Buletin Informativ Quo Vadis nr 1 2009 by Amsppr Romania

An XI, Nr. 61, Nr. 1, februarie 2009

• MANUALUL UE AL PRACTICII DENTARE 2008 • ROMÂNIA ÎN MANUALUL UE 2008 • NOUL REGULAMENT EMC AL CMDR

• NOUL REGULAMENT ELECTORAL AL CMDR • NOUA LEGE A ASISTENTELOR MEDICALE

SUMAR BULETIN INFORMATIV NAŢIONAL STOMATOLOGIA PRIVATĂ QUO VADIS 1 / Februarie 2009 I.

ÎNSCRIERI CONGRES 2009

1. Formular de Înscriere Congresul Internaţional de Medicină Dentară AMSPPR – FDI 2. Formular rezervare servicii de cazare şi masă II.

AMSPPR ÎN UE ŞI CED

1. 2.

EU Manual of Dental Practice version 2008 Secţiunea generală – părţile 1-4 ROMANIA în EU of Manual Dental Practice 2008

III.

ACREDITĂRILE AMSPPR

1. Cererea AMSPPR de acreditare ca furnizor de EMC 2. Solicitare AMSPPR de creditare a lectorilor 3. Lista furnizorilor de EMC 2009 4. Acreditarea lectorilor şi a instructorilor pentru demonstraţii practice pentru educaţia medicală continuă – 2009 IV.

REGLEMENTĂRI CMDR

1. Decizia Nr. 9 din 15 noiembrie 2008 privind organizarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti 2. Decizia Nr. 10 din 15 noiembrie 2008 privind aprobarea calendarului şi Regulamentului electoral al Colegiului Medicilor Dentişti din România 3. Calendarul electoral al desfăşurării alegerilor pentru funcţia de preşedinte si secretar general CMDR precum şi documentele necesare depunerii dosarelor de candidatură V.

REGLEMENTĂRI MSP

1. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 144 din 28 octombrie 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România 2. Principiile care vor guverna activitatea Ministerului Sănătăţii: Descentralizare, Concurenţă, Eficienţă şi Transparenţă” – dr. Ion Bazac, Ministrul Sănătăţii VI.

DECLARAŢII FDI

1. Recommendations for Clinical Trials of Restorative Materials Adopted by the FDI General Assembly: 26th September 2008, Stockholm, Sweden VII.

EMC ÎN EUROPA

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

anul XI • nr. 61 • nr. 1 • februarie 2009

Sediul central: Tel./Fax: 0241 327 41 19 e-mail: amsppr@dental.ro Str. Voroneţ nr. 3, bl. D4, se. 1, ap. 1 Bucureşti, sector 3 • cod poştal 031551 COLEGIUL PROFESIONAL DE REDACŢIE Biroul permanent AMSPPR:

dr. Dan Florin Grigorescu - Preşedinte AMSPPR Dr. Carmen Albu Dr. Voicu A. David Dr. Mihai Gornicoiu Dr. Bogdan Şerbănescu Dr. Ştefan Ioan Stratul Dr. Rodica Tudericiu Dr. Horia Mihai Tozlovanu Redactor şef – dr. Voicu A. David

Grafică şi tipar: tel.: 0368 10.10.40

www.printings.ro Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate, fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din „Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR – FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR - Bucureşti - Româna.

FORMULAR DE ÎNSCRIERE CONGRESUL INTERNAĠIONAL DE MEDICINă DENTARă AMSPPR – ARE – SRS 18-21 martie 2009, Bucureûti, Rin Grand Hotel – Centrul de Conferinġe

Subsemnatul / Subsemnata:

Nume……..………………….……………..……….……Prenume..……..……………..……….……...………………..…… Cod numeric personal………………………….……….…….

Forma de organizare a profesiei: CMI

Cab.asociate

Cab.Grupate

Societate Civila medicala

SRL

PFI

Imi desfăúor activitatea ca: titular angajat rezident până în anul ............... medic pensionar Denumire cabinet....................................................................................................…........................................................................................................ Adresa cabinet: Str………………………………….…..….…….............…….…………......................nr ….…..……... bl……..…….… sc…..... ap……....... Localitate……………………………….……...............………….…….. Judet./ Sector......................................................... Cod postal.............................. Telefon……………………….………..Fax......................................................Mobil...................................................e-mail................................................ Adresa de corespondenġĄ (se completează rubricile care conĠin date diferite decât cele din adresa de la cabinet) Str………………..………..….………..………………………………………....................nr ……………...……... bl………...……… sc….……... ap ………… Localitate…………………………………………………….…….. Judet./ Sector............................................................... Cod postal................................. Telefon…………………….………..Fax...........................................Mobil personal........................................e-mail personal ........................................... Membru AMSPPR

ARE

ARP

SRS

SRLS

SIMDR

SSER

SRCOMF

UNAS

Trimiteti acest formular prin posta, fax sau e-mail la: AMSPPR Sediul Central - str Voronet nr 3 bl D4 sc 1 ap 1, cod 031551, Bucuresti fax 021 – 327 41 19, e-mail: amsppr@dental.ro Am achitat până la data de 28 februarie 2009 suma de ……………..… lei în contul AMSPPR. AMSPPR este înregistrată la Autoritatea NaĠională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu nr 3718. AMSPPR este operator al datelor cu caracter personal ale membrilor săi, pe care le deĠine în scopul unei evidenĠe clare úi precise a acestora úi, de asemenea, în scopul informaĠii dvs. atât prin revista proprie cât úi prin diversele materiale promoĠionale úi publicitare pe care le veĠi primi. Odată cu completarea obligatorie a tuturor datelor cerute de prezentul formular úi semnarea lui, AMSPPR consideră ca are consimtământul dvs. expres úi neechivoc pentru prelucrarea datelor cu caracter personal deĠinute, inclusiv codul numeric personal, ca úi pentru dezvăluirea acestora către alĠi destinatari úi anume persoanele vizate, partenerii contractuali, iar pe plan extern către organizatiile profesionale internaĠionale din care asociaĠia noastră face parte sau cu care are incheiate parteneriate oficiale. În cazul în care nu veĠi completa anumite date cuprinse în formular, asociaĠia va fi în imposibilitate de a comunica cu dvs. úi de a vă informa cu privire la acĠiunile pe care le desfasoară. ToĠi membrii asociaĠiei ale căror date cu caracter personal le deĠinem, iúi pot exercita oricând toate drepturile conferinĠe de Legea 677/2001, în special dreptul de acces, de intervenĠie asupra datelor úi de opozitie asupra prelucrării acestora în conditĠile legii. Din dorinĠa de a va respecta în totalitate drepturile susĠinute de L 677 / 2001, vă rugam sa bifaĠi căsuĠa corespunzatoare in cazul in care sunteĠi de acord ca pe lângă materialele profesionale informative să primiĠi úi materiale promotionale si publicitare: DA ƒ NU ƒ

Semnatura ………………………………………………

Contribuġia de participare la Congres: pana la 28 februarie 2009, plata se face in contul AMSPPR prin virament: cod fiscal 5330891; cont IBAN – RO31 RNCB 0074 0292 1527 0001 BCR Sector 3. Ordinul de plată sau foaia de vărsământ trebuie să conĠină numele úi prenumele participantului la Congres x pentru membrii AMSPPR, ARE, ARP, SRS, SRLS, SIMDR, SSER, SRCOMF, UNAS (cu plata cotizatiei pe anul 2008 – pe baza chitantei de plata) x pentru nemembrii x pentru pensionari (pe baza talonului de pensie)

250 lei 450 lei 150 lei

după 28 februarie 2009, plata se va face numai în numerar în prima zi a Congresului (18 martie 2009) la Secretariatul acestuia de la Rin Grand Hotel – Centrul de Conferinġe x pentru membrii AMSPPR, ARE, ARP, SRS, SRLS, SIMDR, SSER, SRCOMF, UNAS (cu plata cotizatiei pe anul 2008 – pe baza chitantei de plata) 350 lei x pentru nemembrii 550 lei x pentru pensionari (pe baza talonului de pensie) 150 lei x pentru studenti – participare gratuita pe baza carnetului de student

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Bucureúti, soseaua Vitan Barzesti nr. 7D, cod postal 042121, sector 4; tel: Tel. 031- 106 11 11, Fax. 031 -106 11 19 e-mail: reservations@ringrandhotel.ro 18-21 martie 2009 - Congresul international de medicină dentară, ExpoziĠia RoDentExpo

FORMULAR REZERVARE SERVICII DE CAZARE DE MASA 1. Va rugam să rezervaĠi următoarele servicii de cazare la tariful special, care include TVA, mic dejun, taxa de oras: NUME CLIENT ______________________________* Tel / Fax. / email _________________________ Data Check-IN_________________Data Check-OUT__________________Nr. clienĠi__________ TIP camera

STANDARD

DELUXE

Single

75 EUR

85 EUR

Duble

85 EUR

95 EUR

*Uwrgtkqt+

2. Vă rugăm să rezervaĠi următoarele servicii de masă la tariful special: Serviciu

17.03 2009

18.03 2009

19.03 2009

20.03. 2009

21.03.2009

Dejun - 12 Euro / persoană Cina -

14 Euro / persoană

Notă Vă rugăm să transmiteĠi formularul de rezervare la hotel până în data de 9 martie 2009. Mesele (Dejun úi Cina) sau orice alte servicii necomandate din timp si care vor fi solicitate in timpul conferintei, se vor plati la tarifele publice. Tarifele includ TVA. * daca plata rezervarii se va efectua de către o companie, vă rugăm să completaĠi rubricile următoare:

NUME COMPANIE: ___________________________________________________________________________________ Cod Fiscal

__________________________Nr. Registrul ComerĠului___________________________

Banca_________________________________Cont IBAN__________________________________________ Rezervarea dvs. este garantata pentru intreaga noapte. In caz de neprezentare se va taxa prima noapte de cazare. Pentru a evita acest lucru va rugam sa ne trimiteti anularea inainte de ora 18:00 din ziua sosirii. La cazare vi se va solicita garantarea eventualelor extra-servicii (10 Euro / zi) printr-un card de credit sau cash. Ziua de cazare începe la ora 14:00. Toate camerele hotelului sunt dotate conform ultimei tehnologii în domeniu: aer conditionat, minibar, hi-tech television, Pay-TV, VOD,valet úi servicii de spălătorie, 24 ore room-service. Toate camerele DeLuxe au urmatoarele dotări în plus: halat de baie, papuci, extra cosmetice pentru baie. Cele trei restaurante cu specific: La Boema, International si Dinasty vă invită, într-un cadru ultramodern úi elegant, să serviti din creatiile culinare ale maestrilor nostri bucatari. Dacă doriti transfer de la aeroport la hotel va rugam sa trimiteti datele zborului departamentului nostru de rezervari. Data ____________________________

Semnatura: ____________________________

Va multumim încă o data pentru alegerea RIN GRAND HOTEL Bucuresti.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Council of European Dentists

MANUAL OF DENTAL PRACTICE 2008 ***** Authors: Dr Anthony S Kravitz OBE and Professor Elizabeth T Treasure

Dental Public Health Unit in Cardiff Dental School, Cardiff University, Wales, United Kingdom

1 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Preface The revised Manual of Dental Practice in the EU was commissioned by the Council of European Dentists1 in November 2007. The work has been undertaken by the Dental Public Health Unit in Cardiff University, Wales, United Kingdom. Although the unit had editorial control over the content, most of the changes were suggested and validated by the member associations of the Committee.

About the authors2 Anthony Kravitz graduated from the University of Manchester, England, in 1966. Following a short period working in a hospital he has worked in general dental practice ever since. From 1988 to 1994 he chaired the British Dental Association’s Dental Auxiliaries’ Committee and from 1997 until 2003, was the chief negotiator for the UK’s NHS general practitioners, when head of the relevant BDA committee. From 1996 until 2003 he was chairman of the Ethics and Quality Assurance Working Group of the EU Dental Liaison Committee. He is an Honorary Research Fellow at the Dental School,Cardiff University, Wales and his research interests include healthcare systems and the use of dental auxiliaries. President of the BDA from May 2004 until May 2005, he was awarded an honour (OBE) by the Queen at the end of 2002. Elizabeth Treasure graduated from the University of Birmingham in 1979, following which she completed a PhD. She then worked in the community dental service before emigrating to New Zealand to become a full-time academic in 1990. She returned to Wales in 1995. She is Dean of the Dental School of Cardiff University and is Professor and Honorary Consultant in Dental Public Health. She has been a scientific advisor to the Department of Health in London. Her research interests include clinical effectiveness, epidemiology and clinical trials. She has been a member of the UK Medical Research Council group on fluoridation and on a European Union Expert group reviewing the concentration of fluoride in paediatric toothpaste. She is one of the authors of the 1998 UK Adult Dental Health Survey and has chaired a review of dental workforce in Wales. She was the leader on the oral health specialist branch of the National Electronic Library for Health.

Acknowledgements The authors would like to express their thanks to the staff from all the dental associations of the EU for their contribution. They would also like to acknowledge and thank:

The dental associations of 31 EU/EEA countries and Croatia The dental councils of several countries The Secretariat of the CED Rob Anderson Dr Kenneth Eaton (CECDO) Ms Ulrike Matthesius (British Dental Association) The Federation Dentaire Internationale (FDI) The European Commission, including Eurostat The Chief Dental Officers of the EU (CECDO) Conference of Orders and Assimilated Bodies of Dental Practitioners in Europe (CODE) The World Health Organisation (WHO) The Union Bank of Switzerland (UBS) The Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD) The CIA Worldfactbook The International Monetary Fund (IMF)

Disclaimer The Manual was sent for publication in October 2008, when ratification of the Treaty of Lisbon (2007) had not been completed.

1 2

CED Brussels Office, Avenue de la Renaissance 1, B - 1000 Brussels, Tel: +32 - 2 736 34 29, Fax: +32 - 2 732 54 07 The authors may be contacted at denhealth@cardiff.ac.uk

3 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008) Contents

Preface .............................................................................................................................................................................................3 Introduction........................................................................................................................................................................................7 Part 1: The European Union.............................................................................................................................................................11 Chart 1 – GDP per capita at PPP in 2007 (some countries 2006):.........................................................................................13 Chart 2 – Comparitive prices, including rent, in 2008 – based on Zurich = 100 – also compared with wages net of tax ........... 13 Chart 3 – Comparison of Domestic Purchasing Power, in 2008 – based on Zurich = 100 (also compared with 2003 data) ..... 14 Part 2: The Dental Directives, Acquired Rights & the Freedom of Movement......................................................................................15 Part 3: Other Directives directly relevant to dentists...........................................................................................................................21 Part 4: Healthcare and Oral Healthcare Across the EU/EEA..............................................................................................................25 Chart 5- (Active) Dentist to Population ratio..........................................................................................................................25 Chart 4 - percentage of GDP spent on health by governments in 2004-05 as reported by the OECD in 2008 ......................... 25 Chart 6 – (Active) Dental Clinical Worker to Population ratio .................................................................................................25 Table 1 - Healthcare systems in EU/EEA countries...............................................................................................................27 Table 2 - Patient re-examination periods ..............................................................................................................................28 Chart 7 – the average Decayed, Missing, Filled Teeth at the age of 12 years (DMFT)............................................................ 28 Chart 8 – the proportion of children of 12 years of age with no Decayed, Missing, Filled Teeth (DMFT).................................. 28 Chart 9 – the proportion of adults 65 years (or older) with no teeth (edentulous).................................................................... 29 Table 3 - Community fluoridation..........................................................................................................................................29 Part 5: The Education and Training of Dentists .................................................................................................................................31 Table 4 – Dental schools, numbers of students and gender ..................................................................................................31 Table 5 – Undergraduate Training greater than 5 years ........................................................................................................32 Table 6 – Mandatory Vocational Training .............................................................................................................................32 Table 7 – Mandatory Continuing Education ..........................................................................................................................33 Part 6: Qualification and Registration................................................................................................................................................35 Table 8 - Regulation of dentists (2008).................................................................................................................................36 Part 7: Dental Workforce..................................................................................................................................................................37 Table 9 - Numbers of dentists .............................................................................................................................................. 37 Chart 10 – the number of “active dentists” in each country....................................................................................................38 Table 10 - Gender of dentists...............................................................................................................................................38 Chart 11 – the gender of “active dentists” in each country.....................................................................................................38 Chart 12 – the proportion of “overseas dentists” in each country ...........................................................................................39 Table 11 - Types of specialties, and numbers in each...........................................................................................................40 Table 12 - Types of auxiliary recognised in each country ......................................................................................................42 Table 13 - Regulators of dental auxiliaries............................................................................................................................43 Table 14 – The numbers of dental auxiliaries........................................................................................................................44 Part 8: Dental Practice in the EU ......................................................................................................................................................45 Table 15 - Percentage of dentists who are practising in general practice (source: the dental associations)............................ 45 Chart 13 – Dental practices “list” sizes .................................................................................................................................45 Table 16 –Dentists working in public dental services.............................................................................................................46 Table 17 - Countries without public clinics ............................................................................................................................47 Part 9: Professional Matters ............................................................................................................................................................49 Table 18 - Membership of the dental associations ................................................................................................................49 Table 19– Advertising not permitted.....................................................................................................................................50 Table 20– Indemnity Insurance mandatory...........................................................................................................................51 Table 21 – Indemnity Insurance may extend for work in another country ...............................................................................51 Table 22 – Corporate practice permitted...............................................................................................................................51 Table 23 – Inoculation against Hepatitis B mandatory...........................................................................................................52 Table 24 – Mandatory continuing education relating to ionising radiation...............................................................................52 Table 25 – Amalgam separators mandatory .........................................................................................................................52 Part 10: Financial Matters.................................................................................................................................................................53 Table 26 - normal (state) retirement ages –..........................................................................................................................53 Part 11: Individual Country Sections .................................................................................................................................................55 Austria ...........................................................................................................................................................................................57 Belgium ...........................................................................................................................................................................................65 Bulgaria...........................................................................................................................................................................................75 Croatia ...........................................................................................................................................................................................85 Cyprus ...........................................................................................................................................................................................95 The Czech Republic....................................................................................................................................................................... 103 Denmark........................................................................................................................................................................................ 113 Greenland and the Faroe Islands....................................................................................................................................... 120 Estonia ......................................................................................................................................................................................... 123 Finland ......................................................................................................................................................................................... 131

5 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ France ......................................................................................................................................................................................... 141 Germany........................................................................................................................................................................................ 153 Greece ......................................................................................................................................................................................... 169 Hungary......................................................................................................................................................................................... 179 Iceland ......................................................................................................................................................................................... 189 Ireland ......................................................................................................................................................................................... 197 Italy ......................................................................................................................................................................................... 207 Latvia ......................................................................................................................................................................................... 221 Liechtenstein ................................................................................................................................................................................. 229 Lithuania........................................................................................................................................................................................ 231 Luxembourg................................................................................................................................................................................... 241 Malta ......................................................................................................................................................................................... 247 The Netherlands ............................................................................................................................................................................ 255 Norway ......................................................................................................................................................................................... 265 Poland ......................................................................................................................................................................................... 275 Portugal......................................................................................................................................................................................... 287 Romania........................................................................................................................................................................................ 297 Slovakia......................................................................................................................................................................................... 309 Slovenia ........................................................................................................................................................................................ 319 Spain ......................................................................................................................................................................................... 327 Sweden ......................................................................................................................................................................................... 339 Switzerland.................................................................................................................................................................................... 347 The United Kingdom ...................................................................................................................................................................... 355 The British Dependent Islands ........................................................................................................................................... 371 Annex 1 - Information collection and validation................................................................................................................................ 373 Annex 2 – EU Institutions ............................................................................................................................................................... 375 Annex 3 – European Health Strategy.............................................................................................................................................. 379 Annex 4 – Directive 2005/36/EC..................................................................................................................................................... 381 Annex 5 – Content of undergraduate training and education............................................................................................................ 383 Annex 6 – Diplomas and Qualifications........................................................................................................................................... 385 Annex 7 – Dental Specialist Diplomas & Qualifications.................................................................................................................... 389 Annex 8 – Dental Specialist Qualifications (OMFS) ......................................................................................................................... 391 Annex 9 – Acquired Rights ............................................................................................................................................................. 393 Annex 10 – Data Protection............................................................................................................................................................ 397 Annex 11 – Code of Ethics for Dentists in the EU............................................................................................................................ 399 Annex 12 – Code of Ethics for Dentists in the EU for Electronic Commerce ..................................................................................... 401 Annex 13 – (Proposed) Directive on patients’ rights in cross-border healthcare……………………………………………………………..403 Annex 14 – Consultation on Patient Safety ..................................................................................................................................... 405

6 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Introduction Background

The comparative analysis

In common with many other professionals, dentists are increasingly seeking opportunities to work and live in other countries. Within the EU, the ability for dentists to move and work in any country has never been greater and national dental associations have experienced a considerable increase in the number of enquiries from members about practising abroad. The problems and expense of answering these questions on an ad hoc basis, and the need for associations to conduct their national political negotiations in the context of international experience, resulted in the European Union Dental Liaison Committee (EUDLC) commissioning the Dental Public Health Unit of the University of Wales Dental School in Cardiff (UK), in 1993, to produce a comprehensive reference document describing the legal and ethical regulations, dental training requirements, oral health systems and the organisation of dental practice in 18 European (EU and EEA) countries.

Further chapters provide a simple comparative analysis of the different systems for the delivery of oral healthcare service, the nature of education, training and the constitution of the dental workforce, different practising arrangements, and other regulatory frameworks and systems within which dentists work. We have briefly covered ethical codes, the monitoring of standards, specialist and auxiliary personnel, and the relative importance of oral health services provided outside general or private practice.

Following publication of early drafts, the first full edition of this review was published as a Manual of Dental Practice in the EU in 1997, and this was updated in January 2000. The EUDLC again commissioned the University of Wales, in November 2002, to further update the Manual and extend it to embrace the countries which were acceding to membership of the EU in May 2004 and January 2007. The EUDLC became the Council of European Dentists (CED) in May 2006 and the University of Wales became Cardiff University in 2005. The CED commissioned Cardiff University in November 2007 to update the 2004 Manual and produce another version relevant to 2008 – to include Bulgaria (missing from the 2004 version) and Croatia which was expected to join the EU in January 2009.

The scope and presentation of the review The Manual aims to provide comprehensive and detailed information for dentists who are considering working in another country. The authors have endeavoured to construct a basic, minimum framework as an introduction to the most relevant topics, and a well-informed starting point for further questions which individuals may raise. It has been written as a practical “handbook” in which information is easy to find and to understand. The country chapters also aim to balance information about formal requirements including laws, codes of practice and other regulations with descriptions of how things work in reality.

An introduction to the EU and dental practitioners The opening chapters outline the origins of the EU and its attitude to health; how the EU functions including descriptions of its formal institutions (for example, the Commission, the Council, the European Parliament, the Court of Justice) and the current membership of the EU. We have also described the EU Dental Directives which are directly relevant to dentists, and we have listed the titles and qualifications to which the Directives relate.

The country chapters The bulk of the Manual contains the detailed descriptions of the oral health systems, and the ways in which dentists practise in each of 32 countries. In addition to the 27 countries of the EU, Iceland, Liechtenstein and Norway (the EEA), Switzerland and Croatia are included. Croatia is included as it is expected to join the EU in 2009. Greenland and the Faroe Islands are described in the chapter for Denmark. There are self-governing islands in the British Isles and these have been included in the UK section. Each country chapter includes: A brief description of the historical background, political system and any features of the country’s society, economy or geography that are significant for the organisation of health services. The main features of the health system, including: how it is funded, how health policy is decided, and how the provision of health services is organised. A section on oral healthcare which provides a general overview of the bodies responsible for its provision, the population groups who have access, and the services that are available to them. A description of entry to and content of dental school (undergraduate) education and training, and the requirements for registration - including the requirements for legal practice, the bodies which approve applications, the documents which need to be submitted, and any other conditions which need to be met. Additionally, any postgraduate education and training (including specialist training) is described. The paragraphs on Specialists list the dental specialties that are recognised, including the formal training required for each, and its location and duration. A section on what constitutes the dental workforce in each country, including numbers of dentists and specialists. There are several paragraphs on Dental Auxiliaries, which list the types of auxiliary that are recognised, what procedures they are allowed to carry out, where they work and the rules within which they may legally practise. Paragraphs on Working in General Practice, Working in the Public Dental Service (where appropriate), Working in Hospitals, and Working in Universities and Dental Faculties. For each of these, there is a brief

7 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ description of the staff titles and functions, the minimum formal qualifications required, and how dentists are paid. For general or private practice this usually involves details of the administration of any fee-scales, whether remuneration is part of a contract, rules for prior approval, and some practical details of how to join or establish a practice. A section on dentistry in each country which is described as “Professional Matters” and includes an explanation of the framework for dental practice in terms of professional organisations, ethical codes and any other systems for monitoring standards and handling complaints. A “Financial” section, which briefly introduces many financial considerations for practice. Finally there is an Other useful information section which provides the name, address, telephone and fax numbers of the main national dental associations, together with some other general data.

What’s new in this edition? Health data: more information has been collected, including information about Caries levels (in children), edentulousness and fluoridation. More economic data and analysis relating to oral healthcare More information about dental schools and numbers of dental students More information about registration of dentists and dental auxiliaries Information about tooth whitening, ionising radiation rules and hazardous waste regulations Information about dental workers’ incomes has been dropped as the data was inconsistent and out of date quickly

Information collection and validation The original information was collected in early 1996, in three stages using a questionnaire to the main dental associations in each of the then 18 countries involved (the 15 EU countries, plus Norway, Switzerland and Iceland). For countries where there was no single main national association, more than one questionnaire was sent to obtain the most complete picture possible. After the initial exercise, validation interviews were conducted to clarify and extend the information provided by the questionnaires. The interview stage of the information collection process was essential for identifying important differences between countries, resolving potential ambiguities and exploring in detail those issues briefly covered by the questionnaire, which were more important for dental practice in a particular country. The first draft of each country chapter was written using the interview notes, questionnaire answers and any other documents which the national dental associations were able to supply. The draft of each country chapter was then checked for clarity, completeness and accuracy, before publication.

8 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

This process was repeated for the second edition and the content was extended to include more information. The third edition was revised and updated using two methodologies: for the “candidate” (new) countries of the EU new questionnaires were devised, based on an analysis of the information supplied by the existing countries in the first and second editions. Interviews were then conducted by the authors, with the representatives of the relevant countries, at various international meetings during 2003. The data and information for the existing EU countries were analysed and cross-checked for common information and then the individual country sections were marked by the authors for clarification, modification, expansion and revision, before being sent to the dental associations in February 2003. Following receipt by the authors of the corrected country sections, clarification of any ambiguous information was undertaken, again at international meetings and by Email. The data was then validated with dental associations of the countries, many chief dental officers, and some dental councils and registration bodies, before publication. The same process – as in 2003 - was used for this (4th) edition. The two new countries – Bulgaria and Croatia – were approached with questionnaires in December 2007 and then the exisiting countries were approached for new data from March until September 2008. International meeting in Slovenia (May) and Sweden (September) were used for direct data validation. Documentary sources of information used are listed in Annex 1.

Additional explanatory notes It was not possible to obtain a single, valid reference date for all data, across all countries of Europe. The collection of data took place during 2008, and so this should be assumed to be the reference year for the data, except where another date is shown. English language conventions have been used for expressing numbers and figures, so that: Decimals are expressed with a point, eg 5.3 Millions are expressed with a comma, eg 1,000,000 “Billion” refers to One Thousand Million The sign for a Euro is € and this is placed before the number, eg €100 The term “Accession Countries” refers to the ten new EU countries at May 2004: Cyprus, the Czech Republic, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Slovakia and Slovenia; and Bulgaria and Romania, whose membership of the EU was from 2007; and Croatia from January 2009. Data was inserted into the Manual to October 1st 2008 and the severe financial and currency problems which arose after this date are not reflected here.

Definitions Percentage of Gross Domestic (or National) Product (GDP/GNP) spent on oral health

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

This refers the proportion of a country’s overall wealth which is spent on dentistry – through national health/social insurance AND private care, if known.

A dentist who is not a national of the country, but has qualified in that country is an “overseas dentist” for the purpose of this Manual.

Private care

Active dentists

This refers to dental care that is paid for entirely by patients either directly to the dentist or through private dental insurance, without any government or social insurance subsidy or reimbursement. It does NOT refer to copayments made through a national health or social insurance scheme.

This refers to dentists who remain on their country’s register or other such list of dentists who practise in a clinic, general practice, hospital department, administrative office or university. The difference between the number of dentists in a country and the “active dentists” should represent those dentists who are retired or no longer undertake any form of dentistry including administrative dentistry.

Private insurance for dental care This refers to insurance for dental treatment which patients buy from independent insurance companies not directly controlled by either the government or any social insurance scheme.

Percentage of Oral Health (OH) expenditure private This refers to the total expenditure (in money terms) by patients on dentistry, using private care (as defined above) only. Expenditure by patients on co-payments in any state scheme or through any social insurance is NOT included in this figure.

Co-payments These are payments made by patients towards the cost of their dental treatment in a state or social insurance scheme. Also, where the scheme involves reimbursement, the amount not reimbursed is a co-payment.

Vocational training This refers to a period AFTER graduation, following registration with the competent authority, when the new dentist practises in a mandatory supervised environment (such as a training practice or public clinic or hospital department). The training period may - but not necessarily include mandatory further education and a further examination before the dentist can practice in a nonsupervised environment and own his or her own dental practice.

Cost of registration This refers to the annual cost of registration with the competent body which registers dentists in a country

Specialists These are dentists who have completed a further period of special training following their basic qualification as a dentist and then been registered with some national authority as a “specialist”. The only EU-wide acknowledged specialists are orthodontists, oral surgeons and oral maxillo-facial surgeons – but many countries have additional classes of specialists.

Overseas dentists This refers to dentists who have received their primary dental qualification in any country other than the listed (host) country, even if they are nationals of that country.

General Practice (in some countries referred to as “Liberal” Practice) This refers to practice in premises in which the practice is wholly owned by a dentist (“general dental practitioner”) or company (corporate); alternatively, the premises may be rented from the government or some other (private) person or company. The owner dentist or company is responsible for the running costs of the practice, including the employment and labour costs of those employed there, such as other dentists and dental auxiliaries. Salaried dentists who work in dentist-owned practices are also described as general dental practitioners. The income for the general practice may be derived from a number of sources: direct payments by patients, such as “co-payments” for state or social insurance schemes, or fully private dental care payments from state or social insurance schemes payments by private insurance companies The ownership of the practice, rather than the method of income, defines a general practice.

Public dental services “Public dental services” refer to dental care which is provided in government health centres or publicly owned clinics, organised by municipalities or some other local or national organisation, singly or collectively. Dental services are often part of other local health services. The dentists working in these clinics are paid by salary. Often they work part-time in the clinics and may fill the remainder of their working time in general practice or some other category of dentistry. “Public dental services” does NOT refer to dental care given in a general practice through a state funded or social insurance supported scheme.

Corporate Dentistry This refers to limited companies which own and manage dental practices. The Board of the company may comprise non-dentists although usually at least one (if not all) of the members must be a dentist or dental auxiliary. The company will employ the dentists (and dental auxiliaries) who provide the dental care.

9 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Part 1: The European Union The origins of the EU The European Union (EU) was set up after the 2nd World War. The process of European integration was launched on 9 May 1950 when France officially proposed to create “the first concrete foundation of a European federation”. The Treaty of Paris which was signed on 18th April, 1951, created the European Coal and Steel Community (ECSC) in 1952. Six countries (Belgium, the Federal Republic of Germany, France, Italy, Luxembourg and the Netherlands) joined from the very beginning. The success of this limited agreement persuaded the six signatories to extend their commitment. To achieve this, on 25th March, 1957, they negotiated and agreed the two Treaties of Rome which created the European Economic Community (EEC) and the European Atomic Energy Community (Euratom). These three collectively became known first as the EEC, then as the European Community (EC) and finally the European Union (EU). Subsequently, there have been several waves of accessions, so that by January 1st 2007 the EU comprised 27 member states.

Membership of the EU

Belgium, France, Germany, Italy, Luxembourg and the Netherlands (March 1957) – were the founding countries Denmark, Ireland and the United Kingdom (January 1973) Greece (1981) Spain and Portugal (January 1986) Austria, Finland and Sweden (January 1995) Cyprus, the Czech Republic, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Slovakia and Slovenia (May 2004) Bulgaria and Romania (January 2007) At the time of writing Croatia was expected to join the EU in January 2009. On 1st January 1994, some of the privileges of the Community, for example "freedom of movement" were extended through the Treaty on the European Economic Area (EEA) to the countries of the European Free Trade Area (EFTA). These remaining non-EU EFTA countries are Iceland, Liechtenstein and Norway. One other EFTA country, Switzerland, was included in the initial agreement, but withdrew after a referendum in which its population rejected the concept. This decision has also delayed the involvement of Liechtenstein because of its "customs union" with Switzerland.

Objectives of the EU The European Union is said to be based on the rule of law and democracy. It is neither a new State replacing existing ones nor is it comparable to other international

organisations. Its Member States delegate sovereignty to common institutions representing the interests of the Union as a whole on questions of joint interest. All decisions and procedures are derived from the basic treaties ratified by the Member States. It has been suggested that European integration has delivered half a century of stability, peace and economic prosperity. It has helped to raise standards of living, built an internal market, launched the euro and strengthened the Union's voice in the world. Principal objectives of the Union are:

Establish European citizenship Ensure freedom, security and justice Promote economic and social progress Assert Europe's role in the world The EC treaty was amended on 1st July, 1987, by the Single European Act (SEA). This restated the objectives of the EC by formalising the commitment to the completion of the "Internal Market" by 1992. The Act also extended the competence of the Community to new areas such as environmental improvement and the strengthening of social cohesion and modified the decision making process by extending the use of majority voting in the Council of Ministers. The 1993 Maastricht Treaty, which led to the creation of the European Union further developed these concepts and a "Green Paper" on European Social Policy was introduced in December of that year. Issues addressed included unemployment, social protection and social standards, the Single Market and effective freedom of movement, equal opportunities for men and women and the transition to economic and monetary union. Between March 1996 and June 1997 an Intergovernmental Conference (IGC) developed the consolidated Treaty of Amsterdam – which came into force on May 1st 1999 revising the original Treaties on which the European Union was founded. The IGC is the formal mechanism for revising the Treaties, which are the constitutional texts of the European Union. Any changes are agreed following negotiations between governments of the Member States which belong to the Union. The extension of the EU to embrace the new countries of Eastern Europe was agreed at the IGC held in Nice in 1999. On December 13th 2007 EU leaders officially signed a new Treaty at a Special Summit in Lisbon. Ratification by all member countries of the EU has to take place before this treaty is implemented, but at the time of the publication of this Manual the position was unclear as a result of the rejection of the Treaty in a referendum in Ireland. In all events, it is unlikely that this treaty could come into force before 2010 at the earliest.

Health In the context of the EU’s objectives, an Article requires the Community to “complement national policies” and to direct

11 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

The EU

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ Community action “towards improving public health, preventing human illness and diseases, and obviating sources of danger to human health. Such action will cover the fight against the major health risks by promoting research into their causes, their transmission and their prevention, as well as health information and education”. The Article also states that the Commission may develop guidelines/standards in the health area. Also in 2007, the European Commisssion published a White Paper for another EU Health Strategy, following a wideranging public consultation. This “aims to provide, for the first time, an overarching strategic framework spanning core issues in health as well as health in all policies and global health issues. The Strategy aims to set clear objectives to guide future work on health at the European level, and to put in place an implementation mechanism to achieve those objectives, working in partnership with Member States”. For further information about the strategy see Annex 3 As this Manual was completed (in October 2008), it was expected that that the Commission would publish a Green Paper on Health Professionals in December 2008. There will be a public consultation process to obtain stakeholders' views on a wide range of issues. The issues to be addressed include workforce supply issues facing health systems against a backdrop of an ageing population, an ageing workforce, feminisation of the workplace, increased mobility and targeted recruitment drives from outside the EU, the extent of available data and evidence about the health workforce and how trends are monitored, human resources strategies for recruitment, retention and training capacity, Public Health capacity, the ethical dimension of recruitment from outside EU, the role of new technologies and telemedicine in supporting the workforce and its training implications and the role of clinical entrepreneurs. At the end of 2008 or in early 2009, Commission initiatives dealing with patient safety, including a Council recommendation on patient safety which will in particular address the issue of Health Care Associated Infections were expected. There was a Commission consultation published earlier in 2008, to which the CED responded. The response and a CED resolution on Patient Safety can be found at Annex 14.

The Institutions The EU is run by five institutions, each playing a specific role:

European Parliament (elected by the peoples of the Member States); Council of the Union (composed of the governments of the Member States); European Commission (driving force and executive body); Court of Justice (compliance with EU law); Court of Auditors (sound and lawful management of the EU budget). Five further bodies are part of the institutional system:

European Economic and Social Committee (expresses the opinions of organised civil society on economic and social issues); Committee of the Regions (expresses the opinions of regional and local authorities on regional policy, environment, and education); European Ombudsman (deals with complaints from citizens concerning maladministration by an EU institution or body); European Investment Bank (contributes to EU objectives by financing public and private long-term investments); European Central Bank (responsible for monetary policy and foreign exchange operations). A number of agencies and bodies complete the system. For further information about each institution, go to Annex 2.

The Economy of the EU The traditional way of measuring the “wealth” of a nation is through its Gross Domestic Product (GDP). The GDP measures output generated through production by labour and property which is physically located within the confines of a country. It excludes such factors as income earned by its citizens working overseas, but does include factors such as the rental value of owner-occupied housing. The measure of a country’s output of goods and services is calculated using personal consumption, government expenditures, private investment, inventory growth and trade balance. GDP is the broadest measure of the health of an economy but is often expressed now in Purchasing Power Parity (PPP) see below. The Gross National Product (GNP) is the total value of all final goods and services produced for consumption in society during a particular time period. Its rise or fall measures economic activity based on the labour and production output within a country. The figures used to assemble data include the manufacture of tangible goods such as cars, furniture, and bread, and the provision of services used in daily living such as education, health care, and auto repair. Intermediate services used in the production of the final product are not separated since they are reflected in the final price of the goods or service. The GNP does include allowances for depreciation and indirect business taxes such as those on sales and property. The GNP is not usually used nowadays as it does not facilitate international comparisons in an accurate manner. PPP is a theory which states that exchange rates between currencies are in equilibrium when their purchasing power is the same in each of the two countries. This means that the exchange rate between two countries should equal the ratio of the two countries' price level of a fixed basket of goods and services. When a country's domestic price level is increasing (ie. the country experiences inflation), that country's exchange rate must be depreciated in order to return to PPP. The basis for PPP is the "law of one price". In the absence of transportation and other transaction costs, competitive markets will equalize the price of an identical good in two countries when the prices are expressed in the same currency.

12 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

For example, a particular TV set that sells for €750 in Calais should cost £500 in Dover, when the exchange rate between the UK and France is €1.50 = £1. Clearly, PPP between different countries within the Eurozone is easier to measure. So, looking at relative wealth for 28 EU/EEA countries using PPP has slightly changed the order of countries within the chart, but still shows the apparent

disparity between the richer and poorer countries of Europe. These figures must be taken into account when comparing incomes and fees between individual countries. So, GDP is a crude measure for oral healthcare comparisons, and a better measure is GDP per capita, based on current purchasing power parities:

Chart 1 – GDP per capita at PPP in 2007 (some countries 2006): source IMF (http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2008/01/weodata/weoselgr.aspx)

Gross Domestic product at Purchasing Power Parity, per capita (2007)

€2 0,

00 0 €2 5 ,0 00 €3 0, 00 0 €3 5, 00 0 €4 0 ,0 00 €4 5 ,0 00 €5 0 ,0 00 €5 5, 00 0 €6 0 ,0 00 €6 5, 00 0 €7 0, 00 0

€1 0 ,0

€1 5 ,0

€0

€5 ,0

Luxembourg Norway Ireland Switzerland Netherlands Austria Iceland Denmark Sweden Finland UK Belgium Germany France Italy Spain Greece Slovenia Cyprus Czech Malta Portugal Estonia Slovakia Hungary Lithuania Latvia Poland Croatia Romania Bulgaria

Chart 2 – Comparitive prices, including rent, in 2008 – based on Zurich = 100 – also compared with wages net of tax source UBS

Prices (inc rent) - based on Zurich = 100 compared with Wages (net of tax) January 2008 Prices in red Wages in green London UK Oslo NO Dublin IE Copenhagen DK Zurich SU Paris FR Helsinki FI Lux embourg Stockholm SE Vienna AT Amsterdam NL Brussels BE Madrid ES Rome IT Nicosia CY Berlin DE Lisbon PO Athens EL Warsaw PL Tallinn, EE Budapest HU Ljubljana SI Prague CZ Riga LV Bucharest RO Bratislav a SK Sofia BG Vilnius LT 0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

13 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

The EU

___

However, for individuals, their own income and what this will buy may have more relevance. UBS bank produces data which compares prices and earnings in the largest city in each EU/EEA country. The earnings data uses a basket of earnings from various trades and professions: Chart 2 shows that in January 2008 London was the most expensive city in which to live (red row) with Oslo the next most expensive. Vilnius was the least expensive. However, wages net of tax are the highest in Zurich, followed by Dublin and Oslo. The lowest were in Sofia. However, these comparisons do not take into account currency and so UBS do produce a third index – that of Domestic Purchasing Power:

Domestic Purchasing Power compared with Zurich = 100 Blue = 2008 Yellow = 2003

100.0 90.0 80.0 70.0 60.0 50.0 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0 So fi B u a, B ch ul g ar ar es ia t Ri , Ro W ga m a , r B u sa La da w, tvi pe Po a Vi st , H lan ln i d u s un g , L ar y i t B r Tall hu a at i in ni s la , E a L ju va st o bl j , S n ia an l ov L i a, S aki sb lo a Pr on ve ag , P ni a u e or , C tu g A t zech al he n s Rep , Pa Gre r is ec e , L o Fra n nc M a do n e Am d , U s r id K St terd , Sp o c am ai kh n ol , Ne m, t h Sw s e Co V Rom den p e i en e, nh na I ta ag , A ly B r en , u st u s De ri a se n m He ls, B ark lsi el nk g iu i, F m Os i nl a l o, nd Du N b or Be li n, way rl in I rel , G and Zu L u erm r ic xe an h , mb y Sw ou itz rg erl an d

The EU

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________

Chart 3 – Comparison of Domestic Purchasing Power, in 2008 – based on Zurich = 100 (also compared with 2003 data) source UBS ((figures for Sofia were not available earlier). Chart 3 shows that Zurich has the best balance of income, prices and currency, with Luxembourg as the next best. Sofia and Bucharest are the least favourable – and Bucharest has fallen back since last measured in 2003. Conversely, the DDP in Rome has improved considerably since 2003.

14 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Part 2: The Dental Directives , Acquired Rights & the Freedom of Movement A Directive is a piece of European legislation which is addressed to Member States. Once such legislation is passed at the European level, each Member States must ensure that it is effectively applied in their legal system. The Directive prescribes an end result. The form and methods of the application is a matter for each Member State to decide for itself. In principle, a Directive takes effect through national implementing measures (national legislation). However, it is possible that even where a Member State has not yet implemented a Directive some of its provisions could have direct effect. This means that if a Directive confers direct rights to individuals, then individuals could rely on the Directive before a judge without having to wait for national legislation to implement it. Furthermore, if the individuals feel that losses have been incurred because national authorities failed to implement Directive correctly, then they may be able to sue for damages. Such damages can only be obtained in national courts.

The Dental Directives Until 2007 dentistry and the provision of healthcare was governed by the EC Dental Directives (78/686 and 78/687 EEC) and the General Directives on the mutual recognition of Higher Education Diplomas (1975 to 1994).

have effectively and lawfully been engaged in the dental practice for at least three consecutive years during the five years prior to the date of issue of the certificate; the use of academic titles; specific conditions relating to the right to practise; freedom of movement of dentists; The principle of freedom of movement of personnel, which was established in 1969, was intended to "abolish any discrimination based on nationality between workers of the Member States in employment, remuneration and other conditions of work and employment". In essence, this means that every worker who is a citizen of a member state has the right to: accept offers of employment in any EU country move freely within the Community for the purposes of employment be employed in a country in accordance with the provisions governing the employment of nationals of that country. remain in the country after the employment ceases

Since October 2007 these have been superseded by the Directive on the recognition of professional qualifications 2005/36 EC.

Limitations to this fundamental principle will only be allowed if they can be justified on grounds of public policy, public security or public health.

The EC Dental Directives (78/686 and 78/687 EEC)

Since 1980, freedom of movement has applied to dentists from those member states whose dental education and training met the requirements of the Dental Directives. Any dentist who is an EU national and has a primary dental degree or diploma obtained in a member state is able to practise in any country in the Community.

These provided that nationals of an EU member state possessing an EU dental qualification could practise in any other EU member state. In addition, under the European Economic Area agreement, freedom of movement also applies to Norway, Iceland and Liechtenstein. The mutual recognition of diplomas, certificates and any other evidence of the formal qualifications of dental practitioners were governed by the Directives which set out:

The titles to which the Directives apply; the diplomas, certificates and other evidence of formal qualifications that are mutually recognised); the diplomas, certificates and other evidence of formal qualifications that are mutually recognised for specialist practice. (To be recognised as a speciality, a discipline had to be recognised in two or more member states and accepted by the Commission. In 2004, only two specialities met these criteria - Orthodontics and Oral Surgery) - see Annex 5 for a list of specialties; undergraduate training requirements; the duration and content of training; Acquired rights - Diplomas, and certificates which did not meet the criteria for free movement, as defined, but which were completed before the implementation of the Directives, could also be recognised, under an Acquired Rights provision. They had to be accompanied by a certificate stating that the holders

Dentists wishing to practise in the EU must register with the competent authority in the country in which they wish to work. A list of the competent authorities who are responsible for certifying that diplomas, certificates and other qualifications held by a dental practitioner meet the requirements are set out at the end of every country section. Each country also has an information centre which may be the registration body or national dental association which will provide details of the registration procedure and any special requirements that there may be. The names and addresses of these centres are at the end of every country section. In theory member states cannot put any additional obstacles, particularly language requirements to prevent an EU national with an EU qualification from practising. However, although the Directives facilitate free movement, they do not override all internal requirements and a host country may place the same restrictions on an immigrant dentist as it does on its own nationals. Some dentists who wish to emigrate, make use of the services offered by agents in a country to help them with the registration procedures. Such services can be very expensive and are not normally necessary. Their use is not recommended.

15 Stomatologia PrivatĂŁ QUO VADIS? I nr. 6 â&#x20AC;˘ 2008 I

The Dental Directives

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ From the beginning of 1994, freedom of movement has also applied to those EFTA countries who are members of the EEA.

Freedom of movement and the Accession countries The Accession countries had to ensure that, concerning the free movement of workers, there were no provisions in their legislation which are contrary to Community rules and that all provisions, in particular those relating to criteria on citizenship, residence or linguistic ability, are in full conformity with the acquis (of accession). The key issue is that of free movement of workers and it has been treated in a broadly similar way for all countries. The political and practical importance of this area of the acquis and the sensitivities and uncertainties surrounding mobility of workers led to transitional measures. It was expected that the predicted labour migration from the Accession countries would be concentrated in certain member states, resulting in disturbances of the labour markets there. Concerns about the impact of the free movement of workers are based on considerations such as geographical proximity, income differentials, unemployment and propensity to migrate. The EU was also worried that this issue threatened to alienate public opinion and to affect overall public support for enlargement. The EU did not request a transition period in relation to Malta and Cyprus. However for all the other countries a common approach was put forward. The essential components of the transition arrangement were as follows: A two year period during which national measures would be applied by current Member States to new Member States. Depending on how liberal these national measures were, they could result in full labour market access. Following this period, reviews were held, one automatic review before the end of the second year and a further review at the request of the new Member State. The procedure included a report by the Commission, but essentially left the decision on whether to apply the acquis up to the Member States. The transition period should come to an end after five years (2011), but it may be prolonged for a further two years in those Member States where there are serious disturbances of the labour market or a threat of such disruption. Safeguards may be applied by Member States up to the end of the seventh year. The transitional arrangement also includes a number of other important aspects, such as a standstill clause, whereby current Member State labour markets cannot be more restricted than that prevailing at the time of the signature of the Accession Treaty. Also current Member States must give preference to acceding country nationals over non-EU labour. Austria and Germany have the right to apply flanking national measures to address serious disturbances or the threat thereof, in specific sensitive service sectors on their labour markets, which could arise in certain regions from cross-border provision of services.

Under the transitional arrangement the rights of nationals from new Member States who were already legally resident and employed in a Member State were protected. The rights of family members were also taken into account consistent with the practice in the case of previous accessions. This arrangement was accepted by the accession countries subject to some minor adaptations. The solution reached was identical - reciprocity vis-à-vis current Member States and the possibility to apply safeguards against new Member States once at least one new Member State is subject to national measures. Malta was concerned that its labour market could come under pressure following accession and so a safeguard clause was agreed, which will run until 2011. A joint declaration was also attached to the Act of Accession allowing for recourse by Malta to Community institutions, should Malta’s accession have given rise to difficulties in relation to free movement of workers. With respect to Cyprus, no transitional arrangements were requested by either Cyprus or the EU.

Freedom of movement and Family Members European Parliament Directive 2004/38/EC legislates on the right of citizens of the European Union and their family members to move and reside freely within the territory of the Member States. The Directive was implemented on 30 April 2006 and is effective from that date. For further information, please see Annex 9 of this Manual.

The Mutual Recognition of third country diplomas and professional qualifications Member States may recognise dental qualifications from non-EU/EEA countries and allow the dentists who hold them to practise, provided they are satisfied that the training received conforms to the EU Dental Directives. This does not confer the right of freedom of movement. However, see Acquired Rights (Annex 9). In Spain and Portugal, there is a tradition of reciprocal recognition of diplomas from other countries, notably in Latin America, but the legality of this has been challenged by the Commission from time to time. However, practical comparison of the training received by the immigrant dentists is difficult. The issue of how to treat qualifications obtained in third countries arose again for some Accession countries. For example, how should the EU treat qualifications obtained in respect of citizens from the Accession countries who completed their education when individual candidate countries were part of the Soviet Union (in the case of the Baltics) or Yugoslavia in the case of Slovenia? The solution devised by the EU aimed on the one hand to guarantee the integrity of professions in the EU and protects citizens of the EU and also to give effect to these rights in a way that is simple and clear to all citizens of an enlarged Union, and which does not result in an unnecessary administrative burden for individuals or administrations. The EU has retained the notion of a declaration by the relevant country bodies of the equivalence of the qualifications in question to their diplomas (which, upon accession, was automatically recognised in the EU), accompanied by an

16 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008) discipline which they had not covered or an "adaptation period" of assessed supervised training.

However it was difficult to ascertain with certainty the standard of qualifications dispensed in the Accession countries and as a result extremely tough monitoring provisions, in particular for the sectoral Directives, took place initially.

Directive on the recognition of professional qualifications (PQD) 2005/36 EC

All the Accession countries were encouraged to step up their efforts to introduce the necessary administrative structures as well as education and training programmes to guarantee the level of competence of the qualified professionals required by the EU Directives. For professional qualifications obtained before harmonisation, these countries had to take measures to ensure that all their professionals can meet the requirements laid down by the Directives and can therefore benefit from professional recognition throughout the EU from accession, in line with the procedures applied in past accessions. At the time of accession, dental training in Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania and Malta complied with the requirements of the Dental Directives. This training complied at a later date in the Czech Republic, Poland, Romania, Slovakia and Slovenia (see the individual country sections). There is no dental training in Cyprus.

The General Directives on the mutual recognition of Higher Education Diplomas 1975 to 1994

The first "Sectoral Directive" which covered medical practitioners came into force in 1975, three years before its dental equivalent. At that time, it was intended that each profession should have its own Directive in due course. This approach was ultimately abandoned by the Commission as impractical because of the time taken to negotiate with some of the more complex professions. As an alternative, "General Directives" were introduced which applied to hundreds of professions providing they had received equivalent levels of education and training and were satisfactorily regulated. The first "General Directive" dealt with those professions whose entry is regulated by a qualification based on a minimum of three years full time (or equivalent) higher education or training leading to the award of a diploma. It became law on 1st January, 1991, and allowed freedom of movement of the individual in the professions concerned. The second "General Directive" included professional qualifications which did not conform to the definition of a "three year higher education diploma". It was implemented in June, 1994, and extended the general system to include qualifications obtained after post secondary courses of 1-3 years, taken after qualifications, which are necessary to enter University. Vocational qualifications were included in this definition. Where a migrant's training and education varied substantially from that required by the regulatory body in the country where they wished to work, they were required to undertake an "aptitude test" on areas of the

Neither of the General System Directives applied to professions that were subject to Sectoral Directives.

On 20 October 2007 a new Directive came into force and replaced the earlier Directives and 13 others. The system of automatic recognition of dental qualifications will continue, however, under the new Directive. A number of changes have been introduced compared with the previous rules, including greater liberalisation of the provision of services, more automatic recognition of qualifications and increased flexibility in the procedures for updating the Directive. The Directive also aims to make it easier for regulated professionals to provide services on a “temporary and occasional” basis in Member States (MS) other than the MS of establishment with a minimum of bureaucratic impediment. The Commission also proposes to develop its cooperation with the Member States, in order to keep citizens better informed about their rights and give them more help in getting their qualifications recognised. €

General system for the recognition of professional qualifications (Chapter I of the Directive).

This system applies as a fallback to all the professions (such as dental auxiliaries) not covered by specific rules of recognition (such as dentists) and to certain situations where the migrant professional does not meet the conditions set out in other recognition schemes. This general system is based on the principle of mutual recognition, without prejudice to the application of compensatory measures if there are substantial differences between the training acquired by the migrant and the training required in the host Member State. The compensatory measure may take the form of an adaptation period or an “aptitude” test. The choice between one or other of these tests is up to the migrant unless specific derogations exist. €

System of automatic recognition of qualifications for specific professions* (Chapter III of the Directive).

The automatic recognition of training qualifications on the basis of coordination of the minimum training conditions covers dental practitioners and specialised dental practitioners (see Annexes 6 and 7 of this Manual). €

Minimum training requirements

The system of automatic mutual recognition works on the basis of coordinated minimum training requirements. Dental training has to entail the completion of a minimum five-year full-time theoretical and practical course which includes at least certain commonly agreed subjects and which guarantees that the person concerned has acquired commonly agreed knowledge and skills (see Annex 5).

17 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

The Dental Directives

attestation that the holders of the qualification have been recently engaged in the activities in question. This double approach (declaration and attestation) is said by the Commission to offer all reasonable guarantees to EU citizens.

The Dental Directives

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ €

Diplomas guaranteeing compliance

The Directives lists the diplomas from each Member State which serve as evidence of having completed dental training which complies with the minimum training requirements. Each Member State must automatically recognise these diplomas and allow the holder to practise in that Member State (see Annexes 6 and 7). €

Principle of the free provision of services

The “temporary and occasional nature” of the services provided should be assessed on a case by case basis, in relation to their “duration, frequency, regularity and continuity”. This term is not further defined in the Directive. The assessment will therefore be a matter for the judgement of the competent authorities (regulatory bodies) in each case. €

Exemptions

One of the key aspects of the services regime in the Directive is the exemption in principle from the requirement for migrants to be registered in a professional register (see Article 6(a)). However, it is stated that Member States may provide for automatic temporary registration, or pro forma Membership in order, particularly, that disciplinary provisions may be applied to temporary service providers. Competent authorities may not however charge for this. €

Declaration to be made in advance

Article 7.1 of the Directive allows Member States to require service providers to inform competent authorities of their intention to provide services of a “temporary and occasional” nature, by providing a written declaration in advance. This declaration must be renewed once a year if the service provider intends to provide temporary or occasional services during the following year. There is therefore no provision in the implementing legislation for regulators to impose time limits of less than 52 weeks on service providers: this is not an option according to the Directive. It is of course open to regulators to review cases periodically once the migrant is registered in the MS, to assess whether or not the service provision is genuinely temporary and occasional. The service provider may provide this written declaration by any means, but for administrative convenience the European Commission’s implementation committee was (in 2008) discussing a prototype declaration form that prospective service providers could use to inform competent authorities. There are provisions which set out the documents etc. which member States may require under Article 7.2 of the Directive. So, the MS can decide it will require documentation accompanying the declaration and proof of the service provider’s nationality, legal establishment and professional qualifications. The MS cannot require providers to supply further details as a pre-condition for registration. Under the Directive, the service provider is entitled to practise once they have provided the required declaration and documents.

€

Continuing professional development in cases of “ temporary and occasional” provision of services

Access to pursuit of their profession in another Member State is (Recital 3) “without prejudice to compliance by the migrant professional with any non-discriminatory conditions of pursuit which might be laid down by the latter MS, provided that these are objectively justified and proportionate”. Recital 39 specifically refers to the importance of lifelong learning but states that it is for MS to “adopt the detailed arrangements under which, through suitable ongoing training, professionals will keep abreast of technical and scientific process”. It would not be reasonable and proportionate to expect a temporary service provider who has to fulfil CPD requirements as a condition of legal establishment in their home Member State to have to meet the host MS’s requirements too. €

Qualifications, and timescales

Member States are given the option, under Article 7(4) of the Directive, of requiring competent authorities to check the professional qualifications of certain service providers. This applies to (a) general systems professions with public health or safety implications (ie all the general systems health and social care professions), and (b) sectoral professions, in cases which fall within Article 10 of the Directive. The Directive does not afford any flexibility in stipulating the timescales within which competent authorities have to give the service provider a decision. There is one month to acknowledge receipt of an application and to draw attention to any missing documents. A decision has to be taken within three months of the date on which the application was received in full. Reasons have to be given for any rejection and it is possible for a rejection, or a failure to take a decision by the deadline, to be contested in the national courts. Member State nationals are able to use the title conferred on them (or possibly an abbreviated form), as well as the professional title of the corresponding host Member State. If a profession is regulated in the host Member State by an association or organisation, MS nationals must be able to become members of that organisation or association, in order to be able to use the title. €

Sectoral professions subject to the general systems regime

There are some sectoral professionals (eg dentists) who for one reason or another may not qualify for automatic recognition under the sectoral regime. For example, they may wish to practise as specialists in another Member State where their specialist training is not mutually recognised, or they may hold a qualification from a country outside Europe and have less than three years’ professional experience in a European Member State. These specific cases are listed in Article 10 of the Directive. Such cases now fall within the general systems regime. €

Derogation on compensation measures

Where compensation measures are needed to make up for a shortfall in the applicant’s training or experience, the

18 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

However, in relation to the general system professions, derogation under Article 14(2) requires a business case to be agreed by the Commission. The Commission has indicated that very few, if indeed any business cases would receive approval. €

Common platforms

The Directive introduces “common platforms”, relating to the general systems professions, which are agreements between professional bodies in Member States describing differences between professional qualifications. This has the potential to increase transparency for a given profession and promote labour mobility and flexibility. It is possible that some of the nonsectoral professions may wish to avail themselves of these provisions some time in the future. €

Documentation and formalities in establishment cases

Competent authorities may demand various documents and certificates listed in Annex VII of the Directive. In a case where competent authorities have justified doubts, they may also require confirmation of the authenticity of the migrant’s evidence, and (for the sectoral professions) confirmation that the migrant’s qualification meets the minimum training conditions for their profession set out in the Directive. €

It should be noted that any evaluation of language skills is separate from the recognition of professional qualifications. It must take place after recognition, when actual access to the profession in question is sought. Therefore, it is up to individual employers to check they have the communication skills necessary to do the job in question.

Exchange of information between competent bodies Article 56(2) of the Directive places a duty on the competent authorities of the host and Member States to exchange information about registrants (or potential registrants) regarding disciplinary action or criminal sanctions taken or any other serious, specific circumstances likely to affect patient safety. Article 8 places a similar duty on competent authorities in respect of “temporary and occasional” service providers. €

Reports

All Member States are required to report to the European Commission every two years about how well the mutual recognition system is working, and in particular if there are any problems that need sorting out. For a further detailed description of the Directive relating to the sectoral professions see Annexes 4 to 9 of this Manual.

Language competence

Directive 2005/36 does not alter the existing law, whereby individuals moving under either the sectoral or general systems Directives cannot be required to take a language test as a condition of registration in the host member state. However, Member States may require migrants to have the knowledge of languages necessary for practising the profession. This provision must be applied proportionately, which rules out the systematic imposition of language tests before a professional activity can be practised.

19 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

The Dental Directives

applicant will be able to choose whether to sit an aptitude test or undergo an adaptation period before admission to the register unless the Member State (MS) stipulates otherwise by “derogating” from this principle. Article 14 allows MS to stipulate either a test or an adaptation period in respect of the five sectoral health professions – including dentistry - (in certain cases).

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Part 3: Other Directives directly relevant to dentists Medicinal Products and Medical Devices Medicinal products Medicinal products are only available for dental treatment if they are licensed by the member state where they are used in accordance with Directive 65/65 (and amending Directives). Further harmonisation of the regulations governing free movement of pharmaceuticals is established with the establishment of the European Agency for the Evaluation of Medicinal Products, in London ( http://www.emea.europa.eu/). The Agency is responsible for co-ordinating the evaluation and supervision of medicinal products for human and veterinary use in the Community, in order to remove remaining barriers to trade. EudraVigilance is the European data-processing network and database management system for the exchange, processing and evaluation of Individual Case Safety Reports (ICSRs) related to medicinal products authorised in the European Economic Area (EEA).

Medical devices The Medical Devices Directive (93/42/EEC), which applies to all medical and dental products which are non-pharmaceutical and inactive, also has as its major purpose the removal of the final barriers to trade and sets requirements governing safety and efficacy. The Directive requires all manufacturers to register with the national competent authority and to observe certain design and manufacture requirements, clinical evaluation and conformity assessment procedures and provide for verification. The precise procedures and requirements vary according to the classification of the product: as custom-made, class I, Ia, IIb or III, depending upon the nature of the device. The EU Member States have to apply a new Directive 2007/47/EC amending Directive 93/42/EEC on Medical Devices and Directive 90/385/EEC on Active Implantable Medical Devices, as national law by March 21st 2010. The implementation of the new Directive will change, or may affect, some of the existing provisions under the current regime of the Directive 93/42/EEC on Medical Devices. This section provides an overview of the major issues relevant for the dental profession. Normally it is the dental technician who is the manufacturer of a dental prosthesis. To be a manufacturer, a dentist would have to be registered as such, meaning far-reaching obligations, such as registering all raw materials for prostheses etc. The new Directive does not change the provisions of the “old” Directive and the situation remains the same. The new Directive makes it clear that custom-made devices are excluded from the obligation to carry CE marking. According to the new Directive the patient is to be identified by name, acronym or a numerical code. Under the old Directive, only patient identification by name was provided for, and yet in some countries, acronyms and numerical codes were and are used.

The new Directive introduces the requirement of validating software which are used in medical devices or are medical devices themselves (eg electronics in the unit, UV lamps, x-ray machine). Software has to be validated by the manufacturer, and the burden on the dentist will depend on the instructions of the manufacturer – eg if the manufacturer insists on revalidation every three years, then the dentist will have to comply. The new Directive adds a new section according to which, for custom-made devices, the manufacturer “must undertake to review and document experience gained in the post-production phase´”. This could be interpreted as meaning that if no experience was gained – i.e. if no negative incidents relating to the medical device were notified – then there would be nothing to review.

Data Protection Although national laws on data protection aimed to guarantee the same rights, some differences existed. The EC decided these differences could create potential obstacles to the free flow of information and additional burdens for economic operators and citizens. Additionally, some Member States did not have laws on data protection. To remove the obstacles to the free movement of data, without diminishing the protection of personal data, Directive 95/46/EC (the Data Protection Directive) was enacted to harmonise national provisions in this field. For further information, especially how this relates to dentistry, see Annex 10.

Consumer Liability The main features of the Directive on Liability for Defective Products (85/374/EEC) include the principle of “liability without fault” - the Directive establishes the principle of objective liability or liability without fault of the producer in cases of damage caused by a defective product. If more than one person is liable for the same damage, it is joint liability. The word “Producer” has a wide meaning including: any participant in the production process, the importer of the defective product, any person putting their name, trade mark or other distinguishing feature on the product, or any person supplying a product whose producer cannot be identified. The injured person must prove: the actual damage, the defect in the product and the causal relationship between damage and defect. As the Directive provides for liability without fault, it is not necessary to prove the negligence or fault of the producer or importer. The general public is entitled to expect safety and determines the defectiveness of a product. Factors to be taken into account include: presentation of the product, use to which it could reasonably be put and the time when the product was put into circulation. The producer is freed from all liability if he proves (in particular relation to dentistry) that the state of scientific and technical knowledge at the time when the product was put

21 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ into circulation was not such as to enable the defect to be discovered. The producer's liability is not altered when the damage is caused both by a defect in the product and by the act or omission of a third party. However, when the injured person is at fault, the producer's liability may be reduced.

Other Directives

For the purposes of the Directive, “damage” means damage caused by death or by personal injuries. The Directive does not in any way restrict compensation for non-material damage under national legislation. The injured person has three years within which to seek compensation. This period runs from the date on which the plaintiff became aware of the damage, the defect and the identity of the producer. The producer's liability expires at the end of a period of ten years from the date on which the producer put the product into circulation. No contractual clause may allow the producer to limit his liability in relation to the injured person. National provisions governing contractual or non-contractual liability are not affected by the Directive. Injured persons may therefore assert their rights accordingly. The Directive allows each Member State to set a limit for a producer's total liability for damage resulting from death or personal injury caused by identical items with the same defect.

Misleading and Comparative Advertising The Directives on Misleading and Comparative Advertising were introduced to protect consumers, competitors and the interest of the public in general, against misleading advertising and its unfair consequences.

Misleading advertising is defined as any advertising which, in any way, either in its wording or presentation deceives or is likely to deceive the persons to whom it is addressed or whom it reaches; by reason of its deceptive nature, is likely to affect their economic behaviour; or for those reasons, injures or is likely to injure a competitor. Comparative advertising is defined as any advertising, that explicitly or by implication, identifies a competitor or goods or services offered by a competitor. National rules may allow persons or organisations with a legitimate interest in prohibiting misleading advertising, or controlling comparative advertising, to take legal action and/or go before an administrative authority. Consumers have to check which system (judicial or administrative) their national authorities have chosen. The national courts or administrative authorities have enough power to order advertising to cease, either for a certain period or definitively. They can also order its prohibition if the advertising has not yet been published, but publication is imminent. A voluntary control by the national self-regulatory bodies can also be carried out. Advertisers should always be able to justify the validity of any claims they make. Therefore advertisers (not

22 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

consumers) have to provide evidence of the accuracy of their claims.

Electronic Commerce The E-Commerce Directive was adopted on 8 June 2000 and published in the Official Journal of the European Communities on 17 July 2000. The objective was to ensure that information society services benefit from the internalmarket principles of free movement of services and freedom of establishment, in particular through the principle that their provision cross-border throughout the European Community cannot be restricted. The Directive covers information society services and services allowing for online electronic transactions, such as interactive online shopping. Examples of sectors and activities covered include online newspapers, online databases, online financial services, online professional services (such as lawyers, doctors, accountants and estate agents), online entertainment services (such as video on demand), online direct marketing and advertising and services providing access to the Internet. The chief aim of the Directive is to ensure that the Community reaps the full benefits of e-commerce by boosting consumer confidence and giving providers of information society services legal certainty, without excessive red tape. For further information, especially how this relates to dentistry, including ethical guidance for the use of the internet, see Annex 11

Unfair Commercial Practices Directive The Directive 2005/29/EC on Unfair Commercial Practices (UCPD) was adopted on 11 May 2005. The deadline for transposition into national laws was 12 June 2007 but in the Summer of 2008 the Commission reported that several Member States were late in transposing the Directive into their national laws. There are 4 key elements in the new Directive, which are: A General Clause: A far reaching general clause defining practices which are unfair and therefore prohibited; Misleading Practices (Actions and Omissions) and Aggressive Practices - the two main categories of unfair commercial practices - are defined in detail; Safeguards for vulnerable consumers: The Directive contains provisions that aim at preventing exploitation of vulnerable consumers; Black List: An extensive black list of practices which are banned in all circumstances. In particular, the Directive obliges businesses not to mislead consumers through acts or omissions; or subject them to aggressive commercial practices such as high pressure selling techniques. The Directive also provides additional protections for vulnerable consumers who are often the target of unscrupulous traders. The Directive’s wide scope – it applies to all business sectors – and flexible provisions means that it will plug gaps in existing EU consumer protection legislation; and set

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

standards against which new practices will automatically be judged. Implementation of this Directive is said to help EU countries to ensure their consumer regimes are amongst the level of the best in the world.

Cosmetics Directive In the early 1970’s, the Member States of the EU decided to harmonise their national cosmetic regulations in order to enable the free circulation of cosmetic products within the Community. As a result of numerous discussions between experts from all Member States, Council Directive 76/768/EEC was adopted on 27 July 1976. The principles laid down in the Cosmetics Directive were to take into account the needs of the consumer, while encouraging commercial exchange and eliminating barriers to trade. For example, if a product is to move freely within the EU, the same labelling, packaging and safety regulations must apply. This was one of the main objectives of the Cosmetics Directive: to give clear guidance on what requirements a safe cosmetic product should fulfil in order to freely circulate within the EU, without pre-market authorisation. The 1976 Directive initiated the regulation of cosmetic products, and within its definition of “cosmetic product” included “any substance or preparation intended to be

Article 4 of the Directive required Member States to prohibit the marketing of certain cosmetic products (mainly haircare) containing hydrogen peroxide – no control of products for the teeth was made at this stage. However, developments were made during the 1980s and in 1992: “oral hygiene products” were included within the range of products for which a maximum concentration of hydrogen peroxide was directed. The substance hydrogen peroxide (H202) was widened to include compounds that release it, such as carbamide peroxide and zinc peroxide. Directive 92/86/EEC, of October 21st 1992 thereby prescribed that “oral hygiene products” should include a maximum concentration of 0.1% of H202 present or released. There is no definition of “oral hygiene products”. For the implications for dentistry please see the relevant paragraphs in each country’s section (later), as each country has their own interpretation of this Directive.

Other Directives

The Directive’s broad scope means that it overlaps with many existing laws. In addition, because the UCPD is a maximum harmonisation Directive (ie setting out the maximum level of restriction permissible in respect of unfair commercial practices which harm consumers’ economic interests) a supplementary objective in transposing the Directive was to achieve, where possible, some regulatory simplification.

placed in contact with the various external parts of the human body…or with the teeth and the mucous membranes of the oral cavity with a view exclusively or mainly to cleaning them, perfuming them, changing their appearance and/or correcting body odours and/or protecting them or keeping them in good condition.”

(Proposed) Directive on patients’ rights in cross-border healthcare On 2nd July 2008 the European Commission published a proposal for a Directive on the application of patients’ rights in cross-border healthcare. The objective of the text is to clarify patients’ existing rights of access to healthcare services in EU member states. For further information see Annex 13.

23 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Part 4: Healthcare and Oral Healthcare Across the EU/EEA Expenditure on healthcare The overall expenditure by countries on all forms of general healthcare (including dentistry) in the EU/EEA varies by a large amount, generally but not wholly according to a country’s wealth as measured by GNP/GDP or PPP. However, there are major exceptions to this rule – so whereas Luxembourg and Denmark have a high GNP/GDP/PPP, their spending on health is about the average of 6.1%. Conversely, healthcare spending in Slovenia was high, in comparison with their GNP/GDP/PPP. An attempt was made to compare expenditure on overall healthcare in countries, with reported spending on dentistry, but this was not possible as the interpretation of what constituted spending on dentistry varied significantly. Some countries provided data for state spending only (as there was no data for spending by private patients) and some were unable to supply overall spending data.

Chart 5- (Active) Dentist to Population ratio

Percentage of GDP spent on health by governments, 2004-7

(source: OECD)

Dentist:Population Ratio - 2008

France Germany Iceland Denmark Sweden Austria Norway Belgium UK Portugal Italy Switz'land Luxemb'r Finland Malta Croatia Slovenia Spain Czech Ireland Greece Slovakia Bulgaria Lithuania Poland Latvia Estonia Hungary Romania Cyprus

0.0%

(EU average: red line )

2.0%

4.0%

6.0%

8.0%

10.0%

Malta Ireland Hungary Austria UK Spain Nethlds Poland Slovakia Switz'land Latvia Romania Slovenia France Portugal Czech Rep Belgium Luxemb'rg Croatia Germany Italy Sweden Finland Denmark Lithuania Iceland Norway Estonia Cyprus Bulgaria Liechtenst Greece 0

Chart 4 - percentage of GDP spent on health by governments in 2004-05 as reported by the OECD in 20083

500

The population of the areas covered by this Manual (the EEU/EEA and Croatia) was about 515 million in 20085. The dental associations reported that there were about 345,000 active dentists – which excludes, for example, dentists totally retired or on maternity leave (but still registered) - see Part 7, Workforce. This leads to an (average) dentist to population ratio of 1:1,501. However, there were wide variations from this figure:

Chart 6 – (Active) Dental Clinical Worker to Population ratio

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

Dentist:Population Ratio - 2008 including other clinical workers (EU average: red line )

Population Ratios One measure of the provision of dentistry/oral healthcare in countries is the dentist to population ratio. However, some caution should be employed when using these figures, as there are a number of factors which might skew the conclusions.4

1,000

Malta Ireland Austria Hungary UK Slovakia Poland Nethlds Spain Latvia Romania France Slovenia Portugal Czech Rep Switz'land Belgium Luxemb'rg Croatia Germany Italy Estonia Lithuania Iceland Sweden Norway Denmark Finland Bulgaria Cyprus Liechtenst Greece

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3 nb: the percentages refer to different years recorded for each country, with the oldest at 2004 and the newest at 2007; no data for Liechtenstein was supplied 4 A number of factors may make the interpretation of population ratios hazardous – eg what proportion of dentists are female (female dentists are described by many commentators as having a smaller working life “output”), the level of support given by clinical auxiliaries, whether dentists have chairside support from dental assistants and other factors. 5 Population figures derived from Eurostat July 2008

25 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ The use of clinical auxiliaries should improve the provision of clinical care. Chart 6 was devised using the formula that one clinical dental auxiliary delivered 0.43 of the whole-time equivalent care of a whole-time dentist6. However, caution should be used as this figure may not be accurate. See Part 7 (The Dental Workforce for numbers).

Entitlement and access to care In all countries of the EU/EEA oral healthcare is available through private practice, using “liberal” or “general” practitioners. Although entitlement for all to receive state or insurance funded health care is a constitutional right in some countries and a stated principle in others, it is rarely guaranteed. For the majority of the population in Europe access to oral health care is determined by: the geographical proximity of ‘private’ dental practitioners; the level of fees charged to patients for different treatments; and

Healthcare

access by particular population groups (for example children) to special services. Where governments or other agencies offer financial assistance, or directly provide services, for particular population groups who would otherwise not receive care, this is always a restricted “standard package” of care. The standard package often only consists of basic conservative treatments (examination, fillings), exodontia and some preventive care, but usually excludes all complex treatments (including, in many countries, emergency care following an accident). There is some evidence from individual countries that the content of the standard package has been reduced since 2000, with a consequent increase in co-payments.

Financing of oral health care In every country examined, dental care is typically funded by direct patient payments to a greater extent than other areas of general health care. In most countries the reliance on, and acceptance of, direct patient payments, especially for adults or those with an income is exceeded only by that of the cost of drugs or payments for optometrists’ services. While patient payments (or co-payments) for state or insurance funded dental care are widely accepted across Europe, every country also has a system (or systems) where individuals pay prospectively for their dental care, through insurance or taxation (or both). This system is usually a part of, or closely reflects the system of funding for general health care. There is no identified “model” system, except perhaps for general oral health care for the adult population, where some form of “social insurance” system is the most widely used. Almost all countries have a specific alternative system which enables individuals to collectively pay for some of the costs of oral health care. These systems range from national 6 this figure was used by the UK when a Dental Workforce Survey was published in 2004

social security systems or health services, state recognised or compulsory health insurance (from “sick funds”), to voluntary insurance from private companies. Additionally, in every country there is some form of financial assistance, subsidy or special services for population groups who cannot afford to pay directly or collectively for dental care, or have special oral health needs (such as children, the unemployed, handicapped people, hospital inpatients or war veterans). As children are not in a position to earn an income and pay for their own dental care, they most commonly have the best access to free or subsidised care. Indeed, in countries with a national health service or a stateorganised social security system, the publicly funded dental service is primarily for schoolchildren. In the other countries children generally only receive subsidised dental treatment if they are covered by a parent’s sick fund or private insurance. It is important to note that whatever the actual route by which individuals indirectly pay for their dental care, the administrative mechanisms employed to keep dental care affordable (for instance, fixed fees), appropriate (for example, prior approval) and profitable to the private dentist flexible, periodically negotiated fee-scales are common to many systems. In the countries where direct patient payments are the dominant form of finance, there is typically a limited social security system. For the patient, the cost of care is further complicated by the varying size of subsidy offered for different treatments. At one extreme individual dentists may contract with individual insurance schemes to provide certain care at certain prices. However, in other countries there is a nationally negotiated agreement between representatives of the dental profession - the providers of care - and the purchasers of care, whether they are a union of sick funds, or the government. There appear to be four models of provision of healthcare into which the 31 countries examined fit: National Health Service type healthcare

Categorical In this group, the bulk of funding is from national or local taxation, but the scheme may be limited to certain people, for example, children, the unemployed, handicapped people, hospital inpatients or war veterans. Generally, treatment for the under 18s will be free (except for some orthodontic care in some countries), but there may be some co-payment necessary by adult patients, especially for prosthodontic appliances. For patients outside the defined group other arrangements will apply.

Universal In this group, funding is again from national or local taxation, and in theory NHS treatment is available to all citizens. Where NHS treatment is available, this is free to the under 18s and (often) to other groups of adults - related to age, welfare status or medical conditions. However, in practice availability is limited – through a shortage of dentists who will provide the service in rural and socially deprived areas, or from low fees offered. In the countries where adult oral health care is subsidised as part of the national social security system (or health

26 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

service), for example in Denmark, Finland, Iceland, Sweden and the UK these subsidies are from a government body. However, often local government or local social insurance

offices administer the subsidy system. In Iceland, although the subsidies are from the government, they are limited to a few eligible patient groups.

Table 1 - Healthcare systems in EU/EEA countries

The Four Models of Healthcare Provision

The essential features of a social insurancebased oral health care system are:

National Health Service type

Public in nature Financed by taxes and patient co-payments Fully private (liberal) provision for remaining care Categorical the scheme may be limited to certain Cyprus*, Iceland, Ireland, Malta people, for example, children, the elderly, and Spain low-income families Universal Available to all citizens, but the treatment choices may be limited and/or access, in some geographical areas, restricted due to low fees

Denmark, Finland, Greece, Italy Norway and the UK

Social Insurance type (“ Sick Funds” )

Compulsory public health insurance, maybe supplemented with voluntary supplementary insurance Contributions to the insurance usually related to income Patients make co-payments for claim reimbursements from the sick funds Fully private (liberal) provision for remaining care (prices may be regulated) Income ceiling There are income criteria for excluding Germany some adults from access to all or most of care within the schemes. So, there is mainly private provision and finance, with a government organised residual health service for specific “priority” groups. No Income ceiling There may be other criteria for access – Austria, Belgium, Bulgaria, Croatia but usually full access for the elderly and The Czech Republic, Estonia, children, other medically compromised France, Hungary, Latvia, and low income adult groups. Liechtenstein, Lithuania, Luxembourg, The Netherlands, Part access (ie limited care) for adults Poland, Portugal, Romania, above a low level of earnings Slovakia, Slovenia, Sweden and Switzerland * Cyprus will have a new system in 2009

individuals have membership of an appropriate institution which is usually funded by contributions deducted from their income; membership of an insurance institution may be compulsory for some sectors of the population; employers also usually have to contribute; insured members, and usually also their dependants, can then access a defined range of dental services; the cost of these services is usually partially controlled by the insurance organisations; for a specified range of dental services the insured individual receives a partial or full subsidy, either by claiming from the insurance institution or only part-paying the dentist (who then in turn claims the remainder from the insurance organisation).

Twenty-one countries have health care organised through sick funds, but their exact constitution, membership and funding rules vary considerably. Government involvement typically extends only to the rules on compulsory membership. As a result, membership of compulsory sick funds generally covers over 80% of these 21 countries’ populations.

Sick funds are typically locally based or centred on an employee’s occupation-type. They are independent, democratic and selforganised to a large extent, but also cooperate nationally in negotiations with the dental and medical professions. For example, in France, Belgium and Luxembourg the separate ‘caisses’ are organised as a single scheme for the purposes of deciding some of the dentists’ fees (in the ‘convention’), and setting a national budget. The split between employees’ and employers’ average contributions also varies considerably, but is always calculated as a proportion of salary. In some countries this percentage is fixed and does not vary between sick funds while in others there is variation in the contribution level between funds.

Income Ceiling Germany and The Netherlands allow access to the social insurance system for those whose incomes are inside various norms, and more or less exclude adults whose incomes are above certain thresholds. Adult patients excluded from the state system may arrange private insurance care.

No Income Ceiling Over half of the countries examined, who provide care through sick funds, have other criteria for access to subsidised care. Usually there is a categorical access (as above, in NHS schemes) for groups such as children, the elderly, the unemployed, handicapped people, medically compromised, hospital inpatients or war veterans. Limited care may be offered for adults above a low level of earnings.

27 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

Healthcare

Oral health care through social insurance

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ Frequency of attendance

fees and private dentists’ remuneration. Because of the dominance of “private practitioners” in oral health care provision, regulations about patient payments, fixed remuneration fees, and subsidy systems all affect the dentist’s incentive to treat and the patient’s incentive to seek treatment.

The decision about the frequency of attendance of patients to receive oral health re-examinations is largely a decision between dentists and their individual patients. However, there are a number of influences on these decisions, which may include individual and population disease levels, preventive strategies (including water fluoridation), socioeconomic and cultural attitudes and external funding arrangements.

Approximately 6 monthly 9 to 12 monthly

We received estimates of patient normal re-attendance from most countries (many others reported that there was no measurable average attendance any more). All countries made the point that patients with active disease may be seen more frequently than the normal time period reported. In almost every European country, the overall levels of expenditure and the amount of care provided is directly influenced by the regulations which govern patients’

The Czech Republic, Malta and Poland

Annual

Denmark, Estonia, the Netherlands, Slovenia and Switzerland Austria, Belgium, Cyprus, France, Germany, Hungary, Iceland, Ireland, Italy, Latvia and Romania

18 months or more

Finland, Slovakia and Sweden

Table 2 - Patient re-examination periods

Health data Chart 7 – the average Decayed, Missing, Filled Teeth at the age of 12 years (DMFT)

Healthcare

Average DMFT at 12 years of age Romania Liechtenstei Hungary Latvia Poland Bulgaria Slovakia Estonia Czech Rep Lithuania Iceland Greece Slovenia Portugal Norway Spain Malta France Finland Cyprus Italy Ireland Austria Sweden Netherlands Belgium Switzerland Luxembour UK Germany Denmark 0.00

Unfortunately, health data is not collected by countries in a uniform manner on fixed dates, so comparison between the data published by individual countries is difficult and should be viewed with circumspection.

0.25

0.50

0.75

Chart 8 – the proportion of children of 12 years of age with no Decayed, Missing, Filled Teeth (DMFT)

1.00

1.25

1.50

1.75

2.00

2.25

2.50

2.75

3.00

3.25

3.50

3.75

4.00

However, many countries do collect data on 3 fixed items and publish these through various sources (see the individual country sections for sources and dates of collection).

4.25

Zero DMFT at 12 years of age Denmark Germany UK Sweden Austria Malta France Spain Ireland Slovakia Luxembour Iceland Poland Netherlands Finland Slovenia Greece Czech Rep Estonia Belgium Latvia Norway Lithuania Hungary 0%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

55%

60%

65%

70%

75%

28 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Chart 9 – the proportion of adults 65 years (or older) with no teeth (edentulous) Percentage edentulous at 65 years of age Poland Ireland Belgium Finland Portugal France UK Hungary Iceland Greece Spain Germany Norway Slovenia Austria Denmark Czech Rep Netherland Lithuania 0%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Fluoridation Table 3 - Community fluoridation None Some natural Milk fluoridation schemes None Some natural Salt fluoridation Some natural None None Salt and free toothpaste Salt fluoridation None Artificial public water fluoridation None Artificial public water fluoridation Natural fluoridation and free toothpaste Free tablets and toothpaste for children at risk None None None Some natural, plus free toothpaste scheme None None Some natural Some free toothpaste schemes None Salt fluoridation Some natural Artificial public water fluoridation + natural in Canary Islands Some free toothpaste schemes Salt fluoridation Natural and public fluoridation and free toothpaste

Healthcare

Austria Belgium Bulgaria Croatia Cyprus Czech Rep Denmark Estonia Finland France Germany Greece Hungary Iceland Ireland Italy Latvia Liechtenstein Lithuania Luxembourg Malta Netherlands Norway Poland Portugal Romania Slovakia Slovenia Spain Sweden Switzerland UK

29 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ Fluoride is a substance which gives protection to tteeth against tooth decay, if ingested in optimal quantities, or applied to the surface of the teeth by means of toothpaste or other methods. Fluoride may be found naturally at optimal or suboptimal levels in water supplies or in some countries ( Hungary, Ireland, Spain and the UK by the addition of fluoride to the water supplies).

Healthcare

Other methods for providing fluoride for systemic ingestion are milk (Bulgaria), tablets (Latvia) and salt (the Czech Republic, France, Germany, Slovakia and Switzerland). Many countries provide free fluoride toothpaste for those at risk of decay, especially children.

30 I nr. 6 â&#x20AC;˘ 2008 I Stomatologia PrivatĂŁ QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Romania In the EU/EEA since Population (2008) GDP PPP per capita (2006) Currency Main languages

Romani a

2007 21,528,627 €17,885 Romanian N ew Lei (RON) 3.70 RON = €1.00 (2008) Romanian

Romania has a healthcare sy stem which depends on the compulsory membership of each insured citizen in the Social Health Insurance System. It prov ides a legally prescribed standard package of general and oral healthcare. Most dental care is prov ided under private arrangements. Number of dentists: 14,000 Population to (activ e) dentist ratio: 1,573 Membership of the Dental Association:: 25% Specialists are widely used, but there are no clinical aux iliaries. Continuing education for dentists is mandatory , and is administered by the Romanian C ollegiums of Dental Phy sicians (RCP), to which all dentists must belong.

Government and healthcare in Romania Romania is situated on the Black Sea, between Ukraine and Bulgaria – with a land area of 237,500 sq km. It is governed as a constitutional republic with an elected parliament with two chambers. The country is administered as 40 counties and 1 municipality, the capital Bucharest.

The statutory health insurance system was established in 1998. General and oral health care depends on the compulsory membership of each insured citizen in the Social Health Insurance System. The National Social Health Insurance House (NSHIH) at national level and County Social Health Insurance House (CSHIH) at county and capital level administrate the system. The whole population is insured and pays monthly a fixed amount of their salaries to the CSHIH, situated in the county where they live. The system of social health insurance provides a legally prescribed standard package of general and oral healthcare. Financial sources from general taxation (from the national Budget) are only for the general prevention programmes, managed by the Ministry of Health and Family. The budget for NSHIH is directly proportional to the level of the salaries of the population. In every year the budget of NSHIH is estimated according to the previous year’s budget, adjusted for inflation. The administration of the NSHIH establishes at every yearend, by negotiating with the Romanian Collegiums of Dental Physicians (RCDP), the expenditure for the different medical specialties (hospitals, family medicine, specialties, emergencies, drugs, and dentistry). At the end of 2002 the Government ended the right of the RCDP to be a negotiating organisation, and established that the Ministry of Health and Family together with NSHIH undertook all the activities of social health insurance system.

The funds for NSHIH are met by a 12.5% levy on salaries (employers contribute 7% of salaries and employees 5.5%). The different level of contribution to NSHIH generated by the different levels of salaries does not affect the level of quantity or quality of the health care. The allocation of monies and resources is managed by the NSHIH and CSHIH, which are the legal financing institutions. The main functions of NSHIH and CSHIH are to pay the providers of medical and dental services and to control the quantity and quality of the services. They represent the interests of the general community of the insured persons. In the original text of the law the Board of the NSHIH and CSHIH must be democratically elected by a general assembly of the insured persons but in practice this does not happen, because they are under Government control and designated by the Government. The legal framework of NSHIH and CSHIH restrict their activities only to social health care. From the beginning of the social health insurance system, the Romanian Dental Association of Private Practitioners (RDAPP) had many proposals to improve the laws and regulations and to introduce more rights for dentists who work in the NSHIH. A number of proposals for the improvement of the law of NSHI were made by RDAPP to the Senate and the Deputies’ Chambers, when the law was being reviewed by the Parliament. In a new Law in 2002, about Social Health Insurance, many of the proposals of the RDAPP were accepted. The followings groups are exempt from paying monthly contributions for NSHIH: children and young people until 18 years old, unemployed persons, pregnant (retired) women and after-pregnancy (retired) women,

1 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

Romania

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ persons who undertake military service, war veterans and seriously war-wounded, political prisoners and1989 revolutionaries, disabled persons. The special institutions of the Government (Treasury, Ministry of Work and Social Solidarity, the Secretariat of Government for Disabilities Persons, etc.) are responsible for these special groups.

% GDP spent on health % of this spent by governm't

5.1% 66.1%

Year 2004 2004

Source OECD OECD

There is no more up to date available information

2 I nr. 6 â&#x20AC;˘ 2008 I Stomatologia PrivatĂŁ QUO VADIS?

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Oral healthcare Source

the optional treatments were only 45%. In the same last period the proportion allocated to dentistry was decreased from 3.5% to a nominal 2% (but actually to 1%). This was not enough for all dental treatments, and the NSHIH covered children’s prevention and adult’s emergency care only.

Almost 90% of dentists are private; they have fiscal code and all kinds of legal authorisations for free practice, with full responsibilities. 60% of dentists are owners of their dental offices. 30% of dentists are not owners, but work in old buildings offered temporarily, free of rent, by the government, which is the real owner. Since 1994, when healthcare reform began, there have been many proposals by the government to sell their medical and dental offices to their occupants, but these have never been finalised maybe for political and social reasons. 10% of dentists work as employees in primary schools and dental faculties.

Following proposals of RDAPP to improve the dental social health insurances, which had been invited by the Ministry of Health to a “Partnership for Health”, since the beginning of 2004 in Norms of Application of the Frame Contract between dentists and NSHIH, the following treatments are supported by the social health insurance:

Year % GDP spent on oral health No data % OH expenditure private

No data

There is no more up to date available information

Almost half of Romanian dentists, owners or non-owners of their dental offices, work within the CSHIH. The other half of the dentists work in a completely liberal (private) system, with direct payments from patients only. The number of CSHIH dentists is limited by the Social Health Insurance Houses at county level. Only 1% of the medical funds of the CSHIH are spent on dental treatments - the greatest part of the funds is spent in hospitals (75%), or for family medicine (10%), etc. It is estimated that patients directly pay at least 90% of the costs of dental treatments.

They are major differences between access to medical and dental care in the population: at rural level only 25% of the population access dental treatment; at urban level, 75% of population access it. However, there are some shortages of dentists working in inner city areas and some specific social groups (children, farmers, retired persons) are having trouble accessing dental care at rural level. In some parts of Romania, it is reported that some dentists use old types of dental treatment and prosthetic restorations, due to the level of dental education of different generations of dentists. Insured patients would normally receive annual prevention control.

Public Compulsory Health Insurance The social health insurance provides cover for all prevention and treatments for children and young people, until they are 18 years old. For adults, the NSHIH initially covers 10% of the costs of the list of dental treatments. Patients directly pay the difference of 90% The RDAPP created and proposed to the NSHIH and RCDP the concepts of basic (social) dental care for adults and optional (free) dental care for adults. In the first years (19982000) the concepts were respected, the NSHIH covered only 25% of the entire list of dental treatments and 75% of treatments were optional. Then, from 2001 to 2004 the package of social dental care increased to over 55% and

€ € € € € €

Preventive care for children and adolescents – 100% Dental treatments of children and adolescents (up to 18 years) – 100% Pain relief and emergency treatments – 60% Basic surgical care (with emergency treatments) – 60% Risk-diagnostics and preventive consultation – 100% Mobile social acrylic dentures for adults – 100%

The quantity of dental treatments provided by dentists is monitored only in social health insurance, at county level, by the CSHIH. The quality of work claimed by dentists from the remuneration bodies is monitored in the social health insurance system, at county level, by the Romanian Collegiums of Dental Physicians.

Private dental care A large number of dentists have completely private patients, who pay the total cost of care. Private fees are regulated by the internal rules of every dental office and generally they are established after a direct negotiation between the dentist and his patient. A real free dental market was established between 1990 to 1998, with prices regulated by the principles of the market economy. Approximately 38% of dentists have private patients only. Private health insurance companies are not yet functioning in Romania.

The Quality of Care A mixed commission (CSHIH and the Romanian Collegiums of Dental Physicians), only following a complaint of a patient, can judge the quality of work in the NSHIH system. Outside the NSHIH, in the liberal system, the quality of dental work can be judged only by the RCDP. From the quality point of view, the County Social Health Insurance House has the right to control regularly the activities of dentists who have a contract with them, through an inspection commission composed of employees of the CSHIH, which may or may not have dentist members. For further information see Ethical Code A full-time dentist working either in the NSHIH or in a private system would have about 2,500 patients who he would count as his “list”.

3 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

Romania

___

Romania

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ “DMFT zero at age 12” refers to the number of 12 years old children with a zero DMFT. “Edentulous at age 65” refers to the numbers of over 64s with no natural teeth

There is no form of domiciliary dental care.

Health data DMFT at age 12 DMFT zero at age 12 Edentulous at age 65

4.10 No data No data

Year 2004

Source CECDO

Fluoridation There are no water or other fluoridation schemes in Romania.

4 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Education and Training Undergraduate Training

Registration

To enter dental school a student needs to be a high school graduate and pass an entry examination. There is no need for vocational entry.

The Romanian Collegiums of Dental Physicians registers all Dental Physicians and all specialists.

Dental schools were known as Faculties of Stomatology, as a part of a University of Medicine and Pharmacy, until 2003. From the 2003-04 academic year they became Faculties of Dental Medicine. Year of data:

2008

Number of schools Student intake Number of graduates Percentage female

11 1,500 1,000 60%

It is absolutely necessary to know the Romanian language, to be registered with the RCDP. EU citizens must follow some study of Romanian language, followed by a written and oral test. Cost of registration (2008)

€ 13.50

Further Postgraduate and Specialist Training Continuing education

Students have to pay no contribution for the state-funded faculties and the full costs for the privately funded faculties. Every state funded faculty also has the right to manage a limited number of private places for students each year for study, for both budgeted and fee-paying students.

Continuing education is compulsory for all dentists. The Romanian Dental Association and the specialist dental associations organise continuing education (courses, seminars, symposiums, Congresses), under the supervision of Romanian Collegiums of Dental Physicians, in collaboration with the Ministry of Education, Research and Youth.

The RCDP disagrees with this as they believe this affects the basic quality of undergraduate dental training and would prefer a Romanian “numerus clausus”. The competent authorities act on a general basis of free market principles.

Every physician and dentist must undergo 200 hours of continuing education in every 5 year period. If they do not achieve this the RCDP has the legal obligation to end the right of the dentist to practise.

Undergraduate training was for 6 years from 1991 to 2002. It was modified to 5 years in 2003, by the Ministries of Health and Education, to bring this training into line with EU requirements.

Specialist Training For entering into specialist training dentists must have only their licensing diploma, as there is no vocational training. The specialist training is undertaken in the Dental Faculties and the Board of the Faculties monitors and are responsible for the quality assurance of the training.

Three of the dental schools are privately funded.

Language requirements

The Ministry of Education monitors the quality of the training and the Council of the Faculty is directly responsible.

Qualification and Vocational Training Primary dental qualification Upon qualification, the graduates received the title “Physician stomatologist” until the 2002-03 graduate year. The title “dentist” was substituted from the start of the 20034 dental school year.

Vocational Training (VT) For the licence examination, the graduate has to undertake a written test with 200 questions, a practical test and to defend his or her diploma project. A previous “probationary” scheme was abandoned following the curriculum change in 2003. The RCDP consider the lack of any vocational training a great danger both for the safety of the patients and for the quality of dental treatments and have been pressing for the introduction of one- year of minimal vocational training. Diplomas from other EU countries are recognised without the need for any vocational training.

There is training in 3 specialties: Orthodontics: 3 years training, Oral-maxillofacial surgery: 5 years training, Dento-alveolar surgery: 3 years training. Any dentist can undertake specialist training, but the Ministry of Health limits the number of specialists. The trainees are paid during their training by a fixed budgetary salary supported by the Ministry of Health. In this period it is forbidden to work in private dental practice. At the end they receive a specialist degree and the diploma: physician specialist orthodontist; physician specialist maxillo-facial surgery; physician specialist dento-alveolar surgery. From the former (communist system), Romania has an inheritance of two professional degrees: “specialist physicians” and “primary physicians”, obtained after a period of home training followed by a final examination. These two professional degrees were held by a large number of generations of dentists. The first of these “specialist physicians” is at the origin of the “general stomatology” specialisation. The second one is a matter of higher fees in the NSHIH system.

5 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

Romania

___

Romania

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ Workforce Dentists Year of data: Total Registered In active practice Dentist to population ratio* Percentage female Qualified overseas * active dentists

of the general stomatology’. The second one involves higher tariffs within the NSHIH system. 2008 14,000 13,687 1,573 68% 450

There is no information about whether there are unemployed dentists. The active dental work force is thought by the RDAPP to be increasing. More then 40% of dentists are younger than 40 years.

Movement of dentists across borders There are an unknown number of emigrant young dentists in the EU, the USA and Canada.

Specialists

The RCDP is the body in charge with the registration of all specialists.

Auxiliaries There are limited numbers of clinical dental auxiliaries in Romania. Year of data: Hygienists Technicians Denturists Assistants Therapists Other

2008 100 6,000 8 6,000 0 0

Dental Hygienists The RCDP have provided data which shows that there are 100 dental hygienists in Romania, but there is no further information about these.

Dental Technicians Year of data: Orthodontics Endodontics Paedodontics Periodontics Prosthodontics Oral Radiologists Dento-alveolar surgery OMFS Dental Public Health

2008 412

General Stomatology

4,938

157 234

Specialists practice in dental faculties, hospitals, private dental offices, and they receive higher fees regularly from the CSHIH or optionally directly from the patients. Patients being seen by a specialist within the social health system must be referred by a generalist. However, in liberal practice they may access a specialist directly, without the need for a referral. Arising from the former (communist system), Romania has an inheritance of two professional degrees: ‘specialist physicians’ and ‘primary physicians’, obtained after a period of home training, followed by a final examination. These two professional degrees were held by a large number of dentists. The first of these ‘specialist physicians’ is the origin

Dental technicians are trained in dental technician colleges, organised in frame of the dental faculties. The training is for 3 years, with a final examination and a diploma. Since 2007 they have had to register with the Order of Romanian Dental Technicians. Dental technicians normally work in separate dental laboratories and invoice the dentist (or directly the patient) for completed prosthetic work. A small number of technicians are employees of dental offices and they are paid with a percentage of the fees for the prosthetics work. There is some illegal dental practice practicing by nonspecialised technicians, without a higher degree qualification, but the RCDP and RDAPP fight against these and the number of cases is decreasing every year.

Denturists The RCDP have provided data which shows that there are 8 denturists in Romania, but there is no further information about these.

Dental Assistants (Nurses) Dental assistants train in secondary medical schools, with 3 years of study and a final examination and diploma. They must be registered in the Order of Romanian Medical Assistants. The duties of dental assistants are: assisting dentists, maintaining records, sterilisation, infection control, and office work. Dental assistants are paid a salary.

6 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Practice in Romania Year of data: General practice (private) General practice (CSHIH) Public dental service University Hospital Armed Forces General Practice as a proportion is

2008 6,603 7,000 1,200 950 234 80 97%

The figures above add up to more than the number of active dentists in Romania. This is because most dentists who work in the public sectors also undertake some general practice. Those recorded as “General practice (private)” represent practitioners who do not work in the NSHIH.

Working in Liberal (General) Practice Patients pay dentists who work in the private sector directly and completely. Every dentist chooses whether to work only with CSHIH (County System Health Insurance House) or in an independent way, or both. Of course, the financial position of the patient also determines the choice. There are two systems of payment, one is Item of Treatment Fees, for NSHIH dentists and the other direct patient full payment. There is no prior approval for treatment necessary - only the consent of the patient, established freely and directly together with the dentist.

Fee scales The fees for dentists in the NSHIH system were negotiated annually to 2002, between NSHIH and RCDP. Since the end of 2002 the fees have not been amended, as the NSHIH that the contract is not mandatory but optional for dentists.

The NSHIH pays dental services for dentists who accept the terms offered to them. Some work is completely paid, whilst other work is paid at only 40-60% of the cost. For children and under special laws the work is completely paid for but only out of the value of what the RCDP considers an insufficient maximum price (about €400). The reporting operation has to be done in an integrated computerised system. The Parity Commission made up of PHB (Public Health Board), CSHIH (County System Health Insurance House), CCDP (County Collegiums of Dental Physicians) establishes the number of physicians’ offices in contact with the CSHIH (County System Health Insurance House).

Joining or establishing a practice The only restrictions are for the dentists who work with the NSHIH on setting up dental practice in big cities, which are full of dental offices. Here, the CSHIH establishes the number of new dental offices which are able to work with the CSHIH. However the local RCDP councils often allow dentists to establish themselves in liberal dental offices.

There are no rules regarding the type of a dental practice, in terms of building: house, apartment, and clinic. There is no state assistance for establishing a new practice, so some dentists take out commercial loans from a bank. There are no limits regarding the maximum number of partners or associates or a maximum/minimum number of patients. Any dentist can own a dental practice, and there is also provision for them to be run as limited companies (see Corporate Dentistry). It is possible to sell the equipment, as well as the building. The patients of a dentist who stops his activities may choose freely another dentist, including of course, the new owner, of an old dental office. However, there is no list of patients in Romania so a newly opened dental office must create its own list of patients. When starting new practice, private dentists have to inform the local health authorities, and to obtain all the necessary authorisations and visas.

Working in Public Clinics The number of dentists who work only in the public service is not exactly known, because they also work in their own dental offices. The main sector is public schools, but the number is decreasing every year. The service is not limited. The patients (children) do not pay for their treatment. General prevention programmes of Ministry of Health and Family support the costs. All the dentists from schools are salaried and paid for by the County Health Board. The dentists who work in the public service may only treat patients inside the public dental service (CSHIH system). The quality of dentistry in the public dental service is assured through the controls of County Health Board.

Working in Hospitals Hospital dentists work in maxillo-facial surgery in hospitals. All of these dentists are employees of the hospitals, which are owned and run by regional government. The can work part-time in private practices.

Working in Universities and Dental Faculties Academic dentists are normally salaried employees of the Faculty of Stomatology. They are allowed a combination of part-time teaching employment and private practice (with the permission of the faculty). The titles of university teachers are: professors. This involves a further degree (publication activities, a record of original researches and the study for a PhD is also required).

Working in the Armed Forces About 4% of the (full-time) dentists in the Armed Forces are female.

7 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

Romania

___

Romania

EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)_____________________________ Professional Matters Professional associations The Romanian Collegiums of Dental Physicians (RCDP) oversees and administers ethical issues. Since 2004 it has been a legally based, non-governmental organisation and serves the whole of Romania at national level. In each of 40 counties and in the capital, a regional body exists, which administrates ethical issues. It is compulsory that all dental physicians in Romania - from hospitals, general dentistry, schools, army, etc. are members of the RCDP. The Romanian Dental Association of Private Practitioners (RDAPP, established in 1990) represents and defends the liberal dental profession. The RDAPP obtained from the Ministry of Justice, the quality mark of a “national representative association legally certified”, which is very important for negotiation with the NSHIH. Before accession, the EU Commission recommended the establishment of a new Law relating to the dental profession, “the Law for establishing the Romanian Collegium of Dental Physicians”. The RDAPP was consulted by the Parliament and 70% of the RDAPP’s proposals were included in the Law about Romanian Collegium of Dental Physicians Romanian Collegiums of Dental Phy sicians (RCDP) Romanian Dental Association of Private Practitioners (RDAPP) Romanian Soc of Stomatology

Nu m b er

Year

So u r c e

14,000

2007

RCDP

2,000

2007

FDI

200

2007

FDI

Specialists (orthodontists and oral-maxillo-facial surgeons), have their own professional associations.

Ethics Ethical Code Dentists work under a general physician ethical code, which covers relationships and behaviour between physicians, dentists, contracts with patients, consent, and confidentiality, continuing education and advertising. The ethical code is administered by the Romanian Collegiums of Dental Physicians.

Fitness to Practise/Disciplinary Matters A complaint by a patient is first screened by the Local Board of RCDP and after is forwarded to a professional expertise commission of the RCDP Complaints, which proceed, can be sent to a commission of dental experts, nominated from RCDP members with more than 10 years’ experience.

financial problems and complaints, or both). The RCDP has gradual sanctions, ultimately which can lead to the suspension of a dentist. A complaint may be referred to the justice system The final sanctions are validated by the County Council of Romanian Collegiums of Dental Physicians at county level justice decisions are very rare. The dentist can appeal to the RCDP Commission at national level and after to the regular court in those instances. If the official commission of the RCDP establishes that the dentist is guilty he must repeat the treatment, supporting all the costs.

Data Protection Law number 6772001 makes it mandatory that any information about a person’s data should be protected and not disclosed.

Advertising Usually, advertising is not permitted, except for the first announcement of the opening of the new dental or medical office. However, many physicians do not respect this rule and use different ways of advertising (newspapers, flyers, radio, TV and the internet). Dentists may use websites to inform and advertise their services, subject to the usual rules of advertising and commerce. The RCDP Code of Ethics does not include specific regulations regarding electronic commerce and they have not adopted the CED rules on this

Indemnity Insurance Indemnity insurance is compulsory in Romania for all dentists whether they work or not within the NSHIH. All dentists are free to choose the financial covering level of indemnity insurance starting with a minimum level established by NSHIH. There are many insurance companies, which advise and defend dentists against complaints and accusations of malpractice. The RDAPP studies and recommends to the members the best companies.

Corporate Dentistry From 1990 a large number of new private dental offices organised as limited companies - by non-medical investors with their tax advantages. But from the beginning of 1998 the Law of Medical Offices introduced the right of every investor to open dental practices as Limited Companies, but this is limited by the regulation that only 1/3 of the associates can be non-dentists.

Tooth whitening Tooth whitening in Romania is counted as medicinal so its provision is restricted to being by dentists only.

The RCDP Commission of Dental Experts analyse the case and establish if the complaint is well founded. If this is confirmed, the consequences for the dentist are proportional to the gravity of the facts (medical problems and complaints,

8 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Health and Safety at Work

All practising dentists and dental assistants must be inoculated against Hepatitis B - the County Health Board monitors these activities.

Regulations for Health and Safety

For Ionising radiation

Electrical installations Waste disposal Medical devices

Infection control

Administered by CNCAN (National Council for the Control of the Nuclear Activities). At county level, the County Health Board. County Fire Brigade The County Inspectorate of Environmental Protection The Ministry of Health and Family, at national level, through its specialized department SVIAM, administrate the rules relating to Medical Devices. The Ministry of Health and Family, at national level, and the County Health Board, at regional level, through the County Inspectorate for Transmissible Diseases.

Ionising Radiation There are specific and complex rules about ionising radiation. Training in radiation protection is given during undergraduate studies and the dentist is the only competent person in a practice to undertake radiography. However, there is no ongoing continuing education requirement. Radiation equipment must be registered.

Hazardous waste There are special orders of the Ministry of Health relating to the disposal of clinical waste. There is compulsory verifiable collection and incineration of biohazard contaminated medical and dental waste. Amalgam separators are not required by law.

Financial Matters Retirement pensions and Healthcare

The set age for retirement is the same for all citizens, 60 years old for females and 65 years old for males. Dentists and dental auxiliaries can work after the retirement only in the private liberal system. There are both compulsory general social pensions and optional private pensions. In compulsory general social pensions the level of pensions is about €1,200 per year, but in optional private pensions the level depends upon the contributions made.

Taxes The unique rate of tax is 16%, which is applied to salaries (for employed dentists), or to benefits (for self employed dentists).

VAT For dental materials, instruments and equipment, VAT is the same as for general goods, 19%.

Various Financial Comparators Zurich = 100 Prices (excluding rent)

Bucharest 2003 33.2

Bucharest 2008 53.2

Prices (including rent)

29.9

55.0

Wage levels (net) Domestic Purchasing Power

11.9 31.4

11.3 20.6

Source: UBS August 2003 and January 2008

9 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

Romania

___

Romania

EU Manual of Dental Practice: version 4 2008

Other Useful Information Competent and Legal Authority: Romanian Collegiums of Dental Physicians Costache Marinescu street, 14, Sector 1, Bucharest Romania Tel: +40 21-222 5671 Fax: +40 21-222 5671 E-mail: secretariatcmdr@gmail.com Website: Main Specialist Associations: Romanian Society of Oral and Maxillo-Facial Surgery Mircea Vulcanescu street, 88, Sector 1, 010816 Bucharest Romania Tel: +40 21-212.63.65 Fax: +40 21-212.63.65 E-mail: Website: Romanian Society of Stomatology (Academic Association) Ionel Perlea street, 12, Sector 1, 010209 Bucharest Romania Tel.: +40 21-614.10.62 Fax: +40 21-314.20.80 E-mail: Website: Main Professional Journals: Name: “Viata Stomatologica” (Dental Life) - RDAPP Tel: +40 21-327.41.19 Fax: +40 21-323.99.69 E-mail: amsppr@dental.ro Website: www.dental.ro

Dental Associations: Romanian Dental Association of Private Practitioners 3, Voronet street, Bl.D4, Sc. 1, Ap. 1 (Floor 1) Sector 3 031551 Bucharest Romania Tel: +40 21-327.41.19 Fax: +40 21-323.99.69 E-mail: amsppr@dental.ro Website: www.dental.ro Romanian National Association Of Orthodontists Tel: +40 232-211.683 Fax: E-mail: Website

Name: “Stomatologia” (The Stomatology) - RSS Tel.: +40 21-614.10.62 Fax: +40 21-314.20.80 E-mail: Website

________________________________________________________________

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

___

_______________ ___EU Manual of Dental Practice: version 4 (2008)

Dental Schools: City: IASI

City: TIMISOARA

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY “G.T. POPA”– FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 232-267686 Fax: +40 232-211820 Email: Dentists graduating each year: Number of students:

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY « VICTOR BABES » FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 256-220480 Fax: +40 256-220480 Email : stoma@umft.ro Website: www.umft.ro Dentists graduating each year: Number of students:

City: TÎRGU- MURES

City: CLUJ-NAPOCA

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY – FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 265-212813 Fax: Email: rectorat@umftgm.ro Dentists graduating each year: Number of students:

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY « I. HATIEGANU » FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 264 597256 Fax: +40 264 597257 Email: Dentists graduating each year: Number of students:

City: CONSTANTA

City: CRAIOVA

UNIVERSITY “OVIDIUS” FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 241 545697 Fax: +40 241 545697 Email: amariei@stomato-univ.ro Dentists graduating each year: Number of students:

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY – FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 251 124443 Fax: +40 251 593077 Email: dentistry@umfcv.ro Dentists graduating each year: Number of students:

City: BUCURESTI

City: SIBIU

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY « CAROL DAVILA » FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 21 3155217 Fax: +40 21 3126765 Dentists graduating each year: 250 Number of students: 1500

UNIVERSITY OF SIBIU FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 269 436777 Fax: +40 269 212320 Email: medicina@ulbsibiu.ro Dentists graduating each year: Number of students:

City: ORADEA FACULTY OF MEDICINE AND PHARMACY Tel: +40 259-412834 Fax: +40 259-418266 Email: medas@rdsor.ro Dentists graduating each year: Number of students:

11 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

EU Manual of Dental Practice: version 4 2008

PRIVATE FACULTY

City: BUCURESTI

City :IASI

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY « TITU MAIORESCU » FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 21 3251416 Fax: +40 21 3251415 Email : Website: Dentists graduating each year: Number of students:

UNIVERSITY « APOLLONIA » FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 232 215922 Fax: +40 232 215900 Email : Website: Dentists graduating each year: Number of students:

PRIVATE FACULTY City: ARAD WESTERN UNIVERSITY « VASILE GOLDIS » FACULTY OF DENTAL MEDICINE Tel: +40 257 228081 Fax: +40 257 228081 Email: rectoratuvg@inext.ro Email : Website: Dentists graduating each year: Number of students:

________________________________________________________________

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

      

 



        



  



              









       

       

       





  

   

  

  

 



 





 



 





 



























       

       

       













 







     

 

       





 





 



 











 









   





  









 





  

     

  

  

 





  

 

 



 

 

 





              

    





 

 



 



              

 





 





  

    

         

 







    

 



Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

  





DECIZIE Nr. 9 din 15 noiembrie 2008 privind organizarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti EMITENT: COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 848 din 17 decembrie 2008 În temeiul art. 500, 502, 510 şi 525 din titlul XIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările ulterioare, Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România decide: ART. 1 (1) Medicii dentişti cu drept de liberă practică sunt obligaţi ca, în mod continuu şi pe parcursul întregii perioade de activitate profesională, să urmeze forme de educaţie medicală continuă şi să cumuleze numărul minim de credite stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România. (2) Nerealizarea numărului minim de credite de educaţie medicală continuă implică, conform legii, suspendarea dreptului de liberă practică până la îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1). ART. 2 Educaţia medicală continuă, denumită în continuare EMC, reprezintă totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi practică desfăşurate de medicii dentişti în vederea îmbunătăţirii nivelului de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini profesionale, în scopul creşterii calităţii şi performanţei activităţii în domeniul medico-dentar. ART. 3 (1) Activităţile de EMC sunt cuantificate prin unităţi de creditare, denumite în continuare credite de EMC. (2) În sensul prezentei decizii, creditele de EMC sunt valori numerice, alocate unor activităţi unitare de pregătire în domeniul profesional. Prin creditele de EMC se apreciază, în medie, cantitatea şi calitatea pregătirii profesionale, sub toate aspectele ei. (3) Creditele de EMC se acordă pentru fiecare activitate unitară de pregătire profesională prin raportare la complexitatea şi calitatea conţinutului profesional şi la durata activităţii respective. ART. 4 Totalitatea creditelor cumulate de fiecare medic dentist în urma participării sau realizării activităţilor de EMC constituie punctajul profesional al medicului dentist. ART. 5 Punctajul profesional minim pe care trebuie să îl realizeze fiecare medic dentist este de 200 de credite pentru un ciclu de 5 ani, stabilit conform legii de către Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România. ART. 6 Colegiile teritoriale ale Colegiului Medicilor Dentişti din România, denumit în continuare CMDR, sunt obligate să întocmească, să actualizeze şi să păstreze dosarul profesional al fiecărui medic dentist înregistrat în acel colegiu. În cazul mutării medicului dentist, dosarul profesional se transmite către colegiul în evidenţa căruia s-a transferat medicul. O copie se va păstra la colegiul medicilor dentişti judeţean de origine. ART. 7 (1) Dosarul profesional va conţine: a) documentele care au stat la baza eliberării certificatului de membru al CMDR; b) copia certificatului de membru al CMDR; c) titlurile privind specialităţile, calificările, specializările ori alte competenţe dobândite în domeniul medical, în copie; d) copii ale documentelor eliberate la solicitarea medicului dentist; e) fişa de evidenţă a EMC sau, după caz, dovezile corespunzătoare. (2) Dosarul profesional va fi ţinut şi în format electronic, iar o copie a acestei forme va fi comunicată şi CMDR. Orice modificare a dosarului profesional va fi comunicată de îndată în format electronic şi CMDR. ART. 8 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

(1) Verificarea punctajului profesional al medicului dentist se face anual de către colegiul judeţean la care acesta este înregistrat, cu ocazia reavizării calităţii de membru al CMDR, şi se înregistrează în dosar. (2) Verificarea punctajului profesional se face în baza dovezilor de efectuare a orelor de EMC. ART. 9 (1) Stabilirea şi acordarea numărului de credite pentru fiecare activitate de pregătire profesională se fac, conform Regulamentului de educaţie medicală continuă, de către Comisia de EMC din cadrul Consiliului naţional al CMDR, cu minimum o lună înaintea evenimentului. (2) Se supun evaluării şi acreditării numai activităţile de pregătire teoretică şi practică desfăşurate de furnizori acreditaţi de Comisia de EMC din cadrul Consiliului naţional al CMDR, potrivit regulamentului prevăzut la alin. (1). ART. 10 (1) Consiliul naţional al CMDR aprobă anual un program naţional de EMC înaintat de către furnizorii de EMC acreditaţi. (2) Programul naţional de EMC se aprobă până cel mai târziu în luna decembrie a anului în curs şi se afişează pe site-ul CMDR. (3) Programul naţional de EMC se realizează de CMDR, de structurile teritoriale, prin parteneriate cu furnizori de EMC acreditaţi. (4) Furnizorii de EMC sunt obligaţi să aibă şi avizul comisiei de EMC judeţene. ART. 11 Furnizorii de EMC sunt obligaţi să achite taxa stabilită de Consiliul naţional al CMDR pentru acreditarea dosarelor. ART. 12 Prin prezenta decizie se aprobă: a) Regulamentul de educaţie medicală continuă al CMDR, prevăzut în anexa nr. 1; b) dosarul de acreditare a furnizorilor de EMC, prevăzut în anexa nr. 2; c) cererea-tip de creditare a formelor de EMC, prevăzută în anexa nr. 3; d) modelul certificatului de atestare a participării la o formă de activitate ce constituie EMC, prevăzut în anexa nr. 4; e) Cererea-tip pentru acreditarea publicaţiei de specialitate, prevăzută în anexa nr. 5; f) modelul fişei profesionale, prevăzut în anexa nr. 6. ART. 13 Anexele nr. 1 - 6 fac parte integrantă din prezenta decizie. ART. 14 Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 15 La data publicării prezentei decizii se abrogă Decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 11/2007 privind organizarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii dentişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 14 ianuarie 2008. Preşedintele interimar al Colegiului Medicilor Dentişti din România, Dragoş Stanciu Bucureşti, 15 noiembrie 2008. Nr. 9. ANEXA 1 REGULAMENT de educaţie medicală continuă al Colegiului Medicilor Dentişti din România SECŢIUNEA I Generalităţi

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

ART. 1 Principalele forme de educaţie medicală continuă, denumită în continuare EMC, constau în: a) participarea la cursuri postuniversitare; b) participarea la manifestări ştiinţifice; c) publicarea de materiale ştiinţifice medicale; d) participarea la cursuri EMC teoretice şi/sau practice; e) abonamente anuale la reviste medicale de specialitate, acreditate de Colegiul Medicilor Dentişti din România, denumit în continuare CMDR; f) mese rotunde pe probleme legislative. ART. 2 (1) CMDR, prin Comisia profesional-ştiinţifică, învăţământ şi Comisia de EMC, acreditează furnizorii de EMC conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Colegiul medicilor dentişti judeţean, denumit în continuare CMDJ, verifică respectarea programului şi a conţinutului manifestării EMC aprobate. Nerespectarea programului şi a conţinutului anunţat în cererea de creditare atrage sancţionarea furnizorului de către CMDJ. ART. 3 (1) Manifestările ştiinţifice pot fi organizate de către următoarele instituţii: CMDR şi structurile sale teritoriale acreditate, facultăţile de medicină dentară, societăţile ştiinţifice medicale acreditate şi asociaţiile profesionale naţionale medicale acreditate, sub egida CMDR, astfel: a) facultăţile de medicină dentară (nu secţiile de medicină dentară) - un simpozion pe an cu durata de 1 - 3 zile, creditat cu maximum 18 credite EMC; b) CMDR organizează un congres naţional/internaţional pe an, cu durata de 1 - 4 zile, cu maximum 32 de credite EMC; c) structurile teritoriale ale CMDR organizează un număr maxim de două cursuri de EMC cu durata de 1 - 2 zile (cu maximum 16 credite) pe an şi 1 - 2 mese rotunde pe an; d) societăţile ştiinţifice de profil organizează: - un congres/simpozion anual, cu durata de 1 - 3 zile, cu maximum 24/18 credite; e) asociaţiile profesionale naţionale acreditate organizează: - un congres anual cu durata de 1 - 4 zile, cu maximum 32 de credite; - un simpozion local cu durata de 1 - 2 zile, o dată pe an, cu maximum 16 credite; - cursuri EMC cu durata de 1 - 2 zile; - mese rotunde cu durata de o zi; f) în cadrul congreselor, simpozioanelor, conferinţelor sau expoziţiilor cursurile EMC organizate nu vor fi creditate. (2) EMC este susţinută de cadre didactice universitare (profesori, conferenţiari sau şef de lucrări) ori medici recunoscuţi (medici primari sau doctori în ştiinţe medicale) pe plan intern sau internaţional, cu competenţă în domeniu şi acreditaţi anterior de Comisia de EMC şi Comisia profesional-ştiinţifică, învăţământ ale CMDR, pe baza de curriculum vitae, cu precizarea domeniului de specialitate. (3) Lectorii din străinătate invitaţi de organizatorii manifestărilor EMC trebuie să fie recomandaţi de societăţile ştiinţifice de profil din ţara de origine, conform legislaţiei în vigoare. (4) Nu se creditează cu ore de EMC manifestările profesionale organizate de societăţile comerciale. (5) Certificatele eliberate de societăţile comerciale nu reprezintă competenţă în domeniu. (6) Organizatorii manifestărilor ştiinţifice (congres, simpozion) vor înainta CMDR lista lectorilor care şi-au prezentat lucrările în plen. Lectorii care nu îşi susţin lucrările nu vor fi creditaţi. ART. 4 Acreditarea lectorilor şi furnizorilor de EMC naţionali se va efectua anual de către Comisia de EMC şi Comisia profesional-ştiinţifică, învăţământ ale CMDR, până la sfârşitul lunii decembrie pentru anul următor. Reacreditarea lectorilor se va realiza pe baza unei cereri semnate de aceştia. ART. 5 Fiecare medic dentist este responsabil de dosarul său de educaţie medicală continuă. Medicul dentist poate participa la orice manifestare ştiinţifică în funcţie de interesul I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

său profesional, creditată sau nu de către CMDR. Punctajul se înscrie de către CMDJ pe certificatul de membru şi se vizează o dată la 5 ani, conform legii. 10% din numărul total de credite poate fi obţinut de la alte specialităţi medicale ce au legătură cu activităţile de medicină dentară. Cel puţin 50% din creditele obţinute trebuie să provină de la manifestări ştiinţifice în domeniul specialităţii medicului respectiv. ART. 6 Medicii dentişti care solicită întreruperea activităţii (femei gravide, bolnavi sau plecaţi din ţară) pot solicita printr-o cerere depusă la colegiul medicilor dentişti teritorial scutirea de la efectuarea orelor de EMC pe o perioadă determinată, cu avizul de principiu al colegiului teritorial. ART. 7 (1) Creditarea manifestărilor ştiinţifice se va face de către Comisia de EMC a CMDR şi va fi avizată de Biroul executiv naţional. (2) Cererea de creditare va fi vizată de Comisia de EMC a colegiului medicilor dentişti teritorial şi va fi depusă la CMDR cu cel puţin o lună înainte de desfăşurarea efectivă a manifestării EMC, însoţită de programul manifestării, pe zile, ore şi de lista lectorilor. Congresele, conferinţele şi simpozioanele vor fi creditate de Comisia de EMC şi Comisia profesional-ştiinţifică, învăţământ ale CMDR, cu avizul Biroului executiv naţional. (3) Pentru congrese, conferinţe şi simpozioane internaţionale se va anexa o scrisoare din partea organizatorului, cuprinzând lista invitaţilor care au confirmat participarea. (4) Pentru ca manifestarea ştiinţifică să fie clasificată drept internaţională este necesar ca din numărul total de lectori, minimum 3 să fie din străinătate. (5) Manifestările ştiinţifice ale unor societăţi sau asociaţii din străinătate se vor desfăşura pe teritoriul României doar cu acordul CMDR. ART. 8 (1) În cazul atestatelor de studii complementare, se creditează numai atestatul ca atare, obţinut în urma promovării unui examen organizat de Ministerul Sănătăţii Publice, denumit în continuare MSP. (2) Comisia de EMC a CMDR deţine Registrul naţional de EMC, în care sunt înscrise toate manifestările creditate de fiecare din cele 42 de colegii judeţene. (3) Registrul naţional de EMC se păstrează în formă scrisă şi electronică în cadrul programului Medisoft la CMDR. ART. 9 Registrul naţional de EMC conţine: a) acreditarea asociaţiilor profesionale şi societăţilor ştiinţifice, facultăţilor de medicină dentară şi colegiilor judeţene, ca furnizoare de ore de EMC; b) titlul manifestării; c) avizul de acordare a creditelor EMC; d) publicaţiile acreditate. ART. 10 Comisia de EMC la nivel judeţean deţine un registru judeţean de EMC, în care sunt înscrise manifestările ce au avut loc pe teritoriul judeţului, creditele primite de la CMDR, listele cu participanţi şi numărul de ordine pentru eliberarea de diplome de către organizator, precum şi modelul diplomei. ART. 11 Consiliul naţional şi consiliile teritoriale ale CMDR vor efectua acţiuni de supraveghere ale programelor de EMC. ART. 12 Comisia profesional-ştiinţifică, învăţământ şi Comisia de EMC ale CMDR nu recunosc activităţile de EMC care nu respectă prezentul regulament. Creditele EMC sunt acordate de Comisia de EMC şi prezentate Biroului executiv naţional. ART. 13 Data de referinţă pentru calculul punctajului creditelor de EMC este ziua eliberării certificatului de membru al CMDR. ART. 14 (1) Fiecare oră de EMC înseamnă echivalentul unei ore-credit. Comisia atribuie numărul de ore-credit pentru fiecare activitate. (2) Regulile de creditare sunt: Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

a) numărul maxim de ore EMC se va realiza conform art. 3; b) două sau mai multe sesiuni paralele la aceeaşi manifestare se creditează o singură dată. SECŢIUNEA a II-a Creditarea lectorilor din România ART. 15 (1) Se vor credita: profesorii universitari, conferenţiarii, şefii de lucrări, medicii primari sau medicii doctori în ştiinţe medicale, care au publicat cărţi, articole, comunicări. (2) Creditarea se va face pe baza unei cereri şi a unui CV anexat şi semnat. (3) Reacreditarea lectorilor acreditaţi anterior se va face pe baza unei simple cereri. Neîndeplinirea nemotivat a obligaţiilor asumate de către lector atrage suspendarea acreditării pe o perioadă de un an. SECŢIUNEA a III-a Creditarea cursurilor ART. 16 (1) Cursurile de EMC se vor finaliza cu eliberarea unei diplome de absolvire, semnată de organizator şi de CMDJ/CMDB, pe care se specifică numele lectorilor. (2) Demonstraţiile practice vor fi creditate cu 0,5 x durata efectivă. (3) Participarea la cursuri şi congrese internaţionale cu valoare recunoscută creditate de o societate ştiinţifică internaţională se va credita cu un număr de credite echivalent cu al unui curs/congres internaţional organizat în România. (4) Lectorii care susţin cursuri de EMC şi care nu sunt cadre didactice vor fi creditaţi cu de două ori numărul de ore efectiv predate în cadrul unui curs. (5) Numărul de credite pentru atestatele complementare acreditate de MSP este 25. SECŢIUNEA a IV-a Creditarea manifestărilor ştiinţifice ART. 17 (1) Toate manifestările ştiinţifice cu ore de EMC vor fi publicate periodic de CMDR în Buletinul informativ de pe pagina de web www.cmdr.ro (2) CMDR va întocmi anual un calendar al manifestărilor creditate. SECŢIUNEA a V-a Creditarea publicaţiilor medicale ART. 18 (1) Articolele publicate în reviste de specialitate acreditate de CMDR se vor credita astfel: 10 credite de articol pentru autori. (2) Creditele acordate articolelor medicale apărute în reviste străine acreditate şi cărţile publicate la edituri internaţionale consacrate se vor înmulţi cu 3. (3) Abonamentele la reviste medicale se vor credita după cum urmează: a) pentru revistele naţionale, 1,5 credite/număr, minimum 2 credite/an/abonament; b) pentru revistele internaţionale 5 credite/abonament anual; c) pentru articolele cu răspuns la întrebări 1,5 credite/articol; ART. 19 Criteriile de includere în nomenclatorul publicaţiilor acreditate de CMDR sunt: a) revista trebuie sa aibă cel puţin 4 numere pe an şi să fie acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior; b) tirajul minim trebuie să fie de cel puţin 700 de reviste pe număr; c) fiecare număr va conţine obligatoriu un articol cu chestionar final de evaluare; d) revista va fi creditată astfel: 0,5 credite/număr de revistă şi 1,5 credite/ articol evaluat; e) revista trebuie să fie editată de o universitate, societate ştiinţifică, asociaţie profesională, iar colectivul ştiinţific de redacţie trebuie să aibă în componenţă cel puţin două treimi cadre didactice universitare de predare. I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

SECŢIUNEA a VI-a Dispoziţii finale ART. 20 (1) Finalizarea anumitor forme de învăţământ postuniversitar se va credita astfel: a) obţinerea titlului de medic rezident - 50 de credite; b) obţinerea titlului de medic specialist (inclusiv a doua specialitate) - 50 de credite; c) obţinerea titlului de medic primar - 50 de credite; d) obţinerea titlului de doctor în medicină - 50 de credite; e) obţinerea titlului de masterat - 25 de credite. (2) Aceste credite se vor acorda numai o dată, cu ocazia obţinerii diplomei. ART. 21 Toţi medicii dentişti trebuie să depună anual la comisia profesională judeţeană copii de pe diplomele de EMC ce atestă creditele obţinute. ART. 22 Dosarul în vederea acreditării unei manifestări ştiinţifice va cuprinde (anexa nr. 2): a) numele organizatorului şi al lectorilor; b) data, locul şi durata acestei activităţi, precum şi dotarea tehnică în scopul prezentării manifestării; c) un rezumat al activităţilor prevăzute; d) sponsori şi materiale publicitare. ART. 23 Taxele se vor plăti de toţi furnizorii de EMC acreditaţi către CMDR: a) creditul pentru ora de EMC - cursuri 1 - 2 zile - 45 lei, din care 15 lei se virează către CMDR şi 30 lei se virează către CMDJ respectiv; b) creditul pentru ora de EMC - congres, conferinţă, simpozion - 15 lei, care se virează către CMDR; c) pentru reviste - 100 lei pentru fiecare număr/an, care se virează către CMDR. d) lectorii vor fi retribuiţi conform contractului de prestări-servicii încheiat cu furnizorul de EMC în prealabil. ANEXA 2 DOSAR DE ACREDITARE A FURNIZORILOR DE EMC

I. Informaţii generale despre instituţie 1. Denumirea furnizorului de EMC .......................................................................... .......................................................................... 2. Coordonatorul de program de EMC Numele .......................... şi prenumele ........................... Titlul ................................................................... Adresa ................................................................... ........................................................................., telefon ..............., fax ..............., e-mail ..................... 3. Persoana de contact desemnată de instituţie (dacă este diferită de coordonatorul de program de EMC) Numele .......................... şi prenumele ........................... Titlul ................................................................... Adresa ................................................................... ........................................................................., telefon ..............., fax ..............., e-mail ..................... II. Personalul acreditat să desfăşoare activităţi de EMC (de menţionat titlul profesional-ştiinţific) .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

Data ................

Semnătura organizatorului ............. Semnătura lectorilor ..................

N.B. Organizatorul şi lectorul vor semna lista participanţilor şi îşi vor asuma responsabilitatea datelor înscrise. ANEXA 3 CERERE DE CREDITARE A FORMELOR DE EMC I. Informaţii generale despre furnizorul de EMC 1. Denumirea organizatorului care propune evenimentul educaţional .......................................................................... 2. Coordonator de program de EMC Numele .......................... şi prenumele ........................... Titlul ................................................................... Adresa ................................................................... ........................................................................., telefon ..............., fax ..............., e-mail ..................... 3. Persoana de contact desemnată de instituţie (dacă este diferită de coordonatorul de program de EMC) Numele .......................... şi prenumele ........................... Titlul ................................................................... Adresa ................................................................... ........................................................................., telefon ..............., fax ..............., e-mail ..................... II. Informaţii privind evenimentul educaţional propus creditării 1. Tipul de activitate propusă conform regulamentului în vigoare ......... 2. Denumirea evenimentului ............................................... 3. Perioada de desfăşurare ............................................... 4. Locul de desfăşurare .................................................. 5. Grupul-ţintă (de menţionat specialitatea medicilor cărora li se adresează) ...... ............................................................. 6. Numărul scontat de participanţi ....................................... 7. Programul ştiinţific exact (poate fi ataşat ca anexă) ................. N.B. Organizatorul se obligă să anunţe Comisia profesional-ştiinţifică, învăţământ şi Comisia de EMC ale CMDR privind orice modificări ulterioare survenite în programul educaţional. Declar pe propria răspundere că voi organiza evenimentul educaţional de mai sus conform programului naţional de educaţie medicală continuă. Declar lipsa oricăror interese comerciale directe faţă de evenimentul educaţional propus pentru creditare. Data ................ ANEXA 4

Semnătura organizatorului ............. Semnătura lectorilor .................. Nr. de înregistrare ............ CERTIFICAT DE ATESTARE a participării la o formă EMC

Către Organizator ........................................................ În evidenţa CMD teritorial ............................................... Ca urmare a propunerii Departamentului profesional-ştiinţific şi de EMC, Biroul executiv al CMDR decide: Se acordă un număr de ..... credite pentru EMC următorului ..............: - denumirea evenimentului: “............................................”; - perioada: .............................................................; - locul de desfăşurare: .................................................; I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

- lectori: ............................................................... Vă rugăm să înscrieţi pe certificatele de participare următoarele date: - rezultatul testului final, cu formula “admis/respins”, pentru curs, conferinţă, simpozion, congres, care să se înscrie pe diploma de absolvire; - numărul de ordine al cursanţilor primit de la CMDR, conform listei de participare la manifestare; - siglele organizatorilor; - semnăturile organizatorilor în original. De asemenea, vă rugăm să comunicaţi lista participanţilor atât la CMDJ, cât şi la CMDR, pentru a primi din Registrul de EMC al CMDR numărul de ordine al cursanţilor. Manifestarea se înscrie pe site-ul www.cmdr.ro cu o lună înaintea datei programate pentru desfăşurarea evenimentului. Certificatele care nu respectă dispoziţiile regulamentului EMC nu vor fi luate în considerare în cadrul “Punctajului medicului dentist”. Pentru creditarea manifestării, organizatorul are de plătit către CMDR suma de ............. lei. Cu stimă, Preşedintele CMDR, ..................

Preşedintele Comisiei profesional-ştiinţifice .............................................

ANEXA 5 ___________ | ISSN: | |___________|

CERERE-TIP pentru acreditarea publicaţiei de specialitate

__________ | Cod: | |__________|

_____________________________________________________ Titlul publicaţiei: | | | | |_____________________________________________________| Editor ştiinţific (societatea, organizaţia)

_________________________________________________________________________ | | | | |_________________________________________________________________________| __________ Nr. apariţii/an: | | |__________| _________________ Debut publicistic (anul): | | |_________________| _____________________ Tiraj: | Pe nr.: | |_____________________|

_____________________ | Pe an: | |_____________________|

___________________________________________________________ Redactor-şef: | | |___________________________________________________________| ___________________________________ | Adresa de la serviciu: | | | | | |___________________________________|

___________________________________ | Telefon: | | Fax: | | Mobil: | |___________________________________|

___________________________________________________ Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

Secretar de redacţie: | | |___________________________________________________| ___________________________________ | Adresa de la serviciu: | | | | | |___________________________________|

___________________________________ | Telefon: | | Fax: | | Mobil: | |___________________________________|

___________________________________________ Persoana de legătură cu CMDR: | | |___________________________________________| ___________________________________ | Adresa de la serviciu: | | | | | |___________________________________|

___________________________________ | Telefon: | | Fax: | | Mobil: | |___________________________________|

Evaluarea calităţii ştiinţifice şi editoriale: _________________________________________________________________________ | | | | |_________________________________________________________________________| Consiliul (Comitetul) editorial: _________________________________________________________________________ | | | | |_________________________________________________________________________| Redactor-şef, ........................... ANEXA 6 FIŞA PROFESIONALĂ - model -

Nume: .................................................................... Prenume: ................................................................. Nr. R.U.: ................................................................ Pregătire profesională (titluri, grade, specializări, competenţe): ....... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... Numărul de credite obţinute în fiecare an, dintr-un ciclu de 5 ani: ______________________________________________________________________________ | I | | II | | III | | IV | | V | | |___|__________|____|__________|_____|__________|____|__________|___|__________| Copii ale diplomelor obţinute în urma manifestărilor EMC sau altor forme de pregătire profesională. Copii ale certificatelor de status profesional curent. Declaraţie pe propria răspundere în situaţia în care medicul nu are efectuate orele de educaţie medicală continuă în cadrul unui ciclu, conform art. 508 lit. c) şi art. 510 din titlul XIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. --------------I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

DECIZIE Nr. 10 din 15 noiembrie 2008 privind aprobarea calendarului şi Regulamentului electoral al Colegiului Medicilor Dentişti din România EMITENT: COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 853 din 18 decembrie 2008 În temeiul art. 500, 502, art. 516 alin. (1) şi al art. 525 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România decide:

ART. 1 Se aprobă Regulamentul electoral al Colegiului Medicilor Dentişti din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. ART. 2 Alegerile parţiale pentru ocuparea funcţiei de preşedinte şi a celei de secretar general ai Colegiului Medicilor Dentişti din România pentru perioada 2009 - 2011 se vor organiza şi desfăşura după următorul calendar electoral: - depunerea candidaturilor: 23 februarie orele 10 - 17 până la 28 februarie 2009, orele 10 - 13; - depunerea contestaţiilor: 1 - 3 martie 2009; - hotărârea Comisiei Electorale Centrale: 5 martie 2009; - şedinţa Adunării generale a Colegiului Medicilor Dentişti din România: 14 martie 2009, orele 9,00 - 10,30; - alegeri parţiale în funcţia de preşedinte şi secretar general ai Colegiului Medicilor Dentişti din România: 14 martie 2009, orele 11,00 - 13,00. Rezultatele alegerilor vor fi publicate în aceeaşi zi. ART. 3 Componenţa Comisiei Electorale Centrale pentru alegerile parţiale din data de 14 martie 2009 este următoarea: - dr. Jean Diaconu - preşedinte; - prof. univ. dr. Emilian Hutu - membru; - dr. Marius Delioiu - secretar; - dr. Octavian Dinca - supleant; - dr. Cosmin Totan - supleant. ART. 4 La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 12/2006 privind aprobarea calendarului şi Regulamentului electoral al Colegiului Medicilor Dentişti din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 25 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 5 Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele interimar al Colegiului Medicilor Dentişti din România, Dragoş Stanciu Bucureşti, 15 noiembrie 2008. Nr. 10. ANEXA 1 REGULAMENTUL ELECTORAL al Colegiului Medicilor Dentişti din România CAP. 1 Dispoziţii generale

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

ART. 1 (1) Membrii consiliilor colegiilor judeţene, respectiv cei ai Consiliului Colegiului Medicilor Dentişti din Municipiului Bucureşti, membrii comisiilor de cenzori, precum şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor Dentişti din România se aleg prin vot direct, secret şi liber exprimat de către membrii fiecărui colegiu întruniţi în adunări generale locale de alegeri. (2) Membrii Biroului executiv naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România şi membrii comisiei de cenzori de la nivelul Colegiului Medicilor Dentişti din România se aleg prin vot direct, secret şi liber exprimat dintre şi de către reprezentanţii în Adunarea generală naţională întruniţi în Adunarea generală naţională de alegeri. ART. 2 În vederea organizării şi desfăşurării alegerilor se vor organiza comisii electorale la nivel judeţean, respectiv la nivelul Colegiului Medicilor Dentişti din Municipiul Bucureşti, precum şi o comisie electorală centrală organizată la nivelul Colegiului Medicilor Dentişti din România. ART. 3 (1) Membrii Colegiului Medicilor Dentişti din România au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul colegiilor judeţene şi/sau naţionale ale Colegiului Medicilor Dentişti din România. (2) Membrii Colegiului Medicilor Dentişti din România care au primit sancţiuni disciplinare nu pot candida pentru următorul mandat ulterior aplicării sancţiunii. (3) De asemenea, nu pot candida membrii Colegiului Medicilor Dentişti din România al căror mandat a încetat în condiţiile prevăzute de art. 127 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Medicilor Dentişti din România sau care au fost revocaţi din funcţie conform art. 128 din acelaşi regulament. (4) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) sunt aplicabile atât pentru alegerile la nivel local, cât şi pentru alegerile la nivel naţional. (5) Alegerile parţiale se vor organiza pentru perioada de mandat rămasă până la expirarea acestuia. ART. 4 (1) Dreptul de a alege şi de a fi ales la nivel local se poate exercita numai în cadrul colegiului la care este înscris medicul dentist. (2) Dovada calităţii de membru al colegiului judeţean se va face, acolo unde alegătorul nu se regăseşte pe lista alegătorilor, cu ultima chitanţă a plăţii cotizaţiei de membru al Colegiului Medicilor Dentişti din România. ART. 5 (1) Un membru poate candida local pe două din cele 3 liste, pentru alegerea ca: a) membru în consiliul colegiului judeţean; b) membru în comisia de cenzori judeţeană sau a municipiului Bucureşti; c) reprezentant în Adunarea generală naţională. (2) Cei care candidează pentru comisia de cenzori nu pot candida şi pentru consiliul colegiului. (3) Depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru în comisia de cenzori şi în consiliul colegiului judeţean constituie o incompatibilitate. Comisia electorală judeţeană va permite înscrierea candidaturii doar pentru una dintre cele două funcţii. (4) Un membru ales ca reprezentant în Adunarea generală naţională poate candida pe una dintre cele 5 liste pentru funcţiile din Biroul executiv naţional: preşedinte, secretar general, vicepreşedinte, trezorier sau membru al comisiei centrale de cenzori. ART. 6 (1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective din cadrul Colegiului Medicilor Dentişti din România în legislatura pentru care se organizează alegerile şi, în acest sens, în momentul acceptării desemnării în aceste funcţii, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcţie electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri. (2) Modelul declaraţiei membrilor comisiilor electorale este prevăzut în anexa nr. 1. ART. 7 (1) În scopul bunei organizări a alegerilor, la nivelul colegiilor judeţene, respectiv la nivelul Colegiului Medicilor Dentişti din Municipiul Bucureşti, se vor organiza şi desfăşura următoarele activităţi: a) colectarea cotizaţiilor lunare ale membrilor Colegiului Medicilor Dentişti din RoI nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

mânia la zi; b) se vor organiza în aceeaşi locaţie şi odată cu data alegerilor adunările generale de dare de seamă, la nivel naţional. La nivel local, pentru alegerile biroului local, se convoacă consiliul local. (2) Membrii Colegiului Medicilor Dentişti din România restanţieri la plata cotizaţiei o pot achita la secretariatul consiliului colegiului inclusiv în ziua alegerilor. Lista adiţională rezultată cu membrii alegători suplimentari va fi afişată imediat. ART. 8 În cuprinsul prezentului regulament electoral, sintagmele de mai jos au următoarea semnificaţie: a) comisia electorală judeţeană - comisia electorală judeţeană, respectiv Comisia Electorală a Colegiului Medicilor Dentişti din Municipiului Bucureşti; b) consiliul colegiului judeţean - consiliul colegiului judeţean, respectiv Consiliul Colegiului Medicilor Dentişti din Municipiul Bucureşti; c) colegiul judeţean - colegiul medicilor dentişti judeţean, respectiv Colegiul Medicilor Dentişti din Municipiul Bucureşti. ART. 9 Comisiile de cenzori la nivel judeţean, respectiv central, vor fi formate din 3 membri. În cazul în care nu sunt candidaţi pentru funcţia de cenzor se va angaja unul sau mai mulţi cenzori externi. CAP. 2 Comisiile electorale SECŢIUNEA 1 Comisia electorală judeţeană

ART. 10 (1) În funcţie de numărul de membri ai colegiului respectiv, comisia electorală judeţeană este formată din 3 - 9 membri. În cazul alegerilor parţiale comisia electorală judeţeană este formată din 3 membri. (2) Comisiile electorale, atât la nivel naţional, cât şi judeţean, sunt propuse de biroul local, respectiv Biroul executiv naţional şi votate de consiliul local, respectiv Consiliul naţional. (3) Validarea comisiilor electorale judeţene se face de către Comisia Electorală Centrală. (4) Prima şedinţă de constituire a comisiei electorale judeţene va avea loc cel mai târziu în ultima zi lucrătoare a primei săptămâni din calendarul electoral. ART. 11 Comisiile electorale judeţene îşi vor desfăşura activitatea sub supravegherea şi coordonarea Comisiei Electorale Centrale, conform prezentului regulament electoral. ART. 12 (1) La prima întrunire, comisia electorală judeţeană îşi va alege dintre membrii săi un preşedinte şi un secretar. (2) Preşedintele sau secretarul, în lipsa preşedintelui, conduce şedinţele comisiei electorale judeţene şi este singurul abilitat să facă publice date şi informaţii ce decurg din activitatea comisiilor electorale. ART. 13 În termen de 3 zile de la data constituirii lor, comisiile electorale judeţene vor comunica Comisiei Electorale Centrale componenţa comisiilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. ART. 14 (1) Şedinţele comisiilor electorale judeţene se desfăşoară în prezenţa a minimum două treimi din numărul membrilor lor, iar deciziile se iau cu majoritate simplă de voturi din numărul membrilor prezenţi. (2) Prezenţa preşedintelui sau a secretarului, în lipsa preşedintelui, este obligatorie în momentul votării deciziilor. La egalitate de voturi, votul preşedintelui sau al secretarului, în lipsa preşedintelui, este hotărâtor. ART. 15 (1) Comisiile electorale judeţene şi Comisia Electorală Centrală îşi vor întocmi un registru special pentru întreaga activitate, în care se vor înregistra procesele-verbale Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

şi se vor consemna toate aspectele legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor. (2) Şedinţele comisiei electorale judeţene vor fi consemnate de către secretarul comisiei în procese-verbale de şedinţă, care vor fi semnate de către preşedinte, secretar şi ceilalţi membri prezenţi. ART. 16 Deciziile emise de către comisiile electorale judeţene sau orice alt act emanând de la acestea vor fi semnate de către preşedinte şi secretar. ART. 17 (1) Comisiile electorale judeţene vor funcţiona la sediile colegiilor judeţene. Acestea vor pune la dispoziţia comisiei electorale judeţene, pe toată durata funcţionării sale, un spaţiu corespunzător desfăşurării activităţilor. (2) Condiţiile materiale şi financiare necesare funcţionării comisiilor şi organizării alegerilor sunt asigurate de către colegiile judeţene. ART. 18 Pe durata funcţionării, comisiile electorale judeţene vor avea ştampilă proprie, care va fi păstrată de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către secretar, şi va avea forma şi conţinutul prevăzut în anexa nr. 3. ART. 19 Comisiile electorale judeţene vor informa imediat Comisia Electorală Centrală despre problemele apărute în legătură cu interpretarea şi aplicarea prezentului regulament şi se vor conforma deciziilor emise de Comisia Electorală Centrală. ART. 20 Comisiile electorale judeţene au următoarele atribuţii: a) pregătesc şi organizează din timp şi în bune condiţii desfăşurarea alegerilor la nivel judeţean, cu un număr suficient de cabine de vot, în funcţie de numărul total de membri, astfel încât să se asigure secretizarea votării; b) realizează listele cu membrii colegiului judeţean preluate de la consiliile colegiilor judeţene; c) afişează listele cu membrii alegători cu drept de vot, cu cotizaţia plătită la zi, şi listele suplimentare, restanţieri care au achitat cotizaţia; d) primeşte şi înregistrează dosarele de candidatură depuse de candidaţi în mod personal sau prin procură; e) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru ca un medic dentist să poată candida, înregistrând candidaturile care îndeplinesc cerinţele legale şi respingându-le pe cele neconforme; f) publică, prin afişare la sediul comisiei judeţene şi la locul votării, candidaturile depuse, admise şi respinse; g) comunică Comisiei Electorale Centrale listele finale cu alegătorii şi candidaţii la funcţiile de conducere; h) soluţionează întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la actele şi operaţiunile sale; i) tipăresc buletinele de vot, cu sprijinul tehnic şi financiar al consiliului colegiului judeţean; j) păstrează sub sigiliu buletinele de vot numerotate, ştampilate şi semnate fiecare de preşedintele şi secretarul comisiei electorale judeţene; k) publică prin mijloacele mass-media, prin afişare la sediul colegiului judeţean sau prin orice altă modalitate stabilită de comisia electorală judeţeană, data, locul şi programul alegerilor la nivel judeţean, activitate suportată din fondurile colegiului judeţean; l) stabilesc şi asigură prin închiriere, comodat etc., împreună cu consiliul colegiului judeţean, sala necesară desfăşurării adunării generale; m) conduc lucrările adunărilor generale locale de alegeri şi operaţiunile de votare, luând toate măsurile pentru asigurarea ordinii în localul în care are loc votarea; n) numără voturile, stabilesc valabilitatea voturilor exprimate, totalizează voturile exprimate şi stabilesc rezultatele alegerilor; o) redactează în două exemplare procesele-verbale de desfăşurare a alegerilor şi procesul-verbal cu rezultatele finale; p) înaintează Comisiei Electorale Centrale un exemplar al procesului-verbal de desfăşurare a alegerilor, al procesului-verbal cu rezultatele finale, însoţite de listele cu candidaţii aleşi. Preşedintele şi secretarul vor semna cele două exemplare ale proceselor-verbale; I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

q) organizează, dacă în turul I nu s-a realizat cvorumul legal de prezenţă a două treimi din numărul membrilor, noi alegeri în turul al II-lea, în cel mult două săptămâni; r) preşedintele sau secretarul, în lipsa preşedintelui, comunică la cerere presei orice informaţie legată de desfăşurarea alegerilor; s) atribuie mandatele celor aleşi şi validaţi. ART. 21 (1) Rezultatele finale ale alegerilor judeţene validate de Comisia Electorală Centrală vor fi afişate la sediul comisiilor electorale judeţene, după care aceasta atribuie mandatele respective. (2) Comisia electorală judeţeană înregistrează candidaturile pentru membrii biroului executiv judeţean şi convoacă în termen de maximum 5 zile prima şedinţă a consiliului colegiului judeţean. ART. 22 (1) Prima şedinţă a consiliului colegiului judeţean pentru alegerea biroului executiv este condusă de preşedintele comisiei electorale judeţene. (2) Sub conducerea preşedintelui comisiei electorale judeţene se desfăşoară prima şedinţă a acestui organ de conducere, care îşi alege, prin vot secret cu majoritate simplă, preşedintele, 2 vicepreşedinţi, secretarul general şi trezorierul. (3) După aceasta, activitatea comisiei electorale judeţene încetează de drept. ART. 23 În cazul alegerilor parţiale, comisia electorală judeţeană, respectiv cea a municipiului Bucureşti are obligaţia de a prezenta rezultatele finale ale votului în aceeaşi zi. SECŢIUNEA a 2-a Comisia Electorală Centrală

ART. 24 (1) Comisia Electorală Centrală este formată din 11 membri. În cazul alegerilor parţiale, Comisia Electorală Centrală va fi formată din 3 membri. (2) Membrii Comisiei Electorale Centrale vor fi propuşi de Biroul executiv naţional şi aleşi de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România. (3) Prima şedinţă de constituire a Comisiei Electorale Centrale va avea loc cel mai târziu în ultima zi lucrătoare a primei săptămâni din calendarul electoral. ART. 25 (1) La prima întrunire, Comisia Electorală Centrală îşi va alege dintre membrii săi un preşedinte şi un secretar. (2) Preşedintele sau secretarul, în lipsa preşedintelui, conduce şedinţele Comisiei Electorale Centrale şi este singurul abilitat să facă publice datele şi informaţiile decurgând din activitatea Comisiei Electorale Centrale. ART. 26 (1) Comisia electorală centrală nu este subordonată în niciun fel structurilor care au desemnat membrii săi. (2) Ea îşi va desfăşura activitatea în mod independent conform prezentului regulament electoral. ART. 27 (1) Şedinţele Comisiei Electorale Centrale se desfăşoară în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi, iar prezenţa preşedintelui şi/sau a secretarului este obligatorie. (2) Deciziile se iau cu majoritate simplă de voturi din numărul membrilor prezenţi. (3) În cazul egalităţii de voturi, la luarea unei decizii votul preşedintelui sau al secretarului, în lipsa preşedintelui, este decisiv. ART. 28 Şedinţele Comisiei Electorale Centrale vor fi consemnate de către secretarul comisiei în procese-verbale de şedinţă, care vor fi semnate de către preşedinte, secretar şi ceilalţi membri ai Comisiei Electorale Centrale prezenţi. ART. 29 Deciziile emise de Comisia Electorală Centrală sau orice alt act emis de aceasta vor fi semnate de către preşedinte şi secretar. ART. 30 Pe timpul funcţionării Comisia Electorală Centrală va avea ştampilă proprie, ce va fi ţinută de către preşedintele comisiei şi va avea forma şi conţinutul prevăzute în anexa Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

nr. 4. ART. 31 (1) Comisia Electorală Centrală va funcţiona la sediul Colegiului Medicilor Dentişti din România din Bucureşti, str. Costache Marinescu nr. 14, sectorul 1, cod 011 286, telefon/fax 021 222 5671, telefon 031 1023 788, e-mail: secretariat@cmdr.ro (2) Condiţiile materiale şi financiare necesare funcţionării Comisiei Electorale Centrale vor fi asigurate de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România. Acesta va asigura Comisiei Electorale Centrale un secretariat tehnic condus de către secretarul comisiei. (3) Biroul executiv naţional şi comisiile de lucru ale Colegiului Medicilor Dentişti din România prezintă în cadrul Adunării generale naţionale activitatea colegiului. Din acest moment conducerea Biroului executiv naţional şi a Consiliului naţional îşi încetează activitatea, iar Comisia Electorală Centrală îşi intră în atribuţii pentru alegerea organelor de conducere de la nivel naţional. (4) În cazul alegerilor parţiale, candidaţii aleşi îşi intră în atribuţiile funcţiilor pentru care au candidat după validarea alegerilor. (5) Alegerile parţiale se fac pentru perioada rămasă din mandatul pentru care se face alegerea. ART. 32 Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale sunt: a) urmăreşte aplicarea prezentului regulament electoral pentru buna desfăşurare a alegerilor judeţene şi naţionale; b) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale referitoare la alegeri şi ale prezentului regulament pe întreg teritoriul ţării; c) asigură şi răspunde de interpretarea uniformă a dispoziţiilor legale şi ale prezentului regulament electoral; d) emite decizii de îndrumare cu privire la aplicarea prezentului regulament electoral de organizare a alegerilor judeţene şi naţionale; e) rezolvă întâmpinările şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenţa şi activitatea comisiilor electorale judeţene; f) primeşte şi soluţionează în 3 zile contestaţiile înregistrate împotriva deciziilor comisiilor electorale judeţene; g) primeşte şi înregistrează listele cu alegători şi cele cu candidaţi trimise de către comisiile electorale judeţene; h) primeşte procesele-verbale de desfăşurare a alegerilor întocmite de către comisiile electorale judeţene, procesele-verbale conţinând rezultatele alegerilor, precum şi celelalte documente prevăzute la art. 20 lit. p); i) validează sau nu validează alegerile din fiecare judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti; j) primeşte şi înregistrează central listele locale cu reprezentanţii aleşi în Adunarea generală naţională; k) convoacă prin scrisori recomandate, în termen de maximum 30 de zile de la validarea alegerilor judeţene, reprezentanţii pentru şedinţa Adunării generale naţionale; l) primeşte, înregistrează şi validează dosarele de candidatură pentru membrii Biroului executiv naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România; m) publică la sediul Colegiului Medicilor Dentişti din România şi la locaţia unde au loc alegerile naţionale lista cu membrii Adunării generale naţionale şi a candidaţilor pentru Biroul executiv naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România; n) tipăreşte buletinele de vot, cu sprijinul tehnic şi financiar al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România; o) păstrează sub sigiliu buletinele de vot numerotate, ştampilate şi semnate fiecare de preşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale; p) stabileşte şi asigură împreună cu Biroul executiv naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România sala necesară desfăşurării Adunării generale naţionale; q) pregăteşte şi organizează din timp şi în bune condiţii desfăşurarea alegerilor naţionale, cu un număr suficient de cabine de vot, în funcţie de numărul total de reprezentanţi, astfel încât să se asigure secretizarea votării; r) conduce lucrările Adunării generale naţionale de alegeri şi operaţiunile de votare, luând toate măsurile pentru asigurarea ordinii în localul în care are loc votarea; s) numără voturile, stabileşte valabilitatea voturilor exprimate, totalizează voturile exprimate şi stabileşte rezultatele alegerilor, anunţându-le pe loc; I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

t) redactează în două exemplare procesele-verbale de desfăşurare a alegerilor şi procesul-verbal cu rezultatele finale; u) primeşte şi soluţionează în 3 zile contestaţiile înregistrate împotriva activităţii şi deciziilor Comisiei Electorale Centrale. ART. 33 (1) Prima şedinţă a Biroului executiv naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România este condusă de preşedintele Comisiei Electorale Centrale. Aceasta se convoacă pe loc, imediat după alegerea sa, ori în termen de maximum 5 zile de la desfăşurarea şedinţei Adunării generale naţionale de alegeri. (2) În cazul alegerilor parţiale, cei aleşi îşi intră în atribuţii imediat după validarea alegerilor. ART. 34 După alegerea Biroului executiv naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România, Comisia Electorală Centrală îşi încetează de drept activitatea. CAP. 3 Candidaturile

ART. 35 (1) Candidaturile se vor depune personal sau prin împuternicit la secretarul comisiei electorale judeţene/centrale în conformitate cu termenele calendarului electoral. (2) Secretarul comisiei electorale primeşte şi înregistrează depunerea candidaturii, menţionând într-un registru toate actele primite de la candidat, şi înaintează candidatura, în termen de cel mult două zile, comisiei electorale judeţene/centrale. ART. 36 (1) Declaraţia de candidatură dactilografiată va fi adresată comisiei electorale şi va cuprinde: a) numele şi prenumele, domiciliul, locul de muncă, specialitatea şi gradul profesional şi, acolo unde este cazul, titlul ştiinţific şi/sau gradul didactic; b) mandatul/mandatele pentru care se candidează, respectiv consiliul colegiului judeţean, comisia de cenzori, Adunarea generală naţională; c) menţionarea, pe propria răspundere, dacă a fost sau nu sancţionat de Colegiul Medicilor Dentişti din România; d) CV-ul şi programul managerial ale candidatului; e) data şi semnătura; f) elemente de contact (telefon, fax etc.). (2) Modelul declaraţiei de candidatură este prevăzut în anexa nr. 5. ART. 37 În termen de maximum două zile de la înregistrarea candidaturilor, comisiile electorale vor aduce la cunoştinţa candidaţilor, prin scrisoare recomandată, admiterea candidaturilor sau lipsurile constatate, pentru completarea acestora în timp util de către candidaţi. ART. 38 Completarea declaraţiilor de candidatură sau contestaţiile împotriva deciziei comisiei electorale judeţene/centrale de respingere a candidaturii se vor face în termen de maximum două zile de la data comunicării în scris, primită cu scrisoare recomandată de către candidat. ART. 39 (1) Comisiile electorale judeţene vor înainta contestaţiile primite către Comisia Electorală Centrală spre soluţionare, în cel mult două zile de la data înregistrării. (2) Comisia Electorală Centrală va soluţiona contestaţiile în termen de maximum două zile, iar decizia acesteia are caracter definitiv şi, împreună cu motivarea ei, se transmite candidatului şi comisiei electorale judeţene, în termen de maximum două zile, prin scrisoare recomandată. ART. 40 După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute de art. 34 - 38, comisiile electorale judeţene încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor. ART. 41 (1) Comisiile electorale judeţene vor întocmi listele finale cu candidaturile şi le vor trimite, împreună cu o copie a procesului-verbal de constatare a rămânerii definitive a candidaturilor, Comisiei Electorale Centrale, cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

alegerilor. (2) Listele finale cu candidaturile admise, în ordinea alfabetică, vor fi afişate, prin grija comisiilor electorale judeţene, respectiv a Comisiei Electorale Centrale, la sediile colegiilor judeţene, la sediul Colegiului Medicilor Dentişti din România, la sălile unde vor avea loc alegerile judeţene, respectiv naţionale. Declaraţiile de candidatură validate de Comisia Electorală Centrală vor fi afişate şi pe site-ul Colegiului Medicilor Dentişti din România. (3) La nivel judeţean vor fi realizate 3 liste separate: una pentru candidaturile în consiliul colegiului judeţean, una pentru candidaturile în comisia de cenzori şi una pentru reprezentanţii în Adunarea generală naţională. (4) La nivel central vor fi realizate 5 liste separate: una pentru candidaturile la funcţia de preşedinte, una pentru candidaturile la funcţia de secretar general, una pentru candidaturile la funcţia de vicepreşedinte, una pentru candidaturile la funcţia de trezorier şi una pentru candidaturile pentru comisia de cenzori. (5) În listele finale cu candidaturi se vor menţiona vizibil locul, data şi programul de desfăşurare a şedinţei adunării generale locale/naţionale pentru alegeri. (6) În cazul alegerilor parţiale naţionale se va menţiona exact funcţia pentru care se organizează alegerile. La nivel local alegerile se fac de către consiliul local pentru biroul executiv teritorial. (7) În cazul alegerilor parţiale, candidaturile pentru Biroul executiv naţional se vor trimite direct Comisiei Electorale Centrale. CAP. 4 Buletinele de vot ART. 42 (1) Comisia Electorală Centrală aprobă pentru fiecare comisie electorală judeţeană modelul buletinelor de vot judeţene, iar acestea vor fi expediate prin fax Comisiei Electorale Centrale, înainte de tipărirea tirajului final. (2) Numărul de pagini al buletinelor de vot va fi stabilit de către comisia electorală judeţeană în funcţie de numărul total al candidaţilor. (3) Buletinele de vot se vor tipări de către comisiile electorale judeţene, cu sprijinul material şi logistic al colegiilor judeţene. (4) Câte un model al buletinelor de vot se va afişa la sediile comisiilor electorale judeţene cu cel puţin 3 zile înaintea datei votării, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele comisiei electorale judeţene. ART. 43 (1) La nivel judeţean vor exista 3 modele de buletine de vot, în funcţie de mandatul pentru care se candidează: membru în consiliul colegiului judeţean, membru în comisia locală de cenzori ori reprezentant în Adunarea generală naţională. (2) La nivel central vor exista 5 modele de buletine de vot, în funcţie de mandatul pentru care se candidează: preşedinte, secretar general, vicepreşedinte, trezorier, membru în comisia centrală de cenzori. (3) În buletinele de vot candidaţii vor fi trecuţi în ordine alfabetică, menţionânduse numele şi prenumele. ART. 44 Buletinele de vot vor fi tipărite cu cel puţin două zile înaintea datei votării de către comisiile electorale care, după verificarea conformităţii şi a exactităţii conţinutului, le vor păstra sub sigiliu până în ziua votării, la sediul comisiei. ART. 45 (1) Pe toate buletinele de vot se va menţiona perioada mandatului. (2) Detaliile privind forma şi conţinutul buletinelor de vot locale sunt prevăzute în anexele nr. 6 - 8. ART. 46 (1) Buletinele de vot se vor asigura în număr suficient, conform listelor, cu un plus de 10% faţă de numărul alegătorilor. (2) Buletinele de vot vor fi autentificate de către comisiile electorale judeţene, respectiv de Comisia Electorală Centrală, prin aplicarea ştampilei proprii pe toate filele buletinului de vot, în ziua desfăşurării adunării generale judeţene, respectiv Adunării generale naţionale. ART. 47 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

(1) Buletinele neconforme, neexacte, deteriorate sau cele completate greşit de către alegători în timpul votării vor fi anulate prin menţiunea “anulat” şi semnătura preşedintelui, aplicându-se totodată şi ştampila comisiei electorale judeţene. (2) Alegătorul care a completat greşit un buletin şi solicită un buletin nou va primi un alt buletin de vot numai dacă predă buletinul completat greşit. CAP. 5 Desfăşurarea votării

ART. 48 (1) Adunările generale judeţene, respectiv Adunarea generală naţională, atât cele ordinare, cât şi cele de alegeri, se vor desfăşura în aceeaşi locaţie, stabilită de comisia electorală cu conducerea colegiului. (2) Data, locul şi programul de desfăşurare a adunărilor generale vor fi comunicate prin mass-media şi alte modalităţi stabilite de comisia electorală, cu cel puţin 7 zile înaintea votării. (3) În caz de forţă majoră, aşa cum este aceasta definită de lege, preşedintele comisiei electorale judeţene, respectiv al Comisiei Electorale Centrale poate fi înlocuit de secretar. ART. 49 (1) Preşedintele comisiei electorale judeţene are următoarele atribuţii: a) verifică existenţa celor 3 tipuri de buletine de vot diferite: pentru alegerea consiliul colegiului judeţean al medicilor dentişti; pentru alegerea comisiei de cenzori; pentru alegerea reprezentanţilor în Adunarea generală naţională; b) verifică existenţa celor 3 urne diferite pentru cele 3 categorii de candidaturi, urne inscripţionate corespunzător; c) asigură, împreună cu membrii comisiei electorale judeţene, distribuţia, colectarea în urne a buletinelor de vot pentru cele 3 categorii de candidaturi şi numărarea voturilor; d) primeşte şi înregistrează contestaţiile pe loc, în ziua alegerilor sau în maximum două zile de la încheierea lor; e) anunţă contestatarului rezultatul contestaţiei rezolvate local, prin scrisoare recomandată; f) înaintează Comisiei Electorale Centrale eventualele contestaţii; g) primeşte CV-urile şi programele manageriale ale candidaţilor pentru funcţiile eligibile din biroul executiv judeţean; h) păstrează şi securizează buletinele de vot. (2) Preşedintele comisiei electorale judeţene este obligat să ia toate măsurile necesare pentru exprimarea secretă a votului şi pentru ca alegerile să se desfăşoare în condiţii civilizate, inclusiv prin atenţionarea sau evacuarea din sală a turbulenţilor. ART. 50 În circumscripţiile electorale cu mai mult de 500 de votanţi, în cadrul comisiei electorale se vor alcătui 3 subcomisii de numărare a voturilor, care îşi vor desemna un preşedinte, astfel: a) subcomisia 1: distribuţia, colectarea şi numărarea în urne a buletinelor de vot pentru candidatura de membru în consiliul colegiului judeţean/al municipiului Bucureşti; b) subcomisia 2: distribuţia, colectarea şi numărarea în urne a buletinelor de vot pentru candidatura de membru în comisia de cenzori; c) subcomisia 3: distribuţia, colectarea şi numărarea în urne a buletinelor de vot pentru candidatura de reprezentant în Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor Dentişti din România. ART. 51 (1) Preşedintele Comisiei Electorale Centrale are următoarele atribuţii: a) verifică existenţa celor 5 tipuri de buletine de vot diferite: pentru candidaturile la funcţia de preşedinte, pentru candidaturile la funcţia de secretar general, pentru candidaturile la funcţia de vicepreşedinte, pentru candidaturile la funcţia de trezorier, pentru candidaturile la comisia de cenzori; b) verifică existenţa celor 5 urne diferite pentru cele 5 categorii de candidaturi, urne care au fost inscripţionate anterior;

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

c) asigură, împreună cu membrii Comisiei Electorale Centrale, distribuţia şi colectarea în urne a buletinelor de vot pentru cele 5 categorii de candidaturi; d) primeşte şi înregistrează pe loc contestaţiile, în ziua alegerilor sau în maximum două zile de la încheierea lor; e) anunţă, prin scrisoare recomandată, contestatarului rezultatul contestaţiei. (2) Preşedintele Comisiei electorale centrale este obligat să ia toate măsurile necesare pentru exprimarea secretă a votului şi pentru ca alegerile să se desfăşoare în condiţii civilizate, inclusiv prin atenţionarea sau evacuarea din sală a turbulenţilor. ART. 52 Numărarea voturilor şi anunţarea rezultatelor se fac după închiderea votării, în aceeaşi sală în care a avut loc votarea. ART. 53 (1) La sfârşitul zilei de alegeri preşedintele şi secretarul comisiei electorale judeţene/centrale, în prezenţa celorlalţi membri ai comisiei, vor întocmi procesul-verbal cu privire la desfăşurarea votării din ziua respectivă. (2) Listele cu alegători, listele cu persoanele alese, precum şi ştampila secţiei de votare vor fi depozitate în condiţii de maximă securitate la sediul comisiei electorale judeţene/centrale. (3) Toate buletinele de vot, valabile, anulate ori nefolosite, se sigilează şi se păstrează de către comisia electorală la sediul colegiului respectiv până după validarea alegerilor, când se predau pe bază de proces-verbal organelor nou-alese. (4) În limita posibilităţilor se poate apela la pază militarizată a locurilor de votare. ART. 54 (1) Comisia Electorală Centrală îşi va desemna un membru să supravegheze desfăşurarea alegerilor judeţene, acolo unde există contestaţii. (2) Acesta nu va avea competenţa de a lua măsuri cu privire la desfăşurarea votării, ci doar de a supraveghea desfăşurarea alegerilor. La sfârşitul activităţii se va întocmi un proces-verbal în care vor consemna cele constatate şi care va fi semnat de conducerea comisiei electorale judeţene. ART. 55 În afara membrilor Colegiului Medicilor Dentişti din România, a membrilor comisiei electorale, a observatorilor acreditaţi, a personalului angajat al Colegiului Medicilor Dentişti din România, nicio altă persoană nu poate participa la şedinţele adunărilor de alegeri. ART. 56 (1) Fiecare medic dentist cu drept de vot, la intrarea în sala de şedinţă a adunării generale, va fi legitimat de comisia electorală şi va semna în lista de prezenţă. (2) Medicii dentişti cu drept de vot, membri ai colegiului respectiv, care nu se regăsesc pe listele locale de alegători vor fi înscrişi pe loc de către preşedintele comisiei sau de către secretarul acesteia în listele de prezenţă, menţionându-se toate datele de identificare din documentul de identitate. (3) În Adunarea generală naţională de alegeri pot fi trimişi supleanţi cu drept de vot în locul reprezentanţilor aleşi. ART. 57 (1) Alegătorii votează separat pe fiecare dintre cele 3 tipuri de buletine de vot la nivel local şi pe fiecare dintre cele 5 tipuri de buletine de vot la nivel central în care sunt înscrise candidaturile. (2) Votarea se va face prin marcarea cu “DA” în dreptul numelor candidaţilor pentru care se optează şi tăierea cu linie continuă peste numărul de ordine şi numele candidaţilor respinşi. (3) Orice altă inscripţionare anulează buletinul de vot. CAP. 6 Constatarea şi validarea rezultatelor alegerilor ART. 58 (1) După terminarea votării, în prezenţa celorlalţi membri ai comisiei electorale şi a celorlalte persoane care au dreptul să asiste la adunarea generală de alegeri, preşedintele comisiei electorale procedează la anularea, prin ruperea colţului de sus dreapta, a buletinelor de vot rămase nefolosite sau anulate şi numai după aceea procedează la desI nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

chiderea urnelor. (2) Dacă numărul celor prezenţi la vot pe lista de prezenţă este mai mare sau egal cu două treimi din numărul total de alegători, se trece la deschiderea urnelor. (3) Dacă numărul votanţilor este mai mic de două treimi, se sigilează urnele, iar buletinele de vot nefolosite şi anulate prin ruperea colţului de sus dreapta se vor trimite Comisiei Electorale Centrale în termen de 3 zile. (4) Preşedinţii comisiilor electorale sau membrii desemnaţi vor citi cu voce tare la deschiderea fiecărui buletin de vot numele şi prenumele candidatului pentru care s-a exprimat votul “DA” şi vor arăta buletinul de vot celorlalţi membri ai comisiei, care vor număra şi vor consemna în scris voturile pozitive, negative şi anulate. ART. 59 (1) Sunt anulate buletinele de vot: a) care nu poartă pe prima faţă ştampila comisiei electorale judeţene/centrale; b) care au altă formă sau alt model decât cele aprobate de Comisia Electorală Centrală; c) care nu sunt tipărite, multiplicate sau completate lizibil; d) care sunt albe, deoarece pe acestea nu s-a exprimat niciun vot; e) care poartă alte inscripţionări decât “DA” şi linie continuă peste numărul de ordine şi numele candidaţilor respinşi; f) în care numărul voturilor exprimate cu “DA” este mai mare decât numărul de membri ce trebuie aleşi pe fiecare buletin. (2) Situaţiile în care buletinele de vot se anulează se menţionează ca notă pe formularul de buletin de vot. ART. 60 Rezultatele provizorii ale alegerilor se vor consemna în tabele separate. ART. 61 (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele comisiei electorale încheie câte un proces-verbal, în două exemplare, pentru fiecare dintre cele 3 liste de candidaturi la nivel local, respectiv 5 la nivel central. (2) Procesele-verbale locale/centrale vor cuprinde: a) numărul total al membrilor colegiului judeţean înscrişi în listă/al reprezentanţilor în Adunarea generală naţională; b) numărul membrilor locali/reprezentanţilor naţionali prezenţi la votare; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul voturilor anulate; e) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de către fiecare candidat, în condiţiile îndeplinirii cvorumului; f) numărul total al buletinelor de vot tipărite; g) numărul buletinelor de vot rămase nefolosite; h) numărul buletinelor de vot anulate; i) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a acestora. (3) Procesele-verbale se vor semna de preşedinte, de secretar şi de ceilalţi membri prezenţi ai comisiei electorale şi vor purta ştampila comisiei. Copii ale proceselor-verbale locale vor fi trimise prin scrisori recomandate Comisiei Electorale Centrale. ART. 62 (1) Dacă în urma verificării listelor de prezenţă ale membrilor cu drept de vot se constată că alegerile locale nu sunt valabile datorită neîntrunirii condiţiei de participare de două treimi din numărul membrilor cu drept de vot, se va preciza acest lucru în procesul-verbal, iar acesta nu va mai avea menţiunile prevăzute la art. 61 alin. (1). (2) Noile alegeri în turul al II-lea se vor organiza conform calendarului electoral, când se organizează o nouă adunare generală locală de alegeri, în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste de alegători şi de candidaţi. (3) Aceste noi alegeri se consideră valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. (4) Decizia de organizare a unor noi alegeri va fi menţionată în procesul-verbal. ART. 63 (1) În timpul desfăşurării adunării generale de alegeri, în timpul deschiderii urnelor şi al numărării voturilor se pot face contestaţii cu privire la desfăşurarea acestor operaţiuni, de către orice participant prezent în sală, conform prevederilor prezentului regulament electoral. (2) Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui comisiei elecStomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

torale, care le dă număr de înregistrare. (3) Comisia electorală judeţeană va stabili contestaţiile care se rezolvă la nivel local şi care se trimit la Comisia Electorală Centrală. Preşedintele comisiei electorale judeţene va hotărî pe loc asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă amânare şi care pot fi rezolvate de comisia electorală judeţeană. ART. 64 După întocmirea proceselor-verbale menţionate la art. 61 şi a primirii rezultatelor eventualelor contestaţii înaintate la Comisia Electorală Centrală, preşedintele împreună cu membrii comisiei electorale judeţene încheie procesul-verbal de stabilire a rezultatelor finale. ART. 65 (1) După validarea alegerilor judeţene/naţionale se vor stabili clasamentele în vederea atribuirii mandatelor pentru cele 3 funcţii locale, respectiv cele 5 funcţii naţionale. (2) Atribuirea mandatelor se va face în ordinea descrescătoare a numărului de voturi pozitive obţinute. La nivel local se vor atribui mandate până la ocuparea numărului de locuri stabilit prin aplicarea normelor de reprezentativitate prevăzute de lege. (3) În caz de voturi egale obţinute pentru ultimul loc eligibil, departajarea se va face prin aplicarea următoarelor criterii în ordinea: gradul profesional şi vechimea în muncă. (4) La nivel local, următorii 5 candidaţi nealeşi ca membri titulari, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, devin membri supleanţi. În caz de voturi egale obţinute, se aplică criteriile prevăzute la alin. (3). (5) Rezultatele se consemnează în procesul-verbal al comisiei electorale. ART. 66 În cazul în care una dintre funcţiile titularilor locali devine vacantă pe parcursul mandatului, din motive de forţă majoră, unul dintre supleanţi va lua locul titularului, în ordinea numărului de voturi obţinute. ART. 67 Rezultatele finale, validate de Comisia Electorală Centrală, vor fi afişate la sediul colegiilor teritoriale. ART. 68 Atribuirea mandatelor locale se va face de către comisia electorală judeţeană, după validarea alegerilor locale de către Comisia Electorală Centrală. ART. 69 (1) După validarea de către Comisia Electorală Centrală a candidaţilor aleşi local şi atribuirea mandatelor de membru în consiliul colegiului judeţean, în termen de maximum 5 zile, preşedintele comisiei electorale judeţene convoacă prima şedinţă a consiliului colegiului judeţean în care se vor alege membrii biroului executiv. (2) Birourile executive judeţene îşi vor desemna un membru pentru Consiliul naţional, respectiv 3 membri în cazul municipiului Bucureşti. CAP. 7 Dispoziţii finale ART. 70 (1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suportă de colegiul respectiv. (2) Membrilor comisiilor electorale judeţene şi ai Comisiei Electorale Centrale li se acordă o indemnizaţie stabilită, după caz, de consiliul colegiului local ori Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România, în cazul Comisiei Electorale Centrale. ART. 71 Termenele, pe zile, prevăzute în prezentul regulament electoral, se calculează din ziua următoare celei în care încep să curgă şi se împlinesc la sfârşitul zilei-limită. ART. 72 Prevederile prezentului regulament electoral se aplică şi în cazul organizării turului al II-lea al alegerilor locale, precum şi pentru desfăşurarea Adunării generale naţionale de alegeri, ca şi în cazul alegerilor parţiale, locale sau naţionale. ART. 73 Calendarul electoral la nivel naţional se va stabili de către Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România în urma programării adunărilor generale judeţene. I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

ART. 74 După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, Colegiul Medicilor Dentişti din România va distribui prezentul regulament electoral în format electronic şi tipărit tuturor consiliilor colegiilor judeţene. ART. 75 Anexele nr. 1 - 9 fac parte integrantă din prezentul regulament electoral. ANEXA 1 la regulamentul electoral DECLARAŢIE Subsemnatul, ......................., domiciliat în ............, având în vedere faptul că am fost desemnat şi ales ca membru al comisiei electorale organizate la nivelul Colegiului Medicilor Dentişti din ..........., mă oblig să nu candidez la niciuna dintre funcţiile pentru care se organizează alegerile. Data ......................

Semnătura ..........................

ANEXA 2 la regulamentul electoral COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ........... TABEL cu membrii Comisiei electorale a Colegiului Medicilor Dentişti din .............

______________________________________________________________________________ | Numele şi prenumele | Funcţia*) | Telefon, fax, e-mail | |_________________________|_________________________|__________________________| | | | | |_________________________|_________________________|__________________________| | | | | |_________________________|_________________________|__________________________| | | | | |_________________________|_________________________|__________________________| | | | | |_________________________|_________________________|__________________________| *) Se va menţiona funcţia în comisia electorală (preşedinte, secretar şi membru). Preşedinte, ...........................

Secretar, ....................

ANEXA 3*) la regulamentul electoral *) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil. MODELUL ştampilei comisiei electorale judeţene __________ / Comisia \ / Electorală \ ( a C.M.D. din ) \ jud. ....... / \___________/ Figura 1Lex: Modelul ştampilei comisiei electorale judeţene

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

ANEXA 4*) la regulamentul electoral *) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil. MODELUL ştampilei Comisiei Electorale Centrale _________ / Comisia \ / Electorală \ ( Centrală a ) \ C.M.D.R. / \__________/ Figura 2Lex: Modelul ştampilei Comisiei Electorale Centrale ANEXA 5 la regulamentul electoral DECLARAŢIE de candidatură locală Subsemnatul, ............................., cu domiciliul în .........................., str. ................................ nr. ......, bl. ...., et. ..., ap. ...., judeţul/sectorul ......., telefon ......................., telefon mobil .........................., având funcţia de ................................ la ................................., declar că îmi depun candidatura pentru funcţia de: a) membru în Consiliul Colegiului Medicilor Dentişti din Judeţul .................... - DA/NU; b) reprezentant în Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor Dentişti din România ...................... - DA/NU; c) membru al comisiei de cenzori organizate la nivelul Colegiului Medicilor Dentişti din Judeţul ................... - DA/NU. Prin prezenta, declar pe propria răspundere că: - am fost/nu am fost sancţionat disciplinar de Colegiul Medicilor Dentişti din România; - am achitată la zi cotizaţia datorată Colegiului Medicilor Dentişti din România; - îndeplinesc condiţiile legale şi regulamentare pentru a candida. Data ......................

Semnătura ..........................

ANEXA 6 la regulamentul electoral COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA Comisia electorală a Colegiului Medicilor Dentişti din Judeţul ............. Ştampila comisiei electorale BULETIN DE VOT pentru alegerea membrilor în Consiliul Colegiului Judeţean ..............., mandatul ..... 1. Data alegerilor ............................................ 2. Candidaţi pentru membri în Consiliul Colegiului Judeţean ........ al Colegiului Medicilor Dentişti din România .................... 3. Numărul de locuri .......................................... 4. Votaţi cu “DA” maximum ........................... candidaţi ______________________________________________________________________________ I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

|Nr. | Numele şi prenumele candidaţilor | Votul exprimat “DA/NU” | |crt.| | | |____|__________________________________|______________________________________| | | | Votarea se va face prin marcarea cu | | | | “DA” în dreptul numelor candidaţilor | | | | pentru care se optează şi tăierea cu | | | | linie continuă peste întregul nume al| | | | candidaţilor respinşi. | |____|__________________________________|______________________________________| Preşedinte, ...........................

Secretar, ....................

NOTĂ: Buletinul de vot se anulează în cazul în care: a) nu poartă pe prima faţă ştampila comisiei electorale judeţene; b) are altă formă sau alt model decât cele aprobate de Comisia Electorală Centrală; c) nu este tipărit, multiplicat ori completat lizibil; d) este alb, deoarece pe acesta nu s-a exprimat niciun vot; e) poartă alte inscripţionări decât “DA” şi tăierea cu linie continuă peste întregul nume al candidaţilor respinşi; f) numărul voturilor exprimate cu “DA” este mai mare decât numărul de membri care trebuie aleşi pe fiecare buletin. ANEXA 7 la regulamentul electoral COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA Comisia electorală a Colegiului Medicilor Dentişti din Judeţul ............ Ştampila Comisiei electorale BULETIN DE VOT pentru alegerea membrilor în comisia locală de cenzori, mandatul ...........

1. 2. 3. 4.

Data alegerilor ............................................ Candidaţii pentru comisia de cenzori ....................... Numărul de locuri .......................................... Votaţi cu “DA” maximum ........................... candidaţi

______________________________________________________________________________ |Nr. | Numele şi prenumele candidaţilor | Votul exprimat “DA/NU” | |crt.| | | |____|__________________________________|______________________________________| | | | Votarea se va face prin marcarea cu | | | | “DA” în dreptul numelor candidaţilor | | | | pentru care se optează şi tăierea cu | | | | linie continuă peste întregul nume al| | | | candidaţilor respinşi. | |____|__________________________________|______________________________________| Preşedinte, ...........................

Secretar, ....................

e) poartă alte inscripţionări decât “DA” şi tăierea cu linie continuă peste întregul nume al candidaţilor respinşi; f) numărul voturilor exprimate cu “DA” este mai mare decât numărul de membri care trebuie aleşi pe fiecare buletin. ANEXA 8 la regulamentul electoral COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA Comisia electorală a Colegiului Medicilor Dentişti din Judeţul ............ Ştampila Comisiei electorale BULETIN DE VOT pentru alegerea reprezentanţilor în Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor Dentişti din România, mandatul ............. 1. Data alegerilor ............................................ 2. Candidaţi pentru reprezentanţi în Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor Dentişti din România ................. 3. Numărul de locuri .......................................... 4. Votaţi cu “DA” maximum ........................... candidaţi ______________________________________________________________________________ |Nr. | Numele şi prenumele candidaţilor | Votul exprimat “DA/NU” | |crt.| | | |____|__________________________________|______________________________________| | | | Votarea se va face prin marcarea cu | | | | “DA” în dreptul numelor candidaţilor | | | | pentru care se optează şi tăierea cu | | | | linie continuă peste întregul nume al| | | | candidaţilor respinşi. | |____|__________________________________|______________________________________| Preşedinte, ...........................

Secretar, ....................

NOTĂ: Buletinul de vot se anulează în cazul în care: a) nu poartă pe prima faţă ştampila comisiei electorale judeţene; b) are altă formă sau alt model decât cele aprobate de Comisia Electorală Centrală; c) nu este tipărit, multiplicat ori completat lizibil; d) este alb, deoarece pe acesta nu s-a exprimat niciun vot; e) poartă alte inscripţionări decât “DA” şi tăierea cu linie continuă peste întregul nume al candidaţilor respinşi; f) numărul voturilor exprimate cu “DA” este mai mare decât numărul de membri care trebuie aleşi pe fiecare buletin. ANEXA 9 la regulamentul electoral COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA Comisia Electorală Centrală Ştampila Comisiei Electorale Centrale BULETIN DE VOT pentru alegerea membrilor Biroului executiv naţional, mandatul ................ I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

1. .............., data alegerilor 2. .............., funcţia pentru care se candidează, respectiv preşedinte, vicepreşedinte, trezorier, secretar general; 3. .............., numărul de locuri; 4. .............., numărul de candidaţi ce pot fi votaţi cu “DA”. ______________________________________________________________________________ |Nr. | Numele şi prenumele candidaţilor | Votul exprimat “DA/NU” | |crt.| | | |____|__________________________________|______________________________________| | | | Votarea se va face prin marcarea cu | | | | “DA” în dreptul numelor candidaţilor | | | | pentru care se optează şi tăierea cu | | | | linie continuă peste întregul nume al| | | | candidaţilor respinşi. | |____|__________________________________|______________________________________| Preşedinte, ...........................

Secretar, ....................

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 144 din 28 octombrie 2008

privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 785 din 24 noiembrie 2008 În conformitate cu prevederile art. 63 din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, statele membre au avut obligaţia să transpună, să se conformeze la prevederile acesteia şi să notifice Comisiei Europene măsurile întreprinse în acest sens până la data de 20 octombrie 2007, dată de la care sunt abrogate directivele 77/452, 77/453, 80/154 şi 80/155 CE. Având în vedere implicaţiile care decurg pentru România în caz de nerespectare a prevederilor directivei, este necesar să se promoveze în regim de urgenţă prezenta ordonanţă de urgenţă privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. Nepromovarea în regim de urgenţă a prezentei ordonanţe de urgenţă poate atrage sancţionarea României de către Comisia Europeană, ca urmare a imposibilităţii respectării termenului de transpunere prevăzut pentru statele membre la art. 63 din Directiva 2005/36/CE. Prezentul act normativ transpune în totalitate prevederile Directivei 2005/36/CE cu referire la exercitarea în regim temporar şi de stabilire a profesiilor de asistent medical generalist şi de moaşă, îmbunătăţind cadrul legislativ prevăzut de directivele 77/452, 77/453, 80/154 şi, respectiv, 80/155 CE şi instituind totodată un nou sistem informaţional între statele membre în scopul asigurării siguranţei bolnavului în relaţie cu aceşti profesionişti. În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. CAP. 1 Exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale

ART. 1 Profesia de asistent medical generalist, profesia de moaşă şi profesia de asistent medical se exercită, pe teritoriul României, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în profesia de asistent medical generalist, în profesia de moaşă şi, respectiv, de asistent medical, care pot fi: a) cetăţeni ai statului român; b) cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene; c) soţul unui cetăţean român, precum şi descendenţii şi ascendenţii în linie directă, aflaţi în întreţinerea unui cetăţean român, indiferent de cetăţenia acestora; d) membrii de familie ai unui cetăţean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), aşa cum sunt definiţi la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările şi completările ulterioare; e) cetăţenii statelor terţe, beneficiari ai statutului de rezident permanent în România; f ) beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele prevăzute la lit. b). ART. 2 (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: a) în mod exclusiv, prin termenul de stat membru de origine sau de provenienţă, stat membru de stabilire sau, după caz, stat membru gazdă se înţelege un stat membru al Uniunii Europene, un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană; b) termenul de asistent medical generalist desemnează numai titularii unuia dintre titlurile oficiale de calificare prevăzute în anexa nr. 1, abilitaţi să acorde îngrijiri generale de sănătate al căror conţinut este prevăzut la art. 6; c) termenul de moaşă desemnează numai titularii unuia dintre titlurile oficiale de calificare prevăzute în anexa nr. 2, abilitaţi să acorde îngrijirile de sănătate ale căror conţinut şi caracteristici sunt prevăzute la art. 7. (2) Profesia de asistent medical se exercită cu titlurile oficiale de calificare de asistent medical/tehnician, conform specializării prevăzute în anexa nr. 3. (3) Activităţile de asistent de farmacie se exercită în baza titlurilor oficiale de calificare de asistent medical de farmacie, asistent farmacie, tehnician de farmacie, în conformitate cu normele care vor fi elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice, şi se asimilează profesiei de asistent medical. ART. 3 (1) Titlurile oficiale de calificare în profesia de asistent medical generalist, în profesia de moaşă şi în profesia de asistent medical obţinute în afara României, a statelor membre ale Uniunii Europene, a statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau în afara Confederaţiei Elveţiene se echivalează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în condiţiile legii. (2) Excepţie de la prevederile alin. (1) fac acele titluri care au fost recunoscute de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană. Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

ART. 4 Controlul şi supravegherea exercitării profesiilor de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical sunt realizate de Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, denumite în continuare autorităţi competente române, în conformitate cu atribuţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare. ART. 5 (1) Activităţile de îngrijiri generale de sănătate prevăzute la art. 6 se exercită în România cu titlul profesional de asistent medical generalist. (2) Activităţile de îngrijiri de sănătate prevăzute la art. 7, care au ca scop asigurarea sănătăţii materne şi a nou-născutului, se exercită în România cu titlul profesional de moaşă. (3) Activităţile asistentului medical se exercită în baza titlurilor oficiale de calificare în profesia de asistent medical/tehnician prevăzute în anexa nr. 3. (4) Activităţile asistentului medical generalist, ale moaşei şi ale asistentului medical se exercită cu respectarea normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 6 Activităţile exercitate cu titlul profesional de asistent medical generalist sunt: a) stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi furnizarea serviciilor de îngrijiri generale de sănătate, de natură preventivă, curativă şi de recuperare; b) administrarea tratamentului, conform prescripţiilor medicului; c) protejarea şi ameliorarea sănătăţii; d) elaborarea de programe şi desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate; e) facilitarea acţiunilor pentru protejarea sănătăţii în grupuri considerate cu risc; f ) desfăşurarea activităţilor de cercetare în domeniul îngrijirilor generale de sănătate de către asistenţii medicali generalişti licenţiaţi; g) participarea la protejarea mediului ambiant; h) întocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifică desfăşurată; i) organizarea şi furnizarea de servicii de îngrijiri de sănătate comunitară; j) participarea asistenţilor medicali generalişti abilitaţi ca formatori, la pregătirea teoretică şi practică a asistenţilor medicali generalişti în cadrul programelor de educaţie continuă; k) pregătirea personalului sanitar auxiliar; l) desfăşurarea de activităţi de educaţie în instituţii de învăţământ pentru pregătirea viitorilor asistenţi medicali. ART. 7 Profesia de moaşă presupune dreptul de acces şi exercitare a următoarelor activităţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare: a) asigurarea unei bune informări şi consilierea în materie de planificare familială; b) diagnosticarea sarcinii, apoi supravegherea sarcinii normale, efectuarea examinărilor necesare pentru supravegherea evoluţiei sarcinii normale; c) prescrierea sau consilierea privind examinările necesare celei mai timpurii diagnosticări posibile a sarcinilor cu riscuri; d) stabilirea unui program de pregătire a viitorilor părinţi şi consilierea lor în materie de igienă şi alimentaţie, asigurarea pregătirii complete pentru naştere; e) îngrijirea şi asistarea mamei în timpul travaliului şi monitorizarea stării fetusului in utero prin mijloace clinice şi tehnice adecvate; f ) asistarea naşterii normale inclusiv, la nevoie, efectuarea epiziotomiei şi în cazuri de urgenţă practicarea naşterii în prezentaţie pelviană; g) recunoaşterea, la mamă sau la copil, a semnelor de anunţare a unor anomalii care necesită intervenţia unui medic şi, după caz, asistarea acestuia; luarea măsurilor de urgenţă care se impun în absenţa medicului, în special extragerea manuală a placentei, urmată eventual de examinarea manuală a uterului; h) examinarea şi îngrijirea nou-născutului; luarea tuturor iniţiativelor care se impun în caz de nevoie şi practicarea, după caz, a resuscitării imediate; i) îngrijirea mamei, monitorizarea progreselor mamei în perioada postnatală şi acordarea tuturor sfaturilor utile privind creşterea nou-născutului în cele mai bune condiţii; j) acordarea îngrijirilor prescrise de medic; k) elaborarea rapoartelor scrise necesare; l) desfăşurarea de către moaşele licenţiate de activităţi de educaţie în instituţii de învăţământ pentru pregătirea viitoarelor moaşe, activităţi de cercetare şi în cadrul programelor de educaţie continuă. ART. 8 (1) Activităţile prevăzute la art. 6 şi 7 se exercită cu asumarea responsabilităţii asistentului medical generalist şi a moaşei privind planificarea, organizarea, evaluarea şi furnizarea serviciilor. (2) Activităţile desfăşurate de asistenţii medicali se exercită cu asumarea responsabilităţii privind planificarea, organizarea, evaluarea şi furnizarea serviciilor, precum şi cu privire la totalitatea actelor şi tehnicilor practicate. ART. 9 (1) Cu excepţia cazurilor de forţă majoră, de urgenţă ori când pacientul sau reprezentanţii legali ori numiţi ai acestuia sunt în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau consimţământul, asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical acţionează respectând voinţa pacientului şi dreptul acestuia de a refuza ori de a opri îngrijirile acordate. (2) Responsabilitatea asistentului medical generalist, a moaşei sau a asistentului medical încetează în situaţia în care pacientul nu respectă recomandările sau planul de îngrijire întocmit de aceştia. ART. 10 I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Având în vedere natura profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical şi obligaţiile fundamentale ale acestora faţă de pacienţi în exercitarea profesiei, asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical nu sunt funcţionari publici. ART. 11 (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali prevăzuţi la art. 1, membri ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, exercită profesia în regim salarial şi/sau independent. (2) Condiţiile de acces la activităţile profesionale exercitate în regim independent de către asistenţii medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali sunt stabilite prin norme elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 12 (1) Profesia de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical se exercită pe teritoriul României de persoanele prevăzute la art. 1, care îndeplinesc următoarele condiţii: a) sunt posesoare ale unui titlu oficial de calificare de asistent medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical; b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă; c) sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical; d) sunt membri ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în caz de prestare temporară sau ocazională de servicii, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 1 lit. b), d) sau f ) trebuie să înştiinţeze Ministerul Sănătăţii Publice cu privire la prestarea temporară sau ocazională de servicii medicale pe teritoriul României şi să fie înregistraţi pe această perioadă la Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (3) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi pe teritoriul României, precum şi asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 1 lit. c) şi e) exercită profesia de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni români. ART. 13 (1) La primirea în Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, asistentul medical generalist, moaşa şi, respectiv, asistentul medical vor depune următorul jurământ: “În numele Vieţii şi al Onoarei, jur să îmi exercit profesia cu demnitate, să respect fiinţa umană şi drepturile sale şi să păstrez secretul profesional. Jur că nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, apartenenţă politică sau stare socială. Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar legilor umanităţii. Fac acest jurământ în mod solemn şi liber!” (2) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi, respectiv, asistenţii medicali cetăţeni ai altor state pot depune jurământul în limba română sau în limba ţării de origine sau de provenienţă. SECŢIUNEA a 2-a Nedemnităţi şi incompatibilităţi ART. 14 Este nedemn şi nu poate exercita profesia de asistent medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical: a) asistentul medical generalist, moaşa şi, respectiv, asistentul medical care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii în împrejurări legate de exercitarea profesiei şi pentru care nu a intervenit reabilitarea; b) asistentul medical generalist, moaşa şi, respectiv, asistentul medical căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară. ART. 15 (1) Exercitarea profesiei de asistent medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical este incompatibilă cu orice acţiune de natură a aduce atingere demnităţii profesionale de asistent medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical sau bunelor moravuri, conform Codului de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical. (2) Pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exerciţiu al profesiei. (3) În termen de 10 zile de la apariţia situaţiei de incompatibilitate, asistentul medical generalist, moaşa şi, respectiv, asistentul medical este obligat să anunţe filiala Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România al cărui membru este. (4) La solicitarea asistentului medical generalist, moaşei şi, respectiv, asistentului medical, la sesizarea oricărei persoane, instituţii sau autorităţi interesate, preşedintele filialei Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România din care face parte persoana aflată în stare de incompatibilitate poate constitui o comisie pentru fiecare caz în parte, alcătuită din 3 membri care, după caz, pot fi asistenţi medicali generalişti, moaşe sau asistenţi medicali cu grad principal, pentru a constata existenţa sau inexistenţa stării de incompatibilitate. SECŢIUNEA a 3-a Autorizarea exercitării profesiei Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

ART. 16 (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 1 exercită profesia pe baza certificatului de membru eliberat de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali, avizat anual. Avizul anual se acordă numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, valabilă pentru anul respectiv. Certificatul de membru este însoţit de fişa de evidenţă elaborată de Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (2) Certificatul de membru se acordă pe baza următoarelor documente: a) copia legalizată a documentelor de studii care atestă formarea în profesie; b) declaraţie pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 şi 15; c) certificatul de cazier judiciar; d) certificatul de sănătate fizică şi psihică. (3) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România înscrie membrii săi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România. (4) La întocmirea Registrului naţional unic, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România utilizează şi codul numeric personal pentru cetăţenii români, precum şi documentele de identitate emise de ţara de origine pentru cetăţenii altor state. Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România se publică pe site-ul Ordinului Asistenţilor Medicali, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu respectarea prevederilor Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu completările ulterioare, şi a prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Asistenţii medicali generalişti şi moaşele cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene exercită profesia temporar sau ocazional în România pe baza documentelor prevăzute la art. 31 alin. (1). ART. 17 Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută de lege nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, al autorităţilor de sănătate publică, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al caselor judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul unităţilor sanitare publice. ART. 18 (1) În cazul în care un asistent medical generalist, o moaşă sau un asistent medical nu îşi exercită profesia o perioadă mai mare de 5 ani, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România reatestă, la cerere, competenţa profesională a acestuia, în vederea exercitării profesiei. (2) Metodologia de reatestare a competenţei profesionale se stabileşte de Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 19 (1) Practicarea profesiei de asistent medical generalist, moaşă sau asistent medical de către o persoană care nu are această calitate ori nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă constituie infracţiune şi se pedepseşte conform prevederilor Codului penal. (2) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, prin preşedintele filialei judeţene, este în drept să exercite acţiunea civilă pentru acordarea de daune morale în cazul lezării prestigiului sau intereselor profesionale ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România ori să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală sau autorităţile competente pentru urmărirea şi trimiterea în judecată a persoanelor care îşi atribuie sau care întrebuinţează fără drept titlul ori calitatea de asistent medical generalist, moaşă sau asistent medical ori care practică în mod nelegal. ART. 20 (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali îşi desfăşoară activitatea în sistem public şi/sau în sectorul privat, precum şi în colaborare cu furnizorii de servicii de îngrijiri de sănătate. (2) Activitatea asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali se desfăşoară în cadrul echipei medicale sau independent, ca titulari ori asociaţi ai cabinetelor de practică independentă. ART. 21 Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical licenţiaţi pot fi cadre didactice universitare în instituţii de învăţământ superior care pregătesc asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali, precum şi personal de cercetare în instituţii de cercetare. ART. 22 (1) Angajarea şi promovarea profesională a asistentului medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical în sistemul sanitar public şi privat se realizează în condiţiile legii. (2) Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesională, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali din sistemul public sau privat încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. (3) La încheierea contractului de muncă, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali au obligaţia să prezinte o copie a asigurării prevăzute la alin. (2). (4) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex. (5) La cerere, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali se pot pensiona anticipat, la vârstele prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă îndeplinesc condiţiile de stagiu de cotizare prevăzute de lege pentru pensia anticipată sau pentru pensia anticipată parţială. (6) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. (4) pot profesa I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă, pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv. (7) În cazul unităţilor sanitare publice care înregistrează deficit de personal medical, precum şi al unităţilor sanitare publice aflate în zone defavorizate, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali îşi pot continua activitatea peste vârsta de pensionare prevăzută de lege, până la ocuparea posturilor prin concurs, la propunerea autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu avizul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi cu aprobarea Ministerului Sănătăţii Publice. ART. 23 Educaţia continuă se realizează de furnizori acreditaţi, cu avizul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. CAP. 2 Dispoziţii privind exercitarea, pe teritoriul României, a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical de către asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene SECŢIUNEA 1 Dispoziţii privind facilitarea dreptului de stabilire pentru asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali

ART. 24 (1) În caz de stabilire pe teritoriul României, solicitările asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul la una dintre activităţile profesionale se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (2) Solicitanţii prevăzuţi la alin. (1) vor depune un dosar care cuprinde: a) copia documentului de cetăţenie; b) copia legalizată a documentelor care atestă formarea în profesie; c) certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale, în cazul asistenţilor medicali generalişti şi moaşelor; d) certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă ori o dovadă echivalentă certificatului de sănătate, în cazul în care autorităţile competente din statul de origine nu eliberează un astfel de certificat; e) dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă onorabilitatea şi moralitatea posesorului. În cazul în care statul membru de origine nu eliberează un astfel de document, autorităţile competente române acceptă atestatul eliberat pe baza declaraţiei pe propria răspundere ori a declaraţiei solemne a solicitantului, de către autoritatea judiciară sau administrativă competentă ori, după caz, de notarul sau organizaţia profesională abilitată în acest sens de acel stat; f ) dovada de asigurare privind răspunderea civilă pentru greşeli în activitatea profesională emisă de instituţiile abilitate dintrunul din statele membre prevăzute la alin. (1). (3) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. d) - f ) sunt valabile 3 luni de la data emiterii. (4) Autorităţile competente române confirmă primirea dosarului solicitantului în termen de o lună de la data primirii şi informează solicitantul, după caz, despre eventualele documente necesare pentru completarea dosarului. (5) Solicitările asistenţilor medicali generalişti şi moaşelor, prevăzuţi la alin. (1) şi care întrunesc, după caz, condiţiile minime de formare sau condiţiile de experienţă profesională prevăzute de lege în vederea recunoaşterii calificării, se soluţionează în termen de 3 luni de la depunerea dosarului complet de către persoana interesată. Termenul poate fi prelungit cu o lună în cazul asistenţilor medicali, precum şi în cazurile în care recunoaşterea calificărilor de asistent medical generalist şi, respectiv, de moaşă intră sub incidenţa regimului general de recunoaştere a calificărilor profesionale prevăzut de lege. (6) Certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România se eliberează în urma aplicării procedurii de recunoaştere a calificării profesionale. (7) Autorităţile competente române pot solicita asistenţilor medicali generalişti şi moaşelor posesori de titluri de calificare, care nu beneficiază de recunoaştere automată prevăzută de lege, precum şi asistenţilor medicali să furnizeze informaţii privind calificarea profesională însuşită în statul membru de origine, în măsura necesară stabilirii eventualelor diferenţe semnificative faţă de formarea în aceeaşi profesie în România. În cazul în care aceştia nu sunt în măsură să furnizeze datele solicitate, autorităţile române se adresează punctului de contact, autorităţii competente sau oricărui alt organism competent al statului membru de origine. ART. 25 (1) În cazul în care autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale ori asupra exercitării profesiei de asistent medical generalist, moaşă sau asistent medical în România, comise de asistenţii medicali generalişti, moaşele ori asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea informează statul membru de origine ori de provenienţă al celor în cauză. (2) Autorităţile competente române analizează informaţiile solicitate de statul membru gazdă cu privire la faptele grave şi precise comise de asistenţii medicali generalişti, moaşele sau asistenţii medicali cetăţeni români ori care provin din România, anterior stabilirii în statul membru gazdă şi în afara teritoriului, sau fapte care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale ori asupra exercitării profesiei în acel stat. (3) Autorităţile competente române colaborează cu autorităţile competente omoloage ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi, respectiv, ale Confederaţiei Elveţiene, asigurând confidenţialitatea Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

informaţiilor transmise. (4) Schimbul oricăror informaţii, precum şi al celor privind sancţiunile disciplinare ori penale aplicate în caz de fapte grave şi precise, susceptibile de a avea consecinţe asupra activităţilor de asistent medical generalist, moaşă sau asistent medical, se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 506/2004, cu completările ulterioare, şi a prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Statul membru de origine examinează veridicitatea faptelor, iar autorităţile acestuia decid cu privire la natura şi amploarea investigaţiilor pe care trebuie să le realizeze şi comunică statului membru gazdă concluziile rezultate din informaţiile transmise. SECŢIUNEA a 2-a Dispoziţii privind libera prestare a serviciilor de către asistenţii medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali ART. 26 Dispoziţiile cu privire la libera prestare a serviciilor se aplică asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene care sunt stabiliţi în vederea exercitării profesiei în unul din aceste state, atunci când se deplasează pe teritoriul României pentru a exercita în regim temporar sau ocazional activităţile de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical. ART. 27 Caracterul temporar sau ocazional al prestării activităţilor de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical este stabilit, de la caz la caz, de către Ministerul Sănătăţii Publice, în funcţie de durata, frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea acestora. ART. 28 (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în unul dintre aceste state, sunt exceptaţi de la obligaţia înscrierii în Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România atunci când solicită accesul la una dintre activităţile de asistent medical generalist, moaşă sau asistent medical, în vederea prestării temporare sau ocazionale de servicii medicale în România. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt înregistrate automat în Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pe durata prestării serviciilor respective, în baza copiei documentelor prestatorului prevăzute la art. 31 alin. (1), transmise în acest scop de către Ministerul Sănătăţii Publice, şi sunt scutite de plata cotizaţiei de membru. ART. 29 Pe durata prestării cu caracter temporar sau ocazional a serviciilor pe teritoriul României, persoanele prevăzute la art. 26 se supun dispoziţiilor cu caracter profesional, regulamentar sau administrativ privind calificările profesionale şi utilizarea titlurilor, dispoziţiilor privind faptele profesionale grave care afectează direct şi specific protecţia şi securitatea beneficiarilor serviciilor de îngrijiri, precum şi dispoziţiilor disciplinare prevăzute de lege pentru asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni români, membri ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 30 Solicitările asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în unul din aceste state, referitoare la prestarea temporară sau ocazională de servicii în România se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 31 (1) În cazul în care solicitantul se află la prima prestare temporară sau ocazională de servicii în România, acesta va înainta Ministerului Sănătăţii Publice următoarele documente: a) o declaraţie prealabilă scrisă, în care se precizează durata prestării, natura acesteia, locul de desfăşurare a acestor activităţi, precum şi domeniul de asigurare ori alte mijloace de protecţie personală sau colectivă privind responsabilitatea profesională de care solicitantul beneficiază în statul membru de stabilire; b) copia documentului de cetăţenie; c) documentul emis de statul membru de stabilire prin care se atestă că, la data eliberării acestuia, titularul este stabilit legal în acest stat membru şi că nu îi este interzisă exercitarea activităţilor, după caz, de asistent medical generalist, de moaşă sau de asistent medical, nici măcar temporar; d) copia legalizată a diplomelor, certificatelor sau altor titluri de asistent medical generalist, de moaşă sau de asistent medical prevăzute de lege ori de normele Uniunii Europene pentru prestarea activităţilor în cauză. (2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. a) poate fi înaintată prin toate mijloacele de comunicare şi se reînnoieşte o dată pe an, dacă prestatorul intenţionează să furnizeze temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, servicii în România. (3) În cazul asistenţilor medicali prevăzuţi la art. 26, aflaţi la prima prestare temporară sau ocazională de servicii, autorităţile competente române pot verifica formarea profesională a prestatorului. Verificarea este posibilă numai în cazul în care are ca scop evitarea producerii daunelor grave aduse sănătăţii pacientului, din cauza lipsei calificării profesionale a prestatorului şi în măsura în care nu depăşeşte ceea ce este necesar în acest sens. (4) În termen de până la 30 de zile de la data primirii documentelor prevăzute la alin. (1), autorităţile competente române informează solicitantul, după caz, cu privire la decizia de neaplicare a prevederilor alin. (3), cu privire la decizia de verificare a calificării profesionale şi rezultatul verificării efectuate. În cazul în care autorităţile competente române întâmpină dificultăţi care pot conduce la întârzieri în soluţionarea cererii, acestea informează, în termenul menţionat, solicitantul asupra motivelor întârzierii, precum şi asupra intervalului de timp necesar formulării unei decizii. În această situaţie, decizia se va lua până la sfârşitul lunii a doua de la data înregistrării informaţiilor solicitate în completare. Prestarea de servicii se va face în termen de 30 de zile de la data deciziei luate în baza prevederilor prezentului alineat de către autorităţile competente române. În absenţa unui răspuns din partea autorităţilor competente române în termenele prevăzute, serviciile pot fi prestate. (5) În cazul unei diferenţe semnificative între calificarea profesională însuşită de asistenţii medicali prevăzuţi la art. 26 în statul membru de stabilire şi formarea în aceeaşi profesie impusă în România, de natură să afecteze în mod negativ sănătatea beneficiaI nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

rului, autorităţile competente române solicită prestatorului să demonstreze, printr-o probă de aptitudini, că a obţinut competenţele şi cunoştinţele neacoperite de titlurile de calificare ale acestuia. ART. 32 (1) În caz de prestare temporară a serviciilor în România, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în unul din aceste state, sunt exceptaţi de la procedura de acreditare prevăzută de legislaţia asigurărilor sociale de sănătate. (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a informa în prealabil Casa Naţională de Asigurări de Sănătate asupra serviciilor pe care urmează să le presteze pe teritoriul României, iar în caz de urgenţă, în termen de maximum 7 zile de la prestarea acestora. ART. 33 (1) Pentru fiecare prestare de servicii, autorităţile competente române pot solicita autorităţilor competente omoloage din statul membru de stabilire informaţii pertinente cu privire la legalitatea condiţiei de stabilire, buna conduită profesională a solicitantului sau existenţa sancţiunilor disciplinare ori penale. (2) La solicitarea statului membru gazdă, autorităţile competente române transmit informaţiile solicitate cu respectarea prevederilor art. 25. (3) Autorităţile competente asigură schimbul necesar de informaţii pentru ca plângerea beneficiarului serviciilor de îngrijiri împotriva prestatorului de servicii în regim temporar şi ocazional să fie corect soluţionată. În această situaţie, beneficiarul serviciilor de îngrijiri este informat asupra cursului demersului său. SECŢIUNEA a 3-a Dispoziţii comune cu privire la dreptul de stabilire şi libera prestare de servicii de către asistenţii medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali

ART. 34 (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene care exercită profesia în România au dreptul de a ataşa la titlul profesional titlul legal de calificare obţinut în statul membru de origine sau de provenienţă, în limba statului emitent şi, eventual, abrevierea acestui titlu. Titlul de calificare va fi însoţit de numele şi locul instituţiei sau al organismului emitent. (2) Dacă titlul de calificare prevăzut la alin. (1) desemnează în România o pregătire complementară neînsuşită de beneficiar, acesta va utiliza în exerciţiul profesiei forma corespunzătoare a titlului, indicată de autorităţile competente române. ART. 35 (1) În cazul asistenţilor medicali generalişti şi moaşelor, prevăzuţi la art. 26, prestarea cu caracter temporar sau ocazional a serviciilor pe teritoriul României se face cu titlul profesional prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă, pentru profesia respectivă. (2) În cazul asistenţilor medicali prevăzuţi la art. 26, prestarea cu caracter temporar sau ocazional a serviciilor pe teritoriul României se face în baza titlului profesional, conform specializării, prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă, atunci când autorităţile competente române verifică documentele de calificare în vederea prestării serviciilor. (3) În cazul asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali stabiliţi în România, exercitarea profesiei se face cu titlul profesional prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru profesia în cauză. ART. 36 (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România. (2) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi şi care exercită profesia în România, au obligaţia să cunoască legislaţia din domeniul sănătăţii, domeniul securităţii sociale, precum şi prevederile Codului de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical. (3) În vederea cunoaşterii informaţiilor prevăzute la alin. (2), autorităţile române competente organizează, la nivelul structurilor teritoriale şi centrale, birouri de informare legislativă. ART. 37 Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care, în timpul exercitării profesiei în România, încalcă dispoziţiile legale şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii. CAP. 3 Organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 38 (1) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România se organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică, neguvernamentală, de interes public, apolitică, fără scop patrimonial, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi, respectiv, a profesiei de asistent medical, ca profesii liberale de practică publică autorizate. (2) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România are autonomie instituţională în doStomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

meniul său de competenţă normativ şi jurisdicţional profesional şi îşi exercită atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni, în condiţiile legii. (3) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România cuprinde toţi asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care exercită profesia de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. (4) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România are sediul central în municipiul Bucureşti. (5) Patrimoniul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România se constituie din bunuri mobile şi imobile dobândite în condiţiile legii. ART. 39 (1) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România este organizat la nivel naţional şi judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi funcţionează în teritoriu prin filiale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. (2) Filialele judeţene şi filiala municipiului Bucureşti nu au personalitate juridică şi beneficiază de autonomie organizatorică şi funcţională în limitele prevăzute de Statutul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (3) La nivelul Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România funcţionează departamente, compartimente, comisia de specialitate a asistenţilor medicali generalişti, comisia de specialitate a moaşelor, comisii de specialitate pentru asistenţii medicali, Comisia naţională de etică şi deontologie a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, precum şi alte comisii, aprobate prin hotărâre a Consiliului naţional. (4) Filialele judeţene, respectiv filiala municipiului Bucureşti, adoptă o structură organizatorică în concordanţă cu structura Consiliului naţional. (5) Atribuţiile departamentelor, compartimentelor şi comisiilor sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România ART. 40 (1) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România are următoarele atribuţii: a) asigură aplicarea regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical din România, indiferent de forma de exercitare şi de unitatea sanitară în care se desfăşoară; b) autorizează temporar exercitarea profesiilor de asistent medical generalist şi de moaşă pentru cetăţenii altor state decât cei prevăzuţi la art. 1, în cazul situaţiilor de urgenţă, schimburilor de experienţă, convenţiilor bilaterale între România şi aceste state; c) colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea normelor specifice şi a reglementărilor privind profesiile de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical şi asigură aplicarea acestora; d) atestă onorabilitatea şi moralitatea profesională a membrilor săi; e) apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele profesionale ale membrilor săi, apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a asistentului medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical în exercitarea profesiei; f ) soluţionează cererile şi petiţiile membrilor prin organele de conducere ale filialelor sau, în cazul nesoluţionării la acest nivel, prin organele de conducere ierarhic superioare; g) asigură respectarea de către asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică; h) elaborează criterii şi standarde privind asigurarea calităţii serviciilor de îngrijiri de sănătate, pe care le propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii Publice; i) supraveghează aplicarea şi respectarea standardelor de calitate a activităţilor de asistent medical generalist, moaşă şi, respectiv, asistent medical; j) elaborează proiecte de metodologii, de ghiduri şi de protocoale de practică, pe care le propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii Publice; k) elaborează şi adoptă statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi Codul de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România, luând măsurile necesare pentru respectarea unitară a acestora; l) întocmeşte, actualizează permanent Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România, administrează pagina de internet pe care este publicat; m) analizează cazurile de abateri de la normele de etică şi deontologie profesională şi de la regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de jurisdicţie profesională; n) asigură schimbul de informaţii cu Ministerul Sănătăţii Publice şi cu autorităţile competente ale altor state în vederea exercitării profesiei de către asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali; o) organizează centre de pregătire lingvistică, necesare pentru exercitarea activităţii profesionale de către asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene; p) colaborează cu organizaţii de profil profesional-ştiinţific, patronal, sindical din domeniul sanitar şi cu organizaţii neguvernamentale în toate problemele privind exercitarea profesiei şi asigurarea sănătăţii populaţiei; q) colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor pentru asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali, desemnează reprezentanţi în comisiile pentru concursuri şi examene şi elaborează subiectele pentru ocuparea posturilor vacante din unităţile sanitare publice; r) colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi a normelor de aplicare a acestuia; s) promovează interesele membrilor săi în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională; t) stabileşte, în funcţie de gradul riscului profesional şi de activitatea desfăşurată în calitate de salariat sau liber profesionist, valoarea riscului asigurat în cadrul asigurărilor de răspundere civilă pentru asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali; u) organizează puncte teritoriale de informare privind legislaţia din domeniul sănătăţii; v) participă, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Sănătăţii Publice, la stabilirea numărului de locuri pentru învăţământul postliceal sanitar şi pentru învăţământul superior de asistenţă medicală; x) avizează fişa de atribuţii a posturilor de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical; z) organizează şi derulează programe de pregătire pentru calificarea infirmierelor. (2) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, prin structurile naţionale sau judeţene, colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice, cu instituţii, autorităţi şi organizaţii la realizarea următoarelor activităţi: a) formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a asistentului medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical din România; b) elaborarea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calităţii actului de îngrijire în unităţile sanitare; c) iniţierea şi promovarea de forme de educaţie continuă în vederea creşterii gradului de competenţă profesională a membrilor săi; d) elaborarea criteriilor şi standardelor de dotare a cabinetelor de practică independentă; e) promovarea şi asigurarea cadrului necesar desfăşurării unei concurenţe loiale, bazate exclusiv pe criteriile competenţei profesionale; f ) elaborarea proiectelor de norme privind practica independentă a asistentului medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical; g) elaborarea proiectelor de norme privind furnizarea îngrijirilor în domeniul asigurărilor sociale de sănătate; h) avizarea înfiinţării cabinetelor private ale asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali, indiferent de forma lor juridică; i) colaborarea cu Ministerul Sănătăţii Publice în vederea elaborării metodologiei şi a tematicilor de concursuri, examene, de acordarea de competenţe şi de grade profesionale pentru asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali; j) susţinerea activităţii şi dezvoltării cercetării ştiinţifice şi organizarea de manifestări ştiinţifice în domeniul îngrijirilor de sănătate. ART. 41 În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu sau în numele membrilor săi. SECŢIUNEA a 3-a Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România

ART. 42 (1) În vederea exercitării profesiei, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali prevăzuţi la art. 1, stabiliţi în România, au obligaţia să se înscrie în Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (2) Calitatea de membru este dovedită prin certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, care se eliberează la înscrierea în organizaţia profesională. (3) Înscrierea se face la filiala judeţeană în a cărei rază se află unitatea la care urmează să îşi desfăşoare activitatea, filiala judeţeană în a cărei rază îşi au domiciliul sau reşedinţa ori, în situaţii speciale, la Biroul executiv al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (4) La înscriere, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali depun jurământul prevăzut la art. 13. (5) Depunerea jurământului se menţionează în certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (6) Pot deveni, la cerere, membri ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în unul dintre aceste state şi care prestează temporar servicii de îngrijiri de sănătate în România, cu respectarea prevederilor alin. (3). ART. 43 (1) La cerere, membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical pot solicita suspendarea calităţii de membru pe durata respectivă. (2) Pe durata suspendării, la cerere, a calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România se suspendă de drept toate obligaţiile şi drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. 44 (1) Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România sunt înscrişi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, al moaşelor şi al asistenţilor medicali din România. (2) Calitatea de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România o pot păstra, la cerere, şi asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali pensionari. SECŢIUNEA a 4-a Drepturile şi obligaţiile membrilor Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

ART. 45 Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România au următoarele drepturi: a) de a alege şi de a fi aleşi în organele reprezentative ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă; b) de a avea acces la toate datele care privesc organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi a filialelor acestuia; c) de a se adresa nemijlocit tuturor organelor de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, naţionale sau teritoriale, şi de a primi informaţiile solicitate; d) de a participa la acţiunile organizate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi de a fi informaţi despre desfăşurarea acestora; e) de a participa la programe de perfecţionare şi la alte forme de educaţie continuă pentru asistenţi medicali generalişti, pentru moaşe şi pentru asistenţi medicali; f ) de a contesta sancţiunile primite, în termen de 30 de zile de la comunicarea lor, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; g) dreptul persoanelor care exercită funcţii de conducere la nivel teritorial sau naţional în structurile Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România de a-şi rezerva locul de muncă pe perioada în care îndeplinesc funcţiile respective; h) de a li se acorda, de către Consiliul naţional, pentru merite deosebite, recompense, diplome de onoare şi de excelenţă, la propunerea Biroului executiv al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, precum şi calitatea de membru de onoare; i) dreptul membrilor Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România aleşi în funcţii de conducere, la nivel naţional ori teritorial, sau care deţin funcţii de conducere în cadrul structurilor organizatorice ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România de a beneficia de 3 zile libere lunar, plătite, pentru îndeplinirea atribuţiilor profesionale la Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, precum şi a atribuţiilor conferite de funcţia de conducere; j) de a purta însemnele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 46 (1) Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România au următoarele obligaţii: a) să cunoască şi să respecte reglementările privind exercitarea profesiei şi legislaţia în domeniul sănătăţii; b) să cunoască şi să respecte prevederile Statutului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România privind exercitarea profesiilor de asistent medical generalist, moaşă şi de asistent medical, ale Codului de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România, precum şi regulamentele profesiei şi hotărârile organelor de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România; c) să manifeste un comportament demn în exercitarea profesiei; d) să nu aducă prejudicii reputaţiei Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi prestigiului profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical; e) să participe la adunările generale ale filialelor din care fac parte; f ) să apere reputaţia şi interesele legitime ale asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali; g) să ducă la îndeplinire hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România; h) să rezolve sarcinile încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România; i) să achite, în termenul stabilit, cotizaţia lunară datorată în calitate de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România; j) să execute cu bună-credinţă atribuţiile ce le revin în calitate de reprezentant sau membru în organele de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în filialele judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; k) să urmeze formele de educaţie continuă în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi a menţinerii prestaţiei profesionale sigure şi eficace; l) să semneze şi să aplice parafa cuprinzând numele, prenumele, titlul profesional sau, după caz, specialitatea, gradul şi codul pe toate documentele care atestă activităţile profesionale executate; m) să respecte drepturile pacienţilor. (2) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali au obligaţia să efectueze cursuri şi alte forme de educaţie continuă. Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România creditează cursurile, programele de educaţie continuă avizate de Ministerul Sănătăţii Publice, precum şi alte forme de educaţie continuă prevăzute de lege şi stabileşte numărul minim de credite anual necesar reautorizării exercitării profesiei. (3) Furnizorii de educaţie continuă a asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali se stabilesc de către Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii Publice. (4) Asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali care nu realizează anual numărul minim de credite stabilit de Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România li se poate suspenda dreptul de liberă practică, până la realizarea numărului de credite respectiv. SECŢIUNEA a 5-a Organizarea la nivel teritorial şi naţional I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Paragraful 1 Organizarea la nivel teritorial

ART. 47 (1) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România este organizat la nivel naţional şi judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. (2) La nivelul fiecărui judeţ, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti, se organizează câte o filială a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, formată din toţi asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali care exercită profesia în unitatea administrativ-teritorială respectivă, denumită în continuare filiala judeţeană, respectiv filiala municipiului Bucureşti. (3) Filialele judeţene şi filiala municipiului Bucureşti nu au personalitate juridică şi beneficiază de autonomie organizatorică şi funcţională, în limitele prevăzute de Statutul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (4) Sediul filialei judeţene este în oraşul de reşedinţă a judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti, pentru filiala municipiului Bucureşti. ART. 48 Organele de conducere ale filialei judeţene, respectiv ale filialei municipiului Bucureşti a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România sunt: a) adunarea generală; b) consiliul judeţean, respectiv Consiliul Municipiului Bucureşti; c) biroul consiliului judeţean, respectiv al Consiliului Municipiului Bucureşti; d) preşedintele. ART. 49 (1) Adunarea generală este constituită din reprezentanţii aleşi ai tuturor asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali cu drept de liberă practică înscrişi în filiala respectivă, conform normei de reprezentare de 1 la 50. (2) Adunarea generală alege prin vot secret, cu majoritate simplă, membrii consiliului judeţean al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, respectiv ai Consiliului Municipiului Bucureşti al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul total al reprezentanţilor aleşi. ART. 50 (1) Consiliile judeţene ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România au un număr de membri proporţional cu numărul asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi, respectiv, asistenţilor medicali înscrişi în Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, după cum urmează: a) până la 1.000 de asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali, înscrişi - 11 membri, aleşi din rândul reprezentanţilor adunării generale; b) între 1.001 - 2.000 de asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali înscrişi - 15 membri, aleşi din rândul reprezentanţilor adunării generale; c) între 2.001 - 4.000 de asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali înscrişi - 19 membri, aleşi din rândul reprezentanţilor adunării generale; d) peste 4.000 de asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali înscrişi - 21 membri, aleşi din rândul reprezentanţilor adunării generale. (2) Consiliul Municipiului Bucureşti al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România este format din 25 de membri, aleşi din rândul reprezentanţilor adunării generale. (3) Alegerile sunt validate în prezenţa a 2/3 din numărul total al reprezentanţilor în adunarea generală; în cazul în care la adunarea generală întrunită cu ocazia alegerilor nu este prezent un număr de 2/3 din numărul total al reprezentanţilor, în termen de 14 zile se va organiza o altă adunare generală pentru alegeri, al cărei rezultat va fi validat, indiferent de numărul participanţilor. (4) Consiliul judeţean al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, respectiv Consiliul Municipiului Bucureşti al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România va alege dintre membrii săi un birou format din: un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar. (5) Organele de conducere ale filialelor judeţene, respectiv ale filialei municipiului Bucureşti se subordonează ierarhic Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (6) La nivelul unităţilor sanitare, se pot delega de către preşedintele filialei unele atribuţii, unui reprezentant ales în adunarea generală din unitatea respectivă. Paragraful 2 Organizarea la nivel naţional ART. 51 (1) Organele de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, la nivel naţional, sunt: a) Adunarea generală naţională; b) Consiliul naţional; c) Biroul executiv; Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

d) preşedintele; e) preşedintele de onoare. (2) Organele de conducere prevăzute la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă. ART. 52 (1) Adunarea generală naţională este constituită din reprezentanţi aleşi la nivelul filialelor judeţene şi la nivelul filialei municipiului Bucureşti, conform normei de 1 reprezentant la 500 de membri. (2) Adunarea generală naţională alege prin vot secret, cu majoritate simplă, membrii Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul total al reprezentanţilor aleşi. În cazul în care, la Adunarea generală naţională la care au loc alegeri nu este prezent un număr de 2/3 din numărul total al reprezentanţilor, în termen de 14 zile se va organiza o altă adunare generală naţională de alegeri, al cărei rezultat va fi validat, indiferent de numărul participanţilor. (3) Adunarea generală naţională adoptă, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul total al reprezentanţilor aleşi, Codul de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi Statutul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (4) Lucrările Adunării generală naţionale sunt conduse de preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 53 (1) Consiliul naţional este alcătuit din preşedinţii fiecărei filiale judeţene, respectiv ai filialei municipiului Bucureşti, preşedintele de onoare, reprezentantul autorităţii de stat, câte un reprezentant al organizaţiilor din ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, câte un reprezentant al fiecărei filiale judeţene şi 3 reprezentanţi ai filialei municipiului Bucureşti, aleşi de Adunarea generală naţională. (2) Consiliul naţional este legal constituit în prezenţa a jumătate plus unu din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi. (3) Consiliul naţional se întruneşte în sesiuni trimestriale şi extraordinare. ART. 54 Activitatea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România este coordonată, între sesiunile Consiliului naţional, de Biroul executiv. ART. 55 (1) Biroul executiv al Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România asigură activitatea permanentă a acestuia, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Biroul executiv al Consiliului naţional este alcătuit din preşedinte, preşedintele de onoare, 4 vicepreşedinţi şi un secretar naţional, aleşi prin vot secret de membrii Consiliului naţional din rândul acestora. (3) Preşedintele de onoare va fi ales de către Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România din rândul personalităţilor în domeniu sau din societatea civilă. ART. 56 (1) Biroul executiv al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, precum şi organele de conducere ale filialelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se subordonează din punct de vedere ierarhic Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. Hotărârile Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptate în conformitate cu dispoziţiile legale, sunt obligatorii atât pentru membrii filialelor judeţene, cât şi pentru Biroul executiv al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, precum şi pentru organele de conducere ale filialelor Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (2) Funcţiile de conducere la nivel judeţean sau naţional din structurile Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România sunt incompatibile cu alte funcţii de conducere din alte asociaţii profesionale din România. (3) Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România care exercită funcţii de conducere şi care nu îşi îndeplinesc cu demnitate responsabilităţile funcţiei sau se află într-o stare de incompatibilitate, la propunerea Biroului executiv, vor fi suspendaţi din funcţie de Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (4) Procedura de sesizare şi soluţionare a cauzelor, precum şi procedura de suplinire a funcţiei de conducere rămasă vacantă se stabilesc prin Statutul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 57 (1) Organizarea alegerilor la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi la nivel naţional, se desfăşoară la date diferite pentru fiecare dintre organele de conducere prevăzute la art. 48 şi 51, o dată la 4 ani, în baza Regulamentului electoral elaborat de Biroul executiv al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi aprobat de Consiliul naţional. (2) În cazul vacantării funcţiei alese prin demisie sau incapacitatea exercitării acesteia, se vor organiza alegeri pentru funcţia respectivă în termen de 90 de zile, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. ART. 58 Veniturile Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România se constituie din următoarele surse, obţinute în condiţiile legii: a) taxe de înscriere; b) cotizaţii lunare ale membrilor; c) donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice ori juridice, potrivit legii;

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

d) fonduri rezultate din diferite taxe pentru manifestări ştiinţifice, în condiţiile legii; e) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice şi juridice, inclusiv din organizarea de cursuri şi alte forme de educaţie continuă; f ) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii; g) drepturi editoriale, publicitate în publicaţiile editate de organizaţie; h) alte surse, cu respectarea prevederilor legale. ART. 59 (1) Neplata cotizaţiei datorate de membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pe o perioadă de 6 luni se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru până la plata cotizaţiei datorate. În cazul întârzierii plăţii cotizaţiei peste termenul de 6 luni, se aplică majorări de întârziere în cuantum stabilit prin hotărâre a Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, conform prevederilor legale. (2) Sancţiunea prevăzută la alin. (1) se aplică de biroul consiliului judeţean al filialei respective. ART. 60 (1) Neplata cotizaţiei datorate de filialele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pe o perioadă de 3 luni se sancţionează cu suspendarea din funcţie a preşedintelui filialei, prin hotărâre a Consiliului naţional, până la plata cotizaţiei datorate, perioadă în care atribuţiile preşedintelui sunt preluate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Consiliul naţional. În cazul întârzierii plăţii cotizaţiei peste termenul de 3 luni, se aplică majorări de întârziere în cuantum stabilit prin hotărâre a Consiliului naţional, conform prevederilor legale, şi se solicită blocarea contului filialei respective. (2) Ridicarea sancţiunii se pune în aplicare prin hotărâre a Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 61 Pentru serviciile prestate persoanelor care nu sunt membre ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România tarifele se stabilesc, după caz, de Consiliul naţional, respectiv şi de consiliul judeţean al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România respectiv Consiliul Municipiului Bucureşti al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. SECŢIUNEA a 6-a Răspunderea disciplinară

ART. 62 (1) Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali răspund disciplinar pentru nerespectarea legislaţiei din domeniul profesiei, a Codului de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România, a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare de organele de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (2) Răspunderea disciplinară prevăzută la alin. (1) este angajată în funcţie de gravitatea abaterii. (3) Sancţiunile disciplinare pe care organele de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România le pot aplica sunt următoarele: a) mustrarea; b) avertismentul; c) suspendarea calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi informarea Ministerului Sănătăţii Publice cu privire la retragerea dreptului de exercitare a profesiei pe perioada respectivă; d) retragerea calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi informarea Ministerului Sănătăţii Publice cu privire la retragerea dreptului de exercitare a profesiei. (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) se aplică de consiliul judeţean al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. (5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. c) şi d) se aplică de Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România în urma unei anchete efectuate de Comisia naţională de etică şi deontologie a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, care întocmeşte un raport în acest sens. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (3) lit. c), pentru motivele prevăzute la art. 46 alin. (4), se face de către consiliul judeţean al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, respectiv de Consiliul Municipiului Bucureşti al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 63 Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România care s-au retras sau au fost excluşi din organizaţie nu pot ridica nicio pretenţie asupra veniturilor sau patrimoniului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, asupra taxelor de înscriere, a cotizaţiilor sau a eventualelor contribuţii băneşti efectuate în perioada în care aceştia au avut calitatea de membri ai Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. ART. 64 Concluziile anchetei şi sancţiunile aplicate se comunică în scris persoanei în cauză, consiliului judeţean al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, respectiv Consiliului Municipiului Bucureşti al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, persoanei juridice cosemnatare a contractului individual de muncă şi, în cazul retragerii calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, Ministerului Sănătăţii Publice. ART. 65 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

(1) Contestaţiile împotriva sancţiunilor prevăzute la art. 62 alin. (3) lit. a) şi b) se adresează Biroului executiv al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 62 alin. (3) lit. c) şi d) pot fi contestate la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical sancţionat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii. ART. 66 Răspunderea disciplinară a membrilor Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, prevăzută la art. 62, nu exclude răspunderea civilă, contravenţională şi penală. CAP. 4 Rolul, atribuţiile şi drepturile autorităţii de stat ART. 67 (1) Ministerul Sănătăţii Publice, în calitate de autoritate de stat, urmăreşte ca activitatea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România să se desfăşoare în condiţiile legii. (2) Reprezentantul autorităţii de stat cu rang de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice este membru al Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi este numit prin ordin al ministrului sănătăţii publice. (3) În cazul în care reprezentantul autorităţii de stat constată că nu sunt respectate prevederile legale, acesta sesizează organele de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. În termen de 15 zile de la efectuarea demersului, acestea adoptă măsurile necesare de încadrare în normele în vigoare şi informează Ministerul Sănătăţii Publice în acest sens. (4) În cazul nerespectării prevederilor alin. (3), Ministerul Sănătăţii Publice se adresează instanţelor judecătoreşti competente. CAP. 5 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 68 (1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale, pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare. (2) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România îşi schimbă denumirea în Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, iar Registrul naţional unic al asistenţilor medicali şi moaşelor din România îşi schimbă denumirea în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România. (3) Deţin de drept calitatea de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România toţi asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali înscrişi până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. ART. 69 (1) În vederea facilitării accesului la exerciţiul profesiei de asistent medical generalist şi, respectiv, al profesiei de moaşă pe teritoriul României, Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, recunoaşte calificările de asistent medical generalist şi, respectiv, de moaşă, dobândite în conformitate cu normele Uniunii Europene, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, de cetăţenii acestor state, iar încadrarea în muncă se face conform legii. (2) Modificarea şi completarea normelor de recunoaştere a titlurilor de calificare de asistent medical generalist şi, respectiv, de moaşă, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat aparţinând Spaţiului Economic European şi de Confederaţia Elveţiană cetăţenilor acestora, aflate în vigoare la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă, se face de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. ART. 70 Statutul Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, Codul de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România, precum şi deciziile Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, care privesc organizarea şi funcţionarea acestuia, se publică de Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 71 După intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, administraţia publică locală, prin consiliile judeţene şi Consiliul Municipiului Bucureşti, poate da în administrare filialelor judeţene şi Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii, la solicitarea acestora. ART. 72 (1) Pregătirea asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi a asistenţilor medicali se realizează prin următoarele forme de învăţământ: a) învăţământ universitar; b) învăţământ sanitar postliceal. (2) În învăţământul universitar pentru asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali şi postliceal sanitar se pot înscrie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat. (3) Specializările şi cifrele anuale de şcolarizare pentru şcolile postliceale sanitare de stat şi private acreditate, precum şi pentru facultăţile cu profil medico-farmaceutic uman, pentru facultăţile de asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali, se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

ART. 73 (1) Titularii diplomelor eliberate de şcolile postliceale sanitare care atestă o formare de asistent medical generalist sau asistent medical obstetrică-ginecologie, începută anterior datei de 1 ianuarie 2007, precum şi titularii diplomelor de asistent medical, eliberate de şcolile postliceale sanitare, pot avea acces la studii universitare, cu posibilitatea echivalării studiilor efectuate în învăţământul postliceal sanitar, în condiţiile stabilite de senatele universităţilor, conform reglementărilor în vigoare privind autonomia universitară, în cazul în care sunt absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat. (2) Absolvenţii învăţământului superior care promovează examenul de licenţă pot urma studii postuniversitare. ART. 74 (1) Alegerile organizate conform prevederilor Legii nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, cu modificările ulterioare, rămân valabile până la expirarea mandatului actualelor organe de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România. (2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă se vor organiza alegeri pentru completarea organelor de conducere alese în condiţiile alin. (1), conform art. 50 alin. (4) şi art. 55 alin. (2), cu următoarele funcţii: a) un vicepreşedinte al biroului consiliului judeţean al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, respectiv Consiliul Municipiului Bucureşti al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România; b) un preşedinte de onoare şi un vicepreşedinte al Biroului executiv al Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (3) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, înfiinţat şi organizat potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, este continuatorul de drept al Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, înfiinţat potrivit legilor anterioare. Drepturile şi obligaţiile anterioare vor trece în patrimoniul noii instituţii, organizate potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă. ART. 75 Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. 76 La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 30 iunie 2004, cu modificările ulterioare. * Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi Consiliului privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 255 din 30 septembrie 2005, precum şi prevederile Directivei 2006/100/CE pentru adaptarea unor directive din domeniul liberei circulaţii a persoanelor, având în vedere aderarea Bulgariei şi a României, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 363 din 20 decembrie 2006. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează: Ministrul sănătăţii publice, Gheorghe Eugen Nicolăescu Ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Anton Anton Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, Mariana Câmpeanu Departamentul pentru Afaceri Europene, Aurel Ciobanu-Dordea, secretar de stat Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian Bucureşti, 28 octombrie 2008. Nr. 144. ANEXA 1 Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

Titluri oficiale de calificare de asistent medical generalist a) asistent medical generalist cu studii superioare de lungă durată: - diplomă de licenţă de asistent medical generalist b) asistent medical generalist cu studii superioare de scurtă durată: - diplomă de absolvire de asistent medical generalist cu studii superioare de scurtă durată c) asistent medical generalist cu studii postliceale şi medii: - atestat de echivalare de asistent medical generalist, asistent medical de medicină generală; - diplomă de absolvire şcoală postliceală sanitară în specialitatea: asistent medical medicină generală, asistent medical generalist, eliberată de Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei; - certificat de absolvire şcoală postliceală sanitară în specialitatea: asistent medical medicină generală, asistent medical generalist, eliberat de Ministerul Educaţiei Naţionale sau Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; - certificat de competenţe profesionale eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; - diplome, certificate, alte documente care conferă competenţele profesionale de asistent medical generalist certificate de unitatea de formare, pentru care titularul şi-a început formarea anterior datei de 1 ianuarie 2007; d) diplome, certificate, titluri sau alte dovezi de calificare de asistent medical responsabil de îngrijiri generale, eliberate sau, după caz, recunoscute de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat membru aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană cetăţenilor acestora sau, respectiv, atestatul de echivalare emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în cazul dovezilor de calificare de asistent medical generalist dobândite într-un stat terţ şi care nu au fost recunoscute de unul dintre statele membre menţionate. ANEXA 2 Titluri oficiale de calificare de moaşă a) moaşe cu studii superioare de lungă durată: - diplomă de licenţă de moaşă b) moaşe cu studii postliceale: - diplomă de absolvire în specialitatea asistent medical obstetrică-ginecologie - certificat de absolvire în specialitatea asistent medical obstetrică-ginecologie c) diplome, certificate, titluri sau alte dovezi de calificare de moaşă, eliberate sau, după caz, recunoscute de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat membru aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană cetăţenilor acestora sau, respectiv, atestatul de echivalare emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în cazul dovezilor de calificare de moaşă într-un stat terţ şi care nu au fost recunoscute de unul dintre statele membre menţionate. ANEXA 3 Titluri oficiale de calificare de asistent medical/tehnician a) asistent medical/tehnician cu studii superioare: - diplomă de licenţă, eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; - diplomă de absolvire colegiu universitar de profil, eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului b) asistent medical/tehnician cu studii postliceale: - diplomă de absolvire şcoală postliceală sanitară, şcoală de specializare postliceală sanitară, sau şcoală tehnică sanitară, eliberată de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei/Ministerul Educaţiei Naţionale; - certificat de absolvire şcoală postliceală sanitară, eliberat de Ministerul Educaţiei Naţionale/Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; - atestat eliberat de Ministerul Învăţământului şi Ministerul Sănătăţii; - certificat de absolvire eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice c) asistent medical cu studii medii: - diplomă de absolvire liceu sanitar cu durata de 5 ani, eliberată de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei d) diplome, certificate, titluri sau alte dovezi de calificare în unul dintre domeniile care fac obiectul de activitate al profesiei de asistent medical în România, obţinute sau, după caz, recunoscute într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat membru aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană, respectiv atestatul de echivalare emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în cazul dovezilor de calificare dobândite într-un stat terţ şi care nu au fost recunoscute de unul dintre statele membre enumerate. ---------------

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

FDI POLICY STATEMENT Recommendations for Clinical Trials of Restorative Materials Adopted by the FDI General Assembly: 26th September 2008, Stockholm, Sweden Background Criteria for the clinical evaluation of restorative materials (the ‘Ryge’, or ‘United States Public Health Service (USPHS)’ criteria) were published in the early 1970s. However, since then, numerous modifications have been made to these criteria in a noncoordinated way, and in addition restorative materials have improved considerably. Consequently, a new clinical evaluation protocol system is recommended. Statement • The high cost of clinical trials of restorative materials necessitates designs which are standardized, quantitative, sensitive, reliable and valid. •

Clinical trials are required both in an academic environment in order to assess new materials and techniques (‘efficacy studies’) and in a practice-based environment in order to assess their performance under ‘field’ conditions (‘effectiveness studies’).

•

Appropriate ethical approval must be obtained prior to conducting a clinical trial.

•

Biological, functional and aesthetic criteria should be evaluated for the appropriate period of time

•

Statistical analysis should include provision for restorations unable to be evaluated, e.g., by using survival (life table) analysis.

•

The FDI World Dental Federation recommends that researchers on dental restorative materials should use relevant study designs and evaluation criteria published in the following reference.

Bibliography Hickel R, Roulet J-F, Bayne S et al. Recommendations for conducting controlled clinical studies of dental restorative materials. Clin Oral Invest 2007 11:5-33, J Adhes Dent 2007 9 (Supp 1): 121-147, Int Dent J 2007 57(5): 300-302

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I

I nr. 6 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 6 • 2008 I