DEPRESIA POSTNATALĂ: MIT SAU REALITATE?

» DE MIHAELA NIȚĂ, REDACTOR LA ALFA OMEGA TV

Conform Organizației Mondiale a Sănătății,13% dintre femei suferă de tulburări psihice în perioada postnatală la nivel global, iar în țările în curs de dezvoltare 20% dintre femei sunt afectate, adică 1 din 5 femei. Cifrele sunt bazate pe cazurile diagnosticate, dar, în realitate, acest fenomen este mult mai des întâlnit. În România nu avem statistici în acest

sens, iar principalul motiv e faptul că depresia post-partum este încă un subiect

tabu la noi. Multe dintre mame, de teamă că vor fi judecate, aleg să vorbească despre suferința lor numai în grupurile închise de pe rețelele de socializare sau preferă să nu vorbească deloc. Foarte puține dintre ele vorbesc deschis despre această afecțiune. Depresia postnatală nu numai că provoacă suferință mamelor, dar ele pot ajunge să nu mai funcționeze normal și să nu mai răspundă nevoilor copiilor lor. Depresia

postnatală se tratează, dar mai întâi trebuie să fie recunoscută.

DEPRESIE SAU DOAR BABY BLUES?

Depresia postnatală este o afecțiune care se manifestă la femeile care au născut. Cele mai multe femei (aproximativ 80%) trec prin tristețea postnatală, numită și baby blues, dar nu este același lucru cu depresia. Baby blues se caracterizează prin tristețe moderată, schimbări de dispoziție, sentimente de copleșire, iritabilitate, plâns, insomne etc. Această tristețe apare la patru-cinci zile după naștere și durează de la câteva zile până la două-trei săptămâni.

DEPRESIA POSTNATALĂ: SIMPTOME ȘI CAUZE

În schimb, depresia postnatală se caracterizează prin tristețe profundă și schimbări dese de dispoziție, plâns excesiv, dificultatea de a crea o legătură cu bebelușul, izolarea față de familie și prieteni, pierderea apetitului sau, dimpotrivă, mâncatul excesiv, insomnia sau somnul exagerat, epuizarea, interesul scăzut față de lucrurile care altădată îți făceau plăcere, iritabilitate și furie. Pot apărea și teama că nu ești o mamă bună, lipsa speranței, sentimentele de inutilitate, rușine și frică, incapacitatea de a te concentra, de a lua decizii sau de a gândi clar, anxietatea, atacurile de panică, gânduri legate de a-ți face rău ție sau copilului, gândurile repetate legate de moarte sau sinucidere – oricare dintre ele pot fi simptome ale unei depresii postnatale. Aceste stări pot apărea încă din timpul sarcinii sau chiar la un an după nașterea copilului. Unele femei trec prin depresie

postnatală și realizează acest lucru abia

foarte târziu, după multe luni de suferință. Nu s-a identificat o cauză clară, însă există o serie de factori care pot crește riscul de depresie după naștere. Aceștia sunt: travaliul dificil, modificările hormonale, existenţa unui episod depresiv în trecut sau existenţa unei tulburări afective la rudele de gradul I, retrăirea unei pierderi anterioare, un bebeluș mai solicitant, probleme în relaţiile de familie, probleme sociale (șomaj, lipsa resurselor financiare, schimbarea locuinţei, mai ales dacă acest lucru presupune mutarea la distanţă de familie și de prieteni, renunţarea la carieră pentru creșterea copilului).

MODALITĂȚI DE PREVENIRE

Raluca Mihai, psiholog, spune că există câteva lucruri pe care viitorii părinți le pot face pentru a preveni depresia postnatală:

1. informare prenatală pentru ambii parteneri; 2. administrarea unor medicamente ca tratament preventiv în cazul mamelor cu antecedente de Depresie Postnatală (DPN) la un alt copil; 3. aplicarea unor chestionare și identificarea mamelor care pot dezvolta DPN; 4. suport atât în perioada travaliului, cât și în perioada nașterii; 5. oferirea de vizite la domiciliu după naștere, interesarea despre starea mamei și a copilului din toate punctele de vedere; 6. oferirea de sprijin atât în perioada pre, cât și postnatală. A fi alături de mamă, a o asculta, a o sprijini în toate transformările prin care trece; 7. întâlniri de grup cu alte mame cu rol de suport sau informativ și nu în ultimul rând, de socializare.

ȘI TAȚII POT FI AFECTAȚI

Deși există preconcepția că doar mămicile pot suferi de depresie postnatală, aceste manifestări pot afecta și viețile taților. Câțiva factori care pot declanșa depresia

postantală în rândul

bărbaților sunt: dispoziția proaspetei mămici (dacă a ajuns să manifeste simptome ale depresiei postpartum, poate fi favorizată instalarea acestor simptome și în cazul tăticilor), senzația deteriorării relației de cuplu, experimentarea sentimentelor precum inutilitate, lipsă de control, senzații de frustrare, oboseală fizică etc.

CUM ÎI POT AJUTA PE PROASPEȚII PĂRINȚI?

Dacă mama depresivă se teme să rămână singură cu copilul, membrii familiei și prietenii pot face cu rândul, astfel încât ea să fie tot timpul împreună cu o persoană de încredere.

Dacă părinții sunt de acord, oferiți-vă să preluați sarcini din gospodărie și să ajutați cât de mult puteți. Evitați să folosiți fraze precum „Nu te mai stresa!”, „De ce pui răul în față? Fii mai optimistă!”, „Stai liniștită!”, „Esti absurdă/ irațională/exagerată!” sau „Nu te mai stresa, că te simte copilul!”. Acest tip de „încurajări” sunt foarte inutile și dăunătoare. Nu uitați că și taţii pot face depresie după nașterea unui copil, iar sprijinirea lor în această perioadă este la fel de importantă, atât pentru binele lor, cât și al întregii familii.

CUM POT RIDICA SPIRITUAL FAMILIA

Perioada imediat următoare nașterii unui copil este epuizantă și copleșitoare, prin urmare de multe ori cuplul poate neglija latura spirituală, fapt care se resimte pe toate planurile. Nu trebuie judecați, ci încurajați și ajutați să-și facă timp pentru părtășie cu Dumnezeu. Fiți alături de ei, iubiți-i cum v-a iubit Hristos (Ioan 13:23). Încurajați-i să-și pună toată încrederea în Cel ce poartă de grijă. În mod practic, citește-i din Biblie proaspetei mămici, roagă-te cu ea, sau măcar sun-o, încurajeaz-o din Cuvântul lui Dumnezeu, spune-i că te rogi pentru ea. Este important ca mama să primească

asigurări că depresia nu este din vina ei și că nu reprezintă un semn de slăbiciune.

Dacă te confrunți cu această problemă, nu uita: Isus nu te va lăsa, nu te va părăsi niciodată, chiar dacă acum simți că pășești prin „valea umbrei morții”. Urmărește Campania Pro-viață pe canalul Alfa Omega TV, pe site-ul https://alfaomega.tv/proviata, Facebook și Instagram.

Îngrijorare, frică, depresie

Extras din emisiunea „Calea, Adevărul și Viața” 536, cu tema „Îngrijorare, frică, depresie”, cu pastorii Claudiu Lăpădat și Ilie Popa. Tudor Pețan, moderator: Fiecare dintre noi avem provocări în viață și motive de îngrijorare dar, cu ajutorul lui Dumnezeu și prin Cuvântul Lui, le depășim. Depresia este o situație grea, urmată poate de tentativă de sinucidere, dar sunt alte faze premergătoare, printre care îngrijorarea. Aș dori să o definim. Claudiu Lăpădat, pastor: Încep prin a cita 2 Corinteni 1, versetele 3, 4 și 7: „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! Și nădejdea noastră pentru voi este neclintită, pentru că știm că, dacă aveţi parte de suferinţe, aveţi parte și de mângâiere.”

DUMNEZEU NU NE PROMITE O VIAȚĂ LIPSITĂ DE SUFERINȚĂ, DAR NE PROMITE CĂ NE OFERĂ MÂNGÂIERE ÎN MOMENTE GRELE

Dumnezeu ne promite în Scriptură că, atunci când trecem prin suferință, avem parte de mângâierea Lui. Domnul ne spune că există speranță și restaurare. Toate resursele harului, prin jertfa lui Isus Hristos de la Calvar, sunt îndreptate către noi, ca să ieșim din situația dificilă și să putem trăi cu adevărat o viață de biruință. Dumnezeu vrea să fim biruitori, dar acest lucru devine valabil când noi ne asumăm acest adevăr, pășim în el, ne luptăm lupta cea bună a credinței și alegem să-L credem pe Dumnezeu până la capăt. Ilie Popa, pastor: Când vine vorba de îngrijorare, aș vrea să fac o remarcă: în Biblie citim despre două cuvinte înrudite: a purta de grijă și a (se) îngrijora. Citez ce scrie în 1 Timotei 5:8 „Dacă nu poartă cineva de grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credință și este mai rău decât un necredincios”. A purta de

grijă e o responsabilitate și un privilegiu

în același timp, dar îngrijorarea e legată de nesiguranță. Biblia abundă în versete prin care ni se transmite să nu ne îngrijorăm. De exemplu, Isaia 41:10: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot eu îți vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta mea biruitoare.”

Cunoaștem cu toții episodul când Domnul Isus avea 12 ani și a mers cu părinții la Templu. La întoarcere, pe drum, Iosif și Maria au observat că Isus lipsea. L-au căutat și, în Luca 2:48 aflăm că L-au găsit într-un final în Templu: „Când L-au văzut, părinții Lui au rămas înmărmuriți; și mama Lui I-a zis: „Fiule, pentru ce Te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl Tău și eu Te-am căutat cu îngrijorare”. Nu scrie că Duhul Sfânt i-a condamnat pentru îngrijorarea lor. Mesajul biblic este acesta: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.” C. L.: Vreau să intervin și să spun că există ceva care face diferența între a purta de grijă și a (se) îngrijora, și anume echilibrul. Când un om are echilibru interior, se poate îngriji de alții. Dar, conform dicționarului, neliniștea este o stare de frământare, de neastâmpăr, de tulburare. Observăm că în interiorul omului nu este echilibru, ci o stare de frământare. Îngrijorarea indică un dezechilbru. Tocmai aici observăm frumusețea Scripturii, în care ni se spune să nu ne îngrijorăm pentru că Dumnezeu este cu noi. Domnul este echilibrul nostru.

Să ne gândim puțin la versetul „Nu vă îngrijorați de nimic” (Filipeni 4:6). Chiar putem să nu ne îngrijorăm de nimic? Eu cred că, dacă Pavel a scris lucrul acesta, se poate aplica. Suntem chemați să învățăm să avem în interiorul nostru echilibrul dumnezeiesc care ne ajută să trăim fără îngrijorare.

CUM POT SCĂPA DE ÎNGRIJORARE?

T. P.: În lumea creștină există două perspective majore. Unii îmbrățișează versetele din Luca 14: „Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-și facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârșească? Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârși, și toţi cei ce-l vor vedea să înceapă să râdă de el și să zică: ‘Omul acesta a început să zidească și n-a putut isprăvi.’ ” Perspectiva aceasta pune accent pe ce trebuie să facă omul, pe rațiunea noastră. Alții adoptă ca stil de viață versetul „Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ‘Ridică-te și aruncă-te în mare’ și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut.” Ei poruncesc muntelui de îngrijorări să se dea la o parte, adică se roagă și îngrijorările se dau la o parte. Unii au credința necesară pentru a chema lucrurile care nu sunt ca și cum ar fi. Iar Dumnezeu îi ascultă. Dar, de obicei, Dumnezeu lucrează altfel în situațiile de acest tip. Scopul Lui nu este să ne ofere posesiuni materiale ci ca,

trecându-ne prin diferite etape, la final… Ceea ce contează este călătoria în care ni se formează caracterul și este foarte important să înțelegem că atât aspectul unei rugăciuni în autoritate, cât și tot ce ține de înțelepciune și echilibru trebuie să fie parte dintr-o viață creștină autentică. Dumnezeu vrea să Îi spunem în rugăciune ce ne apasă. E un Tată iubitor care dorește să ne asculte și e mereu alături de noi. Știm acest lucru din Biblie, unde găsim exemple de oameni credincioși care i-au prezentat Domnului problemele cu care se confruntau. De exemplu, David sau Iov. C. L.: Este formidabil modul în care acest om al lui Dumnezeu, împăratul David, își pune trăirile lui în cuvinte. Nu sunt lucruri metaforice, sunt realități ale inimii, sunt chinuri ale minții la care se adaugă trăirea sufletească. Împreună duc la deznădejde profundă. T. P.: Împăratul David, Iov, Ilie sunt titani ai credinței, care au trecut prin stări de îngrijorare și depresie. Putem înțelege de aici că e normal să experimentăm asemenea probleme, dar să găsim și soluții. C. L.: Trecem, dar contează să biruim și e important cât durează până când ieșim la liman. Probabil cel mai fantastic exemplu este Iov, o persoană specială, care are o trăire autentică. Iată ce scrie în Iov, capitolul 3: „După aceea, Iov a deschis gura și a blestemat ziua în care s-a născut. A luat cuvântul și a zis: ‘Blestemate să fie ziua în care m-am născut!’ și noaptea care a zis: «S-a zămislit un copil de parte bărbătească!» Prefacă-se în întuneric ziua aceea, să nu Se îngrijească Dumnezeu de ea din cer și să nu mai strălucească lumina peste ea!’” Câți oameni au ajuns în viața lor întrun punct asemănător cu acesta, în care într-un mod real, în urma mai multor factori exteriori, au spus exact ca și Iov: „Mai bine nu m-aș fi născut!”?! Iov a avut motive reale să ajungă în depresie. După ce, într-o singură zi, îți pierzi 10 copii și toată averea, e puțin probabil să rămâi normal. Cel mai probabil nu vei fi. Un lucru interesant e că omul acesta, care a ajuns o demonstrație a credincioșiei de nezguduit în fața lumii cosmice, a putut să biruiască. De ce? Fiindcă în ciuda tuturor

pierderilor suferite, s-a dus să stea de

vorbă cu Dumnezeu. Rezultatul a fost viața, pocăința, restaurarea. Dacă citim finalul cărții care-i poartă numele, vedem că sfârșitul lui a fost de două ori mai fericit decât întreaga lui viață.

CE ÎNSEAMNĂ, DE FAPT, „TOIAGUL ȘI NUIAUA TA MĂ MÂNGÂIE”

I. P.: Doresc să adaug drept exemplu Psalmul 23. De fiecare dată când citim Biblia, vedem că Dumnezeu are soluții pentru depresie. Chiar dacă oamenii credincioși trec prin depresie, Dumnezeu îi scoate de acolo. În Psalmul 23:4 scrie: „Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de niciun rău, căci Tu ești cu mine. Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie. Când trecem prin vale, prin depresie, indiferent de natura și de stadiul ei, Dumnezeu este cu noi. Aș vrea să ofer o explicație a expresiei „toiagul și nuiaua Ta mă mângâie”. Eu am crescut la țară și în anii adolescenței mele un timp am fost păstor la oi. Păstoream în jur de 300 de oi și aveam un toiag și o nuia. Când citim versetul acesta, avem impresia că Păstorul le folosește ca să bată oile, să le nenorocească. Dar nu e așa. Eu mergeam împreună cu oile și puneam toiagul pe câte o oaie, iar ea se uita la mine cu niște ochi atâta de pătrunzători ca în Moartea căprioarei, de Nicolae Labiș. Îi spuneam „Sunt aici, cu tine!”, iar oaia întorcea capul, îmi zâmbea și spunea „Mulțumesc!”. Pentru mielușei foloseam nuiaua. Doar atingeam unul ușor, nu-l băteam, iar el se uita la mine și spunea „Ești lângă mine, mulțumesc!” Așa face Dumnezeu cu noi,

când trecem prin depresie, îngrijorare, când suntem în vale, ne promite că este

acolo, împreună cu noi. Am citit un comentariu biblic în care scria că în Scriptură apare de 366 de ori îndemnul „Nu te teme!”. Dumnezeu ne spune zilnic: „Astăzi nu te teme! Trăiește în prezent, nu în viitor. Nu te teme azi, Eu sunt cu tine!”. Nu trăim nici în trecut, nici în viitor, ci în prezent.

SOLUȚII LA PROBLEMA ÎNGRIJORĂRII:

˙ intră în odihna lui Dumnezeu

· evită conversațiile interminabile · împlinește Cuvântul (nu fi doar ascultător) · crede că Dumnezeu are planuri bune pentru tine · încrede-te în Dumnezeu, nu în oameni · aruncă asupra Lui toate grijile · strigă către Dumnezeu · acumulează experiență din situația prin care treci

· fă-ți partea, alungă îngrijorarea · fii echilibrat

· decide să te bucuri, Domnul este în control I. P.: Oamenii au nevoie de dragoste, de compasiune, de empatie, de slujire, de Cuvântul lui Dumnezeu, care aduce vindecarea inimii. Am văzut persoane care, după ce au primit vindecarea lui Dumnezeu, au fost transformate total. Dacă treci prin perioade grele, aminteșteți că Dumnezeu se ocupă de durerea, de tristețea noastră, de inima noastră zdrobită, trebuie doar să apelăm la El. Claudiu Lăpădat este pastor la Biserica Creștină „Sfânta Treime” din Timișoara, iar Ilie Popa este pastor la Biserica „Peniel” din Viena.

Urmărește emisiunile de slujire în direct, „Calea, Adevărul și Viața” în fiecare joi, de la 20:00, pe canalul Alfa Omega TV. Săptămânal avem invitați împreună cu care dezbatem teme relevante pentru creștini, răspundem la întrebările telespectatorilor și ne rugăm pentru nevoile celor care ne contactează. Poți viziona și online canalul, aici: alfaomega.tv/canal