revista2

Diag

le e l a on

tu e l f su

a e d l ui

Şcoala văzută prin lentilă Redactor, prof. Elvira Alexandrescu

en c s dole

t

Număr aniversar

Martie 2010 Nr. 2

Page 1

Şcoala văzută prin lentilă şi-a propus, cu ocazia Zilelor şcolii, să sublimeze, din lucrurile mici, esenŃialul pentru creionarea unui posibil portret de elev. Şcoala, ca univers al unei vârste, rezumă pentru fiecare dintre noi un moment în timp.

O posibilă tablă de materii pentru şcoală ar putea arăta aşa: Cretă, stilouri, profesori, profesoare, catedră, bancă, bănci, sală de clasă, cancelarie, coridoare lungi şi pustii, coridoare lungi şi aglomerate, uniformă versus nonuniformă, pierce, şuviŃe, cercei lungi, cercei scurŃi, rimel, pantaloni ce cad de pe trup, pantaloni ce şed pe trup, note mari, note mici, corigenŃe, lacrimi, nedreptăŃi, chiul, primăvară, teză, extemporal, coadă la chioşc, soneria silenŃioasă, catalog umblător pe holuri, burete prea ud, îmbrânceala spre clasă, tăcerea de mormânt la ascultare, rugăminŃi, priviri furişe, atingeri de mâini, primele săruturi, comanda la AVON, cartea de la bibliotecă, Pe lângă plopii fără soŃ…, Bacovia, şi genoflexiuni, şi stâng-drept-stângu’, şi catena carbonului, ecuaŃia de gradul II, „e ziuă şi ce întuneric…”, Rapsodii de toamnă, şi Arhimede, „şi tainic genele le plec…”, şi munŃii şi apele, şi arealul de câmpie, şi Mihai Viteazul, şi Ştefan cel Mare, şi Ion, şi Liviu Rebreanu, şi la participe présent, şi les pronoms possessifs, oferta şcolară, admitere, manuale, pauză, strigăte, geamul spart, coşul de gunoi răsturnat, echipamentul de sport, blocul de desen, natură moartă, triunghi isoscel, triunghi dreptunghic, forŃa de frecare, inspecŃie, doamna directoare, teme, eseu, trecere de pietoni, câinii noştri, câinii lor, snacksuri, chipsuri, E -uri, pomi în floare, covor de frunze, cer senin, moină, cald, frig, jaluzele rupte,

Scoala vazuta prin lentila

Page 2

jaluzele trase, praf, apă pe jos la toaletă, dragoste, prietenie, „fată!”, bulgări de zăpadă, navetă, gazdă, cămin, culoare, nonculoare, ireductibil, inconfundabil, irespirabil, irepetabil, iremediabil, indubitabil, idiom, idioŃenie, Limp Bizkit, to be, to have, Halloween, Valentine’s Day, mărŃişor, ghiocei la doamna, Dragobete, club, balul bobocilor, medii, vacanŃă, tablă spartă, tablă ştearsă, tabla…

de materii.

La ceas de sărbătoare, noi, truditorii acestor pagini, dorim corpului profesoral, oamenilor şcolii şi tuturor elevilor vremuri bune şi rezultate frumoase.

Redactor, prof. Elvira Alexandrescu

Desen realizat de Gheoghe Beatrice

Scoala vazuta prin lentila

Page 3

Încercăm să devenim jurnalişti!

– aplicaŃii ale stilului jurnalistic –

Articole La Familia, Sergiu Adrian GAVA, 9B Este o trupă care şi-a început cariera în ianuarie 1996, în scut timp apărând în deschiderea concertelor BUG Mafia. ComponenŃii trupei sunt: Dragoş Geogescu – „Puya” şi Tudor Sişu.

La Familia şi-a creionat un stil propriu şi a început să se diferenŃieze tot mai mult de trupele de gen existente pe piaŃă. La Familia că nu este nevoie să renunŃi la ceea ce Ńi-ai propus iniŃial, nu este nevoie să sacrifici din calitate ca să obŃii recorduri de vânzări. Ba dimpotrivă, „BăieŃii de cartier” fiind primul album, Puya şi Sişu sunt definitiv consacraŃi, mai ales printrun videoclip impresionant pentru piesa „Tupeu de borfaş”. Un an mai târziu, în 1998, vine confirmarea: „Nicăieri nu-i ca acasă”. Saltul calitativ se observă de la prima ascultare: negative bine lucrate, versuri puternice, colaborări inspirate, gen BUG Mafia, Mihai şi LaurenŃiu de la 3SE şi mulŃi alŃii. Este albumul pe care nu numai iubitorii stilului rapp sau fanii La Familia îl aşteptau. În 11 ani de La Familia, din 1997 până în prezent, s-au adunat şi bune şi rele. Au trecut de la bine la rău. De la „BăieŃii de cartier” la „O mare familie”. Din libertatea, în închisoare. De la muzică, la droguri şi, într-un final, de la droguri la muzică.

Prima oară când i-am ascultat mi-am dat seama că asta e muzica ce-mi place. Asta se întâmpla prin 2006. chiar dacă n-am ajuns la concertele lor, am două albume originale şi asta pentru un fan înseamnă respectul pentru muzica pe care o fac ei şi că îi susŃii. În afară de albume am strâns postere, tricouri. Chiar dacă au un limbaj obscen, ei spun pe faŃă

Scoala vazuta prin lentila

Page 4

problemele societăŃii şi spun tot ce simt, chiar dacă versurile lor „nu schimbă nimic”.

Au trecut 4 ani de când ascult La Familia dar s-au făcut şi 3 ani de când s-au despărŃit, cântă fiecare pe cont propriu, au renunŃat la valorile pe care şi le propuseseră iniŃial, dezamăginduşi fanii prin faptul muzica lor a devenit una comercială şi nu mai spune mare lucru.

50 cent, Iulian PĂUN, 9B Unul dintre cei mai mari rapperi este 50 cent. Născut într-o lume a drogurilor, fără tată, cu mama găsită moartă în împrejurări misterioase înainte ca fiul ei să ajungă la adolescenŃă, viaŃa lui a fost foarte grea. Şi, ca şi cum acestea nu ar fi fost de ajuns, în aprilie 2000 el a fost împuşcat de 9 ori, unul dintre gloanŃe fiind în faŃă. Şi-a petrecut următoarele luni la reanimare, iar când şi-a revenit nu şi-a plâns de milă, a scos piesă după piesă. I-aş dori să mă întâlnesc odată cu 50 cent să-l întreb despre ziua fatidică, aceea când a fost împuşcat, dar probabil nu şi -ar dori să-şi amintească de asta, şi atunci cred că m-aş mulŃumi doar cu un autograf.

Primul album oficial al lui 50 cent, produsul ambiŃiei, talentului şi abilităŃilor de a spune lucrurilor pe nume, promite să facă pentru el exact ceea ce spune: „Get Rich or Die Truing”.

A lansat mai multe melodii de succes, susŃinut fiind şi de echipa sa, G-Unit. Acum 50 cent a hotărât să se folosească de abilitatea sa de a lansa hituri, revenind asupra unor ritmuri care fuseseră deja folosite. Lucrul acesta m-a bucurat foarte tare pentru că nu oricine are asemenea abilităŃi şi cred că această caracteristică a lui îi dă unicitate.

50 cent, Dragoş Virgil POPA, 9 B 50 cent este un rapper american cunoscut pentru gloanŃele încasate la un moment dat. numele său adevărat este James Jackson III şi este născut în Queens, New York. Începutul său nu a

Scoala vazuta prin lentila

Page 5

fost prea strălucit, începând să facă trafic de droguri de la 12 ani. Părerea mea este că James este un om foarte ambiŃios şi puternic deoarece a renunŃat la traficul de droguri şi şi-a încercat norocul în muzică, dovedind că ştie să cânte foarte bine hip-hop, reuşind să revină în forŃă după anul 2000 când a fost împuşcat de 9 ori. A fost împuşcat în palmă, în braŃ, în şold, piept, ambele picioare şi partea stângă a obrazului. Presupusul atacator, Darryl Baum, a fost omorât trei săptămâni mai târziu, dovedindu-se puterea gangsterilor şi influenŃă cestora. După această ispravă 50 cent a revenit în forŃă cu un album numit „Guess Who’s Bach?”. Eminem a fost surprins de talentul lui Curtis şi a decis să-l ajute să se lanseze în lumea mare a muzicii.

Făcând parteneriat cu acesta, a ieşit unul dintre cei mai vânduŃi rapperi din lume.

Limp Bizkit, Vlad ICONARU, 9B Limb Bizkit este una dintre trupele mele preferate, deoarece exprimă realitatea prin versurile sale aşa cu e. Trupa a fost formată în Jacksonville, iar membrii sunt: Fred Durst (voce), Wes Borland (chitară), John Otto (tobe) şi Dj Lethal. Melodia care mi se pare cea mai originale Hot Dog, de pe albumul „Chocolate Starfish and the Hot Dog Flovered Water”, pentru că foloseşte un cuvânt prohibit de 50 de ori. Trupa deŃine recordul de cele mai multe copii vândute cu albumul de mai sus. După plecarea lui Borland din formaŃie, i-a luat locul Mike Smith pentru realizarea albumului „Results May Vary”, album care, după părerea mea, nu a fost unul dintre cele mai reuşite. Borland s-a întors în trupă în 2005. Aceştia au fost nominalizaŃi pentru trei premii Grammy şi au obŃinut multe alte premii importante, ceea ce dovedeşte calitatea muzicii lor şi valoarea lor în ochii mei.

În concert cu Madona, Andrei NIłĂ, 9 B În weekendul trecut, spre bucuria mea, credeam eu atunci, am reuşit să-mi iau bilet la

Scoala vazuta prin lentila

Page 6

concertul Madonei. Deşi am aşteptat o oră până la începerea spectacolului, bucuria mea şi atmosfera de pe stadion au făcut să uit de trecerea timpului. ApariŃia vedetei pe scenă a fost una spectaculoasă, jocul de scenă, luminile, prestaŃia dansatorilor ei au fost foarte bune, dar vedeta nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor mele, făcând playback, având uneori un comportament puŃin indecent şi făcând pauze cam lungi între două melodii atunci când încerca să antreneze spectatorii să bată din palme sau să danseze odată cu ea. Spectacolul a avut o puternică tentă publicitară pentru promovarea noului album al vedetei, lăsând pe locul doi partea spectaculoasă a concertului. Eu personal am fost dezamăgit de spectacol, deşi mi-a făcut plăcere să o văd pe Madona în carne şi oase.

Velvet, Silviu TURTOI, 9B În următoarele enunŃuri vreau să vă vorbesc despre o artistă pe nume Jenny Marielle Peterson (Velvet) şi felul cum m-a sedus muzica ei. Jenny Marielle Peterson este născută la 5 noiembrie 1975 în Helsingbore, Skane, County, Sweden. Se ştie că Velvet este o „swedish dance-pop singer, adică o dansatoare pop. Ea a realizat două albume în 2005. A ajuns o cântăreaŃă recunoscută cu melodia Chemistry, melodie cap de afiş a noului album. Alte melodii: Mi amore, Fix Me (preferatele mele), Dirty Work, Chemistry ş.a. Dansează foarte bine şi m-a fascinat prin felul cum cântă şi impactul pe care-l are asupra mea: atunci când sunt trist şi o ascult, mace bucuros şi îmi aduce aminte de clipe frumoase din viaŃa mea, mai ales atunci când îmi dă speranŃe şi încredere în mine. Pentru aceste lucruri consider muzica ei o terapie pentru suflet.

Scoala vazuta prin lentila

Page 7

Inteviuri (i)reale Interviu cu Guess Who, Costel Daniel CONSTANTINESCU, 9B Reporter: Vrem să ştim câteva lucruri generale despre tine.

Guess Who: Mă numesc LaurenŃiu Mocanu şi sunt din Bucureşti.

Reporter: cu „Anonim” ai avut un succes foarte mare. Spune-ne, te rog, ce s-a întâmplat cu proiectul?

Guess Who: „Anonim” există în continuare, nu s-a desfiinŃat aşa cum s-au auzit multe voci.

Doar că sunt într-un moment al carierei în care trebuie să fac şi ceva pe cont propriu. Dar eu şi Zekka suntem în aceleaşi relaŃii, OK, ca şi până acum.

Reporter: Albumul tău a fost foarte aşteptat şi a avut vânzări foarte mari din prima săptămâna. Cât ai lucrat la el?

Guess Who: Am lucrat la „Probe Audio” timp de 3 ani. E o satisfacŃie foarte mare când vezi că munca îŃi este apreciată. Asta am simŃit eu când s-a vândut albumul într-o mie de bucăŃi din prima săptămână. Şi vreau să mulŃumesc celor care au cumpărat originalul.

Reporter: Cu cine ai colaborat pentru album?

Guess Who: Am colaborat cu oamenii care îmi sunt şi prieteni în viaŃa de zi cu zi: Agresiv, Grasu, XXL, Spike şi Griffo.

Reporter: Urmează şi un turneu de promovare a albumului?

Guess Who: Cu siguranŃă va fi un turneu. Am început deja să marcăm destinaŃiile pe hartă şi va fi anunŃat în curând.

Reporter: Care e cel mai ciudat lucru care Ńi s-a întâmplat în carieră?

Scoala vazuta prin lentila

Page 8

Guess Who: Nu pot să îl definesc pe cel mai ciudat. Dacă aşa se ceva se aşteaptă cititorii, la poveşti palpitante sau momente penibile, va trebui să-i dezamăgesc. Ceea ce consider eu ciudat poate părea banal pentru alŃii, aşa că îmi e chiar greu să menŃionez ceva ciudat.

Reporter: Un mesaj pentru fanii tăi?

Guess Who: Vă mulŃumesc pentru faptul că îmi apreciaŃi munca şi vă aştept la concertele ce vor urma.

Interviu cu Daniel Radcliffe (Harry Potter) LaurenŃiu PASCAL, 9B Reporter: Domnule Radcliffe, ne puteŃi spune câte ceva despre perioada în care aŃi jucat rolul lui Harry Potter?

Daniel Radcliffe: Ce să vă zic?... în timpul acela eram obişnuit atât de mult cu personajul încât credeam că mă cheamă într-adevăr Harry Potter, iar când îi vedeam în culise pe Ema Watson, care a jucat în rolul lui Hermoine Granger, şi pe Rupert Grint, care a jucat în rolul lui Ron Watson, eu îi strigam exact ca la filmări, Hermoine şi Ron. Nu mai zic noaptea, că visam numai pietre filozofale şi camere ale secretelor…

Reporter: Dumneavoastră aŃi evoluat în vârstă jucând rolul lui Harry Potter, a fost pentru dumneavoastră ca o a doua viaŃă?

Daniel Radcliffe: Se poate spune şi aşa, dar mai bine zicem că am trăit viaŃa personajului, e o exprimare mai bună. Am trăit sentimentele pe care Harry trebuia să le trăiască pentru a-l mulŃumi pe regizor.

Reporter: AveaŃi timp de relaxare?

Daniel Radcliffe: Nu, nu avem timp de relaxare deoarece regizorul filmului, Cris Columbus era foarte grăbit pentru a scoate filmul cât mai repede pe piaŃă.

Scoala vazuta prin lentila

Page 9

Reporter: Atunci cum aŃi putut Ńine pasul şi cu rolurile şi cu şcoala?

Daniel Radcliffe: Cu rolurile mai mult, cu şcoala mai puŃin, deoarece profesorii erau conştienŃi că nu puteam aloca prea mult timp şcolii şi nu erau foarte riguroşi în ceea ce mă priveşte.

Reporter: părinŃii dumneavoastră? Au fost de acord cu acest program?

Daniel Radcliffe: La început nu prea… dar mai apoi au înŃeles că aşa e viaŃa de actor şi nu au mai obiectat nimic. Au fost mulŃumiŃi de prestaŃia mea în această producŃie.

Reporter: Ne puteŃi povesti o fază amuzantă de la filmări?

Daniel Radcliffe: Da, de ce nu? Eram eu şi Ema pe culoarul de la Hogwarts şi ne îndreptam către o bibliotecă, iar când să deschidem uşa, ce credeŃi? Era încuiată de femeia de serviciu pentru că era sâmbătă. Aşa nu am putut filma până luni dimineaŃa.

Reporter: Ce vă propuneŃi pe viitor?

Daniel Radcliffe: Să învăŃ cu adevărat să zbor pe mătură… glumesc… deocamdată sunt în căutarea unui alt rol, un rol pe care trebuie să îl joace toată lumea… FAMILIA!

Interviu cu Johnny Depp, Claudiu UłIU, 9B Reporter: AŃi dorit vreodată să aveŃi o altă meserie?

Johnny Deep: Meseria de actor e cea mai frumoasă din lume, nu aş schimba-o cu nimic. La fiecare personaj interpretat eu pun trup şi suflet deoarece îmi place ceea ce fac.

Reporter: În copilărie v-aŃi gândit să ajungeŃi actor?

Johnny Deep: Nu, când eram mic, în urma unei tragedii petrecute în familia mea, mi-aş fi dorit să devin medic, dar apoi am jucat la şcoală într-o piesă de teatru şi, întâmplător, m-a văzut James Cameron care m-a luat cu el şi astfel a început acest capitol al vieŃii mele.

Reporter: V-aŃi gândit la o retragere pentru a împlini visul din copilărie? Acela de a fi medic?

Scoala vazuta prin lentila

Page 10

Johnny Deep: Normal că nu, dimpotrivă, aş dori să fac o mulŃime de filme bune, să obŃin o mulŃime de premii şi să mă retrag în plină glorie.

Interviu cu Spike, Marius DOANĂ, 9B Reporter: Salut, Spike! Ai mulŃi fani şi Ńin să te anunŃ că unii sunt destul de indiscreŃi. Eşti pregătit să le răspunzi la întrebări?

Spike: Salut! MulŃumesc tuturor fanilor şi sunt foarte bucuros Reporter: Bine, atunci să începem. Spune-mi despre albumul ce urmează să apară.

Spike: Albumul conŃine 18 piese. Este un album la acre am muncit cu plăcere şi pe care l-am făcut exact aşa cum am simŃit eu. Sper să vă placă.

Reporter: Spune-mi câteva nume ce vor apărea pe album.

Spike: Grasu X, Guess Who, Ombladon şi mai sunt. VeŃi vedea când va apărea materialul.

Nu vreau să vă stric surpriza.

Reporter: De ce ai amânat lansarea?

Spike: Am amânat-o pentru că am vrut o promovare mai bună şi profităm de acest timp pentru a reveni asupra unor piese.

Reporter: Te-am văzut şi la lansarea albumului lui Grasu şi a lui Maximiliam şi a lui Guess Who şi a altor artişti.

Spike: Da, ştiu. Noi suntem o echipă, mergem toŃi peste tot. Ne ajutăm unul pe celălalt.

Reporter: Spune-ne unde te vom putea vedea live în următoarea perioadă?

Spike: La balurile liceenilor. Probabil va fi prezentă toată echipa.

Scoala vazuta prin lentila

Page 11

La şuetă cu Badea interviu realizat de Remus ROMAN, 9B Reporter: Bună ziua, domnule Badea. De curând aŃi câştigat premiul I la „10 pentru România”, categoria jurnalişti. SunteŃi mândru de această performanŃă?

Mircea Badea: Bună ziua. După cum am mai spus şi înainte nu mă consider un jurnalist, mai degrabă un om de divertisment. Tocmai de aceea am refuzat premiul.

Reporter: De aceea aŃi fost felicitat chiar de persoane cu a căror păreri nu vă intersectaŃi.

Domnul Mihai Bendeac a afirmat că „pe sticlă” vă ascundeŃi după o mască, iar în viaŃa de zi cu zi sunteŃi cu totul altfel. Ce părere aveŃi de comentariul dânsului?

Mircea Badea: Domnul Bendeac spune multe. Eu ce spun în emisiune este în mare parte din experienŃă personală, deci din viaŃa de zi cu zi.

Reporter: Un anumit ziar din România, foarte respectat, de ce nu?, afirmă că v-aŃi pregătit replicile înaintea fiecărei emisiuni.

Mircea Badea: Da… îmi sincronizez fiecare cuvânt. Singurul „antrenament” dinainte de emisiune este băŃul cu steagurile din faŃa studioului, aşa mă destind puŃin.

Reporter: De curând aŃi povestit prin emisiuni despre nepoata dumneavoastră „RonŃi”, de asemenea, aŃi şi încărcat o poză cu ea pe blog. Se transformă domnul Badea într-o persoană mai sensibilă şi nu atât de dură cum a fost percepută până acum?

Mircea Badea: De RonŃi suntem foarte mândri şi o iubesc mult. Nu ştiu, poate mă înmoi, sunt şi eu unchi până la urmă…

Reporter: Trag totuşi speranŃa că aveŃi o latură sensibilă, pe undeva… Oricum, să vă trăiască nepoata, va realiza mai târziu avantajele faptului că îi sunteŃi unchi. SunteŃi unchi, aŃi ajuns la o anumită vârstă, vă gândiŃi să vă căsătoriŃi, să vă retrageŃi şi să întemeiaŃi o familie?

Mircea Badea: Aaaa… Să le luăm pe rând. Nu văd rostul unei căsătorii. Dacă merge bine în prezent… Un copil implică o mare responsabilitate şi nu cred că suntem pregătiŃi. M-aş

Scoala vazuta prin lentila

Page 12

retrage dacă aş avea posibilitatea, dar, deocamdată, nu îmi pot permite să fac acest pas. Iar atâta timp cât eu sunt un om de milioane stând în faŃa unei mese cu nişte ziare, am un loc de muncă asigurat. Nu trebuie să fie obligatoriu la Antena 3.

Reporter: Vă mulŃumesc pentru timpul acordat şi succes în meserie, dar, mai important, vă urez să scăpaŃi de blestemul aerului condiŃionat.

Mircea Badea: Pentru puŃin. Deşi sunt supărat că aŃi uitat de „deontolog”.

Articole Caii din România,

Maria Elena RADU, 9B

Foarte puŃini oameni cred că se mai poate afla ceva nou despre cai. S-au spus şi s-au scris atât

Scoala vazuta prin lentila

Page 13

de multe, încât mulŃi cred că ştiu totul despre ei. Din păcate niciodată nu vom şti totul despre cineva, nici măcar despre cai. Iar părerea pe care o au unii este total greşită. Mai ales în privinŃa cailor sălbatici. Într-adevăr, caii erau, şi încă mai sunt, folosiŃi la tracŃiune şi echitaŃie. În ziua de astăzi, doar pe la sate mai vezi cai pe lângă casa omului, dar şi acolo încep să se mai rărească. În rest, caii stau în sălbăticie, mai exact, la noi în Ńară, în Delta Dunării şi acolo trebuie lăsaŃi să trăiască, pentru că acolo este mediul lor. Unii sunt duşi în herghelii, unde mai mult sunt chinuiŃi, deoarece tot mai puŃin oameni merg să facă echitaŃie şi atunci sunt fonduri puŃine pentru îngrijirea lor. Adică nu sunt lăsaŃi nici în mediul lor natural, nici nu sunt îngrijiŃi cum trebuie, sunt ŃinuŃi închişi pentru nimic.

Ceea ce nu ştiu oamenii despre cai este că sunt animale obişnuite să trăiască în grupuri şi se simt în siguranŃă în compania altor cai şi în locuri familiare lor. Sunt foarte timizi şi atunci când simt vreun pericol, fug. Au simŃul auzului şi mirosului foarte bine dezvoltat, ceea ce le permite să simtă pericolul de la distanŃă. Sunt animale foarte sensibile şi pot simŃi starea celui de lângă ei, mai ales furia, frica, ezitarea şi siguranŃa de sine. Calul îşi indică sentimentele prin mai multe moduri. Prin felul în care îşi Ńine urechile, prin freamătul nărilor, prin zgomotul pe care îl fac pe nări, prin neliniştea picioarelor. Caii sunt una dintre bogăŃiile României, dar, din păcate, sunt ŃinuŃi în izolare.

Nu ai cum să fii om şi să nu iubeşti caii. Ei sunt frumoşi, şunt nişte fiinŃe speciale care s-ar descurca şi singure, fără ajutorul omului. În cazul în care nu ar mai fi folositori oamenilor, ei ar trebui lăsaŃi în sălbăticie. Asta e viaŃa lor. Calul nu poate să dispară, el trebuie să rămână în sălbăticie pentru semnificaŃia libertăŃii pe care o poartă.

Scoala vazuta prin lentila

Page 14

Pagini de creaŃie – facem literatură!

Poveşti cu început dat „În timpul care mi-a mai rămas, primăvara se strecura printre ramurile copacilor şi, ca-ntrun vals… pomii mi-au izbucnit în faŃă. Spre marea mea uimire…”

Prof. Elvira ALEXANDRESCU

…am constatat că viaŃa mea continuă şi că nu trebuie să plec prea curând din lumea pământeană. Natura mă cheamă la ea, mă îndeamnă să nu renunŃ aşa de uşor la visul de pământ. Sunt uimită deoarece credeam că misiunea mea s-a terminat. Eram sigură că această boală necruŃătoare îmi va curma viaŃa şi încercam să-mi înseninez zilele gândindumă la cei dragi mie şi la toate lucrurile pe care le-am făcut împreună. Am constatat că lucrul cel mai important în viaŃă este încrederea în sine. Nu-mi doresc să renunŃ la această lume de

Scoala vazuta prin lentila

Page 15

basm, iar rugile mi-au fost auzite. Vreau să-mi continui viaŃa! Este groaznic gândul morŃii! Într-o noapte cumplită, mama mă trezeşte îngrozită de Ńipetele mele. Un coşmar mi-a alungat liniştea somnului şi eram fericită că totul a fost doar un vis. Mă voi bucura de viaŃă fiindcă mi-am dat seama că orice clipă trece în defavoarea mea.

Jeanine RESMERIłĂ, 10F

…timpul meu trecuse, se scursese. Venise soarele cu razele lui puternice şi-mi cerea să plec.

Totul în jur îmi arăta că sosise plecarea mea, flori, copaci, cer… totul revenise la viaŃă. Şi astfel, eu, IARNA, am plecat.

Mioara AURICĂ, 10F

…natura încerca să profite de timpul meu şi mă amuza cu tot felul de culori vesele. Săltând peste tot culoare, primăvară se urcă în copaci şi-mi gâdilă picioarele cu fire de iarbă. Dar oare o să mă pot bucura îndeajuns într-un timp atât de scurt?

Roxana STAN, 10F

…frunzele copacilor păreau mult mai viu colorate şi le auzeam tremurând în vântul timid, parcă nerăbdătoare să vină vara. Acea vară care le dădea libertatea să-şi trăiască viaŃa cât sunt tinere şi verzi, până când toamna va veni si ele or să moară. Frunzele sunt ca oamenii: şi ele se nasc, îşi trăiesc viaŃa, dacă pot, şi după aceea mor….

Nicoleta IBĂNESCU, 10F

Scoala vazuta prin lentila

Page 16

…soarele mi-a mângâiat odată faŃa cu razele lui calde, şoptindu-mi vorbe dulci, vorbe arzătoare care-mi ating sufletul şi mă duc pe o cale liniştită, calea nemuririi. Un cer senin deasupra mea şi cântul păsării măiestre e tot ce mi-am dorit cândva, acum ascult şi nu mă satur, simt că iubesc natura. Setea mi-o alin doar privind marea…

Daniela LEFTER, 10F

Scoala vazuta prin lentila

Page 17

„Am călcat sfielnic în inima pădurii.

Sfărâmate, vreascuri îmi trosneau sub tălpi. Şi, în fapt de noapte, de-odată, raza lunii Mi s-a frânt în umărul stâng…”

Prof. Elvira Alexandrescu

…parcă voia să-mi spună ceva… Am stat pe loc aşteptând să mi se dezvăluie, măcar puŃin, din miile de taine ascunse în razele ce au vegheat necontenit lumea. Dar.. Tăcere! O tăcere apăsătoare. Aşteptând răspunsul, razele îmi mângâie faŃa consolator. Un glas purtat de

Scoala vazuta prin lentila

Page 18

vânt m-a făcut să tresar. Era doar o simplă adiere de vânt ce era în recunoaştere, de parcă ar fi căutata ceva… Poate căuta răspunsurile la întrebările pe care ni le punem toŃi… sau poate le ştie şi fuge cu taina. Este octombrie şi privesc la frunzele care-mi cad, ploaie, peste chipul răvăşit de gânduri, resentimente şi împliniri oprite la mijlocul lor, adică împliniri neîmplinite.

O frunză purtată de vânt mut cade şi se aşază între faŃă şi ochelari. O prind şi-i dau voie să zboare purtată de acelaşi vânt… Pentru frunzele ce s-au desprins din tulpină, din viaŃă, există atâtea posibilităŃi de a vedea frumuseŃea colindării cerului şi de a se bucura de clipă, dar pentru noi? Vânt de libertate, Doamne, suflă peste sufletele noastre întemniŃate! Iar eu privesc printre clipe, printre nori, printre speranŃe la o nădejde vie, la un Adevăr veşnic.

Toamna vine mereu, apusurile de soare se succed. Frunzele îngălbenite mi-amintesc efemeritatea noastră. Am început să-mi continui mersul pe potecă fiind condusă de lună…

Am aşteptat să-mi vorbească, dar tăcerea ei spunea mai mult decât ar fi putut să spună cuvintele.

Diana MEHEDINłI, 10F

…I-am deschis sufletul cu cheia rar găsită, calc pe frunze îngălbenite şi cântecul lor simt cum îmi atinge buzele. Am mers în noapte singuratic, am vorbit cu stelele, depănând amintirile pe care luna mi le reînvia. Acum nu mai visez, vraja fermecată s-a desfăcut, am ieşit din inima pădurii lăsând poarta deschisă… şi acum sunt din nou singur…

Daniela LEFTER, 10F

Scoala vazuta prin lentila

Page 19

Avem şi noi faliŃii noştri!

Perle! „Poezia Dintre sute de catarge…de M. Eminescu se organizează într-o singură secvenŃă deoarece arată condiŃiile umane pe care le pot distruge „vânturi, valurile” şi faptul că ele te urmăresc peste tot.”

….

„Viziunea eminesciană din poezia Dintre sute de catarge…de M. Eminescu este una tristă scoŃând în evidenŃă condiŃia umană, oamenilor nefiindu-le năruite doar gândurile de valuri, spre diferenŃă de sutele de catarge care pot fi sparte şi spre diferenŃă de viaŃa păsărilor pusă în pericol de acestea.”

….

„În multe dintre poeziile sale, Mihai Eminescu a dezvoltata tema condiŃiei umane, ea fiind un punct esenŃial din viaŃa fiecăruia. După părerea mea, poetul încercă să ne spună prin intermediul acestui poem că în viaŃă trebuie să trecem peste multe obstacole până să ne atingem Ńelul: „Dintre sute de catarge…./Câte oare le vor sparge/vânturile, valurile?”

CondiŃia umană este încercarea trecerii peste hopurile pe care Dumnezeu ni le trimite pentru a ne contura caracterul, pentru a ne forma propriile virtuŃi. Omul superior încearcă să cumuleze cât mai multe informaŃii pentru a dobândi în viaŃă, pentru a-şi atinge scopurile, însă eul liric aduce la cunoştinŃă faptul că, trebuie să avem tărie de caracter şi hotărâre în ceea ce facem…

Numai aşa putem să ajungem cineva în viaŃă (sic!): „NenŃeles rămâne gândul/Ce-Ńi străbate

Scoala vazuta prin lentila

Page 20

cânturile/Zboară veşnic îngânându-l/valurile, vânturile.” Pe de altă parte, in viziunea eminesciană, condiŃia umană comună şi condiŃia existenŃial omului superior Ńine foarte mult şi de noroc: „De-i goni fie norocul/Fie idealurile…” Omul trebuie să-şi însuşească darul dat de Divinitate şi să facă tot posibilul să-şi sporească condiŃiile. În viziunea mea, Mihai Eminescu încearcă să stimuleze cititorul să-şi depăşească condiŃia umană şi să aspire la mai mult deoarece fiecare dintre noi are propriile visuri, speranŃe, Ńeluri în viaŃă care trebuie împlinite

.”…

Scoala vazuta prin lentila