Decizia by marian bodea

caledii

cirti cheie

DaNt[ R. Cnsl<r I este ar.ocat specializ"rt in litigii eco_ nomice 9i partener la fir.ma Cistro&Baker. Lip, Uin Ar-rstin, Texas. Este absolvent eminent al FacuitAtii de Drept, Unir.ersitatea din Texas. pe plan profesional, a reprezentat corporatii aflate in k>pul revistei Forhne 500 pentru stingerea unor iitigii de milioane tle dolari, directori executivi antreiati

in conflicte de

sen.iciu 9i corporafii mici gi mijlocii din clomeniul publicitar gi imobiliar.in dispute i,iu contestate. I'e lAngi practica jr,rriclicd, Daniel R. Castro este pur_ titol de cuvin_t profesionist in campanii electorale si consr-rl tant in d omeniul a facerilor, ajr_rtdnd u_si clienlii si identifice cele mai bune str.ategii pentru a incepe si dezvolta o aiacer.e. Pasionat de istorie, inter.esat mereu de pi:rr.egti despre oameni care au reusii in viatd in ciuda cr.izelor ii a

adversitdfilor.; curir>zitate"r h-ri natr-rral5 l-u

.rverrturi tle noua ;rrri de lectr.trd a

studii academice, tr.aiate de

DANIEL R. CASTRO

p".*t i#;

r,n,.,r. biografii, psiholt>gie, r.er.is'ie. -A

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI Cum transformd eroii tragedia in triumf

descoperit cd eroii sunt oameni care literalmente r.irl autl in jurui lrrr lucruri pe care alti oameni nu le

;i r

rb5gn,5.

Motlelele cle succes si pr.incipiile psiirologice care tlansforrni un om obi;nnit in erou sr-rnt sintetizate in

luclalea Crifical

C.hoices thnt Clnnge Liaes (Decizii lrctii_ ritoare carc nu scJtinftat uiati), Curtia Veche pr-rblishing,

Traducere din limba englez; de ANTOANETA OLTEANU

6,-fn V?/U7'e BUCURESTI,2OOT

spun asta cu un oftat peste mui1i, muiti ani: ^ cAndva, Intr-o pddure drumul s-a bifurcat, iar eu, eu l-am ales pe cel mai putin umblat gi asta a fdcut diferenla."

,,Ar trebui

Robert Frost, The Rond i'tot Tskert

MULTUMIRI

As vrea sd le mullllmesc urmdtoarelor persoane pentru ci gi-au fdcut timp sd citeasci primele incercdri dificile gi pentru cd s-au ardtat brr.rtal de sincere in comentaliile lor', astfei incAt sd pot aiege glAul de neghind. Fdrd comentariile si incurajdrile 1or aceastd carte nr-r ar fi vdzut niciodatd lumina zilei. James Baker, Rose Berra Castro, Candi Burrou,'s, Rachel Marie Castlo, Karen Block, Cindy Bouriand, Lynne Dressi, Evonne Jones, Kareu Long, Denise Norvotny, Marilee Parsons, Woocly ,,Jack" Rosebelry, David Sigmond, Lynne Stoddard, Tamara Thompson, Mark gi Susan Walker

Vreau, de asemenea, sA le mulprmesc ttrm6torilor autori, care mi-au permis cu bundvointd si entuziasm sd citez din importantele lor scrieri: Lance Ar"mstrong, Laurie Beth Jones, James Balog, Joel Achenbach si dr. Gelald Mann.

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

In sf6rgit, doresc sd-i multumesc Celiei Rocks, care m-a ajr-rtat sd introduc mesajul central al acestei cdrti in casete gi sdJ sintetizez pentr-u un public corporativ/executiv. Muite multumiril

Titttror

acelor suflete cttra.ioase care, aflate fu fala ob;i,facole, att luat decizii dificile ce nu schiiltbnf cursul istoriei..., precunr si celor ce nu

inor nuri

s-au ndscut ittcd.

1 poapte le eroilor

Cum ar fi dacd ai putea sd te intorci in istorie gi sd vorbegti cu cine ai vrea despre iuptele pe care le-au dat? Cu cine ai vorbi si de ce? Cu Iisus? Cu Martin Luther KingJr.? Cu Abraham Lincoln? Cu George Washington? Cu generalul Patton? Cu Dwight D. Eisenhorn er? Cu Alexandru cel Mare? Cr-r Moise? Ci_r Confucius? Cr_r Mahomed? Cu Buddha? Cu Maica Tereza? Cu rdposata ta bunici salt cu fratele mai mare? Cum ar fi dacd acesti oameni ar putea sd-!i vorbeascd despre sitr-ratia in care te afli? Ce ar spune ei? I-ai asculta dacd ti-ar splme ceva? Dar dacd ei doar. ar so1tti incetisor? Vocile eroilor nostr.i snnt ca niste murmure in noapte. Ti'ebtiie sd stai nemiscat si linistit pentr.u a-i auzi. Ei nu lin predici. Ei nu-!i dar"r lectii. Ei nu vorbesc bombastic. Cu grer-r isi spr-rn povegtiie. Cdldtoream odatd in Belgia cu afaceri. Nu mai fusesem acolo niciodatd. Aveam un rucsac negru si cdram dupd mine o servietd neagrd uriagd, plind cu documente oficiale, gi o valizd de un metru si jumdtate pe rotile, pe care o simleam de parcd al fi avut o tond. Dupd ce cAteva zile m-am intAinit cu clientii, am avut norocul sd md aflu la Lidge, in Belgia, in prima zi a

DECTZII HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

Turului Frantei din 2004. Am stat in picioare sau jos in acelasi loc aproape opt ore chiar lAngd gardul de - cicligtii, inclusiv unul protecfie pe lAngd care treceau dintre eroii mei, Lance Almstrong. Dar acum era aproape miezul noplii gi coboram din tren in Bruxelles dupd o zi foarte lungd. Eram aproape epuizat de oboseald si pentru cd nu prea mAncasem in ziua aceea. N-aveam nici o idee incotro sd o iau, dar stiam cd iegirea din gard se fdcea printr-o terasd in trepte. M-am uitat in jur. Nu am vdzut nici un lift sar-r vreo scard rulantd. Am oftat 9i am inceput urcarea a ceea ce mi se pdlea a fi muntele Erzerest. Pocl Pocl Pocl Rotile valizei loveau rAnd pe rAnd fiecare treaptd 9i econl se rdspAndea in toatd gara. Atunci am auzit o voce cu un accent puter-nic:

rg*Llt-YAsi!ri-.

Inainte de-a apuca sd rdspund, a apdrut o mAnd care mdnerul serrrietei. Merci! a fost tot ce i-am pr"rtr"rt spune tAndrului care imi venise in ajutor. Pentru pr-rtin. - O, slar'd Domnului, vorbili engleza! Vd mulfumesc foarte mult. Ne croiam fdrd grabd drum pe scdri, cu r.'aliza pdcdnind tare, cAnd, deodatd., valiza mea de o tond a dispdrut. M-am rdsucit rapid, ca sd vdd c5 alt bdiat apucase mAnerul din spate al valizei de un metru, si acum md ajuta s-o urc pe scdri. Sunt tnconjurat de ingeri? Parcd mi-ar fi lr,rat din spate o povard de sute de kilograme. Merci! Merci! spus. - MA bucur sd teamajut. Ardti de parcd ti s-au inecat cordbiile. Bdinttil dstn uorbeste gi el englezdl Apropo, ai o bluzd flumoasd., imi spr-rse. a insfdcat

$OAPTELE EROILOR

M-am uiiat la mine 9i mi-am dat seama cd purtam tot bluza alb-rog-albastrd cumpdratd la Turul Franlei din Lidge. Avea un steag american uriag pe piept gi literele USA pe spate. Eram mAndru sd fac parte din echipd. CAnd am ajuns in vdrful scdrilor, bf,iatul de lAngd mine mi-a urat,,cdl5torie pldcutd" si a dispirut in multime. Cel care imi ducea servieta m-a intrebat: Unde te duci? - Habar n-am. Dar stau la Novotel. - Ei bine, atunci sd te ajut. Merg in aceeasi direclie si am mai fost acolo. Nu, nu. E in ordine. Spune-mi numai cum sd ajung. in SUA aceste cuvinte erau suficiente pentru a-i elibera pe tAndr. Dar chiar merg intr-acolo 9i gtir-i cum te simfi cu bagajele astea. $i eu am cdldtorit singur cu doi copii mici. Ce sfknt! Bine, in reguld. Atunci o sd te ulmez, arn acceptat, E;ti din incercAnd sd pun accentul cum trebuie. Anglia? Nu, Irlanda. Cdldtorise pAnd la Liege ca sd vadd prima zi a Turului Flanfei la fel ca alte mii de oameni din Europa si SUA. Am tot vorbit despre Lance cdlcAnd piatra cubicd ce acoperea strdzile din Bruxelles. Mi-a dus servieta tot drumul si m-a condus chiar pAnd la intrarea in hotel.

Nu gtiu cum s5-fi mullumesc, i-am spus, inci nevenindu-mi sd cred ce noroc diduse peste mine. l-am intrebat, betandu-l nu ai aripi? Egti sigur cd ugor pe spaie gi pipdindu-i in sus gi in jos spinarea. A rAs. L-am privit cum a dispdrut in josul strdzii 9i cuvintele lui imi rf,sunau in urechi: ,,Merg in aceeagi direclie

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

gi am mai fost acoio. Hai sd te ajut." Mi-a ldsat in suflet

, ,, ,, ( jfiI{

un sentiment pldcut. Iaid ce fac eroii pentru noi. Mereu apare cineva si ne ia povara gi si ne ara,t-e-drumul. Sper ca aceasti carte sd facd acelasi lucru pentru tine. Aceastd car"te este o colecfie de povegti din Antichi_ tate pAnd in zilele noastre despre oarneni obisnuiti. ale ciror decizii hotdratoare i-au transformai in eroi. Au fost si ei acolo unde te afli tu. Ei gtiu drumul. Lasd-i sd te ajr-rte. Au soptit mult timp. Dacd asculli, incd mai soptcsc.

Unii dintre ei sunt figuri istorice renumite, altii sunt eroi pufin cnnosculi, despre care probabil nici n-ai auzit. Unele povegti iti fac inima sd tresare, altele sunt triste. Unele te inspird, dar aitele sunt cumplite. ,,O pngind de istorie este ttni anloroasd rlecht un tont de togicd." OLn'rn WnrunEr-t- Howps

Dupd ce aln studiat si am rdsstucliat aceastd coiectie de povegti, mi-am dat seama cd se contureazd un modei. Unii oamenii incep sd iasd din rAnd, hicrn care in mod constant i-a dr-rs la victorie. Nu eu am ndscocii principiile acestea. Pur gi simplti am dat peste ele. Ele erau acolo din totdeauna. Eu doar le-am adrrnat intr-o carte si le-am organizat logic. Mi-am dat seama cd aceia care au supravietuit si au reusit in mijlocul unor adversitati au foit capabili sa ia decizii hotirAtoare pe care altii ntt lc-nr fi Iunt, pentiu ca ei au putut vedea si awzi optiuni pe care altli ntt le-nu adzut si nu le-mr auzit- Datoritd acestei capacitdli ei au

9OAPTELE EROTLOR

rntreprins acliuni curajoase, care i-au transformat in croi in ochii familiilor, ai prietenlloi, ai vecinilor gi ai cornunit6lii. Dar ce le-a dat eroilor aceastd abilitate speciald de a vedea 9i de a auzi optiuni pe care altii nu o au? Secretrrl este felul in care eroii rispund la aceste trei intrebdri r.lccisive: 1.

Asupra a ce te concentrezi?

2. Ce crezi? 3. La ce te astepfi?

Aceste trei intrebdri se afld aproape in spatele oricirei decizii importante pe care o vei lua vreodatd. in cartea aceasta vei descoperi cum rdspunsurile date acestoi trei intieb5ii deciiive vor influenta ie.sirea din aproape orice situatie dificild clr care te confrunti. Citind aceste povegti, vei inrrita cum rdspund eroii la aceste intrebdri in focul bAtdiiei si care este impactul

cxtraordinar asupra deznoddmAntuiui. Actele de eroism desple care vei citi in aceastd carte nu sunt in rnod llecesal cele despre care se fac filme. Sunt actiuni care vietile actorilor sau viefile celor din schimbd vieli jurul lor. CAnct vei citi aceste povestiri sper cd vei incepe sd vezi aceleagi modele pe care le-am vd.zut gi eu. Aceste modele demonstleazd ceea ce eu am numit Cele sapte legi ale concentrdrii criticerM.. Cele gapte legi ale concentrdrii cliticerM explicd de ce unii oameni pot supravielui 9i reugi in mijlocul adversitdfilor, 9i al1ii nu. Iatd care sunt Cele sapte legi ale concentrdrii criticerM:

" Trade mnrk

marca inregistratd Qt. red.).

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

I.Experientele noastle cele mai recente influenleazd lucrul asupra cdruia ne vom concentra, chiar daci ne place sau nll. , 2. Lucltrl asupra cdruia ne cottcentrdm influenleazd' ', ce credem. 3. Ce credem infiuenteaz5 ce aqteptdm' 4. Tindem sd vedem ce agteptdm sd vedem' 5. iindcm sit elittrittattr ce nu nsfePfrTrtr sd vedem' 6. Cr.r cAt

vedem mai mult,

cr-r

atAt avem mai multe

oplituti. 7. Avem puterea de n nlege asuPra a ce ne concentrdm' indiferent ce se intdmPld in jur'

Aceste $apte legi ale concentrdrii criticerM sunt legi natut'ale, calâ&#x201A;Ź gr.lverneazd feir-rl de a vedea viata' ce nste1ttdm noi de la viatd 9i cum ii rdsTtundent vielii Spgr c5, odatd ce ai inteles cum funclioneazd Cele sapte legi ale concentrdrii criticerM, vei deschide ochii 9i vei vedea oportunitdti pe care nu le-ai avut inainte, vei vedea rot.,1li noi ia probleme vechi, r'ei vedea cdi alternative unde allii nu vdd decAt funddtttli, vei vedea petele nep5re din viald care te trag inapoi, vei vedea tin scoP *ui -ut" in fa!6 atunci cAnd faci ceva' Pe scurt, sper cd vei putea sd vezi cu ocltii eroilot ' Povegtile din aceastd carte demonstreazd cd, de regr-rld, in vieli1e noastre existd o decizie ht spntele deciziei multe decizii i. .ur" trebuie sd o ludm. Uneori sunt mai iei' Unele dintre o in spatele deciziei Pe care trebuie sd deciziile ,,din spatele scenei" sunt luate incongtient' fdrd sb 1e cr.rnoagtem. Este o invitatie de a privi mai in profr,rnzime, de a da ia o parte cojile de ceapd 9i de a ajr-rnge la miezr"rl Problemei.

SOAPTELE EROILOR

De-a 1ungul secolelor', deciziile eroice luate de sim-

plii muritori au schimbat cursul istoriei. Unele dintre aceste decizii sunt bine cunoscute decizia lui Cezar

de a traversa Rubiconul impreund cu armata sa, decizia

unor colonii de a-si proclama independenla fa!6 de Anglia, decizia statelor sudice de a se desprinde de Uniune, decizia lui Abraham Lincoln de a aboii sclavia, Unite de a folosi bomba nucleard pentru a pune capXt celui de-Al Doilea R5zboi Mondiai. Poti gdsi 9i tu asemenea decizii. 9i !_o!_.1q-i. deEizii l:rplt mai pulin cunoscute au schimbat cursul vielii unui individ san culsul istoliei pentru o anumitd gcoald, un anumit oras, o anumitl comunitate, bisericd, sinagogd sar-r familie. Unele dintle aceste decilii au cerut un curaj de felul celui ce ii aduce cuiva o medalie de onoare. Altele au fost lecunoscute doar de cei impiicali direct in respectiva decizie. Poti fi pus astdzi in fala unei astfel de situafii. Deci-.zia la !i-ar putea schimba pentru totdeauna viafa. Ar putea schimba pentru totdeauna cursul vielii cuiva, poate al cuiva pe care il iubegti. Ar putea fi chiar dife- I lentd dintre viald gi moarte pentlu cineva. Ar putea fi diferenta dintre bogSlie gi sdr6cie pentru tine sau pentru aitcineva. Ar putea fi diferenla dintre faimi 9i anonimat. Puterea de a alege este puterea de a schimba. Puterea gi libertatea de a lua decizii reprezintd uneie dintre cele mai pretioase daruri pe care le avem. De-a lungul timpului oamenii au luptat in rdzboaie si si-au libersacrificat viefile 9i averile in numele libertdtii tatea de a alege cum sd trdiascd, unde sd meargd, ce sf, facd, unde sd trf,iascd, cum sd se inchine, ce sd spund, cAnd 9i unde sd spund. S-ar putea sd te confrunli chiar acurn cu propria ta luptd pentru libertate, in lumea ta. deClzia Statelor

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMI]AT VIETI

Toli acesti oameni din istorie au descopelit un lucru: circumstantele singure nu-ti pot controla destinul, a/egerile dn. Finalul pozitiv sau negativ al unei situafii d-e clizd nu depinde atAt de mr-rlt de circumstanle, c6t mai ales de felul in care te comporli in aceste circumstanfe. \4ulti psihiatri, psihoiogi si oameni de stiintb bchavioristi sr-rnt de acord cu acest plincipiu' Dar aceasta e numai o jumState a principiului. Ce nu spun ei este cd felul in care te confrunti cu situatia.dep-lnde de qep-9ji uicl.en sau nuzi infocul iuptei. Ce vezi 9i ce auzi in miezul bdtAliei depinde din nou de obiectivul asupra cdruia te concentrezt, de ce anllme crezi 9i de ce agtepli' Iatd de ce acestea sunt cele mai hotdrAtoare decizii pe care le poti lua. Esti o influenld permanentd pentr! fiegg-e li!Lt4-!i-e-i! cale ie afli. CineVa; tptf oaata:',,Eftipie2eni peste tot". Este amuzant, dai este si foaiie idev[tat."IndifeieryrqQ sitr-ratia cll care te confi:unti, esti pr-rrtdtolr.rl unei forte de car"e nimeni altcineva nr-r dispune. Aceasti foltd esti tu. Asa cum vei vedea in aceste povegti, solufio-na1ea u3-9i silr-ratii nr-r depinde la fel de mr'rlt de circumstanle, cAt de, deciziile dfu sytntele deciziilor lr-rate de tine. Dorinta mea este ca citind aceste poveqti se _gessq!! perle de intelepciune ascLlnse in ele' Sarcina ta este sd inr.egi ce poli iin/rtt t in care oamenii din acesie-povegti au privit sau au ascultat lumea din jurul lor. S-ar pr-rtea ca nimeni sd nu poat6 inlelege cu adevdrat exact prin ce treci tu in acest moment. S-ar putea ca nimeni sd nu poath intelege cu adevdrat duritatea consecinlelor alegerilor Pe care te pregdtegti sd le faci. Dar s-ar putea sd capeti pulind siguranfd 9i curaj din aceste povestir:i. Speranta mea este cd vei inv5la ceva de la personajele 1or, care te va ajuta sd depf,gesti obstacolele cu care te confrunti. Dacd asculfi, ei ili vor vorbi

9OA|TELE EROTLOR

cel mult in goaptd. Dacd inveli ceva - sau importani din aceastd carte, te rog, dd-o mai departe unui prieten.

cu glas tare

In viati nu existd situafii imposibile, ci numai decizii dificile, care asteapti si fie luate.

DECIZIA DIN SPATELE DECIZIEI

dat seama cd gi-a instrdinat drepturile de proprietate t; asupra personajului. CAnd contractul lui Walt a trebuit reinnoit, Universal Studios a reftrzat s-o facd si l-a anuntat cd deline exclusivitatea producerii filmelor de

Decizia din spatele deciziei ,,Cel mni unre descoperite a genernliei tnale esle t'd trn offi isi 1t()0,( siltinfun uintn eiiili lri in mo difi c nr e n n t it udin il or s nl e nt

Wtllmu

Jeirlrs

CAnd erau copii, Walt Disney si fi'atii lui au fost abuzali fizic de tatil lor. Pentru a scdpa de cogmarul de a fi

abuzalr, cei trei frali mai mari ai lui Walter ar-r fugit rdnd pe rAnd de acasi. Walt isi petlecea ceasurile lui de singurdtate desenAnd personaie inchipuite. Dar el nu a

fugit. CAnd avea 18 ani, r'evista The Knnsas City St{tt \-?respins c"."."u de a deveni desenator- A9a cd s-a angajat ca ilusirator ia Kansas City Film Ad Company/ care fdcea reclame de cdte 60 de secunde cu desene animate,

proiectate mai apoi in cinematografe inaintea filmelor propriu-zise. in L923 Walt a plecat din Kansas City in California si si-a deschis propria afacere deasupra garajului unchiului siu. A creat un personaj de desene animate iepurele norocos 9i a semnat un connumit Oswald tract cu Universal Studios pentru a produce gi a distribui filme scurte despre creatura cr-r bldni!f,. Aceste scurte filme de animalie s-au bucurat de un mare succes, dar din cauza vArstei si a naivitdtii sale Walt nu qi-a

desene animate cu Oswald iepurele norocos. Walt a fost distrus si in ziua aceea- a jurat: ,,Niciodatd n-o sd mai !1-qez pentru altcineva." LuAnd totul de la capdt, Walt avea nevoie disperatd de a crea alt personaj. 9i-a gdsit inspiralia in biroul sdu ndpddit de rozitoare. ,,Am un sentiment special pentru goareci", spunea. ,,CAnd lucram noaptea tdrziu,goarecii se adunau in cogul de gunoi- ii luam de acolo gi ii puneam in nigte cugti mici, pe birou. Unul dintre ei era chiar prietenul meu." Wali a creat un mic soricel drdguf, pe care l-a botezat Mickey Mouse. Pe 18 noiembrie 7928,la New york, in deschiderea premierei unr-ri film de lungmetraj, a avut premiera si primul desen animat care sincroniza sunetni ctr acfiunea. Filmuletul se numea Steamboat Willie si Walt Disney insugi a asigur-at falsetul asculit al vocii goricelului. Mickey Mouse a devenit peste noapte un succes. PAnd in 1930 Mickey ajunsese un fenomen mondial. in Spania i se 9,p91ea Mig,.rel Ratoncito. in ltalia, Topolino. In Suedia, Musse Pigg. La scurt timp dupd aceasta Walt a pus bazele Clubului Mickey Mo.,se,.ure a captivat copiii din toatd lumea, ceea ce i-a asigurat o audientd pe viafd. Iar res-tu.|, gg!gg_e_ !pun-e, e istorie. Cum gi-a transformat WeliDGney-iopitiria tragicd, biroul ndpddit de rozdtoare gi prima sa infrAngere in afaceri intr-un triumf? Si-a dat seama de ceea ce eroii infeleseserd de mii de ani in viald cAteva lucruri sunt - noastre. cu adevirat in afara puterilor Indiferent ce se intAmpls pe drumul nostru, mereu putem influenla deznoddmAntul, chiar dacd intr-o micd mdsurd. Totusi

DFC]ZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

in acele momente din viata noastrf, cAnd circumstanleie si evenimentele par sd ne dea lumea peste cap, impactul final pe care il au asr-rpla vielilor noastre este incd in puterea noastrd. Deciziile Pe care le lu-dm infJtgnf-e-44d impactul final. Dar hotirAtoare esle decizia dfu sptatele deciziei. S5 md explic. Multi speciaiisti in stiinfe comportamentale, psihiatri si psihologi au analizat modul in care Viktor Frankl a putr,rt supravietui unui lagdr nazist al morfii' CAnd Frankl se afia in lagirul de concentraLe, un soldat nazist a observat cd el purta o verighetd. L-a obligat pe Frank si stea dezbrdcat in frig si cr-r mAinile intinse' Apoi soldatul a tras verigheta de pe degetr-rl slab al lui Fiankl, a aruncat-o in noroi 9i a cdlcat-o in picioare' A fost ultima amintire din viata lui Franki, a9a cum fusese ea pAnd atunci. Dar cum sta dezbrdcat, Frankl gi-a dat seallla cd erau cAteva lucluri Pe care nazigtii nu i le puteau lua: pnterea de a alege perspectiva aslrPra vietii; puterea de a d.ecide cLIm ya reacliona in fala celor care l-au inchis; puterea de a continua sd cr"eadd si de a merge mai 'heparte. 9t"a4!u vle cd odatd va fi lit91 a fost sulsg -4-g.. enejgle a?re It menlinut in viald pAnd cAnd Aliatii au inr,.ins Germania 9i in cele"ain i,1ila eI n fost e-Lib-erat''Opli"nea lui de a crede a fost cea care I-a fdcr"rt sd ia decizia de a nu renunfa. Dar Franki nu avea nici un alt motiv sd creadS, in afara alegerii sale de a crede' Pentru el aceasta a fost mai importantd in supravieluirea lui, decAt mAncarea sau addpostul' Aceasta a fost decizia din spatele deciziei lui de a nu renunlaSunt numeroase exemPle despre faptul cd decizia din spatele deciziei este cea mai importanti pe care o poti 1ua. in armata SUA, trupele de comando, rnngers, forte combative de elitd, impun ca parte a antrenamen-

DECIZIA DIN SPATELE DECIZIFI

tului obligatoriu sd se treacd printr-un antrenament r"iguros de supraviefuire, timp in care oalrrenii trebuie sd mdndnce insecte si frunze si sd indr.rre conditii fizice extreme. Acest antrenament ii invald cd. ei Ttof face or-ice pentru a rdmAne in rriaf5. Acest antrenament ii face increzdtori pas cu pas, lSsAnd urme si modele binc intipdrite in minte pe care le pot urlna instinctiv dacd in r.iafa reald vor fi pusi in fata unei situratii similare. Ei ajung s6, crencld cd gi dacd se afl6 intr-un mare pericol pot exista alternative ale morfii, dacd aleg sd 1e pund in practicd. 94"d 4pare criza, aceastd cortc,ingere le stimuleazl simlurile si le permite sh gdseasia potentiale surse de hrand, un addpost si arme, acolo unde altii ar putea sd nn le gdseascd. Pe 2 iunie 1995, avionul F16 al cdpitanultii Scott O'Grady a fost doborAt de o r-achetd sol-aer h-imisd de sAlbii bosniaci pe cAnd el incerca sd securize ze zorta NAIO de zboruri interzise deasupra Bosniei. A fost atacat si lovit de sArbi, dar" a reugit sd fugd 9i a suprarriefurit sase zile in spatele liniilor inamice mAncAnd iar.bd, fi.unze si furnici, bAnd apd de ploaie. in cele din r-rrmd a fost recuperat in urma unei complicate misiuni de salvar.e. in cartea lui Retunt With Honour, cdpitanul O'Gr.ady prezintd dor-rd povegti pe care le avea mereu in minte cAnd a evadat din chptivitate si incerca sd supravietuiasc6. Prima poveste era despre Lin om care a trdit in desertul Arizona fdrd mAncare si apd. A pierdr-rt 25 la sutd din greutatea corporald din cauza lipsei apei. in mod normal acest lucru este fatal. SAngele lui era asa de sub, tire, cd nici mdcar rdnile nu mai puteau sAngera. Omul a fdcut in carte toate gregelile. El a supr.aviefuit nu pentru -cd era antrenat sau pentlu cd avea calitdti de supravietuitor, ci pentru cd dorea sa tr.aiascd. ptrr si simplu a refuzat sd moard.

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

Cea de-a doua poveste era desple un pilot civil care a fost for'lat sd aterizeze Pe un lac inghetat, in Canada,

Nu a fost rdnit. A v5.zut un mal sute de metri, o potenliald doud impddr-rrit la aproape suisd de hrand 9i addpost. A inceput sd tlaverseze lacul gtia 9i ajunsese aproaPe la jumdtate, dar, pentru cd nu pierdut si-a in pddr,tre, va ajunge peste ce va da cAnd iperanla gi a revenit la avion. Contingeren lyi ,91l-Ll u*irtu nici o speran!5 i-a provocai depresie 9i dezilu4iq' iMedicii au demonstrat cd depresia are un impact fizic ' ,a,r". asupra tlupurilor noastle. Ea face ca uivelul energiei sd scadd. Ne dd peste cap simfr"rrile. Ne impiedicd iA .,u .ot.entrdm gi determind pierderi temporare de memorie. Depresia i-a intunecat cele cinci simfu-r'i 9i l-a *impiedicat sf, judece 9i sd vadd surse evidente de ht-119 9i de apd. CAnd a ajuns la avion a fumat o ligard, 1 !cgspistolr,il 9i s-a impugcat in cap. in mai putin de 24 de ore t echip[ de salrrare a venit dupd el. Circr-tmstanlele i-ar"i determinat destinul sau o decizie interioarS, confolm cdreia nu mai era nici o sPeranli? Aceste doud povegti l-au fdcr-rt pe cdpitanul-O- Gr?,4!sd lind minte ch trebuie sd creadd 9i sd spere, in pofida eviclenlelor cd nu va supravietui 9i cH nu va fi salvat' lupte I-eryr de! g9_!iv1!i! 9i energia de a co$lnT C)'Gracly Cdpitanul a functionat. de siiuiiie frdiferenl ;i a supravietuit si a devenit erou nalional' Decizia dln spatele deciziei a fost sri' crendd 9i sd continue sd incerce' Aceastd convingere t-a trezll literalmente simlurile 9i i-a permis sd vadd 9i sd audd opliuni care l-au menlinut in viald pAnd ce a fost salvat. Armata SUA a invdtat ce trebuie sf, invdtdm 9i noi: ;i' ;;i- ingrozito qre ilic.,,''sta,''9e n.r ne pot infrAnge. Circumstanlele noastle mai att nevoie gi de noi pentru a ne invinge. Poti, literalmente, cAnd motorul l-a idsat.

i"6;;l;";ilr;";"

DEC]ZLA DIN SPATELE DECIZIEI

sd-fi schimbi destinul dacX inveli sd reaclionezi cum se cuvine in orice situafie. in primiil idnd trebuie sd iei o decizie constientd de a crede cd vei supravielui si vei reugi. Aceastd credinld te va ajuta sd vezi cd sunt si alte opliuni viabile in afara infrdngerii. Apoi trebuie sd iei decizia de a ajunge la ele.

Nimic nu infiuenteazi mai mult lumea din jur ca ncfiutiii ps caie o iail.-Eiieigia mentaid pozitivd ajutd, dar nu mereu este sr.rficient[. Nici meditalia, ru$dcir,rnea sau yoga.Trebuie sd treci la acliune. Dar actiunile pe care le intreprinzi depind de optiunile despre care tu crczi cd, sunt disponibile. Optiunile disponibile depind de ceea ce vezi gi auzi in febra momentului. Ce-pofi vedea 9i auzi depinde de ce astepti si auzi si sd vezi. CAnd alegisd crezi se intAmpld un lucru uimitor. Este ca si cum simfurilc tale fizice sr.mt trezite deodata de un goc electric, iar tu poli vedea gi auzi lucruri pe care nu le-ai vdzut 9i nu le-ai auzit inainte. Cum iltfel ar fi putut Walt Disney sd se uite la biroul lui ndpddit cle goareci si sd-l vadd pe Mickey Mouse?

Pentru a-!i schimba lumea trebuie sd crezi cd lumea fli existi pcntru lume. Nu esti o :i;i. rufd pusd la usc-at in bdtaia vAntului. tebuie sd nligi sd {": fii mai degrabe cauza decAt efectul. Trebuie sd te 'lrctd- \ ) rdsti sd faci sd se int6mple ceva. Viafa curge mereu, ca un fluviu. Dacd te gAndegti la aceSt'Iuciu, iti vei da seami ce nu intri de doud ori in acelasi fluviu. Totul este permanent in miscare. Viala se schimbl mereu. Uneori viala e buni. Alteori e dificila. Chiar dacd incerci sd trdiegti in felul in care ai trdit merell, Iumea din jur se va schimba. Fluviul continud sd curgi chiar dacd tu stai nemiscat. tebuie sd mergi impreunX cu guvoiul. Tiebuie sd te adaptezi.

nu existd pentru tine:

DECTZI HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

Odatd, rloi caiacigti experimentali, aflati in caiace separate pe rAul Arkansas, ttaversau prin celebra t111/' I ,our" Royal Gorge din Cololado' RAul avea un debit extraordinar de hare din cauza zdpezllor abundente ' d"ir-, iarna lespectivd' Caiacistii n-ar fi trebuit sd se afle i p" rAu in ziui aceea. Pe mdsurd ce inaintau, a trebuit sd - narrigheze in jurul aceloragi bolovani, a aceloragi por, tiuni"in care rAul curgea cu mare vitezd si in jurul I aceloragi cascade. Dar deodata unr.rJ dintre ei s-a izbit de pia.,' d" .tr-r. bolovan de pe margine, s-a lovit cu capul si si-a bolovanr-rl a ocolit ,i trd gi a murit. Celalalt caiacist f9;! 4!fe ,' .or-,iir-,r.rat in siguranld drumul pe apd.Car91 viald in a rdmas care 9i caiacistul dintte renta 99!ca19-a murit? RAui a fost cel care le-a determinat destinul sar-r iei{a 1o! 4if9rit4 !n fa;a provoc{rii rAqlui? Ca uu ta.l iat"b c,"iige vijehoi, viata pare sf, alu:rce in . noi cu obiecte intr'-o succesittne rapidf,, lasAndu-ne prea t:--/ pr.rtin ti:np cle gdrrdire. Dintr-oda1a intalnirn lucruri la care nu ne agteltam, hrcruri cr-r care ciedem ci nu ne putem desculca' Dar nu e nimic in viald ciruia.sX,nu-i pr.rtem face fa!d. Trebuie numai. sd qle4 -?i qi i91-9 decizie.De?115f9 numai de noi, in "i111-at'em' de fap1, numai'douf posibilitdli: sd cAgtig[m sau sd murim' 'Odatl am vdzut un semn pictat cu sPray pe laterala unui camion ruginit, ca vai de el, care sPunea:.DAC+ Ny .

"/'-

, '

TRAIE9TI PE MUCHIE DE CUTIT, OCUPI DEGEABALOCUL. CC

motto extraordinar! Sd ludm ca exemplu viala lui Joni Eareckson Tada' Palalrzatainurmaunuiaccidentprodr-rslasctrfunddri. bitttt-o femeie tAndrd, frumoasd, atleticd, ea s-a transformat intr-o fiintd total dependentd de altii pAnd si pentru cele mai mici nerroi' CAnd era ldcit5' nu putea ,-ti.i ,a-ti sufle nasul, pentru cd nu-si pr'rtea migca mAinile. La incepr.rt a fost revoltatd' Era supdrath pe lume si

DECIZ]A DIN SI'ATELE DECIZIEI

revoltatd impotriva lui Dumnezeu. Dar ea gi-a transformat tragedia intr-o binecuvAntare pentru sine gi pentru numerosi oameni. |oni a luat o decizie. Ea a format o organizatie numitd Joni and Friends (JAF; joni gi prietenii), al cdrei singur scop era sd-i ajute pe cei cu dizabilititi din toatd lumea. A desenat si a pictat tablouri frumoase, cu singtrrele resurse pe care le avea: gura, ochii, mintea creatoare si adAncul inimii. A scris peste doudzeci de cdrii si a vorbit in fata a mii de oameni, ajutAndu-i, inspirAndu-i si motivdndu-i sd-si transforme tragedia intr-un tliumf. Viata ei este o mXrturie a faptului cd, indiferent cAt de ingrozitoare ar fi tr.agedia pe care ai trdit-o, te poli ridica deasupra ei. Povestea lui Joni ne invatd cd a fi cAstigdtor salr per.dant este numai o atitudine mentald. Este o decizie intenlionald, pe cale o iei singur. Alegerea e a ta. Rdspunsul lui Joni la ce i s-a intdmplat a readus energia in sufletele multor oameni care alr crezut ci vietile lor erau terminate. Joni a luat o decizie gi a spus cd viafa ei nu se terrninase. Tocmai incepuse. Sd ne uitdm la Candy Lightner, a cdrei fiicd a fost ucisX de un sofer beat. Putea sd-si petreacd r-estul vietii coplesitd de supdrarea ei. Dar in loc sd fie sr.rpdratd pe toatd lumea, a luat o decizie. S-a hotXrAt sd infiinteze o organizafie intitulatd Mothers Against Drunk Driving (MADD; Mame impotriva alcoolului la volan), pentru a contracara cursul fortelor care i-au luat fiica, astfel incdt fiilor si fiicelor oamenilor sX li se crute viala. Este un exemplu clasic de transformare a unui eveniment negativ intr-o forfd pozitivd gi de schimbare in bine, in felul acesta, a vietii proprii si a vietii altora. Acest lucru se poate intAmpla cdnd ludm o decizie internd despre cum trebuie sd reactiondm la ce ni s-a intAmplat. Nici

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

cilcumstanfele, nici sentimentele noastre leg1t9 de aceste circumstante nu trebuie sd dicteze rezultatul final' S5-l avem in vedere 9i pe Christopher Reeve' care' devind dr-rpd tragicul sdu accident de cdldrie, a decis si la aiute si sd dizabilitdti prrtatorrlt de cuvAnt al celor cu de parait.ar-rg"r"u de fonduri pentru celcetarea cazurilor lizie lpinal5 reversibild. !i ne uitf,m lu Mugigl-qhtlq9-11, .ur'" u luat hotdrArea sd-gi tiansforme diagnosticul {e SIDA intr-o posibilitate de a-i informa qe tine1121g-9 adul1i despre pericoiele acestei boli 9i despre ipqp,9rtanta sexuiui protejat. Sd ne uit5m la legendan-rl ciclist Lance Armstrong, care s-a hotdrAt sd-9i transforme diagnosticui de cincer inir-o platformf, de stlAngere de fonluri pentru cercetdri in domeniul cancerului' Toli acegti oameni ar fi putut sd aleagd sd-gi plAngd de mila. Ar fi putut alege sd creadd cd vietile lor sunt terminate. Dar au luat alte decizii' Au hot6rAt cd pot contlola impactr-rl tragediei lor personale asupra existentei lor si a viefilor celol din jur' Ei ar"r decis cd au puterea de a scrie caPitolul final' Ludwig van Beethoven s-a hotdrAt sh scrie Shnfonia a noln carid ela aProape sr'rrd. Georg Friedrich Hdndel s-a ctecis sd scrie coiul AIiItLia cdnd era paraiizat in urma unui accid.ent vascular 9i se ascundea de creditori. Cu ce provocdri financiare te confrunli acum? Ai luat in .or,rid"rur" 9i tu, la fel ca Beethoven 9i Hdndel' cale sunt talentele 9i resursele de care dispui 9i ce poli face cu ele? $i invdlat si-!i deschizi ochii 9i sd,ve-1i ce au vdzut 9i ei? Ceva in lnieriorul acestor oameni a fost aqa de puternic si a trebuit sd iasd la suprafaJd, incAt niciun impediinent fizic si nicio tragedie personald nu i-a PltYt sta in cale. Acegti oameni au crezut cd au inzestrdri de care lumea are nevoie. Dar 9i posibilitatea de a crede a

DECIZIA DIN SPATELE DECIZIEI

fost o decizie. A fost decizia din spatele deciziei. Odati ji ce s-a intdmplat, era ca gi cum ei ar fi apucat un para- g ' f trdsnet conectat direct la Dumnezeu. Au putut sd vadd gi sd audd oportunitdfi pe care nimeni'nu le-a mai vdnat sr auzrt. AlegAnd sd creadd, ei au putut face diferenla, au ajuns la o sursd de putere mai mare decAt ei insisi si au fost alir r'i /ll mentali de o sursd mai mare decAt orice tragedie externd ce le-ar fi putut afecta vietile. Au bdut dintr-o fAntAnd carc i-a alimentat gi i-a indreptat spre ceilalti. mereu -Vezi, intrebdm ce ne oferX vi$L 9gnd, d_e*fapt, viafa ne intreabd iltavem nofde oferillumii.-e; aiiiiJtiE iti b;i la ugd gi te intreabd ce oferi lumii chiar actrm? Exist5 o veche poveste in istoria evreilor despre o. vdduvd si fiul ei, care erau sdraci gi fldmAnzi. Nu mai aveall decAt o sticid cu foalte pulin r-rlei si o mAnd de fdind intr-un butoiag. Doar atdt cAt si facd o turtd. intr-o zi, un profet a vizitat-o pe femeie gi a rugat-o sd-i facd pdine. CAnd i-a spus cd pulinul ulei gi mAna de fiind erau tot ce mai aveau de mAncar.e ea gi fiul ei, profettrl i-a promis cd dacd va folosi aceste puline ingrediente in folosul lui Dumnezeu, niciodath nu va mai duce lipsd. in sufletul ei, femeia l-a crezut. A turnat ultima picdiurd de ulei gi a adunat ultima mdni de fdind pentru a-i face acestuia pAine. Cdnd profetul a terminat de mAncat, i-a spus femeii sd se ducd din nou in bucdtdrie gi sd facd pAine pentru ea gi pentru bdiat. Fdrd tragere de inimd, femeia s-a intors in bucdtdrie sd se uite la sticld si la \ butoiag. CAnd a plrs mdna pe sticld, uleiul dddea pe dinafard, iar cAnd s-a uitat in butoiag, acolo era mai j multd fiind decAt fusese la inceput. Restul vielii ei, cAt timp a continuat sd ddruiasca, a avif inAncare din bel-_ gug pentru ea si pentru fiul ei. i

I :

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

t!'

Dacd te gAndegti la aceastd intdmplare' situafia e valabild si pentru noi. Avem potenfial in noi, re-,s-9l99 nelimitate, Pe care le putem imp[rt[9i lumii' tnd{9191! de 4 cAt de pulin cedem id utt"*, cAnd luim decizia folosi pulinul acesta in sprijinul altora, Punem in mpcare forla unei puteri superioare, care curge in interiorul nostru si in cele din urm5 ne invadeazd' ,/ GAndeste-te cd esti un fel de conductd prin care umple ,/ .,"trg" apa. Daca o vei inchide la un capdt' aPar/a nu e DacS cr'rrgX prin ea' i .or,"drr.iu, dar va inceta si mai apa din-conductd va stagna' se i folosita, pAnd la urmd it'' ,ru evaDora sau va deveni inutilizabila' Dar dacd o lasi c.,rga, chiar 9i setea ta va fi potoliti' pentru ci bei \r sA dintr-JfAntdnd care cllrge neintrerupt' Cat timP aceastd ', fortd vitald curge prin noi spre al;ii, nu putem decAt sd ne bucutdrn de beneficiile ei ca atare' ". dintre noi ale ceva de dat, fie cd esfe- r'ol,b4 ' --:'de Fiecare it*p, a" talent, de creativitate sau de incuraiai'et T'ebuic dtar sa iei o decizie' in loc sa blochezi ceea ce ai Nu deoaiece crezi cd este foarte pulin, continud sd dai' nel'oie' gtii niciodatd ceea ce ai tu 9i de care ce-ilal1i.au bat ti^p vei continua sf, dai, 9i nevoile tale vor gdsi

'/,7

implinire. Un exemplu extraordinar^al acestui fenomen vine din Hattiesburg, Mississippi' in acest oras a trdit Oseola McCart,v, o afrJ-americand de BB de ani, care toatd viala de ei a fosisp5ldtoreasd. A triit intr-o cdsuld mogtenitd dolari' cAliva la un unchi, sphlAndu-le altora pentru Avea un cAine -. Dog, un Porc - Hog 9i o vacd Hazel. A trdit singurd din \967, muncind in fiecare zi pentru un venit modest' Dar avea un dar mare - geneiozitatea. Oseola avea darul de a dori sd-i ajute pe altii sd reugeascd- Pe 16 ir-rlie 1995 a fdcut un lucru foar"te simplti. A luat decizia de a da altola tot ce avea' fdrd sd

DECIZIA DlN SPATELE DECIZIEI

stie cd acest gest ii va schimba restul viejii. D_g_a _]-ungg-l anilor pvFeFe. deopalte ceva ba11i, nedgrild nibi.o.{g1a pryg-quf!;f niciodqli leavAnd nevofe de pry1pqgi!.gtiind ci incepe sd imbdtrAneascd, s-a hotdrAt sd-si doneze economiile la University of Southern Mississippi pentru a finanta burse. S-a dr-rs la bancd si si-a retras economiile, care acum se ridicau la cAteva sute de mii de dolari. A ff,cut-o fdrd tam-tam, fird a astepta ceva in schimb. Cenerozitatea Oseolei a transformat-o intr-o celebritate nationald. La cAteva sdptdmAni dupX ce a oferit darul, Oseola a fost inten ievatd de toate posturile de gtiri impoltante din !ar'5. Era pe prima pagind a ziarelor Iriezo Yorlc Times 9i Hnttiesburg Anterican. Era ia ,,Good Molning America" si a fost inclusd de Barbara Walters pe lista celor mai interesanti zece oameni din 7995. A fost intervievatd de ,,Tiempo Nuevo", un spectacol live

de televizillne argentinian, si a apdrut in reviste

Eborty,let, People, Guidepost gi Glarnour. A aphrtt la BBC si la MTV iarin7996, ia Jocurile Olimpice de la Atlanta, a purtat torfa olimpicd pe o scurtd distanfd. Oseola a plimit nenumdrate distinctii umanitare 9i s-a intAlnit cu presedintele Statelor Unite. Roberta Flack 9i Patti LaBelle au cAntat pentru ea. Harvard Univelsity i-a oferit un tith-r onorific. Whoopi Goldberg a ingenuncheat ia picioarele ei. Inainte de a face aceastd donalie, Oseola plecase din Mississippi o singuri datd si nu zburase niciodatd cu avionul. Acum cdldtoregte prin toatd tara pentru a primi plachete si distinctii si a lua cina cu celebritdfi. Prietenii ei spun cd tranzilia din viafa ei poate fi comparatd cu o floare care i9i desface petalele. Oamenii o nlrmesc sfdntd. Cei cu care a vorbit spun cd ii face sd se simtd ,,ct)ratl" , cd se simt impdcati cAnd sunt aldturi de ea. Oseola McCarty a scris gi a publicat o carte cu zicalele

DECIZ]A DIN SPATELE DECIZIEI

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

ei, intitr-rlatd. Simple Wisdom Jor Riclt Liaing' Ea nu este un muncitor miraculos, nici nu are un talent extraordinar, capacitdti atletice, talent muzical, minte de geniu, statr.rt iau legdturi sociale despre care sd se vorbeascd' Dal a avut pr:iceperea de a vedea si de a auzi lumea din jurul ei uguin* t.tmai eroii pot s-o facd' Nu s-a supdrat pe societate pentru locul ei in viatd. Nr-r si-a plAns niciodatd de mild. in loc sh pdstreze pentru sine ceea ce adunase pentru a-gi putea d.uce zilele Pe care le mai avea de trdit, a luat decLia de a renunta la tot' S-a niscut in conditii grele, dar a fost un suflet generos si a imbogdtit posezi fdrd a pistra 9i vietile celor din jur. Sd dai tot ce tu insuti ceva?. folosi a fdrd riu, mai pentru tine sau, din lume un loc fdcut ai Mai bine sd mori gtiind ci mai bun decAt sd strAngi comori 9i sd mori oricum' In acest caz, darul tdu triiegte vegnic 9i gestul tdr-r de iubire 9i cle br.rndiate le insufld via!5 celor din jur, asifel ca 1a rAndul lor gi ei si insufle viali mai departe' Pddur"ile rezist5 nu pentru cd energia lor este pdstratd de copaci, ci pentlu cd permit ca pulin din ele, sub forma semintelor, sd cadd 9i sd fie dus mai departe de vAnt si de micile animale. Hrdnind vielile tuturor celor din preajmd, copacii se asigurd cd 9i ei vor cre;te 9i se vor hezvolta, trdind mai departe generatii dupi generalii. Ddruindu-se, ei devin mai puternici' Acest luiru este perfect adevdrat 9i in ceea ce privegte viala ta. Nu are importanld ce cdrli ai primit in jocul vietii. Nu are importanld in ce condilii te-ai ndscut, cum iti erau p5rinfii, dac5 gtii sau nlr cine sunt ei' Ai ales sd faci din viala ta ce ai dorit' Cartea vielii tale e albe pAnd in mAinile tale. Paginile viitolului tdu,rf,mAn -e tale' mdinile in Stiloul in ele. cAnd tu vei scrie ieva unele de situatie, Esti liber.sd-ti scrii viitorul. Indiferent dintre cele mai interesante cdrti sunt cele in care intriga

este complicatd, ale cdror pelsonaje evolueazd si au final nea$feptat. Nu este prea tdrziu sd schimbi intriga sau sd vii cu un final surprinzdtor in viala ta. Tu esti responsabil de felul in cire se termin5 cartea, iar la sfdrsitul vielii tale trebuie sd stai in picioare in fala clasei gi si citesti ce ai ales sd scrii. La analiza finald asta e to!-c-g

ri. fnci ninic, pentru cd iti pulitr. Fd ntht ckt 7tsfi."

,,Cen tnni nxare grerenld este sd nu

tnchlpli

cd poli face fonrte

SvoNnv Svni-l

Hai sd vedem viata lui Fled Zavala. Fred a fost crescut de un bnnic alcoolic in South Texas, intr-o cdsutf, avAnd o singr"rrd camer6, fdrd mobili, cu excepfia unr-ri pat'"'echi, ruginit. Odatd, a venit in vizitd un tAndr student la teologie, care lucra ca predicator itinelant. Studentul dorea sd schimbe himea, om cu om. Studentr-rl i-a invitat pe Fred gi pe bunicul lui la bisericd. Gralie entuziasmului infldcdrat al studentului 9i dorintei lui de viafd, in cele din urmd Fled a venit la bisericd. Era o micd bisericd evanghelicd hispanicd. La bisericd, Fred a fdcut o pasir-rne pentru o tAndrd pe nume Janie. Dar tatdl lui Janie gtia ce hram poarti Fred 9i condiliile in care trdia, si de aceea nu prea era incAntat de el. Fred nu a fost chemat in casa lui Janie niciodatd cAnd, dupd slujbi, tatdl ei ii invita pe membrii bisericii la cinf,. in tot acest timp el se phm6a plin fala casei lui Janie cu capul in pimAnt, cu mAinile in buzu-, nare, uitAndu-se lung la casa fetei, dorind din rdsputeri sd fie 9i el induntru. PAnd la urmd, cum timpul pe care studentul de la teologie trebuia sd-l petreacd in oras se apropia de sfArgit, acesta a incercat sd-i oblind lr.ri Fred o slujbd, astfel

DFCIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

incAt el sd poatS invSla o meselie gi si se intrelind singur. A leugit sd-i giseascf, un post de mecanic auto, dar lucrurile nu au mels bine. Apoi Fred s-a angajat Pe un gantiel de construcfii, sd tlansporte piatld. In fiecare zi, sub soarele fierbinte, arzdtor al Texasului, Fred transporta congtiincios piatla. Nu era un serviciu extraordinar. Dar era un sen'iciu. Se uita fascinat la mestesugr-ti cu care ziclalii tdiar-r si agezau piatra pentru a lidica structuri minunate. S-a gAndit: ,,As vrea sd invd! 9i eu sd fac asta." A luat o decizie internd de a inviia ziddria de la megterii cdrora le aducea piaila. UitAndu-s,e-"lg .-"1 gi punA_nd intrebdli, pdnd 1a urmd a invifat 3es91.!a, $i-a continuat munca cu pasiune, pAnd cAnd lucrryile lui mestesugite ar-i inceput sd fie observate de al1ii. Cererea pentru lucrdlile lui era aga de mare, incAt in cele din urind a izbutit sd pund pe picioare propr:ia afacere in domeniul construcliilor. Peste ani, reugise din punct de vedere financiar si in cele din urmd gi-a cr,rmpdrat case 9i terenuri. 9lIgI.9'a insurat cu fata viselor lui, cu Janie! A deschis 9i un restaurant mexican rrizavi de cel mai mare restaurant cu specific grill din orag. PAnd la urmd acel restaurant a cl.lt ialiment, iar banca l-a intrebat daca ntr e interesat sE cumircre cladirea. Flecl a acceptat si a transformat iostul restar.rrint intr-o afacere plosperi. AcLim, dr-rpd ce merg 1a bisericd in Mason, Texas, cei mai mulli oameni mdnAnci Ia Zavala's Mexican Restatirant sau la Fred's Steak House. Bdiatul singuratic, invit4t f-qa1!9-r-a1-]3 cind, detine acum doud dintre cele mai populare resta,1, \ urante din oras. Cum s-au intAmplat toate acestea? Totul a inceput cu studentul sdrac de la colegiu, care iubea oamenii. EI a r,d.zufceea ce nimeni nu vedea in olhgelui acela: a vd,zut un giuvaier, acolo unde ceilalti vedeau numai gunoi-

DECIZIA DIN SPATELE DECIZIEI

Apoi viziunea s-a rdspAndit 9i a crescut si in inima ', omului care a ales sd. creadd intr-o fortd mai mare decAt sine 9i care a ajuns sd creadd in talentul sau. S-a intAmplat pentru cd doi oameni unici gi-au urmat visurile cu ,' pasiune, cu convingere nestrdmutatd, cu sAnge, su-

doare qi lacrimi. Nici Fred, nici tAndrul student la teologie riu Voi fi celebri, dar amAndoi 9i-au indeplinit visurile. AmAndoi au trdit nigte vieli fer.icite, implinite. Fred a obtinut tot ce si-a dorit vreodatd. Studentul gi-a indeplinit 9i el obiectivele: a ajutat viala unui tAnir sd se

schinrbedinceaaunuisdrmanrenegat,inaunuiprosper om de afaceri, profund respectat de comunitate. Numele lui e Daniel M. Castro, tatdl meu. La inmormAntarea tatdlui meu, Fred Zavala a venit la mine si

mi-a spus: ,,Tatdl tdrl ryi-a schimbat viata."_ Ce tii in mAnd? Cu cantitatea exacta de pasiune, cu hotdlAre 9i creativitate iti poli h'ansforma lumea ta 9i Inmea celol din jur'. Toate resnrsele de care ai nevoie pentru a rezolva clizele, toate resursele de care ai nevoie pentru a-ti atinge visurile sunt in tine. Dar nu vei putea sd le vezi pdnd nu vei lua hotdrdrea de a crede. Intr-un ordsei de provincie de l6ngd San Antonio; Texas, triia o tAnXrd spaniold pe nume Rosie Gutierrez. Rosie era sdracd, dar mai mult ca orice dorea sd-si trimitd copiii la colegir-r, pentlu a nu rdmAne sdr-aci ca ea. S-a rugat din toatd inima sd gdseascd o cale de a cAgtiga bani suficienli pentru a-i trimite la colegiu. intr-o zi s-a ridicat din genunchi gi si-a gters lacrimile cu gorful, s-a uitat pe fereastr6 gi a udztrt ce pdnd atunci nu mai vXzuse. A observat cd un vecin avea mormane de gunoi in curte. Da, gunoiul fusese tnereu ncolo. Dat acum, in ziua in care'a i/es sE-ciead5, ocirii i s-lii"c{6sihis deodata si a vizr,rt gansa. in ziua aceea Rosie a luat ceea ce s-a dovedit a fi o decizie care i-a schimbat viata: s-a oferit

DECIZIA DIN SPATELE DECIZIEI

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

A incdrcat tot gunoiul in portbagajul maginii sale si l-a luat de

sd ducd gunoiui la gloapd pentru un dolar.

acolo. Era o muncd murdard, fdrd nicio mullumire, dar de care era mare nevoie in comunitate. $i alti vecini att

inceput sd-i ceard aiutorui. A devenit foarte ocupatd, f6cAnd ceva ce nimeni nu dolea sd facd. Operatiunea devenea din ce in ce mai ampld fatd de ce se agteptase. A pus deoparte jumdtate clin bani si a folosit cealaltd jr-rmdtate pentru a completa venitul modest al sotului ei. in curAnd a economisit destul ca sd pldteascd arransul pentru un camion vechi, 9i mai tArziu a cumphrat chial un camion mai mare. Dupi un timp a trebuit sd angajeze ajutoare. La un moment dat, oragttl a organizat o licitalie pentru un contract cu municipalitatea pentru a debarasa gunoiul. Rosie s-a inscris Ia licitalie 9i a avut surpriza sb constate cd a cAstigat cot-ttractul. I-a invins pe toti hanspoltatorii nalionaii si statali specializali in ridicarea gr.rnoir,rlui si a primit contractul. PAnd la urmd 9i-a ficut propria retea de magini de transportat gunoiul, cale poartd numele curtERREZ, scris cu litere mari pe ambele laturi ale masinilor. Femeia n lunt o decizie de a-9i folosi toate resursele disponibile si de a face olice pentru 1-?l atinge obiectivul. A crezut intr-o fortd mai puternicd, din interiolul sdu, gi aceastd credinld i-a mobiiizat fortele si a ajutat-o sd vadd ceea ce nimeni din jur nu vdzuse. Dar si nu ne amdgim. Comoara Pe carc a gisit-o nu este bundstarea materiald. Comoara Pe care a gdsit-o era i:n ittteriorul ei. Comoara din interior a dat nagtere bunastarii materiale in zitta in care n lrtnt rlecizin rle n crerlc sid.e a se ridica din genunchi si de a face ceva Pentn-r situatia ei. Aceasta s-a intdmplat cAnd ochii ii erau deschisi, ceea ce e valabil gi pentru noi. Comoara Pe care o cdutdm este in noi, dar singurul mod de a o gdsj

plil

.r'edinfd, prin munce 4qi{ud.,prin cr.eativitate R*sptumul la cele mai mulie probleriie-Ele vietii este ill noi. Ai in tine tot le iti trebuie pentru a aVlja.succes. Cu acest fel de putere spirituala ii faca elti sdndtos, nu existd niciun fel de obJtacol. CAnd alegi sd crezi aceasta, simturile tale se vor trezi imediat si vei incepe si vezi posibilitdti pe care inainte nu le_ai vd,zut. Morala tuturor acestor povestiri este cd, indiferent cu ie afUflCA viata in tine, ai puterea de a decide ce imp_1ct Io ?ygu qceasta asupra ta. Dar aceasta presupune o decizie interni. Te confrunti cu decizi u iir, ,pa_ tele deciziei, cu decizia de a crede. Ai pr,rterea de a scrie ultimul capitol. La urma uLmei, el va ii cum vei rlori tu. Mergi inainte cu increctere si acceptd provocarile cu care te confrunfi. Ai in tine tot ce e necesar pentru a reugi. Acirm trebuie doar- sd iei,lecizia. "3,1" si hotbrdre.

Decizia din spatele deciziei este mereu decizia mai dificila, si aceasta poate face diferenta.

cea

ESTE VORBA DE CUM VEZI. NU DE CEVEZI

Este vorba de cum vezi, nu de ce vezi PRIMA LEGE A CONCENTRARII CRITICETM ExTterienfele nonstre cele nmi recente ltfh1enl,e!?? ht!f:! asipra cdnin nc uont co'nccntra, fie cd ne place sau nu'

7998, cltpitanul de marind Will C' Rogers de pe USS Vincennes a dat ordinul de a trage cr"r proiecPe 3

iulie

tile teleghidate Aegis asuPra unui avion iranian neindentificat, care se iridrepta direct sPre nava lui' Avionul neindentificat a fost dlstr'us, dar s-a dovedit a fi un avion comercial de pasageri. Decizia lui a costat viala a 2g0 de civili. Multi ar_r speculat cd ulterior iranienii au comandat bombarctalea zborului 103 Pan Am la Lockerbie' Scolia, ca urmare a incidentului cr-r Vincennes' Ce factori au modelat perceptia cdpitanirlui cAnd a luat aceastd clecizie? Cdpitanr-rl tocmai era implicat intr-o bdtdlie de suprafafd cu uave rapide de atac iraniene' , cAnd operatoiii radar att raportat un avion neindentifi' cat iranian, care cobora de la altitudinea de 2 500 m spre nava lui. Emotia era intensd' Prima lege a concentidrii criticerM a funclionat. Cen nni recentd experienld n Itri a infhtenlnt lucni nsupl'a cdruin s-n cottcent't'nf . Nu l-a ajr-rtat. S-a concentrat pe posibilitatea unui alt atac' inainte de a trage, a trimis trei avertizari pe frecventele undelor radio civiie si patru avertizdri pe cele mili-

tare. Avionul nu a rdspuns la niciunul dintre avertismente. BazAndu-se pe aceastd informafie, cdpitanul a tras concluzia cd inienfia avionului era, foarte probabil, ostild. Cipitanul Rogers a trebuit sd ia repede o decizie: sd aleagd intre vielile celor din avionul ce se apropia gi cele ale oamenilor lui 9i datoria lui fald de fard. Cdpitanul Rogers a doborAt avionr.rl. ,,Indiaizii ttLt se colnplrtd in concordnntd ut realitntea, ci cu ltropria lor perceplie naLpra renlitdtii." DrNrs

Wanlry

Perceplia cdpitanului Roger aslrpra situatiei a fost influentatd in mare mdsurd de cea mai recentd experienld a sa. Vasul lui tocmai fusese atacat. A fdcut tot ce a putut pentlu a stabili dacd situatia era intr-adevdr asa cum credea el. Nu putea sti cu exactitate identitatea avionului ce venea asupra ior inainte ca acesta sd intre in raza de acliune a proiectilului ce trebuia lansat de pe vas. A fost obligat sd aleagd intre vietile oamenilol h-ri si vietile oameniior aflati Ia bordul a ceea ce putea fi interpretat ca Lrn avion ostil. A luat in consider.ar"e posibilitatea ca avionul sd fie civil, dar acesta nu a rdspuns la niciunul dintre semnalele de aveltizare trimise pe frecventele civile. Mai mult, se compolta ca si clln nu ar fi fost un avion civil. Pretul unei alegeri gregite a fost mai mare decAt beneficiul unei alegeri corecte? Posibilitatea este mereu de 20:20. Dacd ar fi stiut cd avionul este de pasageri, cdpitanul Rogels nu ar fi dorit in ruptul capuiui sd-l doboare. Dar, dacd ar fi fost un avion miiitar 9i ar fi ezitat sd-l doboare, ar fi pus in pericol siguranta oamenilor sdi si a navei. Aceastd povestire demonstreazh cum cea mai recentd experienli influenleazd luclul asllpra cdruia ne

DF.CIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

ce concentrdm. Asupra a ce ne concentrdm determini -Ceea ce crecletn noi, dar gi starea noastrd emo1ioni16. agteptdm te Ceea nsteptdm. ce credem determind ceea determind ceea ce uedem. Avem tendinla de a vedea ce nsteptfun sd vedem. Cdpitanul Rogers avdzttl un avion civil drept un avion militar ostil. CAnd timpnl era problema, cdpitanul a fdcut repede tot ce putea pentru a stabili dacd situalia era a9a cum o vedea el. Chiar dacd urmdrile an fost tragice, este dificil sd-i invinovdlim pe cdpitan pentru faptul cd a luat decizia respectivd. Ce tipuri de lucruri au pttterea de a ne afecta concentrarea? Orice ajunge la creierul nostru prin intermediul celor cinci simfr-rri:

intrd in cAmpul nostru vizual, voluntar sau inaoluttnr. 2. Lucr"uri care intrd in cAmpul nostru auditiv, r'oluntar saw inaoluntar. 3. Lucrttri pe care le atingem sau care rre ating. 4. Lucruri pe care le gustdm. 5. Lr-rcluri pe care le mirosim. 1. Lr-rcluri care

Toate aceste lucruri se combind pentru a produce ceea ce numim experienld. Experienla noastrd cea mai recentd afecteazd lucrul asupra cdruia ne concentrdm, chiar dacd dolim sau nu. Prima lege a concentrdrii criticerM poate fi de asemenea demonstratd prin intAmplalea din Zimbabwe, relatatd de ziaristul Peter Godwin. Godwin povestegte despre o decizie hotdrAtoare Pe care a luat-o cAnd incerca sd scape de politia militard din Zimbabwe, in timpui eforturilor sale de a dezvdlui abuzurile guvernu-

ESTE VORBA DE

CUM VEZI, NU DE CE VEZI

lui in dorneniul drepturilor omului. Stia cd politia militald e pe urmele lui. CAnd igi croia drum in afara ,,zottei interzise", a observat trn soldat din temuta Brigadd a Cincea stAnd in mijlocul drumului si fdcAndu-i semn. Godwin a trecut rapid i::r revistd mental optiunile pe care le avea. Se putea intoarce cu toatd viteza. putea sdri din camionul in care se afla si ascunde in tufisuri cei

- si mai mulli dintre soldali nu erau aga de bine pregdtiti ar fi trecut ceva timp pAnd ar fi primit sprijin pe calea aerului. Sau pr"rtea si calce acceleralia si sd meargd inainte. Pe misurd ce aceste posibilitdti ii tr-ecear_r prin minte, ii apdreau si numeroase intrebdri. Oprirea din fald era serioasd, cu un baraj puternic, de 50 de metri, in spatele acestui soldat izolat, sau era vorba de un baraj subred, de care putea sd treacd? CAli soidati erau acolo? Ce arme aveau? Funcfiona legdtura radio? (Multi soldati aveau legdturi radio proaste.) Acest grup fusese alertat in legitur5 cu prezenta lui in zona interzisd? Lui Godwin ii trecean prin minte imagini cu captnrarea 9i torturare iui. Iati la ce se concentra. in secundele ce-i mai rdmdseseri, Godwin s-a l-rotdrAt sd-gi incerce sansa. Dar imediat ce si-a ldsat piciorul pe acceierafie, a observat cer.a care l-a fdcut sd-gi mai verifice o datd perceplia asupra realitdfii. Soldatr.rl nu avea armi. Brigada a Cincea nu se deplasa niciodatd fdrd arme, mai ales in zona interzisd. Godwin a incetinit. Apoi a observat cd soldatul zdmbea;i cd miscdrile lui nu pdreau deloc ostile. Godwin a oprit camionul intr-un nor de praf. Soldatul se dovedi a fi un sublocotenent care fdcea autostopul. Godwin s-a oferit s6-1 ia in magin6, gi acela i-a spus cd era un fermier local. Peste cdliva kilometri au ajuns la un baraj adevdrat, cu sArmd ghimpatd, mitralierd si antend radio miscAndu-se in aer. Un sergent din Br-igada a Cincea l-a salutat

VIETi DECIZII HOTARATOARiJ CARE AU SCHIMBAT

sublocotenentr'rl din camion cAnd cu toi resPectul Pe ^i-a explicat cd sunt in cdutarea unui ,-u., upropiat si tAneralbcareiiajutapedisiderrti.Aveatrordinestr.icte sd opreascd orice alb,ii-i verifice actele 9i sd-l chestio,-r"r". Eru ,,cod" rogu". Nu exista niciun fel de exceplie' Sublocotenentr'rl a coborAt din camion si s-a dus sf, rrorbeasci cu sergentui. Ceilalti soldati aveall armele alintite spre Godriiin, gata sb tragd si dacd acesta clipea' in timp ce sublocotenentul vorbea cu sergentul' Dupd cAteva minute sublocotenentul s-a intors 9i l-a indemnat: ,,Sd mergem." Godwin nu-9i putea crede urechilor' il Sr.rblocoten"it.rl i-u spus lui Godn'in ci sergentul bdnuia pe alb a fi un Liarist spion' Dar, pentru a evita intArzieiea, sublocotenentul l-a convins pe sergent cd aibul ce-l insolea era un fermier local, pe care-l cLrnostea rle mult timp. Chiar a adaugat cd sunt "prieter-d vechi". in feh-rl acesta Godwin a reuqit sd iasd in sigurantd din zona interzisd, si mai tArziu a scris o povestire care in ceie din urmd l-a ajutat sI pr'rnd capdt abuzurilor din domer-riul dlepturilor omului' Godwin uptoopu cd a fdcr-rt o gregealf, criiicd' E'tpcrienta lui."u *ui recentd a influentat lucrul asupra cdruia s-a concentrat. Lucrul asllPra cdruia s-a cotrcell' fraf a influenlat ce ct'eden el' Ce credea a influenlat ceea ce agtepta. Agteyttnrea lr-ri era cd soldafii ii cautd Cald -q v6,ztrt.rn soldui, a v5'zttt ce s-a ngteptaf si vadd - o ameninfare. Dar Godwin a fost destui de inteligent sd dea

la o parte ochelarii de cai ai pilerii sale preconcepute 9r a sd aiabzeze serios evidenla din fata lui' A ales astrpra in ce sh se concentreze, in pofida a tot ce se intAmpla jurul lui. Atunci ofservat c1.s.oldat1l nu avea armi' A 1 vhzul ceea ce majoritatea ar fi ignorat' Godwin si-a comparat percep!ia iniliald cr"r evidenla de faf6. A sesizat inalcilte' A folosit toat6 informalia

ESTE VORBA DE

CUM VEZI, NU DE CEVEZI

disponibild 9i propria agilitate. Nu a intrat in panicd. A analizat toatd informatia in intervalul de timp pe care-l a1lea |a dispozitie. $i-a pus toate intrebdrile^c^orecte si rdspunsuiile i-au oferit ce avea nevoie. A vdzut lucruri pe care la i:eceput nu le vdzuse, apoi a luat o decizie care i-a saivat viala cAtiva kilometri mai departe. Dacd ar fi trecut in vitezd pe iAngd soldatul singuratic, ar fi intlat chiar in barajul adevdrat aflat mai la vale, fdrd sd aibi vreun sprijin de partea sa. Godwin a respectat principiile care se aplicd atunci " cAnd te afli intr-o situalie criticd. Aici decizia din spatele deciziei a fost de a se opri, chiar si pentru o secundd, pentru a verifica realitatea comparativ cu ceea ce se agtepta sd vadd. Asta l-a fdcut erou. La fel, trebuie sd iei o decizie internd inainte de a lua cleeizia finald. Te vei opri si vei examina posibilitatea ca tot ce vezi sd fie exagerat influenfat de cea mai recentd experientd a ta si la ce asteptai? Vei alege sd te opregti si sd verifici eriidenfa? Sau te vei avAnta in situagia never"ificatd? Chiar dacd intr-adevdr este o ur.gentd r"eald si timpul cste foarte important, ai optiunei de a te op.i gi au u verifiaa rapid perceptia ta in fata evidentei clare din

jurul

tir-r.

'.. ,

Uneori, toate opliunile noastre par periculoase. Nu \,- '' este o alegere clard. Indiferent ce vom face, ceva ar putea fi gregit. Dificr-rltatea consti in faptul cd, orice am / face, trebuie sd acceptam sI traim cu consecinfele actiu- i ; nilor noastre, oricaie ar fi ele. Jine minte: cu care tre- i buie sd trdiesti tot restul vie!ii. Poti face fald amintirii a ceei-ce alde gAnd s[-faii? Ai putea recomand.a copiilor i tdi acest lucru ca fiind cea mai bund solufe atunci cAnd ei iti cer sfatul? Vrei ca asta sd fie mostenirea ta? CAnd tu te afln intr--o situatie criticd, fd-ti curaj si urmeazd acesti pasi: i

DECIZI HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

ESTE VORBA DE

CUM VEZI, NU DE CE VEZI

. in primul

lAnd, d5-9i seama cd ai posibilitatea 9i, responsabilitatea de a te opri 9i de a-!i chiar iiti poate, confirma dacd lucrurile, a9a cum le pelcepi, sunt 'reale. Ce experienle recente influenJeazd sau nu lucrul asuPra cdruia te concentrezi 9i care sunt agteptdrile tale? . in al doilea rAnd, velificd evidenla din jurul tdu pentru a vedea dacX nu cumva ili scapd ceva. . in ai treilea rAnd, examineazd rapid toate dovezile in timpui pe care-l ai la dispozilie. . iir al patrulea rAud, trebuie sd gtii la ce intlebiri trebuie sd rdspr-rnzi inainte de a lua o hotdlAre. . in al cincilea rAnd, dacd este imposibil sa obtii toatd infolmatia de care ai nevoie in intervalul de timp pe care il ai ia dispozilie, analizeazd informalia de care dispui, fd nigte dedr"rctii solide despre informalia lipsd gi ulmeazd-li antrenamentul 9i instinctul. .

CAnd urmezi acegti pagi, vei putea sd vezi a9a clrm vdd eroii. Poti vedea lr.rct'ttri Pe cal'e nu le-ai vdzut mai inainte 9i oplir-rni noi, pe cale niciodatd nu le-ai lr-rat in considerare cd r.or apdrea. Dupd aceea, oamenii se vor uita in urmd si vor sPlrne cd ai fost tln erou. Dar vei incepe sf, te comporti ca eroii cAnd vei invdla sd vezi ce vdd eroii. fu sfArgif line searna de faptul cd tot ce !i s-a intim-

in viat6

te-a pregdtit pentru acest acest lucru, dar esti unde nu crezi moment. Poate cd egti pentru cd ai putut face fa!5 situaliei.

plat pAnh acum

Pntnra

LEGE A

coNcENrnARrr cRrrrcErM

Experienfele noastre cele mai recente influenleaz- lucrul asupra ciruia ne vom concentra, fie ci ne place sau nu.

CAND ERorI sE

arla

iNrng ctocAN sI NICovALA

apropiat gi mai mult, bdrbatul putAnd acum sd-l vadd bine pe cdldre! prin cdtarea pugtii. L-a recunoscut pe cildret si si-a spns: ,,NLr, este fratele meu." Cele trei invdldminte ale acestei povestiri sunt:

':11

1. Lr-rcrul

CAnd eroii se afld intre ciocan gi nicovali

asupra cdruia ne concentrdnz influenfeazd

ce credem.

2. Ce credenz influenleazd ce asteptf,m. 3. Tindem sd vedem ceea ce nFtelttdnt sd

A DOUA LEGE A CONCENTRARII CRITICE''

Lucrtil asuPrn cdnia ne concentrdtn inJl

tte n

tenzd ce crerlent.

A TREIA LEGE A CONCENTRARU CRITICE.". Ce credent influenlenzil ce n;teTttdttt. A PATRA LEGE A CONCENTRARII CRITICETM:

Tindern sd aedern ceen ce nptc1ttilm sd aedem'

Tiiburiie de beduini care trdiesc in degert au o Poveste pe care o spun copiilor lor, poveste care ne poate invhta gi pe noi o mullime de lucruri despre cum ludm deciziile. Odinioald irdia in desert tln om cu familia sa' A vdzut un nor de fum gi nisip apropiindu-se dinspre orizont 9i si-a spus: ,,Este un animal infricogStor, care vine sd md mdnAnce Pe mine 9i pe toli ai mei!" Pe mdsurd ce norul de praf se apropia, a vizut cd de fapt era un bdrbat imbrdcat in negru, cdlare. Atunci 9i-a spus: ,,Este dugmanul meu, vine sd-mi ia tot ce am!" S-a

dus s6-9i ia pugca pentrr-r a se apdra. C5ldrelul

s-a

vedem, ,

Acesiea sunt iegiie a doua, a tr.eia si a patla ale concentrdrii criticerM. Majoritatea oamenilor.isi inchipr.iie ci lin snb control ceea ce cred. Dar povestirile r.rrmdtoare demonstreazi ce putin control avem asllpra a ceea ce credem. in timpul rdzboir-rlui din Coreea, ofiterii nord-coreeni care conduceau lagdrele de prizonieri de rdzboi au fdcut experimente pe plizonieri, spunAndu-le celor cu rdni usoale cd rdnile lor erau gr.ave 9i cd vor muri. in acelasi timp, celol cu rdni grave le-au spus cd rdnile lor sunt usoare gi cd vor supravietui. in mod uimitor, multi dintre cei cu rdni usoare au murit, pentru cd arr crezut cd nu vor supravietui. Mr.rlti dintre cei cu rdni, grave au rdmas in via!5, pentru cd. su crezuf cd nu vor muri. C-9 a_t1 c1-e7u! a detelminat ce au agteptat. Ce au agteptat s-a intAmplat, pentru cd ei au asteptat sd ie intAmple. Cum au reusit nord-coreenii sd facd acest lucru? prizonierii de rdzboi n-au avut nicio dovadd care sd conlrazicd, ceea ce le spuneau cei care-i lineau inchisi. prin urmare, singurul lucru asupra cdruia se puteau concentra erau cuvintele celor care-i capturaserd. Daca cineva

DECIZil HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

poate controla lucrui asuPra ciruia ne concentld*t--e"l poate controla ce credem' Ce credem detelmi"l-:g agteptdm. Uneoli ce cledem poate decide dacX rdmAnem in viatd sau murim. Bine, deci in acest moment nu egti ciriar un prizonier de ldzboi. imi dau seama, dar lasd-md sd-ii dau alt exemplu. Te-ai intrebat vreodatd cum oameni altfel ralionali, ce formeazd un juriu, pot achita pe cineva care este in n'rod evident vinovat? Te-ai intrebat vreodatd cum pot juralii achita pe cineva cate de fapt n mdr' htrisit crirna? Dd-mi voie sd-ti ofer o privire din interior despre felul in care la un Proces avocalii controleazi pdrerea jurafilor. Pe 30 mai 7997 un anume Montoun Hart a torturat

gi omorAt r.rn profesor de engiezd, pe Jonathan Levin, pentru a afla codul pin ai cardului acestuia. Dupd ce a fost acuzat, un mattor a depus mdrturie cd Hart a scos niste bani de la bancomat la momentul oportun' $i Hart a fdcut mdrturisiri despre crimd, a descris detalii pe care nimeni nu le-al fi gtiut decAt dacd al fi fost implicat. in ciuda acestor evidenle grditoare, juriul l-a declarat pe Hart neainoaat si l-n eliberat! Mat tdrziu, juratii au expiicat cd in foiografia luat6 lui Hart dupd gase ore de interogatoriu la politie acesta pf,rea ,,terminat", adicd pirea beat, obosit sau drogat. Prin urmare/ i nu au linut seama de declaralia lui' Sd nu gregim' Nu a fost nicio dovadi de torturd sau de abuz fizic din L partea politiei in timpul interogatorir"riui. Pur 9i simt pt.t, juralii nu au crezut mdrturisirea. in schimb, avoi catii apdrdlii i-au convins sd se concentreze in primul rAnd pe fotografie. Lucrul asuPra cdrr"ria s-au con' centrat a determinat ce au crezut.

cAND ERorr

ari-a iNrRE crocAN sr NicovALA 49

Cum s-a intAmplat aceasta? Cum au reugit avocatii sd facd din negru alb? Cum au reusit sd-i convinge pe ;'ura.ti cd Hart era nevinovat? Poate cd cea mai bund modalitate de a explica acest lucru este sd ludm un film cu rezumatele unui meci de fotbal. Dupd joc, antrenolii 9i jucdtorii revid filmul meciului, pentru a constata ce a fost bine, pentru a repeta aceastd situalie, dar 9i ce a fost pr.ost, pentru a evita de-acum inainte respectiva situalie. De asemenea, ei folosesc aceste filme pentru a evalua performanta unui jucdtor. Numeroase camere video amplasate pe tot stadionul ii surprind din diverse unghiuri pe jucdtori 9i acfiunile- 1or. Dar odatf, nu poti vedea decAt un singur film. in plus, editoiii pot selecta ce imagini sd aratb.

Sd spunem c[ ai vdznt trn Lezr-rmat cu fundasul Emmit Smith. Pe fiim, el a ratat de patru ori. A trecut in spatele liniei de bdtaie de sapte ori. A ratat cinci pase si a avut patrr. prinderi, cAnd a cAgtigat cinci metri sau mai putin. Ce crezi despre Emmit Smith? Acum sd vedem alt rezumat despre ncelnsi joc. Dar in aceste imagini l-ai vdzut pe Emmit Smith marcAnd cinci eseuii si alergAnd peste doui sute de metri. Acum ce crezi?

4tilg_qltof,eaZd qi arrqqalii la proces. Un avocat ili aratd imaginile cu probele asupra cirora vrea sd te concentfbzi. Celdlalt avocat iti aratd imaginile cu probele pe care il irea sd le retii. Totii avocalii buni gtiu id dacd ry_"Xqi-l-4" te ftcE ;e te concentrezi numai pe dovezile 1or, ei pot controla ceea ce crezi. Cei mai buni avocati sunt ce-i care ii fac pe julali sd se concentreze in primul rAnd pe dovezile pe care ei le aratd. O motinne standald efectuatd in orice proces cu jurati se numegte molinne irz lirnine. O moliune in lirnine este o motiune prin

DECIZil HOTARATOARE CARE AU SCHINIBAT VIET]

care curtea este rugatd sA nu permitd celuilalt avocat sd vorbeascd despre sau sd prezinte o anumitd mdrturie sau probd ce ar putea distruge cazul clienturlr"ri. Sd ne oplim 7 pulinl Credeam cd motivul unui proces cu jurati era tocmai de a-i l5sa pe jr.rrafi sd vadd evidenla, astfel incAt sd

poatd decide cine are dreptate. Acesta este ideah-rl, dar , nu si realitatea. Realitatea este cd avocatii incearcd sh elimine toate dovezile de care nu esti constient. Obiecti".,\vul lor este ca tu sd te concentrezi numaipg d;;;GLrt g1 sa lgnon complet sau nici mdcar sd nu ar-rzi dqve4ile celeilalte pdrli. Dacd ei pot controla lucrul asuPra cdryla tu te concentrezi, pot controla 9i ceea ce clezi. Desigur, un proces din zrlele noastre este mult mai complicat decAt cel prezentat si multi factori, printre care gi credulitatea unui martor, contribr"rie la victoria r-rnei pdrli. Dar aceasta este strategia de baz6 folositd de toti avocatii. De ce? Pentlu ci avocalii inteleg A doua lege a concentrdrii cliticerNt. Lucrul asupra cdruin ne con' centrdm in.fhLenfeazd ce credem.

.' I

;

In iulie 2002, Samantha Runnion, in vArstd de cinci ani, a fosi rdpitd din fata blocuiui ei din Southern California, cAnd se jr.rca cu o prietend. A doua zi, trupul ei dezbricat a fost gdsit iAngd autostrada din aplopiere. Fusese r.,ioiatd gi sr.ifocatd. Omul care a comis crima a fost Alejanclro Aviia. Aceasid crimd oribild ar fi putut fi prevenitd dacd in urmd ctt doi ani Avila ar fi fost condamnat pentru tentativi de rriol. in anul 2000, Avila fusese acuzat cd a molestat un copil. Doud fete de cAte noud ani au depus mdrturie cu detalii grafice despre abuzul la care le-a supus Avila. Conform Los Angeles Tinrcs, una dintre fetite a spus: ,,Cand mafira a plecat la serviciu, m-a dus intr-o camerd sl mi-a fdcut aceste lucruri". A descris cum i-ar fi scos hainele gi s-ar fi dezbrdcat si el. ,,Apoi el a inceput sd

cAND ERorI

aFLa iNlns crocAN sI NICovALA 51

md atingd si s5-si atingd pXrtile lui intime de a1e mele",' a sPus ea. Argumentul apdrdrii a fost cd fosta prietend a lui Avila 1e-ar fi incurajat pe fete sd inventeze aceste povegti. in timpul procesrrlni avocatul apdrdrii a repetat acest lucru iar qiiar, zi dupi zi. Aceasta este o strategie clasicd folositd si de avocatii apdrdrii, dar si de specialistii in marketing gi publicitate. Se numeste ,,repetitie" gi este foarte puternicd. De aceea, cAnd. o companie doregte sd lanseze pe piatd un nou produs, dintr-odatd incepi sd vezi acel produs peste tot la TV in reviste, in ziare, pe panouri publicitare 9i sd auzi - obiectul despre el la radio. Compania controleazd asupra cdruia te concentieZi fdrd ncordul fdu. Si ftrnctioneazX. Doveziie aratd cd pe mdsurd ce vezi si ar.rzi mai mult desple un produs, cu atAt mai mult vei fi tentat sd crezi cd este un prodr.rs ce merit5 cumpdrat. Str.ategia functioneazd intr-o oarecare mdsnrd si in procesele cu jurafi, gi cei mai buni avocali sunt cei capabili sd-ti controleze atentia. Continr.ri si crezi cd tu controlezi mereti ceea ce crezi? in pofida mdrtr-rriilor detaliate si grafice ale celor doud fete, apdrarea a foiosit puterea repetitiei pentru a convinge juriul cd ele pur gi simplu nu trebr_rie crezute gi a reugit. in procesele cu jurali gi in r.ia!d, cea de-A doua lege a concentrdrii criticerM funcfioneazd intotdeauna, chiar dacd ne ddm sau nlr seama. Lucrul asultra cdruin ne concentrdnt infhtenleazd ce credent .\ Ai obsâ&#x201A;Źivat cd A doua, A treia gi A patra lege a concentrdrii criticerM au funcfionat in povestirile despre nava USS Vincennes si Peter Godwin in Zimbabwe? Pentru cd acel cdpitan al USS Vincennes s-a concentrat pe atacul iranian recent care ii atacase nava, el n creztft cd vor rlrma si alte atacuri. Agadar, cAnd a vf,zut un

DECIZII HOTAI{ATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

sd-i atace. A v5zut ce s-a agteptat sd vacl5. Avdzut un avion civil pagnic ca fiind un avion militar" ostil. La fel, pentlu cd Peter Godrvin s-a concentrnt pe o ameninlare asuPra vietii sale, n creztLt cb ioli soldalii il cautd. Deci cAnd a vdzut un soldat pe drnm, s-a ngteptat ca acela sd reprezinte o ameninlare pentru el. Si el a vdzut ceea ce se astepta sd vadd.

avion iranian,

s-tt agteptat ca acesta

Cdpitanul de pe USS Vincennes a luat o decizie bazald pe perceptia sa gregitd asupra situafiei. Decizia aceasta a costat sute de vieli ale unor civili. Peter Godwin si-a reevaluat percepfia initiald asuPra situaliei si a luat o decizie care in final n salant viala a sute de civili.,P-Llec_o,-19-e.4-!aq!1qn!1 1fo91 c.{ Pgter Godwin s-a uitat 9i.-s.-a i-a conving_ereA.'--OJg"!g care schimbat pe ndun ittfonnatie, ce convingeiea lui S-a schimb af, qi ngteptdrile lwi s-au schimbat. Asa procedeazd eroii. Ei pleiau contr"olul ag-rrprf lucrului pe care s-all concentlat. Dacd pr.rtem controla luclr-rl asuPra cdruia ne concelltrdm, ptttem controia ce credem. Dacd pr"rtem controla ce credem, putem controla ce ngteyttdrtr in olice situalie. Ceea ce agteptdm in orice situatie este deosebit de important, pentru cd influenteazd acliuniie care ar fi de dorit sd fie luate. Psihologii Arien Mack si Inrin Rock incheie astfel cartea lor, Itmttentional Blindtress:,,CAnd agteptdm ceva cu tot dinadinsul, de cele mai multe ori vedem 9i auzim lucruri care nu existd." Excelentul psiholog William James a spus-o astfel: ,,CAnd agteptdm ca un ceas indepdrtat sd batd ora, mintea ne este atAt de plind de aceastd imagine, incAt in orice clipd credem cd auzim sunetul spelat sau temut. Asa se intAmplS gi cu un pas asteptat. in p5dnr'e, pentru vAndtor fiecare fognet este o parte a

CAND EROII

ATIA iNrRP CIOCAN

jocului, iar pentru fugar

ritorilor."

Sr TTITCOVALA

semnul prezenlei urmi.,.,

Dacd te gAndegti la aceasta o clipd, ai putea si-11/ aduci aminte de momente in care ai vdrzui san auzit Iucruri care nu erau reale numai pentru cd le-ai antici- i pat. Psihologii au fost viu preocupati de acest fenomen 7 rnulti ani - aaeltr tendinln de a uedea cecn ce nsteTttfun sd,t oedern. Dar eu consider cd A paka lege a concentrdriil criticerM se aplici ntereu in oiatd nu numai pentru luicruri pe care ie vedem cu ochii nostri fiz,ici. in calitate cie fiinfe umane, avem tendinta de a vedea tintn nu asa cum este, ci cum ne abteptdm si fie. OridecAte oii ie afli intre ciocan 9i nicovald, opregte-te si pune-ti intrebarea: ,,Dacd situatia nir e iga .rr.r", pare?" Curn iti va schimba acest lucru atitudinea? Cum ili va schimba compor-tamentr-rl? Felul in car.e te vei clescLrrca intr-o situafie depinde de felul in care o percepi. Felul in care te rrei descnrca cu oamenii depinde de fclul in care percepi motivele lor. In filmul Crimson Tide, personajele interpretate de actorii Denzel \Aiashington si Gene Hackman s-au gdsit si ele intre ciocan gi nicovald. Ei sunt ofiteri de mirind pe un submarin nuclear- american, in adAncurile oceanuh.ri. Au primit ordinul de a lansa proiectile nucieare intr-un anumit moment. Au doud posibilitdti: sd lanseze proiectilele nucie are tn afara unui ordin de confirnrare si sd declangeze Lln holocaust nuclear fdrd nicio jr-rstificare sau sh intArzie lansarea si, in acest rdstimp, sd accepte riscul ca America sd fie anihilatd. Gene Hackman, in calitate de ofifer comandant, alege lansalea proiectilelor. Denzel Washington, in calitate de secund, vine cu argumente pentnL n astepta ordittul rle confinnnre . Se produce astfel un conflict critic la ,

DFCIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

nivelr-rl conducerii. Comandantul este indepdrtat de la

putere printr-o reguld tehnicd de procedurd militard 9i este inchis pentru a preveni un eventnal amestec' Dacd ofiterr.il secund a gregit, asta il va costa cariera si, posibii, distrr.rget:ea Americii. Dacd a atrnt dreptate, el va sal'r,a lumea. Grea alegerel in cele din urmd alarma se dovedeste a fi fost falsd 9i secr-tndul a fi avr-rt dleptate' Dar pdnd atunci niciunul dintre ofileri nu stia cu certitudine cine a avut dreptate. Dacd alalma ar fi fosi reaii, nicio procedurd nu ar fi pr.rtut justifica e9ecul secunduIui de a salva America. Ei s-au confruntat cu o situafie pierzStoare ir-r ambele caznli. Ce factori iei in considerare cAnd egti confrr-rntat cll o asemenea situatie? Dintre cloud rele il alegi pe cel mai micl Can.l timprrl e totul si oamenii Pe care te bazezi ifi cer o solttti.e, trebuie sd rdspunzi ia doud intrebdri:

Care sunt urmdrile, dacd am drepiate?

2. Care sunt urmdrile, dacb nu am dreptate?

Treci rapid in revistd cel mai bun si ce1 mai rdu scenariu pentru fiecare opliune. La nrmd, cAnd nu mai e

timp de gAndire, trebuie sd tebazezi pe antrenamentul tdu, pe experienld si pe instinct. in fond, cAnd iotul va fi fost spus si fdcut, va trebui sd te confrunti cu tine insuti. Tiebuie sd fii impdcat cu tine insufi. in sfArgit, pentru a extinde opliunile care ili sunt accesibile, preia controlul asupra a ceea ce te concentrezi. Nu uita, lucrul asllPra cdruia te concentrezi influen!eaz,1 ce clezi. Ce cr"ezi influenleazd ce astepli' Ce agtepti influenleazd ce vezi.

caivo ERorI

sE apr-a iNrnE

ctocAN sr wtcovalA

A DOUA, A TREIA SI A PATRA LEGE A CO\CENTp[It11 91111165 rrr

Lucrul asupra ciruia ne concentrim influenteazi Ce CREDEM.

influenfeazl ce ASTErTAM. Tindem si vedem ceea ce a;teptim sd VEDEM. Ce credem

DE CE I,RIVIM FARA SA VEDEM

5 De ce privim fi ri si vedem A CINCEA LEGE A CONCENTRARII CRITICETM

"I'indem sd elirninfun ceea ce nu ne nsteptdm sd aed.q2t

intl-o dimineald mi pregdteam sd plec la serviciu, cf,utAndr.r-mi pantofii Pe care in mod obignuit ii purtam vi.nerea, la pantalonii kaki. Nu-i gdseam nicdieri. M-am

it-t anlup, ldngd pat, sti6uitat unde md uitam de obicei uitat o datd in acemai Mlam fri,-in suirigerie. Nl^ic. leagi iocuri, crezAnd cd i-am ratat cu privirea, dar nicdieri nu erau de g[sit. Mi-am zis cd poate eram cam adormit. O sd md mai uit o datd, atent 9i calm. Tot nimic' Mi-am extins cdutdrile. M-am uitat in camera copiilor, in bilou, in baie, in baia copiilor. Nu erau nicf,ieri' Deja disperasem. intArziam la selvicit-t dacd nu-i s[ incal! panoroare! gdseam imediat - tlebuia tofii de la costum (si un costum pe potrivd) intr-o zi in care nlr md duceam la tribunal. Era o situalie de crizdDar m-am linut tare.,M-am gAnd!!,sd md mgi g!!-F!n9 datd !1 locgrile oliilr,uite, Si brusc mi-am dat seama: dacd voi continua sd md uit in locurile in care deja md uitasem, nu-mi voi gdsi niciodatd pantofii. Era doar pierdere de timp, frustrare gi intArziere la serviciu. Era ciar cd pantofii nu erau in niciunui din locurile in care ii cdutasem. Stdteam oalecum in dilemd, pentrtt cd ntl

aveam nici cea mai micd idee unde i-ag mai putea cduta, dacd pantofii nu erau in locurile in care ar fi trebuit sd fie. Ce alternative r"ealiste aveam? Ceva imi spunea cd, dacd vreau sa-mi gdsesc pantofii, trebuie sd-i caut undeva unde nu md uitasem incd, chiar dacd nll avea nici un sens. CAnd am luat decizia de a schimba metoda incluzAnd 9i locurile mai pr-rfin obisnuite, primul loc din afara casei a fost garajul. Nu-mi las niciodatd pantofii in garaj, pentru cd nu-mi scot pantofii inainte de a intla in casi. Cu toate acestea, respingAnd vocea mea interioard, am deschis uga garajr.rlui 9i m-am uitat in jur. Am avut dreptate. Vocea mea interioard gregise: nici urmd de pantofi. Dar acolo era, cdt ziua de mare, magina pe care o folosesc numai in weekend. M-am dus cu magina aceea ca sd-i vdd pe ai mei in weekendul trecut. Instantaneu mi-am amintit cd fusesem cr"r pantofii mei obignuiti. Am deschis portiera gi ei erau acolo, pe bancheta din spate, holbAndu-se la mine de parcd ar fi spr.rs: ,,Ti-am zis ett!" Vocea mea interioari a avut totusi dreptate. $i atunci mi s-a aprins becul. Stdteam acolo cu ochii la pantofi si meditAnd la lectia pe care viala incerca sd mi-o dea. Eram frdmAntat de o intrebare. in viala mea am ciutat ggry,r1gi_mereu in aceleagi loiuli obiectele despre care stiam cd 1u se afld acolo? Amignorat, oar.e, mesajele pe Care mi le-a trimis viafa? Am mers, oare, it:r viata mea in cerc, sperAnd ca data viitoare cAnd voi reveni lucrulpe care il ciutam sd se materializeze dintr-odat5? Speram, odre, cd modelul comportamental pe care il utuo* uo produce rezultaie diferite fatd de cele cate se intAmplau de obicei? De fapt, md convinsesem cd lucrurile de care nlr eram mulfumit cAfiva ani se vor schimba deodatd in bine, dacd eu imi voi schirnba atitudinea in bine, dacd voi scr'A9ni din dinf 9i voi merge mai departe.

DEC--IZI] HOTARATOARE CARE

AU SCHIN1BAT VIETI

DE CE PRIVIU

Fulgerdtor mi-am dat seama cd, daci vleau sd schimi rezultatele pe care le aveam, trebuia sd schimb nrr nnmai deciziile Pe care le ltiam, ci si felul in care le iuam. Ti'ebuia s5-mi schimb actiunile, daci voiam rezultate diferite. Tlebr-ria sd-mi schimb modelul de comportament, pentru a inciude lucruri pe care nu le mai incercasem inainte. Aceasta, desigur, impunea luarea in consieleratie a tlnor optiuni pe care mai inainte nu le avusesem in t,edele, chiar dacd initial in mintea mea fuseserd irracceptabile, iiogice satt interzise' Trebuia sd ies din rutina mentald 9i emofior-rald, din felul meu obisnr-rit de a lua decizii. De asemenea, am invdlat cd agtepthriie mele legate de feir-rl in care nr trebtLi sd fie lumea nu reflecti intotdeauna feiul in care este ea de fapt. Lectia despre pantofii rdticiti este cd tot ceea ce cdutdm in viati nu este neapirat in 1ocu1 in care ur trebtd si fie. Notiunile l1oastre pleconcepute nr-r funclioneazd mel'etl' Nu snnt mererl identice cu realitatea. Este posibil ca tot ce ai fost invdtat toatf, rriata sd nu fie neapdrat corect? Trebr-rie sd rre ajr-rstdm atitudinile in functie de felul in care viala incearcd sd ne invefe. Nr"r trebr-rie sh tot repetdm olbegte, ca nigte ignoranfi, aceIeasi moclele comportamentale, uitAnd rezultatele. Trebuie sd asculthm semnalele de ,,tlezire" Pe care ni ie dd viata. Un lucru este cert: Chncl incepi sd ctnfti in loctu"i itt care nlt te-ai mni uitat inainte, ttei ince\te sd aezi lttcwi pe

TAna

SA VEDEM

creat sd se distlugd rina pe alta sunt mai inteligente decAt noi?

in car"tea lor NLP: Tlrc Nezo Teclntology of Aclieaement, Steve Andreas si Charles Faulkner au lansat ideea cd ,,harta nn este teritoriul". Conceptul este simplu, rJar profr"rnd. Harta este doar o bucatd de hArtie. Teritoriul este pdn'rAntul actr-ral, a cdrui experientd o ai cAnd mergi pe jos in viala asta. Harta nu este niciodati eractd sr.rt5 la sutd, pentru cd pdmAntul se schimbd permanent. De asemenea, o hartd este numai perceptia a ce\ra pe care cineva i9i amintegte cd l-a vd,zttt, pe care tu l-ai adoptat si ai ale s sE il crezi. Ce ,,irartd" rnentali ai ales sd ulmezi in viafd? Ce !i s-a predat se potrivegte? Te-ai oprit sd verifici ,,hatta" in pofida experientei tale actuale? Ai comunicat cu tine insuli, ca o tombd inteligenti, pentr-u a ajusta ceea ce trdiesti de fapt? In viala noastrd lncrurile se intdmpld sau nu cr-l un motiv. Poate ceva salr cineva incearcd sd ne trimitd mesaje. Pentru mine, mesajul a fost: ,,Nn vei gdsi ce cauti, pentru cd in continuare te uili in aceleasi locuri. Nu cumva e timpul sd cauti in aitd parte?" Laurence Gonzales a cercetat de ce in sdlbiticie se produc accidente cu cdtdrdtori, c.riacisti si aipinisti. in serioasa sa lucrare Deep Surtianl, Laurence Gonzales explica de ce oameni, de altfel inteligenti, nu iau in seamd avertizdri evidente, care ar fi putut preveni accidentul, si continud sd rateze rute salvatoare si surse de Irrarrd sau addpost. Gonzales explich faptul cd, din cauza felului in care funclioneazd creierul nosku, dacd vom cduta o edi;ie din Moby Dick cu copertd rosie, s-ar putea sd nu obsen dm o editie cu coperta albastrd a aceleiasi cirti, chiar dacd ne iese in fatd. Mintea noastrd filtreazd literalmente lucruri pe care nu agteptdm sd le vedem.

nttutci nu le-ni mni adzut. Armata a inventat ,,bombe inteligente", care au hirli interne ale obiectivelor spre care se indreaptd 9i gtit-t cum sd ajungi acolo. Dal ele reugesc doal dacd suPravegheazd teritoriul deasupra cdrola zboard 9i transmit constant reactii de r.lspuns pentltt a-si corecta deplasarea. Am progresat intr-atAt, incAt armele pe care le-am

care pfind

DE CE PRIVIM pAnA sA VEDEM

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

Cei mai mulgi oameni Presupun cd v[d pur 9i simplu ce este 9i cd fac acest lucru prin simpla deschidere a ochilor'gi prin privire. Dar psihologii au ajuns la concluzia cd in experienla noastrd cotidianf, suntem,q4bl la gru-ltg opieq!-e care pot fi la vedere- Psihologii Arien Mi.t gifii;in Rock nr-rmesc acest fenomen ra P-riY,i a vedea" sau ,,orbire din lipsd de atenfie"' , - Experienla mea in aceastd privinld s-a intAmplat cAnd m-am intors acasd dintr-o cdldtorie la Ner'r'York' Dupd ce mi-am gdsit maqina in parcarea aeroPol'tr-r1ui, urmhtoarea Provocare a fost sd gdsesc tichetul de parcare, ce ii va sPune paznicului pentru cAte zile sd md taxeze. Este o bucdlicd de hArtie, 9i in mod normal o pun in compartimentul central al bordului,la un loc cu alte lucruri aflate acolo. Deci acolo m-am 9i uitat' Am gdsit mdruntis, agrafe, unghiere, forfecr-rfe de unghii, itd dentard, ald dentard folositS, creioane, markere, un briceag, un pieptdn, chitanle si cine mai stie ce' Dal nici un tichet de parcare. Probabil cd l-n ,, prts it'r portofel- Uneori notez numdrul culoalului unde am parcat chiar pe tichet 9i-l indes in portofel, ca sd nu parcurg toatd parcarea de 5 kilometri pdtrali cdutAndu-mi magina- Portofelul ela plin de cdrlile mele de vizitd, cdrlile de vizitd ale altora, de calnetul de conducere, cdrli de credit,legitimalia de la barou, fotografii, cartele telefonice interurbane, un card Sam's, bani iichizi gi memouri de mdnd despre lucrr"rri Pe care trebuie sd le fac. Dar nici un tichet de parcare' M-am mai uitat o datd pe bord, de data aceasta mai atent. Nimic. M-am hotdrAt sd iau mdsuri mai serioase Pe 9i am rdsturnat portofelul pe scaunul din dreapta' cAnr1 scormoneam plin grdmadd luAnd ?n mAud bucati cu bucatd, ceva mi-a sdrit in ochi venind dinsple aParatul de aer conditionat care sufla pr-rternic. Pdrea ttn gAn-

fitt

dac care lopdia in cdmpul meu vizual. M-am intins sd-l prind si am descoperit cd era o bucdlicd de hdrtie. Era

tichettrl de parcare! Ce drau? M-am holbat la el neputAnd sd-mi cled ocl'rilor. Apoi am izbucnit in rAs. Mi-am adus aminte cH am infipt tichetul in centrui volanului, unde se imbini cus5turile, astfel incAt sd stea orizontal si sh fie indreptat spre mine cAnd sr"rnt aqezal pe scaun in masind. Ideea era sd scap de nepldcerea obignuiti prin care treceam de fiecare dati cdnd reveneam acasd dintr-o cdldtorie, incercAnd sd gdsesc tAmpitul dsta de tichet. Dar, degi de fiecare clatd el era literalmente chiar in ochii mei, niciodati nu-l vedeam. A trebuit ca aerul condilionat sdl ia pe sus si sd mi-l arunce in nasl De ce? Pentru cd nu md agteptam sd fie sd fie in alti parte. Min6t mea lite"..&,'.Y1dtgp!M ralmente l-a dat afard. Arien Mack tlivin Rock explicd: ,,Aproape oricine a avut cAndva experienla de a 7,)i: privi fird-a vedea si de a vedea ceea ce nu este acolo... In aceste momente, chiar dacd avem ochii deschigi si obiectele din fala noastrd sunt imprimate pe retind, se pare cd le percepem foarte slab sau chiar deloc." Pentru a confirma acest fapt, psihologul R.F. Haines a efectuat un experiment in care cercetdtorii le-ar"r cerut pilotilor unei companii comerciale sd faci o aterizare simuiatd. CAnd acegtia au inceput sd coboare pentru aterizare, computerul a amplasat alt avion in mijlocul pristei cale li se indicase. Mulli pilofi au incercat totugi si aterizeze in loc sd ridice avionul. De ce? Haines cxplicd faptul cd mintea noastrd este tentatd se eiimine Iucrurile pe care nlr ne agteptdm sd le gXsim in locul

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETi

respectiv astfel ca realitatea sd se suprapwfi pe mode!4l lurnii pe care il ngteptdm. CAnd editorul cdrtii mele a citit acest capitol, a _tl?s concluzia cd tocmai de aceea este atAt de dificil sd-!i corectezi propriile scr'isori sau referate. Stii ce trebuie sd spw'td documentul si mintea ta ignord toate erorile Dg aceea trebuie ca altcineva sd-fi corecteze lucrare4- Eu afirm cd A cincea lege a concentrdrii criticerM se aplicd in general in viatd, nu numai erorilol tipografice, cAnd cdutdm o bucatd de hArtie sau cAnd aducem un avion la atedzare. Ca fiinle umane, avem tendinla de a v_e-dgq_ uisld acoTo unde nu este, pentrit cd ne agteptdm ca ea sa fie acolo.. Ciutim o dovadd care sd ne suslinh $Lgpl_d_ rile gi reducem sau elimindm orice dovadd a ionlririului. Apoi devenim fmstrali sau deziluzionali gfiFinanem frustlali pAnd ne reconcilien'r agteptdlile cu felul in caLe este, de fapt, viala. Dacd mintea noastrd este capabild sd elimine obstacole uliage aflate pe pistd, obiecte fizice care literalmente !i se bagd in ochi si elori evid_ente in 19_!e1aJe-.esfe Ttosibil sd fi filtrat toate aceste lucruri care nll se potrivesc cu agteptdrile tale referitoare la viald? l9-ti a1gm".r.$hq lari de gall' 91,_{qfggtg galactgrjale ascunsedg !Tl_9rt_ vede,_mai p"ll."::iitine _Ele sunt ca 1is.-!e_199_.t"",1." tgj-i.?9 !i1.i *_W-glg! cale ili intrd in!19 dinli 9i Ia caleholbeazd cAnd zAmbegti. Nu le vedem, pentru cd trXim inlErintrul nostru, dar pentru ceilalti ele sunt evideniiJ.Am reprezentat de-a lungul anilor sute de oameni care au fost fraudali. in cercetdrile gi analizele mele am descoperit cd de-a lungul secolelor unii dintre cei mai inteligenli 9i mai sofisticati oameni de pe planetd au fost inselali, inclusiv medici, ingineli, profesori, functionari de rang inalt si chiar avocati. M-am intlebat adesea cum de s-a putut intAmpla aga ceva. in cele mai

PRIVITu

ranA sA VEDErr,r t/

multe cazt;.li au fost semnale de aver.tizare uriage care i le-au iparui acestor oameni de a nu invesii banii gfaA .i',': a nu serrrna contlactul oferit. Dar ei s-au aruncat cu capul inainte in aceste capcane, de parcd in creier nu le m-d-iedidsi:se nici un neuron. PAnd a face documentare-a perrtru aceastd carte, nu mi-am dat seama care este suiia acestei probleme. Apoi am lealizat cd, {agd cineva ne fluturd un morcov dg,s,tg_l prj4 faln ochilgr, cei mai mulfi din-d-e_.19.a1e tre noi se concentreazd asupra morcovului, fapt ce duce la pierdeiei ain vedere a unor semnale cle av_ertizare cvidente sau le reduce semnificativ. C6nd ne concen- I trdm mai mult pe avantaJe decAi pe riscuri, suntem mai dispirgi sd nu ludm in seami stegr.rlelele i"o9ii. Oaata ce ne-am format mintea sd se concentreze asupra morcovului, nu inseamnd cd prietenii sau familia nu ne pot avertiza sd nu ddm curs acfiunii. Nu ludm in seamd ingrijorarea lo4 spunAnd c5. ,,sunt negativigti" sau cd ,,nu infeleg". Apoi ne apdrdm pozitia cdutdnd probe suplimentare care sd suslind ceea ce deja ne-am hotdrAt sd credem 9i rrom minimaliza dovada care contravine opiniei noastre. Charles Perrow este profesor de sociologie la Yale University si studiazd de ce se produc accidente catastrofale. in cartea lui Normal Accidents, Perrow explicd una dintre cauze: ,,Trebuie sd facem un rationament, chiar dacd e numai o incercare gi unul temporar. Cdnd facem un rationament inseamnd cX vom crea ,.modelul mental" al unui univers a9teptat... De fapt, creafi o lume congruenti cu interpretarea voastrd, chiar dacd ar putea fi o lume gre9itd."

DE CE I'RIVIM FARA SA VEDEIV1

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

Degi Perrow incearcd sd explice unul dintre motivele pentru care se intAmpld accidente catastrofale, cea de-A

cincea lege a concentrdrii criticerM se aplicd la orice. Incercdm s[ elimindm ce nu ne asteptdm sd vedem. Posibilitatea ca modelul nostlu mentil despre felul in care lumea ,,trebuie sd fie" sd nu coincidd cu felr"rl in care este de fapt lumea poate avea Lrneori rezultate cutremurdtoare si chial tragice. Pe de altd parte, ai un sentiment incredibil de eliberare odatd ce !i-ai dat seama cd putem alege fut mod cortgtient gi delibernt alt model al lumii, mr-rlt mai exact. Aceasta este decizia din 4tntele deciziei. Este esential ca tu si ajungi sd te descurci cu lucrr.rri i pe care le-ai ignorat ani de zile. Ili poti da seama cd ! mgrgi in cerc, obfinAnd n'lereu aceleagi rezultate si asteptAnd sd se schimbe ceva. Agtepli sd cAgtigi la loto sau ca in viata ta si inh'e in mod milaculos cineva special. Trebr.rie sd doregti sd lasi deopalte harta 9i sd cercetezfiar:ba CalCata in picioare, crengulele mpte si urmele imprimate in pimAnt pe dlr.rmul pe care te afli. Trebuie sd doregti sh experimentezi lucruri pe care nu le-ai mai incercat. Aceasta poate presupune sd incepi sd citesti cdrti pe care nu ie-ai citit pAnd acum, sd mergi in locuri in care nu ai mai mels gi sd te intAlnegti cr.r oameni pe cale nu i-ai mai intAlnit pAnd acum. . Trebuie sd-ti asumi riscuri. Cdnd iti modifici modelul iomportamental nu gtii peste ce ve: d4, Dar un lucru este sigur: vei obline rezultate diferite de cele oblinute pdnd acum. Unul dintre cele mai radicale principii pe care !i-1 pot oferi este acesta: Nu te asuude de sdeadr. A accepta adevirtrl este cea mai bund si mai rapidd cale de a face fa!5 oricdrei probleme. CAnd ignori adevdrul, ajungi sd iei in considerare opliuni fr"rndamental gregite, pentrr"r I

cd sunt destinate sd solutioneze altceva decAt ploblema

realf,. Cand oamenii lucreazd cu altceva dccit cu proble'rna reald,

plin defihitie ei isi direcfioneazi putlrea

creierului gi energia in afara cursului firesc, ceea ce produce pierdere de timp, de bani si de energie. Opreste-te si asigurS-te ch te confrunti cu ad.evdratJprobiema. Adevdratul motiv al implicdrii americane in rdzbo: iul din Vietnam a fost pus sub semnul intrebirii inc5 de la inceput. Conform secretarului de stat Colin pow-ell, armata trebuia sd participe pentru a-l cAgtiga sau sd nu participe deloc. Insd far"a a cheltuit miliarde de dolari si mulli americani 9i-au pierdut viala. Dacd liderul nafiunii a apreciat onest situatia, de fapt existau doud optiuni: (1) de a evita intreaga situafie, care oricum nu privea SUA in vreun fel; (2) de a folosi orice mijloc armat necesar pentlu a cAgtiga rdzboiul cAt mai repede posibil. in ultimii ani, arrnata SUA demonstrase de ntrnteroase or.i cd poate cAstiga repede nn rdzboi fdrd a folosi ar"me nucleare. Ce a oprit-o in Vietnam? S-a intAmpiat o tragedie, pentru cd lidelii naliunii nu au apreciat corect situlia sau, poate, pentru cd au avut si motive de a intra in rdiboi? Sd dim alt exernplu: cllnosc un domn in vArstd, care aude cu clificuitate. Toatd lumea stie, numai el nu.-Iofi i-au sugerat sd-gi ia un aparat auditiv, dar pentru el esle prea jendnt. Mti"degiaba ar accepta nepr.rtintele sau vArsta. Agadar, el susfine cd auzul ii este br.rn si cd oamenii pur si simplu trebuie sd vorbeascd mai clar. I'roblema lui auditiva il deranjeazd in afaceri, pentru cX rru-gi poate inlelege clienfii, dar gi in viala privatd, pentru cd interlocutorii sunt frustrati cAnd nu se pot face ir-rteiegi. Cea mai simpld gi mai eficientd solutie ar fi L)entru acest domn sd-si ia un aparat auclitiv, dar ilceasta ar plestlpune sd accepte adevdrul. Ignorarea

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

adevdrului produce frustlare gi pierdere ev_identf, de timp, energie 9i resurse. Indiferent de situalia criticd cu cale te confrunfi, privegte-te lung in oglindd. Ce vezi? Ignori semnalele de avertizare? Ignori vocea ta interioard? Dacd ceea ce _fati acum nu te duce in directia pe care !i-o doregti in rriatd, trebuie sd te intlebi: ,,Oare c1e ce fac asta?" Cel mai simplu exemplu privind necesitatea de a fi onest cu tine insr-rti in luarea deciziei este cAnd intentionezi sd cumperi ceva. Vezi ceva ce vrei neapdrat, dar nr.r egti sigur dacd iti permili. Nu ti-ai putut verifica in ultimul timp carnetul de cecuri, dar crezi cd ai destui bani Ia bancd pentru a pl5ti. Deci il cumperi gi speri ci ai suficienli bani pentru a lezista pAnd la sfArgitul lunii. Apoi, destul de sigur, primesti unul dintre acele piicuri sr"rbtiri de la bancd prin care ti se spune cf, cecul a fost retlrrnat din cauza fondurilor insr.ificiente, ia care se adaugd si taxa de 20 de dolari perceputd de bancd pentru returnarea cecului. Sar-r cumperi ceva pe credit cAnd nu esti sigur cd poti face fatd ratelol lunale 9i atunci vei fi stresat financiar, pentru cd nu-ti poli permite sd plitesti toate facturile. in materie de finante sau de afaceli, alegerile cu care ne confruntdm pot fi rezolvate cu uturinfd, dacd ne analizim corect situatia financiard. Acest principir-r se aplicd indifereni dacd esti un individ cale-gi gestioneazd singur contul sau un om de afaceri ctl un busittess de multe milioane de dolari. Aici principir-rl nu este importanta echilibrului in calnetul tdu de cecuri, ci analizarea obiectivd a faptelor inainte de a lua o decizie importantf,. AnalizAnd realist fapteie, vei fi sulprins cdte chestiuni se vor rezolva. \irmai cand ignori adevJrul facica lupta pentru luarea unei decizii sd fie mai dificild decAt este de fapt.

DE CE PRIVIITT PANA SA VEDE]VI

Al! gxgmplu: dacd incerci sd-fi faci o mici afacere, iar clienfii tdi sunt puJin numerogi 9i se tot imputineazd,, poate cd e timpul sd incerci altceva. Aceasta poate insemna cd trebuie sd declansezi o campanie agr'esivd de marketing sau sd gdsegti un nou mod, crea-

tor, de a veni in sprijinui nevoilor clientilor. Numai rnunca suslinutd gi hotlrArea te pot duce in final la succes, dar" trebuie sd te confrunfi cu faptele inainte de a pierde piea mult timp si energie continuAnd intr-o direclie care nu merge. Stiinta ne invald ci dinozaurii au pierit nu pentru cd erau specij slabe, ci pentru cd nu s-au putut adapta imediat ia mediul care se schimba rapid. La fel, dacd trebr,rie sd supiavietuim, trebuie sd invdldm sd ne adaptdm si sd ne schimbdm. Nu existd o direclie predestinatd a actiunii la care trebuie sd treci. Invald sd te adaptezi la ce iti oferd viata. Toli avem optir-rni. Fiecare directie in care ne putem indrepta are avantaje gi dezavantaje. CAt de potrivite vol fi aiegelile noastre depinde numai de noi si de felul in care ne adaptdm. Cqlt lTp"ttant este sd privesti in exterior, la factorii obiectivi care iti afecteazd decizia, ia fel de important cste 9i si privesti in interior gi sd apreciezi cu sinceritate ce este in sufletul tdu. Doar pentr.u cd ceva are sens din irunct de vedele logic nr-r inseamnd cd are sens gi din punctul de vedere al sr-rfletului tdu. Trebuie sd fii cinstit cr.r tine in legdturd cu ce ifi spune inima. Privegte in fatd adevdrul despre locul de unde vii, ur-rde te afli acum si incotro te indrepti. Fii cinstit in privinta gAndurilor si a sentimentelor tale. Analizeazd cu onestitate provocdrile cu care te confrunfi. La ce trelrnie sd renunti pentru a obtine ceea ce doresti cu adevdrat? Nu uita, vorbind in termeni de bascbnll, cd nu lroti fura baza a doua, tinAnd un picior in prima. S-ar"

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

putea sd fie nevoie si renunli la ceva, chial dacd e volba de sigurantS, pentru a avea libeltatea de a obgine ceea ce vrei cu adevdrat. Pentlu a obtine ceea ce vrei cu adevdrat de 1a viald, trebuie sd cAntdregti valoarea a ceea ce posezi acum, cu ceea ce ni putea poseda daci vei obtine ceea ce vrei cu adevdrat, Ia o decizie 9i strdduieste-te pentru ea. Nimeni nu iti va impiini visele in locul tdu. De ce crezi cb eroii se bucurb de admiratia tuturor'? Ceea ce oblin ei se face cu pret mare. Mu11i nu doresc q4 faS4 ,,orice pentru a ajr"rnge acolo, dar ii respectdm pe cei care f:q o fac. Singr-rra formulS a succesului este energia robustd, creatoare gi inovatoare, concentratf, pe un singur \ obiectiv. in'rpiinilea visurilor tale are nevoie de toate resursele de care dispui gi de ceie pe care 1i le poli imagina. A fi sincer cu tine poate presupune schimbare-a dilecliei pe care te afli. Dal schimbarea directiei pe care o decizie. Decizia te afli plesupune mai intAi aitceva din spatele deciziei este de a accepta faptul cd modelele taie actuaie de comportament nu dau rezultatele- pe care le vrei. Decizia din spatele deciziei este sd te angajezi sd faci ceva diferit orice, atAt timp cAt e diferit. Numai tu pofi lua aceastd decizie. PAnd nr.r doregti sd o faci, poli sb te astepli sd ai parte de aceleagi rezultate ca pAnd acum.

Cum poli lua decizia de a inceta sd mai faci ce ai fdcut mereu? Cum ili vei n'robiliza curajul gi energia pentru a-!i modifica direclia? Vechile noastre obiceiuri gi rutina par sd ne lind in loc ca o ancorf, grea. i1i dai ,seama ch un transoceanic imens nu-gi poate schimba 'cursul intl-o clipd. E nevoie de timp, de rdbdare si de o modificare delibelatd a forlelol care propulseazd vasui pentru a-i schimba direclia. Odatd ce aceste forle au fost mobilizate, cursul unei nave poate fi schimbat

DE CE I'RIVITTA T'ANA SA VEDEM

Odatd ce direclia navei este schimbatd, fie si numai cu cAteva grade, destinatia finalf, este modificatd pentru

totdearrna.Lafel,dacdieiodecizie,,cupagimici,,pentr:u a modifica micile lucruri din viala ta, in cele din urmd toatd viala !i se va schimba. Nu trebuie sd agtepti apalilia unei crize in viata ta \l pentru a hotdli sd te schimbi. Astdzi poli lua o decirie i intimd cd lucrurile vor fi diferife de acum ci nu mai continui sX faci lucrurile in acelasi fel. Lance- Armstrong ir spus:-,,in-via!a ta nu sunt *.rit" momente bine mai cate, evidenfiate, dar uneori te intAlnegti cu ele si ai o sans6. Poli face ceva la fel ca inainte sau pofi iua o decizie mai bund. Tiebuie sd ai capacitatea de a recunoaste momentul si de a actiona prompt, cu riscul de a spune mai tArziu: <A fost aga, cdnd totul pr-rtea fi altfel". Dacd dor"egti sd faci o alegere mai grea, ili poli remodela viata." A-!_qghimba viata din ce este acum in ce vrei sd fie presupune o acliune deiiberatd. Nu ni se intAmpld nirnic bun din intAmplare. Tiebuie sd faci ca sd se intAmple. A fi obiectiv cu lucruriie gi cinstit cu tine insuti rra schimba felul in care vei lua decizii. Nn uita, cAnd rncepi sd te ui!i in locuri in care nu te-ai mai uitat niciod;rtd, vei incepe sd vezi lucruri pe care nu le-ai mai viiznt niciodatS.

A cIxcra

LEGE A

coNcEurnaRtt cRtttcErM

Tindem sd elimindm ceea ce nu ne agteptim si vedem.

l' i

;

EROII VAD DE PE O POZITIE MA] INALTA

Eroii vid de pe o pozilie mai inalti A SASEA LEGE A CONCENTRARII CRITICETI!' Ctt cfu r,edem rnai mtilt, ut

afit

naern mai mtLlte

opfiwti.

Cu cAt suntem mai dispqi sd vedem cu ochii nogtri fi.zici, cu atAt mai multA informatie poate ajunge la creierul nostru. Cu cAt creierul are ma_i mul!6 jnf-o1mq!ie, cu atAt putem lua in considerare mai muite oplt.gl! Cu cat avem mai multe optiuni, cu atai mai bune vor fi deciziilc p(- care le luhm. De la inceput oamenii au fost intr-o pelman_entd cdutare de a idrgi informatia de care dispr.in, pentru a,lua decizii mai bune. De timpuriu au descoperit cd putenr vedea mai mult dacd stam pe un virf de mttnte_ decAt dacd ne afl5m pe fr.rndul unei vdi. Cr-r cAt inf,ltimea e mai mare, cu atAt vom plimi mai rnr.rltd ir-rformatie. Ca si primitivul, tot ce pnteam face era sd urcdm, sd ne cdldrdm sau sd ne tdrdm spre cel mai inalt punct pentlu a vedea turmele de animale sau pentru a ne pAndi inamicii. Dar, pe mdsurd ce timpul trecea, s-au inmr"rllit si abilitdtile omului de a se ridica in pozilii tot mai inalte din care sd examineze sitr.ratiile gi problemele. De exemplu, in timpul Rdzboir.rlui Civil, ofilerii au constatat cd pot utiliza baloane cu aer cald ca si se ridice deasupra cdmpului de lr-rptd pentnt a vedea

poziliile inamicului. Aceastd noud pelspectivd a schimbat felirl in care igi plinuiau strategiile 9i deciziile de Iuptd. Acest fapt demonstreazd cea de-A gasea lege a concentrdrii criticerM. Cu ckt t:edem rnai ntult, cu atht nuent rnai multe optiuni. Cdnd tehnologiile au avansat, au avansat 9i abilitdtile noastre de a ,,ridica" perspectiva si de d spori informatia disponibild. Azi putem vedea intreaga h-rme din spaliu prin intelmediul satelililor. La fel, cdnd te confrunli cu o situalie dificili, este sahjtar sE te retragi pulin din respectiva situatie. Este util si te ridici pAnd la o stare n'rentald mai inaltd. Eioii vid posibilitdti pe care al;ii nu le vdd nici de pe o pozilie mai inaltd. Ce vei putea vedea tu, cAnd veil inv6pi s5-pi'i?ejti piin ochii eroilorl-E1oii r,'dd solulii noi \, Ia probleme vechi, Eloi!vdct cdi alternative pentru atin- | gerea obiectir.'elor lor, cAnd altii vdd nurnai funddturi. I Antlrony Robbins, autor al cdr"fii Wtlhnited PoLtter, relateazd o intAmplare interesantd despre colonelui Sanders, inainte ca acesta sd devind faimos. La 65 de ani, colonelul Sanders era falit. Era momentul cAnd ar fi trebuit sd se pensioneze si sd trdiascd din pensie sau din dividendele investitiilor sa1e. Dar nu era cazul lui. Tot ce avea era numai modesta pensie lunard, de 105 clolari. Era cea mai dificild perioadd din viala lui pentru a se mai confrunta 9i cu o crizd. Autostracla care trecea prin fala lestaurantului sdu fusese deviatd gi afacerea i se ducea de rApd. Tot ce-i mai rdmdsese era o reletd ,,foarte bund" de pui prAjit. GAndegte-te - o reletd de pui prijit! Pare potriviti pentru a-!i lega de ea speranlele gi visurile? Dar s-a mullumit cu ce avea gi a continuat cu tot avAntul. A prins ideea asta din ners. Ideea iui mdreali era sd vAndd relbta de ptii ii; ln schimbui unui procent din profitul lor; sI lc arate oamenilor cum sd-gi prepare puiul. S-a imbrdcat intr-nn .

DECIZIi HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIEI]

costum colonial sudist, alb, si a ffIers din restaurant in restaurant, incercAncl sd-gi vAndd leleta de pui. A trebuit s5 doarm.l in magind multe nopfi, pentru cd nu-9i permitea o camerd de hotel. Cum ai reactiona dacd ai vedea r"rn bdtrdn excentric intr-un costum colonial alb cd iti bate ia u9d? Ce, este Haloween? A fost refuzat de 1009 ori. Dar pAnd la urmd cineva a acceptat. Apoi ait6 persoand a acceptat, si apoi alta. Restul e istorie. Refeta de pui a coionelului a fost Lln succes pentru el? Nu. El doar a transmis-o mai departe. Acegta a fo-st feltrl pe care l-a nles pentru a-gi deschide ochii 9i p3nt1u n oeden nai cdi de a face bani. Aceastd situatie de crizd.l-n oblignt si-gi deschidb ochii? Nu. La vArsta 11i1 ar t1Plrty! accepta cd gi-a incheiat viala gi sd inceapd si se bazezq

pe prieteni, rude, pe glrvern. Ochii ltti erau deschig-i pentru cd a lr-rat delibelat decizia de a ntt rennnla. CAnd uiu|1 are importan!5 ce nlegem sd continud -, ne salutd aceastd decizie venind in intAinpinalea noastrd. Noi posibilitdti par sd se materializeze din nimic. Lucrurile pe care nu le-am vizut pAnd atunci lAgnesc la lumind. Colonelui nu a devenit bogat gi faimos pentn-19_1grq destinat sd devind bogat gi faimos. A devenit un erolt pentru cd n odzut ce nimeni nu a mai vdzut. A ltrat cAteva decizii dificile si si-a creat soarta din mers. S-n 'lntdrkt sd-gi urmeze visr-ri. $i a contitttnt sd fie decis in fiecare zi, sd meargd mai departe si sd-si urmeze visul, chial dacd era obosit gi descurajat. A continuat sd ia aceste decizii grele in fiecare zi, chiar cAnd pdrea cd toatd h"rmea ii spune: ,,Este o idee prosteascd." Ai curajul sd iei aceste decizii zilnice cAnd te confrungi cu adversitdli extreme? Poli vedea destul de bine prin ochii eloilor drumul pe care merg eroii?

EROII VAD DE PE O POZITIE IV1AI iNALTA

Milioane de idei bune plutesc in jurul nosh'u. $i tu trebuie ch ai una. Dar ce le face sd se in'rplineascd pAnd la urmi este hotirdrea ta absoiutd de a continua sd incerci si decizia zilnicd de a munci pAnd cAnd obtii ceea ce vrei. Dorinta felmd si insistenla ne fac bine sau rdu. Colonelul nu era intr-un moment in care se putea spune cd era ,,terminat". A inceput o carierd complet noud, mai mult, o intreagd noud industrie, atr,rnci cAnd societatea si guvernui i-au spus cd venise vremea sd se pensioneze. Este o dovadd a faptuh-ri ci limitele sunt numai in mintile noastre. Nu existd un termen limiti de urmdrire 9i de implinire a r,'isului. Nu e un singur mod de a o face. Folosegte ceva ce ti se potrivegte. Dacd drumul pe care te afli nu te duce spre obiectivul tdu, nu renunfa la obiectiv. incearcd alt drum. Cipitanul Oliver Hazard Perry este alt elorl care a vl.zut cdi alternative cAnd altii vedeau numai funddturi. in rdzboiui din 1812 aveam pierderi serioase in fafa englezilor. Dar o bdtdlie decisivd de la Lake Erie a schimbat mersul rdzboiului. in bdtdlia de la Lake Erie cdpitanul Oliver Hazard Perry era un tAndr dc 27 de ani, care avea misiunea de a infrAnge rezistenla fortdretei britanice din Nord-Vest. CAnd isi indrepta vasul Lawrence spre bdtdlie, un coleg american, care trebr"ria sh fie cle partea lui la comancla vasului Niagra, s-a retras. Englezii au bombardat fdrd mild vasul Lawrence pAnd l-ar.r arrariat gi nu s-a mai putut face nimic. Patrn cincimi din marinarii de pe Lawrence erau morfi. Dar r.asul a arborat un steag cu celebrele cuvinte: ,,Nu abandona vasull", rostite cAteva luni inainte de cApitanui James Lawrence, cu ultima suflare, in timpul bitdliei din poltul Boston. Adevdrul mai putin cunoscut din spatele acestei povestiri este cd atunci cAnd vasul cdpitanulr-ri Perry

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

devenise o epavd, el l-a abandonat. A sdrit intr-o micd balcd si gi-a continuat dlumul sub focul intens al inamicului sple Niagra, care era incd intreg. L-a convins Pe cdpitanr"il vasului Niagra sd-i predea comanda. Vasul englez fusese atins in lupta cu Lar,vrence, gi acum s-a pornenit fath in fatd cu Niagra, intreg gi bine inarmat. A fost nevoie numai de 15 minute de foc de pe Niagra pentru ca vasul englez sd capituleze. Perry a invins flota englezd gi totodatd a preluat controlul asupra iaculr.ri Erie. Aceastd leclie necunoscuti din :p_4qlg povestirii este si nu renunti Ia obiectiv chiar daca a tr-ebuit s5-ti abandonezi nava. Eroii devin eroi pentrr-r c,4 pot vedea mai multe cai pentru a-si indeplini visurile. in termeni militari, ,,retragere" nu inseamnerjdiglt gere". inseamnd regrupare 9i regAndire pentiu a ataca din nou, poate dintr'-o perspectivd difelitf, sau fiiloFind o strategie diferith. La fel in viald, uneori trebuie sd te mai si ,,rctragi". Cred cd e ca atr.rnci cAnd computelul !i se blocireazd si nu poti decAt sdl inchizi ;i sd-l redeschizi. Nu stiu de ce functioneazd, dar funclioneazd, Adesea imi zic: ,,Poate cd gi computerul are nevoie de o pauzd." Prietenii mei informaticieni se multumesc sd lAdd. CAnd ii-ai revenit, mintea ifi judecd mult mai clar. Vezi solulii creatoare pe care inainte nr-r le-ai r'6zut. Apoi poli relua bdtdlia cu o noud dispozitte si qu -forfg noi. Uneori ai nevoie doar de o ,,restattare". Dacd merge la computer, de ce nu ar merge si la tine? Te-ai gAndit sd-!i ,,inchizi" mintea pentru cAteva zile? in plus, incercAnd sd decidem dacd sd continudm sau nu o anumitd directie a acliunii, trebuie si avem grijd la mirajul ,,cheltuieliior irecuperabile". Odati ce intr'-un ploiect, o relatie sau o acliune ai investit timp, bani si enelgie, mAndria nu te lasd sd te retragi. Uneori,

EROII VAD DE PE

o PoZITIE MAI INALTA

managerii de afaceri gi investitorii se atageazd de activitatea in care sunt implicati atAt de mult, incAt nu pot vedea dovezile clare ce li se infdti seazd. si iau decizii gregite. MAndria ii face orbi in fala realitdtii. Pentru ei este foarte greu sd admitd cd, poate, au gr"esit. Apoi sunt piinsi in capcand pentru cd au iuat decizia d-e a continua respectiva actiune. in care compania a investit mii sau milioane de dolari, si acum.se afld in imposibilitatea de a recunoagte ci au gregit. incercAncl sd salveze un proiect ratat, adesea fac ca lucrurile si se agraveze. Implicarea Statelor Unite in rhzboir.rl din Vietnam este incd un exemplu al acestui fenomen. Uneori este mai bine sd renunti pur 9i simplu. La fel, in viata noastrd uneori suntem in dificultate cAnd ne ddm seama cd am investit timp si energie intr-o diieclie gregiid. Nr.r este de nici un folos sd urci scara succesului dacd ajungAnd in vAlf vei afla cd se sprijinb de un perete nepotrivit. Din cAnd in cAnd e bine sd te opregti si sd-ti asculli inima. Uneori este bine sd examinezi plobele evidente si mesajele pe care r.iata incearcd sd ti le trimitd. Eroii fac din cAnd in cAnd pauzd 9i reiau actiunea fdcAnd unelâ&#x201A;Ź modificdri sau corectii, dacd este necesar. Uneori este mai intelept sd abanclonezi o actiune gi sd o iei c1e la capit, sd reduci pierderile gi sd nr-r mai anmci si mai muili bani pe fereastrd. CAndva, dupd Goana dupd aur din California, cineva.. spunea cd cea mai bund caie de a gdsi aur era sd oferi mdrfr.rri gi servicii celor care il cautd. Chiar si cdnd nu gdseau aurul, cdutitorii de aur tot aveau nevoie de mAncare pentru a se hrdni, de unelte pentr.u a s6pa 9i de un loc de dormit. De reguld pidteau cr.r pulbere de aur sau cu pepite. h-rdiferent cine gisise si unde gdsise ,r' aurul, de cele mai multe ori el ajungea la negustori.'

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

Acestia au continuat sd facd bani 9i pe vreme bu-nd, si pe vreme rea. Ei au continuat s5 strAngd aulul pAnd au obtinut mormane uriase. Existd mai multe cdi de a-ti atinge visurile. Prin creativitate, PerseverenfX gi rib. dare, in cele din urmd poti s6-ti atingi obiectivele. Este o male diferentd intre Perseverentd, incdphtQ-nare, hotdlAre 9i perse\rerenld crentoare, incdpdlAnare crentottre gi hotdrAre creatonre. A persevera orbegte este o nebunie. A persevera creator este genialitate. Povestea lui Soichiro Honda este un exemplu de genir-r creator. Dupd ce a telminat ;coala generald in 7922,1oichiro a plecat la Tokio cu tatdl lui in urma unui anun! care spunea cd se fac angajdri la r;n atelier de reparalii auto, nttmit Art Shokai. Soichiro a fost accePiat in atelier ca ucenic. Dar era frustrat, pentru cd serviciul lui presupunea sarcini mittote, cum erau cr-rrdfenia gi ingrijirea copiluiui proprietarului. CAnd putea, se uita fascinat la rnecanicii anto care lticratt. Se fr-rrisa in atelier dupd orele de serviciu numai ca sd atingd maginile. in 1923, un cutremltr mare, numit Kauto, a lovit Tokio si a ucis aproape 100 000 de oameni. Atelierul de reparatii a fost distrus aProape in intregime, ca 9i visurile ir-ri Soichilo. Dar clin cauza cutremuLului cei mai multi clintre mecani.ci gi-au pdrdsit servicir-rl pentru a-gi ajuta familiile sd-gi reconstluiascd casele. A fost o oPortunitate pentru Soichiro sd devind mecanic. !ryprie:" tarul a construit un atelier temporar in 91p9-rb,!i- 9i a inceput sd repare maginile avariate in urma cutremurului, iolosindu-l pe Soichiro ca mecanic-gef. impreund au cumpdrat magini avariate, ie-au reparat gi le-au revAndut. La vArsta de 21 de ani, Soichiro si-a deschis propriul atelier auto cu un singur angajat. _t-_**,.X:p_ttt-efa9-e-ig3 grer.r, dar a inceput sd se deZvSll6$peste un 4l Tergea

EROII VAD DE PE O POZITIE MAI INALTA

ela i{],q19-9gre. Apoi a venit altd tragedie. in 1929 s-a declangat o crizi serioasi, care treptat a cuprins lumea intreagd intr-un nor negm. Dar, datoritd talenteior extraordinare ale h.ri Soichilo gi faptului cd se pricepea la masini strdine, afacerea lui a rezistat gi, in nenorocirea general5, a reugit. Afacerea lui s-a dezvoltat, ajungAnd sd aibd 15 angajati. Din cauza cutremurului Kanto, Soichiro a inteles nevoia de a face piese mai puternice ;i mai rezistente. Soichiro a vdzut o solulie noud la o problemd veche. A inventat roli din fier tr"rrnat pentru a le inlocui pe cele dirrlemn. Rolile din fiel turnat au fost elogiate la Expozilia Industriald Nalionald, iar Soichiro a inceput si Ie exporte 9i in alte tdri. Peste cAliva ani, Soichiro a inceput sd confeclioneze inele de piston pentru masini. Obiectivul lui era sd proiecteze un inel de piston care sd fie acceptat de tAndra corporafie Toyota 9i sd devinX furnizorul principal al acesteia. Dar a avr.it probleme cu acest inel de piston, care al fi trebuit sd devind productie de masd. Problema era structura metalului. Pdrea cd nu-i di de cap. Dar in ztisu'ile lor eroii udd cdi nlternatiae. Stiind ci nu se mai p"tei baza pe educatia elementard cle la scoala generali, l-a consultat pe profesorul Takashi Tashiro de la Scoala Tehnicd Hamamatsu. A9a c5, degi avea 30 de ani, Soichiro a intrat la un liceu tehnic pentru a invdfa metalurgie. Adolescenlii din liceu se uitau la el gi rAdeau. Dar lui Soichiro pujin ii pdsa. Dupd ce a fost informat c[ nu va primi diplomd de absolvire, Soichiro a replicat cd diploma merita chiar mai puln decAt un bilet de film. ,,Un bilet ifi garanteazd intrarea in cinematoglaf, dar o diplomd nu-ti galanteazd cd te pofi inh'efine din ea." In i936 a construit o magind de curse impreund cu fratele lui, Benjiro, folosind motorul unui avion vechi si

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIEII

componente fdcute manual. Dar in timpul unei curse masina a suferit un accident, rupAndu-i lui Soichiro un umdr si producdndu-i serioase ldni faciale. Din cauza rdnilor, economiile lui s-au evapor"at si afacerea cu inele de piston s-a dus pe apa sAmbetei. Dar Soichiro nu a crezut cd zidul ,,s-a fisurat". A continuat sd incerce sd dea de cap inelulr.ri de piston pe care sd-l cumpere Toyota. A luat 50 dintre cele mai bune inele de piston dintr-un numdr de 30 000 ca sd le vAndd la Toyota. Avea probleme financiare qi chiar a amanetat bijr"rteriile tinerei sale sotii pentru reugita lui. i1i poli imagina reactia sotiei cAnd tu i-ai amanetat cele mai valoroase bunuri? Toyota i-a respins oferta, pentru cd numai trei dintre cele 50 de pistoane au trecut testul de control. Ajunsese iar intr-un punct mort. A abandonat afacerea si, pentru a-9i asigura un salaliu regulat, s-a angajat la micul atelier auto al unei companii. CAnd lucra la noua companie, Soichilo a inventat o masind de polizat inele de piston. Era revolufionard si

foarte usor de mAnuit. Dupd trei ani de incercdri si erori, perseverenta Iui crentoare l-a rdsplStit 9i aciim pulea face inele de piston excelente. ln 7942 compania la care lucra a fost cr-rmpdratd de Toyota. In sfdrsit, Toyota folosea inelele de piston pr-oiectate de el. Soichiro a ajuns pAni 1a urmd director executiv al companiei. Fabrica prodr"rcea piese de schimb pentru armatd, cu inele de piston pentru avioane si nave militare. intre timp, Soichiro a mai proiectat elice de metal, care sd Ie inlocuiascd pe cele din lemn. Soichiro a inventat gi o masind automatd de tdiat elice, care a redus timpul de ploducere a unei eiice de la o sdptdmAnd la numai 15 minute. In 1945 fabrica a fost distrr-rsd intl-un bombardament american, ca gi cea mai mare parte a oraguiui. Pdrea cd

EROII VAD DE PE O POZITIE MAI INALTA

intraserd intr-un nou punct mort. Dar Soichiro a vdzut cgga- ge altii din jur nu vizus.eld. Altlunatm6talul de la' restLiiile masihiioi gi"aVio;;;ior militare gi s-a mutat in alt orag, pentru a deschide o micd fabricd si pentru a continua produclia la o scard redus5. in sfAlsit, incheierea rdzboiului a pus capdt productiei saie de inele de piston. Din nou un punct mort. Tokio 9i cele mai multe orase industriale fuseserd distruse de rizboi. Cimpiile fuseserd arse 9i aproape toati ]aponia era datd peste cap. Era o mare crizd de bunuri gi de alimente. Mijloacele de transport erau pufine. Benzina era rafionalizatd 9i uneori imposibil de gdsit. Soichiro nu putea face rost de benzind suficientd pentru a merge cu magina in oras ca sd cumpere mdncare pentru familie. Autobuzele 9i trenurile erau aga de aglomerate, cd oamenii erau nevoili sd urce 9i sd coboale si pe geam. Dar Soichiro a fost Lln erolr adevdrat. Din nou a nir puteau sd vadf,. in 1946 gi-a dat seama "d2g_*{1lr!rf cd oamenii aveau nevoie de un mijloc ieftin si rapid de a s6- deplasa. A luat biciclete obignuite si le-a instalat mici motoare rHmase din rdzboi. Aveau dimensiunea unef masini de tuns iarba. Dar in curAnd surplusul cle motoare militare s-a epuizat. Alt pr-rnct molt. L-a oprit acesta pe Soichiro? Nu. S-a hotdrAt sd inceapai sd-gi producd singur motoarele. Dar avea o micd problemd: ii lipseau banii. 4tg_,.e a trimis scrisori proprietarilor de magazine de biciclete din toatd Japonia, expiiCAndu-le ideba. de a face biciclete cu motor gi cerAndu-le sd inveSteascd. Cu banii de la pufinii investitoli a inceput producerea motoarelor sale si a bicicletelor cu motor. Prima bicicletd cu motor era prea mare si prea incomodd 9i au cumpdr"at-o foarte pufini japonezi. Din nou punct mort.

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

Da4 ca o bombd inteligentd, Soichiro a ascultat criticile 9i a ajustat-o corespunzdtor. Soichiro gi-a schimbat abordarea. A dat jos motorul si l-a fdcut mai ugor. Noul design a cAgtigat Premiul impdratului. in timp, aceastd micd motocicletd a cucerit 60la sutd din piata japonezd si Soichiro a inceput sd o exporte in Taiwan. In 1948 Soicl-riro a intemeiat compania Honda Motor. PAnd in 1949 productia de motociclete a companiei Honda era de o mie de unitdli pe h-rnd. De asemenea, in acelagi an, Honda a proiectat un motor in doi timpi de 98 cai putere, gi in felul acesta s-a ndscut prima motoretd. PAnd in 1951 Honda avea 150 de angajafi 9i venituri anuale de 330 milioane de yeni. Un an mai ldrziu numdrul angajalilor a crescut la 1300, iar vAnzdrile au atins 2438 milioane de yeni anual. Dar la sfArgitul rdzboiului din Coreea o crizf, majord a lovit economia gi Honda nu a mai putut pldti pentlu echipamentele de care avea nevoie. Compania se va dr.rce la fund? Nr-r. Soichiro a fdcut un imprumnt la banca Mitsubishi si afacer"ea a fost saivatd. in 1959 Soichiro a intemeiat compania American Honda Motor. in prima parte a anilor '60 Honda si-a extins afacerea si a inceput si ploducd vehicule pe patru roti de mici dimensiuni. Modelul Honda SB00 a fost expus la saloanele auto din Europa, unde s-a bucurat de aprecieri importante. In anii '70 America a trecut printr-o crizd a combustibilului, si utilizatorii cdutau alternative la marii consumatori de benzind. Rdspunsul la aceastd problemd au fost Honda Civic gi Honda Accord. PAnd in anii '80 Honda Motor a fost una dintre cele mai mar"i companii de automobile din lume. Soichiro Honda este un exemplu despre cum vdd eroii cAi alternative-pentiu obiectivele lor, cAnd al1ii nu vdd delcdt fundhtuli.

PROTI

VAO DE PE O POZITIE MAI INALTA

De asemenea, eroii vdd solutii noi la problerne vechi,

pe care al,tii nu le vid. In 1903 J.L. Kraft a inceput sd vdndX brAnzd intr-o cdrutd trasd de un cal. Da4 inainte de acest moment, btdnza se muia sau se usca asa de repede, incAt pierderea era foarte mare. Era o problemd cu care oamenii s-au confruntat sute de ani. Se pdrea cd nu existd solulie 1a aceast5 problemd. O altX problemd era textura gi gustui diferit al brAnzei de la o produclie la alta. J.L. Kraft a ficut numeroase experimente, 9i in cele din urmh a dezvoitat un procedeu care-i va c1a brdnzei o texturd unicd gi un gust fdrd egal. De asemenea/ a gdsit o solulie de a infigurabrdnza in folie sau in plastic prin care aerul nu putea pdtrunde. A rezolvat astfel problema muierii sau a uscdrii brAnzei. Ca urmare a acestor inovatii, modesta afacere cu brAnzh a lui J.L. Kraft a inceput sd se dezvolte, si el a devenit unul dintre cei mai mari producdtori de brAnzd din America. PAnd in 1925 Kraft exporta brdnzd in Canada, Anglia, Gelmania, Australia, India gi Asia. In anii'30, aceeagi crizd care cuprindea lumea a atins si America. Afacerile se prdbuseau peste tot. Directorii executivi se sinucideau gi, ca sd minAnce, oamenii stdteau la coadd la supd, la cantine sociale. Dar Kraft a avut o idee. A inventat un sos nou, Miracle Whip, care era un amestec de maionezd tradifionald, dressiil.q de salatd si 20 de condimente. Nu era scump de plodus, avea o aromd minunati gi putea fi folosit la garnisitul fructelor, legumelor sau la salate. Unii spun ci se numea Miracle Whip, pentru cd a fost miracolul care l-a ajutat pe Kraft sd supravieluiascd ;i sd reugeascd in timpul crizei, in timp ce alte afaceri au dat faliment. in timp, Kraft a inventat produse 9i mai levolulionare, cllm ar fi Velveeta, Cheez Whiz 9i Kraft Macaroni and Cheese, indrdgite de copiii din toatd lumea.

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHI]VIBAT VIET]

Eroii devin eroi pentru cd invali sd vadd *_pu_g pozilie mai inalti. Aceasta le permite sd vadi feqzun,'' suri inedite la probleme vechi si cdi alternative in 1oc de funddturi. Ce vei incepe sd vezi cAnd vei invdtalaprivegti prin ochii eroilor?

Eroii se conc entreazd asupra oFiectivului de partea cealalti a durerii

A sasEa LEGE A coNcnxrnAnrr cRrrrcE-

i 'I

Cu cAt vedem mai mult, cu atAt avem mai multe opfiuni.

A gAPTEA LEGE A CONCENTRARII CRiTICETM

Auem puterea de a alege

ast4prcr a ce ne concentrdm,

indiferent ce se intnmTtld in jur.

Odatd, de Thanksgiving Day", Eleanor Roosevelt selvea mAncare intr-o cantind a sdracilor. Veniserd mai mulli oameni ai strdzii decAt se anticipase. MAncarea era pe terminate gi erau ingrijorafi ci nu va ajunge pen-

tru to!i. CAnd Eleanor ducea doud farfurii

pline,

degetele i-au intrat in grdsimea din farftrrie. Grdsimea era foarte fierbinte. Reactia ei naturald a fost sd dea imediat drumul farfuriilor, dar stia cd, dacd o va face, ,. t! doi oameni vor rdmAne fdrd cina de Thanksgiving Day, agacdle-af inut.A_leal_g{e,91ztgSg-ltgl.?_{g_q_c_q}taS!l *4-Lq",p"p_r!arL$_d-9-9at_4ori$agi4u_qr..,apq.d-e.-dst91e. A gdsit. q4 .sens sufelinlei ei temp_o-r.q1e";i .e dg-_cip.--s_* melrgd. ma.i,.dgpe+g, in acea clipd ea a nles asupra a ce 1 sd se concentreze. Fericirea altuia era mai importanti .

sdrbdtoare americani oficiali fixatd in ,,Ziua recunostinjei" ultima joie din noiembrie, in amintirea primilor colonisti din Massachusetts (n. rerl.).

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHiMBAT VIETI

decAt durerea ei trecdtoare. Eroit nleg sd se concentreze asupra obiectivului de partea cealaltd a durerii. eend te confrunti .u ."t u ce pare r,rn destin insurmontabil, de unde gtii cAnd e timpul sd renunli sau sd mergi mai depalte? in filmul ttreteu tAndr I/'s a Wonrlerfirl

Life, George Bailey se confruntf, brusc cu probleme financiare, juridice si economice cu care nt.l se mai confi'untase pAnd acum. Este pus in fala alternativei de a ajunge la inchisoare pentru o crimd pe care nu a ficut-o si de a nu-9i mai pr"rtea intreline familia. Soarta potrivnicd este de nedepdgit. Nu vede nici o iegire nici pentru e1, nici pentru familie. Este disperat. incepe sd doreascd sd nu se fi ndscut. Simte cd tot ce muncise in viali era pierdut 9i cd nu mai poate face nimic pentru a-si r"eveni. Este pe ce sd se sinr-rcidd, cAnd apare un inger. ^Ingerul cAt ii aratd cum ar fi fost viata in oragul lui natal dacd el nu s-ar fi ndscut. Oamenii pe care i-a ajutat in via!5 ar fi rdmas fdrd sprijinul iui, pentru cd el nr-r exista. Fratele h.ri ar fi murit de copil, pentru cd George nlr ar fi fost acolo sd-l salveze. Sute de oameni de pe un vas de transport ar fi murit, pentru cd fratele lui n-ar mai fi fost acolo sd-i salveze. Un farmacist devine alcoolic gi om al strdzii pentru cd George, adolescent, nu fusese acolo pentru a corecta gregeala pe care falmacistul a fdcut-o intr-o reletd, si clientul ar fi murit. Dl Potter, cel lipsit de scrupule, devine cel mai puternic om din orag, abuzAnd si profitAnd de mulli oameni. Influenlele malefice pe care George Bailey le-a contrabalansat cu viata sa in orag vin nestdvilite in absenla lui. Solia lui nu s-ar fi mdritat 9i ar fi rdmas fatd bdtrAnd. in film, George Bailey incepe sd vadi importanfa pe care viata lr-ri a adus-o in vielile tuturor celor din jur', in pofida greutdtilor lui curente. Doreste sd trdiascd din nou, mdcar pentru ei. il implord pe inger sd readucd

EROII SE CONCENTREAZA ASUPRA OBIECTIVULU]

lucrurile acolo unde au fost cdnd era in viafi. Apoi, intr-o clipd, ingerul il aduce ir:r realitate. La sfArgitul filmului, toti oamenii pe care George i-a ajutat in timpul vietii ii sar in ajutor cAnd avea cea mai mare nevoie gi-i dau tot ce-i trebuie pentru a iesi din criz5. intr-o clipd lumea pdrea 9tears6, dar in clipa urmitoare perspectiva lui se mutd de pe probiemele personale pe cele ale celor din jur pe care i-a ajutat. 4ggg!F*1i_d4 speranJd gi un motiv de a rdmAne i11-y.l+ja,"-g-eg.?*-c_e gp_t_e mai important a";a_,

prgpi_d_919_1_y];ji;,

el, devine raza de soare care

alj,_cF_este- nevoie de dd un motiv de a rdmAne

in r;iaja.

t"â&#x201A;ŹbU guqlgg B_ariey infelege semnificaliq luqryrilor bune pe care le-a fdcuf in benefiaiul gelor din jur, in,Cjnda pibblemeloi luf crirenie.Tti dt seama cd semnificafia viefii sale nu constd in cAt de pldcutX 9i de lipsitd de stres este viata lui, ci in contribr.rlia la viala celor din jr.rr. pat ..arfd ggggg.g_lggt_d9-ci.zia de a mt se sinut t :Sin-g tu;l lucrri ci dq--s rjg-q4 914-bfi3j6"il1{}ffi fost a sles cd el sd se concentreze care s-a schimbat a

a5!rpia!*cev-h. Odatd ce concentrnren ir:ti s-a modificat, a ajuns sd creadd cd viata h-ri are o semnificatie gi un rost.

Qigte_."__e_p4yi1 situatia din vArful unui munte, a rEzut totul intr-o luminX cbmplef-nbua. Acum se riita

llltr:sL994llq{o1_l-or.

F_-i rivdrful din .,^*f,,r Din ce pozilie iti privegti situalia? O, faci vai? an alii aiii fundufunei Aiupii a Ce unufmunte sau sf, te concentrezi?

OiiCare ar fi situalia ta, inainte de a decide dacd vei --l-.".-------%*_ renunf a s au v eiEle f gji _liiit-i ldepafi e, tre'biiie S[ deiizi cat

de i"impoiTent- este-ien&n ti"i, si-fi' indeplinegti obiecl tiVul: Viktor Frankl, supravietuitor al unui lagdr nazist al morlii, spune cd lucrul care l-a fdcut sd meargd mai departe a fost in primui rdnd gAndul cd lurnea are

II ,

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

'nevoie de ce poate el s6-i ofere cAnd va iegi de acoio. Avea o carte neterminatd pe care trebuia sd o scrie. Deci n sles sd. se concentreze pe acel mic obiectiv, in pofida a ceea ce se intAmpla in jurul sdu. Frankl a explicat cd acei oameni din lagdr care se concentrau pe ceva infim pe care viata mai avea sd li-l ofere vor fi, probabil, gisili morfi in paturile lol dimineata sau ,,vor da cu capui de zid" pentru a-gi pune capdt zilelor. El a spus cd o:!,ci!q igi putea da seama cAnd ciner.a isi pierduse once_ spg;ranid dupd privile si dupd felul in carti mergea. Airlng! _.gtiai cd e numai o chestiune de timp.

,,intr-un fel, xferinta htceteazd sd ntai fie xrferinld in clipa in care eo are u1t rost." Vxron FnaNrl

EROII SE CONCENTREAZA ASUI'RA OBIECTIVULUI

Vlei sd mergi mai departe cu olice pre!, Te simti puter"-" nic imiflumit. - -Fericirea nu vine automat din eliminarea durerii. Viktor Frankl, in cartea sa Man's Search for Mennhtg, si Dalai Lama, inThe Art of Hnppiness,ne invatd sd nu confunddm pldcerea cu fericirea. Pldcerea se bazeazd pe simturile fizice gi nu poate aldta ca fericirea. Dar felicireq_,se--ba7g131 pe in-telegerea spirituald sl presupune conr.ingerea cd ai o misiune, Lrn scop sau o insemndtate in univers. Dacd ai aceastd convingere trainicd si nesovf,itoire, niiio suferinla, niCio diiiere nu-ti poate lua satisfaclia vielii. Totugi fericirea nu vine in urma elimindrii durelii, ci in urma indepiinirii obiectivului. s.

.4.:

Oamenii cale au sr-rpl3vieluit lagir,e,lol !1-o_L"tL1*A1. tendinle d/ tt iii coittariri pe r-rn obieciiv ipecific. sruffS o per,soand "gq1e_ ii a"glep-la ld !gse. Ei s-nu concentrnt pe raza de soare pe care trebuia sd o ofere lumii, nu pe ce lumea trebr-ria sau nu trebr,ria sd le ofere lor. Aceasta demonstreazA cea de-A gaptea lege a concentririi criticerM. Aaem puterea de n alege nsttlyt n ce ne collcelttrdtn, indiferent ce se futhntltld itr iur. A-Easta-pieSupu[1g i_maginafle bogatd si multd creativitafi Dar p,oli ,lggg-deliberat sd-!i folosesti imaginalia, aga cum a fdcur* " '' Frankl. Aceasta este decizia din spatele deciziei. 1, CAnd simfim cd oamenii agteaptd lucruri mari de la 1'noi, avem sentimentul unui rost. Suntem importanti. 1 A"'em sentimentul unei misiuni. Dacd ai simti cd e ceva , important de fdcut inainte de a muri, .",rt aE--gare 'r \rmea are nevoie, nu ai munci oare cAt de mult ai pulea j pgltru

-o lqce, p'e$"+l_e,:J:,i$p_l!n! d9-9ti5ru1?_peo,{g!q,

/ totul in jur pare

sd-9i gdseascd un rost, o semnificatie.

,,Principaln preocupare a omului este ntt de a obtine ytldcerea sau de n eaitn durerea, ci mni d-egrnbd de n uedea

urt rost al uielii sale . De acecn omul este gatn sa sufcre ctr condifia sd fie sigtr cd nrferinla hi are ut rost."

Virron FnaNrl

Su !1qpui.g sA eglep! ca un ireger.sd-!i vorbeascd intr-o viziune sau un vis prin care sd primegti o misiune. Ai optiunea de a alcge sd crezi cd e ceva ce meritd a fi implinit di4_c_olo d.e lupt4 ta zilnicd. Dar aceasta este o alegere congtienti, deliberatd, nu un accident sau un rezultat al inspiraliei divine. In cartea lui Eaery Second Counts, Lance Armstrong trage urmdtoarea concluzie: ,PTX ry*ti {9st religigs, ag fi spus cd Dumnezeu a vrut sd fiu avocqlql iuptei impo-. triva dahieiului, dar nu sunt. A9 spune, mai simplu, ci am ocazia sd fac asta 9i am aceasti menire." Lance Armstrong a devenit avocat al luptei impotriva cancerului nu pentru cd. a avut o inspiralie divind, ci pentru ci intr-o zi s-n decis cd e un rost meritoriu pe care il

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

poate da vielii sale..Un erou ia o decizie con-stientd dea se concentra pe obiectivul aflat de partea cea]a!!{. a durerii. Aceasta vede el gi aceastd viziune il face -si meargd mai departe. Poli alege un obiectiv specific 9i apoi sd nlegi -sil-fi dai viala pentru el sau si continui sd-!i triiegii viala aqa_ cum este. Te-ai oprit vleodatd gi ai fdcut o listd cu lucrul rile pe care ai vrea sd le faci de dragul omenirii i1a11tg_. de a mr-rli? Dacd banii si timpul nlr ar fi un obstacol? Atr,rnci ce ai face? Fd o listd. Acum intreabd-ie: ,,Care este pasul cei mai mic pe care il pot face luna aceasti pentru a indeplini acest vis?" Acum du-te si fa aceij mic pas. Sau cel pulin incearcd sd te tArdgti. ,,Ntt sutttem oomeni cu o experienld spit'itunld, stttttan fiinte i,piritunle ut exlterientd uutand." TnrluaRo oe Cn,q,RorN

Cum igi schimbd eroii concentrarea cdnd t-rec p-rin dureri si dificuitdti extreme? Ei igi folosesc puterea imaginafiei. Numai imaginalia te poate ajuta sd depigegti olice situalie dificild cu cal'e te confi'unfi. CAnd nlr ne exercitdm puterea imaginaliei, nu putem vedea decAt lupta noastrd obignuitd, care produce teami gi deprimare. Aceasid teamd ne firld energie 9i ne ldpegte gligg motivalie necesard pentru a trece de partea cealaltd. In schimb, dacd ne folosim imaginalia pentru a ne concentra pe niste imagini specifice, pozitive, apal speranla, increderea 9i curajul. Dar trebuie sd faci o nlegere congtientd pentru a crea aceste imagini. Apoi trebuie sd faci o alegele congtientd pentrr-r a te concentra asupla lor. Apoi trebuie sd iei decizia congtientd de a crede. CAnd alegi sd crezi, vor urma si nerdbdarea, si energia. Sentimentele vin dupd ce ai convingelea, si nu altfel. Dacd te

EROII SE CONCENTREAZA ASUPRA OBIECTIVULUI

pe felul in care te simli acum si agtepli ca aceasta sd se schimbe inainte de a alege sd crezi, este ca

co1c9r_r!r'eqi

si ctrm ai

a,gtepta sd-!i treacd febra trainte de a lua -,u''k medicamentul. ; Cyezknd cd prelul e prea mare sau posibiiitatea de succes prea micd, ne putem descuraja gi refuza sd mai facem cerra. CAnd refuzi sX mai actionezi, cleezi o anlrlp_?ry {g automul}umire c3re te impied,i.gd sq-!iryai atingi obiectivele. Colyi4gerile gi percepliile noastre (viziunile din mintea noastrd) atr capacitatea de a ne inspira 9-! a ne motiva sau de a ne face sd ddm inapoi chiar inainte de a porni. Ai fost vreodatd in trafic in spatele cuiva care incerca sd se hotdrascd dacd e sig5ur sd se avdnte in trafic? Din locul de unde egti pare cd e spaliu 9i pentru un avion 747 sd se insereze acolo. Decizia lui de a agtepta o desclridere nrai mare se bazeazd. pe plopria lui perceplie asrlpra traficultii si pe iipsa de incredere in abilitatea lui sau in posibilitatea maginii lui de a strdbate intervaltil. Nu se miscd pentru cd el nu crede cd. poate sd o faci, ' dacd ar crede cd nr ltutea sd o facd, ar face-o. Uneori ai vrea si-i dai un sut in fund 9i sd-i strigi: ,,Du-tel" sau' alte asemenea ocdri. La fel, cottzsingerile ne pot limita aitiuniie sau ne pot impinge la acfiune. Uneori chiar avem nevoie de un gr-rt in fr"rnd gi de cineva care sd râ&#x201A;Ź-- ',..*. strige: ,,Du-te!" Cdnd tata gi-a luat atestatul de agent imobilial in Texas, era o crizd serioasd. Pentru ca lucrurile sd meargd 9i mai rdu, rata curentd a dobAnzii pentru ipotecd avea valoarea uriagd de 18la sut6! Nu era deloc cel mai bun moment pentru a intra in profesie, dar entuziasmul l-a ajutat cel mai mult. Bucuria lui 9i dorinta de' a reusi l-au facut sd nu ia in seamd obstacolele. Compania lui i-a dat de nenumXrate ori diplome de membru.,' ,

DECIZII HOTARATOARE CAI{E AU SCHiMB{ VIETI

in Million Dollar Club. Odati, un

agent imobiliar, citind ziarul cu picioarele pe birou, l-a oprit pe tata care pleca 1a o intAlnile cu un client. UitAndu-se pe deasupra ziarului, i-a spus: ,,Hei, ce crezi cd faci? Nu gtii cd nimeni ntr cumpdrd? E crizill" Tata s-a uitat la el cu indiferentd si, in naivitatea lui, 9i-a zis: ,,Ei bine... nimeni nu mi-a spus" gi a iegit pe u sd sd -9i v a d 5 de vAnzare a l.ti. Jt"" gifftS. t""1_!g-dptt9r dyg_e_ p r oble me le v i elii nu sun! g {9*c1_Yg-{g!nj_g--dgp_

cum vedent. ,:'C,.- Faimosul violonist italian Niccolo Paganini (7782-7844) . .r'' cAnta in fala unui mare public cAnd''s-a rr-rpt o coalde la I vioard. A improvizat de minune gi a continuat sd cAnte.

Atunci s-a mai rupt o coaldd. Apoi alta. In curAnd rdmdsese numai cu una. Paganini a continuat sd improvizeze si a incirciat compozitia cr-r o singr.ird coardd. ",, CAnd, in final, aplauzele s-au stins, dirijorui s-a intors ] spre pr-rblic si a sh'igat: ,,Paganini. 9i 9 sirlgqr_a col'd5!" / Publicul a inceput sdJ ovalioneze, iar Paganini a 1 inceput sd cdnte din nou cu o singttra coarda. Este uimitor ce putem face cAnd ne-am decis ci nimic nu ne poate {\ ' in-eata. ACgasla eSfie*deeizia din spatele-de&Gi*iia : Dacd avem cont,ingeiea c; obi-eiijvul-*t_g_p1_a: important 9i de emoiionant incAt merite sA c91t1lg[m1 cu orice pre!, atunci simpla noastl{ ..cor1a-ingere ne indeamnd la acliune 9i nimic nu ne pg;ie.oPtlir.Jlilgf

\I, '| .

aceastd acliune masivS, combinatd cu o convingere de

nestrXmuiat in obieati"ut nostut, ne iiie ;t nu iltm inapoi. &lt.itll"_l qltiapul sunt de multe ori iuficiente oentru a-TicE ca vi-surile noastre s5-de,rir,iGili:----*:-..:. 5-:: - --- *'"*.-" ---!q..lff Fbli crea o anticipare automultumitoare dacd conuingerea ta e suficient de puternicd pentru a te pune in migcare. Dal aceasta presupgl"-.u tt sd alg7i sd-ti

EROII SE CONCENTREAZA ASUPRA OBIECTIVULUI

exelqillpuF{g_glgina}i9i vezi cu ochii minlii.

9.;

t_e

91,

cg-Sc.elgg3i p_eje

--eE*de mare edte puterea imaginafiei? Maxwell.

Malt2 a explicat in cartea ii Psycho-Cybernetics cI psihologii clinicieni 9i experimentalisti au stabilit cu certitudine ci trtre o experienld reald 9i una imaginatd creierul nostru nu poate distinge. intr-un er,peii*ent foarte I cunoscut, oamenii de gtiintd behavioristi au ajuns la concluzia cd, daci aizualizdttt cd aruncdm o minge de i baschet la cog, este mai eficient in imbundt5firea scoru- i lui decAt prnctickrtd propriu-zis aceastX aruncare. in experirnent, un grup de jucdtori de baschet a trebuit sd / puni in practicd arlrncarea mingii la cog, cos, in timp ce altul / nu avea voie decAt sd vizualizeze cum arunca mingea la lI cog, fdrd sd o facd gi ,Jin punct de vedere fizic.LaTestul\ final, cel de-al doilea grup l-a depdsit pe primr.rl..Ce ne \ spylgac_e*-pzul!a"t-d-eFf}:e,p:y_1-ei_9_g--v'l?$"L21|iiz

Dacd te ajutd sd punctezi mai mult, vizualizarea te poate ajuta si-!i indeplinesti obiectivele si visuiile in viafj realE.zJudeci 9i tu. ' eAnd-afa iir'lagirul morlii, Viktor Frankl inchidea\ adesea ochii 9i se transporta vizual intr-o clasd in care era profesor, predAnd unor elevi sclipitori, dornici sd audi ce le spunea el. $i-a concentrat atenlia pe lucrurile bune pe care trebuia si le ofere lumii si un moment i-a inchis in fala lucrurilor rele din jrr.-ln9gr.-,e,Lqlgi_"? d gv eli t realitate :rgT9 ?. .?"gss a-. 9-!F-!" .d-"''--"--u-r g:3-r A folosit acest proces de vizualizare puternica pentru a pdrdsi circumstanlele in care se afla gi pentru a-gi da speranld gi un motiv de a rezista. Imaginalia lui bogatd a fost ancora spre viitor de care s-a apucat 9i care l-a tinut in viafd. La cAfiva ani dupd ce a fost eliberat, Frankl a ajuns sd predea unor elevi isteli, ata cum vizualizase. Nu era _

f" '

,'|

DECTZil HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

o intAmpiare. Nu era destinul. Nu era implinilea unei profefii di'n ine. Era rezultatul unei nlegeri congtiente, deliberate, pe care a ficut-o pentru a scdpa din circumstanlele in care se afla prin intermediul puterii imaginatiei, in timp ce oamenii din jurul lui vedeau numai suferinld 9i disperare. Ce a vdzut Frankl a ficut diferenfa. La fel, Lance Armstrong gi-a foiosit puterea imaginatiei pentrtt a trece prin procesul durelos al chimioterapiei. inEuery Second Cotntts, Armstrong explicd: ,,Poli modifica prin intermediul mintii tale orice ,/experienld, depinde de tine sd stabilegti calitatea i fiechlui moment. Concentrsren qi conaingeren pol face ' ca pdnd 9i chimioterapia, oricAi de dureroasd ar fi, sd , devind o expelienfX pozitivd. E nevoie de exercitiu, dar este posibil. Obignuiam sd-mi spun, cAnd vo!+an1 sau cAnd md ardea atAt de tare cAnd urinam, c4.991zatia aceea era a canceruiui care-mi pdrdsea trupul. I1 dddeam afard prin urin5., plin vomf,, prin tuse."

Erolt aleg pe ce si se concentreze, in pofida a ceea ce se intdmpid in jr-rrul 1or'. Te concentrezi numai pe C! veai cu ocirii fizici sau pe ceea ce vezi cr'r ochii imaginaliei? S-ar putea ca tot efortr.rl depr,rs pAnd acum s5-9i primeascd rdsplata. Cine gtie, urmdtorul luc"u pe care ai vrea sdl faci s-ar putea sd fie mult mai ugor. Dar nu vei 9ti dac[ nu vei continua sd incerci. Existf, spelanld' Mereu existd speranld. ,,Minten igi are loctil ei gi in ea wt infern din rai gi un rai din infem"'

Poate face

JoHn Mti-roN

EROII SE CONCENTREAZA ASUPRA oBIECTIVULUI

Convingerea este cel mai puternic generator de energie gi de for!6 in viala noastrd. Nu existd nici o singurd dqscoperire tehnicd pe care oamenii sd nrr o oblina fdfg" pg-!gfg3 convingerii. Oamenii nu au putut obline niciun_lucru pozitiv in istorie fdrd puterea convingelii. Aceasta pentru cd doar convingerea este cea care ne mobilizeal;. eon"in$erea ne impinge si experimentdm gi sd continudm sd experimentdm pAnd vom gXsi ceva ce funclioneaZd. Convingerea este ceea ce ne impinge sa cdutdiil-Cbva mai bun decAt ce experimentdm acum. Convingerea este cea care i-a drrs pe plimii exploratori in jurul lumii. Convingerea este cea care a propulsat rachetele spre Lund gi dincolo de ea. lory',inge1ea intr-un concept sau intr-o idee este mai puternicd decAt cea mai puternici arm5. creatd vreodatd gi mai puternicd decAt toate armatele din lume. O con-., \i vingere neTtisvi\sttl't intr-ltn concept sau intr-o idee li poate opri o armatd gi o poate inioarce din drr.rm. E /1 nevoie de un exemplu? In primii ani ai cregtinismului, romanii au torturat si ucis crestini. Dar, in timp, r'omanii au devenit principalii mesageri si apdrdtori ai credintei, mergAnd pAnd acolo incAt i-au torturat 9i i-au ucis pe cei care i se opuneau. Nicio armatd din lume nu i-a putr.rt opri pe romani sd-i omoare pe cregtini. Nicio armat6. ciin lume nu i-a putut opri pe romani sd adopte cregtinismul. Convfngerya nepier,itgqlg intr-o idee a un_ui mic grup de oimeni a fost Cea care, iri timp, a fdcut aceast5schimbare. lncrederea in aceastd idee a schimbat istoria luriiii."Ld-fel se poate spune gi despre convingerile iui ll{ahomed, Confucius si Mahatma Gandhi. Convingerea este cea mai putelnici for!5 din univers. Focul nu o poate arde. Apa nu o poate scufunda. Cele mai

EROII SE CONCENTREAZA ASUPRA OBIECTIVULUI

DECIZI HOTARATOARE CARE AU SCHIMBATVIETI

sofisticate arme inventate vreodati sunt neputincioase in fafa ei. Dacd poate schimba istoria lumii, convingerea poate schimba 9i cursul viefii tale? Convingerea este cea care ne face sd ne gAndim cd poate existd intr-adevdr" un rost al existentei noastre. Dar trebuie sd faci alegerea constientd de-a-qlede. Asta nu se prodlrce intAmpldtor. Convingere4 gptg _cg1.ra,_bustibilul care al.imenteazd motorui tdu. Dar din cAnd i.,,---*,, ' , in cAnd trebuie sd te opregti pentru a p""e be4""i":i Vizir.rnile ltlzitiuc din mintea ta strnt benzina. Trebr-rie sa nlegi dacd iti exerciti puterea imaginatiei indiferent de ce se intAmpla in lumea fizicd din jurul tau. Daca ai probleme cu imaginile tale mentale pozitive asupra cdrora sd te concentrezi, existd mii de seminare, de cdrli, de ateliere, de propovdduitori 9i de vorbitori motivalionali care sunt gata sd te ajute.

,,Inr credinln este futcredintaren cclor ndddjdtrite, douediren lu

crurilor celor n eudzute." EtrRtI, 11,

Odatd am auzit o poveste despre nn medic gi un farmacist care au fdcut ani de zile experimente cr-r relete de bduturi rdcoritoare. PAnd la urmd medicul a renuntat si 9i-a vAndut partea farmacistului. !arr1a.9is!ql e,g,_q;ft!. nuat, 9i peste cAteva sdptdmAhi a definitivat formula pelt^i C,oc4-Cola, 9q4 mai rispAntlitd Uautu.i iai.fr-* toare din lume in zilele noastre. Numele farmacistului eia ar. John S. Pemberton. Era in anul 1886, ,,' in timpul Goanei dupd aur din Colorado, un ins pe /' nume R.U. Darby si r.rnchiul lui au plecat spre Vest in i cdutare de aur. Numai cu un tArndcop si o cazma ei au tot sdpat pdnd au gdsit in sfArgit vAna de attr. Dar aveau nevoie de o magindrie speciald pentru a adttce aurul la

suprafald. Au sdpat fdrd zgomot in mina lor mic5, 9i apoi s-au dus in Est, la Wiiliamsburg, Maryland, spunAndu-le cAtorva rude 9i vecini despre descoperirea lor. I-au convins sd investeascd gi sd le imprumute banii de care aveau nevoie pentru a cumpdra echipamentul si pentru a face excavalii. An adus la suprafatd primul vagonet cn minereu si l-au trimis la topitorie, Rezultatele au aldtat cd ddduseri de una dintre cele mai bogate mine descoperite vleodatd in Cololado. Alte cAteva vagonete cu aru le-au acl'ritat datoriile gi au inceput sd scoatd profituri uriage. Dar s-a produs o tragedie. VAna de aur a dispdrut. Au cdutat cu disperare sd dea din nou de ea, dar fdri folos. Au continuat sd foreze in van, si dupd cdteva sdptdmAni de frustrare au renuntat. Au vAndut masinile unui negustol de vechituri pentru cAteva sute de dolali gi au luat trenul spre casi. intre timp, negustorul de vechituri a apelat la un inginel"miiiei pentru a cerceta'mina. Ingineiul a fdcut cAteva-Calcule;i a ajuns la concluzia cd proiectul a eguat pentru cd proprietarii nu stiau ce e cu ,,faliile". Negustorul'de vechituri s-a apucat de forat gi a gdqit.vAna de awr ln urt metrtt de locul unde cei doi Darby se opriseri din foratl Mina s-a dovedit a fi urra dintre iele mai rnari mine de aur descoperite vreodatd in California. ,,Mtilte dintre e;ecurile aietii smtt oatnenii care nu gi-nu dnt sianna cit de aproape ernu de succes nttntci chnd att renttntat." THonaas EorsoN

CAnd renunfi, creezi o solulie permanentd la o problemd temporard. CAnd renunfi, garantezi rezultatul de care te-ai temut cel mai mult, 9i anume cd nu vei retrsi.

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

Problema e ci, atunci cAnd renunfi, nu vei mai lyqa ocazia sd trdiegti succesul care face ca toate suferinJele tale sd aibd un rost. Tiansformd-fi durerea intr-un rqst. Jine minte, lumea se bazeazd. pe tine sd faci ceea ce numai tu poli face. Sd ludm in considerare dezvoltarea fibrelor optice, care an permis oamenilor din lumea intreagd sd comunice intre ei cu viteza luminii. Dupd doi ani 9i miiioane de dolari, intr-o seard, ldrztw, dupd ce toli piecaserX din laboratot un om de gtiinld, Donald Keck, s-a hotdlAt sd incerce sd ilumineze un fascicul laser printr-o mostrd mai simpld de fibrd de sticld, subgire cAt un fil de pdr. Aplecai deasupra microscopuiui, a inceput sd alinieze incet laserul cu heliu neon Ia nucleul fibrei. La fiecare incercare precedentd, lumina purtdtoare de impulsuii-Dar-nu-]I_ 1 ime df a! E_ n o al;Te 1 aceasta. Dintr-odatd lumina a ffisnifde-alungi[ sticlei, a atins capdtul ei 9i s-a intors. Keck a iegit in fugd pe coridor si i-a ajuns la lift pe geful de proiect: ,,Hei, rrrei sd vezi ceva frumos?" l-a intrebat. $i acesta a fost inceputui liniilor de comunicalie prin fible optice, care vor revoiuliona industria telecomunicatiilor. Acum fibrele optice sunt folosite pentru a transmite informalii audio, video si cibernetice cu viteza impulsuiui laser in toatd lumea. Era mai simph-r sd renunle dupd ce se cheltuiserd atAfia bani gi timp gi dupd ce zi de zi nn oblineau nimic. Dar Donald Keck a perseverat. A continuat sd incerce diferite alternative, pAnd a gdsit una care a funclionat. a luat decizia de a nu renunla.

ffi

l !

.i 1,.,

,,Nu simli nicio durere

fut rnna

prhnitd

in motnettul aictoriei." i'usLrus Svnus

EROII SE CONCENTREAZA ASUPRA OBIECTIVULUI

Dr. Gerald Mann, pastor la biserica Riverbend din Austin, Texas, ne spune o poveste despre un om de afaceri de mare succes, care i-a telefonat disperat intr-o noapte. Era un om devotat familiei, care incepuse cu o micf, afacere 9i o transformase intr-un imperiu corporatist. De-a ir.rngul anilor a fdcut cu generozitate fapte de calitate gi le-a oferit acliuni angajafilor. Spr.rnea ci a doua zi va fi acuzat de evaziune fiscald. Stia cd e nevinovat. Dar nu putea suporta rusinea, durerea gi gocr"ri emolional al acuzdrii sale gi a familiei sale, ca sd nu mai vorbim de miile de dolari cerute de avocat pentru a-l apdra. Avea in mAnd o armd si voia sd se sinucidd^ Dr. Mann a incercat sd-l sfdtuiascd, dar omul isi pierduse ribdarea 9i era cAt pe ce sd inchidd telefonr,rl. Deja se cotrcentrnse mental pe cel mai rdu scenaliu. lgqrul asupra cdruia te conce_ntrezi inflge-nJeazd ce g1eF!: Aaeidsie-eonvingere a fdcut sd nu ia in considerare ce-i spunea dr. Mann. Ultimul lucru pe care l-a mai spus repede dr. Mann inainte ca teiefonul sd fie inchis a fost: ,,incd nu te ingrijora! Agteaptd mai intAi sd te acuze. Agteapti pdnd vei avea un avocat. Apoi agteaptd pAnd vei vedea nota lui

de platd. Agteaptd pAnd vei fi declarat vinovat. Agteaptd pAni vei auzi sentinta. Agteaptd pAnd se va inchide r-rga celulei. Dar nu te ingrijora incdl" Bineinteles, omul a fost acuzat. A pldtit mii de dolari taxe, dar peste doi ani era achitat de orice acuzalii. Peste un timp, la o campanie de colectare de fonduri, afaceristul l-a vdzut pe dr. Mann, s-a apropiat de el 9i i-a spus: ,,Vreau sd stiti cd acele cuvinte spuse de dumneavoastrd mi-au salvat viata. Le-am scris peste tot. in magind, pe frigider, pe birou. in toate fir'mele mele. Am invdlat cd Dumnezeu este acolo, in viitor, agteptAndu-ne." Cele cAteva cuvinte spuse de Gerald Mann in zir.ra aceba eran tot ce ii hebr.rii acelrri om pen-

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

tlu a fi ajutat

s6.

schintbe asuprLl a ce sd se cot'tcentreze . Odatd

putut sd creadd altceva crezuse initial. Dacd omul si-ar fi luat viaJa in ce a fdcut acest lucru, a

decAt seara

nu ar fi apucat sd-gi vadd numele reabilitat. La fel noastrS. nu gtim dacd vom avea slrcces pdnd la vlgfa i1 sfArsitul porregtii, cAnd toate fapteie au fost levelate. AmAndrile lui Dumnezeu nu suni neg,Sri .itlcdnu teingr:iiornl Dr-rmnezeu este acolo, in viitor, agteptAndu-ne. aceea,

( ll

'i1

,,Ditr cfrnd in crtnd ini plAng de mild ;i nrcreu stL"fletul metr este ridicnt de afrntwi puternice in cer." PRortERg AL AMERTNDIENILOR Oltglvny

Povestea spusd de dr. Mann acluce in disculie o chestiune foalte importantd. Mr-rlt mai multi oameni an cochetat cu ideea sinr,rciderii decAt am crede. Dacd ai in vedere aceastd posibilitate, te rog, citeste cu atentie restnl capitolului. Dacd stii pe cineva care se confi'untd cu aceastd probiemd, dd-il si lui s5-1 citeasc5. Dacd te-ai gAndit serios la sinucidere inseamnd cd spui cd ai obosit sd mai iupli gi sd te mai opui destinului cAnd nu mai obfii nicir-rn fel de rezultat. Deci tu iti jr-rstifici dorir-rfa de a rcnunla prrn nlegercn de a crede cf, nu mai e nicio sperantd. Dar sperant.l existd ntereu. Trebuie numai sa-ti deschizi ochii si sa vczi prin ochii croiloi. Lumea at'e nevoie de darulile pe care tr,r le poti da. Nimeni nu poate indeplini rolul pe care il ai h viald aga cum o faci tu. Dach iti inchei socoteiile cu viala, ii vei priva pe oameni de darurile pe care nurni /zr le poti oferi. ,,Ntr renunta niciodntd. Niciodntd. Niciodntd. Niciodntd." WiNstotri CHuncutt-l

EROII SE CONCENTREAZA ASUPRA OBIECTIVUI-UI

Povestea dr. Mann mai demonstreazd faptul cd spusele altora au puterea de a schimba

lucrul asllpra cdruia ne concentrdm. Dacd spusele altora pot schimba lucml asupra cdrt ia ne concentrdm, oare nu este posibil ca si ctrointele noastt'e sd schimbe lucrul asupra cdruia ne concentlim? Ai puterea de a alege atent cuvinte pe care sd !i le spui singur. S-aii sciis mr"rlte cdrli pe aiest sr-rbiect. Iti po.ti schimba obieiful concentrdrii spunAndu-ti cu voce tare diverse lucruri. Te ajutd sd spui diverse lucrriri clr voce tare, pentrr-r cd altfel, dacd sunt abia gAndite, sunt eclipsate si amestecate cu alte gAnduri. Cuvintele tale au puterea de a-!i schimba viala schimbAnd obiectul concentrdrii taie. Uni aintte cele mai profunde judecdti pe care am\ auzit-o vreodatd este cd ,,suferinla este trecdtoare". \u mai poli sta aici. Dacd sr.rferi si esti frustlat in viati, poate cd te afli intr-o tranzitie prin via!5. Tranzitiile I

sunt dificile. Tranzitiile, prin definilie, inseamnd ci lucruriie nu sunt asa crrm ar trebni sd fie gi te intrebi dacd vor mai fi vreodatd la fei. Ai pierdut ceva despre care ai impresia cd nu-l vei mai inlocui. Dacd tranzitia edureroasd, te poti intreba de ce ar mai trebr.ri sd trdiesti. Te intrebi singnr: ,,Ce rost are?"

lgpt"l cd deocamdatd nu ai vdzut intenfiiie lui'

Dumnezeu inseamni ca te afli incd in tranzitie. in tgrmeni de bnsebnll, te afli in acea pozilie nesigurd in care piciorul a pierdut siguranta primei baze, dar inch nrr ai oblinut c.ertitudineabazet a doua. Tedrii'i 9i anxietatea pe care le simfi sunt normale, dar acesta nu este un motitt sd renunfi. Este un motiv sd alerg-i inqinle qi +ai repede pentru a ajunge labaza a doua. Problema tranzitiei este caracterul ei trecator; chiar dac5, aflAndu-te in interiorul ei, ti se pare o eternitate. Daca rezisti destr.rl, vei reugi sd ajungi labaza a doua.

100

DECrzlI HoTARAToARE cARE AU ScHIMBAT vIETI

Cele mai multe femei care au ndscut stiu cd cel mai greu moment al nasterii este travalir.rl. Este momentr-rl

in care, in timpul nagterii, femeile simt durerea cea mai irrsupor"tabilh prin care au trecut vreodatd in via!d. Este momentul in care, in timpr"il nasterii, ceie mai multe fenrei lip5, cer anestezice, igi blestemd birbaiii si jurd cd nll volmai rdmAne niciodatd insdrcinate. Acesta este de altfel si ultimul nivel critic inainte de nasterea copilului. CAnd copilul s-a n5scnt si este plrs cu grijd in mAinile mamei, lacrimile ei de fririe se transformd in iacrimi de buculie. ,,Dacd nlegi sm nu sclirnltnrett, in tine stnt posibilitdti rrctrdite , interese gi nptituditi neerplorate. Trarui-

pentru noi dezuoltdri. Ele lnsd sd fie nrnnjntd 7tenty11 notil act. In nccst ntonrcnt nl uietii tnle, ce nstenTttd itr tdcere ir spntele scenei sd-gi facd hirrtrea spectnailos?"

liile

netezesc terentil

cortinn penfru cfi scena

Wn-r-tarv BRtncrs

Uneori, cel mai bun si mai inait scop in rriald nr.r poate fi atins pAnd nu trecem pr"intr-o perioadd foarte dificil5. Dar acesta este feiul in care viala ne pregdtegte pentru a intra in faza ulmdtoare. Trebuie si fim modelati si formati cdtre ceea ce trebuie sd devenim. Dacd lutul ar ar.ea sentimente, cum crezi cd s-ar simti cAnd este trAntit pe masd, bdtut, intins in toate clilecfiile, rotunjit melelr pentru a deveni un vas gi pus intr-un cuptor unde va fi ars? Dacd lutul ar putea vorbi, ar blestema cu voce tare? i-ar invinovdli pe allii? Ar incerca sd fugd de pe masd? Cum te-ai fi simtit dacd tu ai fi fost lut? Ai fi fost supdrat pe olar? Procesul de tranzitie este adesea foarte duireros, frustrant 9i confuz. Blestemdm cu voce tare. Ii invinovf,tim pe altii. Nr"r vrem

EROII SE CONCENTREAZA ASUPRA

si renuntdm. Dal

OBIECTIVULUi iO1

de partea cealaltd a uirei tranzitii se afld victoria, dacd nlegi sd te concentrezi asupra ci si sri' crezi in ea. Mereu este ceva mai bun de partea ccalaltd. Sd iu6m, de exemplu, rriata h,ri Moise. Fiu al unor sclavi evrei, Moise a fost totr.rsi crescut in luxosul palat cgiptean ca gi cum ar fi fost fiul faraonr-ilui. Nr-r a clrnost:r.rt sdrdcia, durerea, foamea. intr-o zi a descoperit cd, rle fapt, era fiul unui sclav evrelr. A manifestat compasir,rne pentru tovardgii lui evrei. S-a hotdrAt sd facd tot t-e poate. A omorAt un egiptean care bdtea un sclav c\/reu, gi pentru acest gest a fost ah"rngat in degert. A mers asa, amdrAt, fird un ban, fldmAnd 9i singr-rr, pAnd ce l-a gdsit o familie sdracd de pdstori. S-a angajat ca piistor, ocupalie in moc-l normal dispreluitd de clasa (ronducetoale egiptean.l. TinAird seama de luxul anterior din palaiul in care trdise, acum viala h-ri Moise era banal5. Nu numai cd isi piercluse bundstarea si plestigitrl, dar ytropn'iile nctiuni il fdcuserd sd pialdd chiar putelea de a lealiza ceea ce-gi plopusese s5-si elibercze poporul. Cum crezi cd se simlea? Ai fost vreodatd intr-o situatie in care gtiai cd din canza proastei tale judeciti viata te-a dat cAiirra pasi inapoi? Cr-rm te-ai sin-rfit atunci? In acest moment al vietii sale, Moise trebuie sd se fi simlit lipsit de speranfd, deplimat (,,Nu pot sh fac nimic cum trebuie!") 9i fdrd niciun rost (,,Via!a mea e tc'rminatd"). Ar fi putut fi coregent al Egiptului. Cum se irnpdca acum cu ideea cd e cioban la capre, care trXiegte laolalti cu drojdia societdfii? Dar se afla in tranzitia pe,-. t-are i-o pregdtise Dun'mezeu pentru misiunea vielii sale. Ti'ebuia sd treaci prin foc pentrr-r a fi curdlat in ,rcest scop inalt gi nobil. In cele din urmd el a derrenit Lrnealta lui Dumnezeu pentru a-i elibera pe evrei din c{ecAt

102

DEC-rzlr HoTARAToARE cARE AU ScHIMBAT vIETI

robia egipteand. Victoria a fost obtinutd pentn-r cd. Moise a indurat tranzitia si a devenit omul pe care il dorea Dumnezeu. A rezistat destul pentru a-gi vedea visul irnplinit intl-un rnod pe care r1u 9i-l imaginase. A rrhzut c5 att plecat nu numai unrrl san doi sclavi evrei, ci toti semenii 1ui, intr-un exod in rnasf,, ttn PoPor care mai tdrziu a devenit marea iriltitine a lui Israel .

Toatd viala am auzit cd Dumnezeu face totr.rl, chiar si lucrurile cele rele, pe carc le transforrnd in lucrtiri bune. Dacd este aga, atunci md intreb dacd Dumnezeu este suficieni de tnare pentru a face ca, in maLea schetnd a

iucrurilor, si deciiiile noastre ,,proaste" (cum a fost decizia lui Moise) sd se transfor"me in decizii bune. Povestea lui Moise sugereazd cd poate acest lucru. Ce crezi cd a fost o decizie proastd, intr-un plan mai mare poate dovedi una bund. Cred cd semnificaiia unei serii de evettimer-Lte nli poate fi stabiliti inainte de a trece ceva timp 9i ca noi sh devenim ce ar trebr"ri. sA fim. CAnd devenim,geea ce tr-ebuie sa fim, putem redea prin alti ochi. Esenta cstc ci toate frustrdrile, descttrajarea gi confuzia prin care treci ar putea fi doar chinulile facelii dinaintea ,,nasterii" taie. Te afli in tranzitie. Dacd renunti acum, nu vei mai trhi niciodatd experienla nasterii. Decizia din spatele deciziei este de a te concentra asupra obiectivului de partea cealaltd a durerii. se

A sapre,q LEGE A coNcrNrRARtl

cRITICETN'

Avem puterea de a alege asupra a ce ne concentrdm, indiferent ce se intAmpld in iur.

8 Eroii fac mai mult decAt simpla confruntare cu temerile lor ,,-Vetriti

lo.

nnrgine, a sptrs el .

Ei nu zis: tentent. - Ne Veniti ht mttrgine, n sTtus el. -Ei nu uenit,

EI i-tt inrptirts. . Si

ei.

au zlturLtt." Clutr-lau

AloLLIN,qrRl

Uneoli, cel mai mare obstacol aflat in fala noastrd nu este obstacolul propriu-zis. Este teama noastrd de obstacol. Dar ce genereazd aceastd cauzd? in mod nortnal, este o amenintale fizicd la sindtatea noastr.l, ia bundstarea noastrd sau la banii nostri. Dar ce spr-rnefi despre r,rn film cle groazd cu adevdrat bun? I'sihologii bel-rarzioristi au ajuns la concluzia cd nu are important.l dacd amenintalea este sau nu reald, sentimentr.rl de teamd pe care ii simtim este acelasi. Teana este inai pr-rtin rezultatul concentrdlii pe imagini negative, reale sau imaginare. CAnd ne concentrhm asupra unor lucrnri inspdimdntdtoare, ajungem si credem cd ele s-nr ltutea intirnpla. Tocmai aceastd conttitlgere ne produce emolia numitd teami. Asadar,la nivelul cel mai de jos, teama este produsd de o conr.ingere. Uneori, ceea ce credem este real. Alteori, nu. Dar totul porneste de la o convingere.

i04

DECrzil HoTARAToARE CARE AU scHTMBAT viETr

EROII FAC MAI MULT DECAT SIMPLA CONFRUNTARE 105

Uneori teama noastld este asa cle puternicd, incAt inghefdm si nu mai putem sd ne scuturdm de imaginile negative care pun ir miscare teama. Este ca o imagine video stricat5, care ne levine mereu 9i mereu in minte. Putem incerca sd ne concentrdm pe imagini pozitive, dar uneori pulgi simplu nu putem sd ne scuturdm de teamd. In aceste rnomente, singurul mod de a ne putea invinge temerile este sd inchidem ochii in fata lor si sd plonjim dilect in ele. in timpul Rdzboiului civii, un amilai unionist, David Farragut, conducea o flotild de optsprezece vase care au spulberat trei fortr_rri confederate pentru a ataca flota Confederatiei. Farragut avea 63 de ani, o sdndtate subredd si suferea de vertigo. Era aga de bolnav incAt a poruncit sd fie legat de vela navei sale amiral pentru a-gi putea conduce oamenii in h_rptd. O torpil5 (a9a cr-rm se numeau atunci minele) a scufundat vasul din fatd, iar cdpitanii celorlalte nave ale Unir_rnii erau ingroziti ia vederea minelol plutitoar-e. Far-r.agut a strigat: ,,La naiba cu torpilele, cu toatd viteza inainte!" Cr-rm inaintau ei asa, minele pline de apd lopdiau in

jr-rul vaselor unioniste, dar nu au explodat. Unir-rnii au pornit mai departe gi pAnd la urmd

inainte de a lua o decizie finald. Nimic nu este sutd la sutd sigur. Nimic nu este sigur. Totul e un risc calculat. $i sA stai nemigcat e un risi. Cdnd stai nemigcat, risti sd-ti pierzi avantajele pe car-e le-ai fi avut dacd te-ai fi migcat. Nu existd un teren neutru. Chiar dacd nu ai luat o decizie inseamnd ci totr.rsi ai luat o decizie. ,,Viafa nre u1t mod de a .forfn deciziile celor nehotdrdti." NEr-soN

imi amintesc cdnd am stat prima dati pe nn mal

inalt, stAncos, deasupra lacuh-ri Travis clin Austin. Md

uitam in jos ia apd, incercAnd sd md hotdrdsc dacd sd sar sau nu. \u gtiu cAt de inalt er.a, dar mi se pdrea 1a fel de inalt ca vArfurile din Acapr.rlco. Am trecut cu privirea peste maiul stAncos dinspre apd spre picioarele mele goale. Acum stdteam in vArf, gata sd sar. Pe cAt de mult doream sd fac asta, nu-mi puteam convinge corpul sd se miste in fafd. M-am legdnat dintr-o parte in alta in timp ce md gAndeam. Prietenii mei se uitau la mine, agteptau gi md incurajar-r de departe, de pe un vas. M-am aplecat in fatd 9i m-am uitat fix la apa aibastrd. O mullime de oameni se scufnndau departe de stAncd, fdrd sd fi pdtit ceva. Degi acolo nu exista nici un motiv aparent sd-ti fie team5., eram ingrozit. Stdteam acolo parcd de o eternitate. in mintea mea se derula ia nesfAr9it o casetd ce proiecta deznoddmAntul iminent trupul meu rdnit, lovindu-se la nesfArgit de stAncile ascunse chiar sub suprafala apei. Dupd un timp, mi-am dat seama cd singurul mod de a face lucrul pentru care venisem aici era sd nu md mai gAndesc ia asta. Decizia din spatele deciziei era de a schimba ceea ce vedeam Ia televizorul din mintea mea. M-am forlat sd vdd un video plnyer. Apoi m-am vd,zut

Vasele

for-tat incercnirea flotei confederate. Eroii fac mai mult decAt simpla confruntale cu temerile lor. Ei se uitd dincolo de temeri si se concentreazd. asllpra obiectivr-rlui apropiat. ar-r

icn este ntai putit htspdirnhntdtor htr-o.fricd Pennalrcntd, cnre \trsui11s dintr-un sentiment de neaiutorare."

,,A-ti infnntta

decfrt sd trdiesti

Susaru

MaNorla

Jrrrrns

Dacd stii ce trebuie sd faci si teama este singurul lucru care te trage inapoi, trebuie pur gi simplu sd acfionezi. Niciodatd nu vei putea afla toate rdspunsur.ile

j l

106

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHI]VIBAT VIETI

apdsAnd butoanele STOI' si ETECT pentru a opri scenele irrgrozitoare. Am vdzul caseta iegind afard 9i ecranul televizorului alb. Acum r.'edeam numai apa frr.rmoasd gi oamenii ca1'e se distrar-r. Odatd ce am ,,dat afard" -din

minte aceste sceue infiordtoale, sentimentnl de teamd a dispdrut literalmente. Acum era ugor si iatt o decizie. Ti'ebr-ria sd md arr-lnc ctt capul inainte. Gravitatea rra face restui. in sfArsit, am fdcut-o. Am sdrit pur si simplu. N-am mai sdrii niciodati dintr-r-rn punct aga c1e inalt, astfel cd am ar.ut chiar timp sd r,'dd diferite lucrr,rri gi sd mi sAndesc in acest timp. Era extraordinar. Am mai flcut-o de c6teva ori. Era nemaipomenit. CAnd m-am gAndit astdzi la acest lucru, am fost surprins sd constat cd emotiile noastre sunt conectate la ce vedem cu ochii mintii. Daci poti schimba in miirte canaiele teler.izorultti, poti schimba gi felul in cale te simti. Daci nti rnd crezi, fd acest experiment. inchiriazd filmr,rl Listn lui Schindler si uitd-te la film. Noteazi data gi ctim te simti. A dor-ra zi inchiriazd comedia favoritd si r-ritd-te la ea. Noteazd data si cum te simti. Compard cele dor-rd insemndri de jurnal. Existd r.'reo diferenld intre curn te-ai simtit dupd cele doud rziziondri? Acum gAndeste-te la cum te simti dr-rpd ce ai vdzttt r"rn film cle groazi. Ti-ai dat seama vreoclatd cd mergi putin mai repecle si cd te uiti peste umdr cAnd iegi clin cinematograf? Cd ili e teami si te ciuci la toaletd cu lumina stinsd? De ce? Este o dovadd cd scenele care ruleazA in mintea ta influenteazd felul in care te simti? Partea br.rni este cd in felul acesta poli schimba itnaginile din minte prin forta vointei, h-rAnd o decizie inteln5. Poli ,,scoate" filmul din minte 9i pune altul in 1oc. Dar, cum a explicat Lance Armstrong in uitimul capitol al cdltii sale, acest lucru presupune o decizie delibelatd, multd imaginatie gi forla totald a voinlei.

EROI] FAC MAI NIULT DECAT SIMPLA CONFRUNTARE 707

Dupd doi ani de la sdritura mea de pe stAncd, am simtit vAntul care-mi suiera in fafd stAnd in afara usii deschise a unui nuion irt bund stnre, cu picioarele bildngdnindr-r-se la mii de metri deasupra pdmAntului. Clddirile indepdrtate pdreau niste punctulete. Era clar cd nu respectam acele reguii prostesti de siguranfi care !i se spun cAnd melgi nndeva cu avionul: ,,Vd rog sd vd ridicati mdsufa si sd vd princleti centurile de sigurantS," Aveam un sentiment de nervozitate cAnd stdteam acolo cu picioareie b5ldngdnindu-se in aer. Creierul gtia ce sd faci, dar tlupui meu lefuza sd se mi;te. Apoi, clintr-odatd, am plutit prin aer, in cidere liberd, mii de metli deasupra dragei planete PdmAnt. Ce sentiment increclibil! Curios, nu eram asa cle ingrozit cd sar din avion, cum eram cdnd am sdrit prima datd de pe maitrl acela inalt, in lacul Tlavis.

lt;

iii

,,Clstigi "forfd ;i incredere prin fiecare expericnfd ttt care te opregti sd-ti prktesti fenms ix fafd. Poti sd-ti slttti: <<Am trecttt ltrin nsta. .. Pot fnce unndtortil lucru pe cnre tl intfrlnesc." ll'chuie sd fnci nccl lucnr pc care crezi cd rtu-l poti face ."

in viai5, unele decizii

EleaNoR RoosEt'ELt

se iau tocmai aga. Foarte des suntem paralizali de propriiie noastre temeri teama de necunoscut, teama de a nu lua o decizie- gregitd,

teama de ce ar putea spune ceilalti. Deci nu facem nimic gi rdmAnem intepenifi pe loc timp nelimitat, agteptAnd ca altceva sd ne pund in miscare, agteptAnd In sinea ta stii ce trebuie sh faci, dar esti paralizat de fricd. Nu este vorba de indecizie. Este r.orba de a-!i aduna curajr,rl de a face asta. in mintea ta treci in revistd toate scenariile care s-ar putea sfArsi rdu. sd se schimbe ceva.

ilt

ill

i I

108

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

EROII FAC MAI MULT DECAT SIMI)LA CONFRUNTARE 109

Nu !i le pofi scoate din minte. Acestea sunt scuze pentru a nu face ceva ce gtii cd trebuie sd faci. O prietend a mea din Austin, Cindy Bourland, numegte aceasta ,,paralizie a analizei". Dal intr-un anumit moment trebuie sd renunli sd te mai gAndegti si sd-i comanzi trupului sd treach la acliune. Odatd ce ai fdcr-rt aces! p'-1!m-pgq

sd mergem inainte. Dacd agteptdm prea mult, poate fi mai periculos. Deci sd pornim." In urma acestei decizii a Iui, ziua Z a fost inceputul sfdrgitului celui de-Al Doilea Rdzboi Mondial. Decizia lui Eisenhower- din spatele deciziei a fost de a pune capdt discufiilor despre acest luCiu gi de a trece li actiune. Daci agtepti cel mai bun moment pentrr"i a actiona, poti agtepta pentru totdeauna.

ireversibil, alte for'le vr)r prtne stdpdnire pe iine, imp-r4lsul tdu te va prelua pentru restui drumuh-ri. Trebuie doar sd iei prima decizie internd de a !-eptrne in miscat'e. Unii oameni ntLmesc acest moment ,,saltul convingerli". Eu il numesc pur;i simplu salt o decizie de a nclionn. Dacd egti sau nu curajos nu are de-a face cu asta. Pur si simplu actionezi. In acest moment toati energia nervoasd generatd de gAndurile 9i sentimentele tale este transformatd in energie de acliune. Se intAmpl5 cAnd in cele din ut'md te hotdrdsti sd stai jos 9i sd scrii scrisoarea sau sd dai telefonul, sd accepli postul, sd spui cuiva ,,da", sd te inscrii la cursul acela, sd cumperi un bilet de avion, sd completezi cererea sau sd semnezi documentul.

,,Existd un montent in care trebuie sd fncem un salt nl conaingerii, ntonrcnttil dttpd cnre deciiA corectd deuine gregitd, pentru cd n fost luatd 7n'ea tfrrziu." Jor

Gnrrnu

Lauri Beth Jones, in cartea ei

lestrc, CEO, descrie un exemplu ciasic despre ce inseamnd sd,,sari". Ea spune asa:

,,Acum un an mama avizital o galelie de artd din Sedona, Arizona. Dupi ce mama a tot exclamat despre cAt de norocoasd este femeia care lucreazd acolo pentru cd tldieste intr-o legiune a tdlii atAt de minunatd, de fermecitoare, femeia i-a spus: <De ce lu.ye m-t1ta!i aici?" Mama a replicat imediat ci nu crede cd si-ar putea permite sS locuiascd aici. Femeia a rAs gi a spus: "Crezi ci eu sunt plind de bani? Nici volbd. Dar intr-o zi am decis cd aici vreau si trdiesc, asa cd m-am mutat aici. $i tu o poti face., Apoi i-a dat o listd de agentii imobiliare unde sh se adreseze. Pe drumul spre casd, mama igi tot repeta: ,.Femeia asta locuiegte in Sedona. Eu de ce si nu locuiesc?" S-a intors acasd, in El Paso, rugAndu-se tot drumul, a scos la vAnzale casa ei de 35 de ani, a vAndut-o in aceeagi zi unui bdrbat care a admirat-o mereu gi peste 60 de zile i9i sorbea ceaiul in noul ei balcon din Sedona."

,,Chnd iei o decizie , unbilizezi enugii Lnnane u'inge ;i resurse cnre altfel rdmhn neobsert'ate." RoarRr Fnnz

Nu este intotdeauna o idee bund sd agtepli ,,cel mai bun" moment pentlu a acfiona. in unele cazttli, dacb astepti prea mult, poli pierde singura posibilitate pe care ai fi avut-o de a face diferenla critic6. ZiuaZ a fost, probabil, bAtAlia decisivd a celui de-Al Doilea Rdzboi Mondial. Dar generalr.rl Dwight D. Eisenhower era cAt pe ce sd clistrugd aceastd zr Z, penlru cd nu se putea decide care era cel mai bun moment de atac. PAnd la urmd a zis: ,,Indiferent cltm va fi vremea, acllm trebuie i

110

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHIMBATVIETI

Povestea demonstreazd puterea de a-fi depdsi temerile. CAnd te opregti din vdicdleala plind de anxietate gi de scuze cd nu faci ceea ce vrei sd faci cu adevhrat si si pui acel prim pas ilevelsibil, cum ar fi s5-ti vinzi casa sau sd-ti dai demisia, impulsul te conduce tot restul drumului. Acum nu mai e cale de intors. Odatd ce rnama lr-ii Lar-rri Beth Jones 9i-a vAndr-rt casa, gcstul a fost comis. Trebuia sd se mute. De ce sh nu trdiascd in iocul visurilor ei? Decizia odatd luatd, a pus in miscare foltele care o vor pnrta tot restr"ri dmmului. Peste 60 de ziie ea se afla in noua ei casd din Sedona, rezr.rltatul r-rnei enelgii masive concentrate asupra unui singur obiectiv. Din moment ce ai decis ce vrei cu adevdrat si-ti consacri toatd energia in acest scop, nimic nu te poate opri. ,,inninte cn cineun sd se hotdrnscd, existd ezitare, ltosibilitaten de n se retrage, permnnentd ineficientd. Referitor ln oricc nct rle initintiui (gi de crentie), ctistd urt adeuir eletnentnr, igttorntttn tnre ttcide rtetrttntdrnfe idei si planttri splmdide, 9i nntune: cd rnontentul in cel in care Proaidurtn sa plfite ,i en ht niscnt"e. Se bfifrm1tld tot felul de lucruri iire nltfel nu s-nr fi intfrnrytlnt. Lln sdeadmf sLr'oi dc euenirnente porneste ditt ncenstd decizie, stiirttind irr fauonren ctdun tot feltil de inffinrytldri nepreunztLte, de cnre cineaa se decide este

itttfiIniri si de sprijin materinl ln cat"e ninmri nu nr fi ttisnt cd s-nr hiintpla."

W.H. Munnav

Un exempln clasic din Antichitate despre cum poti sd-!i depdgegti temerile s-a intAmplat la 10 ianr-rarie 49 d. Hr. In ziua aceea Iulius Cezar a fost obiigat sd ia o decizie hotdrAtoare. Senatr.rl roman, temAndu-se de

EROII FAC MAI MULT DECAT SIMPLA CONFRUNTARE 777

puterea militard clescindd a lui Cezar-, i-a cerut sd pdrdseascd comanda ar"matei. in anii precedenli Cezar formase Primul tliumvirat, in care el, Pompeius 9i Marcus Licinius Crassus formau o alianld puternicd. Dar in timp, Pompeius a devenit tot mai ingrijor.at de puterea militard crescAndd a lr.ii Cezar, si acum se aliase cu senatni roman. Stand pe malul rAului Rubicon, avAnd aldturi 5 000 de militari, Cezar trebuia sd ia o decizie. De partea cealaitd a rAului se aflau tr-upele 1r.ri Pompeius din provincia cisalpind Galia (valea rAulr.ri Po). Cezar si alti guvernator"i romani nu aveau voie sd traverseze aceastd granitd insoliti de armatd. Dacd trecea frontiera, faptul ar fi fost interpretat ca un act de ostilitate gi ar fi provocat un rdzboi civil. Dar singura optiune a lui Cezar era de a asedia aceastd formatiune. Cezar a traversat Rubiconul si a atacat tr.upele ltii Pompeius, pe cale le-a inconjurat aproape imediat. Pompeius a fost obligat sd fugi in Balcani. Peste 60 de zlle Cezar a devenit stdpAnul h-rmii romane. in acelasi an Cezal s-a ploclamat dictator gi consul. Astdzi, sintagma ,,a trece Rubiconr-ri" este folositd adesea pentrtr a descric o decizie dupi care nu mai cxista cale de intoalcere. CAnd Cezar a trecut Rubiconul cu trupele sale, acest gest simplr,r a declangat rdzboiul civil din care nu se mai putea retrage. Impulsul l-a ptrrtat restul

drr-rmului. Dacd Cezar nu ar fi luat decizia de a trece Rubiconul, nu ar fi ob;inr-rt niciodatd mireala victorie. Un alt exemplu mobilizator este povestea pompierilor din Departamentul de pompieri din New York, care au intrat fdri ezitare in clddirea in fldcdri a World Trade Center cAnd toli ceilalli fugeau de acolo, in nefasta zi de 77 septemblie 2001. Ce s-a intAmplat cu acegti oameni de s-au mobilizat cu pretr-rl r.ietilor lor, fdrd a fi sigr.rri ci vor putea salva pe cineva? Ce annme,

T72

DECIZI HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

din adAncul sufletului 1or', i-a fdcut sd sard literalmente in fldcdri in ziua aceea? Au vdzut altceva decAt vedeau oamenii care fr-rgeau din calea focului. O, bineinfeles, au vdzut focr,rl. Dar pompierii au vl.zut, de asemenea, L1n scop de partea cealaltd a focului, gi asupra acestuia s-al1 concentrat. A9a fac eroii.

Eroii nostri sunt adesea atleti-superstaruri, staruri de cinema, senatori, pregedinli gi personalitdti de televiziune. Dar multi dintre ei ne-au dezamigit, ne-all dezilr.rzionat si ne-au fdcut sd ne simlim stdnjeniti. Din ce in ce mai muit eroii nostli sunt oameni obisnuili, nolmali, care i9i pdrdsesc drumr"rl Pe care merg pentrr.t a salva pe cineva. Adevdralii eroi vdd un scop mai mare de*q-Qt p-1o-p-1!. persoand, decdt banii lot decAt gloria 1or. Todd Beamer, Tom Btirnett Jr. gi Jeremy Glick sunt asemenea eroi. Pe 11 septembrie 2001 terorigtii iutraserd deja cu avioanele in cele doud turnuri de la Worid Trade Center. Beamer', Burnett si Glick erau in cursa 93 United Aillines, care se afla inc5 in aer si fusese detulnatd de terodsti. $tiau cd vor muri. Dar s-au hotdrAt sd incerce sd saiveze vietile altola. Neinarmafi, neantrenafi, s-au hotdrAt sd preia controlul avionului. inainte de a actiona, Bulnett a vorbit cu sotia 1ui la telefonr-rl mobil: ,,O sd mttrim, dal trei dintle noi o si facem ceva in acest sens." Jeremy Glick a vorbit gi el cr-r solia lui. La inceput ea l-a implorat sd stea la locul lui 9i sd nu atragd atenlia asupra sa. L-a implorat sd facd orice va fi nevoie pentru a se salva. Dar el i-a expiicat cd situatia era alta. Era mult nni nnit itt joc decfit su7roaieluiren propriei persoane. Beamer a fdcut o rugdciune inrpreund cu operatorul GTE au spus Tntdl Nostru gi psalmul 23. Operatorul a rdmas in contact si l-a auzit pe Beamer spunAnd: ,,Sunteli gata, bdiefi? SA-i ddm drr -

EROII FAC MAI MULT DECAT SIMI)LA CONFRUNTARE 113

mul." Sofia lui, Lisa Beamer, a spus cd asta era expresia lui Beamer de fiecare datd cAntl pleca undeva de acasd cu familia. Cutia neagrd a inregistrat sunetele unor oameni care lipau, ca 9i urletele din cabind si din salon cu pulin timp inainte de prdbugire. Dar impreun5, Glick, Br.rrnett gi Beamer au reusit. in lupta care a urmat avionul s-a prdbugit pe un cAmp, undeva in sudul orasului Pittsburg, Pennsyivania, in loc s5-si atingi finta din Washington, D.C. Cdnd Statele Unite s-au repliat pentru a invada Afganistannl, un remarcabil jucf,tor profesionist de fotbal care juca la Arizona Cardinals a rdspuns cererii de inrolare. Pat Tillman a schimbat un contract de 3 600 000 de dolari pe trei ani cu Cardinals pe un contract de ranger in armatd, siujbd pldfita cu 18 000 de doiari anual. Cu un an inainte, refuzase un contract de noui milioane de dolari, un contract pe cinci ani cu campionii Sr.rpel Bowl, St Lor,ris Rams. I-a refirzat din loialitate pentru Cardinals. intr-o societate in care atielii superstar se lamenteazd cd un contract de 20 de milioane de dolari nu este multi-rmitor, gestui lui este gocant. $i apoi, de ce s-a inroiat Tillman? A juca in National Football Leagr-re reprezintd visul, clevenit realitate, al fiecXrui licean jucdtor de fotbal. Devii imediat milionar. Devii imediat faimos gi ai viiiorui asigurat. De ce ar vlea cineva cu mintea intreagd sd renunte? Pur gi simplu nu infelegem. Nu se potrivegte. Eroii vdd un scop mai important decAt propria lor persoand. Tillman a fost trimis intAi in Irak, cu Regimentul 75 din batalionul Rangeri, in timpul operaliunii Iraqi Freedom. Apoi a fost transferat in Afganistan, unde tlupele americane au vdnat enclavele al-Qaeda gi rezistenta taliband. In pofida eforturiiol uriase ale mass-mediei de a face din el un erou cAnd a renuntat la National

174

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

Football League pentru a lupta cu telorigtii, Tillman a lefuzat sd fie tratat altfel decAt camarazii lui, soldati. A a dat un singur interrefi-rzat sd vorbeascd cn presa viu. in acel interviu a spus: ,,Familia mea... s-a dus 9i a iuptat in rdzboaie, ial eu n-am fdcut r-rimic altceva decAt sd-mi risc r.iata la rAndul meu, gi in felr-rl acesta sd-mi ardt respectul fatd de cei care ii meritd gi pentru care se ridicd drapelul." Ulterior Tillman a fost ucis intr-o lupt5 din Afganistan. Dave McGinnis, fost antrenor a} echipei Carclinals, a spus atunc|. ,,PaI Tillman a luat o decizie bazati pe nigte valori foarte adevdrate, si currintele onoare, demnitate, integritate, angajale.-. nu eralr simple adjective pentru el, erau realitatea vietii lui, si acest lucru s-a vdzr-rt foarte clar, foarte hotf,rdt." Eroii nu se uitf, .' la cese afld in ei. Ei au un scop tnult mai important. Dar eroii sunt de toate tipuriie si mdrimile. In septembrie 20011, in micul ordsel Beslan din Rusia, un gruP de oameni mascali a atacat o gcoald generald si i-ar"r lr-rat ostatici pe toti cei aflati induntru. O fatd de 17 an| Karina Begaieva, a avut sansa sd scape impr"eund cu alli copii, ascunsi in sala cazanelor. Dar s-a intors gi a intr"at in sala de sport, unde erau tinr.rii cei mai mr,rlli copii. De ce a fdcut asta? A vdzul ce altii nu au putut sd vadd. Acoio era fratele ei. Stia cd fratele ei nu putea me_Ige pqntry cd avea un picior;r.rbred. In urmitoarele trei zile teroristii i-au obligat pe copii sd rdmAnd numai in lenjeria de corp, refuzAnd si le dea mAncare gi apd. CAnd copiii au inceput sd plAngd, au tras in aer si au amenintat cd ii omoard dacd nu inceteazd. Apoi i-au fortat sd-9i bea urina. Dupi tlei zile fdld mAncare si api, copiii au inceput s5-si piardd puterile si sd se simtd rdu. In afara clddirii, l0 000 de soldati rugi erau Ia pdndd, agteptAnd ocazia de a negocia o solutie pasnicd sau de

EROII FAC MAI MULT DECAT SIMPLA CONFRUNTARE 115

a ataca. DeodatX, zgomotul unei explozii 9i al armelor de foc au umplut aerul. Copiii dezbrdcati ieseau fugind din gcoald 9i erau impugcali de teroristi. Forfeie speciale ruse au atacat clddilea. Rudele au inceput sd iipe. CAnd a explodat prima bombd, o schijd de srapnel a trecut prin piciorr-rl stAng al Karinei. Pe jumdtate orbitd de explozie si inecAndu-se din caLtza fumulr.ii gros, abia se putea tine pe picioare. Dar stia cd ale numai cAteva secunde penh'u a se pune la addpost pe ea gi pe fratele ei. A reugit sd ajungd la mdna fratelui ei pe jumitate cdrAndu-I, pe jumdtate tArdndr,r-l in mijlocul haosr-rlui, cAnd schimbui de focuri dintre terorigti si trupele speciale ruse a izbucnit din ioate pdrtile. Au reugit sd scape printr-o fereastri spartd, iar un politist rus i-a scos repede de acolo. Karina Begaieva are stofd de erou adevdrat. CAn{ stii ce lrebuie sd faci, trebuie sd iei o decizie intimd de a inceta sd te mai gAndegti la asta, de a inceta sd mai anaiizezi gi pur gi simplu sd treci la aclir"rne. Aceasta este decizia din spatele deciziei, de a te concentra asupra unui scop mai important decAt propria persoand. CAnd te concentrezipe un scop care este de mai mare importanfd decAt propria persoand,,vezi lucrur"i pe care aliii nu le pot rredea. CAnd crezi intr-o cauzd. pentru care meiite se lupti, poti face aproape orice. Vdrsta, dimensiunile, sexul, talentul gi echipamentul nu mai conteazd. Dacd ai un motiv suficient de mare pentru care sd faci aceasta, merelr vei gdsi rdspunsul umt sd. o faci.

Drctzla

DIN SPATELE DECrzrEl

Eroii ALEG si se concentreze asupra unui obiectiv mai mare decAt propria persoand.

l''

EROII POT PRIVI iN VIITOR

177

9rytS_gqlleme au mocnit mult timp. Nu au dat

roade peste noapte. Nu existX solulii rapide pentru acest

tip deprobleme. Ele pot fi rezolvate numai printr-un

Eroii pot privi in viitor ,,CAnd intkmytitti

dificttlidti si pttzitii con-

ti:sre ntt hrcerca sti le tlistnrgi, sclti'nhi cu blinde.te si rdbdttre." Sr. Fnarucrsc

ci sd

nr SalEs

CAnd inveti sd privegti prin ochii eroilor, ai grtjd, pentru cd poli vedea o cauzd sau un scop mult mai important decAt persoana ta. Lucrr-rrile pe care le vezi te pot face sd rzisezi, iar lucrurile pe care ie visezi pot fi lucruri de neatins intr-o viatd de om. Si aceste visuri te pot duce intr-o lume complicatS. Martin Luther King Jr. nu si-a vdzut visurile implinite in timpul vietii. Dar inainte de a muri, ne-a splrs: ,,Vd spun astdzi, prieteni, cd, in pofida dificr.rltXtilol si a fi'ustririlol momentului, incd mai am un vis." Nici ei, nlci Nora Parks, care aproape singuli au declangat miscarea pentru dreptulile civile in anii'60 ai secolului trecut, nu erau multumili cu ce vedeau cd se intAmpld. AmAndoi gi-au dat seama cd inainte de a fi mai bune, lucrurile trebuie sd fie rele. SituaJia_nu--.mai pr,rteq fi acceptatd gi luclurile trebuiau r.rrnite din loc. Ei au dorit sd scuture cuibul de viespi pe teimeir scurt, chiar dacd asta insemna cd vol fi intepati, pentru a indlepta pe termen lung multe puncte negre.

efort consistent, de lungd duratd. Nigte bolovani rnali de granit pot fi transformali in nisip, dar numai prin acfiunea valurilor nelinigtiie ale oceanului, a rAurilor agitate, a vAntului suieritor gi a timpuiui rdbddtor'. Martin Luther King Ir. a recunosclrt cd nu putem avea peste noapte tot ce vrem. Nu putem grdbi coace- tr ' rea recoltei. Poli face rapid grig, dar nu poli avea boabe c1e grAu instant. Pentru a crea boabe de grAu, pimAniul trebuie arat, seminleie semdnate, solui fertilizat, semintele udatc, ele tlebuie sd germineze si sd primcasch multd lumind. Soarele trebuie sd rdsdrd 9i sd apund. Agricultorul trebuie sd agtepte rdbddtor. Nu poli grdbi acest proces. Este o singurd posibilitate de a vedea si de a te bucura de roadele muncii tale. Munca grea igi aratd roadele mai tArziu, dupd ce a trecut suficient timp. !

,,Cfft de sdrnci sttnt cei

nerdbcldtori!

Mereu orice rnnd s-a aindecat treptat."

Wri-uev SsaxrspreRr

Pentru unele lucruri meritd sX astepfi. Carierele de sugiâ&#x201A;Źs nu -se fac peste noapte. O instruclie de calitate la colegiu, un masterat si un titlu de doctor cer timp pentru a le obline. Artigtii, muzicienii gi scriitorii gtiu cd ai nevoie de cAliva ani pentru a-ti face o reputalie 9i admitut-*i-.T""tru fiecare succes oblinut, de reguid'am trecut prin mai multe egecuri. Fiecare esec are potenlialul dei a ne invdfa ceva. Fiecare egec ne aduce mai aproape de scopul nostru. Lee Iacocca a trebuit mai intdi sd fie concediat de Ford, in 7978, pentru a se duce apoi la Chrysler qi a deveni faimos pentru faptul cd a schimbat

118

DECIZII HoTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

EROII POT PRIVI iN VIITOR

,' compania din ten'relii. Timp, rdbdale si muncd suslinutd l-au dus la victorie si glorie. Ti'agedia de a fi Concediat de Ford a deschis lalg uga pentru oportunitdti I mai mari in altd parte. Nu uita, semnificatia oriCdrei ,,tragedii" nu poate fi apreciatd decAt dupd ce trece un anumit timp.

,,ln mijloctLl difiuiltntii

se afld

oportutitatea." Ar.sp.nr ErNsrrrx

Sintagma ,,altist muritor de foame" _v1ng dt faptul g[ mr.rlti artisti trdiesc de azi pe mAine pentru a se ocupa de cadera lor artisticd tot timpul. Fi sunt siguri cd efortul gi saclificiile pe care le fac pe termen scurt vor fi rlspl5tite

pe termen lung. Acelasi lucru este valabil si pentru actori, muzicieni gi scriitori. Cine va rezista va fi victorios. Mctoria nu inseamnd intotdear.rna mari bogdtii. Dar nu uita, victoria adevdratd constd pr-rr 9i simplu in a putea sd-!i petreci viala urmdrind ce te face fericit.

,,Nu dori cn lucrttrile sd se intplirrcsscd rcpede . Nu cdutn nonntnje ntici. Dorhtn cn lttcrurile sii se inrplitrcnscd reTtedg fns. cn ele sd rru fie hfdyttuite u grijd. Cdutnren micilor nunntnje fnce cn nnrile nfnceri sd rttt se pontd dezooltn."

Coruructus

Mr-rlti oameni spun: ,,Trdieste astd.zi, pentru

mAine s-ar putea sd ntt mai \zind". .. CnrTte diem (Trdieste-!i ziual)... ,,MdnAncd, bea 9i fii bucuros, pentru cd mAine ai pr,rtea mnri! sau ,,Trdieste fiecare zi ca 9i cttm

al fi ultima". Marilyn Monroe a spus obselrrat cd

"de

nu?l'

cAndva: ,,Ai

este mereu decizia corectd?" I I

779

Degi aceste opinii filozofice ne inspild gi ne pot motiva p,e,n!ru, a obgine mari realizdri, ele ne pot indemna sd acliondm precipitat, fdrd a lua in considerare consecinlele pe termen lung. E clar', trebuie sd existe un echilibiu. Dacd iti petleci tot timpul, ili consumi energia si banii cdutAnd pldcerea gi satisfactia imediat5, ce vei putea ardta pe termen lung? De partea cealalt5, dacd amAni orice pldcere pe mAine 9i vei trhi numai pentru aceastd zi de mdine, vei pierde unele dintre cele mai mari pldceri care sunt la dispozilia ta astdzi. Stiu multi oameni care au muncit toatd viala 9i au economisit banii pentru a se putea pensiona mai apoi gi a face in sfArgit incrurile care le pldceau, dar au murit la cAteva luni dupd pensionare. Ce tragedie! Unul dintre â&#x201A;Źi 'â&#x201A;Źrd prietenul meu. Mi-am pus in gAnd sd nu fac ca ei. Da, stiu cum sd muncesc din greu, dar profit de fiecale gram de aventurd pe care viala mi-l oferd intre timp. Sar din avion. Md scufund cu broastele testoase in Maui. Md joc cr"r puii de lei in Africa. Cei mai mr.rlti milionari si miliardali amelicani nu au ajuns acolo economisind bani o lungd perioadd de timp. Ei au derrenit bogati pentru cd au avut curaj gi si-au asumat riscul pe care allii nr-r gi l-au asumat. Trebuie sd invdtim ceva de la oamenii cal'e au economisitljarii 9'i-an murit la scr-rrt timp dupa ce s-au pensionat. Nu trebuie sa amAni pentru alta data marile visuri gi lucrurite care iti plac. Unele dintre cele mai placute momente ale vietii vin dintr-urr fel de distracfie spontanS., extrem de gocantd, de ,,a-li asllma riscul". LJneori, ca Marylin Monroe, trebuie doar sd spui ,,de ce nu?1" 9i sd mergi in intAmpinarea lor. in ce_a mai mare parte, acest tip de distraclie este extrem de satisficdiour", ,lar nu e de duratd si poate avea consecinie pe termen lung. Bucurd-te de ea pentru ce este, dar numai

720

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

dupd ce ai luat in considelare consecinlele sau attantnjele pe termen lung. Indienii americani au o fi'umoasd filozofie despre pdstrarea pdmAntului pentru generatiile viitoare, exprimatd profund in afirmatia urmdtoare:

, ,

,,in ttodttl nostru de -ointi, ttt guaennil nostru, cu fie cnre decizie pe care o lttfun 0r)en1 nlerelt ht ninte n gnptea generalie de dtryd noi. Este sarcina nonstrd ca oamenii care aor aetri, genernliile hrcd nendsuie sd sibd o ltmre ntdcnr ln fel de brmd cn n noastrd, chinr, sd sperdm, mni bund. Cfrnd cdlcdrn pe Mnrnn Pdmktt, de .fiecnre datd Ttunem cu griid piciorul ios, pentru cd;tim cd de sub Ttdmfrnt ne Ttri-oesc fetele generaliilor uiitoare.

I',lu Ie

titdnt tticiodatd." OREN LvoNs, On.andaga

aithkeeyter

in urmd cu mii de ani, indienii americani puteatt vedea lncruri pe care er-rropenii care au venit mai tdrzitr nu le puteau vedea. Ei puteau privi in viitor. Ela un dar spiritr-ral? Nu. Ei nu nles sd prirzeascd in viitor, gi acesta a fost geniul lor.

Indienii americani nn sunt singurii care pot privi in viitor. Acest geniu a fost, de asemenea, minunat exprimat de marele compozitor Ludn'ig van Beethoven. Odatd, duph ce a ascultat Concerhil de conrde irt Fa, unul dintre criticii lui, Muzio Clementi, i-a spus: ,,Cu sigulanld, nu crezi cd e vorba aici de rnLrzicd.." La care Beethoven a replicat: ,,O, nu sunt pentru tine. Sunt pentru mai tArziu." Acel ,,mai tdrziu" este aunr4 si Beethoven a avut viziunea de a-l prevedea. Astdzi toatd lumea a auzit de Beethoven. Cine crezi cE a auzit vleodatd de Clementi? Fiintele Lrmane invaid incet cAt de important este sd pund intereseie viitoale pe picior de egalitate cu iniele-

EROII POT PRTVI iTV VIITOR

721

Unele tdri din lumea a treia igi dau in sfArgit seama cd pot face mai mul1i bani si pot asigura r.iitorul financiar al poporului lor prin protejarea resurselor lor naturale, si nu prin vinderea lor. Pe 1 august 2002, presedintele El ladj Omar Bongo, liderul unei mici ldri vest-africane, Gabon, a infiinlat 13 parcuri nationale, protejAnd, in fafa defrisdrilor; unr_rl dintle ultimele paradisuri autentice ale lumii (11 000 de metri pitrati). In Parcul Nalional Ivindo existd un paradis in mijlocul unui paradis, nurnit Langoue Bai, unde elefanti, gorile, maimute, crocodili, antilope mari de pddure, papagali si pdsdr.i de toate speciile vin sd se bucure unele de alteie gi sd se joace intr--un r-Au alimentat de cascade. Cdnd aceste teritorii au fost explorate pentru prima datd, in anul 2000, de J. Michael Faye, multe dintle aceste animale nu intraseld niciodatd in contact cu oamenii. Ela un adevdrat paradis. Acum este protejat, gi viitorul ldrii va fi intArit 9i sustinut de ecoturism. Pregedintele Bongo gi-a ajutat lara si lumea si vadi cd e-mil bine sh pdstrdm resursele naturale decAt sd le exploatdm in prezent, pe termen sclrrt. Unele raliuni sunt mai irnportante clecAt viala. Sunt mai importante decAt mine si decAt tine, si decAt problemele noastre h-rate la un loc. Unele raliuni nu pot fi atinse in timpul vietii noastre. Dacd deschidem ochii,le vom vedea. Dar odat[ ce le vedem, va trebui sd ludm o seJg prezente.

decizie.

DTcTzIe DIN

SPATELE DECIZIEI

Eroii pot privi in viitor pentru cd ei alrc sd priveasci in viitor.

EROII I9I CULEG DARURILE ASCUNSE

723

in butoaie. in a1 treiiea rAnd, trebuia si duci butoaiele la piald pentru a obgine pe ele prelul cel mai bun. Numai atunci comoara ascunsd poate fi valorizatd. Ce legdturd are aceastd poveste cu viala ta? Uneori, o crizd ne obligd sd cdutdm resurse gi talente pe care n-am stirit cd le avem. Dar cAnd deschidem ocirii si ne uit5in ia talentele noastre, facem o alegere congtientd. Este nerioie de actiune deliberatd, gi aiesta este doar primul pas. Apoi trebuie si muncegti din greu pentru a dezr.olta aceste talente si a le face utile cuiva. Te ai gAndit vreodatd ci in tine s-ar putea afla ceva frumgs 9i puterni-, Cum este petrolul din poveste, care tAnjea si iasd la lumind? Oamenii au o dorinld naturald de-a-$i reSliza dgplinpotenfialr"rl. Toli tAnjirn ca lumea si aibt netoie de noi pentru talentele si priceperile noastre unice. Toli dorim ca potentiah-rl noshu ascuns ,,si fie descoperit" ca petrolul descoperit in addncuri. Dorinla noa,s't1d de a ne simfi importanti ne face sd plogresdm in i'iata. Este o dorinth carc irebuie satisfacutS. Ceva din inteiior ne spune cd nu e suficient sd iudm salariul sau sd facem cheltuieli banale, cie intretinere, zi de zi. 1or

10 Eroii rsl culeg darurile ascunse ,,Merert nrn Ttrttt sd fitt ci\etlo, dnr ttelwia sd s1nn mni cktr

ce sens."

Ltn Toul-iN Scriitorul de succes Zig Ziglat ne sPune o poveste despre L1n om de la sfArgitul secolului al XIX-lea, care avea o bucatd de pdmAnt. Din cauza unei secete severe, omui a fost obligat sd vAndd pdmAntr,rl pulin cAte pulin pentru a-si inh'etine familia. Era o siluratie de clizd.Iutr-o zi, o cunoscr-rtd companie petr'olierd a venit la ei qi" i:t celdt permisiunea sf, plospecteze petrol pe proplietatea lui. Omr-rlnlt avea nimic dc pierdut, ci doar de cAstigatA acceptat. CAnd au dat de petrol, jetul a produs o explozie uria95, cale a infundai sonda de lemn. Petolul a curs cAteva ziie inainte cle a pr:tea fi captat; s-au revdrsat peste 100 000 de barili pe zi.In primul an, soncla a produs peste 15 milioane de barili de peirol. Sonda a inceput sd fie cunoscutd in lume cu numele Spindletop. Oamenii au spus c[ proprietarul a devenit milionar peste noapte, dar nu era a;a. Fusese milionar in t9t acest timp. Numai cd nu stia. Odatd ce a vdzut ce are, a ales sd facd tot ce-i std in putere pentru a culege recolta. Dal e greu si recoltezi. in primul rAnd, cineva a trebuit sd exploreze pf,mAntul si sd descopere comoar'a care zdcea ascuns6. in al doilea r"And, a tlebr"rit sf, recolte2e prin aducerea la suprafatd a roadelor 9i plin asezarea

,,Vintn este sau o naenturd ltrot:ocntonre, smt nimic." HrlEru KelleR

Presiunile vietii seamdnd intrucAtva cu nevoile in5busite aflate in adAncul nostru. Acestea pot fi nevoi pe care, poate, le-am ignorat de-a lungul anilor sau lucruri despre sine de care nu am dorit si finem seama. Eveni-,,, *entele din viefile noastre ne trimit mesaje despre direc- \ lia in care trebuie sd mergem. Nu ignora aceste mesaje.r,' ,,Sd ittfldcdrezi dnrul care este ht tine." ScnrsoeREa Lut Pavel cArnn TruorEt

I24

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

Odatd, am avut un vis in care vedeam un vulcan intunecat, negru. Din vr-rlcan ieseau la suprafald rAuri de aur topit, plutind in toate direcliiie, ca o oald in clocot care dd pe dinafard. Pe rAu plutear-r rnilioane de diamante sclipitoare de toate dimensiunile gi culorile, iegite din muntele care erllpsese. Visul era aga de real, culorile erau asa de vii, incAt m-am trezit. M-am tot intlebat de ce am avnt acest vis. in timp ce cAntiream visui intr'-o stare tulbr-rle, intre vis si realitate, am auzit o voce dulce zicAndu-mi: ,,Ai multe daruri de dat." Mi-am dat seama cd tot talentul din lume, dacd e l6sat ascuns, nu poate fi irnpdlt5git. Dacd ld9iry ir1 interiorul nostru daruriie pe care le avem, nimeni nu le poate r..edea si nu se poate bucura de ele. Ce folos sd ai aceste daruri dacd nu Ie folosesti pentru a face lumea mai bund? Ce folos sd ai aceste daruri dacd nu ie folosegti pentru a face pe ciner.a fericit? La ce bun sd tot aduni ce ai? Trebuie sd dai aceste daruri mai departe, pentm a te bucura de ele. Trebr"rie sd te ddluiesti pe tine. ,,Lln muzicisn trebuie sd fncd nntzicd, Un nrtist trebtilc sd picteze,

Meslotv

il detegti gi ili soli; pentru a te obliga sd te scoli citd toati energia numai dimineafa si sd te duci la slujbd, viala incearcd sd-!i spund ceva. Dacd ti se pare epuizant s[ faci o tleabf, simpld nu pentru cd e grea, ci pentru cd e neinteresantd, ar trebui s-o privesti ca pe un indicator rutier. Poate ch nr.r te afli pe drumul cel bun. Dacd acum ai un serviciu pe care

725

Primul pas spre a gti ce vrei de la viald este sd fii sincer cu tine. Aceasta este decizia din spatele deciziei. Aceasta presupune cd h'ebuie sd inveti id ascui;i ce iyi spune vocea interioard. Dacd mergi inh'o dir"ectie mai pokivite cu feh,rl tdu de a h, at mai multe sanse sd reugegti decAt dacd mergi intr-o direclie care nu ti se potrivegte. Dacd faci ceva ce nr.r-ti place, ai mai degrabb iansa de a face o treabd proastd, aga cd la un moment dat nu va mai trebui s-o faci deloc. Are sens doar sd-!i urmezi jaloanele principale. Mulfi oameni doresc sd aibd curajul sd incerce. Orice ai face, fd-o cu toati inima. Este singr.ilul mod de a reugi cu adevdrat in viatd gi de a deveni tu insuli. Urmdleste-fi interesele gi dorinfele naturale. Fd lucrui penh'u care egti bun in mod firesc. Dacd nu gtii la ce egti bun in mod firesc, fd ce te face sd te simfi bine si te muitumegte. Fd ce te face sd fii tu insuti. Ai mai multe ganse sd reugegti in ceva ce ifi place decdt dacd nu-!i place. ,,Orice ai face, chnd urei m adeadrat ceua este pentru darinld ?gi nre origirrcn in xr.fletti ttnioersului. Este nisitutea tn pe pdmfrnt."

cY-acVn

Pauro Coru-io

L)n ytles trebtde sd scrie Dncd este totnl in4tdcnt ctr sine." AsRauaN4

EROII i$I CULEG DARURILE ASCUNSE

Sunt convins cd instinctele si dorintele noastre nu sunt intdrnpldtoare. Eie ai;ioneazi pentru a ne ghilla ca nigte mecanisme interne de direcfie. La ce au splis oamenii ch egti bun gi cum ar fi dacd ai merge in aceastd directie? Cum ar fi dacd ai avea o dorintd arzXtoare de a face ceva? Ce iti spune vocea, interioard despre direclia in care trebuie sd mergi? Ce obiective 9i visuri ai tot amAnat sd le abordezi? Nu-!i mai ignora sugestiile gi dorinlele interioare. CAnd ai fdcut ultima datd o listd cu lucrurile care iti dau cn adevdrat satisfactie in viati? CAt de des si cu ce

726

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

intensitate incerci sd ajungi acum la aceste lucruli? Tieci printr-o situalie mai pulin satisfdcdtoare cAnd gtii in sufletul tdu cd ar trebui sd faci altceva? Te scuzi pentru cd nu !i-ai urmat visurile? Dacd pui in balan!5, pe de o parte, scuzele 9i, de partea cealalti, visurile,-caie ar CAntdri mai mult? Dacd ti se pare cd a-ti urma visul e un fu1 pe care nll ti-l poli permite si nu ai timp sari bani pentru a-l urma, attinci ai luat o decizie cale-fi va i'eanonimatul. Dar nu e niciodatd zerva locul in istorie prea tArzir-r sd-ti schimbi convingerea. Este prea tdrziu numai in ziua in care alegi sd renr-inti. Asta se poate intAnipla cdnd ai 65 de ani sau se poaie intAmpla cAnd ai 25 de ani. A r:enunta este o alegele pe care 9,-f3-ci, nu ceva ce

se intAmplS.

,,Fie ne gdsim un drum, fie

lncern unul."

Ho*rruoa Fii doritor sd experimentezi ceva nou. Sr-rnt noi aventuri la orice pas. Poli fi in fruntea unei noi orientdri sau a unei descoperiri care va schinrba gAndirea conven;ionaiS ani de-acum inainte. Poti sd nu intri in istorie, dar poti schimba in bine viala ta gi a celor din jurul tdu. Numai timpul o va sptlne. Nu e niciodatd prea tdtziu sd hotdlAm ce dorim sd fim cAnd ne vom maturiza. Ar trebui sd fim intr-o cdutare permanenti pentru a ne atinge cele mai bune si mai inalte obiective, indiferent la ce nivel al vietii ne-am afla. Tine minte, deciziile pe care le iei azi ili afecteazd viitorul mai mult decAt deciziile pe care le-ai luat ieri. Viafa seamdnd putin cu pescuitul cu mu9te. Cdnd am invdtat prima data sA pescuiesc clr muste mi-a fost dificil, pentru cd ntr aveam nici o gretttate la capdtul

EROII ISI CULEG DARURILE ASCUNSE

127

unditei cu care sd ajut aluncarea. Aruncarea se face cu o migcare concomitentf, a bralului gi a umdrului si cu o zvAcnire a incheieturii. Cere multd pricepere. in ziua primei mele leclii bdtea vAntul. Am crezut cd dacd incerc sd arunc o undil5 aproape imponderald cu o muscd in vArf, in vAnt, va fi un exercitiu fdrd rost. Dar instructorui meu a fdcut-o clt mare usurin!5. Mi-a spus cd, in cazul pescuitului cu mugte, trebuie sd alegi un punct pe apd unde ai Vrea sd aterizeze musca si sd arunci in directia aceei.DaCa nu albgi un loc anume si nu-fi-oncefltiezi ener$iile acolo, undila ta va fi luaii de vAnt. Asa se intAmpii si fur viatd. Tiebuie sd alegi un obiectiv conclet 9i si arunci mereu spre ei. Altfel, vAnturi rdzlete te vor indrepta in locuri pe care nn le doreai. Pentru a-!i atinge obiectivul, trebuie sd iei doud decizii. in primul lAnd, unde sd arunci cArligui. in al doilea rAnd, sd iei zilnic o decizie de a face ceva care sd te ajr.rte sd te apropii si mai rnult de scop. intreabd-te: ,,Ce acliune specificd pot face astdzi pentru a md apropia de scopul meu?".Dacd nu gtii de unde si incepi, incepe sd citesti articole 9i cdrti despre ce vrei si faci. VOfbeste cu oarneni care deja au reugit sf, facd aceasta. Dar nu sta. Actioneazdl Este un iucru foarte important sd-ti stabilegti obiective specifice. Este foarte important sd pui pe hArtie ,,tabloul" dorinlelor unde vei vrea sd te gdsegti peste zece ani. Azi ar trebui sd te opregti gi si faci o ,,listd a visUtilor" unde ai vrea sd te gdsegti gi ce vrei sd fii in urmdtorii zece ani. Deocamdatd ignord dacd aceste visuri sunt realiste sau nu. Cheia este s[-!i lagi imaginalia sd zburde. incepe acum sd visezi. Vino cu mai multe opfiuni. Nu trebuie sd te mullumegti cu nimic. Fd-ti lista incepAnd chiar de astdzi!

128

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

De ce este aga de important acest exercifiu? Stabilirea de obiective creeazd cadrr.rl in jurr.l c_druia po-fi luaie alte-deCizii. Obiectivele tale devin standardul dupi care sunt evaluate toate optiunile. Dacd o anumitd alegere nu te aduce mai aproape de scopul tdu, ea nu trebuie luatd serios in considerare. Aceasta simplificd ceea ce al putea fi o decizie dificild. Pe scurt, tlebuie sa respingem toate optitmile care ne schimbd dilectia spre scopul nostru. Dacd nu faci o alegere specificd legati de locul unde vrei sd te afli, atunci nu vei putea lua deciziile zilnice menite si te duci acolo. CAnd trasezi o noud directie pe hAltie, scriind obiectivele tale, ai in minte un nou model de urmat. Este o parte a restructurdrii ,,programelor" pe care le ai in minte. Nu poli merge intr'-o noud directie pAnd nu-!i permiti,la nivel mental, sd o iei pe alt drum. Trebuie sd te eliberezi mental pentru a urma ait curs. CAnd pr.ri pe hArtie anumite visuri gi obiective clare, ii oferi mintii tale jaloane pe care sd le urmeze. ii oferi balustrade de care sd te lii si pe care sd le apuci cAnd ulci un munte. CAnd mintea incepe sd urmeze rln nou model, vor' urma si acfiunile. CAnd aclir.rnile tale se schimba, reziltatele pe care le ob;ii se schimbd gi ele. ,,Settntdytd un gfind gi oei secern o ncfiune; Sesnfind o aclimte gi uei secern u'n obicei; Senmdnd rn obicei gi uei secern mt carncter; -seatiitrtid ttn cnracter si ae i secern tm desfin." CHARLES

Este import4r-rt sd-fi

Rrepe

pui gAndurile pe hdrtie, pentru

cd transformd ceea ce este vag gi general in mintea ta in nigte sarcini specifice mici si usor de indeplinit- Dar'tre-

buie sd fii foarte clar in ceea ce scrii. A scrie pe hAltie ce pluteste in mintea ta este ca 9i cum ai prinde flutuli

EROII ISI CULEG DARURILE ASCUNSE

729

exotici gi i-ai exarnina indeaproape pentru a-i identi- , fica. CAnd ei zboarf, in jurul nostru, aruncdm numai l nigte priviri culorilor frumoase gi modelelor de pe i aripi. Simfim cd sunt acolo, dar nu gtim exact ce sunt, l de unde vin sau unde se duc. Sunt mai mult o fantezie i decAt o realitate. CAnd prindem aceste gAnduri specifice cu ajriJorul pixului si al hArtiei, le putem examina mai bine. Ii dai minfii taie ceva mai concret si mai clar asupra cdruia sd se concerttreze. Nu uita, lucrul asupra cAruia te concentrezi influenteaza ce trczi . Dacit n.r te concentiezi asupra a ceva specific si definit, atunci convingerile tale vor fi vagi 9i nebuloase. CAnd iii vei crea in minie un tablou specific a ceea ce ai-vrea sd fii 9i unde ai vrea sd ajungi si te concentrezi asupra lui in fiecale zi, mintea face un luclu uimitor. Transformd aceastd imagine intr-o schild a ceea ce vei deveni. Un exempltr potrir.it il vom da din viata trnui comic foarte cunoscut, Ceorge Lopez. CAnd era copil, Lopez a fost abandonat de tatdl sdu 9i mai llrziu si de mam5. A fost crescut de o bunici abuzivd si de nn bunic alcoolic. Mai ntult, a fost crescut in sdrdcie. Pentru a scdpa din aceastd sdrScie, n sles sdse concentreze aslrpra comediei. Comicul lui preferat era Freddie Prinze. In fiecare zi, dupd orele de gcoald, se uita la episoade dtn Chico nnd the Mnn. A lipit pe unul dinhe peretii dormitolr"rlui sdu o fotoglafie a lr.ri Freddie Prinze gi in fiecare seard o plivea. Lucrul asltpra cdruin se concentra incepea sd ia fonnn celuiin careeleded. Aceasta a fost A doua lege a concentidrii eriticerM. A inceput sd-si spund: ,,Pot fi comic. Pot sd fac ce face Freddie. Vreau sd fac oamenii sd rddd." CAnd era incd adolescent, a scris urmdtoarele cuvinte pe o bucatd de ziar: ,,Stiu cd uneori nu imi iese, dar pAnd la ulmd voi reusi. Si o sd lovesc in poporul american ca un ciocan. O si fiu cel mai bun." Acestea s-au

I I

130

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHINIBAT V]ET]

dovedit a fi cuvinte foarte putelnice, pentrti cd el vorbea ca gi cum ceea ce spunea se ;i intAmplase. Nu a spus ,,sper" sau,,as vrea". Daca te uiti cu atentie la ce a scris, vei vedea cd folosegte explesii ca gtitt.... El a spr.rs: aoi... ztoi... t",oi... El insd nu si-a dat seama cd-si imprima in creier imaginea exacti a ce aa deveni gi care fusese intipdritd in profr-rnzime, in aruhte gi in intagini. Aceastd schild fusese imprimatd atAt de adAnc in mintea 1ui, incAt chiar 9i atunci cAnd lua cu asalt club dupd club, chiar si dr-rpd ce 9i-a abandonat visul pentrtt ani c1e zile, cAnd a rer.enit gi a renuntat din nou, schiln ern incd acolo. Ea rra stabili in cele din urmd ce va deveni, in pofida ttituror obstacolelor. PAnd la ulmd George Lopez a devenit unul dintre cei mai cunoscuti comici din America. S-a produs in fala pregedintelui Statelor Unite si a altor celebrititi. A reusit sd aibd propria emisiune cle comeclie de mare ar-rdient5, care a primit numele lui, The Ceorge Lopez Sltortt. A scris ciriar si o carte despre viata 1ui: WlnlYou Crtling? Nu a fost un miracol. Nu a fost produsul destinului sau o interventie divina. A fost rezr.rltatul tuiuror priir{cipiilol pe care eroii le-ar-r urmat de mii de ani. Luciul asupra cdruia te cottcettfrezi va inflrrerrta ce crezi.- Ce crezi influenleazd ce agtepti c1e la viald. Ce aStepli influ-. enteazd ce vezi. Ce vezi influenteazX optiuniie care igi_ sunt la dispozitie. Lopez si-a pus dcstinul in miscare cdnd a ales sd se concentreze mer'eu, zi dupd zi, pe o imagine specificd, clard 9i literald (o fotografie) a celr-ri cu care voia sd semene. Apoi a concretizat aceastd con--__, centrare prin folosirea unor cuvinte puternice. $i tu ai libertatea de a alege asupra a ce sd te concentrezi, incliferent de ce se intimpii in iumea din ;ur. Aceasta este A saptea lege a concentrdrii criticerM. $i tr-r potr nlege sd folosesti puterea imaginafiei pentru a te

EROII ISI CULEG DARURILE ASCUNSE

131

concentra pe o imagine specificd, clard a celui care vrei sd fii. Ai puterea de a nlege cuvintele gi imaginile de care ai nevoie pentru a-!i pdstra concentrarea. Cu cA1 e mai ingustd gi maf definitd respectiva imagine, cu atAt mai ugor este sd creezi o schild a ei in cieier. Cu tAt mai specificd este schita, cu atAt mai probabil e cd viata ta va fi conform acelei imagini.

,,Erifli o" Igge in psihologie cd , dncd ili fnci irt n'tinte o hnngineaCennufiIet'n.eisdfiisiueicontinunsd pdstrezi nficient de mult acen imagine, oei deuetti itr V1;1nnd

exnct cwn ti-ni inclti1tttit." Wrr-r-r,nv

]avrs

Pentru a ajuta definilea concentrdrii tale, agaz5-te si identificd elementele specifice pe care le caufi. Fd-ti o imagine a ei in minte. Cdsegte o imagine gi lipegte-o pe oglinda din baie. Fi o listd cu detaliile, culorile, oamenii gi banii de care ai nevoie pentru a ajunge acolo. Ce te vezi fdcAnd in urmdtorii zece ani? Mai important: ce te vezi cd uei .fi? Cine sunt oamenii din jurul tdu? Ce magind conduci? In ce fel de casd locuiesti? Unde se afld? Ce culoare are? E de piatri, de cdrdmidd sau de lemn? CAt de mare este? Ce vezi cAnd intri in ea pe uta din fatd? Viseazd. Iubeste. Trdiegte. Comport5-te ca gi cum ar fi adevdrat si va fi adevdrat. ,,$i dncd ai fi ndormit? 5i dntd, itt uistrl tiu, ni fi aisnf ? Si dnca, in uistrl tritr, Ai fi ajtms in cer si ncolo ai fi ruTtt O JToare chdstd pi fnnnonsd? $i dncd, chnd te-ni fi trezit, ni fi nuut Floaren in rndnd?" , Savupl Tevron ColnRrr-lcn i

T32

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

Odatd ce ai in minte o viziune clard gi specificd, inceircd sd conturei2i pagii inapoi, de acolo pa"a i" locul unde te afli acurn. Asta se numeste J incepe aVAnd in minte finalul. Dacd gtii unde vrei sd ajungi, iti poti planifica cum vei ajunge acolo. Cineva a explicat odatd astfel: fiecare cdpitan de vas gtie care este nlrndtoarea escald. El stie unde se afl6 si gtie curn sd ajungd acolo, chiar daci 99 la sutd din cdldtoria lui nu vede acel loc. Se indreaptd intr'-acolo stiind unde merge. Dal in fiecare zi igi concentreazd toate energiile pe salciniie mici, fixate pentru a ajunge acolo. El isi tot repetd acest model comportamental verificat in fiecare zi pAnd ajunge acolo, fdcAnd de-a lungul drumuh"ri colecliile necesare. O viafd fdrd scopuri este ca Lln vapor fdrd cArmd. Un - s,. vas fara cArma este luat pe sus si aruncat in toate partiie de fiecare pal6 de vAnt ;i de fiecare curent pe care il intAlnegte. Viala ta este constant aruncatd in toate pdrtile de'iucrr-rri pe care simli cd nu le contloiezi? De cel !. mai mic capriciu sau de ideea de a obtine bani? Poti evita aceasta prin fixarea unor scopuri specifice, ugor de atins, gi apoi promiti cd nu vei ezita sd le faci. Un exemplu excelent in acest sens ni-l oferd povestea supravietr-ririi alpinistulr-ri Joe Simpson, in cartea sa, Totrclting the Void. In 19E5 Simpson 9i-a rr-rpt piciorul coborAnd de pe un munte inalt de peste 7 000 de rnetd din Anzii Peruvieni. Apoi, dupd o a doua cdzdtur'5 care l-a fdcut sd atArne in gol, paltenerul lui, Simon Yates, nu a avut decAt o singurd posibilitate, aceea de a tdia funia care-i lega. Dacd nu reugea sd taie funia insemna cd pAnd la urmd ar fi murit amAndoi tragi in jos de pe peretele muntelui de gravitatie. Fr.rnia tdiatd de culitul lui Yates a fdcut ca Simpson sd cadd intr-r-rn horn ingr-rst, r,ertical, de gheatS, din care nu aveai nici o sansd sd iegi la suprafald. Ti'upul h-ri a

EROII iSI CULEG DARURILE ASCUNSE

IJJ

r5.mas intr-un echilibru fragii pe podul ingust de gheatd dintre cei doi pereli verticali. Avea doui posibilitAli. Putea sd stea acolo pAnd moartea i-ar fi inghelat treptat trupul sau putea sd sard in necunoscutul intunecat pentru a-gi lua singur viata. Mai avea un singur pioiet, pe care l-a infipt in peretele de gheatd. Apoi si-a intins fr"rnia prin el gi a reugit sd faci un nod grosolan la capdtr-rl ei. Asta va fi ancola hii, cAnd el isi va 15sa trupul jos, in adAncul negrrl, neclrnoscut, de gheafd. Nu putea vedea fundul hornului de gheafd, putea vedea numai o gauri ingrozitoare, neagrd. Nu avea nici cea mai micd idee dacd funia se va termina salt nLl inainte sd atingd fundr.rl hornului. Intentionat nu a fdcut un nod la capdtul filniei, cale i-ar fi oprit coborArea, prefeldnd sd se avAnte mai degrabd in moarte decAt sd atArne in gol gi sd inghete incet. Sple surprinderea lui, trupr-rl lui a ajuns la o sr-rprafatd netedi de gheafd. Dar aceasta s-a clovedit a fi un strat de zdpadd extrem de subtire, care impiedica forta gravitatiei sd-i absoarbd corpr.rl in hdul de dedesubt. Apoi a rzdzut o razd slabd de soare din partea opush a crevasei. Era un velsant inghefat intr-un unghi de 45 de grade, care dtrcea spre locul unde se putea vedea un punctule! de h-rmind. Agglo era lesirea, dacd ar fi putut ajunge pAnd acolo. S-a intini pe burtd 9i s-a tAldt cr-r giijd de-a iungul stlatulr.ri subtire de zdpadd, pAn.l a ajuns in partea cealaltd a cavernei. Dar, cu un picior serios rdnit, r,ersantul povArnit de gheatd pdrea imposibil de urcat. $i-a fdcut un plan. Se va apleca gi va sdpa cAte o addnciturd pentru cizmele sale, prevdzute cu crampoane pentru escaiadS. Apoi i9i va infige toporigtile pentru gheafd in peretele inghefat de deasupra h-ri 9i-9i r.a ridica incet piciorul rdnit, apoi pe cel sdndtos, in acele adAncituri, in tirnp ce trr"rpui lui se va ridica cu ajr"rtorul toporigtiior. De cAte ori greutatea i se lisa pe

I34

EROII iSI CULEG DARURILE ASCUNSE

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

piciorul rdnit, durerea ascutitd ii exploda de-a lungul piciorului. Tipa si blestema tare, dar cuvintele il luau peste picior, intorcAndu-se sub forma ecoului, din hdul inghetat. Apoi repeta pasii. A lr.rat decizia de a se concentra pe tipar, nu Pe durere.

,,Valurile de durele se transformaserf, in rutind gi nu le-am mai dat atenfie, concentrAndr.r-md nttmai pe tipar." Era atAt de hotdrAt si se concenh"eze pe tipar, incdt a refirzat pAnd sd se gi uite la obiectul escaladei sale, de teamh cd i-ar fi ardtat cd a avansat foarte pulin si cd mai are incd mr-rlt de mr-rnc5. $tia unde merge, dar era mai important sd se concentreze Pe tipar. Tiparul incd funcliona, fdcea cAte trei centimetli odatd, dar fr.rncfiona. Dupd ce i se pdrttse cE a trecut o eternitate, 9i-a lidicat capul din zirpadd 9i a vdzut un lant spectaculos de mr-rnli

si cerul albastru. Reusise. Dar acum tlebuia sd gdseascd o solulie pentru a cobori muntele cu piciorui rupt. Simpson a fost obligat sd repete aite tipare de comportament, ridicAndu-se, apoi cdzAnd inainte, apoi tArAndu-se, apoi ridicAndr.r-se si cdzAnd din nou, cAteva zile si nopfi, fdld mAncar^e si apd. Isi fixa cAte un punct in depdrtare si se concentra pe el. Apoi isi fixa un termen pAnd la care trebuja sd ajungd acolo. CAnd in sfArgit ajungea acolo, lua alt punct de reper in depdrtare gi repeta tiparul. In fr-rnctie de ter"en, igi elabora alt tipar de migcare, mai util pentru a-gi asigura deplasarea inainte a trupuiui. Odq!4 gg e gdsit iiparul potr_ivit, 9_9 -c9n_ centra pur 9i slmplu pe acest trpal- ;i_i lepeta mglerl/ phnd-ajungea la punctul urmdtor. Era un proges ]e1t, i$onizant, iar trupul lui devenea din ce in ce mai slab. D"oar prin simpla forta a voinlei si prin vocea inieri-

instrr.rctie ii comanda permanent trupultii lr-ri sl5bit sd inainteze,

oard, cate ca

un sergent nemilos la

dr-rpd cAteva zile a ajuns destui de aproape de tabdra sa,

unde strigdtele i-an fost ar.rzite. CAnd partenerul lui de

135

escaladd l-a gdsit, Simpson era desfigurat. Fata era plind de sAnge si julitd de cdderile repetate si de ger. MAinile gi picioarele eralr zgAriate de pietre si de gheatd. Picior.ul

lui

se umflase si atingea aproape I r dimensiunile ialiei. Dar era ih viat5. Ce l-a salvat pe Joe Simpson a fost decizia sa de a se concentra pe un obiectiv limitat, care putea fi atins, 9i 9i-a dat un termen in care sd-l atingd. CAnd a incetat si se mai forleze pentru a ajunge acolo la termen, a inceput s5-gi piardd speranta. A explicat cd destinatia lui a clevenit ,,un obiectiv vag, in locul r-rnuia bine planificat. Fird s5-mi cronometrez fiecare fazd., am piutit in derivd fdrd nici un fel, fdrX sentimentul urgenlei. Astdzi totul ar fi fost diferit." Simpson a mai avut ceva de partea lui. Pe o portiune a cdldtoriei lui a pr-rtut vedea urmele gterse ale partenerului s.{u de escaladd, care ii ardtau drumr-rl cel mai bun pentru a cobori. A mers pe aceste urme pAnd ce vAr-rtul si o noud furtr-rnd de zdpadd le-au acoperit. Ce putem retine din epopcea lrri Joe Simpson despre .supravietuire?

. in primul

rAnd, pentru a supravietui gi a r.eusi in momente dificile, trebr-rie sd-!i cunosti destinatia finald gi sd o pdstrezi constant in minte.

. in al doilea

rAncl, fragmenteazd-ti cdldtoria

in i

etape scurte, ugor de efectuat.

...r

; :!

;

ri .

in al treilea rAnd, experimenteazd pAnd vei gdsi un tipar de comportament care sd te impingd centimetru cu centimetru mai aproape de obiectiv.

. in al patrulea rAnd, sd stii cd vei gresi de multe ori incercAnd sd gf,sesti tiparul potrivit. Apoi sd gtii c[ vei gregi din nou, chiar gi dupd ce vei gdsi tiparul

136

DECIZII HOTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

potrivit. Dar ia decizia de a cddea inainte, in directia scopului tdu.

{ -

. in al cincilea

rAnd, dacd scopul pare imposibil, concentreaza-te mai degrabd pe tipar, decAt pe durere.

. in al gaselea rAnd, trebuie sd-ti dai seama cf, tip,arul de comportament pe care 1-ai oblinr.rt pentru

Eroii se concentreazd pe valori intangibile

primul tar.r mic trbiectiv pentru al doilea poatc sa nu functioneze. Fiecare obiectiv are provocdrile, riscurile si recompensele lui specifice. Fiecare stadiu va avea duLerea lr.ri aparte. Ghsegte tiparul de

,,Milte perslane au o idee gregitii despre ce insesnrnd fericiren ndeodrntd. Es nu

comportament care sd funclioneze pentru fiecare stadiu al cdldtoriei. ..'r

in_

ql ;aptelea rAnd, dacd vezi urmele cuiva

este nthrcd ytt'itt outonrultr,uttire, ci Ttrin fidelitnten fntd de wt scop demn de lmLdd."

care

/ gtie drumul si care a mai fost pe acolo, ulmdlestele. ; PAnd la urmd vei ajunge la destinatia ta finaid. Poti ; fi plin de sAnge, de lovituri si de durere, dar vei ajurrge. Cheia este sa gasesti neazd, si sd-l repeli.

Odatd ce ai hotdrAt care

ili

HEIrN

Uneori, singura cale de a depdsi o ploblemd ciard estq o solr"1fie intangibild. Dal este nevoie de o viziune speciald pentru a vedea solutia intangibild. CAnd Billy Joel era tAndr, ii pldcea muzica. Dar era destui de grer,r sd trdiasci din veniturile de muzician. CAnd era tAndr, i9i petrecea multe nopti cAntAnd in baruri obscure, cAn-

tipalul cale flrnctio-

sunt obiectivele, decrzia

4 *-.-din spatele deciziei este ca in fiecare zi sd repeti un tipar de compoltament despre care ;tii cd te impinge incet tot mai aproape de obiectiv. In felul acesta oamenii obisnuiti devirr eroi.

Drcrzre DrN SPATELE

Ksr.LER

tAnd la pian pentru belivi gi pentru oameni car-e erau prea ocupali sd vorbeascd, incAt sd observe cd se afla si el acoio. Era o persoand fdrd experient5, care abandonase liceul. Era destul de greu sd obtini o slujbd pldtitd regulat. Era aga de sdrac, incAt dormea prin spdlitorii automate. Dar continua sd munceascd, continua sd incerce sd-9i ducd mai departe pasiunea cu tot sufletul. A luat multe decizii dificile de-a lungul timpului. S-a hotf,rAt sd nu-9i vdndd niciodatd sufletul pentru siguranla financiard. S-a hotirAt sd nu renunte niciodati. UlmAndu-gi pasiunea, a gdsit pAnd la urmd nu numai siguranld financiari, ci gi o avere mare 9i celebri-

DECrzrEr

Eroii elrc si se concentreze pe o imagine mici, specifici a ce vor si fie, si sd repete zilnic un tipar comportamental de succes, pAnd aiung acolo.

138

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

tate. Recompensele vorbesc de la sine. Billy ]oel a pus

niste valori intangibile deasupla unor nevoi financiare concrete si pAnd la urmd a fost rdspldtit. aa .folosi onnilti dacd un cfr;tign lumen intreagd, inr sufletul sdu ?l -on pierde?"

,,Pentrlt cd ce-i

Marui, 16,26

Multe dintre religiile universale si cei mai respectati lideri din toate trrnpr-rdle ne inrratd cd trebuie sd ne concentrdm serios asupra vielilol noastre si sd avem un scop in jurul cdrr"ria se vor grupa celelalte lucruli. Dupd ce am realizat aceste lucruri, restul va fi simplu. Stepiren Covey, in cartea sa Tlrc seuen HLtbits of Highly Effectiue People, explicd faptul ci, pentru a a\.ea cu adevdrat succes, trebuie sd ne concentrim pe lucrurile intangibile din viat5, pe cele care dau vietii un sens. Kahlil Gibran a spus: ,,Nici c'l mlrncd nll ale vaioare cAnd existd iubire, cdci munca este o iubile vizibild." Indienii Sioux ne spun ch atr-rnci cdncl te concentrezi pe ihestiuni spiritr-rale si mintea ta este concentratd pe un obiectiv specific, intangibil, in 1oc sd te pielzi in problen-rele cotidiene, restul va fi sin-Lplr-r. Henr1, Davicl Thor"e.ru a spus: ,,Nu este gregeal5 mai mare decAi a celui care igi petrece cea mai mare parte a vietii ingrijindu-se numai de problemele cotidiene." Iisus Hristos a spus: ,,Cautd mai inainie impdrdtia lui Dumnezer-r gi toate aceste lucruri le vei avea dupd aceea."

Albert Schw-eitzer a splrs: ,,Nu gtiu ce destin vei avea, dar gtiu un singur lucru: singurii printre care rrei fi fericit cu adevdrat sunt cei care au oftat si au aflat cum sd slujeascd."

EROII SE CONCENTRE AZAPE \ALORI

Viktqr Frankl

INTANG]BILE 139

a spus: ,,Succesul... este efectul seclrn-

dar neintentionat al concentrdrii cuiva asupra unei casze mai importante decAt propria persoani sall un produs secundar al renuntS.rii cuiva in fata unei per'soari-e, alta decAt el insusi." Winston Churchill a spus: ,,Trdim cu ce primim, dar avem o viald prin ce ddruim." $i Lance Armstrong a spus: ,,Un atlet tlebuie s5-9i dea seama cum sd-i imbogdleascd pe oamenii din jur. Altfel nlr are nici un r:ost." :Evreii, hindugii, budigtii, crestinii gi chiar agnosticii, toti sunt de acord: cAnd viafa ta se invdrte in jurul unui scop central, chestiunile culente ale vielii capdtd un tipar de funcfionare, ial satisfactia vietii este un rezultat clar. Dacd nu pui timp si energie in lucluli care aduc satisfaclie sr.rfletulr,ri 9i-!i dau un sens al viefii, atunci nr"r-ti vei implini cel mai bun gi mai inalt scop. Te invArte;ti in go1 si agtepti momentril cel mai potrivit pAnd la pensionare, in timp ce sufletul tdu se usuci. CAnd renunli la r.isurile tale, in fiecare zi moli putin cite putin.

,,Morel mgsd n osnrcnilor isi duce ointa i ntr -o disp c r n re lin ist it d ." Hrnny Davro Tuonpeu Dacd ceea ce faci nu faci cu pasiune, atunci de ce o mai faci? CAnd gdsegti ceva ce poli face intr'-adevdr cu pasiune, meriti sd faci sacrificii 9i sd-ti asumi riscurile necesare pentru a-!i atinge scopul. Existd o parabolh despre un om care toatd viata a cdutat o perlS extrem de valoroasd. CAnd, pAnd la urmd, a gdsit-o, si-a vAndr"rt tot ce avea pentru a o cumpdra. CAnd gdsegti ceva ce poli face cu pasiune, ceva ce dd sens vietii, tlebuie sd fii i.{'

140

DECIZI HoTARATOARE CARE AU ScHIMBAT vtETl

gata 9i sd doregti sh faci olice pentru a-!i atinge scopul. E mai bine

si fii

sdrac 9i fericit, decAt

implinit din punct

de vedere financiar si nefericit. Dar cum pui in baiantd aceste scopuri intangibile inalte, cu cireltuieiile financiare cronice ale zilei? CAnd

nu-ti permiti sd pui benzind in rezervor sau sd plStesti factura la curent ori chiria, gdsirea cu orice pret a unei slujbe bine plStite pare a fi mai importantf, decAt urmdrirea visurilor inalte. Dar aceasta nu trebuie sd fie legr-rla. Este o chestiune de prioritdti. Nu uita: tot ce faci in via!5 este o chestiune de alegere. Revenind la povestea 1ui Billy Joel, ai fi tentat sd spui: ,,Da, dar eu nu sunt Billy Joel. Biliy Toel e plin de talent. A fost menit sd ajbd succes. Nu ag putea fi ca el." imi permit sd nu fiu de acord. Md indoiesc cd atunci cAnd dormea prin spdldtorii Billy Joel se gAndea: ,,Stai pufin. Eu sunt Biliy Joel. Sr-rnt menit si am succes." $i tot atunci, cAnd dolmea pe podeaua spdldtoriiior, avea tot ce-i trebr-ria pentru a avea sr-lcces. Istoria e plind de exemple de oameni celebri cale au incepui cr,r slujbe de nimic in timp ce-9i urmdreau visurile. Madonna odatd a trebr-rit s5 supravietuiascd vAnzAnd gogosi intr-un magazin din Times Square. James Earl Jones a trebuit si ceruiascd podele pentru a supraviefui. Si Jerr"y Seinfeld a vAndut becuri prin telefon gi bijuterii faise pe strad5. Scriitorul de succes Norman Vincent Peale a scris Tfue Pourer of Positiae Thinking cdnd avea 50 de ani. A prezentat manuscrisul mai multor editoli, dar tot de atdtea ori a fost respins. A fost asa de dezamdgit, incAt in cele din urmd l-a aruncat la gunoi si i-a interzis sotiei sale sd-l scoatd de acolo. Ea nu l-a iuat de acolo, dar a doua zi i-a adus cogul de gunoi 9i l-a incr.rlajat sd continue. Pdnd la urmd cartea a fost acceptatd de un editor si de atunci s-a vAndut in 20 de miii-

EROII SE CONCENTRE AZAPE \ALORI INTANGIBILE 747

oane de exemplare, in 42 de linrbi din lumea intreagf,! Norman Vincent Peale a ajuns sX mai scrie un bestseller, intitnlat Hotu to Win Friends nnd InJhrcnce People, qi a fondat revista Guideposts. i.K. Rowling, autoalea romanului de succes Hnrnl Potter, era o mamd singurd prosp-erd cAnd a scris primul volum al seriei. Acum este mai bogati decAt regina Angliei. Niciunr-rl dintre acegti oameni nu a fost destinat sd aibd sllcces inainte de a lua decrzia fennd de a-gi urma pasiunea, in pofida oricdror obstacole. Ei au pus elementele intangibile deasupra celor concrete. Care este diferenfa dintre acegti oameni 9i tine? Chiar acum, indiferent unde te-ai afla, orice ai face, ai in tine tot ce iti trebuie pentru a reugi. Trebr-rie doar sd sapi mai adAnc decAt ai ajuns vreodatd gi sd cauli acoio. T?â&#x201A;Źbuie sd muncesti si mai mult decAt ai muncit gi si sacrifici gi mai mult pentru a ajunge unde vrei sd ajungi. Succesul vine cAnd iti unnezi pasiunea. Acesta este singurnl dn-rm spre sllccesul adevirat. Viata este prea scurti pentru a o petrece cu lucluri cale nu iti plac gi care au pentru tine pr-rlind importan!5. Dar totr.rl incepe cr-r o decizie, o decizie intre lucrurile concrete 9i cele intangibile. Aceasta este decizia din spateie deciziei. CAnd $e deplasezi in direclia visurilor tale, folfe spirituale ner,,f,zute se deplaseazd qt e1e. Scriitorul 9i fotograful James Balog explicd ce au gtiut dintotdeauna artigtii din toate timpurile: ,,De mult timp m-am convins cd imaginiie spectaculoase sunt destinate sd capete form6. Poate cd nu este mai complicat decAt sd muncegti din greu, sd fii mereu in locul 9i la timpul potrivit gi sd-!i faci propliul noroc. Poate e vorba de a fi receptirr la un <accident fericit",lucrul pe carâ&#x201A;Ź artigtii 9i alte media

142 il

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

apreciazd

in mod deosebit gi care poate duce la o

epifanie; pata de vopsea apalent intAmpldtoale pe o pdnzd sau fisura intAmpldtoar"e in blocul de granit al unui sculptor'. Sau poate fi influenfa a ceea ce vechii greci numeau muze, forte supralrmane care topeau experienla de viatd in forma creatoare pe cale pAnd la urml trebr-ria sd o capete."

imi place filozofia carc spune cd trebuie sd muncegti din greu pentru a-ti face norocul. Pentru a vedea un soitr care zboara, trebuie sa mergi infr-r.rn loc in care zboard soimii. Pentru a vedea broagte testoase iegind din nisip gi aiergAnd spre mare, trebuie sd te duci acolo unde

broagtele lestoase igi fac cr-ribul. Pentlu a simli bura guvoiului aruncat de balend, trebuie sd te duci acolo rinde se joacd balenele. Epifanie, iluminare si privire interioard nu se intAmpld asa de aleator'ir-r cum credem. Tiebr-rie sd mergem acolo nnde este cel mai probabil sd se intAmple. Si, cr-r cAt astepli mai mult lucrlrrile neasteptate, cu atAt mai mult acestea par sd se intAmpie. CAnd te deplasezi, forte spirituale nevdzute iti vin in intAmpinare pentru a face ca visurile tale sd se implineascd. Scriitoarea Marsha Sinetar a scris o carte iniitulatd Do Wlnt You Looe, Tlrc Money Will Fottozu.in ea ne spune cd urmdrirea pasiunii este singura cale de a afla adey-dratul succes. CAnd faci acest luctu, recompensele financiare vor urma. Dar nu r-rita cd succesul tdu nu se mAsoard in cAti bani poti cAgtiga urmdrindu-li pasiunea, ci in faptul cd te-ai lansat sd faci ceea ce ili place. Aceasta este legea recoltei. PAnd la urmd vei secera ce ai semdnat. Trebuie sd semeni azi semintele fructelor de cale vrei sd te bucuri mAine sau nu se va intAmpla aga. Ce fe1 de seminte semeni asldzr? Vei dori sA obtii fructe pe care sd le mdnAnci intr-o singurd zi? Vrei sd obtii

EROII SE CONCENTRE AZAPE \/ALORI

INTANGIBILE 143

fructe de care sd fii rnAndru cd ai petrecut cea mai mare pirtg a viefii tale ingrijindu-le gi recoltAndu-le? Am 1grye1ogi prieteni care au renunfat la carierele lol pentru a deveni artigti cu normd intreagd. Tidiesc de azi pe mAine gi tlebuie sd se intretind ajutati de familie gi de prieteni pentru a o scoate la capdt. Dar ei isi urmeazd visul. Au ales lucrurile intangibile in iocul celor concrete. igi urmeaz5 pasiunea. Poate cd incd nu sunt celebli, dar sunt fericiti si multumifi. Pun pref mai mare pe lucluriie intangibile decAt pe cele concrete. Cdli oameni crezi cd ar vrea sd se duci in Africa intr-un concedir"r? CAti oameni clezi cd ar vrea sd fie angaja.ti id se joace cu puii de lei si de leoparzi? Am o prietend care este administlator de bioc si cdreia ii plac animalele. CAnd i-am arhtat fotografiile meie fdcute cAnd md jr,rcam cu puii de iei in Africa, a inceput sa pldngd. I-al pldcea sd aibd un asemenea sen,iciu, sd Iucreze cu animalele, dar visr-ri ei pare foalte indepdrtat gi greu de atins. Prin ulmare, nll face absolut nimic pentru a-si atirrge visul. Este foalte usor sd vezi cd este vorba de o anticipare automnllumitoare. Ea crede cd nu poate. Dar ea nr-r doregte sd investeascd in aceasta nici timp, nici efort. Esecul ei de a fi deschisd in fata acestui lr-rcru gaianteazd cd niciodata nn-gi va indeplini r.isui. Am alti prieteni, Caiiy Ermer, care trdie;te in Africa si lucreazd Ia o caband privatd. Este angajatd sd se joace cu puii de leu gi organizeazd cdldtorii pentru cei interesali in savana africanS., pentru a le arf,ta toate tipr-rrile de silbdticie. Este si fotograf. Toatd viata ei a visat si facd asta. A muncit muit pentru a obtine licenta in zoologie in Anglia gi apoi a inceput s5-9i caute serviciu in Africa. PAnd la urmf, a primit aceastd sh"rjbd la o caband privatS, unde are camera ei, mAncar"e si rur mic salariu. Nr"r cAgtigd mulli bani 9i nu va devcni niciodatd

744

DEC]ZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

bogatd cu ce face acum. Dal isi trdieqte visul. A ales sd pund lucrurile intangibile deasupra celor concrete. Chestiunea e cd visalea gi vizualtzarea nu au rost dacd nu dolegti sd treci la o acliune specifici plin care ajr-rngi mai aproape de visul tdu. Aceste doud femei au aceeasi vArstd. Una a muncit mult pentru a-si atinge visuI, si acum i1 trhieste. Cealaltl incd il viseazd. Problema concentrdrii pe valorile intangibile genereazd., de asemenea, problema alegerii intre relatii si caderd. Mr-rlte dintre femeile profesioniste pe care le cunosc, mai clerrreme sau mai tArzir-r s-au confrnntat cu problema dacd sd renunle o vreme la serviciu pentru a avea copii (,,cariera de mamd") sau sd treacd la ,,ctlrsa rapidd" a avansdrii imediate. Aceasta este o decizie uriasd pentru multe mame care sunt mAndre cle realizdrile 1or profesionale de pAn.l acllm si care mai au incd mult de obtinut. Alegerea este intle ambitie gi familie. Uneie dirrtle cele mai talentate san mai ambitioase femei avocat pe care le-am cunoscut s-ar"r hotdt'At sd renunle la practicd pentlu a cregte copiii. De ce ar fggs asta? Erau femei care la inceput au jurat cd nimic nu vt sta intre ele si obiectivele lor profesionale. Dar cAnd ar-t rrenii copiii, si-au ascriltat inima si dragostea lor pentru iopii a triumfat. Este ceva incredibil, uimitor cand iti lii in brate copilr,rl cdruia i-ai dat viald si stii cd clepinde numai de tine pentru a primi dragoste, ajutor gi chiar pentru a rdmAne in viald. CAnd o mamd se uitd in ochii bebelugului ei gi-i atinge obrdjorii moi, restul nu mai are nici o valoare. Acest lucru este r,'alabil gi pentru tali. Cu aproximativ noud ani in utntd, m-am confruntat cu o alegele intle a fi promovat la sediul central al cornpaniei mele, in alt ora9, lucru cale ar fi fost extrem de benefic pentru cariera mea,9i a rdmAne la Austin, ca sd fir-r aidturi de copiii mei, care atunci locttiatt cu mama.

EROII SE CONCENTREAZAPE \ALORI INTANGIBILE 145

Dacd rdmdneam la Austin, mi s-ar fi limitat opliunile in carierd, 9i asta ar fi insemnat sd lucrez la o firmd micd de litigii, cu rnai pufine avantaje. in acelagi timp, a9 fi

rdmas in Austin aldturi de copiii mei. La acea dati fetitele mele aveau sase gi opt ani. Pentru mine exista o singurd opliune. Mi-am notat in jurnal motivele pentrr"r care am luat aceastd decizie:

Relntiile dau un sens aietii. Ele definesc ce suntem. Eie sunt obiectivul din spatele oricirui obiectiv pe care il urmdrim. Ce rost are sH atingi un obiectiv dificil daci nu ai cui sX-i impirtdgegti bucuria? Orice lucru de care te bucuri in singurdtate iti dd satisfaclii duble dacd il impdrtdgegti cu cineva.

PreluieFte-ti cel mni mult fantilia gi prietenii. Pentrtr cd, atunci cAnd celelalte s-au dus banii, casele,

pimdnturile, nolocul, gloria asta e tot ce ifi -, rdmAne. Un prieten adevdrat te poate ajuta in timpul clizelor si al tragediilor. Dar dacd esti singur cAnd treci printr-o tragedie, iiebuie sd induri 4Ut"l"4 tragediei, plus tragedia de a fi singur. Doi oameni care se iubesc ;i se respect5 unul pe altul pot indura orice durere dacd o fac imprer-rnd.

. Cine tpi trddenzd prietenul nu meritd

sd nihd

nlti prie-

teni. Se va trXda pe sine si va suferi singur.

Dacd ldsfun areo ntogtenire, o ldsdnt numai it ininile si fu mintile celor cdrorn le-nm nrdtnt drngoste si bundtntc

in timpul uietii. Cei ale cdror vieli s-au impletit cu a noastrd vor lua pentru totdeauna o parte din sufletul nostru in inimile 1or. Modul lor de a gAndi, viziunea aslrpra viefii sau direcfia vielii lor pot fi

1.46

DECIZII HoTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

schimbate in bine pentru totdeauna de influenla noastrS. o

Ittpnctul pe cnre ?I naem nsupra rsielilor nltora estq nto;teniren noastrd ndeadratd. Acesta este singurul luclu car"e dureazd cu adevdrat cAncl nu mai existjm. Sa fim atlnti si sd umblarn cu glija prin nisipul vietilor altor oameni. Urmele pe care 1e ldsdm vor rf,mAne acoio pentru totdeauna. P1e!uieste reiatiile mai mult decAt orice. Pentru cd ele sunt tot ce avem.

Nu mai e nevoie sd spun, am ales sd rdmAn in Austin, lArrgd copiii mei. Surpriza a fost cd peste mai putin cle doi ani am cAstigat cu acea micd firmd un proces de 18 milioane de dolari intr-un caz pe care niciodatd nu l-as fi avut dacd as fi acceptat prolnovarca companiei si m-a9 fi mutat in alt orag. Dar comoara adevdratd a fost timpul pe care l-am petrecut cu copiii mei, pe care l-aq fi ratat dacd plecam. Indiferent de obstacoh-rl cu cale te confrunfi, fd un pas inapoi 9i ia in considet'are o soiutie intangibild, care ar putea fi de folos. Nu vreau sd spr.rn cd, dacd te gAndegti la ea, te rogi sau meditezila o problemd, aceasta va dispdrea pur 9i simpiu. Este nerroie de acliune 9i cle muncd sustinutd. Ca avocat pledant, am reprezentat gi acuzati, si acuzatoi atAt in calJze neinsemnate, cAt si in cauze de multe milioane de dolali. Dal de-a lungul anilor am ajuns sd invd! cd existd o soiulie intangibili pentru aproape orice disputd legald pe care putini oameni o recunosc si incd gi mai putini o plln in practicf,. Fiecare avocat pledant stie cd sunt patru lucruri care guverneaz6, Jp.oup" orice proces. Aceste patru lucruri sunt

ERorr sE coNCENTREAzApE \Ar,oRr TNTANGTBTLE 747

mAnia, mAndria, rizbunarea gi ldcomia de ambele pdrti ale disputei. Banii sunt simbolul acestor lucruri intangibile 9i au devenit un mod de a mdsura succesul. Procesele sunt rezolvate cAnd in cele din urmd oamenii pot sd renunte la aceste lucruri gi fac obiective deciziile economice bazate pe o analizd corectd a costurilor si a beneficiilor. Poate suna simplist, dat statisticile aratd cd in aproape toate procesele singurii care cAgtigf, sunt avocafii. ,,CAgtigdtorul" este partea care a pierdut cel mai putin sdnge in timpul luptei. Dar ce sd spunem despre cei care cAstigd verdicte de multe milioane de dolari? Pe 26 mai 2000, la Scoala generald Lake Worth din \.A/est Palm Beach, Fiorida, un bdiat de 13 ani gi-a impuscat profesorul de englezd, Barry Grnnow, cu o armd de calibrul 25, furatd de la un prieten de familie. Bdiatul a fost pdns, judecat gi condamnat la 28 de ani de inchisoale. Peste doi ani, vddnva, Pam Grunow, a cAstigat trn proces impotriva criminalului san a familiei sale, dar impotriva unor ,,buzunare pline". Curtea i-a oferit 18 milioane de dolari de la prietenui de familie de la care criminaiul furase arma, 12 miiioane de la consiliul de administratie al gcolii si 1 200 000 de dolari de la Valor Corporation, distribuitolul armei. Nu a fost justificat procesul? Da, dar care a fost motivul sd dai asa de multi bani nrci singurs persoalle? Poate, oare, orice sumd de bani sd-!i aducd inapoi persoana iubitA? Oferirea acestei sume de bani tutei singure persoane din Florida este, oare, o solulie pentru a preveni uciderea profesorilor de cdtre elevii lor in toatd !ara? De fapt ce a guvernat procesul? Ldcomia? MAnia? Rdzbunarea? Nu sunt acestea solutii intangibile la probiema copiilor cale isi impugci profesorii? Dar ce spnirem de atenlia pe care trebuie sd le-o acorddm? De disciplind?

T4B

DECTZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

De tipul de educafie din gcolile publice? Dar ce spunem de faptul ci nu al tlebui sd-i lisdm pe copii sd priveascd

zilnic mii de crime la televizor si la cinematoglafe (numai pentru a se distra!) pentru a ajunge gi rnai putin

i : I j I i

scnsibili? CAnd scdu aceste lucluri, stilea de ultima ord este cd un elev pe nurre Jess Weiss 9i-a irnpuscat bunicii, apoi a provocat un carnagiu la Liceul Red Lake din Miruresota, cale s-a soldat cu sapte morti gi 15 rdniti. Ce ar pr,rtea guverna acest comportament? O armh este o unealtd, ca un ciocan. in sine nu este nici bund, nici rea. Este neutrd. Poli folosi ciocanul pentru a construi o cash sau il poli folosi pentru a-i zdlobi cuiva capul. I'jrin 1800 era perfect legi1 ca un copil de 13 ani sh detirrd o arm5. Dar nu-mi amintesc nici o dovadd istoricd cum cA ar fi existat vreun copil de 13 ani care gi-a irnpugcat pr"ofesolii sau alti copiila gcoald. Au derrenit azi arrnele mai periculoase decAt au fost acum 150 de ani? Sau noi am devenit mar pericr-rlogi?

dintre ploblemele concrete ale lumii, dacd le vom cduta gi ie vom aplica. Scandaiul Enron este cel mai ulAt scandal (de pAnd acum) din secolul al XXI-lea, Rebecca Smith si John R. Emshwiller sunt cei doi reporteri de la Wnll Street Jounnl care au dezvdluit corr"rplia de la Enrc.'n. Au scris o carte extraordinard, 21 Dnys, explicind, zi dupd zi, cum au dovedit frauda. in ultimul capitol al cdrlii ei fac o constatare uimitoale despre ce anume a produs colapsul de la Enron. Au ajuns la co_ncluzia cdlabaza prdbu;irii Enron au stat ,,ldcomia, ambitia si mAndria". Lucrurile intangibile sunt mai importante decAt cele conclete. Ce sd mai spunem de certuriie din familie, de crimele intAmplate pe stradd, de problemele economice,

EROII SE CONCENTRE AZAlTE \ALORI INTANGIBILP. 749

de poiuare, de probleme conjugale si de altele asemeNu sunt un geniu, dar se pare cd soluliile lor ar putea fi disciplina, iertarea, cinstea, responsabilitatea, angajamentul, umilin la, generozitatea, sacrificiul, per'severenfa, curdtenia, toleranta, poiitefea, altruismul, creativitatea, cooperarea 9i inlelegerea. ligrr, dacd toate aceste soir-rfii intangibile egueazf,, se poate sd nu mai existe aitd oportunitate, in afard de a trece la acliune cu felmitate gi repede gi de a face presiuni chiar luptdnd, chiar daci insearnnd sd te lupli pe r.'iatd si pe moarte. Crecl cd asa s-a int6mplat in cazul coloniilor americane care au luptat pentru independenld gi al deciziei Americii de a intra in cel de-Ai I Doilea Rf,zboi Mondial. Problema e cd multi dintre noi nu-gi acordd cAt de putin timp pentru a vedea daci existi o solulie intangibili care ar putea rezolva problema inainte de a apela la luptd. Eroii adevdrali vid solulii intangibile cAnd nimeni altcineva nu le vede. nea?

Drclztn

DIN

SPATEI-E DECIZIEI

Eroii arEc si puni mai presus de orice valorile intangibile.

EROII PoT VEDEA CE ESTE sEANT

i51

scrie o scrisoare proprietarului lui Jim, spunAndu-i care este localia unde se afld si planul de a trimite scrisoarea

12 Eroii pot vedea ce este cu adevirat sfAnt si ce nu ,,A oferi bttctrriie unei sirtsttrc iuirni 1u'intr-u'rr singtu' gest este rnai ittt'stottttrtt decit o stLtd de capete aliecate in rtryd-"

ciwrc." GeNpul Cei mai mulfi oameni cred cd Aoettu"ile lui Huckleberry Finn a lui Mark TWain este o poveste de aventuri amuzantd,. Dar', dacd te uiti mai bine, ea ne spune lucruli importante.__Il*po-Veqte, Huckleberry linn 9i ggJ-q,yu! fugar Jim devin prieteni pentrr"r cd amAndoi trdiesc pe ftâ&#x201A;Ź5. bi aLrc /ilele pe o ptuta improvizatd pe lenestil flr-rviu Mississippi. Huck fuge de rudele lui care vol sd-l ,,c:11izeze", dupd ce tatdl lui, alcoolic, a murit. Jim isi car-itd libertatea 9i sansa de a-;i rdscumpila farnilia de la proprietarii de sciavi. AmAndoi sunt rebeli fugari. Odatd, cAnd Jim dormea pe piutd, Huck incepe sd se simtd vinovat pentru cd l-a ajutat sd scape de la proprietarul lui, care era un prieten al rudelor sale indepdrtate. Fusese invdfat cd e un pdcat sd furi ,,proprietatea" altcuiva gi cf, este chiar si mai rdu sd ajuli un sclav sd fugd. incepe sd-si dea seama c5, probabil, va ajnnge in iad din aceastd cauz6., dacd nu-l va inapoia pe Jim proprietarului sdu. Simtindu-se vinovat, Huck ii

cdt de curAnd posibil. Dar apoi incepe sd viseze. igi aduce aminte de toate momentele frumoase pe care el 9i Jim le-au avut pe drum, cum Jim a fdcut a9a de multe pentru el 9i cum s-a sacrificat pentru a-l proteja. Se luptd cu cea mai mare decizie din viala iui foarte tAndrd, prins intre iubirea pentru prietenul iui cel mai bun 9i ceea ce societatea l-a invitat cX e bine sau rdu. Conform convingerilor religioase in care a crescut, Huck alegea intre rai 9i iad. Credea cd dacd nu-l va trimite acasd pe prietenul lui, va ajunge in iad. Punctul culminant este atunci cdnd se uitd la plietenul lui care doarme linigtit; se uitd la scrisoare gi spune: ,,in cazul dsta, o sd ajr-rng in iad." Rupe biletul 9i-l aruncf, in rdu. Ce victolie morald! Ce triumfl in inocenla lui copildreascd, Huck Finn ne alat5. o mare inlelepciune. Ce fi.rsese invdtat ci e rdu sau bine se dovedeste a fi pe dos fata de ce inseamnd acum bine si riu. Si-a urmat inima cAnd a fost confruntat cu mar"ea opozilie. in inima lui stia cd face ce e bine. in mintea lui, Huckleberry Finn h"ebr.ria sd ajungd in iad. Dar dorea sd o facd pentru prietenul lui. Asa cum gtim, decizia lui Huck aratd pdnd la urmd cd e vorba de calea cea mai bund. Convingerile religioase pe cale i le-a r"ransmis societatea rnai tdrziu vor fi condamnate. Dar de unde avea Huck sd gtie, confruntAndu-se, ca un adult, cu o decizie importantd? Credea cd va ajunge ir iad. Miliarde de oameni, inclusiv eu, cautd indrumare spirituali cAnd sunt pugi in fala unei probleme serioase. Dar, uneori, ceea ce credem a fi influenta divind este doar produsul educaliei noastre elementare. Lecfia pe care trebuie s-o invdldm din povestea lui Huckleberry Finn este urmdtoarea: ,,Nu-!i consulta mintea cAnd e sd

1,52

DECrzil HoTARAToARE cARE AU scHTMBAT vrFTr

iei o decizie importantd." Ai o abilitate de la Dumnezeu de a distinge binele de rdu. Ca 9i Huck Finn, inima ta si instinctele se pot dovedi a avea dreptate. inlelepciunea conventionald a liderilor nogtri spiritr"rali poate sd nu fie bund pentru tine. Nu te baza niciodatd numai p-e ce jli spune cineva cd e dorinla lui Dumnezeu in privinta vietii tale sau cd ceva e sortit sd fie asa. De unde stii c6nd te ghideazd o fortd spiritualX cunoscr-rtd de toti? " De unde stii cd nu sunt sentimentele 9i dorintele tale sau, ma=i rdu, cd dorinlele sau interesele altei persoane sunt cele care te influenteazd? $tim din istorie cd este usor pentru oameni sd spund cd este dorinla lui Dumnezeu, dacd doresc ceva foarte tare. Nu uita: incerchm sh vedem ce ngteptdm sd vedem. Dacd acest lucru e adevdrat cAnd e vorba de obiecte frzice, este 9i mai adevdrat cAnd vorbim de lumea spilituaid? Stim din istorie cd preofii, rabinii, pastorii si grlr"u n11 au dreptate intotdear-rna. $tim cd de-a lungtil secolelor oamenii ar.r jr-rstificat multe atrocitdli in numele lui Dumnezeu, pentru interesul ior personal. Problema este cd nimeni nu deline monopolul asupra a ce este divin. Lucrui infricosdtor este cd in loc sd preludm controlul asupra vietilor noastre, mulgi dintre noi incd se bazeazd. pe liderii religiosi cAnd trebuie sd-gi dea i,. seama dacd ceva e bine sau LdLr, dacd cerra meriid si pentrrr a avea indrumare cAnd iau decizii dificile. Auzim azi foarte des vorbindu-se despre cultul unui lider care gi-a convins adepfii sd vAndd tot ce au, sd-i dea lui banii, soliile 9i fiicele pentru pldcerea lui sexuald gi sd trdiascd departe de societate. Este gocant sd gtii cd incd existd oameni care intrd sub controlul unor aga-zigi lideri spirituali. Jim Jones (care gi-a obligat adeptii sd bea alsenic intr-un pahar cu punch de frr-rcte), Marshall . Applewhite (din cultul Poarta rair.rlui) si David Koresh

EROII POT VEDEA CE ESTE SFANT

(care a condus filiala davidienilor din Waco, Texas),

153

toli

au fost lideri dezamdgili si carismatici care si-au dus adeptii la moarte. Dar procesui de gAndile al adeplilor l9r i-a impiedicat sd distingd intre reaiitatc si ce le predicali Iiderii lor? I-a oprit sd spun5: ,,Hei! De ce fac asta?" .

,,Sd trtt crezi ce sttzi. Sd tm crezi bt trnditie donr pen-

tru cd este necontestntd de generntii. Sd nu cre2i ht ninic dirt ce li s-a tot slttts de mtilte ori. Sd tttt a'ezi doar pentrtt cd tri;te tndrturii scrise ain de In mt intelept bdtr1n. Sd nu crezi tn conitnrctLu"d. Sd tttt crezi itt sutoritnten profesorilor snu o bdtrfrnilor. Dar, dupd o obseranlie pi o nnnlizd ntentd, cind suttt cott-

forme raliurtii si oor fi "folositoare pentru toti, stwtci ncceptd-le gi trdiepte confonn lor." Bupoue CAnd accepfi faptul cd nu ai nevoie de sr,rpraveghe-

tori spirituali sd-ti spund ce crede Dumnezeu despre bine gi rdu, vei fi cu adevdrat iluminat si vei vedea lucruri pe care nu le-ai vd,zutpAnd acr-rm. Martin Luther, cdiugdrul german din secolr.rl al XV-lea care i-a provocat pe iidelii religiosi ai iimpului, este un bun exemplu despre ce se poate intdmpia cAnd ne documentim singnri gi ne bazdm pe propria judecatd. in 1,577, Martin Luther gi-a afigat cele 95 de teze ia biserica din WitterLberg, protestAnd in fata vAnzdrii de iertdciuni de cdtre Bisericd gi dezviluind minciuna care spunea cd fiinfele umane au nevoie de organizare religioasd pentru a ajunge la Dumnezeu. Prin acest act simplu, Martin Luther a iniliat singur Refolma din care rdzbdtea credinla fundamentalS in dlepturile individuale ale omului, care astdzi prevaleazd. Martin Luther a luat o decizie dificild, dar a fost dispus si accepte consecinfele.

154

DL]CIZII HoTARATOARE CARE AU SCHINIBAT VIET]

A fost excomunicat de papa Leon al X-lea 9i condamnat ca eretic de impdratul Carol al V-lea. Dar si la proces, referindu-se la Dieta de la Worms, Luther a explicat baza deciziei sale pentru a se apdra, nu pentru a retracta. Luther a luat in calcul consecinlele gi a luat decizia pe baza faptului cd ceea ce credea era adevdrat. La proces, Luther a spus:

t., i I

,,Ce am spus cred cd va ardta clar cd am luat totul in consideru.ti" .r-t- trebuie si am cAntdrit pelicoleie la care m-am expus... Nici nu pot 9i nici nu vreau si retractez nimic; pentru ci nu e bine pentru un cregtin sd vorbeascd impotriva congtiintei sale. imi menlin pozitia, nu pot fice altfel. Dumnezeu sdr md ajute. Amin."

l,n monument inchinat lui Luther are sdpate pe ei cuvintele: Hicr stelt ich, ich knnn nicltt ande rs, adicd: ,,Imi pdstrez poziia gi nr.r mai pot face altfel." Luther a fosf ionsjdeiat un rebel, dar si-a ulmat inima si a schimbat cursui istoriei. Decizia din spatele deciziei a fost sd ntt renunle la ce gtia cd e drept, ir-r pofida consecinfelor. l,uther a luat aceasth decizie pentru c5 a vdzut ceva ce numai eroii vdd. A vdzut ceva ct-l adevdrat sfAnt 9i a dorit si sufere pentru acest lucru. A vdzut adevdrul. Cristofor Columb, care a schimbat imaginea existentd asupra lumii, cum cd aceasta este platd, este un ait exemplu de avantaj al unei gAndiri creatoare, individuale. Dorinta iui de a urma adevdrul confruntat cu opozilia religioasd a descoperit la propriu ,,Lumea Noud". Dar Cristofol Colr.rmb nu urm5rrea doar o Lume Noud din pr"rnct de vedere fizic. El urmdrea ceva mult mai important. El urmirea adevirui, si asta l-a fdcut erou.

EROII PoT VEDEA CE ESTE SFANT

155

Galilei este alt exemplu clasic. in 1633, cAnd opinia dominantd era c5. Pdmdntul std in centrul universului, Biserica Romano-Catolicd l-a condamnat pe Galilei pentru cd propovdduia cd PdmAntr.rl se invArte in jurul Soarelui.In acuzarea lui Galilei, Biserica a afirmat: ,,Doctrina conform cdreia PdmAntul nu mai este centrul universului gi nici imobil, ci se misci cu o rotalie zilnicd este absurdd si falsd atAt din pr-rnct de vedere psihologic, cAt gi teologic, gi in cele din urmf, o abatere de la cledinfd."

Ameninlat cu tortura, Galilei a retractat impotriva convingerii sale invdldtura ca fiind o erezie, pe 22 iunie 1633. Dupd ce, in mod formal, Galilei si-a retractat pozitia, se spune cd ar fi zis incetisor E pur si nwortc, care inseamnd ,,$i totr-rgi se migc5". Acum, in fiecare an, Cnrtea Sr-rpremf, a SUA trimite cAte o distinctie E Pur Si Muotse fiecdmi judecdtol dc- cnrte inferioard considerat a fi cel mai bun juclecdtol al anulr-ri precedent. Degi Calilei s-a dovedit a avea dreptate, Biserica Catolicd a avut nevoie de peste trei sute de nni pentru ca, abia in 1,992, sd respingd formal acuzalia impotriva lui. Carl Sagan, in cartea lui Pnle Bhrc Dot, pune o intrebare plind de semnificatii: ,,De ce era nevoie de ameninfdr'ile la adresa lui Galilei si de arestul la domiciliu? Nu putea adevdrul sd se apere singur cAnd a fost confruntat cu eroarea?" Cu alte cuvinte, dacd adevdrul este adevdr, pAnd la urmd se va dovedi. Adevdrul nu are nevoie de ameninfdri, de intimiddri sau de presiune sociald pentlu a-i convinge pe allii de validitatea lui. Teoria r"elativitdtii a h-ri Einstein a fost condamnatd de o sutd de profesoli nazigti, dar in cele din urmd s-a dovedit cd Einstein a avut dreptate.

156

DECIZII HoTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

EROII POT VEDEA CE ESTE SFANT

RispunzAndu-le profesorilor nazigti, Einstein a declqrat iimplu: ,,DacA as fi gresit, un singul profesor era suficient." Dr. Gerald Mann, pastor la biserica Riverband din Austin, Texas, a deciarat: ,,Cea mai mare dintre toate ereziile este credinta c5-l putem salrra pe Dumnezeu de erezii... Dumnezeti se poate apira singur." CAt de mare este Dumnezeu dacd are nevoie de umiiii muritori pentru a se apdra de ereziile si de intelpretdriie gregite ale altol mur"itori? Scripturile ne spr:n cd inlelegelea lui Dumnezeu de cdtle noi pdleste in compalalie cu ceea ce este el de fapt. ,,Cdci aedenl acluil cn printr-o oglindd, in ghicitw'd, inr atunci fntd ciltre fntd." I, ConrurgNr ,13,12

in discr-usul sdu din 1992, papa Ioan Paul al Il-lea explicat motivul erorii Bisericii referitor ia Galilei:

,,Eroarea teologilor rrremii, cdnd suslineau ideea afli in centru, a fost sd creadd cd inte-

cd PdrnAntul se

legerea noastrd referitoare la stlttctura lumii fizice era oareclrm impusd in litera Sfintelor Sclipturi." Cu alte cuvinte, papa a recunoscut cd nu esre bine sdl pui pe Dumnezeu intr-o cutie. Scripfurile nu sunt o analizd gtiinfificd a felului in care funclioneazd lumea fizic6. Nici nu aveau aceastd intenfie. Sunt multe adevdruri atdt in lumea fizicd, cAt gi in cea spirituald pe care incd nu le-am descoperit. Pe mdsuri ce gdsim frAnturi de adevdr in univers, gf,sim frdnturi din Dumnezeu. Cine este omul sd pretindd cd are o perceplie completd a cdilor universului gi, mai putin, a cdilor lui Dumnezeu?

r57

,,$i cfrt de depnrte stmt cerurile de Ia pdnt|nt, smtt cdile Mcle de cdile uoastre si mgetele Mele de aryetele aonstre."

nsa de departe

Isare,55,

Nu uita cX cele mai mari adevdruri aie rrietii sunt foaite rar aduse d.e o voce tundtoar-e, de sus. Orientarea noastrd vine adesea in urma incercdrii gi a erorii, a unor dovezi obiective a unor lecfii pe care le-am invdlat pe drum si din vocea noastrd intelioard. Nu uita sd fii atent la lectiile pe care viata incearcf, s5 fi le dea. Decizie difr spatele deciziei este sh gAndegti independent 9i sd doresti s5, tebazezi pe dovezi obiective 9i pe instinctele tale, in loc si lii seama de presiunile 9i cle forlele care !i se opun. CAnd procedezi astfel ochii !i se vor cleschide cum i s-au deschis lui Martin Luther, lui Columb, lui Galilei, si tu, ca gi ei, vei vedea lucruri pe care nu le-ai vdztit inainte. Vei veclea ceva clt adevirat sfAnt. Vei vedea aclevdrr"rl. Nu agtepta o voce de sus inainte c1e a trece la acfiune. Daci o faci, vei agtepta la infinit. Urmeazd-ti instinctele gi dorintele. Urmeazd-li puterile naturaie. Talentele tale naturale gi interesele existd cu un motiv. Cred ci lucrurile care ne motiveazd nu existd din puri intAmplare. Cred cd luclurile de cale stintem pasionafi provin dintr-o conductd divind din inima noastrd. CAnd ne ascultdm inima si ne urmam instinctele, cred cd atingem ceva ce este cu adevdrat divin. Dgclzra DIN spATELE DECrzrEr si urmeze adevdrul mai presus de orice altceva.

Eroii nrnc

EROII POT VEDEA ,,CALEA CEA DREAPTA"

159

teja pe oarneni ,,de intruziunile ostile ale supraveghelii". S-a fdcut apel, gi Curtea Supremd a statului Washington

13 Eroii pot vedea ,,calea cea dreaptd" inttt t tl c ar ac t er ului t fuL e s t e al e g er e a ts. Zi de zi, ce olegi, ce qkndesti gi ce fnii este ce aei deaeni. Integritaten tn este destintLl tdu... este lttmins care ili cdlduzefie ,,C ont

drumul."

HEnacln

Eroii au abilitatea de a vedea ,,calea cea dreapti" gri" gi portite. Tidim intr-o lume

cAnd ceilalfi vdd ,,zone

cu miiioane de legi, coduri, r'eglementari 9i oldonantc. Tentacuiele legii ating orice aspect al vietii noastre, inclusiv masinile pe cale le conducem, ce vedem la televizor, ce ascultdm la radio, ce vedem pe intelnet, ce mAncdm, ce bem gi chial aerul pe care il respirdm. Alege un obiect din casa ta gi iti pot indica r-rn alticol de lege care, probabil, il are in vedere. Pentn-r a intelege legea, ai nevoie de o diplomd de trei ani in drept si chiar gi a9a cei mai buni avocati pot stdpAni unul sau doud domenii intr-o viafd. Cr-r cAt credm mai multe legi, cu atAt credm mai multe zone gri si portile. De exempiu, in statul Washington doi oameni au fost acuzali pentrr.r cd au fotografiat gi inregistrat video pdrtile intime ale femeilol pe sr"rb fr-rstd, in locuri publice. Juriul i-a condamnat pentru violarea legii statuh-ri leferitoare la voaierism, care a fost datd pentru a-i pro-

a respins acr,rzaliile pe motiv cd, din punct de vedere tehnic, oamenii nll au violat nici o lege. Legea voaierismului nu menlioneazd fapiul cd nu poli fotografia gi inregistra zonele intime aie femeilor pe sub fustd, atAt timp cAt se afli in locur"i publice. judecdtorul Bobbe Bridge a scris: ,,In ultimd instantd, este vorba de plasareafizicd a persoanei, nu de paltea corpului acesteia." S-a intdmplat cd fotografiile gi benziie au fost filmate ia un mnll, in public, 9i la un festival in aer iiber. Fste un g1e-mplu clasic de portifd a legii. Au urmat proteste publiCe bi imediat legislativul i inceput sA sciriteze o nor"rd lege pentru a putea inchide aceasti portild. Bine, deci nu ne ptitem astepta ca doi renegati pervertiti sd caute chiar ,,caiea cea dreaptf," cu care trebr-rie sd incepem. Dar ce sd spunem de ABC News? Pe ABCnews.com existd vn link ,,Real Player" cdtre un segment video, care pare a fi una dintle fotografiile luate ,,pe sub fustd". A folosit ABC fotografiile victimelor pentru a capta atentia si a atrage mai multi vizitatori pe site-r.rl sdu? A fost oare si ABC rrinovat de a fi incdlcat intimitatea acestor femei? Desigur, cAnd mass-media face acest lucru, merelr se face referile Ia Primul amendament. Daci este consideratd o ,,gtire demnd" si cineva incearcd sd o stopeze, imediat este acuzat de cenzurS, care este consideratd neconstitulionald 9i neamericani. Mai multe alte portife. De ce avem ner.oie de atAtea legi, cdnd ar fi suficiente cAteva reguli simple? Cele mai simple care imi vin in minte sunt sd nu omori, sd nu furi, sd nu minli 9i sd nu inseli. Poti sd te g6ndesti si tu la altele. Dar dacd toate legile ar fi abolite gi toti oamenii din lume ar urma aceste reguli simple, lumea ar fi mult mai bund. Rata

160

DECIZII HOTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

criminalitdfii ar fi ledusd aproape la zeLo, pentru cd nu ar fi decepfii, ingeldtorii, furturi 9i crime. Nu ar fi rdzboi. Ar fi doal vleo c6teva procese. Cei mai mul1i avocati ar rdmAne pe liber. Afacerile ar opera 100 la sutd mai eficient ;i profitabil, pentru cd oamenii care fac afaceri ar pr.rtea avea incledere cd nu vor fi ingelafi, oamenii ar munci o zi de lucru mai onestd pentru un salariu ziinic mult mai onest, iar producdtorii 9i retailerii va produce numai mirfuri foarte sigure gi de cea mai bund calitate. Viata nu este aga de compiicatd cum credem. Eroii au capacitatea de a vedea calea cea dreaptd, in pofida ,,zoneior negre" si a portilelor. Sigua sunt cAteva intlebdri aici pentru care nu existd rdspunsuri bune sau gresite. Dar" sunt numai cAteva, gi foarte deosebite. Moses gi Zach erau doi frati adolescenli. TiSian foarte aventulos. impreunA cu cdinele lor credincios, Dakota, se duceau cu cortul, fdceau drumetii, mergeau cu bicicleta, pescuiau, vAnau, fdcear"r escalade. Elau inseparabili. Se apdrau unul pe altul in orice situalie. Intr-o seard de vard au fdcr-rt o intelegere sub un nuc foarte inalt, din care toath ziua sdriserd in rAu. Ar-r jurat ch dacd unul dintre ei ar" fi avut un accident sau s-ar fi imboln5vii asa de tare incAt tot restul vietii ar trebr-ri sd aibd clureri nesfArgite sau trupul i-ar fi fost a9a de afectat incAt sd nu mai poatd funcliona, celdlalt frate sd-i pund cumva capdt vietii. La un moment dat, a9a a vrut destinul, Moses a avut un accident de motocicletd care aproape l-a omolAt. Cirirurgii s-au chinuit ore intregi si au reusit s5-i mentind trupul in viatd, dar numai cu ajutorul aparatelor. Era in cornd gi nu se stia dacd isi va mai reveni. Dupd cAteva luni, doctolii au comunicat familiei cd este posibil sd nr.r-si mai revind. Zach at,ea de h-rat o decizie

EROII i'OT VEDEA ,,CALEA CEA DREAPTA"

167

foarte grea. Fdcuse o infelegere. Ar fi trebuit sd o onoreze sau nu? Oare ceilalli l-ar fi infeles? Dupd luni de luptd incercAnd sd ia o decizie, intr-o zi Zach a intrat in camera de spital a lui Moses si a inceput sd se uite la tuburile 9i firele care ieseau din cel care odatd era fratele lui viu, zAmbitor, atletic. Cdnd gi-a amintit de zilele frumoase petrecute impreun5, Zach. a inceput sd plAngS. CAndul l-a dus inapoi, pe malurile rAului, sub nucul din care au sdrit in apd. Avdnd ca maltori numai pe Dakota gi pe Dumnezeu, ei au incheiat acel pact. Zach s-a apropiat de cablul principal care controla aparatul de respiralie artificiald ce pompa oxigenul in pl5mAnii fratelui sdu gi s-a oprit pentru o clipd. In sfArsit, incet, dar hotdrAt, a deconectat cablul. Aparatul s-a stins, gi deconectat, Moses a incetat sd mai respire. in citeva clipe Moses a murit. O sord a intrat in camerd si l-a vdznt pe Zach aplecat asupra fratehii sdu, plAngAnd ca un copil. Monitoarele ardtan cd inima nu mai bitea si creierul nu mai avea nicio activitate. Sora a observat cd aparatul de respiratie artificiald nu mai fr,rnctiona. UmblAnd innebunitd in jr-rr gi incercAnd sd vadd ce se intAmplase, sora a observat pAnd la urmd cd nu mai era in prizd. \ In final, Zach a fost acuzat de crimd. Si acum vine un test de moralitate pentru tine: dacd ai fi jurat in procesul acestui bdiat, ai vota pentru condamnarea lui sau l-ai achita? intreabd-1i prietenii sar.r vecinii ce ar face ei. Vezi ce reaclii obtii. Filmul care a cA;tigat Oscarul, i Million Dollar Baby, cu Clint Eastu'ood gi Hilary Swank, ne prezintd aceeagi dilem5. In primdvara anului 2005, intrebarea autenticd, din viafd, dacd sd se inchidd sall nll tubulile de alimentare artificiaid ale lui Terry Schiavo a tinr,rt prima pagind a

T62

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIFTI

ziarelor"sdptdmAni intregi. Un tribunal l-a autolizat pe sotul ei sd inchidi aparatele de intrelinere artificiali 9i Cr-rrtea Sr-rplemd a SUA a refuzat sd intervind. Unii i-ar.r spus crim5. Allii i-au spus mi15. Dupd aceea, milioane de oameni au intrat pe intelnet incercAnd sd afle cum sd-si intocmeascd testamentul, astfel incAt familiile lor sE poatd fi ar-rtorizate si ,,opreascd aparatele". Nici chiar persoana cea mai onestd si mai etich din lume nu stie mereu ce este ,,bine". Bine in viziunea cui? Bine in ce condilii? Unde sd mergi pentru consiliere? Pe cine sd intrebi? Ce factori iei in considerare cAnd te conflunfi cu o dilemd morald sau eticd? Urmezi Reguia de aur Fd-le celorlnlti ce ni ares sd-fi fncd ;i ei tie? Faci o analizd a costr"rlilor si a avantajelor? Iei in calcul nnmai cosiurile si avantajele concrete de a face ceea ce consideri sau iei rnerell in calcul si costulile, 9i avantajele htangibllc? Merit5 sd suporli consecintele pentru cd faci ce consideri cd e bine, indifelent de avantajeie pe care clezi cd le vei obtine? CAnd te afli sub o plesiune mare, capacitatea ta de a judeca este adesea diminuatS. CAnd ne confruntdm cu o crizd, suntem probabil tentati sd trisam pulin, sd mintim putin, sd distrugem pulin caracterul cuil'a. Dar aceasta de reguld complich lucrurile si creeazd obstacoie mai mari decAt criza initiald cu care ne-am confruntat-Am,repfezentat nu doar un'client care s-a afiat exact in aceastd situalie. Opreste-te gi gAndegte-te. Dupd o analizd a costurilol si a ar.'antajelor, unele dintre intrebdrile relevante care apar sunt: Dacd o sd afle soful sau familia mea? Daci o si fiu prins? Dacd o sd afle sefii mei? Nu uita, dacX nu pofi suporta consecinlele celui rnai prost scenariu, ar trebui sd nu iei prea in sedos respectiva opfir-rne. in ploces.,l de lr-rare a deciziilor se iniAmpid tiagedii

EROII POT VEDEA ,,CALEA CEA DREAPTA"

1,63

cAnd nu ludm in considerare sau cAnd minimalizdm posibilitEgle reale. CAnd in capul tdu incepe sd sune clopolelul, se aud fluiere 9i se lidicd stegulele rogii, este momâ&#x201A;Źntul sd fii pr.rtin atent. Nu te comporta ca un somnafrbul in momentul cAnd iei o decizie. CAnd te confrunti cu alegeri morale si etice, analiza costurilor gi a avantajelor" este, de leguld, mult mai cornpficaU 9i mai subiectivd decAt in alte decizii. Ridicd intG6hrfde feh-rl:As putea sd trdiesc cu ce am fdcut? Ag ptitea sX recomand asta copiilor mei ca fiind cea mai potrivitd solr-rlie, dacd ei al veni la mine si mi-ar cere sfatuP Ag pr"itea anrinla public ce am fdcr-rt fhrd sd-mi fie rugine? Mama ar fi mAndrd de mine? Ce faci cdnd un casier iti dA rest mai mult decAt ar trebui? Dar dacd ai gdsi un portofel cu bani? Aceste intrebf,ri vin din situatii morale gi eiice in care ne aflf,m din cdnd in cAnd. Sunt muite altele. Cum ne compor'tdm in aceste situatii aratd foarte mr,rlt cine suntem. Procesul de luare a deciziei cAnd ne afldm in fata unol alegeri morale si etice cste foarte personal 9i particular. De regulS, snntem tentafi cAnd ne afldm intr-o situalie despre care credem cd ,,nimeni nu va afla". Dar nti suntem inclinaii sd ne consuitim mentorii sau sd cdr"itim sfatr"rri la prieteni, familie sau la iiderii spirituali. Constiinta noastrd este singr.rrul nostlu sfetnic. Adevdratul test al caracterului cuiva este felul de a se cAnd crede cd nu-l vede nimeni. .comporta Acest capitol nu-!i spune ce decizie sd iei cdnd te confrunli cu o alegere morali sau eticd. Numai tu gtii care sunt circumstanlele particulare. Numai tu poli cAntiri factorii spirituali si concrcti, corelati cu opfiunile tale. Acest capitol nu este proiectat sd te invete diferenta dintre ce e bine si ce e riu. Familia ta, Biserica sau templul, gcolile, experienfa ta de via!5, toate trebuie

164

EROII POT VEDEA ,,CALEA CEA DREAPTA"

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

fi pregdtit pentru alegerile morale 9i etice clr care te vei confrunta in viafd. Acest capitol este ploiectat numai pentru a te incuraja sd iei decizii de principiu si a te ajuta sd explorezi factorii variati pe care trebuie sd-i iei in considelare cAnd te confrunti cu o alegere morald sd te

sau etic6.

Unul dintre primele lucruri pe care profesorii mei 3u incercat sd md invefe la Facultatea de Drept a fost cd nici. un contract nrl are nimic sfdnt. Dupd cum spunea profesorul meu de contracte, pdrlile unui contract nu au nicio _ . t, obligatie, etica sau moral5, de a-gi tine cuvdntul una in fafa Celeilalte. Am fost invilat cd promisiunile contractuale nu implicd moralitate. Ele iunt amorale. Pdrtiie unui contract au promis numai cd vor respecta contractul sau vor suferi consecinlele iegale gi economice dacd .nu o vor face. in felr,rl acesta, dacd este un scenariu in care cineva crede cd e mai profitabil sd rezlliezi Lrn contlact decAt sd-l mentii, acest profesol ne-a spus cd acea persoand este perfect indrepidlitd sd-l rezilieze. Nu este o climd sd o facd. Dupd cum spunea profesorul meu de contracte, problemele de moralitate nu sunt relevante. Este rzorba numai de o analizd concretd a costurilor si 4 _. avantajelor. Am vdzut numeroase companii mari care opereazd dupd acest principiu, cu rezuitate tragice. S-a intAmplat sd nu fir"r de acord cu aceastd filozofie. Orice filozofie cale pune un hrrdrâ&#x201A;Ź dcCâ&#x201A;Źflt pe maximiza-iea profitului cr-i orice pre!, gi nu pe ce e bine gi ce e idu este sortitd egecului. Dar, desigut inainte de a avea o dilemd morald, trebuie sd ai o moral5. inainte de a face o alegere externd, trebuie sa faci una ini-errU, de a tidi*dup5 anumite principii. Aceasta este decizia din spatele deciziei. Trebuie sd alegi integritatea, gi nu ceea ce este convenabil. CAnd corporatiile si dircctolii cxccrrtivi iatr

765

decizii in turnurile lor de fildeg,la addpost de realitdlile

vietii cotidiene ale muncitolilor lor', adesea trebuie sd aleagd intre maximizare si ce este br-rn pentru angajatii

MaximizAnd profiturile prin reducerea costurilor' la . exttem, poate duce la frustrarea angajalilol de la cale se agteaptd obtinerea unor rezultate extraordinare cu resulse pufine sau zero. CAnd am fost consilier corporatist la compania Fortune 500, am vdzut nemijlocit aceasti situatie. A-i obliga pe angajatii frustrati sd lucreze cL1 resurse reduse poate duce la oblinerea de produse de proastd calitate si cu defecte periculoase, ce pot prorzoca litigii de multe milioane de dolari. Un asemenea litigiu de multe miiioane de dolari a dus la falimentul multor corporatii. Putem sd-i incurajdm pe oameni sd urmeze ,,calea cea dieaptd", ,J.at nu putem invdla o corpolatie sd o facd. Corporatiile nu sunt oameni. Nu au suflet, nici congtiintd. Legile SUA trateazd insd colporatiile ca 9i cLlm ar fi oameni reaii si ie conferd proteclie ca si cum al fi oameni reali. Legile SUA presupun ci aceste corporafii vor da dovadd de ratiune 9i de discrelie, pe care prin definilie nu le au. Aceasta poate duce la decizii ale colporatiilor legale din punct de vedere tehnic, dar gregite din punct de vedere etic. in consecinfd, societatea 1or.

este afectatd.

De exemplu, cei mai mulli oameni nu-gi dau seama cd multe dintre procedeele folosite de Enron pentru a induce in eroare oamenii au fost legale din punct de vedere tehnic, pentru cd ele se suptrn ,,principiilor de contabilitate general acceptate", cum se spune. Prir-rcipiile de contabilitate genelal acceptate sunt practicile si standardele adoptate de industria contabilf,; ele sunt proiectate pentru a ne asigura cd oricine poate citi sistematic balanlele financiare si declaraliile de venit ale

166

DECIZI] HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

cuiva. Dar ele presupun ,,ratiune" 9i ,,discrelie" despre cum gi cknd sd lu[m in calcul anumite lucruri, cum ar fi venitul si cheltuielile, 9i, de asemenea, ce se considerd venit si ce se cottsiderd cheltuieli. Mai mult, conform legilor federale, numai declarafiile gregite si omisiunile ,,materiale" sunt considerate fraude. Ce inseamnd asta? Tlrc Texas Jounnl of Bttsiness Lnzu spune: ,,A apdrut o reguld numericd de procedurd

declaratiile gresite sub 5% sunt mateliale" -(Matthew S. Mokwa, in vol. 39, nr. 2, 2003). Pe scurt, aceasta inseamni cd le permitem gigantilol nogtri corporatigti, al cdror r.enit brut este mai mare decdt al unor tdri, sd mintd ,,pu!irt" , sd ingele .prifin" gi sd fure ,,pu!in" o h.rngd perioadd de timp. CAnd Enron a gregit, depdgise aceastd linie. A mintit, a ingelat gi a furat ,,prea mult". Enron a folosit ,,contabilitatea creatoare" pentru a ascunde miliardele de doiari ale datoriilor ;i pentru a clea iluzia unor miliarde de dolari venituli. CAnd frauda a fost ctemascatd, fondurile s-au dovedit a nu avea nicio valoare, compania a dat faiiment si economiile de o viat5 a mfi de angajali s-au evaporat. Rdspunsul Congresr-rlui a fosi de a adopta legea Salbanes-Oxley, rnenitd sd acopere portitele. Mai multe legi. CAnd esti pris ir-r fala r"rnei alegeri intre maximizarea prcfiturrlor 9i a face ce este ,,bine" , ia in calcr-rl ;.nfluenlele pe termen lung asupra reputaliei tale, a leputatiei afacerii tale si potentialele costuri ale litigiilor, precum si costurile mentale;i emolionale pentru tine 9i pentru angajatii tdi. Altfel spus, cAnd te confrunli cu o dilemd morald, nu ai de-a face numai cu concepte neclare despre ce e bine si ce e rdu; deciziile tale au consecinle reale, care te pot afecta permanent pe tine si pe alti oameni. in pofida dimensiunii scandalului Enron, au

EROII POT VEDEA,,CALEA CEA DREAPTA"

167

fost cAliva eroi in companie care au v1.ztrt ce face aceasta gi au vorbit, cu preful slujbelor lor. CAnd incercdm sd dezvdlr"rim o fraudd, uneori devenlrn-_uirnatoiiea nictimd. Asa s-a intAmplat in procesul de multe milioane de dolari dintre Food Lion si ABC PrimeTime. in acest caz, fogtii angajali de la Food Lion au acuzat magazinul de practici necorespunzdtoare de manipulare a alimentelor 9i de datare incorectd a 1or, pundnd astfel in pericol sdnStatea consumatorilor. Ca parte a investigafiei, cAtiva angajali sub acoperire de ia ABC au solicitat slujbe in mai multe sectii de manipulare a alimentelor din magazinul Food Lion. Au minlit in CV-urile lor pentru a fi angajali. CAnd lucrau la Food Lion, au filmat pe asclrns angajati care ii invdtau d.eliberat pe altii cum sX amestece alimente vechi, expirate, cu unele proaspete, cum s5. reeticheteze aiimentele ambalate pentru a ascunde faptul cd erau expirate gi alte practici similare de ,,r'educere a costurilor". ABC a prezentat pe plan national aceste fotografii in Ttvilne time si Food Lion a pieldnt, ca urmalc a acesttti fapt, milioane de dolari din vAnzdri. Food Lion a inceput sd lipe si a dai in judecatd ABC pentru maniera ascunsd folositd de a obline acest subiect. Cu toate acestea, imaginile au fost mai mult decAt grditoare. Povestea aceasta prezintd cloud tipuri diferite de decizii etice gi morale. Prin,a cirestiune ridicf, intrebarea: CAt de mult are voie presa sd pdtrundi undeva, pentru a dezvdlui activitdli ilegale? Cea de-a doua se referd la limitele pe care trebuie sd le aibd afaceristii cAnd igi reduc costurile gi igi maximizeazd profiturile. Meritd sd rigti vieli umane de dragul atotputernicului dolar? Aceasta nL1 ar trebui sd fie o decizie dificil[. La proces, datolitd unor strategii ingenioase ale avocatilor companiei Food Lion, singur-ul lucrtt asupra cdruia

168

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

a putut sd dezbatd juriul a fost dacd ABC a actionat corect, nu dacd angajalii de ia Food Lion au manipulat alirnentele adecvat. La proces s-au prezentat puline dovezi sau chiar deloc referitoare la practicile de manipulare a aiimentelor'la Food Lion. Astfel, juriul nu s-a concentrat deioc pe faptui cd Food Lion al fi vinovati de practici grosiere de manipr-rlare a alimentelor, Fdrd toate celelalte dovezi si dupb ce a auzit numai o singuri parte a povegtii, jr-iifu1 a luat paliea lui Food Lion 9i a recompensat-o sd primeascd cheltuieli de judecat.l de 5,5 milioane de dolari. in felul acesta, ir-rcrul bun pe care a incercat s5-l facd ABC a fost peclepsit, in timp ce vinovdlia firmei Food Lion in privinta practicilor de manipulare a fost ignoratf, in sala de judecatd. Rezultatul a fost un verdict total pe dos. Dupd un timp, la Wake Fon'est Universitv s-a tinut o dezbatere la emisiunea Nig/rfline intre replezentanlii ABC si directorii executivi de la Food Lior-r in fata unor studenti 9i plofesoli care le-au adresat intrebbli. ABC si-a apdrat practicile dAnd exemple de lucruri bune pe care le-a fdcut si toate sr,rferintele oamenilor pe care le-a stopat de-a lungul timpului, denuntAnd la telerziziunea nationald practicile de afaceri incorecte si inumane. in esent5, ABC a argumentat cd uneori inselStoria pentrn o cauzd nobild este jr.rstificatd. Dire-toiii execr.riivi de la Food Lion au fost acuza.ti de ingelarea propriilor ciienli gi de ameninlarea sdndtdlii acestora pentru a obline profit. $i acum ei s-au concentrat puternic pe faptul cd ABC nu a dovedit niciodatd ,,tehnic" cd la Food Lion s-ar fi intAmplat ceva rdu. Disputa poate fi redr-rsd la aceastd intrebare: CAnd, dacd este posibil vreodatd, scopul justificd mijloacele? Unele aiegeri morale care ar tr"ebui sd fie ugoar"e sunt, r-rneori, dificile, in functie de circumstante.

EROII POT VEDEA ,,CALEA CEA DREAPTA"

769

in timpul dezbatelii, un reprezentant de la ABC l-a intrebat pe unul dintre directorii executivi de la Food Lion dacd ar fi fost bine ca cineva sd minti pentru a se figaja Tntr-un post de gardian nazist la un lagdr al morfii, cu scopul de a fiima in secret atrocitdtile hoiocaustului. Directorr-ri de la Food Lion a rdspuns cX nu e corect sd compare holocaustnl cu o salatd de carrofi expiratd. Dar nu a mai rdspnns la intrebare. Chestiunea legald gi eticd aflatd labaza cazultii Food Lion are ramificalii ample referitoare la intrebarea daci scopui justifici mijloaceie. Aceastd chestiune fr-rndamentald poate ajunge vreodatri 1a Curtea Sr-rpremd a SUA. Dar nu cred cd aceastd Curte are calificarea sd rdspundd la ea. Punctul meu de veder'e este cd nu existd un ldspuns absoiut la aceastd intrebare. Mai degrabd este un continuum sau o scald cr-r valori foarte apropiate, in care rdspunsul variazd. in functie de faptel-e din fiecare cur. it't unele sitr.iatii, dacd atrocitdtile pe care incercdm sd le demascdm gi sd le elimindm sunt flagrante, omenirea va jtrstifica decizia de a elimina rdul cel mai probabil prin orice mijloace posibile,legale sau iiegale- Holocaustr.rl este r"n exemplu br-in. Oricum ai lua-o, exterminarea a gase milioane de evrei trebuia opritd. Omenilea va lga apdrarea persoanei sau armatei care va pune capdt acestor atrocitdti, indiferent de mijloacele folosite. De partea cealaltd, nu dorim sd folosim o bazoolca petru a r.rcide un goarece. Unele mdsuri pot fi nepotrivite

dacd mijloacele folosite sunt extreme compalabil cu ,,rdul" pe care incercdm sd-l eradicdm. Cred ci este gre9it sd tiiem cuiva mAna pentru cd a furat un mdr, chiar daci incerci sd trimili un mesaj altor hoti de mere. Unele mici greseli din lume pot rdmAne necorectate, dal este mai bine pentru societate dacd sunt folosite mdsuri severe pentru a corecta rdul cel mai mare.

770

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHINIBAT VIETI

Intrebarea este: Cine face aceastd judecat5? Cine trage linia? Ar trebui sa traga aceastd linie judecdtorii a1e9i, cale pot fi influentati plin afilieri politice gi prin campanii de strAngere a fondurilor? Ar trebui sd o facd niste julati alegi aleatoriu, care nu au nicio cunogtinld in domeniul legii si care, in mod natural, aduc in discutie propriile lor preferinte? Ar trebui sa o facd legislativr-rl statr-rlui sall guvernul federal? In America avem tendinta c1e a far.oriza drepturile r-rnui indir,id in detrimentul celor aie societdtii. De exemplu, instantele ar,r stabilit ci Al patrulea amendament al Constitutiei SUA protejeazi dreptul nostru la o viatd personald chiar dacd gr-rvernul are intenlii bune, crlm ar fi prinderea unni criminal. Inainte ca polilia sd-!i poatd percl-rezifiona casa, trebr-rie sd aibd un mandat de perchezitie suslinut de o mhrturie sub jurf,mAnt. Esie bine pentru r,'iata noastri personald, rezultatul fiincl cd politia nu ne b.rte la usi olicAncl vrea. Dar astfel, uneori, un criminal sau doi pot scdpa. Nu este un singur test alb/negru care sd se poatd aplica in toate situatiile. Rdspunsul depinde de faptele fiecdrei situalii. Zl7nic, in toatd !ara, arzocafi ai apdrdlii depr-rn motiuni pentru a anula probele despre care ei pretind ci ar"r fost obfinute i1ega1 de politie, prin rziolarea celui de-Al patrulea amendament. Aceasta ii obligd pe jr-rdecdtori si examineze individr.ral faptele din fiecare caz, pentru a detelmiira dacd, in mdsulile pe care le-a folosit pentru a obline dovezile, politia ,,a trecut linia". Nu existd un rdspuns corect unic, aplicabil in toate sitr-ratiile. Uneori politia respectd regulile, alteoli nu. Uneori cea mai bund probd care putea fi folositd pentru a dovedi vinovdlia este exclusd de Curte pentrr-r cd politia a obtinut-o ilegal. Sau politia respectd regrllile, dar jr-rdecdtorul de proces (care este si el om) condr.rce gregit gedinta, si criminalii sunt eiiberati. Legile

EROII POT VEDEA ,,CALEA CEA DREAPTA"

177

noastre sunt fdcute, interpretate 9i impuse de oameni care, prin naturd, sunt imperfecti. Concluzia este cd numai pentru cd o Curte sau legislativul declard ceva legal sau ilegal nu inseamnd cd este si bine sau rdu. Alegerile etice sau morale tin de sufletul omenirii. Nu uita, indifelent ce guvern e la putere salr ce guvern spune cd este bine sau rdu, tot trebuie sd faci fali propriei congtiinle. Numai pentru c[ violurile si omorArea evreilor din Germania gi Polonia an fost acceptate in general nu le di indreptdfire. PAnd recent, multi oameni din Africa de Sr-rd si multe corporatii din lume an acceptat, intr'-o oarecare mdsurd, segregatia rasiald practicatd de gnvernele din Africa c1e Sr,rd. Abia in 7994 doctrina apartheidr"rlr"ri, susfinutd de guvern, a luat sfArgit in Africa de Sud. Fiindcd mulli ani in timpr-ri guverndrii afrikaanilor a fost consideratd iegald nu inseamnd cd din punct de vedere moral apartheidr-rl a fost justificat. Eroii pot vedea calea dreaptd fdrd sd tind s-eama dacd guvernul spune cd e bund sau nll. Indiferent ce spune marea majolitate a oamenilor clin jur, tot mai ai o gansd. Tot mai ai mo;tenirea pentru copiii si nepolii tdi, pentru prieteni gi rude. Care ar fi aceastd mogtenire? Aceste decizii aratd cine egti intr-o mai mare mdsurd decAt alte decizii pe care le iei. Dacd ai nedreptdlit pe cineva, nlr e prea tArziu sd te revangezi gi sf, lucrezi pentru impdcare.

DECIzTa DIN SPATELE DECIZIEI

Eroii arsc si triiasci dupi un set de principii care nu depind de ce spune guvernul ci e bine sau nu.

EROII VAD TRECUTUL ALTFEL DECAT CEI MAI

.rr1tt',1't,

,.. :

.ti

,. 14,'.,,,^.

'!,,,.

,,''i' '.,,",,,.

Eroii vid trecutul altfel decAt cei mai multi ,,NtL stutt desuLrnjnt, pentrtL cd fiecare incercare gre sitd este incd Lut pas inainte."

Tuol,ras EnrsoN

pot noastrd. Gregelile impotriva favoarea in sau sd lucreze noastre trecute ne pot paraliza cu sentimentui vinovdtiei sau al fricii de a nu face alte gregeli sau ne pot impinge inainte. Eroii devin eroi pentru cd se uitd la trecut altfel decAt o fac cei mai multi. Pofi ghici de ce solutia casnicd de curdtat Folmula 409 a primit acest nttme? Ai 408 incercdli. Exact, a fost formuia cu numdrul 409 pe care a incercat-o produc6torul, formuia care ie-a dat chimistilor rezultatr,rl dorit. Cun'' au fost interpleiate celelalte 408 incercXri? Au fost interpretate ca o eliminare a cel pulin tot atAtea formule care nu au funclionat. Aceasta le-a dat motivalia de a Este adevdrat, uneori facem gregeii. Dar gregelile

continua. Ce vei obline in viitor depinde de felul in care ai decis sd-tiprivegti trecutul. Cum ili interpretezi trecutul este o aiegere pe care o faci, probabil, incongtient. Preia in mod conptient controlul asupra felului in care ili vezi trecutul 9i vei schimba pentru totdeauna viitorul.

MULTI 173

CAnd Edison fdcea experienle cu electricitatea, igi putea privi nenumdratele incercdri nereugite ca pe nigte egecuri. Dar a ales sX le priveascd drept nigte succese, pentru ch gtia cd, cu cAt metodele pentru a gdsi solulia erau mai nepotrivite, cu atAt se apropia mai mult de formula care ii va aduce succesul. Avem tendinla de a vedea deciziile care nlr ne dau rezultatele scontate drept ,,gregeli" sau alegeri ,,gre9ite". Dar pentru a spune cX ceva este o gregeal5 sau o alegere gregitd inseamnd sd faci o judecatd. Daci te gAndegti la asta, in viald existd numai cloud lucruri: cauzd si efect. Pentrn fiecare cattzd. existd un efect. Uneori ne plac lezultatele pe care le oblinem, alteori nu. Chestir-rnea este cd trebuie sX invdff,m ce a provocat rezr"iitatele care nlr ne plac gi sf, ne ajustdm comportamentul pAnf, ce vom obline rezultatele pe care le dorim. ,,irt stiinld, gregelile precedd irtotdenuno ndeadrul." Honecr \,!allolr GAndegte-te la minunata dispunere a luminii de pe cerul Nolduiui, cunoscutd sub numele nurorl boraalis satr ,,luminile Nordului". Imagineazd-ti oamenii din Antichitate care priveau aceste lumini intr-o noapte intunecatd de ialn[. Nu stiu ce sd creadX, asa cd intreabd: ,,De ce?" CAnd ldspunsr,rl nu pare sd se intrevadd, isi imagineazd ci zeii danseazd noaptea sau, poate, se joacd cu focul. Ce isi imagineazd a fi luminile Nordului devine pentru ei o realitate. Pentru alte culturi din acest areal, zeli ar putea fi mAniogi si cer sacrificiul unei fecioare. Probabil cd ei vor acliona la vederea a ceea ce gi-au imaginat a fi lealitate si poate cd o tdndrd fatd i9i va pierde viata. Pentru un filozof grec,luminile Nordr-rlui pot ridica intrebdri referitoare la sensul vietii. Pentlu

I74

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

un scriitor, luminile Nordului pot constitui inspiralia pentru o poezie. Pentru un rabin sau un preot, eie pot reprezenta glolia lui Dumnezeu. Pentru un artist, luminile Nordului pot reprezenta o frumusete rdpitoare, demnd de a fi privitd. Pentru un om de stiinfd, ele pot reprezenta energia particr-rlelor solare in coliziune cu oxigenr-rl gi azotr-rl din atmosferd, pentru a clea mici explozii de lumind, numite fotoni. Iatd, rriata gi tot ce inseamnd ea are numai interpretarea pe care noi i-o ddm. in exemplul legat de aurora borealA, ce ne imagindm devine realitate. Odatd ce nnt nles in ce credem, este firesc si ne comportim in concoldan!5 cu aceastd convingere. Cea mai importantd alegere deci este sd alegem iir ce sd credem. Fiecare ,,greseald" pe care o facem in viald are numai interpretarea pe care noi i-o ddm. Ceea ce nlegetn sd cledem despre acfiunile noastre trecute at'e un impact urias asupra imaginii sineh-ri nostru. Sentimenteie noastre de demnitate gi de incledere inflnenteazd ce dorirn sd incercdm in viitor. Ti s-a pdrut cd oamenii sunt numai nigte animale care pun intrebarea ,,de ce?" Omul ai'e o dorinld nesfArsitd de a inlelege de ce, asa incAt sd poatd atasa o semnificatie evenimentelor si aprecia importanta lor in viatd. Cdnd rdspunsurile nu sunt la indenAnd, ne ddm propriile noastre rdspunsuri. Uneori este mai ugor sd crezi cd motivul pentru care nu am reusit este pentru cd noi suntem o ,,gre9eald", gi nu cd trebuie sd facem o trecere in revistd substantiald gi investigatiile necesare pentru a stabili exact de ce arn gregit gi sd incercdm din nou. Avem puterea 9i libertatea de a nlege sd credem cd suntem o gregeald sau sd acorddm timp si efort pentru a ne da seama de ce a fost rdu gi sd-l indleptdm.

EROII VAD TRECUTUL ALTFEL DECAT CEi MAI

MULTI 775

Da4 ca in cazul lui Thomas Edison, numai pentru ch ai gregit in trecut nu inseamnd cd esti un ratat. Numai pgnty cX ai fdcut ceva rdu kr trecut nu devii o persoani rea. In fiecare zi poti face alegerea de a accepta ce ai invdtat deja si de a o lua de la capdt. Fiecare alegere proastd este o posibilitate de a invdfa. Dar trebr.rie sd h-rdm o decizie din care sd invdtdm. Ce spui clespre evenimentele semnificative din viata ta? Ce spui despre deciziile ,,gregite" din trecut, pe care le-ai luat? Te-ai convins cd numai un plost poate face ce ai fdcut tu? Te-ai convins cd singur te-ai fdcut sd suferi gi cd meriti ce ai primit? Pictezi in negru deciziile trecute, atenuezi culoli in mintea ta? Ai vdzut sentimentele amestecate produse cle faptele tale? ,,Dncd esti deranjat de ceaa exterior, durerea nu se lucntlui respectiu, ci fehtlui in care il apreciezi; Fi ni puteren sd il snulezi ht orice fitoflterLt." clatorenzd

M.\RCUS AuRnuus

Pentru a inr,'.lta din propriile-ti gregeli, intreabd-te luat decizia pe cale ai luat-o. Traseazd-fi din nou procesele mentale gi emolionale parcurse. Ce factori te-au influenlat in momentul respectir'? Ce criterii ai folosit la evaiuarea optiunilor tale? Am auzit muite persoane explicAhd de ce s-au cuicat cu allibameni, in pofida bunei lol judecdfi, gi apoi s-au simlit ingrozitor. Motivul cel mai frecvent este cd atunci erau singuri si cdutar.r tovdrdsia cuirra sau erau deprimati gi aveau nevoie de o consolare. Dacd poli identifica motivele pentru care ai ficut luclulile pe care le-ai ficut, motivatia i.nterioar6, apoi pofi identifica sursa reald a problemei. Odatd ce ai identificat sursa reald, poti gdsi cdi sdndtoase de a te confrttnta cr.r ploblema. de ?e ai

176

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

Ce a motivat-o pe Mar"tha Stewart sd arunce ilegal dolari in actiuni de la hnClone Systems? Ela motivatd de dolinta de a evita pierderea a cilca 51 000 de dolali prin scdderea vaiorii actiunilor, despre care stia cd se rza intAmpla a doua zi. Pentlr-r o femeie care era multimilionard, salr'area nnei sume modeste, de 51 000 de dolari, a meritat umilirea pr-rb1ic5, cireltuiehle avocatilor 9i inchisoarea? Ce l-a f5cut pe Clinton sd mintd natiunea despre iegdtura lui cu Monica Lewinski, cAnd povestea a apdrut pentrr"r plima datd in litigir-rl cr-r Paula Jones? Era dorinta de a errita jena publicd, ru;inea si umilirea. Dar, ca si in cazul scandah-rlui cu actiuni al Marthei Stewart, ascunderea adevdrulur a fost mai rea decAt crima. Clinton nu a fost acuzat pentlu cd a avut o legdturd cu tindra angajatd, el a fost acuzat c1e sperjur si de obstmctionarea justiliei. Faptul cd iti dai seama c1e ce faci anumite lr-rcruri te poate ajtita dacd egti gata sd-!i schimbi comportamentr"rl. CAnd ajungi sf,-ti dai seama cum gi de ce ai luat anumite decizii in trecut, iti poli adapta criteriile pe cale le consided importante in viitor. CAnd criteriile pe care le consideri importante se schimbS, felui in care iei deciziile se va schimba si el. CAnd schimbi modul in care iei deciziile, toatd ruiata ti se va schimba. Ai iras vreun invdtdmAnt din gregeli pentru a-ti imbr-rndtdti intreaga vie,!d? Id poti colora gregelile h'ecute ddndu-le un nou sens, daci doregti sd le privegti intr-o noud lumind. Ce ai fhcut poate foarte bine sd nu fie deloc o gre9eald. Viala este un proces de incercdri 9i erori. Existd numai cawzd. si efect. Nu uita, nu existd gregeli 9i erori decAt dacd tu le vezi aga. Felul in care tur alegi sd-!i vezi ,,greselile" este decizia din spatele deciziei. Ti-a trectit vreodatd plin cap cdlabnsebnl/ un lovitor excelent este unul care glesegte 70 la sutd din incercdri? 22E 000 de

EnoIT

vAo

TRECUTUL ALTFEL DECAT CEI MAI

MULTI 777

Exact, un lovitor excelent este jucdtorul cu o medie de 300 de lovituri. Trebuie sd continui sd lovegti, dacd vei dori vreodath si nimeregti mingea. Dacd vei avea succes la baseball, va trebui sd-!i asumi si faptul cd uneori vei tovi pe lAngd. Cum ar fi fost dacd Babe Ruth ar fi renunfat de fiecare datd cAnd a ratat? Ironia soaltei, Babe Ruih deline recordui la ratdri, dar gi la loviturile reugite. Dacd vei continua sd lovegti destr-rl de tare gi destul de des, vei 9ti sigur cd atunci cdnd vei stabili contactul cu mingea existi o gansd mare de a da o loviturd reusitd. ,,Tot ce arn,fdcut nrcritoriu irt'oiatd

fost criticnt."

PnrgnowrErr Cunln Surneve, EeRl

WaRRTN

Dacd renunti dr.rpd primele cAteva ratdri, nu vei simli niciodatd fiorul victoriei. CAnd renunfi, ignori lecliile pe care aceste rateuri ti le pot da, leclii care te pot duce la obiectivul tdul Poate ci ai inleles gregit intregul proces al erorii. Cdnd renunli, iti garantezi chiar lucrul de care te temi, egeuil de n atinge obiectiaul. Dd-!i gansa unei lupte. Eroii continud sd-gi asume responsabilitatea. Eroii continud sd se prezinte la lupt5. Continud sd inveli gi continud sd pui in practicd ce ai invdfat. CAnd faci acest lucru, nu se poate sd nu reugegti pAni la urmd. ,,Regretul pentnt lucrurile pe care le-am

fdutt

poate

ntenttat de trecerea timpuhti; nu poate fi consolnt insd regretul pentru lttcrurile pe care rru le-arn .fdcut." SvpNrv J. Hnnnts

178

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

A9a cum credea Viktor Frankl cu tdrie, ,,ceea ce nu md ucide md face mai puternic". Existd speranli. Dacd faci gregeli sau egti abdlut, ridicd-te gi continud. Poate cd mai ai multe gr"egeli de ficut pAnd vei ajunge la ceva ce va functiona. CAnd vei fi victorios, vei fi mult mai puternic gi mai intelept. Fii recunoscdtor pentri,r cd ai partc de loatc aceste provocari ale vietij. Fii recunosc5tor chiar 9i pentm gregelile pe care le faci. ,,Este nnilt rnni bine sd ?ncerci sd fnci lucruri putertice, sd obtii ztictorii glorioasc cltinr dacd nltenthnd ur greseli, decfft sd intri in cntegorin ncelor spirite sdrnce clre nu se buurd de nimic ;i suferd mtilt pentru cd trdicsc irtfrtttt onlLn'g cettusiu, car( nu cttttosc ttici uictorie, n ici htfrkn gcrc." TunoooRp Roosnvnlt

Nu uita, nici o decizie din trecut nu are un mare efect asupr"a viitorului tdu, aga cltm are o decizie pe care o poli lua azi. iti poti scl'rimba viitolul incepAnd chial acum gi prin schimbarea acliunilor care au avut

EROII VAD TRECUTUL ALTFEL DECAT CEi MAI

MULTI 179

inainte, concentreazi-te pe ce poli face acum pentru a avea Lrn viitor mai bun. ,,Cel mni irnportant lucnr din lume

nu este unde ne nfldm, ci in

direclie ffierget:."

OuvsR Wnruoell Hot-vEs

Doregti sd-!i schimbi actiuniie in prezent pentlu a-fi schimba viitorul? Ce cantitate de energie, de impiicare si creativitate doregti sd in'n'estegh azi, pentrr-r a obgine ce vrei mdine? Este imposibil sd conduci magina inainte dacS te uili merer-r in oglinda retrovizoare. Numai pentru o clipd imagineazd-fi cd egti cu un an mai tArziu. Proiecteazf,-te inainte in timp. Peste un an, ce ai fi dorit sd fi fdcut azi? Nu e nimic rdu in a cddea in noroi atAta timp cAt nu te bildceqti in el gi nu rdmAi acolo. Egecul este temporar si trecdtor. Nu este un loc unde sX rdmAi permanent. Fiecare zi e o zi noud. ,,Sd cazi de snpts ori, dnr sd te ridici a opta oard."

rezultate cal'e nu ti-au pldcut.

PRovERs JAPoNEZ

,,Ori de cfrfe ori iau o decizie gresitd, rnd duc si inu nlta." HnRny S. Tnuv,rN

Dacd tii pe calendar un program sdptXmAnal, gtii deja cd nimic nu are un efect prea mare asllpra a ceea ce se va intAmpla sdptdmAna viitoare, comparativ cu ceea ce faci sdptdmAna asta. Nu este relevant ce ai ratat sd faci sdptdmAna trecutd. Doar cd te presea zd, rr.ai mult si muncegti mai stdruitor sdptdmAna asta. La fel e gi in viafi. DecAt sd te concentrezi pe ce ai fdcut sau nll

Nu uita, felul in

care

iti privegti trecutul

este o decizie

pe care o iei. Fd o aleget'e corrgbientd de a-!i interprcta alt-

fel trecutul gi-!i vei schimba pentru totdeauna viitorul.

Dscrzrl

DIN SPATELE DECIzIEI

Eroii arrc sd remodeleze egecurile trecute in programul de acfiune pentru succesul viitor.

EROII POT VEDEA PRIN ,,FUM"

dqc_la1aliilor subiective ale experlilor pentru a

15 Eroii pot vedea prin ,,fvm" ,,Punerile la cale tru se htfdptuiesc uyde Iipseste chibzuit'eo, dar ele isi inu fiinld ctr

ntulli sfittritori."

Pnor., 15,22

Eloii pot vedea opor"tunitSli pe care altii nr.r le vdd, in parte din cauza experlilor pe care sebazeazS.. Cdnd te confrunti cu o aleger^e hcltdritoare, cale cele opinia unui expert, de unde stii pe ce expert tebazezt? in 1990, uir articol din ht?// Street lottrnal spunea cd atunci cdnd ajungi la o decizie hotdrAtoare intre a face o operalie chilurgicald pe cord si a face o angioplastie mai pr"rtin invazirrd, cl-rirurgii au tendinla de a recomanda opera!ia, iar cardiologii au tendinla de a recomanda medicamente, angioplastie, laseL si alte remedii. Fiecare remediu repreiinia un mod diferit de a vedea luciurile. Concluzia esie cd specialistii vad sirnptomelc trnui pacient prin prisma pregatilii lor si au tendinta de a recomanda nurnai ceea ce gtiu. Dacd ai fi pacientul si te-ai duce mai iniAi sd vezi o operatie pe cord, poate cd ai ajunge la concluzia cd ai nevoie de o operafie pe cord un gAnd formidabii. Dar cine esti tu sd contrazici un expert? La fel, dacd te cluCi intAi la cardiolog, poate c5 ai ajunge la conciuzia cd o angioplastie 9i schimbarea regimului sunt tot ce ili trebuie. Grea alegere. !19ii pot vedea plin .furnu]l-

181

cAntiri

obiectiv optiunile. Marele ciclist Lance Armstrong a fost confruntat cu acest tip de alegere cAnd i s-a splls cd pAnd la urmd cancerul iui testicular a ajuns la creier. Un oncolog din Houston, Texas, a insistat cd singurr-il tratament este chimioterapia agr"esivd, cu bleomicind. Dar acest tratament i-ar afecta serios plSmAnii 9i cu siguranf5 nu va mai putea participa vreodati la o cursd. Pe de altd parte, un neurochirurg din Indiana i-a spus cd neurochirurgia era o optiune gi, daci va alege aceastd optiune, pldmAnii nu vor fi afectafi. Dar gAndul cd cineva ii va deschide cutia craniand 9i-i va tdia creielui nu l-a prea atras pe Armstrong. Oncologii au tendinla de a recomanda chimioterapia pentru cd este tot ce stin, neurochirurgii au tendinta de a recornanda neurochirurgia. Pentm cd boala se rdspAndea foarte repede, Almsh"ong a fost obligat sd ia destul de repede o decizie bazatd pe ce i-au spus ambii medici 9i pe instinctul propriu. in cartea sa lt's I,Jot About tlrc Bilce , el i9i descrie dilema in felul urmdtor: ,,Trebuia s5-mi aleg medicii 9i locul de tratament, gi nu era ca gi cum mi-as fi ales un fond mutual. Dacd ag fi investit intr-un fond mutual, as fi intrebat care este rata profitului peste cinci ani. Dar acum era cu totul altceva. Ilata profitului in acest caz era o chestiune de viatd si de moarte."

Era o situafie de crizi si nu avea prea mult timp cle t,, gAndile. La prAnz,la un nnll de peste dr"um de unul dintre cabinetele medicilor', Lance s-a decis. A ales neurochirurgia. Pdnd la urmd s-a vindecat complet, gi plA- I mAnii nu i-au fost afectafi. Alegerea pe- CaIe- a fictrt o i-a :

IB2

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCF]IMBAT VIETI

.",-salvat

nu numai viata, ci 9i cariera de ciclist.

Peste

cAgtiqat Turu1 TTt"l Chiar aaca mutli oameni au sprls cd e noroc chior, le-a dovedit cd s-ar.r ingelat, cAgtigAnd din nou, an dupd an. lJimitor, Lance , Armstrong a cAgtigat Turul Franfei, pnpte ani la r1nd. , Este plimul om din istorie care a cAstigat Turul Frantei de gapte ori gi primul care a fdcut-o de sapte ori fdrd intrerupere! Aceasta este o realizare care nr-l r'a putea fi egalat[ decAt peste doud sr-rte de ani. Este un pas incredibii pentru oricine, dar si mai incredibil, dacd avem in vedele faptul cd nr.r de mult se afla intins intr'-o camerd de spital,la un pas si moard de cancer. A doua zi dr.rpd ce a cAgtigat a cincea oard Tlrrul Frantei, s-a dus in i Portugalia pentru a lua cuvAntul la un atelier internar, tional consacrat cancerului, organizat de National \ Cancer Institute. i -Decizia din spatele deciziei de aici este criticd. Este deiizia unde sd te duci d.tpd sfaiur:i. Aceait5 deciZie este la fel de importanid- ca decizia insdgi. Cand G Ceri altora sfatul, nu uita cd 4imgn!.nu.gv,qlueazd situali-a p=!r!gg! oli_egliy,.Un-eqri, sfalul pe- qale-il plipi-m in viald de la tot felul de qqmeni importanli este inconsiglgl!,- Dc exemplu, unr.rl dintre liderii tdi religiosi ii-ar putea spune sd nu divorfezi, pentru cd este un pdcat. Pe de altd parte, psihiatrr"rl ti-ar putea spune cd este h-rcrul cel mai bun pent.'u sdnitatea ta mintald si emolionald. Unul are dreptate gi celdlalt gregegte? Nu neapdrat. .Fiecare este expert in domerrlu! lui, Tieluie doar sd tii minte cd educalia, pregdtirea gi experienlele pefsonale ale cuiva i-au influentat felul de a gAndi gi de a vedea situatia ta. Chiar cei mai obiectivi oameni de gtiinld, medici, ingineri sau doctori in gtiinle nu sunt imuni la A patra lege a concentrdrii criticerM: Aaern tendints de s oedea ceen

cAlivi ani a

EROII POT VEDEA PRIN ,,FUM"

183

Arheologul Albert Goodyear de Ia University of South Carolina explicd: ,,Oamenii de gliinle au tendlnla de a vedea ceea ce agteaptd sd vadd gi, cAnd vdd ceva la care nu se agteaptd, e destr,rl de greu ' sh-gi schimbe punctul de vedere.'/ Uneori ce ne spun experfii este gregit. Azi ne spun cd tArdteie de ovdz reduc colesterolul. MAine ne spun ,,dar nu prea mult". Azi ne spun cd o aspirind pe zi reduce riscul de infarct gi de comolie celebrali. Mdine ne spun c5.,,nu chiar". Chiar celebrr-rl fizician Stepiren Hawking, cAgtigdtor ai premiului Pulitzer, ne-a spus acum cAliva ani cd nimic nu scapd putelii gravitatiei in interiorr.rl unei ,,gduri negre". Dacd ceva intr5 in ea, nlr va mai iegi 'niCiodatd de acolo. Azi ne spune ,,nu-i nimic". --Gna -ggti impresionat de cartea de vizitd gi tle sfa-*' turile unei persoaiie importante in viala ta, nlr uiia sd iei in chlcul gi punctul de vedere din car"e vor"begte. Avem tendinla de a ne vedea experienta de azi in lumina lucrurilor pe care le-ai expelimentat odinioard. Aceste experienle tlecute igi lasl amprenta asupra viefii noash'e, de parcd am avea niste ochelari de o singurd culoare. _...' Acegti ochelari ne fac sd vedem prezentui si experientele rriitoare, chinr dncd ale nltorn, in h"rmina a ceea ce noi am experimentat. Fiecare vorbegte dintr-un instinct ndscut din experienla, educalia gi pregdtirea lui trecutd. Nu uita ci trebuie s6-!i faci propriile cercetdri gi sd t, ajungi la propriile concluzii. Nu te lua niciodati duph sfatul cuiva numai pentru cd te temi sX nu se supere. dacd nu o faci. Este viala tn.Tu va trebui sd triiegti cu consecinlele propriei decizii, nu el. Este intelept id-i consulti nurnai pe cei care-fi impdrtdgesc punctul de vedere asupra lumii 9i sd-i excluzi pe altiiZ in cartea All Riuers Run to tlrc Sea, Elie Wiesel,laureatul premiului Nobel pentru pace, i9i descrie casa ce ne agteptdrn sd aedem.

184

DECIZU HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

copildriei din micul ordsel Sighet, RomAnia. intr-o zi, in 1938, la Sighet s-au dat cAteva dispozilii. La porunca comandamentului militar, toate magazinele 9i birourile evreilor au fost inchise. Niciun evleu nll avea voie sd iasd din casd decAt dupd-amiaza ldrzitt, pentru a cumpdra mAncare. Evreii nu mai avearl dreptul de a face comer!. Cine s-ar fi opus acestor dispozitii ar fi fost impugcat. Armata germand a inceput sd faci razii in casele evreilor, confiscAnd bijuterii, argintdrie, valuti 9i pietre pletioase, olice era de valoare. Apoi s-a anunlat cd la Sighet se l'a infiinfa un ghetou pentru evrei. Famiiia Wiesel avea o menajerd cregtind, Malia. Malia a lucrat pentlu familie mulli ani gi era consideratd ca un membru al ei. CAnd familia Wiesel se afla in ghetou, Maria a rer-r9it sA treacd printre baricade si sArmd gl'rirnpatd pentru a le aduce brAnzd, oui, fructe si legume. Maria avea o caband departe, in munti. CAnd primele transporturi au inceput sd-i ducS pe evlei intr-un,,loc necrlnosclrt", Vgi-u,g,.ilCrp1ora-t familia Wiesel sd fugd din ghetou 9i sd vind cu ea la caband, unde nimeni nu-i putea gdsi. Intr-o noapte, familia Wiesel s-a adunat la masa din bucdtdrie 9i a tinut un consilir-r de famiiie. Ar trebui sd o ulmeze pe Maria sau si rdmAnd? Decizia hotdrAtoare le va influenta restul vietii. in acest timp, familia Wiesel si multi evrei din Eulopa iru bdnuiau ororile care-i agteptau. Propunerea Mariei de a ajuta familia Wiesel sd fugi era in contradiclie cu sfatul intelectualiior, demnitariior' gi clerulr-ri din orag, ale cdror opinii erau ca intreaga comunitate evreiascd sd rdmAnd impreund cAt mai mult posibil. Ironia este cd pAnd la urmd nazigtii oricum au distrus comunitatea evreiascS. Dupd ce au fost rugati si implorati mult timp de Ma rTElTSffi i Ii a Wie6el-aie?tffi t o?6r' ra,'ipil.'ffi C5,, t, n

EROII POT VEDEA PRIN ,,FUM"

185

evreu nu trebuie sd se despartd niciodatd de comunitatrja lui". Tatdl lui Elie, in calitate de cap al familiei, i-a explicat Mariei: ,,Ce se va intdmpla cu ceilalti se va intAmpla si cu noi." CAnd doamna Wiesel a sugerat ca mdcar un copil sd se ducd cu Maria, copiii au protestat. ,,Suntem tineri gi puternici. Cildtoria nu va fi aga de periculoasd pentru noi. Daci cineva ar trebui sd meargi cu Maria, tr-r egtil", i-au replicat ei. Aceasta a fost ultima seari pe care familia a petrecut-o impreund. A doua zi au fost transportali in lagdrele de concentlare, unde cei mai multi dintre membrii familiei lui Elie Wlesel au trecut prin suferinte de nespus si prin moat'te. Aceastd poveste miscdtoare ne aratd cum inlelepcirinea obisnuitd a celor care ne impdltdgesc sistemul de convingeri nu ne dd cel mai br,rn rdspr-rns. Uneori, cel mai bun sfat vine dintr-o sulsd neagteptatA, de aceastd datd de la o menajerS. crestini, in mijlocul comunitilii evreiesti. Era singura capabild sd gAndeascd ,,din afara cntiei", pentru cd era singura care deja se afla in afara cutiei, la propriu si la figurat. ,,Cei nle cdror itfterese suttt atnenintnte de uit pericol r extretn nr trebui sd se gfindeascd nttmai Ia cen rnai | . btlelenTttd solufie, rrtt ln ?nuoieli." irrapAnArlase RoMANA

Tnrooole

intr-o situatie de crizd, cel mai periculos lucru pe care il poli face este sd mergi ntmtai pe mAna oamenilor care cred ca tine. De ce? Pentru cd ei impdrtdgesc acelagi

sistem de convingeri, cel mai probabil au si nigte ochelari de cal asemdndtori. Dacd sunt erori in modul tdu de gAndire, cei care gAndesc ca tine sunt tiltitnii indreptdtiti sd !i-o arate. Ei se afiS in aceeagi oald cu tine. CAnd

186

DECIZTI HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

incerci sd iei o decizie hotdlAtoare, du-te la cineva care dejn se afld in alti situatie. in multe cazttri, decizia la cine sb te duci dr-rpd sfat este cel mai important factor cale va inflr-renta decizia ta finald. Prin urmale, atunci cAnd analizezi un sfat, ia in considelare sursa lui. Oarnenii care recomandd un anumit drum o fac pentru cd sunt programati sd gAndeascd in acest fel? Au fost, oale, in locul tdu? S-au gAndit ei, oare, la situatia ta, la ce e mai bine Tteriru tine? Persoana care ili dd sfatr"rl inlelege toli factorii importanfi pentru tine? Stie in ce mdsurd efecteie sfatriiui lor vor influenla alte pirti ale vielii tale? Ar,r ficut o evaluare corectd a celorlalte opliuni posibile pentru tine? Au lr-rat ei in considerare cum te-ai fi putut schimba de-a lungr-rl anilor? Au ei, oare, o corectd imagine a pdrtilor bune 9i rele ale tttturor alternativelor? Inteleg car'acterul deosebit al situaliei in cale te afli? Inteleg ulmdrile fiecdrei alegeri? Au toate datele Pe cale Ie ai tu? inchide ochii. RdmAi o clipd nemigcat, fdrd sd scoti o vorbd. Imagineazd-fi cd ai ales una dintre optir,rni. Ce sentimente incerci cAnd te imaginezi fdcAnd ce te pregdtegti sd faci? Apoi, dupi ce ai fdcui alegerea, vizr-raiizeazd fiecare aspect al unei zile obisnuite din momeniul in care te trezegti, pAnd cAncl te duci la culcare. Yizualizeazd ioate detaliile, Ce vezi? Ce auzi? Ce mirosi? iti place contextul? Care este primul lucru pe care il vei face in ziua aceea? Care este al doilea, al treilea gi asa mai departe? Yizuahzeazd oamenii aflali in jurul tdu. Ce fel de oameni sr-rnt? Sunt gdldgiosi 9i agitafi? Sunt linistiti si inteligenti? Sunt responsabili 9i competenli? Sunt de incredere? Impdrtdgesc aceleagi interese cu tine? Te respectd gi te admir'd? Ii respecli 9i ii admiri? Acurn ia toate aceste informalii 9i examineaz6-li sufletul. Ce simti legat de decizia pe cale te pregdtegti sd o iei? Cdn-

EROII POT VEDEA PRIN ,,FUM"

187

tiregte-o, in pofida sfatului pe care 1-ai primit de la plieteni, familie gi mentori. Dar totdeauna sd ai irecredere fi:r instinctele tale. Sd nu-ti trddezi niciodatd inima. Mai mult, fd ." bine pentru tine. Nu te baza pe "ri" un expert numai pentru cd el are documenteie potrivite, atArnate pe perelii biroului. Poti gisi a1!i experli cu cdrfi de vizitd la fel de impresionante. Eroii clevin eroi pentru cd ei pot vedea prin fr.rm suficient ca sd-9i ia propriile decizii cr-r chibzuinfi, dupd ce au cAntdlit obiectiv toate optiunile.

DncTzIa DIN

SPATELE DECIZIEI

Eroii igi ALEG expertii cu griji, gtiind ci nimeni nu vine la masi cu adevirat obiectiv.

EROII $TIU CA NU PoT VEDEA ToATA

L6 Eroii gtiu ci nu pot vedea toatd parad,a ,,lrlu existd nintic bun direo noastrd .fuce

sntt rdu, doar ghn-

.fie a9n."

PARADA

189

Ca 9i Henny Penny, uneori ne credm singuri criza, pentru cd o agteptdm. Dar aga cum aratd povestea, nimic nu are semnificalie in sine. Orice lucru are semnificatia pe care noi i-o ddnt. Unele evenimente care se intAmpld in vielile noastre sunt ca un pumnal cu doud tdiguri. Se poate ca ele si lucreze impotriva noastrd in funclie de modul cum le interpretdm gi cum reacfionim la ele. Aproape orice este o chestiune de interpretare. ,,Onnrcnii nu sutt dernninli de lucrurile care se hi6-mpld, ci de ophtin lor dcqtre lucrurile cnre se hftfunpld."

!Vtt-ltnv SHexnspneRp

Errcrrr

Uneori, cAnd nr-r existd dovezi extetne, obiective ale unei crize, credm o crizd. iu mintea noastrd. Existd o poveste pentru ct-rpii despre o gXind Pe nume Henny Penny, care ne poate invf,la multe lucrr.rri despre o crizd autoindusd. CAnd o ghindi i-a cdzut in cap, ea a intrat in panicd pentru cd s-a gAndit asa: ,,Cade cerul." Le-a spus prieteniiol si vecinilor cd cerui cddea gi a descris ce i s-a intAmplat: ii cdzuse o ghindd in cap. Toli prietenii au acceptat por,estea ca fiind adevdratd gi erau convinsi cd intr-adevdr cddea celul. Unr"il cAte unul toti au fost cuprinsi de emolie si au intrat in panicd. it-t panica lol s-au dus dupd ajutor la vulpe. Vulpea le-a cerut sd aibd increderc in ea, lucru pe care, evident, ei l-au fdcut, iar vulpea i-a mAncat pe tofi, unul dupd altul. intr-adevdr, pentru Henny Penny gi pentru prietenii ei cerul n cdzut. Au creat o anticipare automulfumitoare. S-au comportat ca si cum ce credeau era real gi, tocmai prin actiunile lor, au fdcut ca aceasta sd se intAmple. Percepfia lor falsd desple realitate a produs o decizie irafionald, care ea fusdgi s-a dovedit a fi dus la pieirea lor.

]Jngori, in carierele sau in relatiile noastre suntem tentali sd ludm decizii prea devreme in situalii care nu cer o reacfie imediatd. Nu ne place situatia in care ne afleln: Suntem nelinigtiti. Nu mai putem rezista aga mult timp. Trebuie sd h,rdm o decizie ACUM! La ser'viciu se intdmpld ceva straniu, si interpretdm aceasta in cea mai ploastd lumind. Credem cd in curind vom fi transferati sau retrogradati. Apoi ne simlim ispititi sd trecern lepede in revistd celelalte posibilitlti pe cale le avem gi sd iudm o decizie cAt de curdnd posibil. Dacd vezi constant cauze rele acolo unde nu existi, oamenii vor incepe ci creadd despre tine cd egti o persoand acuzatoare, cinicd, foarte suspicioasS. GArrdeste-te la asta. Ai vrea si stii mai mult in preajma unei aseme-

nea persoane? Dacd demisionezi sau pui capdt unei relalii ori de cAte ori ai o problemd, pdnd la urmd s-ar putea sd nu mai gdsegti un loc de muncd gi sd-!i rdmAnd foarte pulini prieteni. lJneori, cel mai bun lucru pe care il pr.rtem face este sd ne pdstrdm calmul gi sd ludm decizia ,,de a vedea cum merg lucrurile".

190

DECrzil HoTARAToARE cARE AU ScHTMBAT vrETl

,,Aincerca sd intelegi este ca gi cutn te-ni sili sd rsezi intr-o apd tulbure. Stni linigtit gi Insd impnu'itdJile sd cndd la fund. Rhnhi lfuistit pfritd ttine momenttil sd acfionezi."

Leo Tzi

Scriitorul Joel Achenbach de la Wnshingtotr Post ne spune o poveste adevdrati, care s-a intAmplat in dimineata zilei de 11" septembrie 2001. Un avion comercial tocmai se ciocnise de Pentagon. Fumul iegea din clddire si se putea vedea de la kilometri depdrtare. Washington, D.C. ela in stare de ulgenfi. Zvonurile zburau peste tot, spunAnd cd oragul era atacat. pq',la mai p,91in d9 {oi kiigmgtri- depdriare ul "om stdtea pe o -ba19d -in pa1'c, cilind.c?lm zialul. Achenbacir l-a vdznt gi l-a intrebat dacd stie ce se intAmplase. Omul a spus cd da, dar nu era interesat de nicio evacuare si nici sd asculte ultimele 9tiri. Si-a dat seama cd nu este in pelicol si cd totul va reveni in curAnd la normal. De ce omul nu a luat-o la fugd? De ce nu a intrat in panicd? Psihologii ne spun cd oamenii interpreteazd riscul si pelicolul in doud feluri diferite: unul este cel intuitiv/emotional si celdlalt este logic/analitic. Procesul intuitiv se bazeazd pe imagini din experienlele noashe trecute, pdsh'ate in subcongtient.In unele cg?lur\ faptele obiective nu i1e aratd pericol, dar instinctul ne spune cd ceva ,,nu e in ordine". Am auzit locotenenli care au luptat in Vietnam spunAnd povegti din expeiienfa lor despre cum au luat decizii in focul luptei bazate pe instinct, care au dus Ia salvarea vielii oamenilor 1or. Cdnd ne confruntdm cu un pericol extrem, uneori intuitiile noastre preiau controltil asupra a ce e bine de fdcut. Dar aceastd situafie poate da rateuri. In viala cotidiand, uneori, sentimentele ne pbt face sd ludm

EROII STIU CA NU POT VEDEA TOATA

PARADA

1,91

ausiZrt &gice- Uneori sentimentele ne tulburd analiza sau capacitatea de a vedea lucrurile asa cum sunt. Psihologul Paul Slovic de la University of Oregon spune: ,,Ai nevoie de sentimentele tale pentru a verifica o analizd gi ai nevoie de-o analizd pentru a fine sentimentele sub control." Chestiunea este ci nu trebuie sd ne lisdm sentimentele si preia controlul, dar nici nu irebuie si le ignorim. Uneori e nevoie si ludm o patrzd gi sd facem un pas mare inapoi pentru a vedea imaginea generald. Nu gtim intotdeauna imediat dacd ceva se va dovedi a fi bun sau rdu pentru noi. Odatd am auzit un predicator (gi mai tArziu pe Anthony Robbins) spunAnd o poveste despre un om cdruia ii fugise calul. Vecinii i-au spus: ,,O, asta nu e bine!" Apoi calul s-a intors impreund cu alti doi cai. Vecinii au spus: ,,Ei, asta e bine!" Apoi fiul omului a chzut de pe unul dintre caii cei noi si si-a rupt piciorul. Vecinii au sptls: ,,Asta nu e bine". A izbucnit rdzboir.rl gi armata a concentrat toli tinerii ir"r putere, dar fiul omului a rdmas acasf,, pentru cd avea piciorul lupt. Vecinii au spus: ,,Asta e bine". Iatd un eiemplu din viafd. in anii '50, in Madrid, un tdnir pe nume Julio 9i-a implinit marele sdu vis de a deveni portar la o echipd profesionistd de fotbal, numitd Real Madrid. Dar visurile lui s-au spulberat cAnd un accident de magind, i.rr care ela aproaPe sf,-9i piardd viala,l-a ldsat aproape doi ani parlial paralizat gi incapabil sd mai meargi. In timpul spitalizdrii as- ;. culta radioul gi scria poezli, cea mai mare parte triste, intrebAndu-se dacd viala mai are vreun sens. Un prieten al tatdlui sdu i-a dat o chitard veche ca terapie, pentru a face exercilii cu degetele gi pentru a-9i omori timpul. MAngdind coardele vechii chitale, a inceput si-gi combine poeziile cu muzica. Pasiunea pentru r

I92

DECIZII HoTARAToARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

muzicd a inceput sd ldzbatd la suprafafd, gi in cele din urmd a pus stdpAnire pe viata sa. in 1968 Julio i-a surprins pe to!i, inclusiv pe sine, cdnd a cdgtigat cel mai prestigios festival al cAntecului din Spania cu compozitia lui intitulatd La aidn sigtte igual. Din acest moment julio a continuat sd compund muzicd gi, cu timpul, a devenit un superstar. PAni in 1,971vdnduse primul milion de cliscr.rri. PAnX in 7973 a depdsit recordul pentru numdrul de distinclii primite de vreun star al muzicii din Spania si din intleaga Americd Latini. Concerteie lui au spari constant recordurile de vAnzdri. in 1983 Guinness Eook of World Records i-a conferit discul de diamant pentru vAnzdri record in mai multe limbi decAt oricare alt artist din istorie. A fost primul gi singr-rrul disc de acest fel care s-a decernat. Primul sdu album in englezd, din 1984, a cAgtigat discul de platina 9i a format un important pod intre muzica europeand gi cea americand. In 1985, la Hollywood, pe W.alk of Fame, a fost dezvelitd o stea cu numele lui. Nurnele lui intreg este Julio lglesias. A primit peste 2 600 de discuri de platind 9i de aur gi a vAndut 200 de milioane de discuri in toatd lumea. Fiui lui, Enrique Iglesias, ii calcd pe urme. ,,Senrn se oa sdldshri plh11gs1'sr, iar diniltrcafa

buuria." Psalnrr, 3t),5

fi rdu acum, dar poate fi mai binb mai ldrziu.lJneori, importanla unui eveniment este revelatf, numai dupd trecerea timpului 9i dupd ce vedem toatd imaginea. Se spune cd timpul vindecd orice rand. Poate pentru ca in timp ajungem sd intelegem e-"enimentele pe care nu le-am inteles cAnd s-au intAmplat prima datd. Tiecerea timpr.riui ne permite sd Ce !i se intAmplS poate

EROII $TIU CA NU POT VEDEA TOATA PARADA

793

punem cap la cap toate piesele. Eroii gtiu cd incd nu pot vedea toate piesele la r"rn loc. Uneori imi imaginez c6. noi, oamenii, suntem ca niste copii cale se uitd la o paradd prin despdrtiturile gardului de lemn ai uuei proprietdli private. Nu putem vedea inceputul, nici caphtul paradei. Prin despdrfituri l,edem numai evenimentele care se petrec in fata noastrd. Din cauza perspectivei noastre limitate nu putem vedea intreg tabloui. Pr"rtem trdi numai o singuri zi o dati. De unde sd gtim dacd ceva este un dezastru sau un miracol dacd nu am r,Szttt toatd parada, inceputul sau sfArgitul? Eroii stiu cd nu pot I'edea toatd parada. Uneori, cea mai bund decizie este de a agtepta 9i a yedea. Folosegte-fi familia 9i prietenii pentlu a controla aceastd realitate. Prietenii apropiali si familia iti impdrtigesc impresia cd se rra intAmpla ceva ingrozitor dacd nu actionezi imediat? Nu uita, ei aclioneazd ca nigte oglinzi salr ca niste cutii de r"ezonanti in vietile noastre gi pot reflecta faptul cd ne compoltdm ralional sau nu. Dar nu uita sd alegi cu glijd cutia de rezonanld. Du-te la oameni in cale ai incledere, oameni care sunt Preocupali de binele tdu. Nu te dttce dupd sfaturi la ,,vulpe". Sa iei permanent in calcul sursa. Cdnd avem sentimente de disperare, noi, ca gi Henny fenny, puteinllfa in ionsiderare optiuni la care in mod norinal nu ne-am'gAndi, pentru cd suntem panicafi. Calmeazd-te o clipd. Ia-!i o vacanld. Pleaci undeva in weekend. Fd ceva pentru a te distrage de la decizie mdcarpentru un timp. Unul dintre lucrurile mele favorite pe care le fac cAnd trebuie sd iau o decizie stresantd este sd merg mult cu magina prin tald. Md duc intr-un ordgel pitoresc de lAngd Austin, Texas, numit Wimberley, care este situat pe frr"rmosul, lenegul Cypress Creek. Chiparosi

794

DECrzl HoTARAToARE cARE AU ScHTMBAT vrETl

uriasi fAsnesc de pe malurile lAr-rlui cu apd albastrd curn e cristalul si copiii sar in apf, de pe crengile care atdrni pAnd jos, rAzAnd la oamenii care trec pe acolo. Lucrurile se migcd mai incet in oldsele. Oamenii sunt prietenogi. Nu se gr'dbesc. Atmosfera este foarte relaxatS. Stresul pare sd zboare de pe umerii mei. Uneori md duc clr cortul sau in munti pentru a medita la univers si la impactul deciziei pe care md pregdtesc s5 o iau. De asemenea, alerg legulat pentru a-mi limpezi miniea 9i pentru a alunga stresul. Am prieteni care merg cn bicicleta 30-40 de kilometri odatd si aliii care aleargd regulat 5-10 kilometri. Ei imi spun cd exerciliui ii inclepdrteazd de stresul ludrii r-rnei decizii dificile. Uneoli, cdnd aleargd,le vin in minte idei care ii ajutd sd lezolve situatiile dificile. Uneori, creierul nostru este paraiizat de stresul inglijor'drii provocate cle o pr"oblem5 ;i trebuie sd-i ddm mintii posibilitatea c1e a se relaxa. Carrison Keillor, antorul cdrtii Lakc Wobegon Days, de asemenea creatorul gi gazda foalte popularei emisiuni radio A Prnirie Home ConrTtnnion, a luat decizia surprinzdtoare de a renunfa la emisir-ine exact cAnd se afla in culmea succesului. Mai tArzir,r, Keiilor a afirmat: ,,CAnd mA uit in urm5, imi dau seama c5 nu am procedat bine. O vreme totr-rl a fost bine, dar acum sunt in postula de a da sfatr"rri oameniior si un sfat este: .,Nu lua decizia'cAnd egti obosit.Ia-o dupd o vacanlX de trei sdptdmAni."" Inlelepciunea acestei afirmalii a fost exprimatd acum multe sute de ani de unul dintre cei mai mari gdnditori din istorie:

,,Din cAnd in cAnd pleacd, relaxeazi-te pulin, pentru cd atunci cand te vei intoarce, judecata ta va fi mai precisd; dacd vei ldmAne constant la lucru, ili

EROII 9TIU CA NU POT VEDEA TOATA PARADA

195

vei pierde puterea de judecatd... ia oarece distanld, penh'u cd lucrarea apare mai micd 9i o mai mare parte din ea poate fi cuprinsf, de privirea ta, 9i o lipsd de armonie sau de proporlie poate fi vdzutd mai u9or." LnoNaRoo DA VINCI

Dupd cAliva ani de pauzd, Keillor gi-a reltiat emisiunea. Are din nou Lrn succes urias si a primit loluri in reclame, filme si piese. \-u uita, de asemenea, cd ir"rAnd plea repede o decizie, poli ajunge sd te multume'sti cll ceva mai pulin bun numai pentru a iegi clirr situatia in care te afli. PAnd ia urmd aceasta duce la frttstraLe, pentru cd ai aclionat fdrd inlelepciune. Te poli trezi cd in curAnd vei doli sd i?Jnunti din noq. Este ugor sX gregegti zicAnd cd ,,ialba e mai verde dincolo", in ioc sd ai rIbdare gi sd iegi cAt mai bine din aceastd situalie. Lance Armstrong a splls: ,,Este prea tentant, in mijlocul ei, sd renunli la o problemd care !i se pare dificili sau nepotrivitd, sd o numegti pierdere de timp gi sd mergi mai departe, sd faci ceva mai urgent. Uneori lucrurile cer ld.bdare." La un anumit moment poate cd vei fi nevoit sd iei decizia de a rdmAne 9i de a trage toate invdldmintele din situatia curentd, indifelent cAt de dezastlttoasd ar pdrea. Aceasta rnodeleazd caracterul 9i discipiina si te invald responsabilitatea. intre iimp, poate cd va veni ceva bun cAnd vei invdta ce trebuia sd inveli din situatia respectivi. Nu uila, poli ?nadfn cean bun din fiecnre situnlie de ain!il, incliferent ckt de diftcild ar fi.Dar trebuie si o privegti in fatd. Poate cd lucrurile bune sttnt sub, gunoi. Ai rdbdare. In pius, Llneori, pentlu cd ne-am maturizat suficient, putem face fatd problemelor viitoare cu mai mare

796

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

ugurinfd. Nu uita, diamantele sunt numai nigte pietre care s-au format la o cdldurd 9i o presiune intensi in adAncurile pdmAntului. Fdrd aceastd cdldurf, gi presiune intens[ ele ar fi rdmas nigte simple pietre. DacE vei continua sd fugi de presiune, poate cd niciodatd nu vei ajunge persoana care trebuie sd ajungi. Eroii devin eroi apdr:indu-gi telenr-ri pAnh ce bdtAlia s-a incheiat. Uneori invinge ultima persoand rSmasi in picioare. Uneori cea mai bunh decizie este de a rdmAne in picioare nemigcat. Uneori este mai bine ,,sd astepti si sh vezi".

DEcTziR DIN SPATELE DECIZIEI

Eroii alrc sd facd un pas inapoi, pentru cd ei gtiu ci nu pot vedea intreaga paradi din locul unde se afld.

L7 Eroii vid stelele dincolo de nucile de cocos ,,|'lu existd libertctte innirtic clc s obtine ltuterea tle n alege ctnn sd reocliondnt in fafo fttrtelor din exterior." Dn. GEnalp Marur.i

Unr"rl dintre cele mai puternice principii pe care le poti retine din aceastd carte este cd ai de ales. Mulli oameni se simt prinsi in capcand in situalia in care se iila. Se simt ca gi cum siiualia nu are iesire 9i sunt condamnali la o viald nefericitd, plind de frustrdri. Este un sentiment disperat. Poate fi vorba de o sh-rjbd proastd. Poate fi volba de o relafie personald proastd. DacX inveti ceva din aceastd carte, invald cd nu trebuie sd rdmAi acolo unde e9ti. Nu ai fost menit sd fii nefericit. Ar trebui sd abandonezi orice convingere care te indeamni si rdmai pe o dileclie care ili distruge spiritul, limitAnd ceea ce egti, sau care nu-!i permite sd-!i indeplinegti cel mai bun si mai inalt scop in via![. Nil egii condamnat s6-ti trdiegti restul vielii bazAndu-te pe alegerile pe care le-ai fdcut in trecut. Viala este un proces de maturizare gi de invdtare. Spiritul gi caracterul nostru nu inceteazd sd, se dezvolte. O alegere care ieri a fost bund, astdzi poate sd nu mai fie bund. Nu trebuie sd continr,ri sd porli hainele de anul trecut dacd nu

198

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIETI

menlii un stil care !i Numai pentru cd au ardtat s-a potr"ivit acum cinci ani. bine nu inseamnd cd gi acum aratd bine pe tine. Privegte-te lung in oglinde. Poate cd lr"rcrurile s-au schim-

se mai potrivesc.

trebr.rie sd

bal. Poate cd tu te-ai schimbat. Oamenii care odatd iti erau apropiali poate cd au crescut in direciii diferite decAt ai fdcr-rt-o tu- Poate cd acum ai hobby-urt 9i preocupdri pe care aculn cAtiva ani nu le-ai avut. Aceste noi preocupdri 9i lnbby-uri te-au indreptai citre un grup cle prieteni total diferit gi cdtre iocr.rri in care n-ai mai fost pAni acllm. Este foarte bine. Este o parte a procesului evolutir', normal, de cregtere. Viata este fluidi, nu stagneaz6.Dacd te opregti si cregti inseamnd cd ai murit. Este un sentiment de ttturare ., cAnd iti dai seama cd ai alternative. Acum, cd stii adevdnil, totul depinde de titrc. \rei alcge si rirnAi unde esti 'sau te vei indrepta in alti direclie Pe care ai ales-o? , Mintea noastrd este volanttl vietii noastre.Indiferent de subiect, d acd.te concetttrczi suhcient asupra lui, iircet-inc-et- viala ta o va lua in acea direcfie. incearcd numai ' sd conduci o magind inainte, privind intr-un unghi de , 90 de grade in stAnga ta timp de 60 de secunde. Dacd ai r privit in stAnga mai mult de cAteva secnnde, stii ce se 1 intAmpld. Magina ta va incepe sd se migte sple stAnga, i indiferent dacd vrei sau nu. p$.e,_i11p9.qibil sd te menlii rt-r drunr drept dacd te r.rifi in altd direclie. ' pe - Ai priCepr"rt. eontroleazd lucrurile la care te gAndegti gi poli contfola directia Pe care o ia viata ta. Controleazd ceea ce citegti, ceea ce privesti 9i cu cine te asociezi, gi poli controla felul in care gAndesti 9i simli. Poli incepe chiar astdzi sd-ti lemodelezi viafa, doar prin simpla lecturd desple acest lucru, prin studiu 9i indreptarea energiilol in direcfia Pe care o vrei. Mintea ta este un program de compr"rter de multe milioane de dolari,

EROII VAD STELELE DINCOLO DE NUCILE DE

CoCoS 799

care controleazi fiecare aspect al viefii tale. Ai libertat-etti puterea de a programa softul sd facd ce vrei tu. Dar mai intAi trebuie sd iei o decizie. incearcd deliberat siii- te concentrezi asupra directiei in care vlei sd se indrepte viata si vei vedea lucruri pe care nu le-ai mai riHzut pAnd acum. Nu uita, dacd iti poli imagina acest lucru, il r.ei obline. Dacd mintea noastrd este ca un cornputer care controleazi fiecar"e funclie a vietii noastre, atunci rezr,rltd cd poate fi proglamatd pentru a obtine orice viziune pe care i-am fr-rrnizat-o. De exempitr, a existat o vreme cAnd girrclul zborului era mai mult o gh-imd decAt o fantezie. Apoi a dcvenit o fantezie. Apoi a devenit visui cuiva. Dupi aceea a devenit scopul cuiva. Apoi a tlevenit obsesia cuiva. in sfArgit, prin munc.l suslinutd, creatirritate, incercdri si greseli, a devenit o realitate. Acum zborr-rl este un eveniment obisnuit. Acum poli chial cAgtiga fi'ecvent kilometri de zbor ca recompensd pentrr-r cd zbori desl Am zburat in Africa acum cdliva ani. A durat aproximativ 24 de ore sd traversez lumea intr-cl bucati de fier suspendatd in aer'! Ce al fi spus Cristofor Columb? Cum i-am putea spr,rne? A fost noroc? Aga a fost menit sd fie? Nu. A fost numai grnllle_a practicd a unui adevir universal: dacd iti poti imagina, poti atinge scopr-rl.

,,Q!:r, Ttoti face snu aisn, treci ln acthnrc. Cttrnjtil areiii eI genitr, ptLtere pi mngie."

W.H. Munney

luim

ca exemplu telefonul. Te fascineazd cAnd auzi vocile celor pe care ii ir-rbegti ca 9i cum ar fi in ateeagi camerd cu tine, chiar daci se afld la mii de kilometri dephrtare? Data viitoare cAnd vei vorbi la telefon Sd

2OO

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHINIBAT VIETI

cu cineva pe care il iubesti, ascultd sunetul respiraliei lui sau oftatul, sau cdscatul. GAndegte la momentul in care ai rAs sau ai tipat la cineva la telefon. Poli simli ce simt ei si poti trdi ce trdiesc ei, ca gi cum ai fi acolo. 'Acum 200 de ani cine si-ar fi imaginat sd converteascd gAnctuiie gi sentimentele noastre pentru o altd persoand intr-nn mod electrouic, plin intermediul unol s6rme? Utilizarea cea mai banald a sArmelor acum 200 de ani era de a lega gardurile. inainte de a fi inventat telefonul, Boston Post a pr-rblicat nn articol in care sclia: ,,Oamenii bine infolmati gtiu cd este imposibil sd transmiti voiea prin niste sArme." Acum, prin niste sArme poli transmite rAsul, pdrerea de rdu, teama, mAnia, tristelea 9i bucr-rria. Poli chiar sd-i auzi Pe oameni cum ofteazd si cascd. Acum este gi mai uimitor cd o putem face si fdrd a apela la aceste fire! ,,Cel mai mnre puicol pentru cei mni rntilli dintre noi este nu cd obiectitnrl nostru este prea inalf si trtt.l uotrr

atinge, ci cd este prea jos si-l uott ntinge." MtcttrL,qNClr-o

o clipd la emisiunea ta de teler.iziune favoritd. intelegi cu adevdrat cttm se transmit in toate GAndegte-te

directiile pe pdmAnt imagini vizuale in migcale ale unor oameni reali, care fac lucruri reaie, prin intermediul aerului subtire? M-am intrebat adesea unde sunt imaginile acelea cAnd cdldtolesc prin aer? Cum funclioneaz5, de fapt, satelitii? De fiecare datd cAnd iei telefonul, dai druniul ia aerul condilionat, urci in masinh, ifi verifici mailul, te uiti la televizor sau zbori cu avionul, trdiegti visele cuiva. Cu doal o sutd de ani in ut'md nlr aveam aceste tehnologii. Cine gtie ce \rom trXi in viitor, lucruri pe care nu ni le putem imagina astdzi. Nu suntem limi-

ERoII VAD STELELE DINCoLo DE NUCILE DE

CoCoS 207

*!!i la ce am experime_ntat in trecut

sau la ce experimentArii a2i: Suntem limitati numai de mintile noastre. Acelagi lucru este valabil gi in viatd. Nu egti limitat la experienlele trecutului tdu. Nu trebuie sd rdmdi unde esti, ci trebuie sd faci alegerea de a accepta acest principiu: dac[ iti poti imagina ceva, il pofi obline. Chiar crezi acest lucru? Ce asteaptd lumea de la tine sd-ti imaginezi? Dacd nu o faci, poate cd nu vei reusi niciodatd. Dar egti dator nu numai fatd de tine, ci si fatd de lume. Aceasta poate fi menir"ea vielii tale. ,,Dncd iti lirnitezi alegerile nuntai ln ceen ce pnre rtosibil sau rezonnbil, te depdrtezi de ln ceen ce urei cu ndeadrst si rdnfii dottr cu Lut col7tpronis."

Ronrnr FRrrz

Albert Einstein spllnea odatd: ,,Imaginatia este mai importantd clecAt cunoagterea." CAnd am citit pentru prima datd aceastd afirmatie, am rdmas perpiex. Albert Einstein nll era altist, nici muzician sau scriitor-. Scopul vielii lui nu era sd fie creativ sau imaginatir'. Era un om de gtiinfd, cal'e avea nevoie de dovezi solide pentru a-gi susline teoriile. Dar el considera mai importantd capacitatea de a-9i imagina lucruri lle care mt le Ttuten ,,rtlut, decAt lucruri pe cale Ie putett aeden. Poate ci Einstein a infeies ch posibilitdtile cunoasterii umane sunt iimitate la ce poate ajunge ia creier prin intermediul celor cinci simturi, lucruri concrete pe care le putem vedea, auzi, mirosi, gusta, atinge, cAntdri 9i mdsura. Dar imaginalia este nelimitatd, pentru cd nu se limiteazd la ce putem vedea, auzi, atinge sau chiar la ce infelegem.Imagir-ratia noastrd nu are limite. Este infinitd. Venind de la Einstein, este o afirmafie profundd. Erotiadd lu.cruri pe care allii

nu le vdd.

202

DECIZII HOTARATOARE CARE AU SCHIMBAT VIET]

eternd s cdrei ttrnbrd ,firaad este acest tuilaers... trtr7t11l etern aI omului este

,,hnnginnfia este lumen reald

intnginntin: este Dumnezeu insusi, trtrpul diain..."

WlLlraru Blare

Einstein si toti marii inventatori, inclusiv Leonardo da Vlnci, Thomas Edison, Alerander Craham Beil si Benjamin Franklin, au vdzut ce nu a rnai vdzut nimeni, pentru cd au ales sd-si exercite pttterea imaginaliei. Ei an inteles c5, de regtild, imaginatia noastlS este ctt patrr.r sau cinci pagi inaintea cttnoagterii gi a experientei. Dar prin muncd susfinr-rtd, hotdlAle si experiment creator, realitatea este, de reguld, in stare sd gdseascd o cale pentru a ajunge din urmi imaginatia. ,,Cel ntni,frtttrros lucrtt PC care il ntttctrt trdi cste ncintelesul. Estc sursn oricdrci trrtc si sf iittte adeaLirnte." ALeEnr EixsrrrN

Continud sd-ti vAnezi visurile. PAnd la urm5. ie vei prinde. Henry Dar.'id Thorear-r a zis: ,,Daci ai construit castele in vdzduh, efoltul tdu nu trebuie pieldut; a9a 9i irebuie sh fie. Acum pune fr-rndatia sub ele." Melsul omului pe Lund a inceput ca nigie ,,castele in vdzdvh," , pini cAnd omul a construit fundatra de sub eie. Acum cildtoriile pe Lund gi mai departe sunt rutind. Unui dintre citatele mele favorite este din filmul loy Story, in care personajul Buzz Lightyear exclamS: ,,Spre infinit si mai departe!" Am in birou o imagine a lui BuzzLightyear pentru a-mi aminti acest motto. Fie ca acesta sd devind mottoul vietii tale, 9i ceea ce vrei sd implinegti sd fie fdrd sfArgit. Intr-o excursie recenti pe fnrmoasa instild Maui, m-am plin-Lbat mult pe plajd, chiar ia timp pentru a

nRori vAo sTELELE DiNColo DE NUCILE DE cocos 203

putea vedea ultima razd. a apusului. Soarele abia coborAse sub orizont. Orizontul inci mai lumina rogu-portocalin, intr-o fAgie de-a h-rngul cerului albastru inchis. O Itind subtire ca Lrn fir de pdl se uita ia mine dinspre sud-vest. M-am agezat pentru a plir.i cum strdlucirea portocalie de la orizont se topegte in noapte. Pe intuneric, ia intoarcere, am gdsit r-rn hamac agdtat intle doi cocotieri si m-am intins in el. Cocotierii trebuie sd fi avut cel pulin 20 de metri. Am incepr-rt sd-mi imaginez cum omul din vechime, cn prea puline r-tnelte sau chiar fdrd ele, s-a uitat intr-o zi in sus 9i s-a rugat si gdseascd o cale de a ajunge in vArful cocotierilor pentr"u a cuiege de acolo nucile de cocos. Cocotierii srurt tot mai subiiri pe mdsurd ce sunt si mai inalti si nu au crengi decAt in vArf. Petrtru primitivi probabil cA pdrea imposibii si ajungb in vAlful 1or. Plivincl aga la nuciie de cocos, stelele pe cerul noptii din spatele nucilor de cocos ar"r incepttt sd-mi zArnbeasci iu tdcere. Nu le-am observat mai inainte, pentln cd eram prea ocr-lpat sd md gAndesc la nucile de cc'rcos. CAnd am incepr,rt in sfArgit sd md cotrcettfrez asupl'a stelelor', ele parcd imi stligau: ,,Hei! Suntetn aici, sus!" Apoi mi-am imaginat clurl clr nu prea multi ani inainte, olnul modern a inceput in sfArgit si se roage si gdseascd o cale de-a ajunge la stelel Mi-am dat seama ci in viata mea Prea des m-am rugat sd ajung in vArful cocotierilor, cAni ar fi trebuit sh md rog sd ajung la stele. Este o chestiune de perspectivd. CAnd ne uitdm in sus, ne putem concentrn fie la nucile de cocos, fie la stelele de dincolo de ele. inainte de a lua serios in considerare stelele, trebuie sd extindem parametrii mintii noastre. Oamenii de stiintd behaviorigti ne inva!5 cd avem tendinta de a vedea numai lucrul asupra cdruia ne concentrdtn, qi nu ceea ce

204

DECIZII

HoranAroaRE cARE AU ScHIMBAT vIETI

205

astepti influenfeazd. ce aezi. Ce aezi influenfeazd opfiu-

,,Stntt doud tnodtn'i de n ttdi: mnil cstc cn si cmtt nitnic ntr este tm mirncol. Celdlalt este curn cd totul

Eroii alsc si se concentreze asupra stelelor, nu asupra nucilor de cocos.

este un

niracol." Ar.rnnr ErNsretN

/ i' i i

cocos

in lealitate. La fel, istoria ne invald cd omul atinge, de reguld, nivelul agteptdr"ilor sale, nu mai mult' Pe cAnd contemplam acest fenomen, mi-a trecut prin minte cd atunci cAnd ne rugdm, trebuie sh ne aducem aminte pe cine rugdm. Numele plin care il chemdm este ilelevant. *Qlestir-inea este cd ne rugdm la Dumnezeul universr-rlii sar-r 1a cel al nucilor de cocos? CAnd ne aducem aminte pe cine t'ugdm, domeniul posibilitltilor reale se extinde enorm. Dumnezeu este neiimitat' Dar ce agteptdm noi cle la Dumnezeu este limitat de lucrul asupra cdruia ne concentrdm' Deci ar trebui sd ludm o decizie congtientd de a ne concentra asuPra stelelor' Stelele sunt un memento pentru cine este cel la care ne rugdm gi cAt de mare este El, si, pdn urmare, cAt de mare este sfera posibilithlilor. Lasd-i pe locuitorii pamAntuiui sd rf,mAnd cr"t nucile de cocos'

se afld acolo

ERoIt vAD sTELELE DINCoLo DE NUCILE DE

Indiferent de ce ai obqinr-rt in trecut, acela este doar inceputul. Indiferent cAt de mari victorii ai oblinut in trecut, ele sunt numai o dovadd despre ce ni puteaindeplini in viitor. Nu te mul;umi numai cu ultimele viclorii. Victoliile de anul trecut nu pldtesc facturile de azi' Victoriile de anul trecut nu sunt suficiente pentru visurile de mAine. Continud sd visezi- Continuh sd te intinzi spre stele. PAnd la urmd le vei atinge. Dar totul incepe cu o decizie. Ca fiecare erou din aceastd carte, ai puterea de a nlege asuPra cdrui lucru sd t" .or-t."ntrezi. Lucrul asllPra cdruia le concentrezi influenteazd ce crezi. Ce crezi inflr'renfeazd ce agtepfi' Ce

nile pe care le ai la indemAnd. Ai puterea de a alege asupra a ce sd te concentrezi, indiferent ce se intdmplX in lumea din jurul tdu. Acum lasd cartea 9i fd ceva. Fd sd se intAmple ceva. Fd ceva iesit din comun. I-asd harta Pe care ai tot consuitat-o gi uitd-te la drurnul pe care te af1i. Citegte solul, iarba strivitd, crengile 9i frunzele rupte. Agazd-te ca sd simti pdmAntul si iarba moale. Stai acolo trn timp. Uitdte in tihnd in jur. Examineazd fiecare creangd din copacii de deasr-rpra ta. Apoi intinde-te pe spate 9i priveste in sus. Cautd un drum sus... dincoio de copaci... 9i concentreazd-te asupra stelelor. Poate ele incearcd sd-fi spund ceva.

DECTzTR DIN SPATELE DECIZIEI

CUPRINS

Multunriri l.Soapteleeroilor' 2. Decizia clin spatele deciziei

.......7 ....11 . . . . .20

3. Este vorba de cumvezi,nudecevezi . "...... 38 4. Cind eroii se afld intre ciocan si nicovald . . . . .46 5. De ce privim fdrd sd vedem . . . . . 56 6. Eroii vdd de pe o pozilie mai inaitd . . . .70 7.

Eloii

se concentreazd asupra obiectivuh,ri

departeacealaltdadurerii

......83

Eroii fac mai mult decdt simpla confruntare cu temerile lor . . . . 103 9. Eroii pot plivi in viitor . .776 10. Eroii isi cr-rleg darurile ascunse . .. .. . . 722 11. Eroii se concentr"eazdpe valori intangibile ...737 12. Eroii pot vedea ce este 8.

cuadevdratsfAntgicenu

......150

pot veclea ,,calea cea dreaptd" . . . .. . . . . 158 14. Eroii vdd trecutul altfel decAt cei mai multi . .172 15. Eroiipotvedea prin,,fum" . . .. . . . . .. 180 16. Eroii stiu cd nu pot vedea toatd parada . . . .. . 1BB 17. Eroii vdd stelele dincolo de nucile de cocos . .797 13. Eroii