Revista de cercetare şi intervenţie socială nr. 5 din mai 2004 Probaţiune şi reinserţie socială - studiu de caz – lect. dr. MARIA SANDU În prezent au loc importante prefaceri în cadrul sistemului de justiţie penală – de la specializarea poliţiştilor, procurorilor, judecătorilor şi personalului din unităţile de detenţie privind cauzele cu minori, instituirea unor proceduri speciale pentru minori şi constituirea instanţelor pentru minori, până la organizarea serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, pe lângă tribunalele din ţară – în ideea flexibilizării şi modernizării justiţiei penale în România, în mod particular, a justiţiei pentru minori. Pornind de la această apreciere, se evidenţiază rolul specific şi activ al Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere (S.R.S.S.), ca o nouă instituţie care, începând din anul 2001, s-a alăturat celor din cadrul sistemului de justiţie penală – poliţie, parchet, instanţe, centre de reeducare şi penitenciare, şi a cărei funcţionare, în parteneriat cu autorităţile publice şi societatea civilă, defineşte practic probaţiunea în ţara noastră. Astfel, atât colaborarea tipică cu instituţiile de justiţie penală, cât şi parteneriatul în cadrul comunităţii, definesc şi legitimează activităţile specifice de probaţiune, care au drept scop, pe lângă furnizarea de servicii directe beneficiarilor 1 – persoane (minori, tineri şi adulţi) judiciarizate (inculpate, condamnate, graţiate sau liberate condiţionat), şi activarea comunităţii, precum şi asigurarea şi menţinerea securităţii acesteia. Studiul de caz prezentat în continuare se referă la o situaţie tipică şi vine să argumenteze în fapt, complexitatea, specificitatea, dar şi continuitatea activităţilor de probaţiune, cu referire la serviciile directe acordate beneficiarilor, care sunt reglementate în prezent, prin intermediul legilor speciale privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere. 2 1. Prezentarea faptei penale Minorul Y.Y. a fost coinculpat în legătură cu săvârşirea infracţiunii de “furt calificat” fiind cercetat în paralel, în două dosare penale. Astfel, aşa cum rezultă din rechizitorii, într-o perioadă scurtă de timp - ianuarie-februarie 2001, minorul Y.Y., în 1
Începând cu anul 2005, va intra în competenţa serviciilor de probaţiune o nouă categorie de beneficiari, cu referire strictă la victimele directe ale infracţiunii, ceea ce va presupune reorganizarea serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere în servicii de probaţiune şi protecţia victimelor (a se vedea Proiectul de lege privind protecţia victimelor infracţiunilor din martie 2004.. 2 În opinia noastră, legislaţia specială în vigoare (O.G. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere; H.G. 1239/2000 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor H.G. 92/2000; Legea 129/2002 privind aprobarea şi modificarea O.G. 92/2000) reglementează într-un mod disparat şi lacunar, trei tipuri principale de activităţi – referatul de evaluare; supravegherea în comunitate; asistenţa şi consilierea – motiv pentru care am propus instituirea unui cadru normativ unitar, care pe lângă activitatea de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, să reglementeze activitatea de asistenţă psihosocială, cu includerea evaluării presentenţiale şi postsentenţiale (a se vedea Sandu, M., Aspecte asistenţiale din perspectiva dezvoltării sistemului românesc de probaţiune, prezentare în cadrul Conferinţei de Sociologie şi Promovarea Asistenţei Sociale, Cluj, 7-8 mai 2004, în curs de publicare).
vârstă de 16 ani, fără antecedente penale, a participat, pe timp de noapte, alături de alte două persoane – un minor şi un adult, ultimul cu antecedente penale, la comiterea mai multor fapte penale distincte, a căror obiect material s-a arătat a fi dezmembrarea şi/sau sustragerea unor bunuri din autoturisme respectiv, sustragerea de bunuri de consum dintrun complex alimentar. Bunurile sustrase au fost ulterior comercializate de către făptuitori, iar prejudiciile parţial recuperate. Drept urmare, în legătură cu cercetarea primei cauze - comiterea infracţiunii de “furt calificat” având ca obiect material dezmembrarea şi/sau sustragerea de obiecte din autoturisme, Judecătoria Z a solicitat Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z întocmirea unui referat de evaluare psihosocială privind pe inculpatul minor Y.Y. 3 2. Întocmirea referatului presentenţial de evaluare psihosocială 2.1. Prezentarea mediului social şi familial Aşa cum rezultă din referatul de evaluare mai sus menţionat, minorul Y.Y, în vârstă de 17 ani şi 5 luni, provine dintr-o familie monoparentală pe linie maternă. Acesta locuieşte împreună cu mama şi familia surorii sale, în casa proprietate personală a mamei, în condiţii adecvate, însă veniturile familiei sunt modeste. Dificultăţile minorului Y.Y. au apărut odată cu decesul tatălui său, concomitent cu înrăutăţirea stării sănătăţii mamei. Ca efect imediat s-a putut observa, pe fondul diminuării autorităţii parentale şi implicit a supravegherii minorului, apariţia unor manifestări atitudinal-comportamentale cu aspect predelincvenţional, cu referire strictă la lipsa de acasă pe timp de noapte asociată cu frecventarea unui anturaj negativ din care făceau parte şi persoane adulte cu antecedente penale, absenteism corelat cu scăderea randamentului şcolar, consum de alcool şi de substanţe psihoactive (netestat). 4 Această conduită anunţă practic comportamentul infracţional al minorului, care sa manifestat ca un puseu, o criză de scurtă durată, în contextul mai sus amintit. În acest sens nu este de neglijat impactul arestului preventiv în care minorul a fost iniţial cercetat, care pe de o parte, a întrerupt brusc potenţialele acte infracţionale, iar pe de altă parte, a dus la acutizarea dificultăţilor legate de familie, şcoală şi situaţia materială – în legătură directă cu condiţionarea obţinerii pensiei de urmaş, de continuarea studiilor. Menţionăm că intervievarea minorului Y.Y. pentru evaluarea presentenţială a fost realizată în penitenciar. 3
În termen de 14 zile de la solicitare şi înainte cu 5 zile de termenul de judecată a fost depus la dosarul penal al minorului, referatul de evaluare psihosocială, care a furnizat judecătorului informaţii în vederea individualizării pedepsei. Pentru întocmirea acestui referat au fost contactate aproximativ 8 (opt) surse de informaţii – mama minorului, sora minorului şi membrii familiei acesteia, fostul profesor, dirigintele, vecinii din cartier, patronul firmei de construcţii la care a lucrat minorul, coinculpaţii în cauză – în cadrul a 10 (zece) interviuri. 4 Informaţia în legătură cu posibilul consum de droguri a fost furnizată de către membrii familiei minorului, care au descris “starea ciudată” în care s-a aflat minorul, după ce a sosit acasă, pe timp de noapte, fără să fie în stare să ofere vreo explicaţie plauzibilă, nici atunci, şi nici ulterior. De regulă, atunci când există indicii clare ale consumului de droguri, dovedite şi de rezultatele testării – la care persoanele evaluate nu pot fi supuse fără acordul acestora, se menţionează acest aspect în referatul de evaluare, cu precizarea pentru instanţă, de la caz la caz, pentru testare sau/şi supunere la tratament.
2.2. Evoluţia situaţiei şcolare şi profesionale Minorul Y.Y. era elev în clasa a VIII-a, cu frecvenţă redusă, la şcoala generală din localitatea de domiciliu. Minorul a fost transferat la această şcoală la recomandarea directorului fostei şcoli generale, în regim cu frecvenţă, din cauza dificultăţilor şcolare. Astfel, începând din clasa a IV-a (odată cu decesul tatălui său), minorul a înregistrat o scădere progresivă a randamentului şcolar, ce a culminat cu două repetenţii (în clasele a VI-a şi a VIII-a) cauzate în principal, de absenteism, corigenţe şi altercaţii cu unii colegi din şcoală. Fosta profesoară îl caracterizează pe Y. ca fiind o persoană ascultătoare, harnică şi modelabilă dacă este abordată cu tact, răbdare şi fermitate şi totodată, o persoană impulsivă, independentă şi foarte influenţabilă. Pe acest fond, se poate remarca o predispoziţie spre consumul de alcool care, poate declanşa reacţii violente. Y. este pasionat în egală măsură de istorie, geografie, literatură şi mecanica auto. Îi place să călătorească, chiar şi imaginar. În vacanţe şi în timpul liber, minorul a prestat diverse munci remunerate, în domeniul construcţiilor. 3.3. Identificarea factorilor favorizanţi ai comportamentului infracţional Din relatările minorului Y.Y. rezultă că ideea comiterii faptelor a venit de fiecare dată, din partea a două persoane din anturajul său (E.E. şi F.F, coinculpaţi şi într-o altă cauză penală). Faptele au fost comise cu premeditare, iar iniţiativa a fost comună. Minorul nu cunoştea antecedentele penale ale persoanelor participante la infracţiune, însă, auzise povestindu-se în anturaj despre modul ilicit de a procura bani. Minorul Y.Y. şi-a asumat un rol activ în cadrul infracţiunii (sustrage propriu-zis bunurile), motivat fiind de starea de minoritate în care se află, fapt ce justifică şi rolul pasiv al persoanelor adulte, cu antecedente penale, participante la infracţiune. De asemenea, minorul afirmă că la baza motivaţiei comiterii infracţiunii s-a aflat amuzamentul, distracţia. Acestei motivaţii însă, îi subzistă şi una de ordin financiar, implicit recunoscută de către minor. Minorul conştientizează gravitatea faptelor sale numai sub aspectul consecinţelor negative asupra propriei persoane şi asupra familiei, cu excluderea părţii vătămate. Din această perspectivă, minorul regretă faptele comise. În prezent, şi datorită stării de arest preventiv în care minorul se află, acesta a început să conştientizeze mai pregnant efectele negative ale faptelor sale, fiind îngrijorat de întreruperea cursurilor şcolare, de pierderea încrederii familiei sau de posibila sistare a pensiei de urmaş. 3.4. Analiza şi sinteza factorilor psihosociali ai conduitei generale Din această perspectivă au fost conturaţi în cadrul referatului de evaluare presentenţial, factorii psihosociali pozitivi ai conduitei generale, respectiv inhibitori ai comportamentului infracţional, contrabalansaţi de către factorii negativi ai conduitei, respectiv precipitatori ai comportamentului infracţional, după cum urmează: • •
Existenţa unor caracteristici personale şi a unor deprinderi de viaţă ce permit o bună adaptare socială Suport emoţional şi material din partea familiei lărgite asociat cu disponibilitatea acesteia pentru supravegherea minorului
• • • • • • •
Încadrarea într-o formă de învăţământ asociată cu dorinţa de continuare a studiilor şi de obţinere a unei calificări profesionale Implicare periodică în activităţi profesionale remunerate Lipsa antecedentelor penale Diminuarea autorităţii parentale asociată cu lipsa tatălui din familie şi cu starea precară a sănătăţii mamei Dificultăţi de adaptare la mediul şcolar cauzate în mare parte de absenteism Frecventarea unui anturaj negativ din care fac parte şi adulţi cu antecedente penale, asociat cu gradul crescut de influenţabilitate al minorului Predispoziţia spre consumul de alcool, însoţit sau nu de impulsivitate.
Pe baza analizei factorilor statici sau evolutivi care influenţează conduita generală a minorului a fost estimat un risc mediu de a comite infracţiuni de acelaşi gen şi un risc scăzut pentru siguranţa publică. 5 3.5. Conturarea perspectivelor de reinserţie socială În consecinţă, ţinându-se cont de caracterul evolutiv al factorilor psihosociali, cu relevanţă asupra conduitei generale, au fost conturate perspective realiste, fezabile privind reinserţia socială a minorului Y.Y. Astfel, perspectivele de reinserţie socială în cazul minorului Y.Y. sunt legate de supravegherea atentă a acestuia prin intermediul unui serviciu specializat în colaborare cu familia şi şcoala, supravegherea trebuind să fie axată pe următoarele aspecte: • •
Controlul frecventării cursurilor şcolare Controlul anturajului şi al petrecerii timpului liber
De asemenea, s-a considerat necesar ca în paralel, minorul să fie inclus în programe de asistenţă psihosocială axate pe schimbarea atitudinal-comportamentală care să vizeze atingerea următoarelor obiective : • • •
Învăţarea de tehnici de a rezista la presiuni externe şi alegerea unui anturaj adecvat nevoilor minorului Prevenirea şi controlul consumului de alcool şi eventual, al agresivităţii Conştientizarea gravităţii faptelor şi din perspectiva victimei, precum şi prevenirea recidivei
3. Emiterea primei sentinţe neprivative de libertate (sentinţă comunitară) După aproximativ o lună de la depunerea referatului de evaluare la instanţă, a fost comunicată Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z, sentinţa penală rămasă definitivă prin neapelare, prin care minorul Y.Y., în vârstă de 17 5
Menţionăm că, pe de o parte, estimarea riscului de a mai comite infracţiuni sau a riscului pentru siguranţa publică, s-a realizat, în lipsa unui instrument de lucru validat, în baza analizei clinice a factorilor criminogeni prezentaţi, iar pe de alta parte, legea specială nu prevede estimarea riscului în etapa procesual penală presentenţială, aceasta fiind expres menţionată, ca o activitate permanentă, doar în faza postsentenţială, a întocmirii planului de (reintegrare socială şi) supraveghere (art. 22 alin 2 din Regulamentul de aplicare a O.G. nr. 92/2000). Totuşi, practica unor servicii de probaţiune este în sensul estimării riscului încă din această etapă, în ideea intensificării şi extinderii ariei de activitate în faza presentenţială.
ani şi 6 luni a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un an) închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru o perioadă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni ce constituie termen de încercare, cu încredinţarea minorului spre supraveghere Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z. Totodată, prin aceeaşi sentinţă s-a dispus scoaterea, de îndată, a minorului Y.Y. de sub arest preventiv. 4. Executarea pedepsei neprivative de libertate în cadrul S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Z 4.1. Încheierea procesului verbal În termen de zece zile lucrătoare de la comunicarea sentinţei, a avut loc prima întrevedere 6 cu minorul Y.Y. în care, i s-a adus acestuia la cunoştinţă modul de desfăşurare a activităţii de supraveghere, ale cărei obiective au fost stabilite în funcţie de măsurile şi obligaţiile prevăzute în hotărârea judecătorească. Astfel, în conţinutul procesului verbal sunt prezentate următoarele informaţii: • • • • •
• • •
6
perioada în care se va desfăşura activitatea de supraveghere în baza dispoziţiilor O.G. nr. 92 din 29 august 2000; scopul activităţii de supraveghere constă în asigurarea îndeplinirii măsurilor şi a executării obligaţiilor stabilite de de către instanţă, pe perioada termenului de încercare, precum şi în sprijinirea reintegrării sociale a persoanei supravegheate Y.Y.; măsurile şi obligaţiile prevăzute în sentinţa penală rămasă definitivă prin neapelare, ce inculcă persoanei supravegheate Y.Y. sunt: să se prezinte la termenele fixate de comun acord la organul desemnat cu supravegherea; să anunţe, în prealabil, orice shimbare de domiciliu, locuinţă sau reşedinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi în toarcerea; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate modalitatea de petrecere a timpului liber şi mijloacele de existenţă; să-şi definitiveze studiile; să nu părăsească domiciliul între orele 22,00 şi 7,00, decât în situaţii excepţionale; să nu intre în legătură cu E.E., domiciliat în localitatea Z şi F.F., domiciliat în aceiaşi localitate; să participe la programele de asistenţă psihosocială axate pe schimbarea atitudinalcomportamentală, care să vizeze, în principal, controlul consumului de alcool şi al agresivităţii; învăţarea de tehnici de a rezista la presiuni externe ; modul de desfăşurare a supravegherii se va realiza în baza planului de supraveghere întocmit plecând de la măsurile şi obligaţiile impuse de instanţă prin hotărâre judecătorească şi adus la cunoştinţa persoanei supravegheate Y.Y. ; respectarea planului de supraveghere de către persoana supravegheată Y.Y., atrage scăderea nivelului de supervizare, situaţie ce va conduce la modificarea planului de supraveghere iniţial, ce va fi reflectată în cadrul rapoartelor intermediare de supraveghere, respectiv în cadrul raportului final de supraveghere; în situaţia încălcării măsurilor şi obligaţiilor prevăzute în hotărârea judecătorească, consilierul responsabil de caz va înştiinţa şeful serviciului care, la rândul său va sesiza instanţa; persoana supravegheată Y.Y. trebuie să respecte regulile de conduită (comportament adecvat) faţă de consilier şi alte persoane aflate în supraveghere; în cazul în care, persoana supravegheată Y.Y. este tratată necorespunzător, există posibilitatea de a formula plângere la şeful S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Z;
Cu ocazia realizării primei întrevederi, ca urmare a convocării la sediul S.R.S.S. s-a încheiat un proces verbal între consilierul responsabil de caz şi minorul supravegheat Y.Y. Toate întrevederile care au loc la sediul serviciului sunt consemnate în fişa de evidenţă a întrevederilor la sediul S.R.S.S. din cadrul dosarului de supraveghere al minorului Y.Y.
•
în vederea includerii în programe asistenţiale derulate de către şi prin intermediul S.R.S.S., persoana supravegheată Y.Y. are posibilitatea de a solicita în scris (cerere) de asistenţă şi consiliere.
4.2. Reevaluarea primară - stabilirea nivelului riscului de recidivă şi a nivelului de supervizare Pe parcursul a două întrevederi ulterioare cu minorul Y.Y. şi contactarea mai multor surse, pornindu-se de la referatul de evaluare presentenţial existent la dosarul de supraveghere, s-a realizat o reevaluare a situaţiei psiho-socio-economice a persoanei supravegheate Y.Y., cu accent pe identificarea nevoilor şi dificultăţilor în vederea completării capitolelor specifice din planul de supraveghere, după cum urmează: a. b. c.
Necesitatea angajării profesionale, eventual în paralel cu continuarea studiilor Dificultăţi legate de situaţia financiară precară Dificultăţi legate de formarea unui anturaj adecvat nevoilor personale, în condiţiile interdicţiei de a nu părăsi domiciliul pe timpul nopţii şi a nu întâlni anumite persoane d. Dificultăţi legate de inculparea persoanei supravegheate într-o altă cauză penală e. Dificultăţi legate de uşoara instabilitate emoţională corelată cu predispoziţia spre consumul de alcool care, în anumite situaţii poate duce la pierderea autocontrolului
De asemenea, tot în această perioadă a fost reevaluat nivelul riscului ca fiind mediu – cu privire la comiterea de infracţiuni de acelaşi gen, şi risc scăzut - cu privire la siguranţa publică, care a fost corelat cu nivelul de supervizare stabilit ca fiind mediu 7 , pe baza analizei următorilor factori: a. Existenţa unor caracteristici personale care permit o bună adaptare socială cu referire la existenţa unor deprinderi de viaţă adecvate cerinţelor zilnice de trai b. Stabilitate locativă corelată cu oferirea de suport afectiv şi material din partea familiei lărgite c. Colaborarea familiei cu S.R.S.S. în vederea realizarea supravegherii minorului d. Încadrare într-o formă de învăţământ corelată cu dorinţa de a munci e. Existenţa motivaţiei pentru schimbare corelată cu receptivitate faţă de serviciile de reabilitare f. Lipsa antecedentelor penale a. Situaţie financiară precară b. Inexistenţa unor perspective clare privind calificarea şi angajarea profesională corelată cu iminenta vârstă a majoratului c. Asocieri ocazionale cu anturaj negativ care a condus la rezultate negative d. Uşoară instabilitate emoţională corelată cu predilecţia spre consumul de alcool
La una dintre aceste întrevederi a participat şi mama minorului supravegheat Y.Y., care şi-a oferit disponibilitatea de a colabora cu Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z în vederea eficientizării activităţii de supraveghere. 8 4.3. Întocmirea şi semnarea planului de supraveghere 7
Nivelul riscului de recidivă şi nivelul de supervizare se stabilesc cu ajutorul unor formulare de evaluare pe baza unor itemi standard (aceste instrumente sunt de uz intern, ele nefiind validate la nivel naţional), avându-se în vedere evaluările clinice, subiective realizate anterior. 8 În acest caz, având în vedere şi minoritatea persoanei supravegheate, mama acesteia şi-a manifestat disponibilitatea pentru colaborarea cu S.R.S.S., printr-un angajament scris.
În cadrul celei de-a treia întrevederi 9 realizată cu minorul supravegheat s-a semnat de către acesta şi consilierul responsabil de caz, planul de supraveghere, care a fost întocmit pe baza măsurilor şi obligaţiilor prevăzute în sentinţa neprivativă de libertate (comunitară), asociate cu nevoile şi dificultăţile identificate, nivelul riscului şi nivelul de supervizare, avându-se în vedere, concomitent, factorii inhibitori şi factorii precipitatori ai comportamentului infracţional, mai sus enumeraţi. În acest sens, au fost stabilite, în cadrul planului de supraveghere, natura şi frecvenţa întrevederilor dintre minor şi consilierul responsabil de caz, după cum urmează: 1. Realizarea de întrevederi la sediul S.R.S.S., în prima zi a săptămânii, o dată/săptămână, până în momentul pronunţării sentinţei din cea de-a doua cauză penală, în funcţie de care se va reveni asupra frecvenţei întrevederilor. Ora întrevederilor a fost stabilită de comun acord între persoana supravegheată şi consilierul responsabil, în funcţie de programul de lucru al fiecărei părţi ca fiind ora 9,00. 2. Realizarea de către consilierul responsabil de vizite inopinate la domiciliul persoanei supravegheate, la şcoală sau/şi la locul de muncă. 3. Realizarea de şedinţe de consiliere, atât în baza obligaţiei din cadrul sentinţei, cât şi ca urmare a cererii de asistenţă şi consiliere din partea minorului supravegheat, la sediul S.R.S.S., în legătură cu dificultăţile deja menţionate sau în legătură cu orice alte dificultăţi ivite pe parcursul perioadei de supraveghere. Interviurile vor avea loc, fie în cadrul întrevederilor deja stabilite la punctul 1, fie separat, data şi ora urmând să fie stabilite de comun acord între persoana supravegheată şi consilierul responsabil de caz. 10 4. Întrevederile realizate între minorul supravegheat, consilierul responsabil de caz şi consilierulcoordonator al activităţilor de grup, cu ocazia participării minorului Y.Y. la programele de lucru cu grupul din cadrul S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Z.
Metodele utilizate pentru asigurarea îndeplinirii măsurilor şi obligaţiilor impuse de către instanţa de judecată în sarcina minorului supravegheat, pot fi rezumate astfel: 1. Minorul Y.Y. se va prezenta iniţial, o dată pe săptămână, în ziua de luni, ora 9,00 la sediul S.R.S.S. Există posibilitatea reducerii sau amplificării frecvenţei întrevederilor, în funcţie de nivelul îndeplinirii măsurilor şi obligaţiilor corelată cu evoluţia situaţiei psiho-socio-economice a minorului. 2. Minorul supravegheat va anunţa, în prealabil, în scris (excepţie telefonic) şi cu acte doveditoare, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă; de asemenea, acesta va anunţa, în prealabil, în scris sau telefonic, adresa, numărul de telefon pe perioada deplasării şi motivul deplasării mai mari de 8 zile. 3. Minorul supravegheat va comunica în scris informaţii privind controlul mijloacelor de existenţă, împreună cu acte doveditoare din care să rezulte: situaţia locativă, situaţia financiară şi cea legată de locul de muncă. Aceste informaţii însoţite de acte doveditoare, vor fi communicate la solicitarea consilierului responsabil de caz, iniţial, sau ori de câte ori situaţia o impune.
9
Dacă persoana condamnată trebuie convocată în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii judecătoreşti, la sediul S.R.S.S., în vederea realizării primei întrevederi consemnată în procesul verbal iniţial, planul de supraveghere trebuie întocmit, adus la cunoştinţa persoanei supravegheate (tot printr-un proces verbal) şi semnat, conform legii, în termen de 5 (cinci) zile de la comunicarea hotărârii judecătoreşti de condamnare la pedeapsa neprivativă de libertate. Însă, aşa cum se arată şi în cazul de faţă, datorită includerii prin lege în planul de supraveghere, a capitolului referitor la nevoile şi dificultăţile persoanei supravegheate, care necesită o reevaluare a situaţiei psiho-socio-economice, în practică, termenul de cinci zile nu poate fi întotdeauna respectat, pentru colectarea informaţiilor relevante fiind necesară uneori realizarea mai multor interviuri prin contactarea şi altor surse de informaţii. 10 Informaţiile cu privire la acordarea de asistenţă şi consiliere, conform legii, sunt cuprinse în cadrul dosarului de reintegrare socială şi supraveghere, care se deschide odată cu aprobarea cererii de asistenţă psihosocială, de către şeful S.R.S.S.
4. Minorul supravegheat va comunica verbal şi în scris – consemnări în cadrul unui caiet special, informaţii despre modalităţile de petrecere a timpului liber, la solicitarea consilierului responsabil de caz, care va verifica veridicitatea informaţiilor prin menţinerea unei legături permanente cu familia, şcoala, mediul profesional, vecini, organe de poliţie, etc. 5. Minorul supravegheat va frecventa cursurile şcolii la care este înscris şi va comunica verbal şi în scris – în cadrul caietului personal, informaţii cu privire la programul şi orarul şcolar, la solicitarea consilierului responsabil de caz, care va controla prezenţa la cursuri, modul de îndeplinire a activităţilor şcolare, precum şi conduita în cadrul şcolii. 6. Minorul supravegheat nu va părăsi domiciliul pe timpul nopţii, între orele 22,00 – 7,00, decât în cazuri excepţionale, situaţie în care, anterior sau ulterior – în termen de 24 de ore, minorul va comunica verbal şi în scris – prin intermediul unei înştiinţări către S.R.S.S., motivele părăsirii domiciliului pe timpul nopţii. În toate situaţiile, consilierul responsabil de caz va verifica veridicitatea informaţiilor şi va analiza întemeierea motivelor. 7. Minorul supravegheat nu va frecventa vechiul grup de prieteni, respectiv nu se va întâlni cu E.E. şi F.F. În acest sens, consilierul responsabil de caz va contacta şi va ţine legătura cu membrii familiei, cu profesorii, colegii de şcoală sau/şi de serviciu, vecinii din cartier, cu lucrătorii de poliţie, precum şi cu alte persoane în măsură să ofere informaţii în legătură cu aspectul mai sus menţionat. 8. Minorul supravegheat, şi ca urmare a unei cereri de asistenţă şi consiliere către S.R.S.S., va participa la orice program de terapie atitudinal-comportamentală, derulat prin intermediul S.R.S.S., care să aibă drept scop controlul consumului de alcool şi al agresivităţii, precum şi învăţarea de tehnici de a rezista la presiuni externe.
5. Întocmirea referatului de evaluare presentenţial pentru cea de-a doua cauză La scurt timp după începerea executării pedepsei neprivative de libertate de către minorul Y.Y., prin intermediul Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z, Judecătoria Z a solicitat întocmirea unui referat de evaluare presentenţial pentru inculpatul minor Y.Y., în cea de-a doua cauză, judecată în paralel. Practic în acest al doilea referat de evaluare presentenţial s-a realizat o reevaluare a situaţiei psiho-socio-economice a minorului Y.Y., în vârstă de 17 ani şi 8 luni, cu specificarea aspectelor atitudinal-comportamentale observate în scurta perioadă – de aproximativ două luni, de supraveghere de către S.R.S.S., precum şi o analiză a factorilor favorizanţi privind comiterea celei de-a doua fapte penale. Ca atare, mama minorului, sprijinită de către sora şi cumnatul acestuia, colaborează cu Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z, în vederea realizării supravegherii în baza hotărârii judecătoreşti. În prezent, minorulY frecventează cursurile şcolare, în limita regimului frecvenţă redusă, respectând totodată, obligaţia impusă de către instanţă de a-şi continua studiile. De asemenea, minorul are o conduită socială adecvată în familie, şcoală şi în comunitate, în general, respectând totodată, măsurile şi obligaţiile impuse prin hotărârea judecătorească de executare a pedepsei neprivative de libertate pentru prima faptă penală săvârşită. În ceea ce priveşte analiza celei de-a doua infracţiuni, se remarcă menţinerea modului de organizare şi a motivaţiei comiterii acesteia. În acest al doilea referat de evaluare presentenţial se remarcă aceiaşi factori pozitivi ai conduitei generale ca şi în cazul primei evaluări, dintre care punctăm: •
•
Suport emoţional şi material din partea familiei asociat cu disponibilitatea acesteia pentru supravegherea minorului corelată în prezent, cu realizarea efectivă a supravegherii în colaborare cu S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Z Conduită adecvată în cadrul Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere, de pe lângă Tribunalul Z, unde minorul execută o pedeapsă neprivativă de libertate.
Pe baza factorilor analizaţi, a fost estimat un risc mediu - care s-a menţinut de la prima evaluare, cu privire la comiterea de noi infracţiuni, precum şi un risc scăzut pentru siguranţa publică. Astfel, perspectivele de reinserţie socială în cazul minorului Y.Y. au fost legate de supravegherea, cu un nivel de supervizare mediu a acestuia, de către Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere, de pe lângă Tribunalul Z, în colaborare cu familia şi şcoala, supravegherea fiind axată pe următoarele aspecte: • • • • •
Controlul frecventării cursurilor şcolare Controlul anturajului şi al petrecerii timpului liber Controlul situaţiei locative şi al deplasărilor care depăşesc 8 (opt) zile Interdicţia de a părăsi domiciliul între orele 22,00 şi 7, 00, exceptând situaţiile speciale Interdicţia de a se întâlni cu E.E. şi F.F., coinculpaţi în prezenta cauză. În paralel, minorul a fost inclus în programe de asistenţă psihosocială axate pe schimbarea atitudinal-comportamentală care vizezează: • Învăţarea de tehnici de a rezista la presiuni externe şi modalităţi de petrecere a timpului liber, precum şi de alegere a prietenilor. • Controlul consumului de alcool şi eventual, al agresivităţii.
6. Emiterea celei de-a doua sentinţe neprivative de libertate (sentinţă comunitară) În perioada imediat următoare, a fost dată hotărârea judecătorească privitoare la cea de-a doua cauză în care minorul Y.Y. a primit pedeapsa cu închisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Astfel, minorul a rămas sub supravegherea S.R.S.S., fără modificarea perioadei de supraveghere, termenul de încercare din cea de-a doua sentinţă fiind inclus în termenul de încercare specificat de instanţă în cadrul primei sentinţe neprivative de libertate. În ceea ce priveşte măsurile şi obligaţiile prevăzute în cadrul celei de-a doua sentinţe, acestea coincid cu cele din cadrul primei sentinţe, astfel încât nu a fost necesară modificarea planului de supraveghere întocmit iniţial. 7. Punerea în aplicare a planului de supraveghere – monitorizarea şi evaluarea periodică a derulării activităţii de supraveghere Pe parcursul unei perioade de aproximativ un an şi patru luni, timp în care persoana supravegheată Y.Y. a devenit majoră, activitatea de supraveghere s-a desfăşurat conform planului de supraveghere iniţial, cu respectarea tuturor măsurilor şi obligaţiilor prevăzute în hotărârea judecătorească, aşa cum rezultă din fişa de monitorizare, fişa de evidenţă întrevederi la sediul S.R.S.S. şi rapoartele periodice de evaluare – întocmite o dată la şase luni. 11 Concomitent, tânărul Y.Y. este consiliat în legătură cu orice aspecte problematice legate de respectarea măsurilor şi obligaţiilor impuse de către instanţă, manifestându-şi totodată, disponibilitatea de a participa la un program de grup derulat în cadrul S.R.S.S.,
11
Menţionăm că aceste rapoarte periodice de evaluare pot fi întocmite, conform legii, ori de câte ori situaţia o impune, însă în mod obligatoriu o dată la şase luni.
axat pe schimbarea atitudinal-comportamentală, în speţă însuşirea de cunoştinţe despre infracţiuni şi pedepse. 12 8. Solicitarea de asistenţă psihosocială 13 Astfel, şi ca urmare a cererii de asistenţă şi consiliere adresată de către tânărul supravegheat Y.Y. Serviciului de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Z, aceasta beneficiază, concomitent, de consiliere şi terapie de grup axate pe însuşirea de cunoştinţe despre infracţiune şi efectele sale negative inclusiv asupra victimei, despre tehnici de a rezista la presiuni externe şi modul de alegere a prietenilor, cât si privind prevenirea consumului abuziv de alcool şi drog. Având în vedere faptul că, ulterior împlinirii vârstei majoratului, tânărul Y.Y. a solicitat în mod expres prin intermediul cererii de asistenţă psihosocială, asistarea în vederea obţinerii unei calificări profesionale şi angajare profesională, 14 acesta este susţinut pe parcursul perioadei de supraveghere în vederea continuării studiilor – în parteneriat cu Inspectoratul Judeţean Şcolar, sau/şi a obţinerii unei calificări şi a angajării profesionale în parteneriat cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. În acest sens, consilierul de reintegrare responsabil de caz a întocmit un plan de reintegrare socială şi supraveghere 15 pentru tânărul Y.Y., în care sunt specificate obiectivele activităţii de asistenţă psihosocială legate de formarea profesională, pe termen scurt şi pe termen lung, după cum urmează: a. Domeniul vizat (pe termen lung) • Realizarea unei stabilităţi socio-economice şi profesionale • Oferire de consiliere motivaţională în legătură cu domeniul vizat b. Obiective • Motivarea persoanei în vederea continuării studiilor sau/şi obţinerii unei calificări profesionale • Obţinerea carnetului de şomer neindemnizabil şi a ajutorului social aferent • Absolvirea a zece clase în paralel cu obţinerea unei calificări profesionale • Angajare profesională care să asigure relativa stabilitate a locului de muncă corelată cu realizarea unui venit care să asigure independenţa financiară şi un trai decent c.
12
Durata estimată în vederea atingerii obiectivelor • 2 (două) săptămâni pentru obţinerea ajutorului social şi a carnetului de şomer neindemnizabil ; termen : noiembrie 2003.
Menţionăm că minorul Y.Y. a fost inclus în programele de asistenţă psihosocială – consiliere individuală şi programe de grup, derulate de către S.R.S.S., anterior cererii de asistenţă şi consiliere, în virtutea obligaţiei prevăzută de instanţa de judecată de a se supune la programele de terapie atitudinalcomportamentală. 13 Cererea de asistenţă şi consiliere înaintată către S.R.S.S. deschide practic dosarul de reintegrare socială şi supraveghere pentru tânărul Y.Y. 14 Tânărul Y.Y. a absolvit în vara anului 2002 opt clase cu examen de capacitate, în regim frecvenţă redusă, iar în paralel a lucrat într-o fabrică de prelucrare a sticlei, fiind angajat cu contract de muncă pe o perioadă determinată. În prezent, tânărul Y.Y. lucrează fără carte de muncă în domeniul construcţiilor, iar în paralel frecventează cursurile Centrului de Formare Profesională în domeniul “construcţii – dulgheri.” 15 Planul de reintegrare socială şi supraveghere, reprezintă planul iniţial de supraveghere revizuit şi modificat, la care a fost adăugat capitolul referitor la activitatea de asistenţă şi consiliere, ca urmare a efectuării cererii de asistenţă psihosocială.
• 5 (cinci) luni pentru înscrierea şi absolvirea unui curs de calificare profesională – fără taxă, prin A.J.O.F.M. în paralel cu angajare profesională temporară; termen : aprilie 2004 • 2 (doi) ani şcolari (2003-2004 ; 2004-2005) pentru absolvirea a zece clase în cadrul unei şcoli profesionale de profil; • 1 (un) an pentru angajare profesională cu carte de muncă în baza obţinerii unei calificări profesionale prin A.J.O.F.M.; 3 (trei) ani pentru angajare profesională cu carte de muncă în baza obţinerii calificării profesionale prin Inspectoratul Judeţean Şcolar. d. Tipuri de activităţi • Oferire de consiliere motivaţională în cadrul întrevederilor bilunare la sediul S.R.S.S. sau cu ocazia vizitelor inopinate realizate la domiciliu, şcoală sau loc de muncă • Contactare de către consilierul responsabil de caz a Departamentului Şomaj şi a Centrului de Formare Profesională, A.J.O.F.M. • Întocmirea şi depunerea dosarului pentru obţinerea ajutorului social şi a carnetului de şomer neindemnizabil, precum şi a dosarului de calificare/angajare profesională. • Monitorizarea de către S.R.S.S. a implicării persoanei supravegheate în activităţile şcolare şi profesionale în vederea atingerii obiectivelor estimate. e.
Rezultate aşteptate • Obţinerea statutului de şomer neindemnizabil şi a ajutorului de şomaj • Obţinerea calificării profesionale printr-un curs de scurtă sau lungă durată • Angajare profesională temporară sau definitivă, în baza unui contract de muncă, în paralel cu obţinerea stabilităţii profesionale.
După ce tânărul supravegheat şi asistat Y.Y. a luat la cunoştinţă de conţinutul planului de reintegrare socială şi supraveghere, înţelegând prin aceasta să coopereze în executarea obligaţiilor ce îi revin, precum şi la derularea planului de reintegrare socială şi supraveghere, planul a fost semnat de către ambele părţi. În prezent, tânărul Y.Y., în vârstă de 19 ani, aflat în supravegherea şi asistarea psihosocială a S.R.S.S. de pe lângă Tribunalul Z, frecventează cursurile intensive de calificare profesională în domeniul ales, iar în paralel, lucrează în domeniul construcţiilor, fără carte de muncă, fiind remunerat. Avantajul cert al alternativei alese este reprezentat de faptul că activitatea prestată la locul de muncă de către tânărul Y.Y., este recunoscută de către Centrul de Formare Profesională, în baza unei adeverinţe eliberată de angajator, ca fiind practică de specialitate în domeniu. Articol publicat în Revista de cercetare şi intervenţie socială nr. 5 din mai 2004, Editura Lumen, Iaşi, pp. 664-677.