MĂRTURII Dumnezeu intervine în mod supranatural în viața ta

Mărturii

Dumnezeu intervine în mod supranatural în viața ta

„Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.” (Isaia 41:10)

Ai încredere în Dumnezeu în acest an, indiferent de cât de sumbre sunt predicțiile făcute şi de cât de mari sunt îngrijorările tale. Nu putem promite că toate lucrurile îți vor merge bine, fiindcă nici Dumnezeu n-o face. Însă El ne-a promis că nu ne lasă singuri niciodată. Nu ne-a promis că ne va răspunde la toate întrebările, dar ne-a promis că ne va ghida paşii în viață.

DUMNEZEU E PREOCUPAT DE NEVOILE FINANCIARE

Margareta Johnson

Eu și soțul meu voiam să vindem un laptop și am pus anunț pe internet. O persoană ne-a contactat, era foarte interesată să-l cumpere, și voia să afle detalii. Am discutat, apoi i-am trimis informații despre contul bancar. Însă, în loc să primim bani, o sumă consistentă a dispărut din contul bancar al soțului meu. Primesc mesaje pe telefon în timp real de la bancă de fiecare dată când ies sau intră bani. Imediat am primit o înștiințare însă, în loc să văd că am primit bani, am constatat că soldul a scăzut. Fiind de foarte bună credință, și gândidu-mă că a fost o problemă tehnică, i-am trimis persoanei respective datele de pe cardul meu, crezând că de data asta va funcționa transferul. Din contul meu a dispărut o sumă și mai mare. Mi-am dat seama că nu e eroare, e fraudă bancară. Am sunat la bancă să blocheze conturile și întrebând dacă se pot recupera banii. Mi-au spus că nu se poate face nimic. Banii erau duși. Din cauza aceasta am fost foarte supărați toată ziua. L-am întrebat pe Domnul: „De ce ni s-a întâmplat asta? Am crezut că Tu ne păzești. În fiecare zi ne rugăm să ne păzești pe noi și tot ce ne aparține.” Spre seară, L-am simțit pe Duhul Sfânt spunându-mi: „Dumnezeu este cel care face dreptate. Liniștește-te.” Îmi veneau în minte tot felul de mesaje, care mai de care mai „artistice”, despre ce puteam să-i scriu persoanei respective. Dar m-am abținut. Ne-am dus la culcare resemnați la gândul că nu putem recupera banii. Voiam doar să mergem a doua zi la poliție să facem reclamație. Singura dorință era ca oamenii aceia să fie prinși ca să nu mai pățească și alte persoane același lucru. „Important e că suntem sănătoși, că ne avem unul pe

celălalt. Ne vom descurca cu banii care ne-au rămas,

va fi bine”, ne-am spus. A doua zi, de dimineață, am primit un apel telefonic de la soacra mea. Ea mi-a spus că o persoană a simțit un îndemn foarte puternic de la Domnul să ne dea o sumă de bani, și a completat un cec pentru noi. Voia să rămână anonimă. Aceasta se întâmpla vineri, iar luni urma ca soacra mea să meargă la bancă și să ne trimită suma. Era mai mare decât ce ni se furase. E o dovadă că Dumnezeu e judecător, stăpân peste toate situațiile, că nu rămâne dator. Și că, înainte de toate, Îi pasă mai mult de ce avem în inimă decât de ce avem în buzunar. Dar Îi pasă de noi și ne poartă de grijă, inclusiv financiar.

CUM NE ÎNTĂREȘTE DUMNEZEU

Daniela Stoica Dumnezeu mi-a vorbit și pe vremea

când nu-L cunoșteam. Mi-a vorbit prin rugăciunile pe care le-am făcut când nici nu înțelegeam cum de mă rog așa. I-am spus: „Doamne, pregătește soțul pe care l-ai creat pentru mine. Vreau să mă botez împreună cu el și să începem o viață nouă împreună”. Dar eu nu-L cunoșteam atunci pe Dumnezeu, nu aveam o relație cu El. Mă miram și eu de rugăciunile pe care le făceam. Apoi am trecut prin multe încercări, iar Dumnezeu mi-a vorbit personal într-un mod extraordinar. Fiul nostru, la 7 ani, a fost lovit de o mașină. Copilașul venea spre mine și am văzut mașina lovindu-l. În secunda a doua am simțit că mă cuprinde disperarea, dar mi-am zis că nu vreau să ajung să mă tăvălesc pe jos de durere. Am ridicat mâinile spre cer și m-am rugat: „Doamne, ce să fac?” L-am auzit pe Dumnezeu în toată ființa mea: „Tu prinde-te de Mine. Dacă vei face așa, vei vedea ce se va întâmpla.” Am văzut o mână din cer și am prins-o. Am simțit cum primesc putere și pace, acolo, la marginea drumului, încât n-am plâns, am fost prezentă la tot ce se întâmpla. Soțul s-a dus cu prietenul nostru să-l caute pe copil. Până să-l găsească, m-am rugat Domnului. Apoi soțul mi-a zis: „Dana, vino, el trăiește”. L-am auzit pe Domnul spunând: „Vezi, fac minuni

pentru tine. Nu va rămâne în scaunul cu rotile, nu va avea handicap mintal. Va învăța foarte bine la

școală.” A avut medii de 10 la liceu și una singură de nouă, la facultate a primit bursă de merit. S-a întâmplat cum a spus Dumnezeu. Interviul cu Daniela Stoica a apărut şi în emisiunea „Dumnezeu vorbeşte!”, pe care vă încurajăm s-o urmăriți zilnic la Alfa Omega, pe canalele TV şi rețelele sociale.

LEGILE SPIRITUALE: CE TREBUIE SĂ ȘTII ȘI CUM TE POT AJUTA

Sefora Ignat

Mă numesc Sefora Ignat, și sunt din Alba Iulia. Am crescut într-o familie de creștini practicanți. Părinții mei se temeau de Dumnezeu și eu la fel, dar nu Îl iubeam. Îmi era frică de El. Îl percepeam prin prisma tatălui meu: „Dacă greșești, te pedepsește.” Dacă greșeam, nu mergem la Dumnezeu. Încercam să citesc mai mult din Biblie, să postesc mai mult, să fac fapte ca să răscumpăr cumva păcatul. Îmi doream mai mult decât să supraviețuiesc, să nu eșuez, să numi pierd mântuirea.

„NU-MI PUTEAM EXPLICA CE SE ÎNTÂMPLĂ”

După ce m-am căsătorit s-au întâmplat tot felul de lucruri pe care n-am știu cum să le explic. Primul copil s-a ars cu sodă caustică, pe urmă cele două fete au avut un accident de mașină. Nu au pățit nimic, dar nu mi s-au părut lucruri normale. Eu m-am străduit să fiu

creștină bună și nu-mi puteam explica de ce se

întâmplă atâtea lucruri. Am trecut prin multe lucruri grele. Am ajuns într-o situație critică, în care am rămas singură, fără ajutor. Dumnezeu m-a adus acolo ca să Îl caut altfel decât până atunci. M-am gândit că poate nu știu să mă rog și am găsit în librăria Alfa Omega mai multe cărți despre rugăciune. Am citit cărțile fratelui Dutch Sheets, „Rugăciunea de mijlocire”,, „Rugăciunea străjerului”, apoi „Puterea rugăciunii perseverente” și „Stăpânind porțile vrăjmașului”, de Cindy Jacobs. Am vrut să văd cum se roagă ei, ca să îmi dau seama ce greșesc sau de ce nu funcționează la mine și cum să-mi rezolv problemele.

CREȘTINĂ, DAR NU ȘTIA CUM SĂ AIBĂ O RELAȚIE PERSONALĂ CU DUMNEZEU

Mi-am dat seama că ei aveau o relație personală cu Dumnezeu și că lor le vorbește Dumnezeu. Mă gândeam că rugăciunea mea e un fel de monolog și că nu am o relație personală cu Dumnezeu, adică nu Îl cunosc cum Îl cunoșteau ei. Am căutat să văd cum

au ajuns ei la o relație personală cu Dumnezeu. Am citit cărțile, dar nu știam exact de unde să încep.

Am găsit o serie de predici ale fratelui Fănel Șerban, de la Biserica „Punctul Zero”, în care spunea foarte simplu cum să te rogi, cum să ai timp de părtășie cu Dumnezeu, cum să-i auzi vocea și am început să fac exact cum ne-a învățat. Eu fusesem crescută cu ideea că Dumnezeu le vorbește numai sfinților. Credeam că nu mi-ar vorbi mie. Pe măsură ce am ajuns să Îl cunosc pe Dumnezeu mai bine, mi-am dat seama că le vorbește tuturor. În Biblie scrie: „Oile mele ascultă glasul Meu.” Mă gândeam că eu am o problemă dacă nu-L aud pe Dumnezeu. Am început să pun timp de o parte pentru Dumnezeu: să stau și să vorbesc cu El, să îmi descarc inima, să Îi spun în ce situație sunt.

ELIBERATĂ DE INFLUENȚELE DEMONICE

Am găsit cursul „S.O.S.” (in Him ministry). Când am ascultat toate videourile și am citit cursul de mai multe ori, mi-am dat seama că nu toate problemele erau din vina mea, ci că unele apar pe cale generațională, iar altele au multe „uși de intrare”. Mie îmi place să fiu foarte practică dacă citesc o carte, să văd la ce mă ajută, cum aș putea să o folosesc practic. Așa că am luat foi și am notat toate căile de acces pe care le-ar fi putut avea influențele demonice. Apoi am început să fac cât mă pricepeam eu genograma. Mi-am dat seama ce probleme erau transmise

pe linia generațională a tatălui și

care veneau din partea mamei. Bine-nțeles, am identificat și care erau cauzate de propriile decizii. Erau foarte multe tipare și am făcut exact cum ne-au învățat, să ne mărturisim greșelile sau păcatele strămoșilor și să ne pocăim de-ale noastre și să-mi închid ușile. Pe urmă mi-am dat seama că am trecut prin traume care au deschis uși influențelor demonice. A trebuit să îmi fac altă listă cu toți oamenii care mi-au greșit, și m-am și rugat ca Duhul Sfânt să mă călăuzească. Am citit în Evanghelia după Luca despre lucrarea

pentru care a venit Isus pe pământ și m-am gândit

că și eu pot avea parte de vindecare și eliberare, având în vedere că Mântuitorul a venit să ne transforme viețile în acest mod. A venit și pentru mine, ceea ce înseamnă că, odată ce L-am invitat în viața mea, trebuie să pot beneficia de moștenirea pe care ne-a lăsat-o.

PUTEREA MINUNATĂ A IERTĂRII

M-am rugat, și Duhul Sfânt mi-a amintit oameni pe care i-am uitat, inclusiv pe învățătorul meu din clasa întâia care îmi dădea la palmă pentru că eram pocăită

și a trebuit să îl iert. Îi sunt mulțumitoare Duhului Sfânt că a avut răbdare cu mine.

De multe ori n-am vrut să iert, îmi

spuneam că unii nu merită. Dar Duhul Sfânt intervenea și-mi spunea că nu pot să am parte de vindecare și nu pot să înaintez dacă nu rezolv problema iertării. Oamenii erau legați din pricina sentimentelor mele față de ei, așa că a trebuit să-i iert, dar să-i și dezleg. Am rezolvat aspectul legăturile sufletești. Am văzut că funcționa: după ce am rupt o legătură cu o anumită persoană, următoarea dată când ne-am întâlnit, mi-a zis: „Simt că s-a rupt ceva, dar nu știu ce.”

CUVINTELE AU PUTERE

Atunci am fost încurajată să continui. Am trecut la chestiunea cuvintelor rostite. Unele îmi rămăseseră în minte, pe alele mi le-a amintit Duhul Sfânt pe parcurs. Leam înlocuit cu Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că minciuna se înlocuiește cu adevărul, „Veți cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face liberi.” Mi-am dat seama că inclusiv mama mea obișnuia să spună: „Ești neisprăvită.” Când mă angajam, mă gândeam: „Trebuie să mai fie cineva care să mă ajute în caz că nu știu sau nu pot termina, să am pe cine să întreb”. Cuvintele mamei m-au urmărit chiar dacă nu mi-am dat seama. Atunci când am conștientizat toate cuvintele, le-am notat, apoi i-am iertat pe cei care le-au adresat. I-am cerut Domnului iertare și pentru lucrurile greșite pe care le rostisem eu: că nu voi reuși, că va fi rău, că mă voi îmbolnăvi, că voi muri. Toate cuvintele astea diavolul le-a folosit, pentru că

legea semănatului și a seceratului

funcționează: ce semeni, aceea culegi.

FIICA NOASTRĂ A PARALIZAT ÎN TIMPUL UNEI EXAMEN

DAR DUMNEZEU A VINDECAT-O ÎN MOD MIRACULOS

Mă numesc Grădinariu Costică Georgică. Dumnezeu m-a binecuvântat cu șapte copii: șase băieți și o fată. În anul 2000, singura mea fiică, Elena, în timp ce dădea examenul de capacitate din clasa a 8-a, a paralizat pe partea dreaptă. Imediat i-au fost afectate fața, mâna, piciorul. Profesorii care au văzut-o au chemat imediat ambulanța și au dus-o la Suceava. Angajații spitalului nu au putut face nimic, așa că au trimis-o la Iași. Nu eram în țară atunci, ci în America. Când am fost sunat și am primit vestea, am intrat într-o stare de neliniște, de întristare. Era vorba de unul dintre copiii mei, de singura fiică. M-am dus la adunarea din River Side, în California, le-am povestit fraților ce s-a întâmplat și ne-am rugat. Apoi am mers la un frate în vârstă care nu putea veni la biserică pentru că avea 88 de ani. După ce am intrat în casă, mi-a profețit prin Duhul Sfânt, spunând: „Bărbatule, văd cuptorul care s-a aprins în cortul tău, văd flăcările care ard, dar iată că în mijlocul acestui cuptor am înălțat un steag alb, de biruință, pentru că vreau ca prin lucrarea pe care am îngăduit-o să-Mi proslăvesc Numele.” În momentul acela am fost eliberat de starea în care am ajuns când am primit apelul telefonic. Soția mi-a dat datele de contact ale prof. dr. Ianovici, din Iași și am luat legătura cu el. Dumnealui mi-a spus că nu garantează decât 1% șanse de recuperare și să vin repede în țară deoarece trebuie să semnez niște documente prin care Elena să poată fi operată.

M-am urcat în avion, și apoi am ajuns acasă. M-am dus la Elena, dar când am intrat în salon și am văzut cum arăta, nu-mi venea să cred că e copilul meu. În partea dreaptă, fața îi era trasă într-o parte. Ochiul, la fel. Nu-și simțea jumătate de limbă. Nu-și putea mișca mâna dreaptă. Nici piciorul drept. Văzând-o așa, am intrat din nou în starea în care am fost când am primit telefonul în America. Ca să nu plâng în fața ei, am ieșit imediat pe hol și am pus capul pe perete, l-am ascuns cu mâna și am început să plâng. Soția mea a venit la mine și m-a văzut în starea în care eram și mi-a spus să mă duc jos la domnul doctor pentru că vrea să vorbească cu mine. M-am dus la domnul profesor, am stat de vorbă cu el și printre altele l-am întrebat dacă pot să fac o rugăciune și dacă pot să îi fac fiicei ungerea cu untdelemn în spital. Mi-a spus că se poate. Lucrul acesta l-am cerut ca să am eu în cugetul meu libertatea de a mă ruga din toată inima. Împreună cu mine era fratele slujitor Custrinu Ioan. Ne-am apropiat de Elena pentru ungere. În momentul când am atins untdelemnul de trupul Elenei, fața și-a revenit, ochiul s-a reașezat într-o fracțiune de secundă, a început să-și miște mâna și piciorul. A sărit din pat fără ajutorul nimănui și a început să strige pe holul spitalului în gura mare: „Isus Hristos m-a vindecat, Isus Hristos m-a vindecat.” În timp ce Elena era pe holul spitalului, strigând, noi am continuat să ne rugăm și să Îi mulțumim Lui Dumnezeu. Când să ieșim din salon, o femeie ne-a oprit. Doctorii încercaseră să o opereze, însă au constatat că nu pot face nimic și doar au cusut-o la loc. Apoi l-au chemat pe soțul ei să o ducă acasă pentru a nu muri în spital. Când a văzut prezența lui Dumnezeu în salon, a spus: „Doamne Isuse, nu pleca din salonul acesta până când nu te atingi de mine, până când nu mă vindeci.” Noi nu ne-am rugat pentru ea. Aș vrea să vă spun că Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea și Dumnezeu a vindecat-o. Am vizitat-o acasă, la Costâna (lângă Suceava) după două săptămâni. Tocmai mersese să aducă vacile de pe câmp. Era în continuare sănătoasă!

„Doamne, nu pleca până nu te atingi de mine.”

Vindecarea Elenei a avut loc într-o vineri. În următoarea săptămână, marți, la ora 17:00, trebuia să ne întâlnim cu profesorul și cu echipa medicală pentru încă un computer tomograf și apoi pentru operație. Domnul profesor îmi explicase că în urma unei explozii vasculare cerebrale se formase un hematom de 2,5 pe 1,8 cm, care a provocat hemipareza. „Nu se poate, nu se poate, hematomul a dispărut fără tratament, fără operație, nu se poate,” l-am auzit pe prof. dr. Ianovici spunându-și în timp ce analiza tomografia. Apoi am ieșit, am mers cu dumnealui în birou și aproape două ore am stat de vorbă cu acest medic, directorul spitalului. În final, a recunoscut că într-adevăr a văzut cu ochii lui un miracol și că el crede că Dumnezeu a făcut operația. Când am ajuns în salon, Elena era cu bagajul făcut, să plecăm acasă. Parcă era un ofițer. Mi-a spus: „Acum te duci la domnul director să îți dea bilet de ieşire pentru că eu am spus la toată lumea că marți, după tomografie, plec acasă.” M-am întors la domnul director, avea un cupon cu bilete de ieșire din spital, a completat unul, mi l-a dat și am plecat cu Elena acasă. Am crezut așa cum mi-a vorbit Domnul în America că vrea să își proslăvească Numele, și Domnul Și-a proslăvit Numele.