RAPORTUL SITUAŢIA COPIILOR LUMII 2011
Adolescenţa
O vârstă a oportunităţilor PRIVIRE DE ANSAMBLU Conform Naţiunilor Unite, adolescent se consideră orice persoană cu vârsta cuprinsă între 10-19 ani. Conform acestui criteriu, pe glob există 1,2 miliarde de adolescenţi, adică 18% din numărul total al populaţiei. Cei mai mulţi adolescenţi trăiesc în ţările în curs de dezvoltare – 88%. Cele mai tinere regiuni sunt Asia de Sud şi Asia de Est şi regiunea Pacificului – jumătate din toţi adolescenţii de pe glob trăiesc în aceste regiuni. Geografic, situaţia se va schimba, totuşi, către anul 2050, în favoarea Africii sub sahariene unde vor locui cei mai mulţi adolescenţi. Ţara cu cei mai mulţi adolescenţi este India (243 milioane), urmată de China (207), Statele Unite (44), Indonezia (41) şi Pakistan (41). Ţările industrializate sunt mai îmbătrânite – în medie, adolescenţii ocupă 12% în structura populaţiei acestor ţări, în principal fiind vorba de Europa şi Japonia. Numărul adolescenţilor pe glob va continua să crească până în anul 2030, dar va scădea constant către anul 2050. O altă tendinţă care se va intensifica în următorii ani este urbanizarea în rândul adolescenţilor. Dacă în anul 2009, fiecare al doilea adolescent pe glob locuia la oraş, atunci către 2050 deja 70% din toţi adolescenţii vor locui în zone urbane, tendinţă caracteristică în special pentru ţările în curs de dezvoltare.
unite for children
În Republica Moldova la începutul anului 2010 locuiau mai mult de jumătate de milion de adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 10 şi 19 ani, echivalentul a 15% din numărul total al populaţiei. Contrar tendinţelor globale, cei mai mulţi dintre ei (65%) locuiesc în mediul rural. Adolescenţii din ziua de azi au multe oportunităţi, dar sunt expuşi şi multor riscuri. Deşi majoritatea dintre ei consideră că au sănătate excelentă sau bună, studiile şi datele statistice demonstrează contrariul. Abuzul de substanţe (tutun, alcool, droguri), infecţiile cu transmitere sexuală, HIV, sarcinile la adolescente, problemele de sănătate mentală, violenţa şi accidentele sunt factorii care afectează cel mai mult sănătatea şi buna dezvoltare a adolescenţilor din ţara noastră.
SITUAŢIA ÎN LUME
REPUBLICA MOLDOVA
Adolescenţii din întreaga lume sunt în general mai sănătoşi acum decât erau în trecut. Cu toate acestea, aproape 400 000 mii de adolescenţi în anul 2004 au murit din cauza unor accidente sau vătămări neintenţionate. Multe ar fi putut fi prevenite printr-o mai bună siguranţă şi infrastructură rutieră.
Aproape o treime (28,2%) din totalul cazurilor de accidente şi intoxicaţii care au loc anual sunt raportate în categoria de vîrstă 0-18 ani Marea majoritate a cazurilor de traumatism a copiilor şi adolescenţilor au loc la domiciliu. Astfel, este evidentă necesitatea intervenţiilor la nivel de familie, pentru a îmbunătăţi abilităţile parentale de îngrijire a copiilor.
SĂNĂTATEA
Accidentele
În anul 2009 au fost înregistrate mai mult de 2700 accidente rutiere sau 7,5 accidente zilnic. În urma acestora au suferit 600 copii sau 16% din numărul total de victime.
Fumatul
Circa 150 de milioane de adolescenţi pe glob fumează. Se estimează că jumătate dintre aceştia mor până la urmă din cauza unor boli provocate de tutun. Adolescenţii care fumează sunt de trei ori mai mult predispuşi să consume alcool decât cei care nu fumează.
Fiecare al doilea tânăr din Republica Moldova a început să fumeze până a împlini vârsta de 10 ani. 35% din tinerii de 13-24 ani fumează în prezent. Unul dintre cei mai importanţi factori ce favorizează accesul adolescenţilor la ţigări este preţul mic al acestora, în raport cu alte ţări din Europa. 80% din tinerii moldoveni de 15 - 24 ani consumă băuturi spirtoase, iar mai mult de jumătate dintre aceştia au lunar experienţe de consum excesiv de alcool. Cu toate acestea, programele de ajutor în abandonarea fumatului şi consumului de alcool în rândul tinerilor aproape că lipsesc.
Nutriţia
Datele disponibile din 14 ţări în curs de dezvoltare arată că fetele adolescente sunt supuse unui risc mai mare decât băieţii în privinţa subnutriţiei, fapt care cauzează anemia. În India aproape fiecare a doua fată (47%) cântăreşte sub greutatea normală. Pe de altă parte, o preocupare în creştere atât în ţările industrializate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, în rândul ambelor sexe, este obezitatea. Se estimează că 21-36% din fetele de 15-19 ani cântăresc peste greutatea normală.
2
ADOLESCENŢA - VÂRSTA OPORTUNITĂŢILOR
În 2010 în urma examinărilor profilactice s-a depistat că 10 din 1000 de copii sub 18 ani suferă de întîrzieri în dezvoltarea fizică, ceea ce poate fi cauzat şi de o nutriţie insuficientă. Conform Studiului Demografic şi de Sănătate în 2005 aproape fiecare a patra fată cu vîrsta de 15-19 ani (23.9%) suferea de anemie.
Raportul Situaţia Copiilor Lumii 2011 Sănătatea sexual-reproductivă
Studiile arată că mulţi adolescenţi debutează viaţa sexuală la o vârstă foarte timpurie (10-14 ani). În lipsa cunoştinţelor despre metodele de protecţie multe fete rămân însărcinate la o vârstă timpurie, fapt care le pune în pericol sănătatea. Un studiu realizat în America Latină arată că fetele care nasc pâna la vârsta de 16 ani sunt de trei-patru ori mai mult expuse riscului mortalităţii materne, de cât cele care nasc în jurul vârstei de 20 de ani. Totodată, se estimează că anual au loc de la 1 la 4 milioane de avorturi în rândul adolescentelor. Pentru a rămâne sănătoşi adolescenţii au nevoie de acces la servicii de sănătate sexual-reproductivă de calitate şi la informaţie adecvată.
16 ani este vârsta medie a primei experienţe sexuale la tinerii din Moldova. Debutul vieţii sexuale este unul cu risc sporit. Doar 8,3% din tineri pot identifica corect căile de transmitere a infecţiilor cu transmitere sexuală şi a virusului HIV. Femeile din Moldova nasc primul copil la cea mai mică vârstă în comparaţie cu femeile din Europa Centrală, de Sud-Est şi CSI. De la începutul anului 2010, peste 30 de tinere de până la 18 ani din diferite zone ale Republicii Moldova au devenit mame. În 2009, circa 3.000 de adolescente au rămas însărcinate. Totodată, fiecare al zecelea avort în 2009 a fost făcut de o adolescentă de 15-19 ani. Doar jumătate din tinerii cu vârsta de 15-18 ani au indicat că au discutat cu părinţii subiecte ce ţin de dezvoltarea sexuală şi doar o treime au fost informaţi despre prevenţia infecţiilor sexual transmisibile. Această situaţie indică necesitatea introducerii unui curs de deprinderi de viaţă şi de educaţie pentru sănătate în şcoli care, în prezent, în mare parte, lipseşte.
HIV/SIDA
La nivel mondial, o treime din toate cazurile noi de HIV se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta de 15-24 de ani. Riscul de infectare cu HIV este considerabil mai mare în rândul adolescentelor şi femeilor tinere decât în rândul bărbaţilor. Printre adolescenţii de 15-19 ani în ţările în curs de dezvoltare, doar 30 la sută dintre băieţi şi 19 la sută dintre fete au cunoştinţe corecte şi cuprinzătoare despre HIV. Investiţiile în prevenirea HIV şi tratament sunt critice pentru a reduce răspândirea virusului HIV în rândul adolescenţilor.
Republica Moldova ocupă locul doi în regiunea europeană după numărul cazurilor de infecţii cu transmitere sexuală printre tineri. Începând cu 1987, în Republica Moldova au fost înregistrate 8.900 cazuri de HIV, 29% dintre care la femei. Dacă la începutul anilor 90 utilizarea drogurilor injectabile era cea mai răspândită cale de transmitere a HIV, în ultimii ani sunt mai frecvente cazurile de transmitere a virusului prin contacte sexuale neprotejate. În 2009, au fost înregistrate 704 noi cazuri de infectare cu HIV, dintre care 37 la sută în teritoriile de est ale republicii. Se observă tendinţa de creştere a numărului de cazuri noi de infecţie cu HIV în rândul adolescenţilor de 15-19 ani. Totodată, ponderea femeilor în procesul epidemic aproape s-a dublat între anii 2001-2009. Mai mult de o treime din toate cazurile noi de HIV înregistrate în 2009 au fost în teritoriile rurale.
ADOLESCENŢA - VÂRSTA OPORTUNITĂŢILOR
3
Sănătatea mentală
Se estimează că 20% sau fiecare al 5-lea adolescent în lume are o problemă mentală sau de comportament. Depresia este cea mai răspândită dintre acestea. Pe glob, 71.000 de adolescenţi comit suicid în fiecare an. Cauzele cele mai frecvente sunt distrugerea familiilor, creşterea şomajului în rândul tinerilor şi aşteptările prea mari ale părinţilor de la copiii lor.
Incidenţa prin maladii psihice la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani în R. Moldova se caracterizează prin predominarea tulburărilor mintale cu caracter nepsihotic şi retard mintal. Principalele cauze ale invalidităţii copiilor de până la 18 ani sînt tulburările mintale şi de comportament (4,1 cazuri la 1000 copii), bolile sistemului nervos (5,3 cazuri la 1000 copii), malformaţiile congenitale şi anomaliile cromozomiale (4,8 cazuri la 1000 copii). De menţionat că în R. Moldova serviciile de sănătate mentală sunt excesiv de medicalizate, fiind axate în mare parte pe diagnosticul şi tratamentul tulburărilor de sănătate mentală în instituţii specializate (spitale psihiatrice sau instituţii speciale pentru copii).
Servicii de sănătate prietenoase tinerilor
Pentru a proteja adolescenţii de HIV, ITS, alcool, fumat etc., este necesar ca Guvernele şi comunităţile să investească în crearea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, fie în clinici, fie în centre de tineret. Este important ca aceste centre să întrunească condiţii adecvate necesităţilor tinerilor – să ofere servicii gratuite, să fie deschise la orele convenabile pentru tineri, să fie amenajate în corespundere cu interesele lor şi să fie accesibile geografic.
În R. Moldova funcţionează 14 clinici prietenoase tinerilor, inclusiv un centru în oraşul Tiraspol şi unul la Râbniţa. 70 000 de adolescenţi beneficiază anual de serviciile centrelor prietenoase tinerilor, totuşi aceste servicii rămân a fi insuficiente în republică. Adolescenţii cei mai expuşi riscurilor nu au acces la aceste servicii, iar majoritatea clinicilor nu au programe de identificare şi implicare activă a tinerilor din zonele rurale, din familiile sărace, incomplete, rămaşi fără supravegherea părinţilor, utilizatorii de droguri ş.a.
PROTECŢIA Căsătoria timpurie
Căsătoria timpurie se consideră orice căsătorie în care unul dintre soţi are vârsta de 19 ani sau mai puţin – situaţie întâlnită cel mai frecvent în Asia de Sud şi Africa subsahariană. În prezent, în ţările aflate în curs de dezvoltare (cu excepţia Chinei), cam 1 din 3 femei se căsătoreşte înainte de vârsta de 18 ani. Căsătoriile timpurii împing adesea fetele în izolare, ele devenind de multe ori victime ale violenţei domestice.
Munca copilului
4
În jur de 150 milioane de copii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani se află în situaţie de muncă a copilului, cu cea mai mare incidenţă în Africa subsahariană.
ADOLESCENŢA - VÂRSTA OPORTUNITĂŢILOR
Vârsta medie la prima căsătorie este în creştere constituind 26 ani pentru bărbaţi şi 23 ani pentru femei. În mediul rural persistă, totuşi, fenomenul căsătoriilor timpurii, în special în rândul fetelor. Din cele 3580 de fete căsătorite sub vârsta de 20 de ani în anul 2009, 70% erau din mediul rural.
În anul 2009 în R. Moldova mai mult de 400 mii de copii cu vârsta de 5-14 ani (16,3%), se aflau în situaţie de muncă a copilului. Majoritatea dintre ei sunt din mediul rural, lucrând în agricultură sau ajutându-şi părinţii în afacerile proprii. 2 din 3 copii aflati în situaţie de muncă a copilului sunt băieţi.
Raportul Situaţia Copiilor Lumii 2011 Abuzurile împotriva copiilor
UNICEF estimează că, în orice moment, peste un milion de copii sunt reţinuţi de organele de aplicare a legii. Adolescenţii devin frecvent şi ţintele recrutării din partea grupărilor militare, fie pentru a purta arme şi a participa în lupte, fie pentru a fi încadraţi în sclavie sexuală sau alte tipuri de servicii. Traficul de minori – fie în scopul muncii forţate, al căsătoriei, prostituţiei sau al muncii domestice, precum şi actele de violenţă – fizice, sexuale, psihologice, ce au loc acasă, la şcoală, în comunitate, sunt alte riscuri majore cu care se confruntă adolescenţii de astăzi. În Europa, unul din 5 copii devine victimă a unui caz de violenţă sexuală. Se estimează că în 70 – 85 % din cazuri, agresorul este cunoscut de către victimă.
Studiile efectuate în ultimii ani arată că 27% din femei s-au ciocnit de violenţa fizică de la vârsta de 15 ani (14% din tinerele de 15-19 ani şi 22% de tinere cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 ani), iar 6% au fost supuse violenţei sexuale din partea soţului. Acest lucru demonstrează o insuficienţă de abilităţi de negociere în relaţiile sexuale. Anual în R. Moldova sunt comise peste 400 crime împotriva copiilor. De cele mai dese ori copiii suferă în urma violurilor şi jafurilor. În 2009 au fost înregistrate 52 cazuri de viol comise împotriva copiilor. O tendinţă pozitivă înregistrată în ultimii ani este descreşterea numărului de cazuri examinate de către instanţa de judecată, în privinţa copiilor bănuiţi de comiterea infracţiunilor, tot mai multe cazuri fiind încetate la faza de urmărire penală, inclusiv graţie împăcării părţilor. Între anii 2005-2009 numărul pedepselor cu închisoarea pentru copii a scăzut de două ori, rezultate care se datorează reformei justiţiei juvenile din R. Moldova, ce promovează măsuri şi pedepse alternative pentru ispăşirea pedepsei de către copii, cum ar fi munca în folosul comunităţii.
EDUCAŢIA Aproape jumătate din adolescenţii din întreaga lume nu frecventează şcoala secundară la vârsta corespunzătoare. Cele mai scăzute rate de frecventare sunt în Africa de Est şi de Sud, cu un nivel net al înrolării de 24 la sută pentru băieţi şi 22 la sută pentru fete.
În Republica Moldova se observă o tendinţă în descreştere a înrolării elevilor în învăţământul primar şi gimnazial. Discrepanţa este foarte mare între mediul urban şi rural. Dacă la oraş în 2009 înrolarea în învăţământul primar a depăşit 100%, atunci la sat nu a atins nici 90%.
Tendinţele actuale pe piaţa muncii în lume arată că educaţia ar trebui să fie concentrată mai mult pe dezvoltarea abilităţilor, de cât pe transmiterea cunoştinţelor teoretice. Mai mult de 20% din companiile din ţările în curs de dezvoltare spun că educaţia inadecvată a angajaţilor reprezintă un obstacol pentru creşterea economică.
O altă problemă este accesul limitat în şcolile generale al copiilor cu nevoi speciale. Integrarea lor în şcolile generale i-ar ajuta să-şi valorifice personalitatea, să-şi dezvolte abilităţi de integrare în societate.
În 2008, tinerii au fost de trei ori mai mult expuşi riscului de a fi şomeri decât adulţii, fiind lipsiţi în mod disproporţionat de oferte de muncă decente. Acest lucru înseamnă că, în multe cazuri, prima experienţă de muncă pentru tineri este una de talent irosit, deziluzie, subocupare, fapt care perpetuează sărăcia.
Totodată, fiecare al treilea tânăr, după absolvirea şcolii, nu-şi continuă studiile pentru a obţine o profesie calificată. Chiar şi diploma universitară nu le garantează tinerilor un loc de muncă. Asta pentru că profesia aleasă nu este întotdeauna solicitată pe piaţa muncii. Rata de şomaj este mult mai mare în rândul tinerilor în comparaţie cu populaţia generală, doar 27% din tineri fiind angajaţi în câmpul muncii.
ADOLESCENŢA - VÂRSTA OPORTUNITĂŢILOR
5
PARTICIPAREA Dreptul copiilor de a-şi exprima opiniile în mod liber cu privire la toate problemele care le afectează reprezintă un principiu director al Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului.
Participarea în viaţa comunităţii nu se află printre priorităţile tinerilor din R. Moldova.
Jumătate dintre ei spun că nu ştiu cum se face acest lucru, nu ştiu unde să se adreseze ca să Studiile arată că adolescenţii care sunt activi şi afle mai multă informaţie şi nu sunt încurajaţi de se implică în viaţa societăţii, au mai puţine procei maturi. În general, servicii de organizare a bleme de cât semenii lor, au mai multe abilităţi şi timpului liber pentru tineri există în toate raioatind să dezvolte un mai mare simţ al responsanele, dar ele sunt deseori învechite şi nu coresbilităţii sociale. Participarea trezeşte încredere, pund necesităţilor tinerilor. dezvoltă abilităţi şi încurajează tinerii să-şi ceară şi să-şi apere drepturile. Deşi au fost implementate cu succes modele noi de participare, există o insuficienţă de mecanisme legale care să le ceară autorităţilor locale să implice adolescenţii în rezolvarea problemelor lor la nivel local. 350 de Consilii ale tinerilor şi 82 de Centre de Resurse pentru Tineri au fost create în satele şi oraşele din Republica Moldova la începutul anilor 2000 cu sprijinul UNICEF. Puţine din aceste iniţiative au fost însă preluate de către autorităţile locale.
SURSE: Raportul „Situaţia copiilor lumii 2011” Biroul Naţional de Statistică Evaluarea la mijloc de termen a Programului pe ţară UNICEF – Guvernul R. Moldova (2007-2011) în domeniul „Sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor” Studiul Demografic şi de Sănătate (2005) Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor. Studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor (KAP) tinerilor (2004) 6
ADOLESCENŢA - VÂRSTA OPORTUNITĂŢILOR