni-

Apostolescu despre intrarea eMag pe un nou segment de

lor. La ora actuală, Foxconn dispune de „forţa de muncă”

produse. El a spus că rezultatele iniţiale ale lansării categoriei

a 10.000 de roboţi, numărul acestora urmând să crească la

sunt peste aşteptări: „Avem 100 de comenzi pentru produse

300.000 anul viitor şi la un milion peste trei ani.

din categoria bricolaj în câteva ore”. Compania urmează să

Conducerea companiei producătoare de echipamente susţine că a luat aceste măsuri pentru că roboţii sunt mult

extindă oferta de bricolaj cu produse de la alţi furnizori, a spus Apostolescu.

mai ieftini şi mai eficienţi. Foxconn are operaţiuni în China,

Poate că pe o piaţă IT&C saturată şi matură, decizia

unde are 1 milion de angajaţi şi din ce în ce mai multe pro-

eMag ar fi mai puţin surprinzătoare. Una din caracteristicile

bleme din cauza lor. Recent, producătorul a fost controlat de

globalizării şi consolidării afacerilor a fost aceea a tendinţei

HP, Apple şi Sony, companii pentru care lucrează, în urma

multor firme de a deveni un one-stop-shop pentru orice, de

mai multor acte de suicid din partea angajaţilor chinezi. De

la ace de cusut la maşini de formula 1 (o exagerare, evident,

asemenea, o explozie la unitatea de la Chengdu a dus la

dar nu fără un sâmbure de adevăr). Exemple precum Philips

moartea a 2 oameni şi la rănirea altor 16.

sau Bosch sunt binecunoscute publicului consumator de ori-

Dincolo de imensitatea cifrei de 1 MILION de angajaţi (nu

unde din lume.

mă pot abţine de a nu medita un pic asupra acestei cifre în ca-

România nu este însă o piaţă matură şi nicidecum saturată.

zul în care respectiva companie ar fi luat decizia de a investi

Aşa cum puteţi citi în acest număr de revistă, de pildă, stu-

în fabrici de producţie în spaţiul est-european), hotărârea

diul anual asupra IMM-urilor efectuat de Consiliul Naţional

Foxconn naşte semne de întrebare.

al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii a descoperit că în

Dacă 1 milion de angajaţi sunt înlocuiţi cu roboţi, de ce mai

anul de graţie 2011 circa 20% (O CINCIME) din IMM-uri nu

e nevoie de fabrici de producţie în China? De ce nu şi-ar muta

folosesc în niciun fel tehnologia informaţiei şi comunicaţiile

Foxconn producţia în Statele Unite sau Europa, regiuni mar-

în cadrul afacerilor. Şi asta deşi studiul relevă limpede că

cate încă de criza economică şi unde slujbele rămase neocu-

firmele care folosesc IT au înregistrat în covârşitoarea lor ma-

pate de roboţi sunt, probabil, sensibil egale ca şi salarii cu

joritate rezultate economice mai bune decât celelalte surate.

cele din China? Şi, mai presus de orice, dacă se va dovedi că

Cum pot fi explicate toate cele de mai sus? Nu cred că

Foxconn a luat o decizie corectă, de ce şi-ar mai păstra alde

un astfel de răspuns poate fi aflat, cel puţin deocamdată.

HP, Apple et co. facilităţi de producţie în această ţară asiatică

Desigur, poate fi vorba doar de nişte simple decizii de afa-

atâta vreme cât „muncile de jos” vor fi efectuate de roboţi?

ceri. Sau poate de nişte încercări de a găsi soluţii neorto-

Rămâne de văzut dacă demersul Foxconn se va transforma

doxe la probleme ferite de ochii publicului. Sau, de ce nu, de

în prima piatră de hotar pe drumul de-globalizării, un drum

nişte tentative de a găsi o cale mai predictibilă într-o lume

pe care multe semne, încă prea disparate, încep să îl indice ca

cuprinsă tot mai mult de vâltoarea haosului. Sau, până la

singurul capabil de a preveni o catastrofă planetară.

urmă, de nişte semnale de prefigurare a unor schimbări in-

O a doua ştire bizară vine din România. Conform agenţiei de ştiri Mediafax, eMag, cel mai mare retailer online IT&C local, cu afaceri de 102 milioane euro în 2010, a introdus în oferta sa de produse şi articole de bricolaj, cum sunt bormaşinile, coasele electrice sau rindelele. Produsele listate în acest moment în oferta de bricolaj a eMag sunt exclusiv marca Black & Decker, însă în perioada următoare retailerul va lista echipamente de la mai mulţi furnizori, aşa cum spune Radu Aposwww.ittrends.ro

teresante. Caz în care astfel de situaţii se vor transforma în repere, de urmărit neapărat cu sufletul la gură. bogdan.marchidanu@agora.ro

Nr. 8 - August 2011

2 P

E

S

C

U

R

T

Zipongo, pentru consumatori mai sănătoşi

Z

itec, unul dintre principalii producători locali de aplicaţii online, lansează la nivel mondial proiectul Zipongo, ce va revoluţiona obiceiurile de alimentaţie a milioane de utilizatori.

Compania românească deţine o participaţie minoritară în cadrul acestui proiect, în urma unei investiţii în derulare, în valoare de 50.000 de euro.

Alături de Zitec, în proiect au investit

se diferenţiază puternic deoarece vizează

Founder Collective, instituţie condusă de

strict produse alimentare sănătoase, cu

Caterina Fake, co-fondatorul Flickr (cum-

scopul de a le face mai accesibile din

părat de Yahoo! în 2005), Dr. Neal Baer,

punct de vedere al preţului şi, împreună

producător al serialului ER (Spitalul de

cu celelalte instrumente şi integrări, să

Urgenţă) şi Peter Dolan, fost CEO al gigan-

îmbunătăţească direct sănătatea şi forma

tului farmaceutic Bristol Myers Squibb şi

fizică şi psihică a utilizatorilor”, a declarat

actual membru al Fundaţiei „Partnership

Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec.

for a Healty America”.

Aplicaţia mobilă creată de Zitec în cadrul

Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec

Proiectul Zipongo se adresează utilizato-

acestui proiect permite achiziţionarea de

rilor din întreaga lume care îşi doresc un stil

produse direct de pe telefon şi utilizarea cu-

calorii prin activităţi fizice, a aportului de

de viaţă echilibrat şi adoptarea unei diete

poanelor de reducere în magazin, fără a fi

calorii şi de nutrienţi, precum şi posibili-

sănătoase. Acesta cuprinde două aplicaţii

necesară tipărirea acestora.

tatea de integrare cu diverse dispozitive de

online: Zipongo Healthy Deals şi Zipongo

„Zipongo ajută la găsirea celor mai gus-

urmărire a greutăţii, a calităţii somnului

zLife precum şi variantele lor pentru tele-

toase şi echilibrate alimente sănătoase,

sau a activităţii zilnice. Arătând cum fiecare

foane mobile, disponibile atât pentru An-

cu economii de peste 50%. De asemenea,

aliment influenţează aportul de fibre, zahăr,

droid, cât şi pentru iPhone.

Zipongo oferă informaţii unice despre

grăsimi saturate, proteine etc., Zipongo a

alimente, inclusiv atributele nutriţionale

creat o metodă foarte simplă pentru ca utili-

Site de reduceri la alimente sănătoase pentru americani

ale acestora şi detalii despre companiile

zatorii din întreaga lume să se concentreze

producătoare”, a declarat fondatorul Zipon-

pe alimentele bune şi să le evite pe cele

Zipongo Healthy Deals (http://www.zi-

go, doctorul Jason Langheier.

dăunătoare sănătăţii.

pongo.com) este un site de reduceri cu pro-

Pentru primul an de la lansare, repre-

În viitorul apropiat vor fi lansate noi

duse alimentare sănătoase. Aceasta este

zentanţii Zipongo mizează pe atragerea a

funcţionalităţi Zipongo zLife pentru per-

disponibil pentru moment doar în zona San

peste 100.000 de cumpărători din Statele

soanele ce vor să îşi îmbunătăţească forma

Francisco - Silicon Valley – East Bay (Cali-

Unite.

fizică şi care au nevoie de ajutor pentru

fornia), urmând să fie extins în mai multe

asta. Spre exemplu, acesta va sugera idei de

Aplicaţie pentru urmărirea consumului şi aportului de calorii

mese sănătoase şi planuri de dietă, ţinând

multan oferte multiple disponibile în lanţul

Proiectul Zipongo este mai mult decât un

lizator, caracteristicile acestuia (preferinţe,

de magazine Andronico’s.

site de cumpărături în grup. Zipongo zLife

alergii etc.) şi greutatea dorită, magazinele

„Chiar dacă există foarte multe site-uri cu

(http://life.zipongo.com) oferă instrumen-

din apropiere şi reducerile la produsele

oferte speciale pentru cumpărături, Zipongo

te de urmărire online a consumului de

sănătoase. (CF)

state.

Prin Zipongo.com se pot achiziţiona si-

cont de activităţile zilnice ale fiecărui uti-

Charisma pentru medici de familie Charisma Medical Software, produs al companiei regionale de soft-

Pentru dezvoltarea modulului, TotalSoft a realizat o analiză

ware TotalSoft, îşi extinde capabilităţile de susţinere a activităţii

atentă a cadrului legislativ şi a colaborat cu mai mulţi specialişti

medicale printr-un nou modul, Medicină de Familie. Acesta in-

din domeniul medical care au oferit cunoştinţe suplimentare de

clude funcţionalităţi care extind utilizarea sistemului către toate

business. S-a luat în calcul inclusiv simplificarea fluxurilor de lu-

companiile care au contracte cu Casa Naţională de Asigurări de

cru existente, pentru ca utilizatorul să poată opera cât mai uşor şi

Sănătate. Prin acest modul, Charisma Medical Software acoperă

mai apropiat de aplicaţia SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat)

toţi paşii unui flux de lucru specific medicinei de familie. De la

cu care este deja obişnuit.

colectarea datelor prin intermediul modulelor operaţionale, elibe-

Charisma Medical Software este singurul produs medical de pe

rarea certificatelor medicale, a trimiterilor şi reţetelor compensate,

piaţa românească destinat medicilor de familie, integrat complet

până la contractele pentru suportul asigurărilor de tip medicină de

cu un sistem ERP profesional, precum Charisma ERP, dar şi cu

familie, totul se regăseşte în aplicaţie.

SIUI. (CF)

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

3 A

D

V

E

R

T

O

R

I

A

L

Tehnologie 10G oferită de RAL Computers de Adrian Eftimie, Product Manager

Începând cu anul 2009, RAL Computers a integrat în oferta sa de soluţii de reţelistică, portofoliul de module optice XGIGA, extinzând astfel gama de fibră optică cu produse de calitate, fiabile, recunoscute la nivel mondial. În acest mod s-a ivit oportunitatea de a le oferi clienţilor RAL produse versatile cu performanţă şi fiabilitate ridicate, la un preţ atractiv.

Înfiinţată în anul 2005, compania XGIGA Communications Technology Co., Ltd este un producător acreditat de module optice pentru transmisii prin fibră optică, având ca activitate principală cercetarea, dezvoltarea, fabricarea şi distribuţia de module optice. Implementând în producţie cele mai avansate tehnologii din industria de comunicaţii prin fibră optică, XGIGA este unul dintre primiii producători din China ce dezvoltă şi produce în serie module optice cu rate de transfer de 10G. Compania foloseşte pentru fabricarea produselor sale cele mai avansate tehnologii nano şi micro pentru a dezvolta procesoare optice, având performanţe ridicate şi fiabilitate de necontestat. Dispozitivele sunt integrate la ora actuală în toate tipurile de sisteme telecom şi comunică cu echipamentele electronice ale marilor producători din industria de telecomunicaţii la nivel mondial.

XGIGA oferă o linie completă de echipamente optice active şi pasive, pentru fiecare segment al pieţei de reţelistică: reţele FTTH / Access, reţele Metro şi LongHaul, precum şi reţele Datacom şi Storage. Modulele optice sunt fabricate în conformitate cu standardele industriei MSM, disponibile sub forma modulelor SFF, SFP, XFP, XENPAK, X2, dar şi sub alte configuraţii particularizate, în vederea deservirii diverselor aplicaţii ce solicită rate de transfer cuprinse între 155M până la 10G. În activitatea companiei intră şi proiectarea şi producerea unor subansamble ce includ tehnologiile laser DWDM,TOSA şi ROSA, în diferite configuraţii ITLA, sau butterfly.

Modulele optice şi subsistemele XGIGA încorporează tehnologii avansate ale circuitelor integrate pe bază de siliciu Planar Lightwave Circuit(PLC), acestea constituind componente critice ale reţelelor FTTH cu tehnologiile Long-Haul şi Metro DWDM. Pentru reţelele FTTH, XGIGA produce un volum mare de Splittere integrate şi tranceivere FTTH BiDI şi Triplex.

Pentru reţelele reconfigurabile DWDM, produsele XGIGA includ Lasere ajustabile AWG sau lasere atermice AWG, multiplexoare VOA sau module ROADM. Se foloseşte tehnologia de ultimă oră MEMAS, pentru a produce MEMS VOA şi Egalizatoare Dinamice de Canal.

Echipamentelor le sunt adăugate permanent noi caracteristici îmbunătăţite prin integrarea de componente de ultimă tehnologie, devenind astfel mult mai performante.

XGIGA, ca orice producător avansat din industria de telecomunicaţii prin fibră optică, oferă garanţia calităţii produselor sale clienţilor, precum şi cele mai bune servicii de suport tehnic.

Produsele şi soluţiile inovatoare sunt complet compatibile cu toate tehnologiile standard Gigabit Ethernet, Fibre Channel, SONET / SDH şi

funcţionează la rate de transfer de până la 10 GB/s, pentru distanţe de până la 120 km.

Produsele XGIGA pot fi compatibile cu toate categoriile de switchuri CISCO, HP, EXTREME, NORTEL, 3COM, FOUNDRY, AVAYA, D-LINK, ALCATEL, RIVERSTONE, ENTERSYS, NETGEAR, JUNIPER şi LINKSYS. Portofoliul de produse XGIGA defineşte 3 categorii de produse: Module optice:

Subansamble:

xPON:

Module X2; Module XENPAK; Module XFP; Module SFP+; Module SFP; Module SFF; Module GBIC; Module 1*9.

ROSA; TOSA; BOSA; Butterfly.

EPON ONU; EPON OLT; GPON ONU; GPON OLT.

Caracteristici generale ale produselor: Toate produsele XGIGA sunt fabricate în vederea respectării standardelor ROHS; Modulele suportă funcţia de autodiagnosticare DDMI; Se respectă standardele Sonet/SDH, 10G Ethernet, Canal de fibră optică şi G707 OTN, versiunea 4.5 XENPAK MSA; Laserul integrat este de tip clasa 1 de securitate, în conformitate cu IEC60825-1; Echipamentele sunt în conformitate cu standardul GR-468-Core pentru modulele din seria GBIC, standardul HHT pentru modulele din seria GEPON şi standardul FC-PI-13.0 pentru modulele din seria 2G/4G/8G. Având ca motto „Pe primul plan se află clientul şi inovarea”, XGIGA continuă să crească prin crearea unui sistem complet de management al calităţii şi a unei culturi organizaţionale care ţinteşte satisfacerea cerinţelor clienţilor, asigurând în acest mod produse de o calitate excelentă şi servicii pe măsură.

www.ittrends.ro

Mai multe detalii găsiţi pe site-ul www.ral.ro

Nr. 8 - August 2011

4 E

V

E

N

I

M

E

N

T

Primul român pe scena TEDGlobal de Vlad Fiscutean

V

lad Fiscutean este primul român care a susţinut până acum o prezentare pe la un eveniment TEDGlobal. Despre experienţa de la Edinburgh, din acest an, puteţi citi mai multe în cele ce urmează.

TED este o comunitate online compusă din

Viitorul este al colaborării, iar capra vecinu-

pasionaţi ai T – Tehnologiei, E – Entertain-

lui ne ţine ancoraţi în trecut. Ceea ce lipseşte

ment-ului şi D – Design-ului. Se întâlnesc de

României e definirea unei identităţi clare. O

câteva ori pe an în Statele Unite ale Americii

identitate cu care fiecare român să se poată

şi în Europa. Totul a început efectiv în urmă cu

identifica. Acest lucru uneşte, ne ajută să

aproximativ 25 de ani. De atunci şi până acum

comunicăm ceea ce suntem şi ar transforma

pe scena TED au răspândit idei care merită să

colaborarea într-o soluţie evidentă.

Vlad Fiscutean, Brand Designer, Pionier al brandingului senzorial în România

fie împărtăşite personalităţi influente precum

Poate cea mai interesantă aplicaţie a tehno-

sistemul D-Light – modalitatea prin care se pot

Bill Gates, Al Gore, Sir Richard Branson, Jane

logiei prezentate pe scena TED a fost cea a

transmite date prin lumina unui simplu LED

Goodall, Elizabeth Gilbert, Nandan Nilekani,

„magicianului virtual” Marco Tempest (www.

(rapid şi fără cabluri). Principiul de funcţionare

Philippe Starck, Ngozi Okonjo-Iweala, Isabel

marcotempest.com). Numit de multe publicaţii

este simplu: lumina LED-ului variază la inter-

Allende şi prim ministrul Marii Britanii.

de renume ca magicianul secolului al XXI-

vale foarte mici de timp (nepercepute de ochiul

Putem cataloga TED ca fiind o conferinţă

lea, el combină tehnologia de ultimă oră cu

uman), iar aceste variaţii sunt ulterior decodi-

exclusivistă ţinând cont că participarea ca spec-

un spectacol de nivelul lui Houdini. Am avut

ficate de receivere speciale. Până acum siste-

tator se face doar pe bază de invitaţie, iar preţul

plăcerea să discut îndelung cu Marco, un om

mul a putut transmite informaţii cu o viteză de

biletului este în medie de 5.000$.

foarte modest – la fel ca majoritatea vorbitorilor

100MB/sec., dar se preconizează ca viteza ar

Anul acesta a adus o premieră importantă

TED. Marco a emigrat şi el din ţara natală în

putea creşte până la 1GB/sec.

pentru România, deoarece pentru prima dată

alta care i-a permis să-şi dezvolte ideea. Deci,

pe scena celebrelor conferinţe a existat şi un

se întâmplă şi la alţii.

Momentul cel mai memorabil a venit aşa cum era şi de aşteptat în ultima zi a conferinţei.

vorbitor român. Am luat aşadar personal parte

Zves Rossy (www.jetman.com) este per-

Designerul Markus Fischer (www.festo.com)

la TEDGlobal 2011 în Edinburgh, Scoţia şi am

soana despre care am putea spune realmente că

împreună cu echipa sa au creat prima pasăre

livrat un discurs de 3 minute. Discursurile TED

extinde variantele posibile ale zborului. Rossy,

artificială super-uşoară capabilă să imite fi-

sunt atipice pentru mulţi, ele fiind scurte şi

un fost pilot, se foloseşte acum de avansul

del mişcările unei păsări reale. E primul pas

conturate în jurul unei idei care merită să fie

tehnologiei pentru a zbura propulsat de două

în îndeplinirea unuia dintre cele mai vechi

împărtăşită, o idee, o descoperire care poate

aripi montate pe spatele lui. În acest stadiu e

vise ale omenirii: să zburăm precum o pasăre.

avea efect la nivel global.

nevoie de o mare îndemânare şi mai ales de

Picnicul din ultima zi a fost marcat de o nouă

cunoştinţele unui pilot de avion, însă modelul

demonstraţie în aer liber de această dată a

se perfecţionează pe zi ce trece.

tehnologiei în cauză. Spre uimirea tuturor, la

Privită din interiorul organizatorilor TED, România n-a prea existat până acum. Însă ţin să cred că acum ea ocupă un loc special în gân-

Aplicaţiile tehnologiei de ultimă oră au con-

lansarea prototipului, păsările aflate pe cer au

durile şi inimile lor. Lucrurile au decurs foarte

tinuat cu Ben Kacyra (www.cyark.org) care

început să îl atace. Pe cât de reală pare această

bine la TEDGlobal, aşa că am fost invitat direct

foloseşte scanarea laser 3D pentru a conserva

pasăre artificială şi mişcările ei pentru ochiul

de către ei să conduc la Timişoara Workshop-ul

moştenirea culturală a planetei. Pe de altă parte,

uman, păsările au „mirosit” falsul. Omul e mai

TEDx cu cei mai importanţi lideri din Europa de

expertul în cybersecuritate Mikko Hypponen

uşor de păcălit de tehnologie decât celelalte

Est şi să fac mentorat pentru un alt eveniment

(http://mikko.hzpponen.com) se gândeşte la

vieţuitoare ale pământului. Acest lucru te pune

din Moscova, Rusia.

iminenta distrugere a tehnologiei provocate de

pe gânduri cu privire la viitorul tehnologiei, al

E de-a dreptul fascinant să stai la câţiva

următorul mare tip de virus. El e prima persoană

planetei şi al omenirii.

metri distanţă de realmente cele mai impor-

care a avertizat lumea despre virusul Sasser şi

Ceea ce face ca TED să fie unic este exact

tante şi puternice personalităţi din peste 70 de

a oferit consultanţă secretă pentru operaţiile din

această multidisciplinaritate. Occidentul ştie că

ţări ale lumii. Îţi poţi forma o părere obiectivă

jurul lui celebrului vierme Stuxnet. Dar poate

în ziua de astăzi dacă vrei să faci ceva cu totul

asupra modului în care e condusă omenirea.

cel mai interesant lucru prezentat de Mikko

special nu mai poţi fi autosuficient, ai nevoie

Nu sunt problemele noastre ale românilor mai

este întâlnirea sa cu creatorii primului virus din

de oameni diferiţi din domenii diferite ce con-

mari decât ale altora, însă trebuie să recunosc

lume.

tribuie fiecare la partea lui. Viitorul este, aşa

că unele sunt de-a dreptul ciudate. Nu sunt alţii

Harald

Haas

(http://see.ed.ac.uk/~hxh),

cum am spus, al colaborării şi dacă noi românii

în general mai competenţi decât noi, însă noi

profesor la universitatea din Edinburgh a

nu am învăţat să colaborăm.

demonstrat pe scena TED noua sa construcţie:

nu începem să colaborăm şi să uităm de capra vecinului, viitorul nu va fi în România.

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

5 A

D

V

E

R

T

O

R

I

A

L

Soluţiile UPS ale lui Eaton Beneficii durabile

• Flexibilitate şi timp de funcţionare maximă a surselor neîntreruptibile bazate pe tehnologii eficiente din punct de vedere energetic • Investiţii iniţiale optimizate datorită scalabilităţii modulare • Costuri de operare optimizate datorită tehnologiei de top din industrie, Energy Advantage Architecture (EAA) • Eficienţă energetică semnificativ mai mare comparativ cu sistemele UPS tradiţionale, o pierdere cu până la 50% mai scazută • Creşterea eficienţei energetice şi reducerea cheltuielilor de operare Soluţii flexibile de UPS monofazat În lumea globalizată de astăzi, în care fluxurile de lucru şi aplicaţiile sunt supuse modificărilor, schimbările dinamice sunt forţa motrice a multor procese. Prin urmare, nu este de mirare că aşteptările clienţilor noştri cu privire la o alimentare sigură, fiabilă şi extrem de flexibilă, sunt în creştere.

Eaton are o gamă largă de componente UPS monofazate în portofoliu.

Linia de produse Powerware şi seria Pulsar vă protejează sistemele IT precum şi orice sistem electric, într-un mod fiabil şi eficient împotriva perturbărilor în alimentarea cu energie electrică.

Soluţii de UPS-uri trifazate pentru infrastructuri sigure de IT şi de management al clădirilor Familia de produse Powerware, robustă, încercată şi testată, utilizată într-o gamă largă de centre de date şi aplicaţii de automatizări în clădiri, combină inovaţiile tehnice, o gamă largă de funcţii şi eficienţă maximă.

Nivelul lor fără precedent de performanţă, fiabilitate şi economisire a energiei face din UPS-ul trifazat de la Eaton cea mai bună soluţie pentru aplicaţiile dumneavoastră. Datorită Energy Advantage Architecture (EAA), sunt eficiente până la 99 %, pentru consum mult mai redus de energie.

Investind în tehnologie de ultimă oră, soluţiile eficiente «Green Leaf» îşi amortizează costul de achiziţie în trei până la cinci ani prin reducerea costurilor asociate energiei electrice.

Distribuţia flexibilă de energie pentru infrastructura IT (ePDUs) Unităţile Rack de distribuţie a energie din seria ePDU furnizează energie echipamentelor IT şi asigură un management transparent al energiei.

Designul redundant le face extrem de flexibile. Mai mult, ele integrează piese inteligente pentru monitorizarea şi optimizarea consumului de energie direct la nivel de Rack. Această vedere de ansamblu ajută managerii IT în luarea deciziilor corecte în orice moment pentru a îmbunătăţi în continuare eficienţa energetică a sistemului IT şi a reduce costurile.

Soluţii Software pentru management complet al energiei Administratorii trebuie să detecteze defecţiunile de funcţionare în alimentarea cu energie cât mai curând posibil. Managerii centrelor de date doresc să fie informaţi atunci când apar creşteri de temperatură. Tehnicienii de service trebuie să fie anunţaţi direct imediat ce sistemul cedează.

Soluţia Eaton este să integreze reţelele, sistemele IT, managementul instalaţiilor şi automatizarea clădirii într-o reţea inteligentă. Software-ul Intelligent Power de la Eaton permite o monitorizare transparentă, analize sigure şi reacţie rapidă posibilă chiar şi în medii virtuale. Când lucrurile devin critice asistă închiderea controlată şi protejată a sistemelor afectate.

Pentru mai multe detalii despre produsele noastre, vizitaţi-ne la expoziţia IEAS 2011, ce va avea loc la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în perioada 13-16 septembrie.

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

6 I

N

T

E

R

V

I

U

Prioritatea IT-ului în agricultură de Bogdan Marchidanu

L

a prima vedere, agricultura şi tehnologiile informaţiei nu au foarte multe în comun. În opinia şi viziunea lui Valeriu Tabără, ministrul de resort, informatizarea mediului rural este o prioritate naţională tocmai pentru eficientizarea şi maximizarea producţiilor agricole de orice fel.

IT Trends: APIA şi sistemul informatic

da 2014-2020 va deschide un sistem de

pus la punct acolo permit eficientizarea

susţinere special pentru acest gen de afaceri.

subvenţiilor agricole. Cum pot fi incluse în

Noi dispunem deja de o măsură, pentru fer-

sistem şi alte iniţiative locale?

mele de subzistenţă, în cadrul căreia ar intra

Valeriu Tabără: Ceea ce se petrece în

acest gen de afaceri ce îşi pregătesc intrarea

locuri precum judeţul Constanţa sau Caraş-

unei părţi de producţie pe piaţă. Vom ataşa

Severin reprezintă structuri complementare

aici, printr-un pachet de măsuri noi, aceste

care vin pe politicile guvernamentale în

ferme de măsura 1.2.1. prin care, pe lângă

de export. Pe lângă asta, vorbim de producţie

principal şi pe ceea ce înseamnă ofertele din

cele 1500 de euro pe exploataţie, venim

de plante tehnice, care este un mare succes.

planul naţional de dezvoltare rurală. Există

cu încă 50.000 de euro pentru cei care îşi

Rapiţa a fost adusă în România în toamna

măsuri care stimulează şi susţin proiecte pe

dezvoltă investiţia. Pregătim şi un alt pachet

anului 1994 şi astăzi rapiţa constituie o rea-

modernizarea unor ferme din diverse do-

de sprijinire a intrării lor pe piaţă. Totodată,

litate şi o perspectivă de mare calibru. Putem

menii ale agriculturii. Parteneriatul public-

sprijinim printr-o altă măsură afilierea

vorbi la fel de bine despre sfecla de zahăr,

privat, în acest context, nu face decât să

producătorilor. De asemenea, sprijinim de-

la pomicultură, la viticultură şi aşa mai de-

îmbunătăţească procesul de aducere al fer-

pozitele de legume şi fructe, pentru că, oricât

parte.

melor mici în sistemul de piaţă. Vrem sau

ar fi fermierii de buni, ca să se poată asigura

nu vrem, unul din punctele cheie al pro-

o anumită continuitate, trebuie să existe de-

gramului agricol comun al Uniunii Euro-

pozite frigorifice, care necesită asociere.

pene va fi adresat fermierilor mici. În acelaşi timp, adresabilitatea este şi către primăriile

ITT: Toate acestea înseamnă o colaborare bună cu administraţiile locale...

Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii

ITT: Având în vedere toate aceste planuri, ce rol va juca informatizarea?

V.T.: Este un subiect extrem de important şi de mare actualitate. Iată, de pildă anul acesta cererile ţăranilor pentru suprafeţe

mai mici pentru dezvoltarea unui sistem de

V.T.: Calea este deschisă. Eu, ca ministru,

s-au depus online de către fermieri. Peste

piaţă, în care aceşti producători să dispună

nu mă pot băga în hotărârile locale. Autono-

99% dintre ei au făcut asta, fapt care

de acces direct. Din păcate, în ultimii ani

mia şi atribuţiile consiliilor locale vor creşte

reprezintă un imens succes, mai ales că s-a

una din marile noastre probleme a fost

în viitor, inclusiv prin preluarea de la minis-

petrecut în zona cu cea mai puţină încre-

aceea a securizării pieţelor din marile oraşe.

ter a unor anumite atribuţii care sunt de au-

dere în fenomenul IT. Mai mult, ne gândim

Nu mai există o relaţie directă producător-

toritatea direcţiilor agricole. Apoi, primăriile

foarte serios să înfiinţăm infochioşcuri în

consumator. Relaţia se consumă prin inter-

sunt cele care dispun de terenuri de rezervă,

primării şi care să servească nu doar pro-

mediari care distorsionează piaţa. Privatiza-

care pot fi concesionate asociaţiilor de fer-

gramului naţional de dezvoltare durabilă, ci

rea pieţelor nu a însemnat un lucru benefic

mieri. Până la urmă, o astfel de activi-

locuitorilor din cele mai diverse comunităţi.

pentru relaţionarea cu producătorii existenţi.

tate este benefică şi pentru bugetul local.

În plus, intenţiile MCSI de extensie a broad-

Ca atare, problema fermierilor mici este

Noi, ca minister, putem doar crea sistemul

band-ului în mediul rural reprezintă un lu-

una din cele mai importante la ora actuală,

de funcţionare şi reglementările. În plus,

cru excepţional pentru agricultură şi pentru

pentru că România este statul european cu

lucrăm la ceea ce înseamnă strategia pentru

toate activităţile din mediul rural. În opinia

cele mai multe ferme. După ultimele date,

fermele mici.

mea, informatizarea în mediul rural con-

există aproape 4 milioane de ferme. Pasul următor este asocierea acestor ferme, pentru sustenabilitatea acestor afaceri.

ITT: Şi cum poate sprijini Ministerul astfel de afaceri?

ITT: Vedeţi viitorul axat pe ferme mici şi pe producţie de tip legumicol?

stituie o prioritate absolută de dezvoltare în viitor. La asta se adaugă problema uni-

V.T.: Nu. Văd un viitor combinat, în care

ficarea sistemelor informaţionale deja exis-

toate tipurile de producţii joacă un rol.

tente, o problemă la care sunt convins că va

Producţia cerealieră, de pildă, deşi este hulită

fi de mare ajutor strategia de reorganizare

V.T.: Toate aceste afaceri sunt subven-

de unii, are o mare valoare adăugată, pentru

teritorială a României. Noi avem mare ne-

ţionate. Dacă vă uitaţi pe regulamente în

că aici nu vorbim doar despre cereale în sine,

voie de a dispune de instrumente pentru a le

cazul culturilor intensive de legume, ele nu

ci şi despre cereale ca bază nutriţională pen-

spune şi arăta oamenilor ce tehnologii agri-

respectă regulile culturilor mari. Programul

tru zootehnie. Plus că producţia cerealieră

cole performante să folosească în funcţie de

nou pe care îl concepem pentru perioa-

reprezintă şi va reprezenta un mare vector

specificul local.

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

7 A

D

V

E

R

T

O

R

I

A

L

Lamit Co.

NOU, GLOBAL, PROFESIONAL Când orice legătură cu restul lumii pare imposibilă, în locurile rupte de urmele civilizaţiei există soluţii de comunicare: transmisiile de date, video sau voce prin satelit. Folosind cele mai noi tehnologii, ingenios adaptate condiţiilor concrete, Lamit Company asigură acces Internet pe uscat sau pe apă, pentru comunităţile izolate din ţară sau de oriunde de pe glob, situate pe insule sau platforme marine, 24 de ore din 24.

Din 2002 Lamit Company, operator român independent, a creat şi dezvoltat servicii de comunicaţii bidirecţionale prin satelit, disponibile oriunde în lume, (atât terestre fixe sau mobile, cât şi maritime), cu ajutorul echipamentelor special concepute să răspundă tuturor cerinţelor utilizatorilor, chiar şi în cele mai inaccesibile locaţii. Într-un domeniu puternic concurenţial, Lamit Co. a dovedit că în Europa, Africa, Orientul Mijlociu, Orientul Îndepărtat şi cele 3 Americi, folosirea internetului, a telefonului şi serviciilor de fax prin sistemul VoIP, sau a oricărei alte aplicaţii ce necesită o conectare la internet, este nu numai posibilă, indiferent de distanţă sau de condiţiile meteorologice, ci şi garantată, în condiţii de înaltă calitate. „Lamit achiziţionează direct tehnologie de ultimă oră, respectiv echipamente VSAT (very small aperture terminals) de la companiile producătoare de top din Japonia, SUA, Canada

etc. Noi asamblăm aceste componente sau subcomponente în diferite configuraţii, pentru a oferi soluţia tehnică cea mai bine adaptată serviciului solicitat”, declară Liviu Mândreanu, CEO. Serviciul maritim de transmisie de date figurează în oferta de soluţii tehnice a Lamit Co., chiar dacă această aplicaţie reprezintă una din marile provocări în telecomunicaţii, extrem de dificil de abordat, pentru că presupune „un control permanent asupra unui complex de factori de deviere care pot interveni în orice milisecundă”. Echipamentul montat pe orice tip de vas de catre Lamit se menţine conectat cu satelitul, fara eroare, indiferent de balansul pe valuri, de viteza de înaintare sau redirecţionare a ambarcaţiunii şi de toţi ceilalţi factori externi, performanţă obţinută prin utilizarea propriului sistem de operare, aplicatia de control fiind tot proprietatea operatorului. „Sistemele de operare existente nu s-au dovedit suficient de elastice în a ne furniza toate căile de control de care clienţii au nevoie.

Am tot făcut modificări, până ne-am decis să reconstruim sistemul de operare; l-am făcut de la A la Z şi l-am numit „Lamit 2Pro”, am aflat de la CEO Lamit.

Compania oferă şi uplink & broadcast pentru staţiile de televiziune de oriunde din lume iar recent a lansat cea mai ieftină soluţie de acces la internet bidirecţional prin satelit LTH (Lamit To Home) adresată clienţilor ce îşi desfăşoară activitatea în zonele izolate din România, micilor întreprinzători din zonele neacoperite de serviciile de telecomunicaţii terestre.

Este un program unic în România, adresat in premiera particularilor şi reprezintă o soluţie fiabilă, practică şi aplicabilă imediat.

Relaţiile cu clienţii sunt gestionate cu atenţie şi profesionalism, consultanţa şi asistenţa tehnică fiind permanent în sarcina unui specialist din echipa Lamit. „E foarte important să faci ceva cu pasiune şi să vrei să fii cel mai bun”, spune Liviu Mândreanu. www.ittrends.ro

Portofoliu de clienţi Majoritatea bazelor militare din Afganistan, Kuwait, Irak etc, aparţinând statelor implicate în mecanismele internaţionale de stabilire a păcii, parcurile eoliene si statiile de forare din toata lumea fac parte dintre utilizatorii conexiunilor Lamit.

Oferta cuprinde de la conexiuni guvernamentale până la conexiuni pentru internet café, fie în Africa, Indonezia, ca si in insule izolate ca: Madagascar, Insulele Comore sau ale Capului Verde, etc.

www.lamit.ro

Nr. 8 - August 2011

8 I

N

T

E

R

V

I

U

Gradul de absorbţie al banilor Europeni în agricultură este 99% Din 2007, sistemul IT implementat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură asigură plata subvenţiilor către fermieri. proape 4 miliarde Euro au ajuns în perioada 2007-2011 la fermierii români. Cel mai mare grad de absorbţie al fondurilor Europene s-a înregistrat în agricultură, acest sector beneficiind de încă 4 miliarde de Euro până în 2013. Practic, cele 8 miliarde de Euro reprezintă 30% din totalul fondurilor Europene destinate României. Este un câştig imens atât pentru femieri, dar şi pentru ţara noastră care este deseori criticată că nu îşi face temele cum trebuie în privinţa absorbţiei banilor Europeni care ne sunt puşi la dispoziţie. Despre cum funcţionează sistemul de plată şi cum s-a ajuns la acest caz de „best practice” ne explică Florin Faur, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA).

A

Florin Faur, director general APIA

Există un secret pentru gradul ridicat

Pentru implementarea acestor plăţi APIA

decembrie 2011 peste 95% din fermi-

de folosire a banilor Europeni? Cum aţi

dispune de un sistem informatic complex,

erii români care s-au înregistrat în 2011

reuşit?

răspândit la nivel naţional în aproape 300

pentru obţinerea plăţilor pe suprafaţă vor

Florin Faur: Nu sunt secrete, ci doar

de centre. Putem vorbi de un succes ba-

fi pregătiţi pentru autorizare la plată, în

reguli bine definite şi respectate. Începând

zat pe îmbinarea între resursele umane

condiţiile în care pentru plăţile din 2010

cu anul 2007, ţara noastră beneficiazã de

dispuse la eforturi deosebite şi sistemul

erau autorizaţi la 1 februarie doar 80%

fonduri pentru agriculturã de la Uniunea

tehnic. Deţinem un mecanism de plăţi

dintre fermieri.

Europeanã sub formã de plãţi directe pe

transparent, bazat pe cerinţele Europene şi

suprafaţã, plăţi pentru măsurile de piaţă,

care este permanent controlat.

dar şi plăţi pentru agromediu, zone defavorizate. Plãţile directe reprezintã sprijinul

Câţi bani mai avem la dispoziţie din fondurile Europene pentru agricultură?

Care este pragul care ne fereşte de penalizări?

Florin Faur: Pragul minim este de 95%.

Am reuşit să plătim până în data de 30

acordat de Uniunea Europeanã agricul-

Florin Faur: În 2013 vom ajunge la un

iunie 2011, 97,77% din suma de 700,42

torilor din România în condiţiile în care

pachet financiar din fonduri U.E. de peste

milioane de Euro reprezentând sprijin din

aceştia depun o cerere de platã pe suprafaţã

8 miliarde de Euro, care reprezintă aproxi-

Fondul European de Garantare Agricolă

şi îndeplinesc condiţiile de eligibilitate.

mativ 30% din fondurile totale pe care

(FEGA) alocat României pentru finanţarea

O condiţie esenţialã pe care trebuia să o

România le are la dispoziţie. Cu tot ce vom

schemelor de sprijin pe suprafaţă în

îndeplinim pentru a putea absorbi fondu-

plăti anul acesta pana la 31 decembrie, se

cadrul campaniei SAPS 2010. Astfel, s-a

rile de la Uniunea Europeanã pentru plãţile

atinge suma de 4.6 miliarde de Euro. Din

depăşit cu 2,77% pragul minim de 95%

directe a fost crearea unui sistem care sã

cele 8 miliarde de Euro fonduri Europene,

stabilit conform Regulamentului (CE) nr.

asigure administrarea şi controlul riguros

3,65 miliarde de Euro reprezintă suma

883/2006 şi s-au evitat astfel penalizările

al cererilor de platã ale fermierilor. Acesta

efectivă care a intrat pana în prezent în

pentru plăţile întârziate. Plăţile efectuate

este Sistemul Integrat de Administrare şi

România.

au fost în valoare de 689,54 milioane de

Control (IACS), iar crearea, implementarea şi gestionarea lui intrã în atribuţiile

De exemplu în acest an, cât vor primi fermierii noştri?

Euro, reprezentând plată SAPS, pentru un număr de 1.088.279 fermieri, în timp ce

Agenţiei de Plãţi şi Intervenţie pentru

Florin Faur: În 2011 avem la dispoziţie

plăţile naţionale directe complementare

Agriculturã (APIA). Concret, anul 2007 a

pentru fermierii români circa 2,75 de mi-

(PNDC1) în cadrul campaniei 2010 au

fost primul an în care Agenţia a început

liarde de Euro, din care 1,8 miliarde Euro

depăşit 304,5 milioane Euro.

să deruleze plăţi din fonduri Europene,

din fonduri Europene (FEGA si FEADR).

orientate spre utilizatorii de terenuri agri-

Aşadar ei vor primi in jur de 100 de Euro

cole. În egală măsură, din 2007 gestionăm

pe hectar de la Uniunea Europeană şi circa

Florin Faur: este posibil, nu ne-am

prin delegare de la APDRP (Agenţia de

75-77 de Euro din bugetul naţional. Este

evaluat într-un context cu toate instituţiile

Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit),

cel mai mare sprijin din 2007 şi până în

care au atribuţii în absorbţia de fonduri din

plăţile destinate zonelor defavorizate, re-

prezent pe care îl vor obţine fermierii pe

bugetul UE, dar procentele de absorbtie

spectiv măsurile de agro-mediu.

suprafaţă. Ca obiectiv major, până la 1

sunt foarte ridicate (99%), cu tendinţa spre

www.ittrends.ro

Aţi putea spune că sunteţi instituţia care a atras cei mai mulţi bani, nu?

Nr. 8 - August 2011

9 I

N

T

E

R

V

I

U

un procent de 99,8%, pentru că un procent

partea Uniunii Europene. Este vorba de

al funcţionalităţilor de sistem, riscăm o

de 100% nu este greu de realizat şi este

mecanismul de verificare încrucişată între

suspendare a plăţilor Europene.

atins de 2-3 state în UE. Anul trecut ne-am

ceea ce au declarat fermierii şi suprafaţa

Cu Franţa avem o relaţie bilaterală ex-

aflat printre primele cinci ţări Europene din

de referinţă standardizată. Practic, prin

trem de solidă şi datorită unor similitu-

acest punct de vedere. Aceasta este în sine

acest mecanism se asigură controlul asu-

dini în ceea ce priveşte peisajul agricol, în

o performanţă absolut remarcabilă. Româ-

pra eventualelor nereguli. Dacă există o

egală măsură cu Polonia, Ungaria, Austria,

nia este a doua ţară din Europa ca număr

discrepanţă între cererile fermierilor şi ceea

Spania, Italia, ţări cu care în 2010 şi 2011

de fermieri (1,2 milioane), iar suprafaţa

ce există efectiv pe teren şi este înregis-

s-au încheiat protocoale de colaborare

agricolă de 9.6 milioane hectare este din-

trat, sistemul ne alertează. Astfel, este ne-

care permit libera circulaţie de informaţii

tre cele mai mari din Europa (comparabilă

voie de rezolvarea acestei alerte, după care

instituţionale, esenţiale pentru o activitate

cu a Germaniei, Spaniei, Italiei), ceea ce

plăţile pot fi făcute. Controalele pe teren

specifică de calitate. În permanenţă s-au

implică un volum enorm de date ce trebuie

trebuie să reflecte ceea ce este în sistem.

căutat elemente de convergenţă între noi şi

gestionat.

Oamenii au acceptat din ce în ce mai mult

diverse state membre ale UE. In alta ordine

acest lucru, pe măsură ce au văzut că, ac-

de idei, dacă la început eram pionieri în

ceptând controalele şi reglementându-şi

domeniu, acum îi învăţăm noi pe alţii. Am

situaţiile, apar din ce în ce mai puţine pe-

fost solicitaţi de instituţii de profil in curs

nalizări.

de creare din Moldova, cu care exist si un

Dar la început au existat unele probleme în absorbţia fondurilor...

Florin Faur: Da, e adevărat. În 2007 când a început plata subvenţiilor, România nu era pregătită. Ce înseamnă asta?

Cât de greu a fost pentru fermieri să

protocol de colaborare foarte solid, care îşi

Nu exista o corelaţie a datelor noastre din

accepte un sistem informatic cu ajutorul

produce efectele de 2 ani deja, iar de 1 an

sistemul de identificare a parcelelor cu

căruia să-şi depună electronic cererile?

şi cu Turcia etc.

cele aflate în sistemul cadastral. Astfel,

Florin Faur: Nu a fost ceva foarte dificil,

din 2006, APIA şi-a făcut singură o bază

din fericire, dar nu putem spune ca nu au

de date cu imagini de terenuri, transpusă

fost si exceptii. Oamenii au acceptat totusi

Florin Faur: Înainte de toate trebuie să

ulterior în sistem. Ulterior, începând cu

destul de rapid noile tehnologii pentru că

lucrez pământul şi să ai cel puţin 1 hectar

2010 s-a definitivat acţiunea prin crearea

acestea au fost explicate şi argumentate

de teren agricol utilizat. Acel hectar trebuie

unui sistem de depunere electronică, ast-

şi au înţeles perfect avantajele sistemului

să fie compus din parcele de minim 0,3

fel că fiecare fermier îşi poate vedea acum

de depunere electronică a cererilor. Practic,

hectare, iar la plantele permanente, de tip

propria exploataţie în format electronic.

proiectul acesta a fost demarat în 2009. În

livezi, păşuni etc., se acceptă şi parcele de

A trebuit să redefinim şi comunicarea cu

2010 am avut o ţintă de 60%, pentru că

0,1 hectare. La ora actuală sunt 9,7 mili-

autorităţile locale, care au înţeles necesi-

atât puteam suporta noi ca resurse hard-

oane hectare care ajung în baza noastră de

tatea informatizării registrelor agricole

ware şi umane, iar în 2011 am implemen-

date, care foloseşte principiul pretipăririi

din primării, un alt obiectiv major la scară

tat depunerea electronică la aproape 100%

pentru anul următor. Pe viitor ca institutie

naţională, pe care îl susţinem prin Minis-

din fermieri. Aceasta demonstrează un

ne dorim următorul algoritm: atunci când

terul Administraţiei şi Internelor. Odată

imens succes din partea României, pen-

fermierul a venit la APIA, îşi primeşte şi

creat acest registru electronic, printr-o co-

tru că încă există state, mai avansate ca

verifică, respectiv acceptă sau modifică

nexiune securizată putem căpăta informaţii

România, unde beneficiarii nu au acceptat

datele pretipărite din campania anterioară,

legate de drepturile de utilizare ale fermie-

un astfel de sistem informatic. Omologii

i se verifică datele de buletin, încă vala-

rului. Este o acţiune de mare amploare, care

noştri din Franţa sau Italia doresc să afle

bile, i se verifică contul bancar, i se verifică

a fost demarată şi care trebuie încheiată

cum România a reuşit un asemenea grad

dreptul de utilizare prin încrucişare cu

până în 2014, odată cu elaborarea noii

de acceptare.

Registrul agricol de la primărie, iar dacă

politici agricole comune la nivel European.

Dacă vrei să beneficiezi de subvenţii ce trebuie să faci ca fermier?

Aveţi legătură cu alte sisteme Europene?

şi informaţiile cadastrale vor fi finalizate,

Florin Faur: Negreşit. Sistemul nostru

i se va face verificare încrucişată şi cu

ţine cont de orice modificare legislativă

acestea pentru suprafeţele de teren decla-

Florin Faur: Există un sistem per-

pe care are obligaţia să o implementeze.

rate. Acesta este sistemul integrat, axat

manent de control, atât intern, cât şi din

Dacă nu ne adaptăm din punct de vedere

pe beneficiar, unde sistemele informatice

Cum ştiţi dacă plăţile au fost făcute corect sau nu?

ale instituţiilor interacţionează pentru ca

În iulie 2011, performanţele soluţiei IT implementată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) au fost recunoscute în cadrul competiţiei internaţionale Computerworld Honors Program, care s-a desfăşurat recent la Washington DC. Astfel, SIVECO Romania a primit medalia de Laureat 2011 pentru capacitatea de a crea tehnologii care produc schimbări pozitive în societate. Medalia are inscripţionată misiunea acestei competiţii „În cautarea noilor eroi” şi a fost acordată la categoria „Emerging Technology”. În martie 2010, în cadrul competiţiei European IT Excellence Award 2010, SIVECO Romania a fost desemnată câştigătoare la categoria „Vertical Market”, pentru sistemul IT dezvoltat la APIA. Iar în 2009 SIVECO Romania a fost una dintre puţinele companii din toată lumea care a fost nominalizată în finala concursului anual organizat de către International Project Management Association, pentru proiectul dezvoltat la APIA.

beneficiarul final să nu aibă niciun fel de probleme. Eu sunt adeptul continuării acestei tehnologizări, pentru că fără ea pur şi simplu nu se poate asigura calitate, transparenta, corectitudine şi în final plata la timp.

Citiţi varianta integrală a interviului pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

10 I

N

T

E

R

V

I

U

Prioritatea Agendei Digitale de Bogdan Marchidanu

S

IVECO România acordă o importanţă mare Agendei Digitale 2020, documentul european care stabileşte liniile directoare ale dezvoltării societăţii informaţionale până la sfârşitul acestui deceniu. Aşa cum spune Irina Socol, director general al companiei, conlucrarea la nivel european va constitui cheia succesului şi în IT.

IT Trends: Cât de importante sunt evenimente precum Agenda Digitală România 2020 pentru SIVECO România şi pentru piaţă în general?

Irina Socol: Sunt extrem de importante, mai

guvernul din ţara ei să întreprindă ceva pentru a participa la astfel de proiecte.

ITT: Este SIVECO România dispusă la colaborări şi cu alte firme româneşti în cadrul unor astfel de proiecte?

Irina Socol, director general SIVECO România

ales că prezentarea Agendei principale a avut loc

I.S.: Noi lucrăm cu mulţi parteneri. În Româ-

recent la Bruxelles. Aşa cum a iterat şi comisa-

nia avem 45 de parteneri naţionali cu care

rul european de resort, este foarte important ca

lucrăm în proiecte. În plus, suntem deschişi la

centrală şi locală. Mă aştept la continuarea

prevederile Agendei Digitale să fie cunoscute şi

noi parteneriate. Condiţia este seriozitatea. Pen-

lansării de proiecte finanţate din fondurile so-

la noi în ţară. Această Agendă ar trebui văzută

tru cei care vor să facă performanţă şi să câştige

ciale europene şi pe dezvoltarea resurselor

ca un ghid, cu ceea ce ar trebui să se întâmple

bani, suntem un partener cât se poate de fiabil.

umane, deoarece aici vorbim deja de sute de mii

până în anul 2020. Faptul că există un docu-

ITT: Cum faceţi controlul seriozităţii acestor

de resurse şcolarizate. Mă aştept să se lanseze

ment cu o strategie la nivel european, unde sunt

parteneri?

proiectele de eGovernment. Ca să sintetizez, mă

daţi indicatori şi direcţii de dezvoltare constituie

I.S.: Dispunem în cadrul SIVECO România

aştept ca practic strategia digitală să fie pusă în

o resursă importantă atât pentru industrie, cât

de un departament specializat pe relaţiile cu

practică rapid, fapt care ar asigura un număr

şi pentru decidenţi. Este important să ştim în-

partenerii. De obicei, executăm proiecte pilot,

uriaş de proiecte pe piaţă locală.

cotro ne îndreptăm şi ce vrem să obţinem până

proiecte mici, în cadrul cărora vedem cum ne

în 2020. După cum este extrem de important să

descurcăm împreună. Am avut şi situaţii în

aflăm care sunt potenţialele proiecte care vor

care, în astfel de proiecte mici, am încetat relaţia

apărea în IT până în anul 2020.

de colaborare cu diverşi parteneri potenţiali.

ITT: Aveţi proiecte dincolo de spaţiul european?

I.S.: Avem proiecte la nivel naţional în multe ţări. Suntem prezenţi în 34 de ţări. Ca să vă dau

ITT: SIVECO România este implicată în

ITT: Implicarea în proiecte europene în-

câteva exemple, avem un proiect de 12 mili-

proiecte europene. Zona publică nu a avut o

seamnă şi birocraţie. Cum procedează SIVECO

oane de euro în Maroc, prin care se construieşte

atitudine fermă până acum...

România din acest punct de vedere?

baza de date naţională a educaţiei de nivel

I.S.: Faptul că zona publică este prezentă la

I.S.: Nu se pot executa proiecte fără o docu-

preuniversitar. Alte ţări cu proiecte de succes, în

acest eveniment (Agenda Digitală România

mentare detaliată. Altfel, proiectele nu rezistă în

special din domeniul educaţional, sunt Dubai,

2020 - n.a.) constituie un lucru foarte bun.

timp. Noi facem documentarea atât pentru pro-

Azerbaidjan, unde proiectele au fost câştigate

Orice firmă din România poate să participe la

iectele Comisiei Europene, cât şi pentru cele de

prin licitaţii directe. Noi am câştigat prin ofer-

proiectele Uniunii Europene fără niciun fel

nivel naţional. Într-adevăr, documentarea este

ta tehnică, prin profesionalism şi prin timp de

de probleme. Un exemplu bun sunt proiectele

un lucru laborios, dar numai astfel se asigură

execuţie, chiar dacă nu mergem cu preţul cel

de cercetare-dezvoltare. Acum sunt alocate

sustenabilitatea proiectului şi o mentenanţă

mai mic.

unsprezece miliarde de euro pentru astfel de

facilă. Documentarea şi birocraţia au avantajele

proiecte. E un buget fabulos, si orice firmă

lor indiscutabile.

din România poate participa la proiecte europene, împreună cu consorţii din alte ţări. Noi

ITT: Ce înseamnă toate astea din punct de vedere al angajaţilor interni ai SIVECO Româ-

ITT: Constataţi vreo diferenţă între proiectele europene şi cele naţionale?

nia?

I.S.: Acum echipa noastră are 950 de oameni.

participăm la mai multe proiecte inovative, pro-

I.S.: Eu nu constat nicio diferenţă. Cred că

Este deja un număr mare de persoane pentru o

iecte în care facem lecţii de curriculă prin tele-

modul în care se petrec lucrurile în ţară este

firmă care face doar software. Anul acesta cu

fon, lecţii pentru copii cu dizabilităţi. Suntem

identic cu cel din afară.

siguranţă vom depăşi 1.000 de angajaţi.

implicaţi în peste 15 proiecte la nivel european.

ITT: Ce alte direcţii europene sunt de interes pentru SIVECO România?

ITT: Ce alte proiecte aşteptaţi să fie lansate la nivel naţional şi la care să participaţi?

ITT: Veţi deschide reprezentanţe în alte ţări?

I.S.: Am avut o experienţă în Bulgaria, care

I.S.: Aştept să se lanseze proiecte finanţate

nu a funcţionat. Probabil că va mai trece timp

I.S.: Cu siguranţă proiectele din zona de

din fonduri structurale, deoarece ele sunt puţin

până să ne gândim din nou la aşa ceva. Lucrăm

eGovernment, unde sunt licitaţii organizate di-

rămase în urmă. Mă refer aici la proiectele de

foarte bine în condiţiile actuale. Ca atare,

rect de Comisia Europeană. Ce este foarte im-

dezvoltare a capacităţii administrative. Ele vor

deocamdată nu ne interesează deschiderea de

portant aici este că o firmă nu trebuie să aştepte

fi un ajutor enorm pentru administraţia publică

reprezentanţe în alte ţări.

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

11 I

N

T

E

R

V

I

U

O Agendă marcată de necesitate de Romulus Maier şi Bogdan Marchidanu

C

onform lui Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, remedierea deficienţelor înregistrate actualmente de România în adoptarea rapidă a strategiei Agenda Digitală 2020 constă mai ales în conştientizarea necesităţii adoptării IT-ului de către pături tot mai largi ale populaţiei.

IT Trends: Ce acţiuni ar trebui între-

ITT: În ce măsură puteţi prelua unele

prinse rapid pentru remedierea deficienţelor

proiecte realizate deja la nivel local, care

legate de accesul la Internet în România?

să fie extinse la nivel naţional?

Valerian Vreme: Există câţiva factori

VV: În echipa care se ocupă de plat-

obiectivi care ne dezvantajează atunci

forma de management al identităţii sunt

când vorbim de accesul la Internet în

cooptaţi şi specialişti de la MAI. De fapt,

România. În primul rând, e vorba de cei

MAI va fi beneficiarul acestui sistem. Nu

45% din locuitorii României aflaţi în me-

trebuie decât să facem saltul de la sistem

ITT: Şi, în acest context, cum vedeţi ex-

diul rural. Este o realitate. Iar în mediul ru-

informaţional la sistem informatic. Cred că

tinderea de programe de achiziţii de IT la

ral, cu toate că la ora actuală dispunem de

foarte curând vor apărea primele drafturi

nivel de populaţie?

broadband, apropierea de mediul virtual

de proiect pentru sistemul la nivel naţional.

Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale

VV: Dacă vorbim de achiziţii, cred că cel

este mai lentă, şi pentru faptul că populaţia

ITT: Şi a doua problematică?

mai de succes program este cel de 25.000

de acolo este îmbătrânită. Preocupările

VV: A doua problematică e legată de

de euro, care are vreo 2300 de participanţi

sunt de altă natură, necesitatea nu i-a

apropierea cetăţeanului de lumea virtuală.

cu proiecte depuse. Este un program care

împins pe oameni să se apropie de mediul

Dacă la nivel european circa 54% din

dispune de toate cele trei componente

virtual. Dar, dacă mă refer la penetrarea

populaţie foloseşte instrumente informati-

esenţiale: dotare hardware, achiziţie soft-

broadband-ului, din punct de vedere fizic,

ce, în România nivelul este undeva la 26%.

ware de bază şi achiziţie Internet de bandă

România se numără printre ţările de top.

Şi asta nu pentru că nu avem Internet. Cal-

largă şi instruire.

Noi, ca autoritate publică, vom face efor-

culatoare la ora actuală există şi sunt ac-

ITT: La ora actuală există 255 de

turi, prin proiectul legat de broadband şi

cesibile, aplicaţii există. Ca atare, noi tre-

comunităţi mici incluse în programul

nu numai, pentru dezvoltare de aplicaţii

buie să insistăm pe latura educativă pentru

eComunitate. Ce planuri de extindere aveţi

necesare mediului virtual. Mă refer aici la

a apropia omul obişnuit de calculator. Iar

în acest sens?

programul de acordare, pe proiecte, a su-

pentru asta avem nevoie de programe

VV: În continuare programul derulat cu

mei de 25.000 de euro, care are o condiţie

naţionale, iar unul din cei mai importanţi

Banca Mondială este în atenţia noastră.

de eligibilitate legată de infrastructura

piloni ai acestor programe este reprezen-

Încercăm să-l extindem. Vom veni cu pro-

broadband. Una din cele două problema-

tat de mass-media. La urma urmei, IT-ul

gramul CivilInfo, care se va suprapune

tici esenţiale semnalate de mine în ultima

reprezintă o problematică de interes social.

peste 255 de comunităţi, dar îl va extinde

vreme e legată de identitatea electronică.

ITT: De acord. Totuşi, ce acţiuni pro-

până la câteva mii de comunităţi. Progra-

La ora actuală se simte necesitatea din

active puteţi genera, tocmai pentru a nu

acest punct de vedere. Să vă dau un exem-

aştepta un sprijin relativ pasiv al presei,

ITT: Bun, şi totuşi ce se poate face pen-

plu. Dacă la ora actuală am fi avut o identi-

mai ales în condiţiile în care există exem-

tru ca achiziţia de IT să fie extinsă şi la

tate electronică unitară, la nivel de stat, am

ple de astfel de acţiuni de succes chiar în

nivelul cetăţeanului obişnuit?

fi putut realiza economii enorm, chiar la

mediul rural, precum APIA?

mul este în curs de implementare.

VV: Cred că provocarea României nu

nivelul autorităţilor locale. Lucrăm pentru

VV: La ora actuală sunt entităţi care pot

mai este legată de hardware, ci de partea

rezolvarea acestei problematici, pe două

fi folosite. APIA este un exemplu. Pro-

de software şi de instruire. Vechiul pro-

fronturi. Unul din fronturi este reprezentat

gramul Biblionet este un alt exemplu, care

gram Euro 200 este un program pentru

de o comisie interministerială, coordonată

vine cu o componentă hardware de do-

elevi, care va continua. Nu cred însă că

la nivelul MCSI, pentru o platformă de

tare, cu o componentă de instruire şi cu o

dispunem la ora actuală de mecanisme

managementul identităţii. Celălalt front

componentă de răspândire a cunoştinţelor

financiare pentru a lansa alte programe.

este reprezentat de proiectul Punctului

acumulate. Nu excludem niciun fel de

Însă putem crea necesitatea. Necesitatea

Unic de Contact, dezvoltat la MCSI, care

entităţi sociale care pot fi implicate în astfel

şi aşteptările vor genera şi achiziţiile, fără

va avea o componentă de management al

de programe. Şcoala ar fi un exemplu, dar

a exista neapărat un program naţional în

identităţii.

sunt şi altele.

acest sens. www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

12 I

N

T

E

R

V

I

U

Miza parteneriatului public-privat de Bogdan Marchidanu

V

alentin Negoiţă este preşedintele APDETIC, una din organizaţiile IT din România implicate în proiecte de informatizare la nivel naţional. Pentru domnia sa, parteneriatele publicprivate reprezintă o cheie de succes pentru transpunerea în realitate mai rapid a prevederilor strategiei Agendei Digitale 2020.

IT Trends: Din punct de vedere al in-

V.N.: Evident că orice lucru care pre-

dustriei IT, ce ar constitui un ajutor pen-

supune o noutate în viaţa unei părţi

tru îndeplinirea obiectivelor din Agenda

din populaţie necesită o campanie de

Digitală 2020?

conştientizare, de demonstrare a atuurilor

Valentin Negoiţă, preşedinte APDETIC

Valentin Negoiþã: Proiectele cu carac-

şi avantajelor conectării la Internet. Doar

ter naţional sau regional. Proiecte care să

că asta nu se face de către o persoană

privească dotarea populaţiei cu echipa-

sau de către o organizaţie singură la

mente IT şi proiecte legate de conectarea

nivel de ţară. Până la urmă, un guvern,

V.N.: Mi-e greu să dau un răspuns bine

la Internet. Astfel de proiecte sunt perfect

în orice ţară ar fi, are obligaţia de a oferi

definit aici. În mod clar există pârghii la

integrate cu strategia Agendei Digitale pen-

cetăţenilor ceea ce li se cuvine. Pornind

dispoziţia autorităţilor. Evident că orice lu-

tru Europa. Aceste lucruri au fost expuse

de la premiza că evenimentul dedicat

cru poate fi impus şi cu vorba bună, dar şi

şi la întâlnirea de la Bucureşti, o întâlnire

Agendei Digitale de la Bucureşti nu a fost

cu considerente de alt gen. Numai că ast-

care a reflectat, în linii mari, tendinţele ex-

doar o replică mimetică a evenimentului

fel de pârghii sunt deţinute până la urmă

puse anterior la Bruxelles. Vom vedea dacă

anterior de la Bruxelles, ar trebui urgent

de liderul programului respectiv. Ştim că

dincolo de dorinţă vor exista şi aplicaţii.

găsite persoanele competente şi pârghiile

există apatie pe piaţă faţă de implicare,

Important aici nu este doar viziunea pe

pentru accesare de fonduri europene şi

din neînţelegere sau din comoditate. Aici

cinci sau zece ani, ci mai ales derularea de

pentru pornirea unor programe etapizate.

însă rolul de a împinge lucrurile înainte

proiecte. Accesarea fondurilor europene

Lucrurile aici nu se rezolvă peste noapte.

revine exclusiv guvernării. Să nu uităm că

din acest punct de vedere este crucială.

Ele durează ani de zile, independent de

în România s-a putut desfăşura cu succes

În al doilea rând, trebuie să existe o coor-

cine e la guvernare. În opinia mea, aceas-

un program naţional prioritar, bazat pe un

donare din partea unei autorităţi. Vrem să

ta este o prioritate fundamentală.

pact social între toate forţele. Mă refer la

ITT: Cât ar ajuta coerciţia?

fim egali cu ceilalţi europeni? Atunci tre-

ITT: Ar ajuta în acest sens şi diverse

integrarea în Uniunea Europeană. Nu văd

buie să pornim la treabă, prin proiecte. E

iniţiative legislative ale Parlamentului?

de ce acesta ar rămâne un unicat în istoria

nevoie de Internet broadband în mediul ru-

Multă lume se referă doar la Guvern ca

postdecembristă a acestei ţări.

ral, e nevoie de dotare cu echipamente prin

autoritate publică...

ITT: Ce alte iniţiative APDETIC sunt

forme specifice de proiecte naţionale. Sigur,

V.N.: Da, categoric. Vorbim de Gu-

există şi în România proiecte de tipul Euro

vern ca o entitate publică, vorbim de

V.N.: Prefer să rămân la nivelul de con-

200, dar nu sunt suficiente. Plus că orice

organizaţii civile implicate, pe persoane

cepte. Există un proiect APDETIC, pe care

îmbunătăţire şi investiţie aici înseamnă şi

chiar. Totul concură la succesul unui pro-

noi am vrut anul trecut să îl discutăm şi să

dezvoltarea sustenabilă a PIB-ului.

iect. Sunt convins că nu doar Guvernul

îl implementăm, la care am avut răspunsuri

ITT: Există o cea mai bună soluţie pen-

are competenţe şi responsabilităţi, dar

minimale, fapt care ne-a împiedicat să îl

tru a grăbi astfel de paşi, mai ales că în

cineva trebuie să conducă. Şi aşa ajun-

punem în practică.

mediul rural sunt mulţi oameni care nu

gem la leadership. Cine va deţine acest

ITT: Ce şanse are pornirea unor proiecte

simt nevoia de conectare la Internet?

fezabile pentru situaţia actuală?

leadership? L-ar putea deţine industria,

de la nivel local şi extinderea lor la nivel

V.N.: Eu nu ştiu prea mulţi, dar pot să

dar atunci ar trebui să existe cu adevărat

naţional?

refuze, sigur. Există această tentaţie a

parteneriatul public-privat, o sintagmă

V.N.: Se poate porni şi aşa. Văd însă mai

unora de a nu fi deranjaţi de Internet, care,

care nu prea se înţelege la noi, deşi în

multe şanse prin implicarea în proiecte

evident, nu înseamnă doar lucruri bune.

afara României funcţionează de minu-

la nivel naţional, cu fonduri europene,

Punând însă în balanţă avantajele şi deza-

ne. În afara graniţelor există munţi de

unde actorii să fie atât autorităţile, cât şi

vantajele, este cert că accesul şi folosirea

bani care pot fi accesaţi prin intermediul

industria, un proiect prin care cetăţenii

Internetului reprezintă un lucru pozitiv.

parteneriatelor public-private. Ele conferă

României să fie convinşi de beneficiile

ITT: Bun, şi în acest caz, nu ar fi ne-

o credibilitate maximă în accesarea ba-

achiziţionării de echipamente tehnologice

voie şi de o campanie de conştientizare a

nilor. Europa dă bani mai uşor pentru ast-

şi de acces la Internet. Noi propunem în

consumatorilor?

fel de parteneriate.

continuare acest lucru.

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

13 I

N

T

E

R

V

I

U

Agenda Digitală 2020 – Quo vadis România? de Romulus Maier

De vorbă cu Deputatul Varujan Pambuccian despre Agenda Digitală 2020, patente şi absorbţia fondurilor europene.

Varujan Pambuccian

Romulus Maier: Vă propun să discutăm

tiunile pe care le-am ridicat a fost legată de

masă, nu va fi realizat. De a atinge o masă şi

despre Agenda Digitală 2020 şi vizita doam-

problema proprietăţii intelectuale. Noi suntem

mai mare de consumatori. Nu va fi realizat în

nei comisar Neelie Kroes în România. De ce era

un stat care produce. Un stat care produce

zonele clar foarte nerentabile din punctul de

necesară o astfel de agendă digitală şi cum ar

are un interes clar în apărarea proprietăţii in-

vedere al operatorilor. De altfel, asta a fost pă-

trebui să se raporteze România la ea?

telectuale a produsului lui. În apărarea acestei

rerea mea şi în perioada în care se vorbea des-

Varujan Pambuccian: Mie mi-e foarte tea-

proprietăţi pe absolut toate pieţele pe care îşi

pre Agenda Lisabona, unde erau lucruri destul

mă să nu vorbim de o reeditare a Agendei

desface produsele. Din acest punct de vedere,

de asemănătoare din punctul acesta de vedere.

Lisabona. Dar o să vedem. În general, lucru-

Uniunea Europeană este foarte mult rămasă

În ceea ce priveşte partea de eGovernment,

rile acestea, programate aşa, global, la nive-

în urmă şi mecanismul prin care softul este

care este iarăşi o chestiune de acelaşi tip, acolo

lul Uniunii Europene, după părerea mea,

protejat ca operă literară şi alte astfel de me-

mă tem că lucrurile vor continua să evolueze

sunt mult mai puţin eficiente decât politicile

canisme nu ştiu dacă sunt cele mai stimulative

prost în România, pentru că fiecare minister

diferenţiate, dar hai să vedem cum o să arate

pentru o ţară care produce.

continuă să dezvolte de capul lui, fără să ac-

şi agenda asta. O să vă dau un exemplu foar-

cepte niciun fel de coordonare, sisteme infor-

te simplu: toată lumea vorbeşte de ani de zile

RM: Ce ar trebui să facă Parlamentul pen-

matice, câteodată şi reţele de comunicaţii pen-

despre broadband. Singura ţară care poate

tru că adoptarea Agendei Digitale 2020 să se

tru servicii minore. Şi mă tem că asta va fi o

spune pe bune ce înseamnă broadband, care

întâmple mai accelerat?

realitate care se va perpetua şi în anii care vor

se poate măsura, este Coreea de Sud. Unde

VP: Parlamentul nu mai are multe lucruri

urma. Singura perioadă în care nu a existat

ştim, de fiecare dată după ce fac câte o revi-

de făcut, a cam făcut ce trebuia făcut. Şi o să

aşa ceva a fost în perioada când a existat o

zie asupra noţiunii acesteia, că este o noţiune dinamică. În multe dintre zone – şi noi suntem într-o asemenea zonă, înţelegerea acestei noţiuni este foarte vagă. Şi este un exemplu minor. De aici încolo încep foarte multe lu-

Un stat care produce are un interes clar în apărarea proprietăţii intelectuale a produsului lui. În apărarea acestei proprietăţi pe absolut toate pieţele pe care îşi desface produsele.

«

cruri. Cum măsori? Cum clarifici? De ce e necesar să ai topuri? Aparent, lucrurile aces-

încep cu partea de comunicaţii. În zona de

guvernare monocoloră. 2000-2004. Pentru

tea ţin de un management al domeniului, dar

comunicaţii, practic, ANCOM-ul va fi cel care

că atunci era mult mai uşor să ai o comandă

managementul acesta trebuie făcut extrem de

va pilota direcţia în care vor merge lucrurile.

unică pe absolut toate verticalele. Şi probabil

diferenţiat şi de atent.

Parlamentul poate, indirect, prin controlul pe

că şi următoarele guverne vor fi guverne de

În Europa, există două categorii de state, din

care îl are asupra ANCOM-ului, să influenţeze

coaliţie. Atâta timp cât vor exista guverne de

punctul de vedere al Tehnologiei Informaţiei:

şi, în acelaşi timp, iarăşi, politicile în domeniu

coaliţie, este foarte greu de crezut că minis-

state care produc şi state care doar consumă.

le face ministerul. Politici de care ANCOM-

terele, având culori politice diferite, vor ac-

Fiecare dintre aceste categorii de state au,

ul va trebui să ţină cont. Mă refer, în primul

cepta o coordonare politică în orice.

prin natura modului în care se raportează la

rând, la partea de broadband. Noi, de oarece

domeniu, interese diferite. Şi abordări dife-

timp, am cam răcit motoarele şi în zona ser-

RM: Care ar fi vestea bună, atunci?

rite. Măcar aici cred că ar trebui să se facă o

viciului universal, şi în zona asta, a dezvoltării

VP: Vestea bună este că lucrurile acestea se

diferenţiere. Una dintre problemele pe care

a reţelelor de comunicaţii în zone greu accesi-

vor întâmpla aşa cum se întâmplă de multe ori

le-am ridicat în discuţia cu doamna Kroes –

bile. Sigur, există o reticenţă care vine, pe de

în România, forţat. Adică prin directive euro-

care mi-a făcut o impresie deosebit de bună,

o parte, din zona companiilor de comunicaţii,

pene care trebuie implementate, prin realităţi

spre deosebire de alţi comisari europeni din

pe de altă parte, resursele financiare sunt mult

de care trebuie să ţii cont, cam la acest mod.

trecut care se ocupau de domeniul nostru,

mai mici pentru a subvenţiona lucrul acesta.

adică dânsa ştie ce vorbeşte – una dintre ches-

Şi-atunci, eu cred că obiectivul acesta, de

Puteţi citi interviul integral la adresa: http://www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

14 O

P

I

N

I

I

De ce ne e frică să comunicăm în reţelele sociale?

Î

n plină eră a comunicaţiilor şi a exploziei reţelelor sociale, lumea se fereşte să comunice… Iată un paradox pe

Radu Crahmaliuc

care l-am constatat în ultima perioadă de activitate mai constantă în Social Media. Deşi anumite reţele pot asigura

confidenţialitatea activităţilor pe care le desfăşoară unii mem-

mele şi cam care este rostul comunicării sociale în care 80% din

bri, mi-a devenit foarte clar că în toate mediile de socializare

discuţii sunt de tipul monolog... În plus, foarte puţini folosesc

există interlocutori mai guralivi, cu postări frecvente, dar şi

instrumentele ajutătoare precum Answers, Learning Center,

unii foarte tăcuţi, care preferă să rămână în umbră sau care

Skills sau aplicaţii ca Polls, Events sau My Travel. Concluzia:

pur şi simplu nu au ce comunica…

avem la îndemână un instrument de socializare profesională

Mărturisesc că am fost frapat de acest paradox şi am făcut

super-eficace, care este din păcate foarte puţin folosit...

o analiză pe trei tipuri de reţele sociale pe care le frecventez

Ajungând la Facebook, aici lucrurile sunt puţin mai colorate,

mai des: LinkedIn, Facebook şi o reţea internă de corporaţie,

dar în mare se păstrează aceleaşi proporţii în privinţa dina-

al cărei nume prefer să nu îl menţionez. În mare, întregul

mismului participanţilor. Sunt conectat pe Facebook cu aproxi-

proces s-a bazat pe urmărirea aceloraşi metrici: dinamismul

mativ 300 de „prieteni”, exclusiv persoane pe care le cunosc.

participării la comunitatea socială, tematica şi consistenţa

În acest grup se diferenţiază cam 20 de persoane foarte ac-

Paradoxul erei comunicaţiilor: ne conectăm, dar nu comunicăm în reţelele sociale.

«

tive, cu postări zilnice de tip „Bună dimineaţa dragilor...” (salut Dane!) sau „O melodie de Noapte Bună” (respectele mele, Mircea!). Ce e fain, este că pe Facebook participrea la discuţii e mult mai dinamică, existând subiecte care polarizează interesul şi antrenează zeci de participanţi prin simple aprobări

comunicării, nivelul de interacţiune, participarea la discuţii

sau comentarii. Foarte frecvente aici sunt postările de foto-

şi folosirea aplicaţiilor sau instrumentelor specifice reţelei

grafii, filme si muzică, ceea ce poate fi uneori interesant des-

respective. Şi iată cam ce am constatat…

coperind lucruri noi sau re-descoperind amintiri plăcute. Şi în

Folosesc LinkedIn exclusiv pentru comunicarea de busi-

privinţa aplicaţiilor folosite există o diferenţiere pe Facebook.

ness şi am reuşit să strâng aproape 900 de conexiuni, în cea

Din fericire a trecut acea primă etapă de entuziasm în care te

mai mare parte oameni cunoscuţi, cu care am interacţionat

vedeai părtaş la toate fazele prin care treceau fermierii online

într-un fel sau altul în diferitele etape ale carierei mele. Ana-

sau erai implicat de unul sau altul în diferite joculeţe de so-

lizând numărul de postări pentru un interval de 48 de ore în

cializare... Mult timp pierdut. În privinţa asta, întotdeauna am

zile normale de lucru, am constatat că doar 13% dintre co-

ales o alternativă clasică, legată de relaxarea offline.

nexiuni au o activitate constantă, participând cu postări cel

În fine, amintesc de reţeaua internă la care este afiliată ac-

puţin zilnice. Cam 59% sunt preocupaţi numai de lărgirea

tuala mea companie doar pentru a sublinia preocupările unora

bazei de cunoştinţe, iar restul sunt total inactivi sau preferă

pentru activităţile sociale ca emulator de business... În cazul

păstrarea anonimatului. La o analiză de conţinut, 78% dintre

de faţă, avem un bun exemplu în care managementul com-

postări reprezintă simple ataşamente de link-uri către articole

paniei nu numai că nu încearcă să restricţioneze accesul la

sau informaţii de interes, 12% sunt link-uri cu comentarii şi

social media, ci chiar îl încurajează, îndemnându-şi angajaţii

interpretări personale, iar 6% sunt impresii despre activităţile

să aibă o participare cît mai activă la reţeaua socială, care în

zilnice de business şi nu numai. Destul de supărător este

acest caz are rol de Intranet. Din cei 200 de colegi cu care

melanjul pe care îl fac unii postând pe o reţea exclusiv

sunt conectat, din 20 de ţări şi 4 continente, fireşte că nu toţi

profesională conţinut politic sau jurnalul minut-cu-minut al

sunt extrem de activi, dar asta e mai puţin important. Ce vreau

vieţii personale. Oameni buni, pentru aceasta există Facebook,

să evidenţiez sunt principalele avantaje pe care ni le oferă

Twitter şi alte 1001 de reţele sociale de tip „Oracol”...

această reţea, legate de posibilităţile de comunicare pe teme

Rămânând la Linkedin, participarea la comunicarea socială

profesionale, agregarea de grupuri pe diferite criterii, partici-

scade dramatic la o analiză a gradului de interactivitate le-

parea la sondaje, inserturile multimedia sau chiar premierea

gat de click-urile de „Like”, comentarii sau re-sheruirea unei

câştigătorilor în diferitele competiţii interne.

postări. De multe ori mă întreb dacă citeşte cineva postările www.ittrends.ro

rcrahmaliuc@yahoo.com

Nr. 8 - August 2011

15 S

O

L

U

Þ

I

I

Eliminaţi timpul pierdut! de Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing

reţi să îmbunătăţiţi atât productivitatea dumneavoastră, cât şi a angajaţilor, dar nu ştiţi ce anume să modificaţi? Pentru luarea unor decizii aveţi nevoie de informaţii clare despre modul în care vă petreceţi timpul în faţa calculatorului. Cât timp alocaţi e-mail-urilor şi cât timp petreceţi navigând pe Internet? După ce veţi avea răspunsuri la aceste întrebări veţi şti şi ce decizii să luaţi.

V

Cum pot să ştiu permanent cum îmi aloc timpul?

o îmbunătăţire a productivităţii trebuie să

Soluţiile de time management recuperează în

să le ocupe timp important.

renunţe la aceste obişnuinþe, ce nu fac decât

Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing

medie 3 ore şi 54 minute dintr-o săptămână

Dumneavoastră veţi reuşi să vă focusaţi

dar fără a le putea personaliza. Toate opţi-

pentru fiecare angajat. Pentru o firmă medie,

mai uşor şi mai rapid pe task-urile impor-

unile sunt disponibile simultan, fapt ce v-ar

asta înseamnă un plus de timp de 156 de

tante. Rezultatul va fi vizibil imediat, reuşind

putea crea probleme dacă nu aveţi nevoie de

ore pe săptămână, pe care îl puteţi aloca în

să bifaţi mai multe task-uri în fiecare zi cu

toate informaţiile furnizate. Preţul la care

direcţia creşterii productivităţii, dezvoltării

un procent mai scăzut de stres. Totodată,

puteţi accesa toate opţiunile soluţiei Manic

de noi produse sau extinderii portofoliului

veţi avea siguranţa că personalul lucrează

Time este de 67$/utilizator, fără nici o altă

de clienţi, activităţi ce vă vor aduce un plus

indiferent de locul în care se află, deoarece

taxă lunară, anuală sau alte costuri ascunse.

de profit.

orice pauză va fi înregistrată automat.

Beneficiile soluţiilor de time management

luarea unor decizii sigure Soluţiile generează o serie de rapoarte şi

productivităţii, putând fi personalizată în

Cronometraţi timpul alocat fiecărui task

o bază de date importantă pentru procesul

funcţie de utilizator. Există o variantă pen-

Cu ajutorul soluţiilor de management al

de îmbunătăţire a productivităţii angajaţilor,

tru utilizatorii casnici, una pentru familii şi

timpului puteţi nota fiecare pas făcut spre

priviţi atât ca echipe de colaborare, cât şi ca

una, cea potrivită şi pentru dumneavoastră,

rezolvarea unui task, cronometra timpul

persoane individuale. Află ce aplicaţii folo-

pentru manageri. Dacă vă doriţi rapoarte

alocat fiecărei activităţi şi bifa obiectivele

sesc ei cel mai des şi timpul alocat acestora.

complexe, control complet asupra timpu-

îndeplinite. La sfârşitul zilei puteţi vedea lu-

Vei putea estima mult mai corect timpul cap-

lui dumneavoastră, dar şi al angajaţilor,

crurile rămase de finalizat, timpul total alo-

tat de un proiect pentru a nu mai exista dubii

design plăcut şi o interfaţă user-friendly,

cat îndeplinirii task-urilor şi proiectele duse

în momentul facturării către clienţii voştri.

atunci Rescue Time este soluţia potrivită.

Beneficiaţi de datele necesare pentru

la bun sfârşit. Veţi avea toate datele pentru

Pentru companiile medii şi mari, Rescue Time este soluţia completă ce vă ajută să obþineţi mai mult timp pentru creşterea

Preţurile diferă în funcţie de modul în care

a analiza modul în care vă alocaţi timpul

Soluţii de time management

se doreşte să se îmbunătăţească productivi-

şi veţi putea lua deciziile adecvate pentru

Dacă pentru început vreţi doar să testaţi

tatea. Pentru un management sigur al tim-

îmbunătăţirea productivităţii, iar beneficiile

aplicaţiile de management al timpului, aveţi

pului angajaţilor, Team Edition implică un

se pot extinde şi în rândul angajaţilor, asu-

la dispoziţie variante gratuite timp de 14

cost de 30$ pentru 2 utilizatori, iar pentru

pra cărora veţi avea un control mai eficient.

zile, dar şi TimeDoctor, care vă oferă doar

auto-disciplină fiecăruia dintre voi, veţi plăti

Identificaţi factorii ce vă distrag atenţia

varianta Beta momentan. Pentru varianta

6$/lună.

Soluţiile de management al timpului vă

finală a aplicaţiei, TimeDoctor anunţă costuri

ajută să identificaţi factorii ce ar putea dis-

de: 5$/lună pentru utilizatorii casnici şi 15-

Concluzii

trage atenţia dumneavoastră sau a anga-

25$ pentru companii.

Dacă realizaţi că timpul s-a transformat

jaţilor, ajutându-i să separe timpul alocat

Trebuie să ştiti că soluţiile de management

într-un inamic şi că nu reuşiţi să vă încadraţi

muncii de navigarea pe Internet în scopuri

al timpului disponibile pe piaţă vă oferă

în termenele de îndeplinire a task-urilor, vă

personale. Cel mai cunoscut exemplu de site

facilităţi asemănătoare, diferenţe existând

recomand să alegeţi un „asistent personal”,

accesat în rândul angajaţilor este reţeaua

doar în complexitatea rapoartelor generate şi

care să stea după dumneavoastră non-stop,

de socializare Facebook. De cele mai multe

al tipului de mediu pentru care au fost create.

cronometrând fiecare minut alocat într-o

ori, angajaţii nu conştientizează timpul pe

Pentru companii recomand Manic Time şi

anumită direcţie, pentru a putea lucra la ca-

care îl pierd citind statusurile prietenilor,

Rescue Time, ambele punând la dispoziţie şi

pacitate maximă. Ţineţi cont că soluţia poate

vizualizând poze sau răspunzând la diver-

varianta business.

fi extinsă şi pentru angajaţii companiei,

se întrebări. Dar dacă la sfârşitul zilei ar

Manic Time este varianta de bază pen-

oferindu-vă un instrument de analiză a

primi un raport care să includă timpul alocat

tru aplicaţiile de management al timpului,

modului în care aceştia îşi alocă timpul pen-

activităţilor personale, ar înþelege că pentru

oferindu-vă un număr suficient de facilităţi,

tru activităţile de zi cu zi.

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

16 O

P

I

N

I

I

CentOS al 6-lea – Linux pentru servere „grele” de Răzvan Sandu

O

întrebare pe care o pun întotdeauna novicii într-ale GNU/Linux-ului este „Ce distribuție să instalez ?”. Când mi se cere sfatul, răspunsul meu este, întotdeauna, tot o întrebare: „La ce vei folosi acel GNU/Linux ?”. Dacă interlocutorul are nevoie de un server, atunci opțiunile mele sunt simple: „Instalează CentOS sau Debian stable”.

Puțini începători în IT înțeleg, din prima, fap-

Linux (RHEL). Practic, din distribuția Linux

tul că sistemul de operare este doar o unealtă

sunt înlăturate doar logo-urile și referirile la fir-

de lucru. Unealtă care trebuie adaptată scopu-

ma Red Hat, iar sistemul de actualizare online

lui. O alegere bună poate face minuni atunci

al programelor este modificat astfel încât să nu

când vine vorba despre eficiență; dimpotrivă, o

utilizeze serverele private ale acesteia (rețeaua

alegere greșită îl poate costa pe utilizator ore în-

Red Hat Network – RHN).

Rãzvan Sandu

tregi de efort, pentru rezolvarea celor mai simple

Pentru cei care doresc să cunoască amănunțit

sarcini. Obișnuiți cu puținătatea opțiunilor din

software-ul Red Hat înainte de a încheia un

Pe plan tehnic, CentOS 6.0 aduce noutăți

lumea Microsoft Windows, mulți administra-

contract de subscripție, ca și pentru firmele mici,

semnificative, cum ar fi: suportul pentru siste-

tori de rețea români nu reflectează serios atunci

CentOS se dovedește a fi o soluție stabilă,

mul de fișiere ext4, posibilitatea folosirii noilor

când trebuie să aleagă o distribuție GNU/Linux.

necostisitoare și o excelentă platformă de tes-

discuri SSD, îmbunătățiri privind consumul de

Diferențele pot fi majore. Pentru un laptop vom

tare. Pentru distribuitorul american, beneficiile

energie, mecanisme de securitate mai rafinate

dori un Linux care să aibă o interfață grafică cât

„simbiozei” cu CentOS se regăsesc sub forma

(securitatea Red Hat fiind certificată la nivelul

mai comodă în utilizare, iar software-ul să fie

unui număr mare de testeri care participă per-

exigențelor militare), noi interfețe grafice (KDE

nou, pentru a beneficia de ultimele „cuceriri”

manent la îmbunătățirea și depanarea princi-

4.3), precum și progrese masive în tehnologi-

tehnologice și de „modă”. Pentru mulți, lap-

palului produs al companiei.

ile de virtualizare (de server și de desktop). De

topul este un accesoriu al ținutei, la fel ca ceasul,

Dacă Fedora - o distribuție sprijinită oficial de

altfel, Red Hat este unul dintre „jucătorii” de

telefonul mobil sau bijuteriile. El trebuie să fie

către Red Hat - reprezintă varianta „timpurie”

prima mână în virtualizare, mai ales pentru

rapid și, nu în ultimul rând, spectaculos pen-

a software-ului, în forma ei incipientă, Red

centre de date.

tru străini. Pentru un server al companiei, însă,

Hat Enterprise Linux și CentOS sunt forma

Spre deosebire de Red Hat Enterprise Linux

criteriile de alegere a software-ului vor fi diferite.

„matură” a acestuia, care se întoarce către

și de Debian, distribuția CentOS nu oferă decât

Aici urmărim, în primul rând, o stabilitate „de

comunitate după procesul formal de selecție și

variante pentru platforme IBM-PC, pe 32 și

fier” a programelor și un consum cât mai mic

control de calitate pe care compania îl aplică

64 de biți. Statistic, CentOS este forma de GNU/

de resurse (memorie, încărcare a procesorului

Linux-ului. Modelul de afaceri funcționează

Linux aleasă pentru cele mai multe servere Web;

și a discurilor). Inevitabil, software-ul va fi ceva

cu succes: bursa americană NYSE Euronext,

asta îl face să fie o distribuție foarte populară,

mai vechi (deci, mai bine testat), iar „briz-briz-

producătorul de filme DreamWorks, lanțul de

cu documentație bogată și suport plătit ușor de

urile” grafice vor lipsi. O documentație completă

hoteluri Marriot, banca GE Money, Mazda Aus-

procurat. În particular, documentația oficială

și îngrijită, precum și posibilitatea de a obține,

tria GmbH sau Poliția din Saxonia Inferioară

Red Hat, disponibilă gratuit la adresa http://

contra cost, servicii de asistență și instruire –

sunt numai câțiva dintre clienții care au făcut ca

docs.redhat.com/, este aplicabilă și pentru

iată alte avantaje esențiale în mediul de afaceri.

Red Hat să fie azi una dintre cele mai pros-

CentOS.

Fără a trece sub tăcere sutele de distribuții

pere companii IT din lume.

Pentru aceia dintre Dvs. care doresc să in-

GNU/Linux existente - în cazul laptop-urilor,

Versiunea 6.0 a distribuției CentOS a fost

staleze CentOS, distribuția este accesibilă

mulți utilizatori se vor orienta spre Ubuntu,

lansată pe 10 iulie 2011. Ea a fost foarte

liber (legal) și gratuit. Imaginile .iso ale discu-

Fedora, Xubuntu sau Linux Mint, iar pen-

așteptată de către utilizatori: de obicei, o

rilor de instalare – două DVD-uri pentru 64 de

tru servere vor miza, aproape întotdeauna, pe

variantă CentOS urmează distribuției Red Hat

biți, un singur DVD (DVD-R) pentru 32 de biți

CentOS sau Debian.

corespunzătoare după două-trei luni; CentOS

– pot fi procurate de la http://www.centos.org

Community Enterprise Operating System

6.0 a fost lansat după mai bine de opt luni de

sau descărcate prin BitTorrent folosind fișiere

(CentOS, http://www.centos.org) este una din-

așteptare. Dar echipa de dezvoltatori – care

.torrent oficiale. Pentru fiecare, mai sunt dis-

tre cele mai solide distribuții GNU/Linux exis-

include și câțiva români – nu a dezamăgit co-

ponibile și câte un CD minimal de instalare

tente pe piață. Echipa de dezvoltatori condusă,

munitatea: software-ul este atent testat și și-a

de la Londra, de Karanbir Singh nu își propune

arătat calitățile încă din prima zi. Din păcate, nu

prin rețea (netinstall-CD), precum și câte un LiveCD, care poate fi utilizat pentru testare

să realizeze o distribuție originală – dimpotrivă.

există posibilitatea upgrade-ului la CentOS

fără instalare pe harddisk.

Folosind codul-sursă GPL publicat de compania

6.0 pornind de la o versiune anterioară; alt-

Ca de obicei, aștept cu plăcere co-

Red Hat, CentOS are ambiția de a rămâne cât mai

fel, probabil că răspândirea distribuției ar fi fost

mentariile și întrebările Dvs. la adresa

aproape de produsul oficial Red Hat Enterprise

deja mult mai mare.

razvan.sandu@zando.ro.

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

17 L O R E D A N A ’ S

V O I C E

Ce e dom’le cu promovarea asta?

C

ând ceva e la modă e adoptat aproape imediat de multă lume. Şi e una când toţi încep să poarte crocşi, şi alta când vine vorba de imagine. La fel, e una când e vorba despre ceva tangibil şi foarte limpede – o haină, ceva de încălţat

etc. – şi alta când se face referire la ceva intangibil, la concepte

Violeta-Loredana Pascal

sau la domenii despre care nu toată lumea ştie suficient.

Ideea de promovare eficientă atrage. Persoanele cu funcţie de decizie asociază promovarea eficientă cu una care să aducă

Al doilea aspect este, firesc, bugetul. În funcţie de câţi bani

beneficii mari şi care să aibă costuri cât mai mici. De altfel,

se pot investi se decide şi ce se face la nivel de promovare.

atunci când se discută despre PR pentru o companie şi pro-

Mijloace există o sumedenie, însă trebuie selecţionate cele mai

dusele ori serviciile sale se înţelege câştigarea de vizibilitate

potrivite şi cu un impact mare astfel încât investiţia să nu fie

prin modalităţi accesibile, spre deosebire de publicitate unde

în van şi astfel să apară nemulţumiri şi păreri cum că PRul şi

se achiziţionează spaţiu publicitar la preţuri mai mari. Faptul

comunicarea nu-s bune de nimic.

că relaţiile publice şi promovarea au venit de prin Occident

Tot ţinând cont de aceste două elemente – şi mai cu seamă

constituie un element important, generează interes şi, deseori,

de bugetul disponibil – trebuie să se conştientizeze că rezul-

tendinţa de a dori acelaşi lucru: alţii folosesc, trebuie să folo-

tatele obţinute vor diferi. Una e o investiţie de 100.000 euro,

sesc şi eu pentru mine.

În funcţie de mijloacele de promovare utilizate şi de bugetul disponibil rezultatele vor diferi.

Ce se doreşte a se obţine trebuie corelat cu ce se poate câştiga în condiţiile date.

«

alta una de 15.000 euro şi alta un buget disponibil de 2000 de euro (şi acesta eventual pentru câteva luni). Da, se pot face acţiuni pentru aproape orice buget (bine, nu discutăm aici chiar de 100 euro pe lună), însă e logic că rezultatele nu pot fi aceleaşi. Bine, e logic pentru mine şi încă unii cum s-ar zice, este ilogic pentru mulţi alţii şi spun asta prin prisma experienţei acumulate în cei peste 10 ani (şi din cei 6 ani la propria agenţie). La fel, este foarte clar că o investiţie în PR

Dacă despre muncă se spune că în cazul în care era bună o

corelată cu una în publicitate va avea un anumit impact, una

luau bogaţii, despre promovare nu se poate zice acelaşi lucru.

doar în PR un alt impact.

Motivul e simplu: bogaţii o utilizează de mult timp şi cu succes

Şi-atunci?

pentru ei sau afacerile lor.

Există soluţii pentru orice tip de afacere şi domeniu?

Să însemne acest lucru că doar cei cu bugete mari se pot pro-

Desigur.

mova şi pot avea succes? Răspunsul este simplu: nu. Oricine

Se aleg cu grijă alături de specialistul în relaţii publice, se

se poate promova – cu succes chiar – însă trebuie ţinut cont de

implementează, se urmăresc rezultatele obţinute şi se iau

două elemente importante.

măsurile corectoare corespunzătoare.

Primul dintre acestea e dat de alegerea celor mai bune mijloa-

Pentru unii a face/a avea PR înseamnă a încerca marea cu

ce de promovare. Selecţia trebuie făcută în funcţie de afacere,

sarea, ceva de genul hai s-o facem şi p-asta, să nu zicem că

de ce se doreşte a se promova. Există mijloace generale, dar

n-am încercat. A face/a avea PR fără a înţelege însă în mod

şi tehnici care se pot pune în practică în funcţie de domeniu.

obiectiv ce se poate obţine, în ce perioadă, cu ce costuri şi

În plus, orice element general trebuie personalizat, adaptat

făcând ce anume este sortit eşecului.

specificului produsului/serviciului promovat. Adaptarea duce

Sunt Violeta-Loredana Pascal şi număr de număr, aici, în

la succes, la apariţii în presă, la atragerea atenţiei potenţialilor

cadrul rubricii Loredana’s Voice, o să încerc să clarific con-

clienţi etc. O utilizare fără niciun fel de personalizare poate

cepte, să prezint soluţii eficiente de promovare, să analizez

duce la ignorarea completă a mesajelor pe care le comunicaţi.

tendinţe şi să ofer exemple din care se poate învăţa ce e bine

Există evident şi miraje. Cum că totul e uşor sau că rezul-

şi ce nu. Vom discuta despre relaţii publice, comunicare, pro-

tatele vin peste noapte, că e suficient să faci primul pas pentru

movare, dar şi despre social media. Dacă aveţi întrebări speci-

a avea un boom în vânzări. Ei bine, lucrurile nu stau chiar

fice sau dacă vă doriţi să scriu pe anumite subiecte vă stau la

aşa. E uşor să spui că vrei vizibilitate, că vrei să apari în presă

dispoziţie şi vă invit să îmi trimiteţi sugestiile pe e-mail. Să

pentru că sigur aşa vei atrage clienţii şi e mult mai greu de

înceapă călătoria aşadar şi să se ajungă la succes în promo-

realizat şi înţeles ce înseamnă acest lucru şi cum ajungi să fii

vare pentru fiecare!

atât de vizibil în presă.

loredana@prwave.ro

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

18 O

P

I

N

I

I

De la Angry Birds la Angry People

U

ndeva pe Wall Street, unui specialist financiar bine plătit dintr-o companie care face calcule pe baza unui vagon de cifre, despre care nimeni nu poate spune cât de exacte sau sincere sunt, îi dă cu virgulă. Face ochii

mari, merge la șeful lui și-i spune vestea cea mare. Dificilă decizie, să scoți un A din rating-ul de țară al USA? Noaptea e un sfetnic bun (poate nu singurul sfetnic) și a doua zi de-

Constantin Teodorescu

cizia vine implacabil, stricând somnul multor americani începând cu cel dintâiul și atotputernicul de la Casa Albă care se

ce o recunosc înmărmuriți pe ecran, la știri, în mijlocul unei

grăbește să ne anunțe că nu contează câte A-uri vor fi tăiate,

mulțimi de huligani, aruncând cu piatra în vitrina unui ma-

USA va rămâne USA.

gazin. Un student la Drept a fost prins după ce a spart geamu-

În burse începe nebunia, cineva de la un telefon anunță

rile unui magazin și a incendiat o mașină, o absolventă de

încheierea operațiunii în urma căreia la sfârșitul zilei rămâne

studii universitare, cuprinsă de remușcări, s-a autodenunțat

cu un mizilic de 8 miliarde de dolari. Are dreptate Obama,

după ce a vandalizat un magazin de electronice alături de

USA va rămâne USA. Țara tuturor posibilităților, în care iată,

fiica unui milionar, o balerină și un chitarist care a furat… O

acțiunile Apple au ajuns pe primul loc, făcând din această

VIOARĂ. La judecată (nu durează 3 ani întocmirea dosarului,

companie cea mai prețioasă companie din lume, mare atenție,

ca în România), a spus că voia să învețe să cânte la vioară.

NU pentru că ar fi descoperit peste noapte secretul fuziunii

Ei sunt, generația celor antrenați în jocurile MUD, generația

nucleare la rece prin care orice om ar putea obține energie

care a inventat planking-ul și finger tutting-ul, sunt generația

ieftină în cămară, precum murăturile. NU pentru că ar fi des-

celor care aleargă nebunește pe șosele filmându-se pentru a

coperit leacul cancerului sau secretul slăbitului prin cură de

urca filmul pe YouTube de parcă la un accident pot da un

sarailii și baclavale (lucru care m-ar lăsa cu adevărat cu gura

reset/reload new game. Sunt generația Facebook, cei care,

căscată), nu pentru că ar fi inventat teleportarea, desaliniza-

iată, au ridicat în plină criză financiară cotele unei companii

rea apei de mare sau cultivarea deșertului cu cartofi care să

extrem de inovative care însă n-a dat lovitura din inventarea

iasă deja prăjiți, ci pentru că a lansat cu mare talent o sumă

primului calculator personal din lume, n-a dat lovitura din

de divaisuri, altminteri foarte drăguțe, care pe zi ce trece

cauza unui sistem de operare avansat, eficient și apreciat de

devin încetul cu încetul visul omenirii.

multă lume selectă, ci din cauza unor divaisuri lucitoare pe

Căci cum altfel ai putea să le consideri când afli, iată, că nu știu ce englez pasionat a decis să se pună încă de pe acum la

care dai cu degetul și poți asculta muzică, schimba banalități cu prietenii și juca Angry Birds, cel mai popular joc.

coadă în fața magazinului, dormind în cort, pentru a putea fi

Nefiind un specialist în psihologia socială nu mă pot pro-

primul care prinde iPhone-ul 5, deși nimeni nu știe încă data

nunța dacă ura gratuită a păsărilor împotriva porcilor verzi

lansării lui și nici măcar cum arată. Probabil că iPhone-ul

s-a transferat încetul cu încetul din onlain în viața reală. Nu

5 va fi lansat undeva în apropierea așteptatului faliment al

știu dacă cei din Anglia care dau foc mașinilor pe stradă vor

multor bănci europene care nu vor apuca să mai dea credit cu

să protesteze de fapt împotriva bancherilor sau politicienilor

buletinul pentru cumpăratul acelor divaisuri minune.

pe care-i văd ca pe niște porci verzi.

Dar nu contează, USA este USA, e țara în care poți face

Și dacă toate acestea n-ar fi fost de ajuns, am apucat zilele

8 miliarde de dolari într-o zi dacă știi să vinzi, la timp, pe

trecute să văd și un documentar despre „Planned Obsolence”

bursă, pielea ursului, încă nenăscut, din pădure, pentru că ai

în care am aflat de ce într-o perioadă becurile se ardeau prea

informații și de la un văr al ginecologului ursoaicei și de la

repede, am aflat de ce se rup foarte rapid ciorapii de nailon

un coleg din parlament care va aproba deschiderea timpurie

la femei azi, deși fuseră inventați să țină câțiva ani buni, am

a sezonului de vânătoare de fraieri de le zice acționari. Sau

aflat de ce nu mai merg imprimantele vechi inkjet și cum să

alegători.

faci ca să resetezi contorul ascuns de pagini care o blochează

Aparent, fără nici o legătură cu băncile, cu indicele Dow

și cum, în economia de piață modernă, câștigi doar dacă ești

Jones, cu vânzările futures, cu creditele, undeva în Anglia,

capabil să induci clientului iluzia că următorul model de

grupuri de tineri ce nu sunt cu predilecție imigranți, dau foc

tirbușon scoate dopul sticlei mai rapid, mai elegant, te face

magazinelor și fură ce-apucă, fără să le fie foame și fără să

mai dorit de femei și poate îți poate permite să lansezi prima

aibă neapărat nevoie de acele lucruri.

ta afacere prin externalizarea de către restaurante a servi-

O pereche de părinți își denunță la poliție propria fiică, ambasadoare a Jocurilor Olimpice de la Londra 2012, după www.ittrends.ro

ciului de desfăcut dopurile la sticle. constantin.teodorescu@mozartrocks.ro

Nr. 8 - August 2011

19 A

N

A

L

I

Z

Ã

Apropiere lentă de UE de Bogdan Marchidanu

atele statistice prezentate anual de Carta Albă a IMM-urilor demonstrează o apropiere lentă de media utilizării tehnologiei infomaţiei în Uniunea Europeană. Şi aici însă diferenţele regionale îşi spun cuvântul.

D

Diferenţierea utilizării IT în funcţie de vârstă (%) Nr.

Utilizare

0-5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

1

Computere

74

81

77

77

2

e-Mail

67

73

67

71

3

Internet

72

75

71

73

vedere al utilizării tehnologiei informaţiei

4

Intranet

5

6

7

5

arată că peste 77% din firme au în dotare

5

Site propriu

31

37

32

33

6

Tranzacţii online

14

16

10

14

7

Niciuna

16

12

15

13

8

Altele

0

1

0,5

0

Sintetic, analiza IMM-urilor din punct de

computere, aproape 75% dintre firme accesează Internetul, circa 70% dintre ele folosesc e-mail. În acelaşi timp, doar o treime din firme deţin site propriu, doar aproximativ 6% dintre ele dispun de Intranet şi doar circa 15% folosesc tranzacţii online. Cel mai rău este că aproximativ 15% din IMM-uri

Diferenţiere utilizare IT în funcţie de regiune (%)

nu dispun de niciun fel de facilităţi IT.

Regiunea

Vârsta firmelor constituie şi ea un factor de diferenţiere. Alţi factori importanţi

Utilizare

NE

SE

Sud

SV

Vest

NV

Centru

Buc.-Ilfov

1

Computere

92

80

75

67

84

83

67

78

2

e-Mail

87

72

61

59

74

82

61

75

3

Internet

90

74

65

65

82

81

62

80

este cel al unui SA cu o vârstă între 5 şi 10

4

Intranet

8

4

5

5

16

8

4

5

ani, de mărime mijlocie, aflată în nord-estul

5

Site propriu

39

25

20

29

37

56

36

41

Detaliind utilizarea IT-ului în funcţie de

6

Tranzacţii online

31

13

8

14

14

8

13

16

vârstă, analiza constată că performerii,

7

Niciuna

2

19

19

11

8

12

23

10

8

Altele

0

0

0

2

0

0

0

0

de diferenţiere sunt amplasarea regională, mărimea firmelor, forma de organizare, domeniul de activitate şi solvabilitatea afacerii. Oarecum aşteptat, la nivel naţional, profilul firmei care foloseşte eficient IT-ul

României şi activând în servicii.

adică firmele cu o vechime între cinci şi zece ani, au computere în proporţie de 80%,

Sinteza folosirii IT-ului în IMM-urile din România (%)

Nr.

Diferenţiere utilizare IT în funcţie de mărime (%) Dimensiune firmă

Componenta

Procent

Nr.

Computere

77

1

Internet

73

e-Mail

Utilizare

Micro

Mică

Medie

Computere

72

91

92

2

e-Mail

62

88

90

69

3

Internet

66

89

91

Site propriu

33

4

Intranet

4

10

12

Tranzacţii online

14

5

Site propriu

27

45

65

Intranet

6

6

Tranzacţii online

12

19

21

Altele

1

7

Niciuna

20

1

0

Niciuna

14

8

Altele

0,4

0

0

www.ittrends.ro

Nr. 8 - August 2011

20 A

N

A

L

I

Z

Ã

sunt dotate cu computere doar în proporţie

Diferenţiere utilizare IT în funcţie de sector de activitate (%)

de 67%. În aceeaşi regiune, aproape 23% din firme nu utilizează tehnologia

Sector de activitate Nr.

Utilizare

Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Turism

Servicii

1

Computere

81

85

71

68

77

91

2

e-Mail

79

77

61

58

71

88

3

Internet

80

81

66

62

72

89

4

Intranet

8

5

4

1

5

10

5

Site propriu

37

42

25

25

48

49

6

Tranzacţii online

13

15

12

10

14

21

7

Niciuna

7

11

21

20

14

4

8

Altele

0,5

0

0

0

0

0,3

informaţiei. În funcţie de mărimea firmelor, datele arată clar că ponderile companiilor în care există site propriu, se utilizează computere, Internet, Intranet şi e-mail şi se efectuează tranzacţii online cresc direct proporţional cu dimensiunea, iar procentul companiilor în care nu se foloseşte IT se amplifică odată cu reducerea mărimii.

Un alt diferenţiator interesant este domeniul de activitate. Conform acestui criteriu, firmele din servicii folosesc în cea mai mare măsură tehnologia informaţiei, un rezultat oarecum logic. La polul opus se situează firmele din transporturi. Surprinde

Diferenţiere utilizare Internet/Intranet în funcţie de regiune (%)

aici proporţia extrem de redusă (25%) de firme din domeniul comerţului care deţin

Regiunea de dezvoltare Nr.

Scop utilizare

NE

SE

Sud

SV

Vest

NV

site propriu.

Centru

Buc.-Ilfov

Globalizarea indusă şi prin extinderea folosirii Internetului înseamnă pentru IMM-

1

Comunicare cu furnizori şi/sau clienţi

84

63

59

55

74

74

60

69

2

Comunicare internă

50

26

24

29

26

46

30

29

3

Informaţii despre mediul de afaceri

80

57

53

34

57

58

42

53

4

Tranzacţii online

62

44

29

26

37

46

36

34

5

Alt răspuns

0,5

0,5

2

2

0

1

4

2

urile din România mai ales comunicare cu furnizorii sau/şi clienţii (65%), obţinerea de informaţii despre mediul de afaceri (53%), tranzacţii electronice (38%) şi comunicare internă în cadrul firmei (32%). Pe regiuni, Internetul este folosit cel mai mult tot de firmele din nord-est (83%). La polul opus sunt firmele din sud-vest (doar 54%).

Poate cea mai importantă concluzie a

utilizează e-mail în proporţie de 72%, deţin

Amplasarea regională a firmelor con-

studiului este însă alta: aproape 88% din

site propriu în proporţie de 37% şi apelează

stituie, practic, în continuare cel mai

IMM-urile care folosesc IT-ul pentru des-

la tranzacţii online în proporţie de 16%. La

mare diferenţiator. Conform datelor publi-

făşurarea activităţilor curente au înregistrat

polul opus, firmele cu mai puţin de 5 ani

cate, în regiunea nord-est, peste 91% din

în 2010 performanţe economice mai bune

vechime au cea mai mare proporţie de nefo-

firme deţin computere, peste 87% din ele

şi mult mai bune decât în 2009, primul an

losire a tehnologiei informaţiei (peste 16%)

utilizează e-mail şi Internet, iar aproape

de criză economică.

şi cea mai scăzută proporţie de folosire a

31% desfăşoară tranzacţii online. La polul

Sursa tabelelor: Carta Albă a IMM-urilor,

unui Intranet (doar circa cinci la sută).

opus sunt firmele din regiunea centru, care

CNIPMMR, iulie 2011

EDITORIALIŞTI:

ISSN: 2065 - 4766

Radu Crahmaliuc - rcrahmaliuc@yahoo.com Constantin Teodorescu - brailateo@gmail.com Rãzvan Sandu - razvan.sandu@zando.ro Violeta-Loredana Pascal - loredana@prwave.ro

REDACÞIA: Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro Elena Andreea Liþã, Senior editor elena.lita@agora.ro Cristian Faur, Business editor cristian.faur@agora.ro Nicolae Bucur, Tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro Marian Teodorescu, Fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT: Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.ro Mihai Bucuroiu, Sales Manager mihai.bucuroiu@agora.ro Andreea Maier, Marketing & PR Manager andreea.maier@agora.ro

NOTÃ COPYRIGHT:

O PUBLICAŢIE

AG GO ORA

Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate.

Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA: Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 7, Ap. 71, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Download IT Trends Android Market: https://market.android.com/details?id=air.ro.ittrends.android&feature=search_result sau intrând pe https://market.android.com şi căutând „IT Trends Romania”

www.ittrends.ro

CALENDAR

CONFERIN}E GET IN CONTACT WITH YOUR AGORA FUTURE BUSINESS PARTNERS! CONFERINȚELE

DE

TEHNOLOGIE TE TEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

8 septembrie – Storage & Business Continuity 16-17 septembrie – eduVision 2020 27 septembrie – Digital Publishing & Advertising Day 12 octombrie – Green IT&C

Conferin]ele de Tehnologie Agora reprezint` o suit` de manifest`ri menite a prezenta solu]ii concrete pentru companii medii [i mari [i administra]ia public` central`. Conferin]ele sunt transmise în direct, online, interactiv, pe situl www.agora.ro, sunt organizate în parteneriat cu CIO Council, ARIES, ANIS, revistele IT Trends [i Digital Trends, iar publicul ]int` este format din factori de decizie [i directori IT, persoane care stabilesc bugetele de achizi]ii în companii.

27 octombrie – Virtualizare, Cloud Computing, SaaS, IaaS, PaaS 10 noiembrie – Securitate 24 noiembrie – Programatica 2011 - Platforme Enterprise 25 noiembrie – Agile Tour Bucharest 6 decembrie – Data Centers & IT Infrastructure Management

21 septembrie – T=rgu Jiu 22 septembrie – Craiova Conferin]ele Regionale „Solu]ii pentru dezvoltarea IMM-urilor” sunt Roadshow-uri de tehnologie [i finan]`ri care promoveaz` solu]ii pentru sc`derea costurilor [i eficientizarea afacerilor.

Printre obiectivele evenimentelor se num`r`: facilitarea schimbului de experien]` \n mediul economic, implicarea mediului de afaceri \n desf`[urarea evenimentului [i g`sirea unui numitor comun al`turi de sponsori.

19 octombrie – Deva 20 octombrie – R=mnicu Vâlcea 8 decembrie – Suceava 9 decembrie – Piatra Neam]

6 octombrie – Moldova - Ia[i Roadshow-ul de conferin]e î[i propune s` informeze [i s` pun` în contact direct reprezentan]i ai administra]iei locale, ai Guvernului [i furnizorii de tehnologie [i de solu]ii financiare pentru a g`si cele mai fiabile [i eficiente c`i de modernizare a administra]iei publice locale. Teme importante: Strategia Na]ional` pentru Dezvoltare Durabil` a României, Solu]ii pentru dezvoltarea comunit`]ilor locale, Solu]ii în sprijinul dezvolt`rii durabile.

3 noiembrie – Muntenia [i Dobrogea - Constan]a 17 noiembrie – Transilvania - Bra[ov 25 noiembrie – Banat [i Oltenia - Craiova