cent s le o d a e d i ufletulu Diagonalele s GRUP ŞCOLAR „SFÂNTA MARIA”, GALAłI
Din cuprins: Pagina Oanei
pagina oanei Strigătul raŃiunii Ştiu că eşti comun şi totuşi, inima mea vede în tine mai mult decât pot vedea ochii… te privesc şi mă urăsc pentru că mă faci să fiu iraŃională. Nu mai ajungem nicăieri, cuvintele sunt ieftine şi clipele pe care le petrecem împreună sunt ca tine, superficiale. Nu eşti nimic din ce mi-am imaginat. Eu sunt cea care Ńi -a conferit valoare, dar e trist că în pofida acestor lucruri ştiu că sfârşitul zilei mă va găsi iar lângă tine. Lasă-mă să te ignor, dispari şi ia cu tine toată suferinŃa. Ind if er enŃ a ta m-a transformat în nisip, m-am
lăsat purtată de tine şi m-ai modelat după plac. Sunt produsul tău şi funcŃionez ca o jucărie. Dezactivează-mă şi redă-mi trecutul. Sunt o piatră, dar îmi simt inima sfârşindu-se. Şi măcar de-ai fi tu marea problemă! Eşti doar cireaşa de pe tort, picătura ce umple paharul. În întuneric tu eşti noaptea. Nici măcar nu ştiu ce simt pentru tine. Eşti un puzzel, iar gândurile mele sunt o mare de incertitudine. Nici măcar nu cred că meriŃi să fii transformat într-un subiect care sămi răpească timpul. Sunt uimită de felul în care mă faci să mă întorc mereu. Te iubesc? Nu. E iluzie, autosugestie, e singurătate, mizerie, e toamnă…
Conflictul între generaŃii se referă la legea firii, adică lucrurile evoluează, se schimbă, iar EA trece printr-o perioadă a vieŃii unde are nevoie de un pic mai multă înŃelegere, de sfaturi… Noua etapă se arată plicticoasă, iar părinŃii, persoanele cele mai dragi din viaŃa EI, nu sunt capabili să înŃeleagă transformarea. EA merge pe o scară crescândă, mai frumoasă ca atunci când era mică, şi unde orice lucru, cât de mărunt, te face fericit. Cu cât creşte,
Conflictul între ge neraŃii PărinŃii şi ADOLES CENłA
Familia mea Familia mea sau familia pe care m iaş dori-o Mesajul hormonilor Ordinul dat a oprit înaintarea. Pe toate fronturile plouă cu plictiseală Venea încet, c-o amorŃeală, Punându-şi amprenta pe recepŃionarea Ultimului mesaj rămas activ Din însemnările pe marginea unei cărŃi… Noi nu ştiam… Şi nu avea cum să ne pese,
Oana
Dar existam, înconjuraŃi d-un cerc nociv,
Ioan
FraŃii sărutau sânge pe cuŃite –
9H
Un mod de-a exprima masiv Lupta care se ducea parşiv
depăşeşte condiŃia de copil, iar părinŃii nu sunt în stare să evolueze cu EA odată şi să-şi dea seama că EA e destul de matură încât să-şi exprime părerile în faŃa lor. Realitatea e mai crudă, devine monotonă, lucrurile care ne impresionează sunt mai selective… Lumea închisă este cercul nociv în care trăieşte şi de care nu se poate elibera. Este o lupta surdă între EA şi părinŃi – combinaŃia de copil şi adult. Lumea o Ńine captivă şi se simte prizonieră în această tranziŃie către un nou episod al vieŃii ei. Viitorul lângă părinŃii impulsivi nu pare să-i rezerve fericirea de care are
În vene aproape amorŃite. Priveam şi aproape nu credeam Că-n clipele acelea Se punea în mişcare Începutul… Ultimul mesaj găsit în interior Îşi pierdu cheia de cod, Tainele lui şi azi mă rod Şi-mi tot spulberă neuronii, Ca un alt fiu risipitor Căruia nu-i dau pace hormonii!