Anul II, 2016
NR. 4
Învăț să citesc, citesc pentru a învăța PROF.
LILIANA ROMANIUC
Cuvântul scris este prezent peste tot în jurul nostru, motiv pentru care capacitatea de a lec‐ tura și înțelege un text este o competență cheie necesară în ab‐ solut orice domeniu al vieții. De‐ prinderile de lectură s‐au diversificat mult în ultimele decenii, trecând de la textele scrise pe suport de hârtie la cele în for‐ mat electronic, de la textele con‐ tinue la cele non‐continue sau multi‐modale. Cerințele de înțelegere a textelor au crescut foarte mult în ultimele decenii ca urmare a bombardamentului informațional și a rapidității consumării informației științifice. Astfel, o persoană cu competențe de lectură adecvate în anii 50 nu face față cerințelor tehnologiei înalte, cunoștințelor și mass‐mediei din secolul al XXI‐lea. Competențele de lectură și înțelegere a textelor, indiferent de tipul și forma în care acestea sunt distribuite (electronic sau pe hâr‐ tie), reprezintă o cerință esențială pentru accederea și avansarea pe piața muncii. În acest context, sis‐ temele educaționale care au înțeles importanța dezvoltării competențelor de lectură și com‐ prehensiune a textelor, au demarat programe și proiecte de susținere și
promovare a lecturii ca prim pas în ceea ce numim învățarea pe tot parcursul vieții sau învățarea independentă. Astfel, a apărut con‐ ceptul de literacy, pe care îl vom traduce prin literaţie şi care, în acord cu definiţia agreată la nivel european, se referă la dezvoltarea competenţelor de lectură şi scriere care facilitează înţelegerea şi învăţarea, folosirea şi evaluarea critică a informaţiilor furnizate în moduri variate de textele scrise, electronice şi de imagini. Competenţele de literaţie se referă la cinci aspecte importante pe care individul trebuie să le conştientizeze atunci când abordează un text, după cum urmează: • capacitatea de a lectura tex‐ tul; • capacitatea de a înţelege informaţia din textul respectiv; • capacitatea de a fi metacog‐ nitiv – de a face legături cu ceea ce ştie despre subiectul respectiv; • capacitatea de a formula un punct de vedere; • capacitatea de a exprima punctul de vedere. continuare în pg. 6
Informații despre literație din România pagina 2
Provocarea literației în Europa pagina 5
2 - Literaþia dintr-o privire
Informații despre literație în România Preºcolari Preșcolarii din România beneficiază de suport educațional insuficient și de un mediu nefa‐ vorabil dezvoltării competențelor de literație din partea familiei și a sistemului public de învățământ – în raport cu media europeană. • Nivel ridicat al inegalității sociale: Gini Index: 34 (scala UE 23‐35) • 26% sărăcie infantilă (scala UE 5‐26%)
Copiii de nivel primar
România înregistrează scoruri scăzute în raport cu factori ce țin de mediul familial importanți pentru formarea competențelor de literație ale copiilor:
•
place să citească, media UE: 35%)
• •
15 % în România 29 % media Uniunii Europene
• Doar 37 % dintre copiii Români învață în clase la care predau specialiști în domeniul literației. (media UE: 67%) 37 % în România 67 % media în Uniunea Europeană
numărul de cărți din casă (31% au mai puțin de 10 cărți în casă, media UE: 11%) procentajul părinților care se implică în activități relevante în domeniul literației
împreună cu copiii lor înainte ca aceștia să înceapă ciclul primar (32% dintre copii preșcolari au părinți care le citesc frecvent, media EU: 58%)
•
Nivelul de studii al mamelor este redus: 40% sunt absolvente gimnaziu compara‐
tiv cu media europeană de 23%.
•
Învățământul preșcolar din România este gratuit. Totuși, cu o rată de participare
de 82% în Sistemul de Educație și Îngrijire Timpurie la vârsta de 4 ani, România este încă departe de standardul European de cel puțin 95% a copiilor cu vârste între 4 ani și în‐ ceputul învățământului obligatoriu. Datele PIRLS indică avantajele frecventării instituțiilor de învățământ preșcolar în România: rezultatele medii ale elevilor de clasa a IV‐a care au frecventat grădinița timp de cel puțin 3 ani sunt cu peste 110 puncte mai ridicate față de cele ale copiilor care nu au fost la grădiniță.
• Copiii de nivel primar din România au condiții nefavorabile în școli. • Doar 15% dintre copiii din România au peste 50 de cărți în propriile clase (media UE: 29%)
atitudinea părinților cu privire la lectură (21% dintre copii au părinți cărora le
În ceea ce privește calitatea structurală a Sistemului de Educație și Îngrijire Tim‐
purie, România se află pe unul dintre ultimele locuri la nivel european în raport cu bugetul alocat pentru educația unui copil preșcolar, raportul copii – profesori și numărul de profe‐ sori bărbați din grădinițe. Totuși, România este una dintre puținele țări cu un curriculum comprehensiv de literație la nivel preșcolar. Literația influențează toate aspectele vieții cotidiene, din școală, de la locul de muncă, din sănătate și din viața socială. Dificultățile de literație apar la toate gru‐ pele de vârstă (copii, adolescenți, adulți) și cauzează probleme de la o generație la alta. Dificultățile de literație îngreunează accesul la un loc de muncă sau păstrarea acestuia și generează inegalități sociale prin creșterea riscului de sărăcie și excluz‐ iune socială. Problema apare la nivelul oricărei societăți, dar rămâne tabu.
Periodic al Asociației Române de Literație, email: office@arlromania.ro, site: www.arlromania.ro
Literaþia dintr-o privire -
3
Cine sunt cei mai buni agenți ai reformelor ? În ultimii zece ani, România a inițiat o serie de reforme promițătoare menite să con‐ solideze rezultatele la învățătură ale elevilor. Schimbările semnificative au vizat introduc‐ erea unui curriculum bazat pe competențe (deși literația ar trebui implementată mai explicit în contextul tuturor disciplinelor de studiu) sau a unei evaluări naționale (2014) a competențelor de literație aferente domeniului Limbă și Comunicare pentru clasele a II‐a, a IV‐a și a VI‐a. Profesorii sunt obligați să‐și actualizeze constant cunoștințele și abilitățile de specialitate participând la programe de formare continuă, acreditate pe baza unor standarde formulate în acord cu recomandările de la nivel internațional. Totuși, din moment ce aceste măsuri nu au demonstrat efecte vizibile în raport cu rezultatele elevilor la învățătură, este necesar să fie analizate unele cauze mai profunde la nivelul culturii predării și învățării la nivel național. În general, profesorii sunt cei mai importanți agenți educaționali ai reformelor educaționale, ei sunt cei care implementează reforma în practica la clasă (sau nu). Ei trebuie să fie calificați și motivați pentru a deveni profesori de literație care susțin sistematic dezvoltarea competențelor specifice ale elevilor lor și să‐și adapteze metodele de predare la nevoile copiilor. Prestigiul social al profesorilor și compensațiile financiare trebuie să reflecte rolul lor crucial pentru viitorul societății. Politicile de recrutare ar trebui să aibă ca obiectiv angajarea celor mai buni candidați; formarea inițială și continuă a profesorilor ar trebui să includă în mod sistematic expertiza profesorilor de toate disciplinele în domeniul literației.
Copii ºi adolescenþi Elevii din Romania au printre cele mai slabe rezultate la lectură din Europa • Aproximativ 35% dintre elevi au rezultate sub nivelul mediu la testele PIRLS și PISA (media UE: 20 %) • S‐a înregistrat o creștere alarmantă a diferențelor rezul‐ tatelor în funcție de gen între 2000 și 2012 35 % rezultate slabe la lectură în România 20 % rezultate slabe media UE
Ore petrecute în școală Profesorii de învățământ primar din România trebuie să fie absolvenți ai unui program de licență de trei ani. Comparativ cu situația la nivel european, această pregătire este relativ scurtă. De obicei, formarea profesorilor pentru învățământ primar este de patru ani la nivel de licență.
Elevii din România petrec mai puțin timp în școală (796 de ore pe an) față de media din 24 de țări europene (850 de ore) și tim‐ pul alocat predării competențelor lingvistice conform testului PIRLS în România (202 ore) este mai redus decât media din țările UE (241 de ore), deși este în acord cu curriculum‐ul românesc (24% ‐ 29% din timpul dedicat instruirii). 796 de ore/an în școală în România 850 de ore/an în școală media UE
Testele PISA Media scorurilor obținute de România la PIRLS 2011 în raport cu scala generală de lectură este 502, comparativ cu media UE‐24 de 535. România se clasează pe poziția 23 din 24 de țări UE. 35% dintre elevii din România obțin rezultate sub standardul PIRLS, com‐ parativ cu media UE‐24 de 20% indicând că mulți elevi de nivel primar din România au dificultăți de citire. Profesorii și elevii din școlile primare din România consideră că elevii sunt foarte implicați în activitățile de lectură. Acesta poate deveni punctul de plecare într‐un demers de dezvoltare a competențelor de literație. În România există o discrepanță între numărul de elevi cu rezultate slabe la citit (cu performanțe sub standardul inferior PIRLS, 35%) și numărul de elevi care au nevoie de programe remediale (17%). Această discrepanță sugerează nevoia unei campanii de conștientizare a standardelor de lectură pe care ar trebui să le îndeplinească elevii.
Cu 37% de cititori cu rezultate slabe obținute în 2012 la testele PISA, România se clasează printre țările cu cele mai scăzute scoruri din Europa. Din nefericire, proporția elevilor cu rezultate slabe a scăzut foarte puțin din 2000 (41%) ba chiar a crescut în rândul băieților (de la 42% în 2000 la 47% în 2012).
Periodic al Asociației Române de Literație, email: office@arlromania.ro, site: www.arlromania.ro
4 - Literaþia dintr-o privire
Literația la adulți Nu există date specifice cu privire la literația la adulți din România. Literația la adulți rămâne invizibilă la nivel de politică fără o structură coerentă pentru identifi‐ carea și îndeplinirea nevoilor de literație a populației adulte. Participarea adulților la programe de formare este scăzută în România, în special în rândul celor care au cea mai mare nevoie. Nu există date cu privire la includerea literației în programele de educație a adulților. În mod similar, nu există aproape deloc date legate de inițiative care să promoveze au să susțină formarea competențelor de literație la adulți. Unele aspecte ale literației la adulți sunt incluse în Programe tip A Doua Șansă, care au ca scop susținerea celor care nu au absolvit învățământul obligatoriu și sunt finanțate de guvern ca parte a sis‐ temului public de învățământ. Totuși, aceste programe nu răspund nevoilor adulților care au absolvit școala obligatorie dar nu au competențe de literație. Există o serie de bune practici de la care se poate porni. Cur‐ riculum‐ul pentru limba Română oferă elemente pentru dez‐ voltarea unei curricule naționale mai comprehensive pentru literația adulților. Programul A doua șansă are proceduri bine sta‐ bilite pentru recunoașterea și evaluarea cunoștințelor anterioare. Cei care predau în programe tip a doua șansă nu au pregătire specifică în educația adulților deși sunt profesori calificați. In‐ troducerea unor programe specifice de literație a adulților ar permite dezvoltarea personalului calificat în domeniul educației adulților. Principala responsabilitate pentru elaborarea politicilor îi revine Ministerului Educației. Legea educației (nr.1/2011) precizează cooper‐ area cu alte ministere (al muncii, al culturii etc.) și pune un accent clar pe parteneriatul public – privat. Totuși, în ciuda unor inițiative promițătoare există o discrepanță între intenție și realizare. România nu a adoptat încă o strategie națională de Formare Continuă.
Literaţia schimbă vieţi. Împreună putem schimba ceva! Doriți să aflați mai multe? Accesați www.eli‐net.eu pentru exemple de bune practici și alte informații.
Investiția în literație economisește bani Cei mai mulți oa‐ meni presupun că lipsa competențelor de literație nu este o problemă pentru Europa, ci afectează exclusiv regiunile din lumea a treia. Totuși, unul din cinci europeni de 15 ani și aproape unul din cinci adulți nu au competențele de literație necesare funcționării într‐o so‐ cietate modernă. În Europa, în medie, 13% dintre fetele de 15 ani și 27% dintre băieții de 15 ani au abilități scăzute de citire. În cel mai bun caz, aceștia pot citi para‐ grafe scurte, pot extrage fapte concrete sau pot face inferențe simple; nu sunt capabili să abordeze texte mai lungi sau mai complexe sau să facă interpretări dincolo de ceea ce se afirmă explicit în conținut. În același timp, literația este fundamentală pentru dezvoltarea umană. Ea îi face pe oameni capabili să trăiască vieți complexe și contribuie la îmbogățirea comunităților. Literația este de
asemenea esențială pentru învățare, aceasta din urmă fiind în mare măsură mediată prin intermediul textelor. Chiar și într‐o țară mică precum Olanda, costul anual pentru 1,3 milioane de adulți cu competențe scăzute de literație este estimat la 550 de mil. EURO. Acest cost este cauzat de: productivitatea redusă, taxele aferente, utilizarea în exces a asistenței sociale, cheltuieli cu problemele de sănătate și rata criminalității. Costul anual pentru 55 de milioane de adulți cu dificultăți de scris‐citit din Eu‐ ropa este estimat la 72 de miliarde de EURO.
Periodic al Asociației Române de Literație, email: office@arlromania.ro, site: www.arlro-
Literaþia dintr-o privire -
5
Provocarea literației în Europa Literația este fundamentală pentru dezvoltarea umană. Ea permite oamenilor să trăiască o viață împlinită, cu sens și să contribuie la îmbogățirea comunităților în care trăiesc. Prin literație înțelegem abilitatea de a citi și a scrie la un nivel care să‐i permită in‐ dividului să înțeleagă și să folosească eficient comunicarea în scris în toate mediile (letric și electronic), inclusiv literația digitală. Literația este o condiție esențială pentru toate formele de învățare. În societatea cunoașterii din secolul XXI, marcată de răspândirea rapidă a noilor tehnologii și de schimbări constante în condițiile de muncă, dezvoltarea competențelor de literație nu se mai limitează la perioada copilăriei și a adolescenței, ci trebuie recunoscută ca o nevoie și o cerință prezentă pe tot parcursul vieții. În Europa, unul din cinci adolescenți cu vârsta de 15 ani și aproape 55 de milioane de adulți nu au competențe de literație de bază. Acest fapt atrage după sine dificultatea aces‐ tor indivizi de a‐și găsi un loc de muncă, precum și creșterea riscului de sărăcie și exclud‐ ere socială, ceea ce le limitează oportunitățile de participare culturală și civică, învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltare personală. Comisia Europeană admite că, în ultimii 10 ani, s‐au înregistrat progrese modeste în domeniul literației. Cu toate acestea, prin acțiuni afirmative putem produce schimbări. Această Declarație susține că, beneficiind de sprijinul necesar, copiii și tinerii pot să‐și dez‐ volte competențe solide de literație, iar adulții pot să‐și îmbunătățească aceste competențe și să‐și ocupe locul cuvenit în societate.
Dreptul la literație al cetățenilor europeni Fiecare cetățean european are dreptul la literație. Statele Membre UE ar trebui să se asigure că cetățenilor de toate vârstele, indiferent de clasă socială, religie, etnie sau gen, li se oferă resursele și oportunitățile necesare pentru a‐și dezvolta competențe de literație suficiente și sustenabile în vederea înțelegerii și folosirii eficiente a comunicării scrise, atât în format letric, cât și digital.
11
condiții necesare punerii în practică a dreptului de bază la literație
1. Copiii sunt încurajați în familie să își dezvolte limbajul și competențele de literaţie.
6. Competența digitală este promovată la toate grupele de vârstă. 7. Cititul de plăcere este încurajat activ.
2. Părinții primesc sprijin pentru a‐și ajuta copiii în dezvoltarea limbajului și a competențelor de literaţie. 3. Învățământul preșcolar accesibil, de calitate foarte bună asigură dezvoltarea limbajului și a competențelor de literaţie . 4. Predarea de calitate foarte bună a literaţiei pentru copii, adolescenți și adulți este sarcina comună a tuturor instituțiilor de învățământ. 5. Toate cadrele didactice beneficiază de formare inițială și continuă eficiente în domeniul predării literaţiei.
8. Bibliotecile sunt accesibile și dotate. 9. Copiii și tinerii cu dificultăți de literaţie primesc sprijin de specialitate corespunzător. 10. Adulții sunt sprijiniți în dezvoltarea competențelor de literaţie necesare participării depline în societate. 11. Factorii de decizie, profesioniștii, părinții și comunitățile conlucrează în ved‐ erea asigurării accesului egal la literaţie prin eliminarea diferențelor la nivel social și educațional.
Periodic al Asociației Române de Literație, email: office@arlromania.ro, site: www.arlromania.ro
6-
Literaþia dintr-o privire
Învăț să citesc, citesc pentru a învăța continuare din pagina 1 Din perspectiva europeană, literaţia este una dintre competenţele cruciale pentru viaţă care îi ajută pe cetăţeni să‐şi dezvolte capacităţile de reflecţie şi de exprimare, de gândire critică şi empatie. Aceste elemente sunt necesare în procesul de dezvoltare personală şi de creare a unei imagini de sine corecte, care să conducă la împlinire şi participare activă în soci‐ etatea cunoaşterii. Pe de altă parte, un nivel scăzut al competenţelor de literaţie al cetățenilor afectează economiile statelor naționale, a căror creștere este semnificativ diminuată şi cu o capacitatea de sustenabilitate mult redusă. Competenţele de literaţie reprezintă poarta către învăţarea viitoare iar o abordare responsabilă şi profesionistă a dezvoltării acestor competenţe, pe parcursul anilor de şcoală, de către toţi profesorii, poate contribui la reducerea fenomenului de abandon şcolar şi la diminuarea absenteismului, la reduc‐ erea şomajului şi a lipsei de implicare activă în viaţa socială a absolvenților școlilor noastre. Reţelele de socializare reprezintă un mod nou prin care indivizii îşi împărtăşesc informaţii, socializează şi prin intermediul cărora găsesc mi‐
jloace de divertisment. Accesarea unor astfel de reţele necesare la nivel personal, dar şi profesional, solicită din partea utilizatorilor competenţe de literaţie care să le permită lectura, înţelegerea mesajelor şi scrierea acestora. Putem, așadar, afirma că literaţia nu este doar o problemă educaţională; ea are legături cu viaţa personală, economică, socială şi culturală. În acest sens, se solicită im‐ plicarea organizaţiilor nonguvernamentale, a mediului de afaceri alături de factorii de decizie din educaţie în dezvoltarea de proiecte şi pro‐ grame care să conducă atât la îmbunătăţirea competenţelor de literaţie ale elevilor, cât şi la îmbunătățirea competențelor de literație ale adulților. Formarea profesorilor în domeniul literaţiei trebuie să fie o prioritate pentru fiecare sistem de educație, în vederea dezvoltării competenţelor de învăţare pe tot parcursul vieţii, la copii şi elevi, încă din şcoală. De aseme‐ nea, este necesar să existe un curriculum cu privire la literaţie, la nivelul şcolii, cu aplicare la toate disciplinele predate – o abordare comună de către toţi profesorii a competenţelor de literaţie, pusă în practică simultan cu trans‐ miterea cunoştinţelor de specialitate.
RECOMANDĂRI
Preșcolari
•
Includerea copiilor în Sistemul de Educație și Îngrijire Timpurie să atingă 95% cu abordarea domeniului literației
•
Implementarea de programe dedicate familiilor pentru conștientizarea importanței rolului părinților în formarea competențelor de literație Elevi de nivel primar și adolescenți
•
Formarea inițială a profesorilor să includă abordarea în profunzime a predării și evaluării competențelor de literație
•
Fiecare profesor să devină pro‐ fesor de literație
•
Elevii cu dificultăți de citire să fie sprijiniți de profesori de literație
•
Literatura de specialitate, dar și documentele europene, definesc trei niveluri de literaţie, după cum urmează: Literaţia de bază (baseline literacy – alfabetizare) înseamnă cunoaşterea literelor, a cuvin‐ telor şi a structurii textului, elemente necesare lecturii şi scrierii care creează condiţiile minime pentru a avea încredere şi motivaţie pentru dezvoltarea personală ulterioară. Aceste competenţe corespund nivelului 1 din cadrul testelor PISA . Literaţia funcţională (functional literacy) presupune abilitatea de a citi, de a scrie şi de a înţelege, abilitate care permite persoanei să „funcţioneze” în societate, în viaţa personală, la şcoală şi la serviciu. Este nivelul de literaţie în care informaţia citită este ulterior aplicată şi folosită în contexte de viaţă reală. Corespunde nivelului 2 din testele PISA. Literaţia multiplă (multiple literacy) reprezintă capacitatea persoanei de a folosi competenţele de lectură, scriere, înţelegere şi realizare a conexiunilor pentru a produce, inter‐ preta şi evalua critic informaţia citită. Acest tip de literaţie reprezintă nivelul de bază pentru par‐ ticiparea digitală în domenii precum finanţe, sănătate, educaţie etc. Competențele menționate corespund nivelului 3 din testele PISA (nivelul cel mai ridicat este 5).
PARTENERI
Să fie susținută implicarea și motivarea elevilor pentru lectură Adulți
•
Sunt necesare date despre competențele de literație ale adulților din România
•
Trebuie elaborată o strategie comprehensivă pentru literația la adulți
•
Experiența programelor A Doua Șansă poate fi valorificată
PARTENERI MEDIA
Periodic al Asociației Române de Literație, email: office@arlromania.ro, site: www.arlromania.ro