ARHITECTURA UNEI VIZIUNI by Alex Cozma

ARHITECTURA unei VIZIUNI Motivul- Piețele mobile

TITLU: ARHITECTURA UNEI VIZIUNI MOTIV: PIEŢELE VOLANTE LOCAŢIE: CLUJ-NAPOCA, RO BENEFICIAR: LOCUITORII ZONEI METROPOLITANE CLUJ-NAPOCA EVENIMENT: WINTERSCHOOL 2012 /20-26 FEBRUARIE 2012 ORGANIZATOR: ASTA CLUJ

CREDITE: ECHIPA PLANWERK: EUGEN PĂNESCU, BENJAMIN KOHL, VLAD CREOŞTEANU, IULIA HURDUCAŞ, ENDRE VÁNYOLOS ECHIPA FOR: OANA SIMIONESCU, ALEX COZMA ECHIPA SOCIOLOGIE: NORBERT PETROVICI, AURA MOLDOVAN PARTICIPANŢI WORKSHOP: ALEXANDRU GRECENIUC, ALEXANDRA MAN, IOANA VLAD, GELU PUŞCAŞ, ANDRADA TODEA, MARIANA NOVOSIVSCHEI, DIANA GALOŞ, LÁSZLÓ CZILLI, ÁGNES SZÖRCSEY, GLORIA GAGU, LOREDANA CIURTE, ANDREEA IUSAN, ANDREI TEMIAN, ALEXANDRU DUŢUC, FLORIN STAN, FLORINA ALB, ATTILA MOLNÁR, KATALIN VARGA, ANDREI COSTEA, IULIA GALINESCU

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 4

CUPRINS 1.

Istorie

Existent

Referințe

1.1 1.2 1.3 1.4 1.5

2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8

3.1 3.2

Scurta istorie a pieței De la spațiul public la supermarket Scurt istoric al Clujului Specific local Istoria piețelor volante în Cluj

Situația piețelor fixe Inițiativă Chestionare aplicate Rezultate interviuri vânzători Starea populației Protest în 2007 Articol din presă Hotărâri locale

Piețe volante în lume Piețe volante în România

Implementare

Analiză

Workshop

4.1 Articole sociologi 4.2 “Pieţele volante aruncă în aer coaliţia la Cluj” 4.3 Locații ale piețelor volante din Cluj in 2011

5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8

6.1 6.2

+/-, oportunități și pericole De la pericol la oportunitate Resurse din județ Zona metropolitană Analiză locuire/deservire Ghid de analiză pentru alegerea locațiilor Clasificare locații Cateva posibilități de mobilare

Descriere workshop Rezultate workshop

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 5

INTRO ‘Visaţi într-un mod pragmatic!’ Aldous Huxley

ARHITECTURA UNEI VIZIUNI = construcţie riguroasă a unui ideal realizabil, bazată pe o atitudine pragmatică referitor la informaţiile ce stau la baza acelui ideal. Acest workshop a avut ca scop principal transmiterea unui mod de lucru ce considerăm că, în prezent, lipseşte în şcolile de arhitectură din România: construirea şi urmărirea imaginii de ansamblu, generarea de soluţii calibrate pe informaţiile şi abilităţile/afinităţile deţinute/interpetate/dezvoltate, colaborarea precum şi implicarea activă în viaţa oraşului. Motivul “Pieţe volante”, a apărut în urma iniţiativei Planwerk din 2009, ce a avut ca rezultat o serie de evenimente de acest tip în Cluj, 2010. Astfel, workshop-ul, precum şi acest material îşi propun să ofere suport şi continuitate unui fenomen ce s-a dovedit a fi unul pozitiv pentru oraş. Această culegere organizează informaţiile colectate în cadrul celor 5 zile de workshop. Evenimentul “piaţă itinerantă” a fost documentat pentru a fi apoi schiţate câteva soluţii pentru problemele identificate.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 6 Istoric

1.1 SCURTĂ ISTORIE A PIEŢEI Piaţa ca act social s-a transformat în timp. Dacă la origini întreţinea schimbul inter-uman ca acţiune în spaţiul public, acum cedeaza locul unor mecanisme secate de savoarea colectivului.

ANTICHITATE

EVUL MEDIU

Agora grecească sau Forumul roman sunt printre primele exemple de spaţii destinate schimbului de mărfuri. Pe lângă această funcţiune, acestea reprezentau activatoare sociale şi locuri de întâlnire, scene pentru diverse activităţi - erau locuri aglomerate, dinamice, colorate şi atractive.

Pieţele oraşului sunt spaţii specializate ce găzduiesc ceremonii sau spectacole de teatru. Erau localizate în jurul catedralelor, în porturi, de-a lungul drumurilor de acces, în proximitatea porţilor oraşului.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 7 Istoric

MODERNISM TIMPURIU

POST-MODERNISM

Se accentueaza dimensiunea socială şi piaţa devine locul de reprezentare al spiritului civic. Conglomeratele de tarabe în spaţiul public cad în dizgraţie datorită caracterului insalubru, astfel piaţa se mută în megastructuri închise răspândite pe teritoriul oraşului.

Piaţa devine un simplu fenomen estetic, ignorându-se dimensiunea ei sociala. Ideea de piaţă ca spatiu public îşi pierde consistenţa; în locul unui teren dedicat activităţilor, spaţiul public se înţelege acum ca o succesiune de imagini vizuale percepute de ochiul uman în mod pasiv.

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 8 Istoric

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 9 Istoric

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 10 Istoric

1.2 DE LA SPAŢIU PUBLIC LA SUPERMARKET Saltul acesta este unul natural pentru o societate de consumatori. Se preferă varianta autoservire în defavoarea variantei cu “servitori”, deoarece salvează din cheltuielile pentru angajaţi, sporeşte volumul şi viteza cumpărăturilor pentru eficientizarea procesului de aprovizionare din toate punctele de vedere. Acest tip de aprovizionare a apărut în America în 1919 fiind intens dezvoltat şi apoi împrumutat întregii lumi, începând cu Anglia în anii ‘50. În România supermaket-ul apare după 1990. Dezvoltarea acestui concept a dus la mobilitate prin folosirea mijloacelor de transport publice sau private; americanul Kroger fiind considerat pionier datorită alipirii parcărilor pe toate cele patru laturi ale unui supermarket. Deşi născut din intenţia de a eficientiza la maxim procesul de aprovizionare a populaţiei, acest sistem a avut repercursiuni negative la nivel de accesibilitate şi trafic generat, eliminarea spaţiului public aferent unei pieţe tradiţionale, ruperea tradiţiei de schimb inter-uman pe care s-a bazat această activitate în istorie.

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 11 Istoric

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 10 Istoric

1.3 SCURT ISTORIC AL CLUJULUI

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 11 Istoric

6000-5.500 i.e.n urme ale culturii Starcevo-Criș; presupusă existenţa a unei cetăţi dacice cu numele Napoca sau Napuca; 107/108 e.n menţionarea pe miliarul de la Aiton a asezării romane Napoca/Napuca; 120-123 Napoca capitala Daciei Porolissensis - oraş târg a cărui protecţie era asigurată de alte garnizoane; 124 Municipium Aelium Hadrianum Napoca(Hadrian); 160-180 Colonia Aurelia Napoca(Marcus-Aurelius); 275 retragerea romană; 1068 fortificaţiile Cluj-Mănăştur grav avariate de pecenegi; Voievodatul lui Gelu inclus în Voievodatul Transilvaniei, parte a regatului ungar; 1173 Comitatul Cluj; 1213 Cetatea Regală Castrum Cluj; 1241 invazia tătară avariază cetatea, importanţa militara scade mult, aceasta având acum caracter agricol; 1272 colonizarea meşteşugarilor saşi; udvornici=ţărani agricultori; 1316 aşezarea primeşte titlul de oraş, drepturi de propietate a pământurilor şi scutiri de vamă pentru comerţ; 1405 Clujul oraş liber; 1438 Clujul e recucerit şi i se retrag drepturile de oraş; 1446 se înfiinţează monetăria; 1458-1490 Matei Corvin privilegii localităţii sale natale, dreptul de a se stabili în oras a iobagilor, scutirea negustorilor clujeni; 1541 destrămarea Imperiului ungar, Clujul va intra în Principatul Transilvaniei; 1609-1634 dezvoltarea breslelor clujene; 1660 Transilvania e principat autonom sub suveranitate otomană; 1699 Clujul devine parte a monarhiei habsburge; 1704 se distrug zidurile Clujului; 1715 armata habsburgă începe construcţia fortificaţiei Vauban Cetăţuia; 1867 Clujul şi Transilvania reintegrate în Regatul Ungariei; 1918 Transilvania intra în componenţa Regatului României; 1940 Clujul revenit sub suveranitate maghiară; 1945 reintră în componenţa României

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 12 Istorie

1.4 SPECIFIC LOCAL După scurta analiză istorică putem concluziona că una din îndeletnicirile importante în cetatea Clujului a fost şi este agricultura. Putem vorbi astfel despre un specific local în ceea ce priveşte alimentaţia, precum şi a felurilor de mâncare şi a poveştilor ce s-au născut în jurul lor. Piaţa ca loc şi negoţul ca îndeletnicire au fost actorii principali ce animau aşezarea.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 13 Istoric

Există o serie de produse locale recunoscute pentru calitatea lor, ce se vor pierde în lipsa unor strategii ce să le susţină în continuare. Important este că există iniţiative locale sau ramuri locale ale unor iniţiative internaţionale, pentru a le salva şi promova. Cartoful de Râşca, ridichile de Apahida, ceapa de Turda, brânza de Ţaga, cireşele de Steluţa, roşiile de Mihai Viteazu ş.a.m.d. 2009 Asociatia ‘Slow Food Turda’ 2010 Asociatia ‘Produs de Cluj’

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 14 Istoric

Hoştezenii Clujului sunt comunităţi străvechi de grădinari din cartierele Iris, Bulgaria, Mărăşti şi Mănăştur, denumire venită după numele german al zonelor exterioare cetăţii Clujului - “Hochstadt”. Aceştia erau cei care aprovizionau locuitorii Clujului cu legume şi fructe proaspete. Datorită unor hotărâri luate în perioada comunistă, casele acestora au fost distruse, iar pământurile lor folosite pentru construcţia blocurilor de locuinţe din actualele cartiere. Aceste hotărâri au fost suportate cu greu de comunitatea hoştezeană, mulţi dintre ei ajungând la gesture extreme, de suicid. Coabitrea între locuitorii celor de la bloc şi cei de la case a generat relaţii de vecinătate dublate de relaţii informale şi anume schimburile de alimente. Se dezvoltaseră astfel adevărate reţele de distribuţie. În cartierul Mănăştur relaţiile de vecinătate nu se produc doar între vecinii de bloc, ci şi între cei ce locuiesc în blocuri şi cei de la case. Cei de la blocuri veneau la case şi cumpărau direct din curte. În cazul locuitorilor Mărăşti, aceste schimburi dintre blocuri şi case aveau loc într-un cadru formal. Hoştezenii erau cei care aduceau la piaţăprodusele.“Le cumpăram din piaţă de la hoştezeni […] ei erau întotdeauna primii pe piaţă, aveau marfă de calitate, puneau murături, varză, castraveţi. Aveau fructe, legume, la ei găseai de toate”. (Raportul centru/periferie în formarea indentității urbane.- Coordonatori Conf. Univ.Dr.Rudolf Poledna, Asist. Univ.Drd. Norbert Petrovici)

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 15 Istoric

1.5 ISTORIA PIEŢEI VOLANTE DIN CLUJ 2008 a fost deschisă ‘Piaţa ţărănească’ la nivelul judeţului Cluj, având ca locaţie Piaţa Mihai Viteazu - spaţiul din parcare. Piaţa a fost organizată în ultima sâmbătă a fiecărei luni şi a mobilizat între 30 şi 50 de producatori locali la fiecare eveniment. 2011 s-au organizat 6 pieţe volante după urmatorul program, în fiecare săptămână exceptând perioada de iarnă: Luni - cartierul Andrei Mureşanu - Piaţa Ion Agârbiceanu ex. 12 Septembrie 2011/ 20 producători Marţi - cartierul Grigorescu - Piaţa 14 iulie ex. 23 August 2011/ 31 producători/ 500 de vizitatori pe oră Miercuri - cartierul Zorilor - Str. Ceahlău Joi - cartierul Gheorgheni - Str. Unirii ex. 25 August 2011/ 44 producători/ 300 de vizitatori pe oră Vineri - cartierul Mănăştur - Str. Bucium Sâmbătă - Platoul Sălii Sporturilor ex. 20 August 2011/ 61 producători 06, 13 August 2011 s-a organizat o piaţă experimentală în Piaţa Unirii/ aprox. 30 producători/ 2000 de vizitatori

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 16 Existent

2.1 SITUAŢIA PIEŢELOR FIXE Piaţa volantă trebuie văzută ca o completare a pieţelor fixe existente.

Pasteur 21 Decembrie 1989 Anton Pann Aurel Vlaicu Mirăslău

hală hală exterior

3000

1733243,33 2424688,57

3 3 3

1068769,94

23 105 30

11 44 1

3 3 1

100 48

50 26

Taxă RON/lună/mp

Taxă RON/masă/lună

Taxă RON/masă/zi

Număr societăți și p.f.a

hală 808,6 hală hală 1073,52 exterior hală 538,56 hală exterior

Număr producători

Padin Ion Meșter Albac

Investiție RON

Strada

Mănăștur Mănăștur Gheorgheni Gheorgheni Zorilor Mărăști Mărăști Mărăști Centru Grigorescu Gării

Suprafață mp

Cartier

FLORA ION MEȘTER HERMES MERCUR ZORILOR IRA ABATOR AUREL VLAICU MIHAI VITEAZU GRIGORESCU GĂRII

Caracter

Denumire piață

O parte din pieţele fixe ale oraşului au fost subiectul unor modernizări sau mutări în locaţii de tip hală. Minusurile acestor piete ar fi preţul mare al tarabelor (vânzător) şi acoperirea deficitară la nivel de oraş(cumpărător). Punând aceste pieţe pe harta oraşului şi considerând că aria de influenţă a unei pieţe este de 250m până la 600m pentru mersul pe jos, deducem că arii mari de ţesut urban pot fi deservite doar prin folosirea transportului în comun.

300

900 200

200

870 18

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 16 Existent

600 m.- 8 min. 250 m.- 4 min.

Poziția pieței și raza sa de influență

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 18 Existent

2.2 INIȚIATIVĂ EXISTENTĂ ÎN CLUJ Iniţiativa propune implementarea unui program de comerţ pentru produse agroalimentare direct de la producători, având la bază un studiu cu studenţi sociologi şi urmărind activarea spaţiului public din cartierele Clujului.

s.c. planwerk s.r.l. arhitectura + urbanism address strada georges clemenceau 3 ro 400021 cluj napoca phone +40 (0)264 439 488 fax +40 (0)264 439 472 internet www.planwerkcluj.org office@planwerkcluj.org planwerk arhitectura + urbanism strada georges clemenceau 3 ro 400021 cluj napoca

nr 746 /04.08.2011

Către Primăria Municipiului Cluj Napoca În atenţia d-lui primar dr. Sorin APOSTU

Cluj Napoca, 04.08.2011 referitor la „Clujul la piață” – program pentru piețe temporare în spațiul public Stimate domnule primar Apostu, în cursul verii anului 2010 am condus un studiu local împreună cu studenți sociologi în cadrul practicii de vară a acestora. Tema pe care am ales-o a fost studierea multicriterială a posibilității implementării unui program de comerț în spațiul public pentru produse agroalimentare direct de la producătorii acestora. Studiul propune piețe săptămânale de vecinătate în diferite zone ale orașului, ca alternativă la achiziționarea din supermarketuri a produselor de sezon. Au fost conduse interviuri cu producători și cumpărători și au fost identificate circa 15 locații posibile în toate zonele orașului, având în vedere că pe lângă centrul orașului alte zone pot fi activate în acest mod. Astfel, fiecare zonă importantă a orașului va putea avea un spațiu cu identitate locală în care pentru o jumătate de zi va fi creat un atractor social. După orele de funcționare spațiul revine la funcționalitatea lui inițială. Beneficiul acestui fel de activități este complex și în regăsiți sintetizat schematic în anexa acestei scrisori. Principalele capitole la care contribuie sunt sănătatea publică, promovarea economiei locale, coeziune socială pentru vecinătăți și vitalizarea spațiilor publice. Considerăm că acest fel de comerț și utilizare a spațiului public este potrivit pentru Cluj, un oraș care a demonstrat deja în ultimii ani deschidere și progres vizibil spre normalitatea vieții urbane, în comparație cu alte orașe de același rang din țară. Vă propun o întâlnire de 15 minute în care să vă pot expune soluții concrete pentru aplicarea unui asemenea program în Cluj. În aşteptarea răspunsului dumneavoastră,

Cu mulţumiri,

arh.Eugen Pănescu

planwerk

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 19 Existent

pagina 2 | nr 746 /04.08.2011

planwerk pagina 2 | nr 746 /04.08.2011

arh.Eugen Pănescu administrator

arh.Eugen Pănescu

arh.Eugen Pănescu arh.Eugen Pănescu

administrator

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 20 Existent

2.3 CHESTIONARE APLICATE I. Ghid vânzători piaţă ORIGINE -de unde este producătorul? (producător direct (tradițional) sau intermediar/comerciant) -de unde sunt produsele? [dacă e producător tradițional:] -unde este terenul? (grădinile din Cluj/ grădinile din județ) TRANSPORTUL - de unde se transportă produsele? - cât este de departe? - prin ce mijloc de transport? - cum rezistă produsele la transport? - cât de des transportă produsele (pe săptămână)? - motivația frecvenței (costuri prea ridicate, marfă insuficientă, lipsa necesității....) COSTURI - cât costa taraba? - o închiriază singur/la comun cu alți comercianți? - cum/cine fixează prețul produselor și regulile? - sunt juste și suficiente prețurile impuse recent de primarie? - impozite, taxe - câștigul rămas e suficient în raport cu toate costurile? - alte ocupații sau surse de venit? CLIENȚI - care sunt tipurile de clienți? - ce caută clientul: ieftin, ecologic/sanatos, fidelitate? - cât de mulțumit este de propria afacere? - cât de confortabil este în actualele condiții? PIAȚA MOBILĂ - ar fi dispus sa vânda într-o piață mobilă? - care ar fi o locația alternativă în care ar vrea sa vândă? DATE SOCIO-DEMOGRAFICE -vârstă, sex, educație, ocupație

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 21 Existent

II. Ghid cumpărători: Unde locuiesc? De ce vin exact în acea piață la cumpărături? Cât de des? Mai merg și în alte piețe? De ce merg la piața și nu la supermarket? (Apropiere, preț, calitate, prospețimea produselor) Ce caută: ieftin sau ecologic/sănătos, tradițional? Care este nivelul de satisfacție cu piața la care merg și cu alte locuri în care cumpără alimente? (foarte satisfăcut, satisfăcut, nesatisfăcut, foarte nesatisfăcut) Simt lipsa unei piețe mai aproape de ei? Ar merge la piețe temporare în centru sau în cartierul lor, dacă s-ar organiza? Specificul pieței temporare: tip festival, de sărbători, produse alimentare ecologice; ce fel de produse ar fi cele mai căutate? Unde cred că ar fi necesară o piață temporară? Încurajarea răspunsurilor cu exemplificări. Date socio-demografice: vârstă, sex, educație, ocupație

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 22 Existent

2.4 REZULTATE INTERVIURI VÂNZĂTORI

Mărăști Zorilor Mărăști Mihai Viteazu Mihai Viteazu Mihai Viteazu Mihai Viteazu Ion Meșter Ion Meșter Kaufland, Mănăștur Mărăști Mărăști Gării Gării Gării Mihai Viteazu Mihai Viteazu Mihai Viteazu Mihai Viteazu Gării Gării

*Borhaci *Sălaj

* * *

*Dâmbu Rotund * *Iris * *

* * * * *

* * * *

* * * * *

* * * * * *

* *

*Mihai Viteazu *Mihai Viteazu *

* * * * ** *

* ** ** * * * *

nu nu nu da doar testată nu da nu da nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu da

*** ** ** * **

*** **** *** * **

*** **** **** *** **** **** *** *** ** ***** **** *** *** ** **

***** **** **** **** **** *** *** **** ** **** **** *** ** *** ***

49 44 34 40 36 52 30 55 65 60 65 70 60 68 45 40 30 40

F M F F F F M F F F F F F M F F F M F M M

Liceu Liceu 8 clase

nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu

Centru, Bună Ziua Cartiere

Centru, Cartiere

Centru

Frecvența mersului la piață( câte zile din 7)

Locații alternative

Altă ocupație

Educație

Sex

Vârstă

Confortul actualei piețe(*…*****)

V-ați muta să vindeți într-o piața volantă?

Din fidelitate *

* *

* *Oltenia *Pata *Satu-Mare *Suat, Iuriu *Jucu de Jos

E românesc

E ecologic/sănătos

De ce cumpără clientul?

E ieftin

Tren

Tramvai

* * *

* *

Autobuz

Mașina personală

Grădinile din județ

Grădinile din Cluj

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Transportul produselor la piață

Locația grădinilor

Intermediar/Comerciant

Producător direct/tradițional

Piața în care s-a facut interviul

Clasificare intervievat

Grad de mulțumire în ceea ce privește profitul

PRODUCĂTOR

6 3 7 2 2

7 7 6 7 2 3 7 7 7 7 6 6 7 7

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 23 Existent

Studiul prin interviu arată reticenţa unora dintre comercianți faţă de mutarea în piețele mobile, datorită pierderii locului în piața fixă precum și a clientelei fidele. Vârsta medie a comerciantului este de 45 de ani, majoritatea nu au altă ocupație iar studiile acestora se opresc dupa terminarea liceului. Cei mai mulți vin cu mașina personală, însă rețeaua mijloacelor de transport în comun reprezintă o alternativă viabilă. Cei care ar încerca sa vândă într-o piață mobilă sunt cei mai tineri și cei care se pot deplasa mai ușor. Aceștia sunt nemulțumiți de costurile și de condițiile din piețele fixe. Majoritatea s-ar muta într-o locație centrală și o parte văd potențial în cartierele fără acces direct la piața, sau cele nou formate, țintind clasa de mijloc.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 24 Existent

2.5 STAREA POPULAȚIEI O analiză demografică a populaţiei oraşului Cluj-Napoca este utilă pentru a determina scenarii pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, pornind de la datele oferite de serviciul de evidenţă a populaţiei pentru anul 2010, ne putem imagina piramida vârstei ca fiind mai degrabă în formă de ou: dintre cei aproape 320000 de locuitori ai oraşului, 17% se află în intervalul de vârstă 0-19 ani, 42% au 20-44 ani, 28% 45-65 ani, iar 13% au peste 65 ani. Numărul mic de copii şi adolescenţi este explicabil prin fertilitatea redusă din timpul întregii perioade postcomuniste, iar pe viitor, când copiii de azi voi deveni la rândul lor părinţi, tendinţa este ca numărul de naşteri să scadă în continuare, deoarece chiar dacă numărul mediu de copii pe o femeie s-ar stabiliza, se preconizează că numărul de femei fertile va fi mai mic decât cel de acum. În acelaşi timp, adulţii de acum vor îngroşa numărul vârstnicilor, datorită faptului că mortalitatea este redusă şi speranţa de viaţă ridicată. Important de precizat este rolul migraţiei în explicarea numărului mare de adulţi din anul 2010. Încă din timpul comunismului au fost atraşi tineri adulţi către Cluj-Napoca pentru a munci în noile fabrici, cartierele Mănăştur şi Mărăşti fiind dovezile cele mai vizibile ale afluxului mare de persoane venite în oraş, astfel încât un procentaj semnificativ de clujeni este resprezentat de prima sau a doua generaţie de copii de ţărani deveniţi muncitori. Dacă presupunem că ultimul val de migranţi veniţi de la sat a avut loc în anii 1980 şi că acest val a adus tineri de 20-30 de ani în Cluj-Napoca, putem susţine că până în anul 2020 vor ieşi la pensie persoane a căror părinţi au locuit toată viaţa lor la ţară, persoane care voi moşteni teren în judeţ. Astfel, în condiţiile în care piaţa agro-alimetară va supravieţui şi va reprezenta în continuare un mijloc de venit suplimentar pentru pensionarii cu pământ, devine plauzibil să presupunem că agicultura de subzistenţă va fi continuată de aceştia pentru încă 15-20 de ani şi că aceste persoane vor lua locul acelei categorii actuale de vânzători din piaţă alcătuită din pensionari. Treptat, însă şi numărul migranţilor către Cluj-Napoca va scădea pe viitor, din cauza faptului că acele contingente care vin din urmă sunt reduse peste tot în ţară, iar, de asemenea profilul migranţilor se va schimba (şi de fapt s-a şi schimbat deja), Clujul fiind momentan un oraş care atrage mai ales tineri studenţi, care vor îngroşa categoriia intelectualilor şi prestatorilor de servicii din viitor. Aura Moldovan

1910- 100 ani 1915- 95 ani 1920- 90 ani 1925- 85 ani 1930- 80 ani 1935- 75 ani 1940- 70 ani 1945- 65 ani 1950- 60 ani 1955- 55 ani 1960- 50 ani 1965- 45 ani 1970- 40 ani 1975- 35 ani 1980- 30 ani 1985- 25 ani 1990- 20 ani 1995- 15 ani 2000- 10 ani 2005- 5 ani 2010- 0 ani

Urbanizare românească

400.000

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 25 Existent

328.602 317.953 309.000 300.000

Clujul va pierde constant din numărul locuitorilor datorită natalitații mult scăzute. Populația matură va îmbătrâni și pensiile acestora nu vor putea fi acoperite.

Populație

Adulţii de astăzi pot reprezenta o potențială resursă iar agricultura o opțiune viabilă. Strategia pe termen mediu se poate clădi pe răspândirea în teritoriu a agriculturii locale ca generator de venituri și locuri de muncă. Ar urma dezvoltarea unei alimentații sănătoase și a specificului local ca obiectiv identitar şi turistic.

Români

262.858

13% >65 ani

Urbanizare maghiară

200.000 185.663

28% 45-65 ani

154.723

114.984

42%

100.000 85.509 62.733 50.908 Maghiari

37.184

1992 2002 2012 2020

1977

1956 1966

1941

1880 1890 1900 1910 1920 1930

1850

1835

1785

1714

19.612 14.000 5.000 0 1703

42% 20-44 ani

17% 0-19 ani

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 26 Existent

2.6 PROTEST ร N 2007

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 27 Existent

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 28 Existent

2.7 ARTICOL DIN PRESĂ Pieţe moderne unde bate vântul! Scris de Cetateanul Clujean

Vineri, 21 Septembrie 2007 10:00 ... IRA fixează preţurile Traian Capotă, administratorul pieţelor clujene este mulţumit de felul în care puţinii comercianţi prezenţi în pieţele renovate îşi desfăşoară activitatea: „Până acum nu au existat probleme de indisciplină. Au mai fost mici obiecţiuni, dar nu există piaţă în care să fie totul perfect. În piaţa Zorilor avem înregistraţi peste 50 de comercianţi până în prezent. În ceea ce priveşte preţul, există o diferenţă de 5-6 procente faţă de pieţele IRA şi Mihai Viteazul, dar nu putem spune că e mult mai scump. Aici oamenii sunt mai pretenţioşi, nu acceptă marfă de calitatea a doua şi a treia. Dar piaţa care fixează preţurile pentru toate pieţele este cea de la IRA. Producătorii înţeleg acest lucru şi nu pot pune preţuri prea ridicate pentru că nu ar mai cumpăra nimeni”. Diferenţa nesemnificativă dintre preţurile practicate în pieţele clujene se explică prin faptul că intermediarii achiziţionează marfa de la aceiaşi en-gross-işti şi nu aplică adaosuri mai mari de 0,5-1 leu/kilogram. Administratorii pieţelor spun că nu pot interveni direct pentru a-i obliga pe comercianţi să coboare preţurile exagerate, însă pot să-i sfătuiască pe aceştia să le mai ajusteze. În cazul în care un comerciant exagerează de mai multe ori cu preţul, poate să nu mai primească masă în respectiva piaţă. Reprezentanţii administraţiei pieţelor mai afirmă că nu au fost înregistrate probleme grave provocate de cei care-şi vând produsele în noile pieţe. Singura nemulţumire este legată de lipsa grijei pentru curăţenie de care dau dovadă atât comercianţii, cât şi cumpărătorii. Toaletele pieţelor sunt dovada acestui fapt: pline de mizerie şi neîngrijite. Pieţe modernizate, dar în folosul cui? Emil Boc a iniţiat programul de modernizare a pieţelor şi de trecere a acestora în administrarea Primăriei cu scopul de a-i proteja pe clujeni de lăcomia şi de nesimţirea speculanţilor şi de a avea condiţii civilizate atât pentru producătorii agricoli cât şi pentru clienţi. A obţinut 55 de miliarde de lei din fonduri guvernamentale, pe care i-a cheltuit pentru a transforma hrubele din Zorilor, Gheorgheni şi Mănăştur în adevărate bijuterii. Pieţele au fost dotate cu aer condiţionat şi cu toate facilităţile prevăzute de normele igienico-sanitare europene. Mai mult, Primăria a închiriat mesele la ridicolul preţ de 90 de lei pe lună, în timp ce la APO aceiaşi „producători” plăteau 700 de lei pe lună şi stăteau în ger sau în arşiţă. Însă, care e rezultatul acestei politici publice? Evident, nu acela pe care l-a dorit primarul, pentru că acum de această investiţie publică beneficiază doar tagma „producătorilor”. Emil Boc l-a asigurat pe „Cetăţeanul Clujean” că, începând cu 1 ianuarie, odată cu desfiinţarea pieţei IRA, ca urmare a aplicării normelor U.E., în pieţele modernizate ale Clujului Primăria le va permite accesul numai producătorilor şi că, din acel moment, speculanţii vor pierde bătălia. Mihai Viteazul, raiul ilegaliştilor Conform datelor primite de la Poliţia Primăriei, în acest an în Piaţa Mihai Viteazul au fost aplicate 120 de amenzi, în valoare de 11.500 de lei. Motivele: lipsa certificatului de producător, furtul la cântar, lipsa actelor de provenienţă a mărfii, comercializarea mărfurilor în loc neautorizat. „E adevărat că există elemente negative printre noi, care ne trag în jos, dar nu putem fi confundaţi toţi cu aceştia”, spune D.A., una dintre persoanele care comercializează fructe în piaţa Mihai Viteazul. 190 de euro pentru metrul de masă în Mihai Viteazul Comercianţii din Piaţa Mihai Viteazul se plâng de costul mare al închirierii meselor şi spun că se tem de momentul când, după modernizare, vor trebui să se mute în hală. D.A., comerciant de fructe, recunoaşte că îşi achiziţionează marfa din en-gross-uri, dar declară că profitul obţinut este infim: „Acum plătesc 630 de lei pe două mese, dar îmi este groază de momentul când ne vom muta în noua hală. Am auzit că acolo vom plăti 190 de euro pe metrul liniar, deci o masă va ajunge să coste cam 380 de euro. Până acum ne doream să

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 29 Existent

intrăm în hală, dar de când am aflat tarifele, vrem să rămânem cât mai mult afară. Profit nu prea avem, mai ales în lunile de iarnă, când suntem datori la en-gross-uri. Vara câştigăm cam 500-1.000 lei pe lună. Dar să ştiţi că şi noi avem mult de pierdut, la en-gross-uri nu ne scad corect greutatea lăzilor. În plus, o parte din fructe sunt stricate şi nu le putem comercializa”.Şi Dorel Lăcătuş, unul dintre producătorii agricoli care îşi comercializează marfa în Piaţa Mihai Viteazul, spune că nu prea are profit: „Eu plătesc 114 lei pe masă pentru că sunt producător agricol, dar cei care au firme plătesc mult mai mult. Oricum, să ştiţi că nu avem profit”.Spre deosebire de pieţele din Zorilor, Mănăştur şi Gheorgheni, care sunt administrate de un serviciu specializat al Primăriei, Piaţa Mihai Viteazul va fi administrată după modernizare de o firmă privată. Aceasta are libertatea de a fixa după bunul plac tarifele pe care le va percepe comercianţilor pentru închirierea tarabelor. „Să ştiţi că munca noastră nu este preţuită. Profitul a fost mereu mic, am mai făcut un ban în plus pe lângă pensie, dar atât. Anul ăsta poate nu o să avem profit deloc cu seceta asta” Paraschiva Câmpean, producător agricol din Cluj-Napoca „Mi se pare că toate sunt destul de scumpe în piaţa asta. E adevărat că acum condiţiile sunt destul de bune, dar mă deranjează preţurile mari. Îmi fac cumpărăturile de aici pentru că stau în zonă, dar cumpăr doar strictul necesar” Irina Petre, 72 de ani, Zorilor „De aici îmi fac cumpărăturile pentru că stau în apropiere, dar să ştiţi că totul e foarte scump. Faţă de piaţa mare, toate produsele au preţuri foarte ridicate” Rozalia Iacob, 61 de ani, Zorilor „Preţurile sunt ca peste tot. La unele produse mai mari, la altele mai mici, depinde şi de bogăţia sortimentelor. Condiţiile sunt excepţionale acum, înainte era mare mizerie. Acum într-adevăr e ceva civilizat” Ioan Braicu, 67 de ani, Mănăştur „E destulă de organizată şi curată piaţa Flora acum. Toate sunt bine aranjate. Sper să rămână aşa şi în continuare” Maria Buzău, 76 de ani, Mănăştur „Mereu mi-am făcut cumpărăturile din piaţa asta pentru că locuiesc în cartier. Condiţiile noi sunt destul de bune şi pentru cumpărător şi pentru comerciant. Preţurile zic eu, accesibile. Bine ar fi ca în continuare să fim tot la fel, să fim perseverenţi” Ioan Chiş, 75 de ani, Gheorgheni „Eu cred că preţurile sunt chiar foarte mari. Îmi amintesc că înainte de renovare preţurile erau mai mici. Acum totul e de-a dreptul scump.” Cristina Mudure, 14 ani, Gheorgheni Preţurile practicate de comercianţii din pieţele modernizate Zorilor Flora Hermes IRA „Cei de la ţară nu mai vin în pieţele de la oraş să-şi vândă produsele pentru că pur şi simplu nu se merită cheltuiala cu drumul” Paraschiva Câmpean, producător agricol, Piaţa Zorilor „Piaţa care fixează preţurile pentru toate pieţele este cea de la IRA. Producătorii înţeleg acest lucru şi nu pot pune preţuri prea ridicate pentru că nu ar mai cumpăra nimeni”. Traian Capotă, administratorul pieţelor clujene

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 30 Existent

2.8 HOTĂRÂRI LOCALE Consiliul local Cluj-Napoca a aprobat modificarea şi completarea Regulamentului pieţelor administrate de municipalitate, astfel încât “Oricine merge în piaţă poate vedea că produsele de sezon se comercializează la preţuri identice sau care variază în limite extrem de scăzute, ceea ce sugerează existenţa unor înţelegeri tacite între comercianţi în stabilirea preţurilor. În plus, dacă veţi avea curiozitatea să mergeţi la Piaţa de gros de la Centrul Agro Transilvania, veţi observa că anumite produse (e vorba de cele de sezon) se comercializează în pieţele administrate de municipalitate la preţuri foarte mari în raport cu cele practicate de producătorii agricoli în cadrul Centrului Agro Transilvania. Au existat momente când au fost preţuri şi de cinci ori mai mari”, a explicat primarul Sorin Apostu. Pentru a proteja interesul public, preţurile de vânzare din pieţe nu trebuie să depăşească dublul preţurilor de la SC Centrul Agro Transilvania SA Cluj. Preţurile de la Piaţa de gros sunt comunicate zilnic de către Centrul Agro Transilvania, cu care primaria a încheiat un parteneriat în acest sens. Produsele româneşti promovate în pieţele clujene Comercianţii din pieţele administrate de municipialitate sunt obligaţi sa marcheze produsele după originea lor cu cartonașe “Produs românesc”, respectiv “Produs din import”. În acest fel, primaria dorește sa se asigure că cetăţenii care cumpără din aceste pieţe cunosc originea legumelor şi fructelor pe care le achiziţionează şi nu mai cumpără “roşii olteneşti” care au intrat prin Vama Borş, sau “căpşune de Satu Mare” care au avize de expediere din Turcia. Nesemnalizarea corectă a produselor în funcţie de originea lor se sancţionează de către administraţia pieţelor cu puncte de penalizare şi amendă de 500 de lei. Primaria asigură în fiecare piaţă mese de referinţă pentru comercializarea produselor cu cel mai mic adaos faţă de preţurile comunicate zilnic de către SC Centrul Agro Transilvania SA Cluj.

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 31 Existent

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 32 Referinศ e

3.1 PIEลขE VOLANTE IN LUME

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 33 Referinศ e

George Georgiou

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 34 Referinศ e

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 35 Referinศ e

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 36 Referinศ e

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 37 Referinศ e

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 38 Referințe

3.1PIEŢE VOLANTE ÎN ROMÂNIA

Pentru Piața Mica din Sibiu, municipaliatea a achiziționat șase platforme mobile, în valoare de 200000 RON acoperind o suprafață de aprox.2 metrii pătrați fiecare. Acestea au fost imediat închiriate, însă piața nou formată a devenit una exclusiv de flori și fructe, datorită prețului prohibitiv de închiriere. O cartografiere a piețelor volante în Romania, poziţionează orașul Cluj ca fiind cel mai bine reprezentat oraș românesc, din acest punct de vedere.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 39 Referințe

*LEGENDĂ: 2011- piață volantă 2010- piață volantă Suceava

2009- piață volantă 2008- piață volantă Iași

<2008- piață volantă inițiativă locală

Cluj-Napoca

Arad

Timișoara

*numărarea s-a făcut după locația pieței și nu după frecvență sau numărul total de-a lungul anului; datele au fost extrase din articole de presă

Bacău

Blaj Alba-Iulia Sibiu

Brașov

Pitești

București

PARIS Constanța

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 40 Implementare

4.1 ARTICOLE SOCIOLOGICE Posibile locaţii pentru amenajarea unei pieţe temporare ( Albert Clara-Monica- student sociolog) În cadrul orelor de practică, ne-am îndreptat atenţia asupra analiza pieţelor temporare. Această cercetare a avut loc în diferite pieţe din Cluj – Napoca (precum Piaţa Mihai Viteazu, Piaţa Gării, Piaţa Mărăsti, Piaţa Ion Meşter din Mănăştur, Piaţa Zorilor) iar eşantionul a fost alcătuit din producători şi cumpărători. Metoda prin care s-a realizat această cercetare a fost cea a interviului semi – structurat iar intrumentele folosite în culegerea datelor au fost însemnările de teren de tip jurnal. Am optat pentru aceasta metodă de cercetare deoarece oferă cea mai mare flexibilitate şi posibilitate de a obţine cât mai multe informaţii despre motivaţiile, aspiraţiile, obiectivele, atitudinile şi valorile unei persoane. În plus, poţi conduce discuţia, atingând doar subiectele care sunt de interes şi relevante pentru cercetare. În primul rând, este necesară amplasarea unei pieţe temporare / mobile în cazul în care un număr considerabil de oameni dintr-o anumită zonă nu au acces imediat la o piaţă. Crearea unei astfel de pieţe implică analizarea mai multor dimensiuni precum posibilitatea de deplasare a cumpărătorilor, condiţiile pe care această amenajare trebuie să le îndeplinească. Se consideră că raza de atracţie a clienţilor pentru o astfel de piaţă este de cca. 250-600 m. Pieţele mobile ar trebui amplasate în zone cu cerere, “o piaţă temporară ar trebui făcută după o perioadă de sondare a pieţei (pieţe temporare experimentale), adică a vadului comercial”, afirmă un cumpărător, aceasta însemnând o testare a pieţei, o perioada de probă înaintea stabilirii traseului şi locaţiilor finale. Persoanele intervievate consideră, într-un număr majoritar, că o piaţă temporară ar fi necesară îndeosebi în zonele rezidenţiale datorită accesibilităţii posibililor clienţi. În urma aplicării interviurilor, am obţinut diferite opinii şi sugestii cu privire la posibile locaţii pentru amenajarea unei pieţe temporare, atât de la producători cât şi de la cumpărători. În cazul producătorilor, unii ar fi dispuşi să işi desfăşoare activitatea într-o astfel de piaţă, depinzând însă de frecvenţa cu care ei vin să vândă în pieţele actuale (de ex. cei care vin mai frecvent, sunt mai puţin dispuşi, iar cei care vin doar o zi sau două pe săptămână, ar fi mai dispuşi să renunţe la tarabele lor dintr-o piaţa fixă). Pe de-o altă parte, sunt alţii care nu ar “risca” să plece datorită faptului că şi-au format o clientelă fixă, deşi le-ar plăcea să meargă în alte locuri. Unii producători au fost în astfel de pieţe însă doar ca şi cumpărători, spunând că aceste pieţe funcţionează “destul de bine”. Un producător a afirmat că ar merge la astfel de pieţe însă doar “în circumstanţe bine definite” (în sensul că, să primească o taraba de cel puţin 2 m pentru 30 de Ron, care, eventual poate să fie şi undeva în cartiere). Unii producători caută să stea într-un loc stabil ca să îl poată găsi clientul, însă consideră că aceste pieţe sunt bune, “ar veni producători şi cumpărători din toate părţile, ar fi produse de casă.” Ca şi posibile locaţii pentru pieţele temporare, cei mai mulţi producători au propus zona centrală. După cum spunea un producător, “ar fi bine să fie pieţe temporare, că aici taraba e scumpă, şi pieţele în general sunt destul de încărcate, nu mai sunt tarabe libere.” Ar şi merge să vândă altundeva, într-un loc mai ieftin, cel mai bine undeva în centru, dar eventual, de exemplu şi în Bună Ziua, dar numai sâmbata. Prin urmare, deşi aceste pieţe temporare prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje din punctul de vedere al producătorilor, acestea ar fi benefice şi pentru ei cât şi pentru întreaga comunitate. Astfel, ca şi locaţie principală în amenajarea unei pieţe mobile, ar fi zona centrală care oferă accesibilitate producătorilor şi poate fi localizată cu uşurinţă într-un oraş pentru că, bineînţeles, vor veni atât producători cât şi cumpărători din alte zone în aceste pieţe, prin urmare accesul trebuie să fie facil, fiind necesare mijloace de transport în comun în apropierea pieţelor. De asemenea, ca şi locaţii propice unei pieţe temporare, ar fi cartierele rezidenţiale precum Bună Ziua, Andrei Mureşanu în cadrul cărora nu prea există spaţii publice, ceea ce face aproape imposibilă plasarea unei pieţe permanente. Fiind cartiere noi şi pur rezidenţiale, acest lucru forţează populaţia să deţină cel puţin un autoturism pe familie pentru deplasarea la piaţă. Amenajarea unei pieţe mobile în aceste cartiere oferă totodată posibilitatea de socializare a locuitorilor. Asemeni acestor cartiere este şi cartierul rezidenţial Gruia, situat într-o zonă mai înaltă a Clujului, dotat cu o singură linie de transport în comun, este o zonă propice amenajării unei pieţe temporare. Asemeni cartierului Gheorgheni şi aici populaţia este îmbătrânită, iar deplasarea la alte pieţe constituie atât un efort financiar cât şi unul fizic, deplasarea pe jos fiind foarte obositoare pentru cei în vârstă datorită poziţionării acestui cartier. Cartierul Gheorgheni reprezintă o altă posibilitate de amplasare a unei pieţe temporare deoarece există o populaţie cu densitate ridicată şi îmbătrânită, ceea ce creşte nevoia unei pieţe temporare în acestă zonă. Un alt cartier favorabil plasării unei pieţe temporare este Grigorescu, deoarece acolo există o singură piaţă mică, în partea de est, care nu deserveşte toată zona, populaţia trebuind să se deplaseze până în Piaţa Mihai Viteazu (autobuzul 28) sau Piaţa Mărăşti (autobuzul 30) pentru a cumpăra produse proaspete şi de calitate. Cu privire la dorinţa cumpărătorilor, aceştia sunt multumiţi de ideea de a avea o piaţă temporară fie în cartierul lor, fie în centru, după cum spunea un cumpărător, “în cartiere ar fi cel mai usor, cel mai bine însă în centru ar merge mai multă lume.” Alţi consumatori consideră că “în cartiere ar fi mai necesare pieţele temporare. Nu toată lumea are posibilitatea să coboare în centru”. O altă categorie de cumpărător crede că “ar fi necesar să se organizeze prin rotaţie în fiecare zonă (cartier) ca toată lumea să poată să aibă acces mai usor.” Nu ar prefera centrul deoarece ar fi aglomerat şi nu toată lumea are acces. Prin urmare, de amenajarea unei pieţe temporare este nevoie atât în centrul oraşului cît şi în cartiere. Locuitorii din Floreşti simt nevoia unei pieţe în acea zonă “fie ea şi temporară”, deoarece acolo există o singură piaţă. Datorită creşterii bruşte a pieţei imobiliarelor, singura piată existentă nu

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 41 Implementare

poate deservi întreaga populaţie, cel puţin ca distanţă, deoarece transportul produselor pînă acasă necesită efort, în cazul în care cumpărătorii nu deţin autoturism personal. Se consideră că astfel de pieţe ar trebui să existe în primul rând în cartierele Iris şi Bulgaria, deoarece acestea sunt cartiere extinse, la marginea oraşului, în care nu toţi oamenii au posibilitatea de deplasare până în centru sau la alte pieţe. Alte locaţii posibile pentru pieţele temporare sunt zonele din apropierea căminelor studenţeşti precum Piaţa Lucian Blaga, din faţa Casei de Cultură a Studenţilor şi în Hajdeu, fiindcă altundeva aproape de camine nu sunt pieţe – agroalimentare. Prin urmare, aceste zone ar fi extrem de benefice studenţilor din cămine. Astfel, putem spune că majoritatea cumpărătorilor sunt încântaţi de ideea de piaţă temporară. Insă condiţia pe care aceşti cumpărători o pun este aceea ca în pieţele temporare produsele să fie tradiţionale, ecologice, proaspete, de calitate, româneşti şi bineînţeles, ieftine iar cei ce le vând să fie producători şi nu societăţi comerciale. Sistemul de piețe temporare (piața mobilă) ( Alex Meseșan- student sociolog) Sistemul de piețe temporare din Cluj-Napoca este un sistem pentru un oraș mai funcțional și practic. Prin sistemul de piețe temporare vrem să denumim o piață (de legume și fructe, produse ecologice, produse tradiționale, etc.) care își schimbă locul în fiecare zi, pentru a asigura un Cluj bine aprovizionat și sănătos. Diferența între o piață temporară (care este deschisă o dată la un anumit interval de timp, ex: o dată pe săptămână) și un sistem de piețe temporare este rotația locației. Un sistem de piețe temporare vine cu un avantaj deosebit. Vânzătorii care ar trebui să-și părăsească taraba o dată pe săptămână (costul chiriei rămânând același) pentru a frecventa astfel de piețe temporare, pot să vândă într-un loc sigur și stabil: sistemul de piețe temporare, sau piața temporara mobilă. A avea un loc stabil nu înseamnă neaparat un loc specific în oraș, ci un loc în piața, chiar dacă aceasta se mută dintr-un cartier în altul, pentru a deservi populația pe o arie mai extinsă. Dar unde este problema la acest sistem inovator? Problema este ca noi, clujenii, nu-l avem și nici nu-i simțim lipsa (doar avem supermarket-uri). Și pentru a avea un astfel de sistem avem nevoie de vânzători (marfa ar trebui să vină odata cu ei), clienți, locurile pentru piață și mobilierul de piața, neluând în calcul aprobările necesare, de tot felul. Și de ce n-am putea să avem o astfel de piață? Ei bine, în primul rând, pentru că noi nici nu știm de ea. Dar aceasta (necunoștință) se poate schimba prin ceea ce citiți chiar acum. Voi încerca să expun câteva aspecte ale unei piețe temporare/mobile. Primul element al unei piețe, mobile sau nu, îl reprezinta vânzătorul care poate fi producător sau un intermediar între client și producător. Majoritatea vânzătorilor, ca mulți români de altfel, nu s-ar avânta într-o afacere de genul unei piețe temporare, riscând să-și piardă locul din piața lui și clienții fideli. Cum am amintit mai sus, o piață temporară, prima dată ne duce cu gândul la ceva “temporar”. O piața care funcționează periodic sau ocazional. Într-adevăr, acest tip de afacere nu ar fi destul de profitabil poate, pentru că vânzătorii ar trebui să-și mute marfa din piața fixă până în locul unde se desfășoară cea temporară, fără clienții lor fideli, să stea acolo o zi, în care poate nimeni nu-i “recunoaște” marfa ca fiind cea mai bună, iar între timp, salvează 3 lei, taxa/zi pentru a vinde în piața fixă, dar plătind chiria pentru masă, chiar dacă nu o folosește pentru a vinde în acea zi. O altă posibilitate pentru ei ar fi să aibă pe cineva care să vândă în locul lor acea zi. Dar avantajul este că într-o piața temporară vin mai mulți clienți, unii din curiozitate, alții că sunt în trecere, iar alții pentru ca acea piață este mai aproape de ei. Dar dacă acest vad comercial, flux de clienți ar fi constant, în fiecare zi? Prin sistemul de piețe temporare, sau piață mobilă, acest lucru este posibil, deoarece vânzătorul stă permanent în piață, indiferent de locul unde se află piața. Iar clienții care îl știau și veneau de mai departe pentru produsele sale, acum pot ști în care zi din săptămână vânzătorul respectiv este cel mai aproape de ei, poate “la poarta lui” și astfel, într-o perioadă scurtă de timp, vânzătorul își crește numărul de clienți, acoperind o zonă mai mare din oraș și în acelați timp menținându-și toți sau o mare parte din clienții fideli din piața fixă. Un client (cumpărător), nu frecventează piața în fiecare zi, ci o dată sau de două ori pe săptămână, în funcție de nevoi. Astfel, piața temporară mobilă, săptămânală, i-ar acoperi nevoia de a merge la o piață normală, care se află la o distanță mai mare. Un alt aspect important este acela că nu trebuie să meargă de doua ori pe săptămână la piața, sau de trei ori la două săptămâni, deoarece poate cumpăra cantități mai mari, distanța mică permițându-i acest lucru și fără un mijloc de transport în comun sau personal. Bineînțeles că acest lucru impune o perioadă de testare a pieței, a zonelor unde se desfășoară activitatea pieței mobile, perioadă în care se presupune că vânzătorii și organizatorii investesc, pentru a găsi zonele cele mai profitabile și cu cerere mai mare, pentru a crea un sistem care să deservească populația, să nu uităm că acesta este scopul principal. Mai mult decât atât, costul unei tarabe în piața temporară mobilă, contrar opiniilor unor vânzători din piețele normale, pot fi mai mici, o tarabă sau o remorcă specială, putând fi achiziționată la un preț modic, sau închiriată pe oră sau pe zi, ajungându-se la un moment în care profitul sa fie net superior costului pe care vânzătorul îl suportă. Un avantaj major pentru piața mobilă îl reprezintă concurența. Concurența nu este de dorit, mai ales dacă concurentul reprezintă o “amenințare” la adresa profitului propriu. Dar concurența este bună. Ea ține o piața sub control și avantajează clienții. O piață temporară, care se desfășoară cum am prezentat pe scurt în paragraful anterior, va ridica o concurență pentru toate piețele fixe. Nu una amenințătoare, deoarece populația din zona va opta în continuare pentru acea piață, dar clienții care veneau altădată din celălalt capăt de cartier sau oraș, s-ar putea să se mai gândească ce piață să aleagă, cum am amintit, poate “vânzătorul preferat” vine chiar lângă blocul/casa lui. De asemenea fluxul clientelar va avea un debit mai mare, ținând cont că este o “ocazie unică” (pe săptămână) de a merge la o piață care te avantajează ca și client, din toate punctele de vedere. Și un flux mai puternic și mai concentrat, înmulțit cu zilele din săptămână în care funcționează piața mobilă, poate rezulta un profit net superior celui din piața fixă.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 42 Implementare

4.2 Pieţele volante aruncă în aer coaliţia la Cluj de Luminita Silea, 06 august 2011, 00:17 citiri:1465, comentarii:8

Arhitecţii din echipa care lucrează la actualizarea Planului Urbanistic General Cluj contrazic punctul de vedere al UDMR Cluj legat de funcţionarea pieţei volante lângă Biserica Sf. Mihail. Pieţe volante după modelul celei pe care Primăria o organizează astăzi în Piaţa Unirii ar trebuie iniţiate în toate cartierele clujene. Potrivit unei cercetări efectuate anul trecut la iniţiativa arhitectului Eugen Pănescu, din cadrul echipei care lucrează la actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) Cluj, împreună cu mai mulţi colaboratori de la Facultatea de Sociologie, astfel de pieţe de vecinătate temporare ar trebuie organizate şi în timpul săptămânii. Studiul a pus pe tapet mai multe amplasamente din Cluj-Napoca care se pretează pentru vânzarea de produse agroalimentare. Arhitectul Eugen Pănescu, din echipa care lucrează la actualizarea PUG, a elaborat în cursul verii 2010, împreună cu sociologul Norbet Petrovici, de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), un studiu local privind implementarea unui program de comerţ în spaţiu public pentru produse agroalimentare direct de la producători. “Studiul propune pieţe săptămânale de vecinătate în diferite zone ale oraşului, ca alternativă la achiziţionarea din supermarketuri a produselor de sezon. Aceste pieţe nu e necesar să fie doar pentru sfârşitul de săptămână, ci şi în timpul săptămânii, prin rotaţie, pentru că nu o să fie suficienţi producători care să acopere simultan tot oraşul. Aşa, beneficiul unei pieţe de proximitate se împarte egal”, consideră Pănescu. Arhitectul a declarat că în cadrul cercetării au fost realizate interviuri cu producători şi cumpărători din toate pieţele active la acel moment, având în vedere că pe lângă centrul oraşului alte zone pot fi activate în acest mod. “Astfel, fiecare zonă importantă a oraşului va putea avea un spaţiu cu identitate locală, în care, pentru o jumătate de zi, va fi creat un atractor social. După orele de funcţionare spaţiul revine la funcţionalitatea lui iniţială”, a afirmat Eugen Pănescu. Arhitectul a subliniat că nemulţumirile exprimate de UDMR Cluj în această săptămână legat de organizarea unei pieţe volante în parcarea din Piaţa Unirii, lângă Biserica Sf Mihail, sunt nejustificate. Acesta spune că astfel de pieţe temporare se organizează în toate oraşele europene, chiar lângă domuri, pentru că activitatea de comerţ temporar cu produse agroalimentare direct de la producători are o serie de beneficii. “Principalele capitole la care contribuie sunt sănătatea publică, promovarea economiei locale, coeziunea socială pentru vecinătăţi şi vitalizarea spaţiilor publice. Consider că acest fel de comerţ şi utilizare a spaţiului public este potrivit pentru Cluj-Napoca, un oraş care a demonstrat deja în ultimii ani deschidere şi progres vizibil spre normalitatea vieţii urbane, în comparaţie cu alte oraşe de acelaşi rang din ţară”, a subliniat Pănescu. Potrivit sociologilor Norbert Petrovici şi Aura Moldovan, de la Facultatea de Sociologie din cadrul UBB, ca posibile locaţii pentru pieţele temporare cei mai mulţi producători au propus zona centrală. “De asemenea, ca locaţii propice unei pieţe temporare au fost menţionate cartierele rezidenţiale, precum Bună Ziua sau Andrei Mureşanu, unde nu prea există spaţii publice, ceea ce face aproape imposibilă plasarea unei pieţe permanente. Amenajarea unei pieţe mobile în aceste cartiere oferă, totodată, locuitorilor posibilitatea de socializare. Zona rezidenţială Gruia, situată într-o arie mai înaltă a Clujului, dotată cu o singură linie de transport în comun, este, asemeni cartierelor Bună Ziua şi Andrei Mureşanu, propice amenajării unei pieţe temporare. În Gheorgheni, pentru populaţia îmbătrânită de aici deplasarea la alte pieţe constituie atât un efort financiar, cât şi unul fizic. Un alt cartier favorabil plasării unei pieţe temporare este Grigorescu, deoarece acolo există o singură piaţă mică, în partea de vest, care nu deserveşte toată zona, populaţia trebuind să se deplaseze până în Piaţa Mihai Viteazul sau în Piaţa Mărăşti. Se consideră că astfel de pieţe ar trebui să existe în primul rând în cartierele Iris şi Bulgaria, deoarece acestea sunt cartiere extinse, la marginea oraşului, în care nu toţi oamenii au posibilitatea de deplasare până în centru sau spre alte pieţe. Alte locaţii posibile sunt zonele din apropierea căminelor studenţeşti, precum Piaţa Lucian Blaga, din faţa Casei de Cultură a Studenţilor şi în Hasdeu”, se arată în raportul de cercetare realizat de aceştia.

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 43 Implementare

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 44 Implementare

(continuare) Primarul Sorin Apostu a anunţat săptămâna aceasta intenţia municipalităţii de a organiza o piaţă volantă sâmbăta, în parcarea cu barieră din Piaţa Unirii, între orele 7:00 şi 15:00. Iniţiativa a fost contestată de UDMR Cluj, care s-a plâns că piaţa a fost iniţiată lângă Biserica Sf. Mihail, urmând să creeze disconfort celor care frecventează acest monument istoric. Unde ar trebui organizate pieţe volante la Cluj-Napoca Cercetarea a propus o serie de noi amplasamente pentru pieţe volante, faţă de locaţii existente deja, modernizate, formale sau informale pentru comerţul cu produse agroalimentare în Cluj-Napoca. Noile locaţii temporare propuse pentru pieţe de vecinătate sunt: Hașdeu (intersecţia Hașdeu - Babeş), 7 străzi (Gruia) P-ţa Engels (A. Mureşanu), Piaţa Unirii / Bd. Eroilor, P-ţa Carolina (centru), P-ţa Liebknecht (Iris), P-ţa 14 Iulie (Grigorescu vechi), Groapă (Aurel Vlaicu nord), zona Iulius Mall (Aurel Vlaicu sud şi Gheorgheni), Ursus / Fabrica de Pâine (Între Ape, Plopilor, Grădini Mănăştur) “Aceste locaţii nu vor putea funcţiona simultan, nici nu e nevoie. Dar, dacă vor funcţiona, se va şti că, de exemplu, doar marţi este piaţă în Gruia, miercuri în Plopilor, vineri în Andrei Mureşanu, şi aşa mai departe. Cei mai mulţi oameni merg la piaţă o dată pe săptămână, însă, dacă va fi cerere, se poate oricând suplimenta. De asemenea, cred că acest program de pieţe trebuie început cu câteva locaţii, care să demonstreze că acoperă o cerere a vecinătăţii. Condiţiile de funcţionare sunt importante pentru impactul public şi mai ales pentru asigurarea producătorilor pentru o bună colaborare reciprocă”, a precizat arhitectul Eugen Pănescu.

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 45 Implementare

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 46 Implementare

4.3 *LOCAȚII ALE PIEŢELOR VOLANTE DIN CLUJ ÎN 2011 2011 s-au organizat 6 piețe volante după următorul program, în fiecare săptamână exceptând perioada de iarnă: Luni - cartierul Andrei Mureșanu - Piaţa Ion Agârbiceanu Marți - cartierul Grigorescu - Piaţa 14 iulie Miercuri - cartierul Zorilor - Str. Ceahlău Joi - cartierul Gheorgheni - Str. Unirii Vineri - cartierul Mănăștur - Str. Bucium Sâmbătă - Platoul Sălii Sporturilor 06, 13 August 2011 s-a organizat o piață experimentală în Piața Unirii, mutată apoi pe platoul Sălii Sporturilor sursa http://www.primariaclujnapoca.ro/piete-agroalimentare.html * nu s-au luat în considerare alte piețe ocazionale

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 47 Implementare

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 48 Analiză

5.1 PLUS ȘI MINUS, OPORTUNITĂȚI ȘI PERICOLE +

- exemplele din 2011 arată că sistemul de piețe mobile funcționează bine - cele bine plasate au vad și sunt profitabile - au funcţionat ca activatori ai spațiului urban; piața a mobilat și organizat spațiul public - au adus cumpărătorilor produse proaspete și accesibile; raportul calitate/preț este în interesul consumatorului - încurajeaza producția locală - duc la dispariția prețului tarabei și deci a speculatorilor - costuri mici de transport și cantități mai mari pentru cumpărător - a crescut oferta și posibilitățile de a alege - program flexibil pentru producători - ciclicitatea contribuie la organizarea vieții în cartier - schimbul ca act social în tot orașul - piața a venit în întâmpinarea cererii, s-a mutat lângă consumator - încurajeaza agricultori locali ce nu își permit mutarea produselor în afara cartierului - temporaritatea evenimentului face ca impactul său ecologic să fie scăzut

- sistemul nu deservește întreg arealul locuit al orașului - unele piețe blochează fluxuri pietonale și auto - unele piețe nu sunt în proximitatea stațiilor de transport în comun - sistemul este încă în faza de testare și nu funcționează perfect - lipsa unei strategii sau a unui set de reguli în alegerea locațiilor - lipsa spațiului de depozitare păstrează dimensiunile reduse ale comerțului - cantitatea mică de marfă atrage dezinteresul producătorilor - au iscat incompatibilități funcționale și conflicte - poluare fonică și aspect improvizat; locul devine insalubru

OPORTUNITĂȚI

PERICOLE

- experimentele din 2011 reprezintă baza în anii ce urmează: Piața mobilă- resursă pentru spațiul public Sistemul piețelor mobile- un set de reguli ce duce la alegerea corectă a locațiilor Sistemul piețelor mobile- garanția vânzării produselor Sistemul piețelor mobile- un mecanism de organizare și administrare în ceea ce privește transportul, depozitarea și prezentarea produselor Piața mobilă- agent pentru produse proaspete, sănătoase și accesibile Piața mobilă- alternativă și diversitate pentru produse Piața mobilă- dezvoltator al specificului și producției locale Piața mobilă- un nou mecanism economic pentru încurajarea producătorilor locali Piața mobilă- activator social prin schimb, interacțiune, contact și coeziune Piața mobilă- o colaborare între producători, cumpărători și autoritățile locale Piața mobilă- alternativă accesibilă, ce nu încurajează specula Piața mobilă- eveniment urban de calitate, vizual și social; un set de reguli estetice și funcționale Piața mobilă- completarea funcțiunilor de comerț și servicii din zonă Piața mobilă- actor în piaţa imobiliară

- sursă de conflict datorită incompatibilității și a concurenței funcționale - suprasolicitarea zonelor cu trafic și parcări; poluare fonică - incompatibilitatea cererii din zonă cu oferta adusă - riscul pierderii clientelei fidele din piețele fixe - prețul mai mare al transportului pe toată suprafața orașului - un nou tip de organizare dă naștere la un nou tip de speculatori - aspectul improvizat și temporar poate scădea încrederea în sistem - vremea instabilă

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 49 Analiză

5.2 DE LA PERICOL LA OPORTUNITATE Pericolul conflictelor politice poate deveni oportunitate, atâta timp cât acestea duc către dialog şi generarea unor soluții în interesul oraşului si al populaţiei. Inițiative legate de piețele volante, pornite pentru a atrage capital politic, găsim în TOATE orașele țării. Rezultatul lor a fost întotdeauna bine primit de populație.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 50 Analiză

5.3 RESURSE DIN JUDEȚ Suprafața totala a județului Cluj este de 667.440 ha, în care se regăsesc toate formele de relief: dealuri și podișuri 395.210 ha, munți 104.075 ha, depresiuni montane și intra-colinare108.000 ha, campie 60.155 ha. Suprafața agricolă este de 427. 268 ha din care: • Suprafața arabilă : 182.733 ha • Pășuni : 154.057 ha • Fânețe : 85.728 ha • Vii pe rod : 185 ha • Livezi pe rod : 886 ha. Organizarea administrativă a judeţului include o reţea de 434 de localități (sate), grupate în 81 de unităţi administrativ-teritoriale. Populaţia judeţului este de aproximativ 660 de mii de locuitori, din care peste 65% locuiesc în mediul urban Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populației. Comparativ, numărul producătorilor prezenți în piețele fixe nu depășește 1000.

Clujul este un pol de interes în județ, piața de desfacere a produselor din imprejurimi. Constituirea Zonei Metropolitane Cluj-Napoca susține polarizarea din județ.

II. SUPRAFETELE CULTIVATE SI PRODUCTIILE OBTINUTE ÎN ANUL 2011 Suprafaţa Producţia Denumire culturi -hakg/ha Cereale pentru boabe - total din care : 61476 3738 Grâu comun de toamnă 10500 3380 Secară de toamnă 331 1915 Triticale de toamnă 477 3621 Orz 462 3639 Orzoaică de toamnă 344 3544 Orzoaică de primăvară 8260 2010 Ovăz de primăvară 4180 1861 Porumb boabe 36672 4470 Sorg boabe 250 2852 Leguminoase pt. boabe - total din care: 915 1937 Mazăre boabe uscată - total: 95 3295 - mazăre boabe furajeră 95 3295 Fasole boabe 820 1779 Plante uleioase - total din care : 3343 2164 Floarea soarelui 1657 2380 Rapiţă 613 2181 Soia boabe 903 2130 Muştar 170 182 Plante pentru alte industrializări - total din care: 1281 41194 Sfeclă de zahăr 1242 42402 Tutun 24 2083 Sorg pentru mături 15 3733 Cartofi - total din care : 6749 20083 Cartofi timpurii şi semitimpurii 160 15719 Cartofi de vară 315 18971 Cartofi de toamnă 6274 20250 Legume de câmp şi în solarii-total din care : 7599 17968 Tomate - total din care : 750 27412 - timpurii şi de vară - total: 158 25190 - de toamnă - total: 592 28005 Ceapă uscată 898 24239 Usturoi uscat 232 7500 Varză 956 30845 Ardei 195 9862 Castraveţi 631 10461 Rădăcinoase 1060 14811 Mazăre păstăi 90 8100 Fasole păstăi 535 10000 Vinete 74 18743 Conopidă 62 24613 Alte legume 2116 14069 10 37500 Pepeni verzi 10 36100 Pepeni galbeni Plante de nutreţ 36918 19154 Plante pt. producerea de seminţe şi seminceri, loturi semincere - total din care : 681 Cereale pt. sămânţă - total din care: 545 3969 Grâu comun de toamnă - sămânţă 333 4174 Triticale de toamnă-sămânţă 30 4467 Orzoaică de primăvară-sămânţă 62 2645 Porumb boabe – sămânţă 120 3958 125 2280 Plante uleioase-sămânţă 11 1473 Plante de nutreţ - sămânţă 10 1600 Anuale şi bianuale – sămânţă Ciuperci cultivate 1 139098 Căpşuni pe rod în ogor propriu 3 13000 Flori în câmp - mii fire 5 1190000 Păşuni naturale în folosinţă (în echiv. masă verde) 154057 12889 Fâneţe naturale în folosinţă (în echiv. masă verde) 85728 14682 Vii pe rod - total 185 5141 Vii altoite şi indigene pe rod - total: 127 5764 soiuri de masă 5 6200 Vii hibride pe rod 58 3776 Fructe - total de la pomii fructiferi din care 786 7628 Fructe din livezi

Producţie -tone229770 35490 634 1727 1681 1219 16603 7779 163924 713 1772 313 313 1459 7235 3944 1337 1923 31 52769 52663 50 56 135539 2515 5976 127048 136541 20559 3980 16579 21767 1740 29488 1923 6601 15700 729 5350 1387 1526 29771 375 361 707111 2163 1390 134 164 475 285 16 16 185 39 5950 1985666 1258661 951 732 31 219 25967 5996

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 51 Analiză

I . SITUAŢIA FONDULUI FUNCIAR LA 31 .12.2011 Total

Nr. Specificare crt.

general

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

182733 154057 85728 195 185 0 0 4555 886 0 0 427268 167662 9021 11779 19318 32392 667440

Arabil Păşuni Fâneţe Vii total - vii pe rod Hamei total - hamei pe rod Livezi total - livezi pe rod Arbusti fructiferi - arbusti fructiferi pe rod Suprafaţa agricolă Păduri Ape Drumuri Curti constructii Teren neproductiv Total general

din care Sector Sector privat stat 180591 2142 152992 1065 85293 435 195 0 185 0 0 0 0 0 4282 273 644 242 0 0 0 0 423353 3915 69929 97733 4062 4959 3546 8233 15904 3414 25589 6803 542383 125057

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 52 Analiză

5.4 Zona Metropolitană Urbană și Strategii de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Cluj-Napoca Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj Structura asociativă: 1 municipiu: Cluj-Napoca 17 comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni Suprafaţa totală: 153.754 ha Populaţia totală: 379.705 Aport: Municipiul contribuie cu resurse umane bine educate (11,96% universitară; 30,17% liceu; 15,44% profesională), know-how, capital; Comunele contribuie cu spaţiu amplu pentru dezvoltare; Elemente principale ale strategiei propuse: Dezvoltarea accelerată a infrastructurii la standarde europene - prin obţinerea de granturi UE pentru: - Infrastructura de acces (rutier: centuri de ocolire şi autostrada; aerian: dezvoltarea aeroportului; feroviar: modernizare şi dezvoltare, introducerea trenurilor rapide); - Utilităţi esenţiale (apă, canalizare/epurare, salubritate, gaze naturale); - Eficienţa energetică; - Creşterea competitivităţii economice prin: - Atragerea de investitori strategici; - Creşterea capacităţii antreprenoriale; - Stimularea concentrării de întreprinderi de marcă şi tradiţie; - Valorificarea superioară a potenţialului turistic – balnear, cultural, montan, agroturismul, turism cinegetic, etc.; - Stimularea potenţialului inovativ şi competitiv al sectorului economic. - Dezvoltarea resurselor umane şi educaţia: - Programe de training, educaţia continuă; - Învăţământ şi cercetare.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 53 Analiză

Nume Cluj-Napoca Aiton Apahida Baciu Bonțida Borșa Căianu Chinteni Ciurila Cojocna Feleacu Florești Gârbău Gilău Jucu Petreștii de Jos Tureni Vultureni Total

Populație (2011) 314.513 1.062 10.398 10.237 4.657 1.605 2.307 2.928 1.054 3.914 3.814 22.189 2.469 7.735 4.185 1.489 2.201 1.518 398.275

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 54 Analiză

În cadrul workshopului din luna Februarie s-a facut o analiză pe locațiile propuse/ folosite din oraș.

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 55 Analiza

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 56 Analiză

5.5 ANALIZĂ LOCUIRE/DESERVIRE

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 57 Analiză

Arii vaste nu sunt deservite de o piața în apropiere (<600m). Este de dorit completarea cu piețe volante în zonele fără acces la legume si fructe, pentru a răspunde acestei nevoi pe toată suprafața locuită a orașului.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 58 Analiză

5.6 GHID DE ANALIZĂ PENTRU ALEGEREA LOCAȚIILOR PIEŢELOR VOLANTE Locațiile nu ar trebui alese aleator. Acestea ar trebui sa treacă printr-un filtru de analiză. În mod ideal, aceste locații ar trebui alese strategic astfel încât piața să poata juca rolul de ACTIVATOR URBAN. Credem de asemenea că locațiile trebuie testate. Testele sunt oportune mai ales din perspectiva vânzatorilor, iar locațiile ce nu dau rezultatele scontate ar trebui eliminate. Credem că se poate alcătui un ghid de analiză a opțiunilor, obligatoriu de urmat pentru rezultate bune, din toate punctele de vedere. Acest ghid cuprinde câteva mari capitole, fiecare cu subcapitolele sale explicate mai jos: ARIA DESERVITA - ține mai ales de POPULAȚIA ȚINTĂ și DENSITATEA sa. Locațiile trebuie alese astfel încât să existe acces facil la un cât mai mare numar de persoane. Raza de acțiune a pieței este considerată de cca 600m. - trebuie căutate locații ale căror arii de influență nu se intersectează cu ariile de influență ale altor pieţe, dorindu-se o distribuție uniformă a piețelor în oraș. - pentru aria deservită este necesar un minim de compatibilitate între ofertă și cererea din zonă. Acest lucru se poate afla din structura populației pe vârste, ocupație, etnie sau mod de viața. ACCESIBILITATE- ține de ARTERELE AUTO și FLUXURILE PIETONALE. Locațiile trebuie bine conectate la rețeaua de transport în comun și așezate în proximitatea zonelor ce permit parcarea, mai ales din prisma comercianților - piața nu poate trăi daca nu este alimentată de vizitatori, astfel este ideală plasarea ei pe fluxuri sau în zone de interes local - se preferă așezarea sa în zone lipsite de poluare atmosferică și fonică - piața nu ar trebui sa intre în conflict cu fluxuri auto și pietonale, ea nu trebuie să blocheze artere sau trotuare pentru că va fi considerată un factor negativ. Preferate ar fi buzunare la fluxuri importante sau zone retrase ce pot fi ușor alimentate cu oameni - piața ca eveniment trebuie sa fie accesibil și vizibil pentru locuitori. Vizibilitatea ii confera popularitate iar locuri vizibile sunt intersecții principale, locații în centrele cartierelor sau locuri pe artere populare. FUNCȚIUNE - ar trebui urmarită completarea funcțiunilor din jur pentru o plajă completă de alegeri - sunt de evitat locații în care se naște concurență funcțională sau concurență în ofertă - sunt de evitat locații cu incompatibilitate funcțională între comerț și cultura spre exemplu. Imaginea pozitivă a inițiativei nu trebuie știrbită de conflicte. - e recomandată plasarea în centre de cartier cu funcțiuni de comerț și servicii din cele mai diverse. Relația cu supermarketul sau magazinul alimentar trebuie sa devină una de complementaritate, deci pozitivă, spre folosul tuturor. SPAȚIUL PUBLIC - piața volantă trebuie privită ca activator social și urban iar locația este astfel importantă - este ideal ca acest eveniment sa învie locul în percepția oamenilor, alegerea să vizeze locuri uitate sau reziduale care prin noua utilizare să reintre în uzul oamenilor - locațiile alese trebuie să țină de specificul fiecarui cartier și de memoria locurilor demult uitate. Piața devine mobilier urban în încercarea de reactivare a spațiului public.

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 59 Analiză

LOCAȚII PROPUSE

LOCAȚII FOLOSITE ÎN 2011

LOCAȚII TEMPORARE ÎN 2011

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 60 Analiză

Cartier: Zorilor Strada: Ceahlău existentă

Cartier: Centru Opera Maghiară ocazională

Cartier: Iris Piața Liebknecht propusă

Cartier: Andrei Mureșanu Piața Ion Agârbiceanu existentă

Cartier: Grădinile Mănăștur Platou Sala Sporturilor existentă

Cartier: Mănăștur Strada Bucium existentă

Cartier: Zorilor Piața Hașdeu propusă

Cartier: Grigorescu Piața 14 Iulie existentă

Cartier: Mărăști Strada Aurel Vlaicu propusă

Cartier: Gruia Piața 7 Străzi propusă

Cartier: Centru Piața Carolina propusă

PIEลขE VOLANTE CLUJ P. 61 Analizฤ

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 62 Analiză

5.7 CLASIFICARE LOCAȚII

Cartier: Zorilor Strada: Ceahlău existentă

Cartier: Centru Opera Maghiară ocazională

Cartier: Iris Piața Liebknecht propusă

Cartier: Andrei Mureșanu Piața Ion Agârbiceanu existentă

Cartier: Grădinile Mănăștur Platou Sala Sporturilor existentă

Cartier: Mănăștur Strada Bucium existentă

Cartier: Zorilor Piața Hașdeu propusă

Cartier: Grigorescu Piața 14 Iulie existentă

Cartier: Mărăști Strada Aurel Vlaicu propusă

Cartier: Gruia Piața 7 Străzi propusă

Tip stradă blocată

Tip buzunar la un flux

Tip buzunar la o intersecție

Cartier: Centru Piața Carolina propusă

Tip stradă perimetrală blocată

Tip platou

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 63 Analiză

5.8 CÂTEVA POSIBILITĂȚI DE MOBILARE

Mobilare pe stradă

Mobilare în buzunar

Mobilare pe platou

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 64 Workshop

6.1 DESCRIERE WORKSHOP Workshop-ul a fost organizat la sfârșitul lunii Februarie, de către Asociația Studenților Arhitecți din Cluj. A fost condus de birourile FOR din Timișoara și Planwerk din Cluj. Participanții au aparținut Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca și au reprezentat toți anii de studiu. O vastă bază de informații s-a datorat colectivului condus de Norbert Petrovici, de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). Inițial am ales acesta temă aleator. Ne trebuia un motiv pentru a construi împreuna cu participanții la workshop o viziune. Am fost plăcut surprinși să aflăm că exista o inițiativă similară, a biroului de arhitectură și urbanism, Planwerk, împreuna cu o echipă de sociologi amintită mai sus. Le mulțumim pentru interesul arătat de aceștia pe tot parcursul evenimentului. Au participat activ, împărtășind informații prețioase regăsite și în această culegere. Procesul a fost structurat în două zile de documentare intensă la nivel urbanistic, social, economic, design de obiect și de imagine. Ulterior, acestă documentare avea să servească ca bază pentru propunerile participanților. Proiectele rezultate au fost reprezentate prin postere pe format A2 prin care studenții au concretizat direcțiile-raspuns pe care a dorit să lucreze fiecare echipă. Abordarile, deși diferite, se completează într-o viziune de ansamblu, fiecare aspect atins neputând fi omis într-o implementare ulterioara a soluțiilor pe acest subiect. Vom prezenta în continuare rezultatele și câteva observații ale îndrumătorilor. coordonatori workshop Oana Simionesc si Alex Cozma (FOR- Timisoara)

NUME OANA SIMIONESCU ALEX COZMA ALEXANDRU GRECENIUC ALEXANDRA MAN IOANA VLAD GELU PUȘCAȘ ANDRADA TODEA MARIANA NOVOSIVSCHEI DIANA GALOȘ LÁSZLÓ CZILLI ÁGNES SZÖRCSEY GLORIA GAGU LOREDANA CIURTE ANDREEA IUSAN ANDREI TEMIAN ALEXANDRU DUȚUC FLORIN STAN FLORINA ALB ATTILA MOLNÁR KATALIN VARGA ANDREI COSTEA IULIA GALINESCU

ECHIPĂ RESEARCH

ECHIPĂ PROIECT FOR

OBIECT SOCIAL ECONOMIC LOCAȚII LOCAȚII LOCAȚII LOCAȚII x LOCAȚII SOCIAL OBIECT OBIECT ECONOMIC SOCIAL BRAND BRAND BRAND BRAND SOCIAL ECONOMIC

REMARKET REMARKET LOCAȚII PIEȚE VOLANTE LOCAȚII PIEȚE VOLANTE LOCAȚII PIEȚE VOLANTE LOCAȚII PIEȚE VOLANTE LOCAȚII PIEȚE VOLANTE LOCAȚII PIEȚE VOLANTE LOCAȚII PIEȚE VOLANTE MANIFEST URBAN MANIFEST URBAN MANIFEST URBAN LEGUMIBUS LEGUMIBUS STRATEGIE DE PROMOVARE STRATEGIE DE PROMOVARE STRATEGIE DE PROMOVARE STRATEGIE DE PROMOVARE TARABA TA TARABA TA

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 66 Workshop

6.2 REZULTATE WORKSHOP Echipa a analizat impactul urbanistic și tipologiile spațiului urban ce ar putea găzdui o piața volantă. Procesul a început prin cartografierea locațiilor existente, propuse și folosite ulterior de primaria municipiului. A urmat analiza acestora și întocmirea unui set de calificative ce țin de diferite capitole importante pentru funcțiune și spațiul public. S-au clasat tipologii de locații și s-a încercat întocmirea unui set de reguli ce ar putea conduce la o alegere facilă și corectă a locațiilor pe viitor. În funcţie de concluziile trase, echipa a putut propune locații noi în zone ce au nevoie de piețe volante precum și mutarea unora dintre locaţiile care nu corespund cerințelor funcționale și publice.

ARHITECTURA unei VIZIUNI Mobilul- Pietele volante Cluj Februarie 2012

Se acorda premiul pentru:

STRUCTURA si COLABORARE echipei formata din:

MARIANA NOVOSIVSCHEI, CRISTIAN PUSCAS, DIANA GALOS, IOANA VLAD, AGNES SZORCSEY, ANDRADA TODEA si LASZLO CZILLI

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 70 Workshop

Echipa a conștientizat nevoia de crea un brand și de a promova acest eveniment. În urma cercetării efectuate s-a generat un mecanism ce implică şi conectează cei trei actori ai evenimentului: vânzătorul, cumpărătorul şi administraţia. S-a apreciat capacitatea de sinteză a ideilor importante și plasarea lor în grafic fără a omite vreun aspect. Am considerat împreună că imaginea de promovare este deosebit de importantă pentru transmiterea vizuală a mecanismului, iar efortul lor s-a concentrat în acesta direcție. Mecanismul este unul ce ar putea ajuta la sedimentarea şi concretizarea acetui tip de eveniment.

ARHITECTURA unei VIZIUNI Mobilul- Pietele volante Cluj Februarie 2012

Se acorda premiul pentru:

ORGANIZARE&DETERMINARE echipei formata din:

FLORIN STAN, FLORINA ALB, ATTILA MOLNAR, KATALIN VARGA pentru proiectul:

STRATEGII DE PROMOVARE

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 72 Workshop

Echipa a identificat resursa primară a întregului concept și a compus o poveste cu final fericit. Evoluția zonelor rurale are nevoie de o viziune. Pentru că puterea celor mici crește când aceştia se unesc, echipa propune ca prim pas constituirea țăranilor în asociații. Comunitatea conferă membrilor, un statut privilegiat în dialogul cu partenerii. Am apreciat limbajul prezentării şi claritatea poveştii, uşor lizibil pentru toţi cei implicaţi.

ARHITECTURA unei VIZIUNI Mobilul- Pietele volante Cluj Februarie 2012

Se acorda premiul:

CEA MAI BUNA POVESTE echipei formata din:

ANDREI TEMIAN si ALEXANDRU DUTUC pentru proiectul:

LEGUMI-BUS

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 74 Workshop

Mediul acestui workshop a născut inițiative tăioase și luări de poziție documentate și constructive. Echipa trage un semnal de alarmă și dă dovadă de implicare și creativitate în alegerea prezentării și a mesajului-manifest. S-a apreciat mesajul simplu si rolul asumat de echipă.

ARHITECTURA unei VIZIUNI Mobilul- Pietele volante Cluj Februarie 2012

Se acorda premiul:

ATITUDINE DE STUDENT ARHITECT echipei formata din:

GLORIA GAGU, LOREDANA CIURTE si ANDREEA IUSAN

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 76 Workshop

Subiectul ales speculează conflictele economice ale pieţelor fixe. Prețul mare al tarabelor face ca foarte mulți producători să nu își permită venirea în oraș. S-a apreciat rezolvarea simplă și fără costuri mari, alături de transportul facil al tarabei. Credem că imaginea orașului nu ar trebui sa sufere prin găzduirea acestor evenimente. Astfel, desenul mobilierului devine important ce trebuie să corespundă identității orășenești dar să și întâmpine cererea prin costuri minimale.

ARHITECTURA unei VIZIUNI Mobilul- Pietele volante Cluj Februarie 2012

Se acorda premiul:

THE FAST AND THE FURIOUS echipei formata din:

ANDREI COSTEA si IULIA GALINESCU pentru proiectul:

TARABA TA

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 78 Workshop

Echipa a ales să detalieze calitatea pieței volante de activator al spațiului urban. Dacă mobilierul ar fi dedicat spațiului conținător, el poate suporta atât piața, cât și activități urbane în lipsa ei. Aceste activități lipsesc în multe din spațiile urbane gazdă. Am apreciat aplecarea spre un cadru multifuncțional, cu piața volantă și mobilierul aferent ca motiv și nenumărate alternative de rezolvare.

ARHITECTURA unei VIZIUNI Mobilul- Pietele volante Cluj Februarie 2012

Se acorda premiul pentru:

CEL MAI BUN DEMERS echipei formata din:

ALEXANDRU GRECENIUC si ALEXANDRA MAN pentru proiectul:

RE MA(R)KE(T)

PIEŢE VOLANTE CLUJ P. 80 EPILOG

Acestă culegere poate servi drept documentație ce ar putea sta la baza unor strategii concrete - în scopul îmbunătățirii calității spațiilor publice, a alimentaţiei publice și a vieții oamenilor atât din mediul rural cât şi din cel urban. Pașii următori ar putea fi: - workshopuri sau concursuri de soluții concrete privind proiecte economice, sociale sau de design de obiect și brand - strategie la nivel de oraș privind alegerea locațiilor piețelor volante - strategii de încurajare a producătorilor locali: facilitați economice privind producția, prețurile, locațiile și mijloacele de transport sau proiecte de implementat privind acestea - strategii de îmbunătățire a imaginii pieței volante. Astfel ea devine un eveniment pozitiv local, bine integrat în imaginea orașului - strategii de promovare a produselor locale ca sursă pentru o alimentație sănătoasă - strategii de promovare a produselor locale ca resursă pentru turism.

Eveniment:

Contact: Eugen Pﾄハescu Oana Simionescu Alex Cozma

Coordonatori workshop:

Organizatori workshop:

Parteneri:

eugen.panescu@planwerkcluj.org oana.simionescu@f-o-r.ro alex.cozma@f-o-r.ro