Revista "Viata Stomatologica" nr.3 2013 by Amsppr Romania

FOTO © CRISTIAN PETRI

VIAȚA STOMATOLOGICĂ • ANUL XV | NR. 81 | NR 3 NOIEMBRIE 2013

Partial Ceramic Restorations Marco Gresnigt / Stephan van der Made

EQUIA versus amalgam Ivana Miletić

O ABORDARE MINIM INVAZIVĂ ÎN ZONA FRONTALĂ Dan Lazăr

www.viatastomatologica.ro

Restaurările directe frontale Sergiu Mureşan

SISTEMUL DE IMPLANTURI DENTARE STRAUMANN 速

UN SISTEM. UN SET DE INSTRUMENTE. TOATE INDICATIILE

IMPLANT DIVISION SRL- unic importator si distribuitor Straumann in Romania www.implantdivision.ro office@implantdivision.ro telefon 0727735534 *De la edentatii simple la edentatii totale

EDITORIAL

Dr. Marton G. Pantel Preşedinte AMSPPR

COALIŢIA PENTRU SĂNĂTATE UN DEMERS STRATEGIC Iată pentru prima dată o iniţiativă pentru întregul sector medical românesc. Se pare că stomatologia a fost reintegrată medicinii, de unde pentru a lungă perioadă de vreme a fost exclusă. Felicitări pentru CMDR că a fost printre membrii fondatori ai acestei coaliţii! Nu avem cum să nu fim de acord cu revendicările acesteia, însă nu reuşim să nu observăm că cel puţin în momentul de faţă problemele stomatologiei sunt lăsate la urmă.

Suntem convinşi că printr-o colaborare cu toţi factorii interesaţi s-ar putea cerne priorităţile sectorului stomatologic. Nu ne putem permite să facem greşelile din trecut, colaborarea CMDR cu asociaţiile profesionale naţionale, ar permite o mult mai bună mediatizare a problemelor, alături de propunerea soluţiilor aferente (prea mult timp s-a vorbit de probleme şi prea puţin de soluţii). Aşteptările sunt mari şi faţă de celelalte specialităţi, aşteptăm o solidaritate faţă de problemele noastre, fiindcă în presă se vorbeşte doar despre problemele salariale ale medicilor din sectorul public şi se fac referiri mărunte asupra problemelor din stomatologie.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

Dacă însă tot acest demers va lăsa din nou stomatologia la capătul listei, dacă cei 16000 de stomatologi, şi problemele stomatologice vor fi lăsate la urmă şi pe urmă uitate eşecul va fi suportat de toată lumea. Cred că sunt în asentiment cu marea majoritate a colegilor noştri când îmi exprim scepticismul faţă de finalitatea acestui de demers, şi aceasta deoarece de-a lungul timpului stomatologia a ajuns unde a ajuns datorită divergenţelor dintre stomatologi şi mai puţin datorită unor factori externi. Avem iată o ocazie de a învăţa din greşelile trecutului, în ce măsură vom reuşi rămâne de văzut, să rămânem totuşi optimişti şi să sperăm că de această dată normalitatea va învinge.

INFORMAŢII IMPORTANTE Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din “Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR - FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR – Bucureşti – România.

CUPRINS

IMPORTANT • Precizare juridică: Articolele juridice publicate se referă la acte normative în vigoare la data predării revistei.

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ Partial Ceramic Restorations Marco Gresnigt, DDS PhD / Stephan van der Made

EQUIA versus amalgam Profesor Ivana Miletić, DDS

O ABORDARE MINIM INVAZIVĂ ÎN ZONA FRONTALĂ Dr. Dan Lazăr

Restaurările directe frontale O ABORDARE SUCCINTĂ Dr. Sergiu Mureşan

6 ELEMENTE PENTRU UN KIT DE FOTOGRAFIE DENTARĂ Dr. Dan Lazăr

6 14 18

ACTUALITĂŢI Congresul comun de stomatologie SRS-GAO, Italia, Bucureşti Narcisa Şorop

Critica pachetului minimal Drd. Dr. Vlad Cristian Deac

Bursa Orbit Interviu si eseu Gheorghe Dorin Nicolae

Hipersensibilatea dentară Simpozionul COLGATE - GABA la ced-iadr 2013

ADUNAREA GENERALĂ FDI 2013 06 septembrie 2013

FDI 2013 ABORDEAZĂ DOMENII CHEIE Despre politică și sănătatea orală

Tozlovanu Horia Teodor

anul XV | nr. 81 | NOIEMBRIE 2013 ISSN: 1583 - 8838 COLEGIUL REDACŢIONAL Dr. Pantel Marton Gyorgy Dr. Bogdan Popescu Dr. Radu Ţepordei Dr. Mihai Tozlovanu Av. Luciana Mihai Ing. Narcisa Carmen Şorop COLEGIUL ȘTIINŢIFIC DE REDACŢIE: Dr. Ioan Coca Dr. Sanda Danciu-Stănoiu Dr. Laszlo Hecser Dr. Alexander Mersel Prof. Dr. Mihai Nechifor Conf. Dr. Ştefan Ioan Stratul Şef. lucrări Dr. Liviu Zetu REDACTOR ȘEF Dr. Vlad Cristian Deac

30 31 34 37 38 40

CULTURAL ZIDUL PROGRESULUI

AMSPPR nu își asumă în nici un fel responsabilitatea pentru validitatea proprietailor, aparaturii, materialelor sau serviciilor firmelor care îsi fac publicitate în revista AMSPPR. Afirmațiile proprietarilor reclamelor respective sunt subiect al standardelor de piață si ale reglementărilor legislației protecției consumatorului.

DESIGN Davidsign DTP Kinga Tomos SECRETARIAT REDACŢIE Anamaria Capotescu SEDIUL CENTRAL: Str. Voroneţ nr.3, bl.D4, sc.1, ap.1, Bucureşti, sector 3, cod poştal 031551 Tel./Fax 021/327.4w1.19 e-mail: amsppr@dental.ro ADRESA REDACŢIEI AMSPPR - Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap.6, 310029 Arad, jud. Arad Tel./Fax: 0257-206.180 e-mail: redactie@dental.ro www.viatastomatologica.ro TIPAR: PRINTINGS Str. Carpaţilor nr. 60 bl. 156, Etaj II, Braşov tel.: 0368 10 10 20 www.printings.ro Redactare afişe şi editare imagini: Monica Butnaru www.monicabutnaru.com

PAGINI JURIDICE Elementele fișei postului de medic dentist Luciana Mihai

Legislația malpraxisului medical Andrei Nanu

membră în

PRIN DECIZIA CONSILIULUI DIRECTOR NAIONAL AL AMSPPR DIN 12 IUNIE 2010 REVISTA AMSPPR APARE ÎN 4 NUMERE PE AN

: Un lucru e clar O investiţie eşte r c e r a o it r lo f în şi ie ţ n e t a ă lt u cu m iune s a p e d p o r t s un

Asigurarea de viaţă Dinamic Invest îţi oferă acces la piaţa de capital internă sau internaţională pentru a-ţi construi investiţia dorită. www.allianztiriac.ro

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

Partial Ceramic Restorations USE THE STRONG CONNECTION BETWEEN ENAMEL AND GLASS CERAMIC

Marco Gresnigt, DDS PhD

Stephan van der Made

Netherlands, Groningen

Marco is a dentist and works as a lecturer and researcher at the University of Groningen the Netherlands. He got his PhD on laminate veneers. Besides his academic career he works in a dental practice and gives lectures on esthetic and minimal invasive dentistry internationally. E: marcogresnigt@yahoo.com

Stephan is a dental technician and owner of dental laboratory Kwalident in Beilen the Netherlands. His laboratory focuses on making high quality esthetical restorations. E: info@kwalident.nl

Patients nowadays also ask in the posterior region for tooth-colored materials when needing a restoration. Not only from laboratory studies, but also in clinical studies the tooth -colored materials have a predictable bond to enamel. This has made it â&#x20AC;&#x2039;â&#x20AC;&#x2039; possible for us clinicians to work less invasive for directly applicable restorations. Universities in the Netherlands even completely abandoned amalgam. A shift of mind was needed to change from amalgam to composite. The preparation techniques, application, bonding procedure and finishing makes it a total different treatment concept. A shift of mind is too needed to take the step from full coverage crowns to partial ceramic restorations.

This article describes the preparation, technical phase and adhesive cementation of such indirect partial ceramic restorations.

Biomimetic dentistry is way of treatment to restore nature in a minimal invasive way. Besides color we would like to mimic natures morphology and form. This is a minimal invasive treatment modality, which is in contrast to metal ceramic or zirconia crowns. With the high modulus of elasticity, zirconia and metal ceramic doesn’t use the properties of dentin and enamel and makes them therefore completely dysfunctional. Relatively weak glass ceramics gain their strength from the adhesion to enamel and in a lesser extent dentin. When a large amount of sound tissue is lost, we can decide for a semi-direct or indirect restoration. Indirect restorations are well known, the semi-direct probably less. With semi-direct we mean: cerec inlay/onlays or partial crowns or directly fabricated composite composite inlays/onlays on silicon models. In the following case a step by step procedure is given applying partial ceramic inlays using an immediate dentin sealing (IDS).

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ Partial Ceramic Restorations

indirect composite and ceramic) this patient decided to take the ceramic restorations. We restore one quadrant at the time, this year one, next year the other one. In the first appointment the cavity is prepared, the dentin sealed (IDS) by a small composite layer and an impression made. The second appointment is used to cement the indirect restoration in six steps: check of the fit, surface conditioning restoration, surface conditioning of the molar, cementation, check of occlusion and finishing and polishing.

CASE

FIRST APPOINTMENT

The first patient has some poorly fitting crowns and restorations in the upper jaw. Also the restorations in the second molars are worn out. This is well illustrated in figure 2. After communication with patient on the different possibilities (direct composite,

PREPARATION

After removal of the existing crown (cutting), a heavy rubber dam is applied. The old composite restorations are removed and any undercuts that remain in the preparation can be filled with composite later on. Then there is the discussion to make an inlay or overlay. Due to the good adhesion to enamel, less onlays are made, cusps are not capped to minimalize the removal of sound tissue. Some other reasons are: • Important information about occlusion and articulation is preserved • Less risk of post-operative pain • No margin on the buccal surface

Fig. 1 -3 Initial situation

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

After removal of the restorations a nice smooth outline is made. A useful tool for finishing and preparation of proximal edges is the Sonic Flex system (KaVo). The adjacent teeth are protected these instruments only cut on one side (Figure 5). When the preparation is completed, an IDS sealing is applied.

IMMEDIATE DENTIN SEALING What is IDS and why is it recommended? The IDS-treatment consists of applique of an adhesive system (before impression). This protects the patient from pain and sensitivity, and also gives a better adhesion to the dentin. In vitro research shows that indirect restorations cemented with IDS have significantly better micro-shear and microtensile bond strengths than the same restorations without IDS. A three step etch and rinse adhesive was applied in this case (Optibond FL). Undercuts can be filled with composite. After application of the immediate dentin sealing the oxygen inhibition layer must be polymerized or removed by applying glycerin gel. Through the glycerin, the IDS layer is again photo-polymerized (Light-cured) (figure 7). After polymerization a small layer of glycerin

Fig. 4 Crown and restorations removed Fig. 5 Preparation of the outline using Sonicflex (KaVo). One side is coated with diamond, prevention of damage.

is applied at the IDS layer before making the temporary inlay to prevent adhesion between the temporary material and the IDS layer. With a retraction-cord a better definition of the outline was performed (figure 8). Impressions were made using hydrocolloid material, however impressions can also be made by silicon impression materials. Polyether materials are not advised as they will adhere to the IDS layer.

Fig. 6 First step of IDS: etching of the dentin Fig. 7 Application of the glycerin gel to polymerize the oxygen inhibition layer. Undercuts are filled with composite.

Fig. 8 Application of retraction cord prior impression Fig. 9 The outline is checked, and separation fluid applieddamage.

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ Partial Ceramic Restorations

LABORATORY Three indirect ceramic materials can be chosen: feldspatic, glassceramic and lithiumdisilicate. Feldspatic can be baked or pressed. Pressing is advised as the control on occlusion and contactpoints is much more predictable. After pressing minimal corrections have to be made before finishing the restoration. Lithiumdisilicate (IPS e.max press, Ivoclar Vivadent) has a compression strength up to

400 MPa and is much more fracture resistant than feldspatic ceramics. The homogeneity and choice in colors are ideal to work minimal invasive. We decided on pressed lithium disilicate restorations as CAD-CAM systems (Cerec, Nobel, Straumann) have less designing freedom, less control on occlusion and articulation, sometimes it is even hard to mill the different forms of preparations.

Fig. 10-13 The first step of waxing is making the outer morphology of the inlay, thereafter the occlusal surface is made by hand. Fig. 14 After pressing of the inlay, the fit is poor. DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

Fig. 15 Small adjustments are made to improve the fit Fig. 16 Using occlusion spray we can see only small adjustments have to be made to correct the articulation. The fit is also checked on the master model.

Fig 17

taining of the inlay is done in two steps: staining of S the fissure and after that glazing of the outside of the restoration Fig 18-19 Occluspray is applicated to check again the occlusion and articulation. Fig 21 Inlay ready to be cemented

Fig 20

olishing will be performed using a diamond paste, this P is done to prevent wear to the antagonist Fig 22 Inlay and crown ready for fit on model Fig 23-24 Using articulation paper, contact points will be checked Fig 25-26 Hydrofluoric acid etching, thereafter rinsing with water

SECOND APPOINTMENT The adhesive cementation requires good planning and discipline of the entire treatment team. All steps should be done carefully in order to create the best possible adhesion.

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ

CONDITIONING OF THE INDIRECT RESTORATION All steps of conditioning the indirect restorations are summarized in table 1. Before conditioning, the restorations are checked for fit on the model and in the mouth. Using articulation paper, special attention is given to the contact points. If the contact is too heavy, the restoration doesn’t fit well and the composite margin will be bigger (fig 24). The ceramic restorations are held with an inlay holder (Laschal, www.devosendo.nl). The restorations will be conditioned for 20 seconds using a 4.9% hydrofluoric acid etch. Some researchers (eg Pascal Magne)

Partial Ceramic Restorations

conclude that the debris should be cleaned with 38 % phosphoric acid. However the manufacturer does not recommend this. The debris from etching can be removed in an ultrasonic-bath with distilled water. Then the debris is removed from the porosities in the ceramic. A silane (Monobond Plus , Ivoclar Vivadent ) is applied so that a chemical coupling occurs between the organic bonding system and the inorganic ceramic (Figure 27). One minute of drying is recommended, after which the bonding can be applied.

Fig. 27 Silanization of the ceramic surfaces Fig. 28 Preparations after silica-coating the IDS layer Fig. 29 Applying the adhesive Fig. 30 The full crown restoration is seated and protected with Teflon tape while acid etching the other preparations Fig. 31 With the EVA-handpiece (KAVO) margins will be finished and polished

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

Cementation After removal of the temporary restoration and the temporary cement, a rubberdam is applied. It is sometimes useful to protect the adjacent teeth by applying a Teflon tape (Figure 30). The IDS - layer on the dentine is first conditioned using silica coating (Cojet, 3M ESPE). The excess of sand is rinsed away and the phosphoric etching on the enamel applied. A silane coupling agent is applied to connect the IDS layer to the bonding system. Our preference is a filled resin composite cement or just a composite which is heated. If the cement is too fluent, excess is difficult to remove. After removal of excess, glycerin is applied on the margins and the restoration is photo polymerized from different sides.

Finishing and polishing

A useful tool for finishing the margins (especially in the approximal regions) is the EVA handpiece (intra- lux 61 LG , KaVo) (Figure 31 ).

The head has a deflection of 0.8 mm and is easy to rotate. The restoration is checked for height using a carbon paper. All margins are polished using rubber points, discs and a polishing brush. Excess of cement is checked with an x-ray (Figure 32-35 ). Conditioning the ceramic restorations

Fig. 32-35 End result of the treatment and an x-ray to check for approximal surplus of cement

Hydrofluoric acid etching (20s, depends on ceramic/acid)

Rinsing (water, if needed 38% phosphoric acid)

Ultrasonic cleaning (distilled water)

Silane application + 1 minute heating with a hair dryer

Adhesive application (not curing!) Adhesive procedure inlays

Application of rubberdam (extra heavy)

Silicatization of IDS layer (CoJet, 3M ESPE)

Phosphoric acid etching of enamel (30s)

Silane application on IDS

Adhesive application (not curing!)

Cement application

Fit of the inlay

Removing surplus cement

Glycerin gel application

10 Photo-polymerization

Un lucruert: este c e t ş a n e s Un cămliipne însemnate. din c

EDUCAŢIE MEDICALĂ Partial Ceramic Restorations

Asigurările pentru locuinţe de la Allianz-Ţiriac îţi protejează căminul şi îţi oferă certitudinea că locul drag ţie va fi la adăpost. www.allianztiriac.ro

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

EQUIA versus amalgam STOMATOLOGIE MINIM INVAZIVĂ PENTRU STOMATOLOGUL SECOLULUI 21

Profesor Ivana Miletić, DDS Zagreb, Croaţia

Lucrează în cadrul Departamentului de Endodonţie şi Stomatologie Restaurativă, Facultatea de Stomatologie, Universitatea din Zagreb, Croaţia.

“ Îmbunătăţirea calităţii proprietăţilor glass ionomerilor a făcut ca acestea să fie folosite pentru restaurări estetice coronare”

Tratamentul operator este inevitabil atunci când ţesutul dentar dur a fost demineralizat până în punctul în care nu mai există posibilitatea de remineralizare sau de stopare a leziunilor carioase sau a cavităţilor ce permit infiltrarea bacteriilor 1. Însă, odată ales un tratament operator, trebuie utilizată în continuare abordarea preventivă. Prepararea cavităţii trebuie să fie minim invazivă, la fel şi materialul de restaurare ales. Decizia cu privire la alegerea materialului de reconstrucţie a ţesutului dentar dur pierdut trebuie luată având în vedere caracteristicile materialului de restaurare. Factorii care trebuie luaţi în considerare sunt: materialele biocompatibile şi bioactive cu proprietăţi mecanice adecvate, capacitatea de adeziune chimică, o retenţie bună la structura dentară şi materialele care conservă ţesutul dentar dur. Începând cu secolul 19, unul din materialele utilizate în mod tradiţional pentru restaurarea dentară în zona posterioară a fost amalgamul. Amalgamul a fost utilizat ca material de restaurare conform principiilor macro-retentive clasice ale lui GV Black. Dezavantajele restaurărilor cu amalgam sunt 2: • necesitatea obţinerii unor cavităţi retentive cu preţul substanţei dentare sănătoase • slăbirea rezistenţei dintelui datorită tăierii prin marginile coroanei dentare • risc de fracturare a structurii dentare rămase (în principal suprafeţe bucale şi linguale) ca rezultat al design-ului cavităţii • lipsa adeziunii între amalgam şi structura dentară • lipsa esteticii

În plus, restaurările cu amalgam pot avea efecte biologice adverse, atât local cât şi sistemic3. Local, amalgamul poate cauza o leziune eritematoasă pe ţesutul oral adiacent, în timp ce sistemic, mercurul liber din amalgam poate determina apariţia unei reacţii de hipersensibilitate3. Deşi amalgamul are o bună durabilitate în cavităţile mari supuse stresului ocluzal, după o anumită perioadă de timp, multe din restaurările cu amalgam trebuie înlocuite deoarece sunt expuse proceselor fizicochimice din mediul intraoral4. Cariile secundare sunt principalul motiv al eşecului restaurărilor cu amalgam5. Eşecul unei restaurări cu amalgam (Figura1) necesită înlocuirea cu materiale noi disponibile în prezent. DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ Equia Versus Amalgam

Soluţie alternativă Îmbunătăţirile aduse proprietăţilor cimenturilor ionomere de sticlă au făcut ca acestea să devină materialul preferat pentru restaurările estetice coronare finale. Sistemul EQUIA de la GC include EQUIA Fil şi EQUIA Coat şi, potrivit producătorului, este primul material ionomer de sticlă care poate fi utilizat pentru restaurări posterioare definitive ce implică suprafeţe supuse stresului ocluzal. Sistemul EQUIA este disponibil în opt nuanţe diferite, oferind o mai bună selecţie în vederea adaptării la culoarea naturală a dintelui (Figura 2). Acest material de restaurare este tolerant la umiditate şi aderă chimic la structura dintelui, fapt ce facilitează aplicarea restaurării. Materialul mixat din capsulă este aplicat în cavitate într-o singură etapă, devenind astfel uşor şi rapid de utilizat. EQUIA Fil conţine umplutură de sticlă specială care oferă materialului o estetică ridicată. În acelaşi

Fig 1. Restaurare veche cu amalgam pe dintele 16 cu închidere marginală deficitară Fig 2. Alegerea nuanţei de Fuji IX GP Extra utilizând o cheie de culori realizată manual (nuanţa A3)

timp, materialul prezintă toate avantajele materialelor ionomere de sticlă, cum ar fi adeziunea chimică la structura dentară şi bioactivitatea. Prepararea cavităţii în vederea restaurării cu EQUIA nu necesită îndepărtarea ţesutului dentar dur sănătos (Figura 3). Înainte de aplicare, cavitatea poate fi condiţionată cu un condiţionant dentinar (10% acid poliacrilic timp de 20 secunde), (Figura 4) sau cu un condiţionant pentru cavitate (20% acid poliacrilic timp de 10 secunde), pentru a îndepărta stratul de praf dentinar şi a activa ionii din ţesutul dentar dur în vederea adeziunii chimice, dar această etapă poate fi omisă datorită acidului poliacrilic din compoziţia ionomerului de sticlă. După doar 2 minute şi 30 de secunde de la mixarea capsulei de EQUIA Fil, se poate realiza conturul final al restaurării cu freze şi discuri de lustruire. În final, restaurarea este acoperită cu EQUIA Coat, lac fotopolimerizabil auto-adeziv cu nano-umplutură (Figura 5). Dispersia şi infiltrarea nanoumpluturii lacului vor proteja restaurarea şi marginile acesteia o lungă perioadă de timp, oferindu-i posibilitatea de a atinge aceeaşi duritate ca cea a suprafeţei în decursul mai multor luni similar cu materialele compozite posterioare (Figura 6). Deasemenea lacul îmbunătăţeşte rezultatul estetic al restaurării cu EQUIA. După finalizarea restaurării, pacientul este sfătuit să nu mănânce timp de o oră, pentru a permite întărirea incipientă a materialului. Sistemul EQUIA are câteva avantaje comparativ cu restaurările cu amalgam:

Fig 3. Cavitatea după îndepărtarea restaurării cu amalgam şi excavarea cariei Fig 4. Condiţionarea cavităţii cu condiţionant dentinar (10 % acid poliacrilic) timp de 20 secunde Fig 5. Restaurare finală cu EQUIA după conturare şi aplicarea lui G-Coat. Fig 6. Înlocuirea unei restaurări vechi cu compozit răşinic cu EQUIA şi controlul periodic timp de un an.

• conservarea ţesuturilor dentare dure sănătoase • aplicare mai uşoară şi mai rapidă a restaurării • adeziune chimică la structura dentară • eliberarea şi absorbţia de ioni de fluor • finalizarea restaurării într-o singură şedinţă • estetica restaurării

Referinţe: 1. Mount GJ, Ngo H. Minimal intervention: a new concept for operative dentistry. Quintessence Int. 2000;31:527-33. 2. D e Moor R, Delmé K. Black or white-Which choice for the molars? Part 2. Which does one choose for the restoration of posterior teeth: amalgam or composite? Rev Belge Med Dent 2008;63:135-46. 3. McCullough MJ, Tyas MJ. Local Adverse effects of amalgam restorations. Int Dent J 2008;58:3-9. 4. Mjör IA, Gordan VV. Failure, repair, refurbishing and longevity of restorations. Operative Dentistry 2002;27:528–34. 5. B ernardo M, Luis H, Martin MD, Leroux BG, Rue T, Leitao J, DeRouen TA. Survival and reasons for failure of amalgam versus composite posterioe restorations placed in a randomized clinical tria. J Am Dent Assoc 2007;138:775-83.

De Profesor Ivana Miletić, DDS, PhD şi Anja Baraba, DDS

before 12/06/2009

after 12/06/2009

11/12/2009

03/06/2010

18/06/2009

Publicat inițial în MID4 in 2012 o revistă electronică despre Stomatologia Minim Invazivă realizată de GC și Interactive Dental Media

DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 03 / 2013

O ABORDARE MINIM INVAZIVĂ ÎN ZONA FRONTALĂ

Dr. Dan Lazăr Oradea, România

A absolvit Facultatea de Medicină Dentară din Cluj Napoca în anul 2005, este membru fondator al Societăţii Române de Fotografie Dentară (SRFD), lider de opinie al firmei VOCO Gmb. Işi desfasoară activitatea practică stomatologică în Oradea alaturi de echipa DENTAL ART precum şi în colaborare cu clinica Dr. Ionuţ Brânzan şi Dentcof. E: lazar_danioan@yahoo.com www.dental-art.ro

Tratamentul leziunile carioase interproximale fără afectarea pereţilor vestibulari şi orali, în zona frontală reprezintă şi la ora actuală o provocare atât din punct de vedere al accesului cât şi al refacerii estetice de la acest nivel. Accesul proximal al instrumentelor rotative se poate realiza dinspre vestibular şi dinspre oral. La o abordare dinspre vestibular cu păstrarea peretelui palatinal integru nu alterează contactele şi ghidajele de la acest nivel în defavoarea esteticii vestibulare.

Prin realizare unui acces palatinal contactele ocluzale sunt alterate în favoarea păstrării esteticii vestibulare.

Funcţie sau estetică ? Baratierii în “Composite restorations în anterior teeth” descrie o abordare minim invazivă în care se păstrează peretele vestibular şi palatinal cu accesul instrumentelor rotative direct dinspre proximal.

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ O abordare minim invazivă în zona frontală

Această tehnică presupune plasare unui inel elastic interdentar pentru câteva zile (între 2 şi 4 depinde de situaţie) ce are ca efect depărtarea dinţilor creând astfel acces instrumentelor dinspre proximal. Un alt avantaj major al acestei tehnici constă în punerea unui diagnostic obiectiv în leziunile carioase proximale frontale şi laterale.

Prezentare de caz Pacientul se prezintă cu o leziune carioasă distală la nivelul lui 22. (Fig 1) Leziunea carioasă nu a afectat integritatea peretelui vestibular sau cel palatinal. Ca şi atitudine terapeutică s-a optat pentru mărirea spaţiului între 22 şi 23 pentru un acces facil interproximal. Astfel, după informarea pacientului s-a plasat un inel elastic între 22 şi 23 cu ajutorul unei aţe dentare (Fig 1). Pentru a facilita inserarea inelului se poate folosi un ic de plastic sau de lemn. (Fig 2)

Păstrarea inelului de plastic se face pe o perioadă de 2-4 zile în funcţie de pacient. În acest caz s-a păstrat timp de 4 zile. După perioada de acţiune a inelului, acesta se îndepărtează apoi se evaluează spaţiul creat. (Fig 3). Se observă foarte bine extinderea leziunii proximale carioase. Dacă spaţiul este insuficient se aplică un inel mai gros pentru încă câteva 2-3 zile. Spaţiul creat oferă operatorului un acces facil cu ajutorul instrumentelor rotative şi permite prepararea unei cavităţi de clasă a 3-a extrem de conservativ.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

Prepararea cavităţii s-a realizat prin metodele clasice fără realizarea niciunui tip de bizou la nivelul marginii vestibulare sau palatinale, adică preparare în unghi drept. (Fig 4). După izolarea cu sistemul de diga s-a obturat cavitatea creată cu compozit fotopolimerizabil respectând protocolul adeziv. (Fig 5).

Obturarea cavităţii utilizând această tehnică are două mari avantaje: controlul direct al marginilor cavităţii şi nu necesită realizarea suprafeţei de contact. Finisarea marginilor au fost realizate cu ajutorul lamei de bisturiu (12A) a unei freze Arkansas şi a benzilor abrazive. (Fig 6)(Fig 7) Adaptarea ocluzală nu este necesară pentru că s-a păstrat intact peretele palatinal. După câteva zile de la intervenţie pacientul este rechemat pentru verificarea poziţiei dinţilor. Suprafaţa de contact s-a restabilit şi s-a produs hidratarea structurilor dentare şi a materialului compozit.Se observă integrarea deosebită a restauraţiei din compozit. (Fig 8)

Concluzii

AVANTAJELE TEHNICII DESCRISE DE BARATIERII SUNT: • Diagnosticare precisă a leziunii carioase • Prepararea minim invazivă a structurilor dentare • Păstrarea intactă a peretelui palatinal • Refacerea facilă a suprafeţei de contact • Finisarea obturaţiei cu control vizual maxim

DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 03 / 2013

Restaurările directe frontale O ABORDARE SUCCINTĂ

Dr. Sergiu Mureşan Beclean,Romania

A absolvit Facultatea de Medicină Dentară, Cluj Napoca în anul 2005. Este pasionat de estetica dentară şi în special de restaurarile directe din materiale compozite. A participat la numeroase manifestări stiintifice pe tema restaurărilor directe, atât în calitate de participant cât şi în calitate de lector. E: muresansergiu@yahoo.com

Incidenţa fracturilor în zona anterioară este din ce în ce mai mare, ajungând la vârste cuprinse între 8 şi 17 ani la peste 16% (1). Înainte de dezvoltarea sistemelor adezive, clinicienii erau obligaţi să creeze retenţii mecanice pentru reconstrucţiile lor, în aceste situaţii recomandându-se obturaţii fizionomice ancorate cu pini parapulpari sau coroane de acoperire.

Cerinţele pacienţilor tot mai crescute pentru un tratament cât mai conservativ precum şi permanenta îmbunătăţire a sistemelor adezive şi a materialelor compozite au dus la posibilitatea restaurării acestor leziuni prin tehnici directe minim invazive.

Printre avantajele restaurărilor din compozit în zona frontală pot fi enumerate necesitatea unor preparaţii minim invazive, timp redus de lucru, permit obţinerea unei estetici bune precum şi costuri reduse. Pe de altă parte pentru a obţine rezultate estetice foarte bune sunt necesare cunoştinţe vaste despre structura dintelui, materialul compozit (modul de utilizare al acestuia) şi a principiilor de adeziune. Deosebit de important în succesul pe termen lung al unei restaurări directe este şi cooperarea pacientului în ceea ce priveşte igiena orală şi controalele periodice. Acest articol îşi propune să descrie modalitatea de realizare a unei restaurări estetice directe din material compozit în zona frontală utilizând tehnica stratificării anatomice, dezvoltată de Prof. L.Vanini (2). Cazul descris se prezintă cu o obturaţie directă realizată în urmă cu 8 ani, ca urmare a unei fracturi coronare. (Fig 1) Nemulţumirile pacientului fiind strict de ordin estetic şi datorită duratei lungi de viaţă a vechii restaurări, pacientul îşi doreşte realizarea unei noi reconstituiri minim invazive directe. Examinarea preliminară presupune evaluarea vitalităţii pulpare şi examinarea radiologică. Vitalitatea pulpara la testarea la rece este pozitivă iar radiologic nu se evidenţiază modificări apicale. Analiza clinică coroborată cu doleanţele pacientului au ca rezultat alegerea restaurării directe ca primă opţiune terapeutică. Prima etapă constă în alegerea culorii, în acest caz fiind elaborată o hartă de culoare respectând principiile teoriei asupra culorii enunţată de prof. L. Vanini. (Fig 2). O analiză primară asupra culorii (analiza ce include şi fotografii de la “ora 12”) conduce la observaţia că 1.1 prezintă o culoare de bază A1, în timp ce porţiunea restantă a lui 2.1 prezintă o saturaţie uşor crescută (echivalentă cu A2). (Fig 3) În dorinţa de a obţine simetrie de culoare între cei doi incisivi centrali, dentina de bază aleasă a fost o dentină A1, iar în profunzime s-a hotărât utilizarea unor dentine mai saturate în încercarea de a masca trecerea de la culoarea A2 (a porţiunii restante) la culoarea A1 dorită la final. Smalţul ales a fost unul cu o luminozitate crescută (UD3- Enamel Plus HRI). (Fig 4). DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ Restaurările directe frontale

Următoarea etapă constă în realizarea unei chei din silicon ce va fi folosită în primele etape de stratificare a materialului compozit. În acest caz, cheia de silicon a fost obţinută prin amprentarea unui mok-up direct. Îndepărtarea obturaţiei vechi şi eventuala exereză a ţesuturilor alterate sunt manopere ce trebuie efectuate cu atenţie maximă privind prezervarea ţesuturilor dure restante, cu atât mai mult cu cât extinderea vechii obturaţii se dovedeşte a fi foarte mare. După îndepărtarea vechii restaurări preparaţia urmează să fie finisată. Alegerea tipului de bizou se face în funcţie de tipul de material compozit ales pentru restaurare.

În cazul materialelor compozitele cu microparticule se putea realiza un bizou la 45 de grade sau “în lamă de cuţit”. Aceste compozite sunt foarte elastice (modulul lui Young 5Gpa) (2) şi nu se fracturau aplicate în straturi foarte subţiri. Pe de altă parte, datorită rezistenţei scăzute la uzură (duritatea suprafeţei Vickers 20 Mpa) (2), abraziunea acestora era accentuată, rezultatul fiind expunerea treptată a bizoului extins. În schimb, compozitele microhibride (cum sunt marea majoritate a celor folosite azi) au o rezistenţă mare la abrazie (duritatea suprafeţei Vickers 100 Mpa)(2), însă o elasticitate scăzută (modulul lui Young 10-20 GPa)(2) şi se fracturează dacă sunt folosite în grosime foarte redusă (cum ar fi pe un bizou tangenţial). De aceea, ele necesită margini foarte bine susţinute şi deci preparaţii în unghi drept sau chamfer scurt. Un alt avantaj al acestui tip de preparaţie e faptul că nu distruge pe o suprafaţă extinsă morf de suprafaţă, foarte greu de refăcut. În acest caz s-a utilizat o preparaţie tip minichamfer pe faţa vestibulară şi o preparaţie în unghi drept pe feţele proximale şi faţa palatinală. (Fig 5) După realizarea protocolului adeziv (total etch şi aplicarea unui adeziv de generaţia a 5-a în 2 straturi) s-a trecut la stratificarea propriu zisă a materialului compozit, tehnică folosită în acest caz fiind tehnica stratificării anatomice dezvoltată de prof. L. Vanini. Prima etapă a stratificării este reprezentată de crearea unei structuri primare (caseta) din smalţ, cu scopul uşurării stratificării corecte a dentinei şi controlul grosimii straturilor. La realizarea acestei structuri primare din smalţ a fost folosită cheia de silicon confecţionată anterior (pentru refacerea peretelui palatinal) respectiv matrice de celuloid şi icuri de lemn (pentru refacerea pereţilor proximali). (Fig 6) Datorită extinderii crescute a distructiei coronare au fost folosite pentru refacerea nucleului cromatic al dintelui, 3 tipuri de dentină (A3, A2 şi A1) cu scopul obţinerii unei desaturări progresive dinspre cervical spre incizal respectiv dinspre palatinal spre vestibular. (Fig7, Fig8, Fig9) Următoarea etapă este realizarea haloului incizal, atunci când el este prezent. Pentru realizarea acestuia poate fi folosită o masă de compozit dedicată acestui scop (dacă există în trusa noastră - ex. Opalescent Amber - Enamel plus HRI) fie o cantitate foarte mică de dentină (Fig 10). 24

Pentru realizarea opalescenţelor, zonele dintre lobii de dentină şi de la nivelul unghiurilor incizale sunt umplute cu mase de efecte necesare (ex. Opalescent Blue Natural - Enamel Plus HRI). (Fig 11) La finalul construcţiei, toată această structură este acoperită cu un strat de smalţ, mai subţire cervical şi ceva mai gros incizal, totodată definitivând şi forma finală a restaurării. (Fig 12) Finisarea şi lustruirea încheie etapele de reconstrucţie. În cadrul finisării este definitivată forma dintelui, conturul, liniile de tranziţie, macro şi micro textura de suprafaţă, toate acestea fiind realizate cu freze diamantate, discuri şi benzi abrazive, pietre Arkansas.

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ Restaurările directe frontale

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

Lustruirea este extrem de importantă pentru că va crea premisele unei interacţiuni optime între lumina şi suprafaţa restaurării, scade retenţia de placă bacteriană şi duce la creşterea luminozităţii dintelui. De asemenea, dacă lustruirea va fi făcută corespunzător îmbătrânirea restaurării va avea loc mult mai lent. Această lustruire se face folosind perii şi filţuri, paste diamantate de 3 microni şi 1 micron, respectiv pastă de oxid de aluminiu (3). Aspectul final al restaurării a fost evaluat la 7 zile după finisare şi lustruire, integrarea estetică fiind destul de bună (Fig 13). Aspectul obturaţiei corespunde cu cel al omologului însă, chiar dacă au fost folosite în profunzime dentine mai saturate, limita de demarcaţie între restaurare şi dinte (care este mai saturat) a rămas destul de vizibilă. În scopul obţinerii unei saturaţii A1 la nivelul porţiunii restante a lui 2.1 s-a hotărât extinderea preparaţiei sub forma unei micropreparaţii pentru faţetare directă. (Fig 14). După realizarea aceluiaşi protocol adeziv, a fost aplicat un strat fin de dentină A1 urmat de acoperirea completă cu acelaşi smalţ de luminozitate crescută, finisare şi lustruire (Fig

15, Fig 16).

Rezultatul final este evaluat după rehidratare, constatându-se o integrare estetică mult îmbunătăţită. (Fig 17, Fig18, Fig 19, Fig 20, Fig 21, Fig 22). În concluzie, materialele compozite sunt o variantă de succes în reconstituirea leziunilor coronare din zona anterioară. Ele reprezintă o alternativă foarte bună la masele ceramice, cu atât mai mult cu cât în unele situaţii reconstituirile ceramice sunt imposibil de realizat (pacienţi foarte tineri, cavităţi de clasa a III-a, restaurări ultra conservative, tratamente de urgenţă, pacienţi cu posibilităţi financiare reduse, etc).

Aprofundarea cunoştinţelor despre anatomia dintelui şi utilizarea acestei anatomii ca bază a stratificării materialelor compozite permit medicilor să realizeze restaurări directe cu un aspect foarte natural. De asemenea, evoluţia extraordinară a materialelor compozite şi a sistemelor adezive a creat condiţiile necesare ca practicienii să combine forma şi funcţia împreună cu estetica pentru a obţine rezultate remarcabile şi predictibile (4).

Bibliografie: 1. Black JB, Retief DH, Lemons JE. Effect of cavity design on retention of Class IV composite resin restorations. J Am Dent Assoc 1981; 103(1): 42-46 2. L .Vanini, Mangani, Klimovskaia. Conservative restoration of anterior teeth, 2005:171 3. J . Manauta, A. Salat. Layers- an Atlas of Composite Resin Stratification, 2012: 354-384 4. D ouglas A. Terry. Developing natural aestetics with direct resin restorations. Pract Proced Aestet Dent 2004; 16(1): A-H 5. L . N. Baratieri. Inspiration-People, teeth and restorations, 2012

DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 03 / 2013

6 ELEMENTE PENTRU UN KIT DE FOTOGRAFIE DENTARĂ Fotografia dentară a ajuns sa fie indispensabilă în cabinetul stomatologic. Acum 5 ani în România era un subiect care nu era prea cunoscut iar aparatura necesară era destul de scumpă.

Cursurile multiple pe tema fotografiei dentare, preţul tot mai accesibil al aparaturii de fotografiat, dorinţa de promovare prin imagini, au ajutat la implementarea facilă a fotografierii pacienţilor.

Dr. Dan Lazăr

Oradea, România

Care este kitul de bază în fotografia dentară? 1. Aparatul de fotografiat

În literatura de specialitate nu se mai pune la îndoială faptul că aparatele DSLR (digital single lens reflection) sunt cele mai potrivite pentru fotografia medicală. Ca şi firme în principal sunt alese Canon sau Nikon pentru că sunt pe stoc, se pot achizitiona ușor accesorii şi bineinţeles în cazul unei defecțiuni există service la noi in ţară. Ce tip? Depinde de bugetul alocat. La momentul de faţă un aparat de fotografiat D-SLR body nou (fără obiective) variază între 1300 RON şi 25.000 RON. Stomatologii care vor să fotografieze pentru documentarea pacientului, promovarea cazurilor pe siteul propriu şi comunicarea cu laboratorul dentar un aparat cu un preţ cuprins între 1300 - 4000 RON oferă o calitate suficientă. (FIG.1, FIG.2)

2. oBIECTIVUL Fotografia realizată în cabinetul stomatologic este o fotografie macro, ceea ce necesită obiective macro. Aceste obiective sunt total diferite de obiectivele care măresc (zoom) şi care deţin opţiunea “macro”, ele nefiind folositoare în stomatologie pentru că pot fi setate doar 28

până la un raport de mărire de 1:4. Ca obiectivele să fie MACRO adevarat, trebuie să aibă un raport de mărire de 1:1. În fotografia dentară obiectivele macro cele mai folosite sunt cele cuprinse între 60 si 105 mm (60mm, 85mm, 90mm, 100mm, 105mm) (FIG.3)

Tips and trick pentru practica curentă

EDUCAŢIE PROFESIONALĂ 3. BLIŢUL

Bliţul încorporat în aparat poate oferii fotografii dentare de calitate acceptabilă în unele situaţii (documentare). În alte situaţii (comunicarea cu tehnicianul dentar) sunt necesare alte surse de lumină, adică bliţ circular sau bliţ twin. Bliţul circular este mai uşor de utilizat şi poate fi folosit în aproape orice situatie clinica. Oferă imagini de calitate bună şi foarte bună. Bliţul twin oferă unele avantaje atunci când este folosit pentru obţinerea unor imagini artistice şi în comunicarea cu tehncianul dentar. Ca şi concluzie pentru acei stomatologi care vor să publice, să prezinte cazuri sau pur şi simplu sunt pasionaţi, bliţul twin flash le va oferi mai multă informaţie. (FIG.4, FIG.5)

4. DEPANATOARE Recomand departatoarele unimanuale pentru că oferă liberate de miscare în funcție de zona de fotografiere. Sunt foarte accesibile ca preţ (30-50 RON perechea). (FIG.6)

5. CONTRASTOARE În fotografii, în special la cele realizate la nivelul dinţilor frontali, elementele situate în fundal de obicei disturbă atenţia privitorului. Acest inconvenient poate fi remediat prin folosirea contrastoarelor. Acestea sunt folosite pentu a accentua crontastul dinţilor şi a realiza un fundal uniform de culoare neagră. De unde se pot achizitiona? Dentcof www.dentcof.ro, Style Italiano www.newyorkdental.ro şi www.doctorseyes.com sunt sursele din România. (FIG.7) DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

1. OGLINZI PENTRU FOTOGRAFIERE Aceste accesorii sunt indispensabile dacă dorim să realizăm fotografii din incidenţe ocluzale sau laterale De ce aceste oglinzi sunt speciale faţă de oglinzile obişnuite este că reflexia imaginii se realizează la suprafaţa sticlei (care corespunde cu suprafaţa reflectantă). O sursă bună de achiziţie este o firma din Franta, http://ptj-intl.fr.linkfirst-prod.linkeo.org/index_catalogue. html?categories_id=1 cu virare rapidă la domiciliu (max 5 zile). (FIG.8) 29

Congresul comun de stomatologie SRS-GAO, Italia, Bucureşti 12 -14 SEPTEMBRIE 2013 Începând cu anul 2007, Societatea Română de Stomatologie, avându-l ca preşedinte pe neobositul prof. Dr. Emilian Hutu a continuat seria manifestărilor dedicate medicilor dentişti din Bucureşti şi din întreaga ţară prin demararea unui nou proiect Congresul comun de Stomatologie SRS-GAO, Italia. Deşi iniţial perioada aleasă pentru această manifestare era primăvara (mai-iunie), în acest an pentru a putea beneficia de prezenţa la eveniment a lectorilor tradiţionali din România, dar şi a celor din străinătate, Societatea Română de Stomatologie a decis decalarea acestui congres pentru perioada 12 -14 septembrie 2013

Astfel, în perioada 12 -14 septembrie 2013, la Bucureşti, la centru de conferințe Crystal Palace Ballrooms, situat în apropierea Palatului Parlamentului, o locaţie care, datorită condiţiilor bune pe care le oferă, a reuşit să atragă în ultimul timp tot mai multe manifestări medicale, inclusiv de stomatologie, s-a desfăşurat Congresul comun de Stomatologie SRS-GAO, Italia. Tema aleasă pentru acest congres a fost “Stomatologia în relaţie cu medicină generală. Procedee terapeutice moderne”. În cadrul congresului lectorii au abordat şi prezentat următoarele teme: • Noi metode clinice utilizate în parodontologie • Reabilitarea pacienţilor cu defecte mandibulare utilizând tehnici de implantologie

• Complicaţii ale cariilor • Utilizarea materialelor osteotropice în stomatologie • Tehnici de perspectivă în tratamentele endodontice • Odontologie, • Terapii laser şi foto dinamice în stomatologie • Chirurgie oro-maxilo-facială • Estetica dentară

Narcisa Şorop Director executiv AMSPPR

• Prevenţie • Noutăţi în protetica dentară • Materiale şi tehnici noi în odontologie • Aspecte practice privind tratamentul ortodontic al anomaliilor dento-maxilare

• Aspecte moderne în implantologie

Societăţile partenere manifestării au fost: American Academy of Periodontology, American Academy of Pediatric Dentistry (AAPD), Asociaţia pentru Reabilitare Orală şi Posturoterapie din România, Canadian Dental Association (CDA), Centers for Disease Control and Prevention, Gruppo Aggiornamento Odontoiatrico, National Guideline Clearinghouse, Societa Europea di Protesi Neuromusculare, The Royal College of Surgeons of England. După încheierea evenimentului, asociaţia noastră s-a bucurat să constate că partenerul tradiţional, Societatea Română de Stomatologie a organizat şi în acest an o manifestare reuşită, manifestare care a reunit medici din întreaga ţară, cărora lectorii invitaţi le-au împărtăşit informaţii noi şi interesante despre profesia lor.

Critica pachetului minimal ACTUALITĂŢI Principiile de la care ar trebui să pornim în întocmirea unui pachet minimal de servicii medicale decontate de CAS ar trebui să aibă în centrul atenţiei pacientul în contextul cabinetului său, clinicii şi bineînţeles a nivelului de trai. Trebuie din start ţinut cont de demnitatea umană atât a pacienţilor cât şi a celor care servesc, adică a practicienilor.

Astfel, pachetul de servicii de sănătate trebuie să fie unul care să vină în întâmpinarea nevoilor de bază ale cetăţenilor statului care: au o urgenţă (alta decât cea cauzată de neglijenţă şi neprezentarea la dentist un timp îndelungat), încă nu pot (copiii), deja nu mai pot (persoanele în vârstă, cu deficienţe loco motorii psihice genetice) sau a celor pedanţi. Prin pedant aici înţeleg persoanele care cunosc şi înţeleg rolul igienei bucale, a periuţelor de dinţi şi a pastei de dinţi, dau o importantă relativ crescută unei vizite la medicul dentist cel puţin o dată pe an, şi îşi plătesc cotizaţia obligatorie la sănătate. La o trecere în revistă sumară, se poate constata faptul că după ani de zile, preţurile au fost aduse la un minim rezonabil în ceea ce priveşte costurile reale ale tratamentelor. Acesta este un lucru benefic. Sunt multe cabinete stomatologice în medii defavorizate care nu au cum să supravieţuiască decât din aceste deconturi.

Bineînţeles, sunt şi câteva aspectele ce reţin atenţia. Primul ar fi diferenţa de tarif de la tariful CAŞ la tariful cabinetului. Cel puţin în proiectul de norme metodologice nu este specificată modalitatea de decontare a serviciilor când există o diferenţă de tarif între ceea ce decontează CAS şi tariful de cabinet. În cabinet, medicul îşi formează preţurile în funcţie de costurile pe care le are pentru funcţionarea cabinetului, manopera şi profit. Este esenţial să fie înţelese lucrurile deoarece costul acoperă preţul materialelor, DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

Drd. Dr. Vlad Cristian DEAC medic de medicină dentară. http://vladdeac.blogspot.com

instrumentarului, aparaturii, manopera reprezintă studiul, cărţile, cursurile, congresele, conferinţele, atelierele, priceperea medicilor iar profitul este cel care ar trebui să confere cabinetului şansa să se dezvolte şi familiei medicului să trăiască decent. O atenţie deosebită se acordă cabinetelor stomatologice din instituţiile de învăţământ. Acestea se pare că au un regim special.

Cine şi cu cât plăteşte medicii respectivi? Trebuie avut un principiu de bază în salvare: siguranţa salvatorului înseamnă siguranţa victimei. În acest context, se poate ţine cont de faptul că medicii din instituţiile de învăţământ în general nu fac altceva decât să ofere servicii stomatologice către elevi şi studenţi ori cadre didactice. Nu este voie să nu avem în vedere faptul că în mare proporţie, dintre acestea au proprii lor medici dentişti, un fel de medic dentist de familie căruia i se adresează pentru afecţiunile dentare.

Şi atunci, cui ne adresăm? Trebuie avută în vedere decenţa unui trai fără atingerea demnităţii umane şi în cazul practicienilor din aceste instituţii. 31

Taxa de intrare în contract cu CAŞ, acea taxă de acreditare sau evaluare, atât timp cât va fi menţinută, trebuie avute în vedere 2 aspecte esenţiale: primul acela că nicio altă instituţie a statului român nu poate evalua din punct de vedere funcţional un cabinet medical atât timp cât Ministerul Sănătăţii prin structura sa teritorială a avizat funcţionarea iar al doilea aspect ţine de recuperarea acelor bani, tocmai de la pacienţii care beneficiază de decontarea serviciilor de către CAS (deoarece aceştia sunt cei care beneficiază de pe urma evaluării şi acreditării cabinetului). Un calcul simplu, spune faptul că (la nivelul plafoanelor de la începutul anului 2013) din 24 de luni cât este valabilă evaluarea cabinetelor de către CAS, doar 22,5 luni sunt efective în relaţie cu CAŞ deoarece 1,5 luni reprezintă tocmai diferenţa până la aceasta taxă. Cred cu tărie faptul că nu noi, practicienii trebuie să facem protecţia socială. Dacă noi dorim să efectuăm tratamente gratuite unor

Sponsori AMSPPR

familii aflate în nevoi, ceea ce în mai mare sau mai mică măsură facem cu toţii, o facem fără să plătim vreo taxă care să ne confere acest drept. Un ultim punct care trebuie avut în vedere este, bineînţeles, faptul că pachetul minimal va trebui secondat de un pachet de servicii suplimentar prin serviciile de asigurări, în special cele private. Aştept cu interes şi încurajez decidenţii să ofere un cadru legislativ suficient de specific domeniului astfel încât asemenea iniţiative să prindă contur în cel mai scurt timp. Este total în defavoarea tuturor ca susţinerea activităţilor de sănătate să fie făcută doar prin pachetele minimale de care şi aşa nu beneficiază toată lumea. De asemenea, în măsura în care ne dorim un status de sănătate cât mai bun pentru populaţie, cetăţenii acelui stat trebuie să înţeleagă inclusiv importanţa acordării unei atenţii deosebite stării lor de sănătate.

Toate sistemele de implanturi comercializate de GMS, precum si suprastructurile si piesele aferente, beneficiaza de preturi dintre cele mai competitive. Deasemenea cursurile noastre din tara si strainatate sunt orientate spre nevoile imediate ale utilizatorilor Cereti detalii pe mail sau telefonic.

BCS

STO

Pentru o vizita a echipei GMS la clinica dumneavoastra solicitati-ne telefonic sau pe mail

www.implant.com

GERMAN MEDICAL SUPPORT

Str. Buzoiani Iani nr. 3, Bl. 16, Sc. A, et. 9, ap. 39, Sector 1, Bucureþti mobil: 0040-749-206.096, 0040-749-206.090 e-mail: contact@gms-srl.ro DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

www.gms-srl.ro

BURSA ORBIT 2012 / 2013

GHEORGHE DORIN NICOLAE CÂŞTIGĂTOR 2012

INTERVIU Ce te-a determinat sa optezi pentru medicina dentara? M-am orientat spre o cariera medicala chiar din clasa a V–a, cand am participat pentru prima oara la un concurs privind notiunile si acordarea de prim ajutor, organizat de Crucea Rosie Romana. Acela cred ca a fost punctul de plecare. Crescand si ajungand in liceu am realizat mai multe despre ceea ce inseamna o boala, un bolnav. Vazand mai multe cazuri mi-am dat seama ca nu as putea vreodata trata un pacient fara sa ma gandesc la ceea ce inseamna acea boala pentru el, pentru familia sa. Aceasta empatie, desi m-ar face sa inteleg mai bine pacientul si deci sa il pot trata mai bine, mi-ar transfera automat si mie o parte din suferinta sa sufleteasca. Poate ca as putea sa-mi asum aceasta sarcina insa din pacate in tara noastra succesul unui tratament sta sub semnul unor numeroase lipsuri pe care priceperea medicului nu le poate compensa in totalitate. Nu cred ca m-as putea impaca cu ideea pierderii unui pacient din cauza lipsei unui medicament sau a unui aparat medical. Astfel m-am orientat catre medicina dentara, intelegand ca in aceasta ramura a medicinei, priceperea si abilitatile mele vor fi esentiale in tratarea pacientilor deoarece este o specialitate cvasi-independenta de lipsurile si aspectele negative ale sistemului nostru sanitar. In plus, pot avea garantia ca prin practica mea voi vedea pacientul zambind si fiind fericit atunci cand pleaca din cabinetul de medicina dentara, iar eu voi fi multumit sufleteste. Acum, dupa aproape cinci ani de la acea alegere cred ca am fost destul de inspirat in acel moment, iar decizia mea ar fi aceeasi.

De ce este bine sa te speli pe dinti dupa fiecare masa si de fiecare data dupa ce consumi ceva – bautura sau gustare? 34

An de studiu in 2012: 5 (anul de studiu 2012) Vârsta: 23 (vârsta în 2012) Facultatea: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, Facultatea de Medicină Dentară

Cred ca raspunsul la aceasta intrebare ar trebui sa fie la fel de cunoscut precum la aceea ”de ce ne spalam pe maini” si voi incerca sa fiu cat mai pe intelesul tuturor. Cavitatea orala este o cavitate deschisa, ce comunica cu exteriorul. Drept urmare, inca de la nastere, bacteriile patrund in interiorul sau. Peste 500 de specii bacteriene se vor gasi pe dintii, gingiile sau limba oricarei persoane, provenind din aer sau din apa. Pare si chiar este foarte mult. Din fericire o parte din aceste bacterii nu sunt daunatoare, chiar mai mult, actioneaza impotriva celor ”rele” sa le spunem, ce sunt responsabile de instalarea celor mai frecvente afectiuni ale cavitatii orale – boala carioasa si boala parodontala. Pentru ca bacteriile daunatoare sa fie oprite sa se dezvolte prea mult si sa ne imbolnaveasca, celelalte bacterii au nevoie de o conditie esentiala, si anume ca in cavitatea orala pH-ul sa fie unul neutru (intre 6,7 – 7,3). In momentul in care mancam sau consumam o bautura pH-ul va scadea brusc (chiar sub valoarea de 5). Evident, bacteriile daunatoare vor profita de acest lucru cat si de aportul nutritiv pe care il vor procura din hrana noastra (zahar, grasimi) si vor incepe sa se dezvolte in voie. Dezvoltarea lor va duce la aparitia problemelor de sanatate orala. In acest moment, spalatul pe dinti vine sa restabileasca valoarea neutra a pH-ului (si cu ajutorul salivei ce va fi stimulata) si sa desprinda placa bacteriana ce s-a format pe dinti, limba si gingii. Placa bacteriana se va forma insa chiar in lipsa consumului de alimente sau bauturi, astfel ca periajul de cel putin doua ori pe zi, dimineata si seara, trebuie sa fie un act reflex al oricui.

Ce crezi ca are guma de mestecat Orbit deosebit fata de alte gume de mestecat? Dupa parerea mea, guma de mestecat Orbit reprezinta cel mai bun produs ce se gaseste pe piata de profil. Spun asta prin prisma actiunii multivalente pe care o are

asupra sanatatii orale, actiune provenita atat din calitatile pe care le prezinta cat si din ingredientele speciale pe care le contine. Orbit nu doar ca stimuleaza secretia salivei si curatarea dintilor, ci contribuie activ la aceasta prin particulele microabrazive pe care le contine Orbit Professional. Orbit nu doar ca previne demineralizarea smaltului dentar prin restabilirea pH-ului dintilor, ci contribuie activ la intarirea si fortificarea acestuia prin ionii de calciu din compozitia sa. Orbit nu doar ca are un gust grozav si o gama larga de arome, neavand zahar, ci insusi ingredientele acestuia, xilitolul si sorbitolul, au efecte antibacteriene ce actioneaza chiar dupa ce guma nu mai este mestecata. Toate aceste caracteristici deosebesc guma de mestecat Orbit de alte produse si o recomanda ca alegerea fireasca in mentinerea unei igiene orale continue.

Esti practic de cinci ani in sfera stomatologiei. Cum ti se pare ca trateaza romanii problema ingrijirii dentitiei? Pentru comparatie, ai vreo referinta despre ce se intampla in tarile din Vest? Din pacate situatia mi se pare destul de ingrijoratoare. Am intalnit destui pacienti tineri cu extractii multiple ale dintilor ca urmare a evolutiei bolii carioase. Situatia in randul adultilor si varstnicilor este chiar mai complicata de atat, din cauza instalarii si a bolii parodontale, de cele mai multe ori ca urmare a unei igiene orale deficitare. Pierderea precoce a dintilor cel mai adesea prin cele doua afectiuni are consecinte nefaste si complexe, de la cele estetice si functionale pana la cele nutritionale sau metabolice. In urma discutiilor cu astfel de persoane am observat ca necesitatea ingrijirii dentitiei era recunoscuta si acceptata de marea lor majoritate, insa aspectele practice, starea danturii si sanatatea orala aveau mult de suferit. Cred ca nerespectarea unor reguli elementare de igiena orala vine din doua mari directii – pe de o parte cei care pot si au conditiile necesare mentinerii unui nivel satisfacator de igiena insa nu constientizeaza pe deplin beneficiile ingrijirii danturii, dar nici riscurile neglijarii ei sau nu respecta minimul masurilor de igiena orala (spalatul pe dinti dimineata si seara); iar pe de alta parte cei care nu au posibilitatea ingrijirii danturii, fie din cauza problemelor socio-economice, fie a diferitelor lipsuri materiale sau educationale. Pentru comparatie cu Europa de Vest, cred ca in primul rand este vorba de o problema de mentalitate. Acolo, ideea de preventie sta la baza oricarui domeniu al medicinei,deoarece actul prevenirii si tratamentul precoce este mult mai putin costisitor si mai putin traumatizant pentru pacient, asigurat chiar fiind, decat un tratament complex. Cu alte cuvinte, se va prefera un control stomatologic periodic de 50 de euro sa spunem, decat un tratament protetic de 5000 de euro, la care s-ar fi ajuns in urma nerespectarii igienei orale si a pierderii dintilor. Dar in Romania se merge la medicul stomatolog, de obicei, doar atunci cand un dinte doare. Iar solutia aleasa cel mai adesea de catre pacient este extractia dintelui. Spre exemplu, in tarile Scandinaviei sau in Europa de Vest, prevalenta cariei dentare la copii este DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

ACTUALITĂŢI Bursa Orbit

la jumatate fata de acum 40 de ani, ceea ce inseamna ca schimbarea mentalitii s-a produs iar parintii au inceput sa o aplice direct copiilor lor. In Romania insa prevalenta se mentine constanta.

Cum crezi ca se poate imbunatati educatia populatiei in ceea ce priveste ingrijirea dintilor? In primul rand trebuie pe deplin inteleasa nevoia unei igiene orale corecte. Daca toata lumea este de acord si stie ca de exemplu o rana la picior, cu praf sau urme de pamant trebuie mai intai spalata si curatata pentru a se vindeca corect si a nu se infecta, de ce nu ar intelege si ca dintii, gingiile si cavitatea orala trebuie ingrijita in acelasi mod? In fond, o carie dentara reprezinta o poarta de intrare a bacteriilor in organism ce trebuiesc impiedicate sa faca acest lucru prin ingrijirea dintilor si a cavitatii orale. Cred ca avand aceasta viziune asupra lucrurilor, accesibila oricarui nivel de percepere, oamenii ar avea un fundament solid si un argument pentru care sa respecte riguros sanatatea orala. Ca un exemplu personal, in momentul in care am vazut imagini ale operatiilor chirurgicale necesare tratamentului unor afectiuni avand la origine un debut prin carie dentara (cum ar fi extirpari de chisturi maxilare, supuratii, abcese) am fost marcat profund si am inteles pe deplin rolul extrem de important pe care o igiena orala impecabila il joaca pentru sanatatea noastra. Oameniilor trebuie sa le fie prezentate avantajele pe care ingrijirea danturii le ofera, dar mai ales sa cunoasca riscurile la care se expun atunci cand aleg sa neglijeze acest aspect. Am ramas placut surprins sa vad aparitia in media a campaniei ”Zambeste Romania” in care este implicat si Orbit Romania si doresc sa salut acest lucru. Este un pas extrem de important si ma bucur ca prin ajutorul companiilor participante copiii lipsiti de posibilitati materiale vor avea sansa unei igiene orale corecte, sansa ce nu trebuie refuzata nimanui. Prin campanii sociale, prin promovare la nivelul scolilor, vom putea imbunatati educatia noastra si poate ca astfel vom fi mai zambitori.

Cum crezi ca o sa folosesti bursa oferita de Orbit? Am primit vestea castigarii bursei chiar in ziua inceperii anului universitar si cred ca astfel a devenit cea mai memorabila zi de intai octombrie a vietii mele de student. Anul acesta in august am prezentat pentru prima data 35

la Bucuresti, in cadrul unui congres international al studentilor stomatologi, o lucrare stiintitifca in limba engleza, ceea ce a fost o experienta extraordinara in ciuda tracului de rigoare. In 2013, congresul se va desfasura in Italia, iar cu sprijinul bursei Orbit voi avea posibilitatea de a repeta experienta de a prezenta o lucrare in fata colegilor veniti din intreaga lume. Am de asemenea o lista de carti de specialitate, de endodontie, de ortodontie, de parodontologie si de cariologie pe care mi le doresc in biblioteca, iar o parte din bursa o voi folosi in acest sens.

Cum ai grija de dintii tai cand esti in miscare, atunci cand nu ai cu tine periuta si pasta de dinti? Secolul 21 se mai numeste si secolul vitezei, iar sanatatea noastra orala resimte si ea acest lucru. Mancarea tip fast-food, bauturile carbogazoase, tutunul,

Timpul sănătăŢii orale

cafeaua fac parte din cotidianul tuturor si reprezinta provocari noi la adresa igienei orale. Periuta de dinti, pasta, ata dentara, apa de gura nu pot fi folosite adesea din motive obiective decat dimineata si seara, la culcare. Insa in tot acest interval, ceva trebuie sa aiba grija de sanatatea noastra orala pe parcursul zilei. Solutia evidenta este Orbit fara zahar. Personal, am incredere in Orbit si il folosesc de fiecare data dupa ce am mancat sau baut. Sub forma de guma - pastile, lame sau minilame, cu aroma winterfrost, peppermint sau fructe, bomboane mentolate sau drajeuri, Orbit fara zahar imi este mereu la indemana, gata sa imi mentina dintii sanatosi si respiratia proaspata, dar si oferit mereu cu drag colegilor si prietenilor. In cei 28 de ani de existenta brandul Orbit a devenit sinonim cu guma de mestecat fara zahar ce asigura sanatatea cavitatii orale pe parcursul zilei, atunci cand periuta si pasta nu sunt la indemana. Cred ca timpul sanatatii si igienei orale a sosit si pentru romani, iar guma Orbit este o piesa importanta a acestui puzzle.

ESEU

Un zgomot strident…da, ceasul deșteptător. Te trezești, te dezmeticești. Începi să ai o senzație de uscăciune a gurii, de gust neplăcut. Intri în baie, te speli pe dinți, folosești ața dentară și apa de gură. Totul este mai proaspăt, ai o dantură curată și o respirație rece. Dar oare va rezista fără niciun ajutor această senzație până va fi din nou ora culcării? Iei micul dejun, o cafea și ai plecat la lucru. Dinții tăi se resimt. Nivelul pH-ului cavității orale scade brusc între 5,5 și 4 favorizând demineralizarea smalțului dinților și dezvoltarea celor peste 500 specii de bacterii din cavitatea orală. Sunt cele mai bune condiții pentru apariția cariilor dentare. Ce poți face oare, dar să ajungi și la serviciu la timp? Poți mesteca o gumă fără zahăr, Orbit, timp de 10-20 minute. Lucrul acesta îți va crește până de 7 ori cantitatea de salivă, care va combate atacul acid al bacteriilor și va restabili nivelul normal al pH-ului, prin sistemele sale tampon. Ajuns la serviciu, îți întâmpini colegii cu o respirație proaspătă asigurată de guma de mestecat fără zahăr. Ședințe, termene limită, mult stres. Mestecând o gumă Orbit, te poți elibera mai ușor de tensiune. Mai mult, gustul ei dulce face ca timpul să treacă mai ușor, iar senzația frecventă de gură uscată este eliminată, așa că poți să îți expui ideile fără dificultate. Ora prânzului. Deja știi că fiecare masă trebuie să se încheie cu o gumă de mestecat fără zahăr, atunci când periuța și pasta de dinți sunt departe. Zahărul este înlocuit în gumă de xylitol și sorbitol, substanțe ce nu pot fi consumate de bacteriile cauzatoare de carii dentare și care, mai mult, au efecte negative asupra lor chiar și după ce tu ai terminat de mestecat guma. Pe lângă creșterea cantității de salivă, o gumă de mestecat fără zahăr precum Orbit poate conține săruri de calciu ce contribuie la mineralizarea smalțului dentar și la reducerea hipersensibilității dentare. Timpul a trecut, orele de lucru s-au terminat. Însă ziua continuă cu o întâlnire, pe seară, în oraș cu toți prietenii. Ce mod mai plăcut de relaxare decât multe glume și râs din plin? Desigur, având un zâmbet alb, sănătos. Pentru că o gumă așa cum este Orbit te ajută să îți menții și să-ți sporești albul dinților, eliminând petele extrinseci de ceai, cafea sau vin roșu. Iar respirația ta va fi proaspătă prin aroma sa, dar și prin combaterea pH-ului acid și a acțiunii antibacteriene pe care o au ingredientele sale. Ai ajuns acasă după o zi lungă, plină de evenimente. Prietenii sănătății tale orale, pasta de dinți, periuța, ața dentară, apa de gură, nu au de ce să își facă griji acum când îi refolosești. Au avut parte de un ajutor de nădejde de-a lungul zilei: guma de mestecat fără zahăr. Te uiți la ceas. Orele sunt târzii, dar gândindu-te la ziua ce a trecut, îți dai seama că a venit timpul sănătății orale impecabile. O nouă zi, noi provocări, același ajutor pentru o igienă orală neîntreruptă, Orbit fără zahăr!

HIPERSENSIBILITATEA DENTINARĂ ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII ÎN RAPORT CU SĂNĂTATEA ORALĂ

ACTUALITĂŢI

Simpozionul Colgate-GABA la CED-IADR 2013, Florenţa

Bucureşti, 26 septembrie 2013 Sub egida Colgate/GABA s-a desfășurat Simpozionul având ca subiect impactul hipersensibilităţii dentinare asupra corelaţiei calitatea vieţii - sănătatea orală, în cadrul celei de-a 46-a întruniri a Diviziei Continentale Europene a Asociaţiei Internaţionale pentru Cercetare în Medicina Dentară (CED-IADR), care a avut loc între 4 şi 7 septembrie, a.c. la Florenţa, în Italia.

Simpozionul Colgate-GABA intitulat “Impactul hipersensibilităţii dentinare asupra pacientului - realitate sau imaginaţie?” a avut loc la data de 6 septembrie şi a fost condus de Dr. David Gillam, de la Institutul de Medicină Dentară Barts şi The London School of Medicine and Dentistry. În introducere, Dr. David Gillam a arătat că evaluarea impactului hipersensibillității dentinare asupra vieții cotidiene a pacientului încă reprezintă o provocare pentru specialişti, în pofida faptului că procentul populației afectate depășește 74%. Profesorul Giuseppe Pizzo, de la Departamentul de Științe Orale, Chirurgicale şi Oncologice, al Universității din Palermo, Italia, a deschis simpozionul cu prelegerea intitulată: “Rezultatele studiilor in vitro şi in vivo. Semnificaţii specifice”. În această conferință, Prof. Pizzo a prezentat și a discutat tipurile de informație ce pot fi extrase din studiile in vitro and in vivo, ca şi limitările inerente ale acestor metode. În conferința sa, Profesorul Christian Hirsch, de la Universitatea din Leipzig, Germania, a luat în discuție calitatea vieții la pacienții cu hipersensibilitate dentinară. Prof. Hirsch a definit tipurile de încadrare a conceptului de calitate a vieții și a demonstrat modul de evaluare a calității vieții în raport cu sănătatea orală.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

A urmat analizarea impactului hipersensibilității dentinare asupra calității vieții corelate cu sănătatea orală. Dr. Christoph Ramseier, de la Universitatea din Berna, Elveția, a încheiat Simpozionul cu o prelegere despre intervievarea motivațională a pacienților cu hipersensibilitate dentinară. În prezentarea sa, Dr. Ramseier a definit și explicat conceptul de intervievare motivațională și a arătat potențialul promițător al acestei abordări pentru îmbunătățirea conduitei de sănătate și a calității vieții în raport cu sănătatea orală.

Rezumatele și fotografiile de la Simpozion sunt disponibile online la adresa www.gaba.com/iadr2013 Colgate-Palmolive, lider mondial şi local în igiena orală, se implică activ şi investește anual într-o serie de programe educaționale adresate publicului larg, în colaborare cu reprezentanţii mediului academic şi profesional medical, toate având ca scop îmbunătățirea parametrilor sănătăţii orale pentru populaţia din România. GABA, producător pe piața europeană de igienă orală, este membru al grupului de companii Colgate-Palmolive.

ADUNAREA GENERALĂ FDI 2013 06 SEPTEMBRIE 2013 La Adunarea Generală a FDI din 2013 a avut loc inaugurarea Dr. Tin Chun Wong ca președinte 2013-2105, alegerea prin aclamare a dr. Patrick Hescot în calitate de președinte ales și refacerea Consiliului FDI. Adunarea Generală a avut loc pe parcursul a două zile pe 27 și 30 august 2013 în contextul Congresului Mondial Anual Dentar (CMAD), care a avut loc în 28 - 31 august la Istanbul (Turcia).

La Adunarea Generală a FDI a avut loc, de asemenea, refacerea celor cinci Comisii Permanente, cu noi membri aleși de către Consiliul FDI. Mai mult, au fost salutaţi doi noi membri FDI: Asociaţia Medicilor Dentiști din Afganistan ca membru obișnuit și Círculo de Odontologos des Paraguay (Cercul de Stomatologi din Paraguay) în calitate de membru asociat. Dr. Tin Chun Wong, Preşedinte FDI 2013-2015 Preşedintele FDI, Dr. Tin Chun Wong a început oficial cei doi ani pe 30 august, după o scurtă ceremonie de predare. O predare simbolică a avut loc două zile mai devreme în timpul ceremoniei oficiale de bun venit. Ea a preluat conducerea de la preşedintele dr. Orlando Monteiro da Silva (Portugalia). Dr. Wong a jucat un rol-cheie în cadrul Consiliului FDI şi în Comisiile Permanente pe parcursul a mai mult de două decenii. Ea a fost al 83-lea preşedinte al Congresului Mondial Anual Dental care a avut loc la Hong Kong în 1995. Dr. Wong a fost preşedinte al Asociaţiei Dentare din Hong Kong şi şi al Societăţii de Ortodonţie din Hong Kong. A fost deasemenea membru al Consiliului Dental din Hong Kong din anul 1996 și a fost președinte al Comitetului Preliminar. Dr. Wong a studiat stomatologia și ortodonţia în Londra si practică ortodonţia în cabinetul ei privat din Hong Kong, din 1981. Este căsătorită cu un arhitect şi are trei copii. ÎNTĂRIRE ŞI CONSOLIDARE Într- un scurt discurs, Dr. Wong l-a lăudat pe predecesorul său, Dr. Monteiro da Silva pentru devotamentul și angajamentul său. Ea a spus că cuvintele-cheie care reglementează acțiunile ei ar fi “ a întări și a consolida “. Ea a promis calitate și consecvență în 38

mesajele FDI transmise membrilor și părților interesate și un angajament de îmbunătățire continuă a eficienței și durabilității. Dr. Wong a adus în atenţie declaraţia de la Istanbul. Aceasta solicită FDI şi asociaţiilor membre să sprijine un rol extins al profesioniştilor stomatologi şi subliniază nevoia ca aceştia să redefinească rolul şi responsabilităţile lor la îmbunătăţirea stării generale de sănătate şi bunăstarea pacienţilor lor.

Preşedintele ales al FDI: Dr Pat Scot îşi va începe cei doi ani de conducere în 2015. A fost Consilier FDI din 2007 şi preşedinte al ORE FDI implicându-se în mod direct în activitatea FDI timp de 20 de ani. Cu o lungă carieră concentrată în domeniul sănătăţii publice, dr. Hescot a jucat un rol major în proiectele FDI printre care şi Strategia FDI pentru Africa. A fost director al Centrului de Colaborare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 1998 şi a fost Consilier pe probleme tehnice la Ministerul Sănătăţii din Franţa. Dr. Hescot este Preşedinte de Onoare al Uniunii Franceze pentru Sănătate Orală (UFSO) şi a fost Secretar General al Asociaţiei Dentare Franceze (ADF). Forţa călăuzitoare a Sănătăţii Publice Într-un pliant electoral transmis membrilor Adunării Generale a FDI, dr. Hescot a vrut să-i asigure că se va ocupa de dezvoltarea FDI şi a asociaţiilor membre şi de întărirea recunoaşterii internaţionale, de garantarea independenţei şi că organizaţia va deveni o forţă călăuzitoare a Sănătăţii Publice.

Cele şase priorităţi ale sale vor fi:

ACTUALITĂŢI Adunarea generală FDI 2013

• continuarea recuperării finanţelor FDI, • îmbunătăţirea eficienţei Comisiilor şi Grupurilor de Lucru ale FDI, • optimizarea relaţiilor de lucru dintre oficialii aleşi şi angajaţii de la sediul FDI din Geneva, • acordarea unui rol mai activ asociaţiilor membre, • stabilirea unui parteneriat cu industria din domeniu, • repoziţionarea medicilor dentişti în fruntea tuturor domeniilor din sănătate şi din toate domeniile ce au legătură cu calitatea vieţii.

CONSILIUL RECONSTITUIT

REALEGERI ÎN COMISII

După alegerile din cadrul Adunării Generale, Consiliul reconstituit al FDI are în componenţă următorii consilieri:

FDI îi felicită pe următorii membri pentru alegerea sau realegerea lor în Comisiile permanente ale FDI:

Preşedinte: Dr Tin Chun Wong (Hong Kong, SAR) Preşedinte – ales Dr. Patrick Hescot (Franţa) Trezorier: Dr Kathryn Kell (SUA) Purtător de cuvânt: Dr Neil Hewson (Australia)

Communicaţii şi sprijinul membrilor: Dr. Awab Alvi (Pakistan) Dr. Alexander Tolmeijer (Olanda)

Membrii: Dr. Emile China (Benin) Dr. Jack Cottrell (Canada) Dr. Gerhard Seeberger (Italia) Dr. Masaki Kambara (Japonia) Dr. Kim Chuan How (Malaezia) Dr. Jaime Edelson (Mexic) Prof. Ihsane Benyahya (Maroc) Prof. Nermin Yamalik (Turcia) Dr. Alvaro Roda (Uruguai) Dr. Kathleen Roth (SUA)

Practica dentară: Dr. Alexis Campos Nunez (Costa Rica) Dr. Michael Sereny (Germania) Educaţie: Dr. Jürgen Fedderwitz (Germania) Dr. Sally Hewett (SUA) Prof. Young-Guk Park (Coreea) As. Prof. Dr Hande Sar Sancakli (Turcia) Dr. Joel Trouillet (Franţa) Prof. Tao Xu (China) Sănătate Publică: Dr. Jo Frencken (Olanda); Ştiinţă: Prof. Takashi Inoue (Japonia).

Membru din afara Consiliului: Dr Jean-Luc Eiselé, FDI Director Executiv

Traducere din limba engleză: Anamaria Capotescu DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

FDI ABORDEAZĂ DOMENII CHEIE DESPRE POLITICĂ ŞI SĂNĂTATEA ORALĂ “Eu sunt doar la începutul a ceea ce promite a fi un termen de doi ani foarte interesant ca preşedintele FDI. E mult de construit după predecesorul meu, dr Orlando Monteiro da Silva. Avem proiectele potrivite, mijloacele şi expertiza pentru a ne îndeplini ambiţiile.” Dar pentru început, şi poate părea o întrebare ciudată, deoarece suntem în etapele finale ale Congresului Mondial Dentar Anual al FDI, ce este FDI şi ce înseamnă a fi o parte din el? Propria mea definiţie simplă este că FDI este vocea autoritară a stomatologiei din întreaga lume. Aceasta este o afirmaţie puternică, şi este o poziţie puternică în care ne aflăm. Aş merge mai departe şi aş spune că FDI este o organizaţie cu adevărat globală şi, că este unica care serveşte nevoilor specifice ale stomatologilor. O parte din ceea ce o face unică constă în dovezile din cadrul Congresului şi din Parlamentul Dentar Mondial al FDI, ce au avut loc simultan. FDI reprezintă solidaritatea la nivel mondial a medicilor stomatologi: dacă doriţi să ajungeţi la oameni, o faceţi cu ajutorul FDI. Sperăm că am reuşit să ajungem la voi, cei care aţi participat la congres pee parcursul vizitei voastre la Istanbul.

Unele dintre sesiunile la care participanții au luat parte în ultimele câteva zile reflectă prioritățile FDI din ultimele douăsprezece luni sau mai mult. De exemplu, în 29 august, a avut loc o sesiune pentru a evalua ce efect ar putea avea asupra profesiei dentare Convenția Minamata privind mercurul. Deoarece convenția, care a fost ratificată în Japonia, în luna octombrie a acestui an, cuprinde restricții cu privire la mineritul, la accesul și comerțul cu mercur, acest lucru va avea în mod sigur un impact asupra disponibilităţii și utilizării în viitor a unuia dintre materialele de restaurare cheie în stomatologie, amalgamul, un compus inert conținând 50 % mercur. FDI printre alte grupuri, a argumentat cu succes pentru o reducere a folosirii amalgamului şi nu pentru o eliminare totală. Discuțiile de la Istanbul au luat în calcul acest succes, dar au şi evaluat implicațiile. În aceeași zi, am asistat de asemenea la lansarea a ceea ce va deveni linkul cheie în armura Viziunii FDI 2020 pentru 2014: noua tabletă bazată pe cererea de recuperare de date de la care FDI se va strădui să dobândească mai multe informaţii despre aspectele socio-economice, comportamentale și de alfabetizare de sănătate orală la nivel mondial.

Pentru moment, acesta este un proiect pilot care implică medicii stomatologi şi pacienţii lor în câteva cabinete dentare selectate de pe toate continentele. Cu toate acestea, atunci când îl vom utiliza la capacitate maximă, scopul este de a oferi membrilor noştri instrumentele de analiză a rezultatelor anchetei pentru a fi în poziţia de a sprijini şi de a sfătui guvernele de la nivel mondial privind aspectele de politici de sănătate orală. Acest lucru, la fel ca toate inițiativele de FDI, are legătură cu alte domenii aflate în discuție, de exemplu cu Forumul Mondial Oral a Sănătății, care a abordat sănătatea orală în contextul inițiativei Națiunilor Unite privind bolile netransmisibile. Cititorii își vor aminti că FDI a fost un susținător puternic al inițiativei NCD și, împreună cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, a reuşit să includă sănătatea orală în ordinea de zi a NCD. Bolile orale nu sunt, în cele mai multe cazuri, o problemă de viață și de moarte, deși dovezile raportate pe parcursul şedinţei Comitetului Ştiinţific al FDI sugerează o legătură între bolile orale și alte boli netransmisibile, cum ar fi diabetul zaharat.

Cu toate acestea, din cauză că bolile pe cale orală, în general, nu ucid, nu ar trebui să ne facă să închidem ochii la faptul că durerea de dinți înseamnă suferinţă, poate însemna lipsa de la școală și de la locul de muncă sau pierderea încrederii în sine sau au alte efecte nocive asupra vieții de zi cu zi. Cetăţenii țărilor dezvoltate sunt mult mai conştienţi privitor la boli decât în țările în curs de dezvoltare. De aceea, este important ca guvernele din întreaga lume să fie conștiente privitor la sănătatea orală și să ia măsuri pentru a îmbunătăţi sănătatea orală a cetăţenilor săi. Sperăm că acest congres s-a dovedit a fi o sursă de inspirație în ceea ce privește educația continuă furnizată oamenilor din întreaga lume și cu privire la oportunitățile pe care le-a oferit în schimburile cu colegii din alte țări. Dar este importantă, de asemenea,

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

ACTUALITĂŢI Despre politică şi sănătatea orală

contribuţia lui la dezbaterea în curs de desfăşurare privitoare la sănătatea orală şi sănătatea generală din cadrul guvernelor şi instituţiilor multilaterale. Aștept cu nerăbdare vești de la voi şi sper să vă întâlnesc anul viitor la New Delhi, India, pentru ceea ce promite deja să fie un congres interesant. Dr. Patrick Hescot Preşedinte ales al FDI Traducere din limba engleză Anamaria Capotescu

DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 03 / 2013

ZIDUL PROGRESULUI 8 august 2013. Cincizeci de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Constituţiei să asiste la unul dintre cele mai spectaculoase concerte create vreodata: The Wall, operă rock imaginată de Roger Waters, chitară bas și voce în trupa Pink Floyd, eveniment unic în România, până acum.

CULTURAL Pentru că sunt puține, voi trece mai întâi în revistă aspectele negative ale acestei experiențe, care au ținut de organizare. Intrarea în zona concertului s-a făcut greoi, porțile de acces fiind destul de puține și înguste. Probabil din motive de securitate, dar totuși, se avansa greu și oamenii păreau să își piardă răbdarea. Un alt aspect neplăcut a fost amplasarea chioșcurilor cu băuturi și mâncare, care erau de-o parte si de alta a scenei, iar ca sa ajungi la ele trebuia să treci prin mulțimea, de altfel foarte compacta, drum care dura cel puțin 15 minute, presărat cu picioare călcate și eventualele scuze, iar orientarea prin mulțime ca să ajungi înapoi, ținea mai mult de busola internă a fiecăruia. Cât despre părțile pozitive ale evenimentului, s-ar putea scrie pagini întregi. Scena construită a impresionat prin dimensiunile ei, zidul măsurând aproximativ 150 de metri lungime și 12 metri înălțime. Concertul a debutat cu faimosul avion care se prabușește în zid, acompaniat de efecte pirotehnice și efecte sonore extrem de realiste. De altfel, sonorizarea a fost sublimă, cu toate că intensitatea sunetului era aproape de limitele inumanului, calitatea sa a fost de excepție, lucru care a facut diferența dintre “gălăgie” și artă. Difuzoarele erau în așa fel amplasate, încât au oferit un ”surround sound” care te păcălea de fiecare dată să te uiți în spate cand auzeai sunetul unui elicopter sau avion venind spre tine.

Proiecțiile au fost atât alb-negru, cât și color și 3D, asigurate de 40 de mega-proiectoare. Aici s-a văzut cel mai bine contribuția pe care a adus-o explozia de tehnologie din ultimele două decenii, proiecțiile au fost de o calitate excepțională, efectele obținute nefiind posibile acum 20-25 de ani. De asemenea, erau proiectate la milimetru în raport cu ”cărămizile” zidului, fapt ce sporea realismul acestora. Proiecțiile au fost însoțite de personaje gonflabile gigantice, acționate mecanic, asemănător păpușilor pe sfori. Totuși, cel mai remarcabil personaj a fost un porc mistreț gonflabil negru, ”tatuat” cu însemnele dominatorilor societații mondiale, de genul ciocanului și secerii, svasticii, stelei și semilunei sau emblemei companiei Shell, care a fost purtat deasupra publicului.

Atitudinea lui Roger Waters a fost una de excepție, adresând la inceputul concertului cateva cuvinte în limba română, fapt ce a trezit o extraordinară mulțumire din partea publicului. La cei 70 de ani ai săi, a reușit să rămână la fel de carismatic, expresiv și energic, ca în anii de glorie ai trupei cu care a facut istorie. Astfel, a reușit sa trezească într-un public român sătul de abuzuri de putere, dezamăgiri și câteodată chiar umilințe, sentimente atât dojenitoare cât și motivaționale, sub ochii parlamentarilor care urmăreau spectacolul de pe ”meterezele” Casei Poporului. În pauza concertului, care a durat 15 minute, Roger Waters a stat de vorbă cu un grup de soldați rămași invalizi în urma misiunilor purtate in Irak și Afganistan, mulțumindu-le pentru eforturile lor de a restaura pacea. De asemenea, una din cele mai celebre piese ale albumului, ”Another Brick In The Wall” a fost interpretată alături de un cor de copii români, obicei practicat în fiecare țară în care artistul susține acest concert, împreună cu copiii din țara respectivă. La finalul concertului, Roger Waters a mulțumit publicului român, din nou în limba română, iar dupa prezentarea celorlalți artiști care l-au acompaniat, a părăsit in lacrimi scena care, timp de două ore și jumătate, l-a divinizat în ochii a cincizeci de mii de oameni. Din păcate, șansele să mai vedem în România aceasta operă de artă live sunt minime, însă mă bucură faptul că am reușit să iau parte în această viață la un asemenea spectacol. Tozlovanu Horia-Teodor Student

DENTALIFE / VIAลขA STOMATOLOGICฤ / NR. 03 / 2013

PAGINI JURIDICE EDUCAŢIE MEDICALĂ Partial Ceramic Restorations

Adresat medicilor dentişti atât din postura de manageri de cabinet, totodată şi practicieni, cât şi de colaborator independent sau angajat, prezentul articol cuprinde o succintă trecere în revistă a ceea ce numim “dentist job description” al cărei conţinut este în esenţă acelaşi indiferent de forma juridică sub care se stabileşte raportul medic - cabinet.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

Pentru că AMSPPR doreşte să sprijine profesia de medic dentist şi din punct de vedere al conformării de legalitate, vă invităm să ne adresaţi întrebările dvs. pe teme de management juridic medical pe adresele de email: lucianamihai@gmail.com, redactie@dental.ro, amsppr@dental.ro

Av. Luciana Mihai

ELEMENTELE FIŞEI POSTULUI DE MEDIC DENTIST, ÎN REGIM SALARIAT SAU INDEPENDENT În temeiul prevederilor legale specifice cuprinse în Titlul XIII din L. nr. 95 / 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 474 alin. 1 din L. nr. 95 / 2006, medicul dentist, membru al Colegiului Medicilor Dentişti din România, îşi poate exercita profesia fie în calitate de angajat / salariat, în baza unui contract individual de muncă, fie în calitate de profesionist independent, ca titular al cabinetului medical ori asociat în societatea comercială cu răspundere limitată având obiect unic de activitate, sau, după caz, ca furnizor de servicii medico-dentare într-un cabinet medical deţinut de o terţă persoană. În oricare dintre aceste ipostaze, salariat, titular de cabinet ori furnizor de servicii

medicale înregistrat ca persoană fizică independentă, în exercitarea actului medical specific, medicul dentist este ţinut de obligaţia de a îndeplini anumite sarcini şi responsabilităţi în limita competenţelor dobândite, cu respectarea dreptului său de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului medico-dentar şi deplina răspundere a acestuia, astfel cum este prevăzut de art. 473 alin. 1 din L. nr. 95 / 2006. Ca şi în cazul celorlalte ocupaţii profesionale stabilirea sarcinilor şi a responsabilităţilor ce revin unei persoane în exercitarea profesiei conturează fişa postului, care este anexă la contractul individual de muncă, respectiv conţinutul ei contractul încheiat între cabinet şi medic ca persoană fizică independentă.

EDUCAŢIE PAGINIMEDICALĂ JURIDICE Partial Ceramic Restorations

Distincţia între contractul de furnizare a serviciilor medicale în baza căruia îşi desfăşoară activitatea medicul înregistrat ca persoană fizică independentă (colaborator) şi contractul de muncă în baza căruia lucrează medicul salariat vizează regimul juridic diferit propriu celor două situaţii, în sensul că medicul colaborator este parte într-un raport juridic de drept civil, iar medicul salariat este parte într-un raport de dreptul muncii. În ambele cazuri însă medicului îi revin responsabilităţi, sarcini şi atribuţii ce conturează fişa postului de medic dentist, astfel: RELAŢII DE SUBORDONARE Medicul dentist se subordonează structurilor ierarhice superioare, începând cu medicul coordonator al cabinetului, fără însă a i se încălca dreptul la iniţiativă şi decizie în exercitarea actului medico-dentar şi deplina răspundere a acestuia. Medicul dentist subordonează asistenta medicală şi / sau alte cadre medicale medii, dacă este cazul şi agentul de curăţenie. Colaborează cu tehnicianul dentar. DREPT DE SEMNĂTURĂ Intern, în conformitate cu dispoziţiile regulamentelor interne şi extern, asupra documentelor medicale pe care le poate prescrie pacienţilor în raport cu propriile competenţe profesionale şi regulamentele interne. RELAŢII FUNCŢIONALE Medicul dentist stabileşte direct sau prin intermediul departamentului specific (de secretariat) relaţii cu furnizorii de servicii, produse şi materiale de uz stomatologic, cu laboratorul de tehnică dentară şi mai ales cu pacienţii care se prezintă la consultaţie şi tratament. ATRIUŢII

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

Medicului dentist îi revin cel puţin următoarele atribuţii: a să acorde asistenţă medicală conform competenţelor profesionale, fără a refuza intervenţia de urgenţă în cazul în care pacientul prezintă durere, infecţie ori hemoragie; b să furnizeze tratamentul adecvat fără a refuza un pacient din motive personale ori profesionale decât în condiţiile şi în limitele legii; c să acorde toate informaţiile necesare şi să se asigure că pacientul şi-a exprimat consimţământul informat în condiţiile cerute de lege; d să respecte condiţiile de prescriere a medicamentelor prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman conform reglementărilor în vigoare; e să ofere relaţii pacienţilor despre serviciile acordate şi despre modul în care vor fi furnizate acestea şi să acorde consilierea necesară în scopulu prevenirii patologiei stomatologice; f să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la pacient, cu respectarea intimităţii şi demnităţii acestuia; g să îşi asume responsabilitatea tratamentelor efectuate fără a garanta direct sau indirect reuşita acestora;

h să respecte dreptul pacientului de a alege liber medicul dentist şi unitatea medicală, în limitele de calitate impuse de activitatea medicală; i să respecte normele de raportare a bolilor conform prevederilor legale;

să stabilească programul de activitate şi sarcinile de serviciu pentru personalul aflat în subordinea sa; k să îşi organizeze activitatea proprie pentru a creşte eficienţa şi calitatea actului medical, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

RESPONSABILITĂŢI

SARCINI

Medicul dentist practician are cel puţin următoarele responsabilităţi:

Atât în calitate de salariat cât şi în calitate de colaborator, furnizor de servicii medicale înregistrat din punct de vedere fiscal ca persoană fizică independentă, medicul dentist are următoarele sarcini principale:

• efectuarea şi notificarea controlului periodic către pacienţii al căror medic curant este; • consemnarea în fişa medicală a datelor privind efectuarea actului medical, inclusiv cu privire la consilierea de profilaxie şi notificarea riscurilor; • verificarea şi corectarea evidenţei primare a pacienţilor; • instruirea periodică a cadrelor medicale de nivel mediu privind competenţele în activitatea curentă, inclusiv controlul sterilizării şi a circuitelor funcţionale ale instrumentarului; • instruirea personalului din subordine privind profilaxia şi protecţia profesională individuală; • instruirea personalului care îl asistă în exercitarea actului medical pentru ca acesta să se conformeze în ceea ce priveşte secretul profesional; • să se asigure că înainte de de a începe efectuarea oricărui act de diagnostic, prevenţie ori tratament pacientul şi-a exprimat în scris consimţământul, după ce a primit informaţiile necesare de la medic; • respectarea programului de lucru afişat; • respectarea tarifelor practicate de cabinet conform listei afişate.

• completarea corectă şi în timp real a fişei medicale, care trebuie să cuprindă atât diagnosticul, planul complet de tratament cât şi derularea efectivă, per şedinţă, a tratamentului; • verificarea înregistrărilor efectuate de personalul din subordine în dosarul medical al pacientului; • citirea fişelor înainte de începerea programului de lucru efectiv şi verificarea acestora la sfârşitul programului, în special pentru situaţia în care un pacient nu s-a prezentat la control în termenul recomandat de medic, fapt ce trebuie consemnat în fişă; • respectarea planului de tratament acceptat de pacient sau notificarea urmată de consimţământ informat dacă situaţia medicală impune modificarea planului de tratament; • conformarea în timpul rezervat progrămării, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, când să anunţe decalajul; • efectuarea procedurilor medicale în limita competenţelor profesionale şi cu respectarea ghidurilor de practică adoptate;

EDUCAŢIE PAGINIMEDICALĂ JURIDICE Partial Ceramic Restorations

• solicitarea unui acord suplimentar pacientului, când acestă refuză planul de tratament indicat şi solicită efectuarea unei alte intervenţii medicale, care nu este contraindicată dar este diferită de soluţia considerată cea mai bună de către medic. În cazul în care actul terapeutic solicitat de pacient ar putea pune în pericol viaţa ori sănătatea acestuia medicul este ţinut de obligaţia de a explica riscurile şi a refuza să execute acea intervenţia, fapt pe care îl va consemna în fişa medicală. • asigurarea primului ajutor în cazuri speciale, precum accidente, chiar dacă patologia respectivă excede sferei stomatologiei; • participă la buna funcţionare şi supraveghează derularea procedurilor de gestionare a deşeurilor periculoase, in conformitate cu prevederile legale;

REGULI DE ORDINE INTERIOARĂ Medicul titular, salariat sau colaborator are obligaţia de a respecta regulamentele interne adoptate la nivel de cabinet şi notificate angajaţilor şi colaboratorilor, astfel cum va fi stipulat în contractul în baza căruia s-a stabilit raportul juridic între cabinet şi medic. În baza acestor regulamente cel mai frecvent medicul dentist trebuie: • să nu solicite şi să nu se implice în efectuarea de programări pacienţilor; • să respecte programul de lucru; • să se îngrijească ca ţinuta de lucru sa să fie curata şi adecvată; • să urmărească efectuarea corectă a curăţeniei şi dezinfectării după fiecare pacient;

• răspunde de participarea sa şi a personalului mediu aflat în subordinea sa la programe de educaţie medicală continuă;

• să verifice efectuarea corectă şi semnarea sterilizării;

• iniţiază şi aplică programe de profilaxie şi sănătate orală.

• să preîntâmpine ca nicio neînţelegere internă să nu aibă loc în faţa pacientului; • să respecte principiile de etică medicală; • să trateze în mod egal toţi pacienţii, fără nicio discriminare; • să pastreze confidenţialitatea asupra declaraţiilor medicale; • să respecte normele de funcţionare corectă a aparaturii şi instrumentarului şi să anunţe deîndată eventuale defecţiuni constatate; • să nu discute probleme personale în faţa pacientului şi să se asigure că această regulă este respectată şi de personalul care îl asistă.

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

LEGISLAŢIA MALPRAXISULUI MEDICAL Asistăm în ultimele săptămâni la ample discuţii în mass-media pe tema malpraxisului medical şi despre necesitatea adoptării unei noi legi care să reglementeze mai bine această problematică. Cadrul legal aplicabil malpraxisului este unul modern, armonizat cu legislaţia europeană în domeniu. Ne propunem să vă prezentăm în acest articol o imagine de ansamblu a legislaţiei româneşti care reglementează acest domeniu şi a noutăţilor aduse de proiectul legislativ supus dezbaterii publice de către Ministerul Sănătăţii. PRINCIPALELE REGLEMENTĂRI APLICABILE SUNT: Legea 95/2006 - titlul XV - Răspunderea civilă a personalului medical; Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 482 din 14 martie 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XV “Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; legea 46/2003 a drepturilor pacienţilor; Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 386 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003; Legea 287/2009 privind Noul cod civil republicat în Monitorul Oficial 05/201, aplicabil din 1 octombrie 2011; Legea 60/2012 privind aprobarea OUG 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, Monitorul Oficial 255/2012 CARE ESTE CIRCUITUL ACUZAŢIILOR DE MALPRAXIS? Persoanele prejudiciate printr-un act de malpraxis se pot adresa fie Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, fie instanţei judecătoreşti competente, potrivit legiii. Suplimentar prevederilor actuale, pentru litigiile iniţiate ulterior datei de 15 februarie 2013, pacientul trebuie să facă dovadă că a fost urmată o procedură de informare despre mediere pentru a se putea adresa instanţei judecătoreşti „Art.2 – (1) Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, 54

Dr. Andrei Nanu Oradea, România

Iniţiatorul şi managerul proiectului „DOCTORI în servicii medicale de calitate”, a primit Premiul Medica Academica pentru educaţie medicală continuă, cu ocazia ediţiei a patra a Galei Premiilor Medica Academică, Premiul acordat dr. Andrei Nanu a răsplătit activitatea desfăşurată de acesta în cursul anului 2012, constând în realizarea şi susţinerea, la nivel naţional, a nu mai puţin de 80 de cursuri destinate medicilor din specialităţile chirurgicale şi medicilor stomatologi.

de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege.”ii Formularea acuzaţiei către Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis va putea conduce spre o decizie care să constate fapta de malpraxis. În acest caz pacientul va putea încerca să negocieze direct cu medicul sau asiguratorul acestuia în loc să se adreseze instanţei judecătoreşti competente pentru stabilirea cuantumului daunelor (Legea 95/2006, art.. 662, (1) „Despăgubirile se pot stabili pe cale amiabilă, în cazurile în care rezultă cu certitudine răspunderea civilă a asiguratului”). În acest mod pacientul ar putea avea acces mai rapid la resursele financiare necesare acoperirii prejudiciului, firmele de asigurări ar putea obţine prin negociere plată unei sume mai mici decât cea obţinută prin instanţă, iar instanţele ar fi degrevate de judecarea acestor cazuri. Eventuala mediere menţionată mai sus se realizează de către mediatori certificaţi persoane care au absolvit un curs de mediere cu durată, de regulă, de două săptămâni, curs general însă, care nu se adresează în mod specific domeniului medical şi nu acoperă tematica specifică situaţiilor de malpraxis. Având în vedere faptul că legea permite negocierea directă, medierea apare ca o nouă etapă intermediară, fără scop realist, anterioară cererii privind obţinerea

despăgubirilor în instantă, în condiţiile în care este clar ca o soluţie amiabilă nu este previzibilă. CUM SE SOLUŢIONEAZĂ RECLAMAŢIILE PACIENŢILOR? Soluţionarea acuzaţiilor se poate face prin decizia instanţei sau, alternativ prin negocierea directă între pacient şi medic/ asigurător sau prin încercarea de mediere, introdusă ca procedură prealabilă obligatorie de la 15.02.2013. Pentru plata sumelor de bani obţinute de către pacienţii prejudiciaţi, medicii apelează la contractele de asigurare de răspundere civilă profesională. Din păcate, la ora actuală contractele standard de asigurare de răspundere civilă profesională pentru personalul medical şi pentru instituţiile medicale nu acoperă decât în anumite condiţii şi doar parţial riscul plăţii sumelor acordate cu titlul de despăgubiri. Punctele slabe: neacoperirea integrală a daunelor morale, neacoperirea cererilor de despăgubiri formulate în afara perioadei acoperite de poliţai, inclusiv pentru acte de malpraxis petrecute în interiorul perioadei acoperite. Cunoaşterea şi respectarea legislaţiei aplicabile malpraxisului medical Legislaţia românească oferă un cadru coerent de reglementare a problematicii malpraxisului medical, aliniat practicii internaţionale în domeniu. Principalul obstacol în repararea prejudiciilor cauzate pacienţilor prin acte medicale eronate nu este reprezentat exclusiv de deficienţe ale contextului legislativ, ci şi de necunoaşterea şi nerespectarea reglementărilor aplicabile. Această constatare a stat la baza derulării la nivel naţional a unui amplu program de formare a medicilor stomatologi în domeniul malpraxisului medical şi a legislaţiei aplicabile. Conţinutul ştiinţific acoperă atât temele identificate de către MedRight Experts, ca vulnerabile în practica medicală : consimţământul informat, confidenţialitatea datelor medicale, accesul pacientului la informaţiile medicale personale, discriminarea pacienţilor, accesul media la pacient, limitarea practicii medicilor la propria specialitate, dreptul pacientului la a doua opinie, cât şi teme de interes general

EDUCAŢIE PAGINIMEDICALĂ JURIDICE Partial Ceramic Restorations

pentru medicii stomatologi : asigurarea de răspundere civilă profesională, autorizarea şi managementul cabinetelor medicale, comunicarea cu pacienţii.

NOUL PROIECT LEGISLATIV ADRESAT MALPRAXISULUI În noul proiect procedura de soluționare amiabilă anterioară demersurilor juridice la care participă pacientul, cadrul medical reclamat și reprezentantul societății de asigurare cu care acesta are încheiat un contract de asigurare de malpraxis devine o etapă obligatorie. Pentru a stabili dacă există o situaţie de malpraxis societatea de asigurări împreună cu pacientul și cu cadrul medical reclamat desemnează un expert, medic din aceeaşi specialitate cu cea a celui reclamat. Întreaga durată a procedurii de soluționare amiabilă nu poate să depășească 6 luni, existând mai multe etape cu durata menţionată în mod specific de către propunerea legislativă. În proiectul legislativ au fost introduse prevederi legate de contractul de asigurare de malpraxis: • Obligația asigurării personalului medical atât pentru daune materiale cât și morale • Introducerea clauzelor de anterioritate în polițele de asigurare – medicul este asigurat pentru incidente petrecute cu până la 3 ani înaintea încheierii contractului de asigurare. • Ca o noutate absolută, se va adopta o reglementare unitară a cuantumului despăgubirilor morale (inclusiv limite maxime) prin ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Justiției, ceea ce va garanta o reparație echitabilă tuturor pacienților afectați și, în același timp, va aduce primele de asigurare la valori sustenabile de către medici și unități sanitare.

i art. 14, ORDINUL Ministrului Sanatatii nr. 482 din 14 martie 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XV “Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii ii OUG 90/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, precum si pentru odificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator

DENTALIFE / VIAŢA STOMATOLOGICĂ / NR. 03 / 2013

CRITERII DE PUBLICARE ÎN REVISTĂ Începând cu acest număr Viaţa Stomatologică este DENTALIFE. Revista AMSPPR având o tradiţie a unei apariţii regulate de peste 18 ani, îmbracă haine noi începând cu anul 2013. Nu putem să nu ţinem cont de realităţile stomatologiei mondiale şi nu putem ignora evoluţia societăţii româneşti în ultimii ani, dar mai ales ca membră UE. DENTALIFE nu este doar o revistă. Ea reprezintă vocea, opinia, dilema, soluţia, întrebările, răspunsurile, ştiinţa practicianului privat din ţara noastră. Având toate aceste aspecte în vedere, dorim ca revista să reflecte viaţa stomatologică actuală, atât din punct de vedere ştiinţific şi profesional cât şi de hobby şi timp liber la un standard înalt.Având în vedere viziunea noastră asupra acestei publicaţii, pentru cei care doresc să publice articole în revistă, mai jos găsesc criteriile tehnice de publicare.

date tehnice despre revistă Tradiţie:

Distribuţie:

Conţinut:

Piaţa ţintă:

Revista AMSPPR DENTALIFE o apariţie regulată cu vechime de 18 ani. Imprimare: calitate deosebită a imprimării, full-color, aprox. 40 pagini A4, 4 coperte plastifiate I.S.S.N.: 1454-5772.

naţională, gratuită în toate judeţele; de asemenea, se distribuie la expoziţiile la care participă AMSPPR, la Congresul AMSPPR; într-un ambalaj de plastic astfel încât să nu fie deteriorate până la destinatar.

actualităţi legate de practica dentară, opinii ale practicienilor, articole ştiinţifice (studii de caz, statistici), prezentări de produse de uz stomatologic, activitate internaţională, manifestări ştiinţifice, oferte produse, recenzii de carte, probleme legale, interviuri, alte aspecte de interes.

medicii dentişti, studenţii stomatologi, tehnicieni dentari, asistenţi de stomatologie, autorităţi.

Caracteristici tehnice ale materialelor trimise:

TEXTUL

1. Textul să fie redactat şi salvat sub formă de document Word 2. Textul redactat să aibă diacriticele trecute (ă, ş , ţ, â, î) ş i să fie scris cu tipul de caractere „Times New Roman” 3. Nu inseraţi imagini în cadrul textului, nu casetaţi, tabelaţi sau coloraţi textul. 4. Fiecare material trimis (acolo unde este cazul) trebuie să fie însoţit de fotografia ş i un scurt CV profesional ale celui care trimite alături de adresa de email unde acesta poate fi contactat permanent 5. Pe lângă criteriile de editare impuse de revista Viaţa Stomatologică, articolele ştiinţifice vor respecta „Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to Bio-medical Journals” în ceea ce priveşte conţinutul articolelor, calitatea şi relevanţa clinică, etica problematicii şi imaginilor incluse în studiu 6. Este necesar acordul scris al pacienţilor cu privire la publicarea cazurilor în cazul în care aceştia pot fi identificaţi. 7. Este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor preluaţi sau traduşi. 8. Prin trimiterea articolului spre publicare, autorul îşi asumă în întregime responsabilitatea conţinutului acestuia. Revista AMSPPR nu va publica articole care aduc prejudicii drepturilor fundamentale ale omului. 9. În cazul solicitării dreptului la replică, acesta va fi acordat în cadrul revistei la rubrica „DREPTUL LA REPLICĂ” , având aceleaşi caracteristici tehnice ale textului cu cel la care se referă. 10. Articolele ştiinţifice vor avea un scurt rezumat (4-5 rânduri) şi cuvinte cheie (3-4) în limba engleză. 56

FOTOGRAFIILE

1. I maginile (fotografiile, grafice, statistici, etc.) care vor apărea în text vor fi salvate separat ca fişiere imagine (*.jpg, *.bitmap, *pdf.) ş i numite cu cifre (1,2,3 etc.). Numărul imaginii va fi trecut în text pentru ca la tehnoredactare să se ştie unde va fi poziţionată imaginea. Pentru ca toţi cititorii să poată avea o imagine clară asupra materialului pe care îl lecturează, într-un tabel vă rugăm să notaţi: numărul fotografiei, denumirea ei scurtă sau după caz persoanele care intră în imagine, în ordine de la dreapta spre stânga. 2. Fotografiile vor fi originale, iar în cazul de preluări este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor 3. F otografiile trebuie să respecte un standard de minimă calitate pentru a fi publicate (contrast, culoare, încadrare, claritate, corelare cu textul, fără persoane în mişcare, etc.), rezoluţie 300 dpi. 4. Î n cazul unor fotografii numeroase sau de înaltă rezoluţie, dificil de trimis pe e-mail se recomandă trimiterea lor la redacţie prin intermediul site-ului www.transfer.ro sau pe suport CD sau DVD pe adresa: AMSPPR FR Banat, Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad

itor, Exped

nicii

ila cli

ștamp

4 170r.78

te ofit le aţ ac i d tu e al e! *

ătura

Semn

n Client Data

1 1 1

totala e r a v cu gra g n i d Bon vant a r g o t ala ng au za du i r p Bondi u tr or pen t a v i Act re catoa i l p a a amic Perii r e c u r r pent al Prime u met r t n e rp u Prime irconi z u r t r pen Prime ura Glaz

1 2 1 2 1

sa m a g u r a v e t n i ! a n U î d m n u o De ac numai Futurab ti a d n a m o c

All You need is „u“

Futurabond® u

• Un singur sistem adeziv pentru toate cazurile – nu mai aveţi nevoie de nici un alt adeziv în clinica dumneavoastră • Auto-gravant, gravare selectivă şi gravare totală – alegerea vă aparţine! • Versatilitate deosebită în aplicare – pentru restaurările directe şi indirecte – compatibil cu toate tipurile de compozite fotopolimerizabile, cu priză duală si autopolimerizabile – nu necesită activare suplimentară – asigură adeziunea la diverse materiale, cum ar fi metal, zirconiu şi oxid de aluminiu, cât şi la ceramica silicată – nu necesită un primer adiţional • Aplicat într-un singur strat – doar 35 de secunde timp total de lucru

*Toate ofertele actuale le puteți găsi pe site-ul www.voco.com

VOCO GmbH · Anton-Flettner-Straße 1-3 · 27472 Cuxhaven · Germania · Tel. +49 4721 719-0 · www.voco.com

nou