Revista Viata Stomatologica nr. 01-10

Page 1



Editorial

AMSPPR

pentru colegi

Au trecut iată 20 de ani de activitate în folosul medicilor stomatologi. AMSPLR la începuturi până ce a apărut autorizaţia de liberă practică, AMSPPR pe urmă, o denumire complicată dar dragă celor care s-au implicat în asociaţia de suflet a medicilor stomatologi. A început frumos din visul unor colegi care după exemplul lumii occidentale şi-au dorit o organizaţie care să le apere interesele. Nucleul de persoane care s-au întâlnit prima dată la Vălenii de Munte, l-au ales ca preşedinte pe Dr. Constantin Găucan, domniei sale revenindu-i onoarea şi responsabilitatea de a organiza o structură naţională. Dificultăţile începutului au fost inerente, totuşi pentru acele vremuri era un lucru deosebit să ai o revistă, să ai o manifestare organizată de asociaţia profesiei. Chiar dacă elanul de început a pălit datorită parţial vremurilor tulburi, parţial lipsei unei munci în echipă, asociaţia a renăscut după 1997 prin munca asiduă a noii echipe alese, sub coordonarea Dr. Ioan Savinescu . În această perioadă structura naţională creionată în statut a luat consistenţă şi în teren, numărul membrilor crescând alături de diversificarea ofertei pentru membri. Achiziţionarea sediului asociaţiei precum şi amenajarea lui cu contribuţia a numeroşi sponsori (bineînţeles inclusiv membri) a însemnat un nou reper pentru noi. Alegerea Dr. Voicu A. David în funcţia de preşedinte în 2001 a însemnat o perioada efervescentă plină de realizări. Cei mai mulţi membri, cele mai multe manifestări, toate acestea într-o perioadă în care s-a reuşit achiziţionarea de sedii pentru câteva din filialele asociaţiei, începând cu Filialele Regionale Banat, Crişana, Ardeal Sud şi Ardeal-Nord (sediu confiscat actualmente de o asociaţie cu un nume de împrumut…). Şi cum de multe ori succesul este urmat de eşecuri, am respectat şi noi regula şi cum nu am reuşit să fim doboraţi de cei din afară, am fost răniţi de cei pe care noi i-am propulsat acolo unde sunt. Pentru un an conducerea asociaţiei a fost asigurată de Dr. Gabriela Andruhovici, iar datorită revocării sale de către delegaţii AGN 2007, preşedinţia a fost asigurată următorii 2 ani de Dr. Dan Grigorescu. Toamna lui 2009 a însemnat alegerea Dr. Voicu A. David pentru un nou mandat, echipa aleasă având marea responsabilitate de a reaşeza asociaţia acolo unde îi este locul. Iată aşadar că AMSPPR este singura organizaţie de profil care a fost condusă exclusiv de către practicieni, cu avantajele şi dezavantajele inerente. 20 de ani este o perioadă lungă şi ea a fost presărată cu multe momente fericite, dar bineînţeles că au fost şi multe momente pe care ne dorim să le uităm cât mai grabnic.

AMSPPR este prima organizaţie înfiinţată pentru apărarea intereselor medicilor stomatologi de după ’89. Această întâietate a păstrat-o şi între organizatorii de manifestări EMC organizate începând cu anii ’90. AMSPPR a organizat în ultimii 20 ani 18 congrese internaţionale, dintre acestea 6 au fost organizate în cadrul Continuing Education Programme al Federaţiei Dentare Internaţionale. Cumulat la aceste manifestări au participat un număr de peste 18.100 participanţi. De asemenea a organizat 3 conferinţe naţionale şi 14 cursuri. Dintre reuşitele deosebite trebuie sa amintim cursul organizat cu participarea prof. Dr. Arnaldo Castelucci unde un număr de 523 participanţi au avut ocazia să-l audieze pe unul dintre cei mai titraţi endodonţi ai momentului. Cu ocazia congreselor organizate şi a altor manifestări ale asociaţiei am avut onoarea să îi avem alături de noi pe preşedinţii FDI: Dr Katsuo Tsurumaki (1997-1999), Dr Jacques Monnot (19992001), Dr. Dato Dr A Ratnanesan (2001-2003), Dr Heung-Ryul Yoon (2003-2005), Dr Michèle Aerden (2005-2007) şi pe presedinţii EROFDI: Dr.Eric Schmolker (2001-2004) Dr.J.Font Buxo (2004-2007), Dr. Patrick Hescot (2007-2010) , Dr. Gerhard Seeberger–preşedinte ales (2010 -2013). În anul 2004 AMSPPR a organizat ce-a de-a 40 a sesiune plenară a ORE-FDI, cu această ocazie i-am avut ca invitaţi pe reprezentanţii tuturor asociaţiilor profesionale din Europa. Aceasta s-a suprapus peste aniversarea a 15 ani de viaţă asociativă. În afara congreselor, cursurilor şi a simpozioanelor AMSPPR, Filialele Regionale ale asociaţiei au organizat numeroase manifestări EMC, unele mai ample, organizate în cadrul manifestărilor: Ar-Medica, MaraMedica, Stomatologia Mileniului III, IasiDenta, Zilele Stomatologiei Orădene, Bradenta dar şi altele mai mici cu unul sau doi lectori. Prin toate acestea asociaţia a contribuit la ridicarea pregătirii profesionale a medicilor dentişti, întreţinând o bună relaţie atât cu cadrele didactice romaneşti cât şi cu cele din străinătate. În 2009 CMDR a retras acreditarea tradiţională a AMSPPR ca furnizor de EMC, invocând un motiv care poate fi considerat cel mult un pretext. Cu toate acestea Congresul de Endodonţie din 2009, organizat in colaborare cu Asociaţia Română de Endodonţie, a fost un real succes, datorită organizării deosebite, a lectorilor de valoare mondială ( neacreditaţi de CMDR ), sălile pline fiind cea mai corectă recompensă pentru organizatori. Acelaşi tratament discriminatoriu i-a fost aplicat şi în 2010 AMSPPR. În aceste momente tulburi ne consolăm cu ideea că asociaţia a mai trecut prin momente dificile însă datorită resurselor umane deosebite care există în asociaţie am reuşit să trecem peste acele momente. Sunt convins că peste 5 ani puţini îşi vor aminti de această perioadă nefastă în care orgoliile personale au fost puse în faţa intereselor asociaţiei. Procesele se desfăşoară lent, dar încetul cu încetul adevărul iese la suprafaţă. Viitorul este al generaţiei tinere care va alege dacă are nevoie de o astfel de organizaţie sau va prefera să se întoarcă la regimul cu partid unic şi părere unică. AMSPPR va fi întotdeauna adepta libertăţii de exprimare, a democraţiei continuând să fie portavoce a medicilor stomatologi care au opinii şi nu doresc ca alţii să gândească în locul lor. w Vicepreşedinte AMSPPR

| Nr. 01 / 2010

1


anul XII | nr. 67, nr. 1 | februarie 2010

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC DE REDACŢIE Dr. Marius G. Bud Prof. Dr. Viorel Ibric Cioranu Prof. Dr. loan Coca – Germania Dr. Sanda Danciu Stănoiu Dr. Natan Fuhrman – Israel Prof. Dr. Mariana Gavrilă – SUA Prof. Dr. Ovidiu Grivu Conf. Dr. Laszlo Hecser Conf. Dr. Rodica Jianu Dr. Dan I. Lazăr Prof. Dr. Alexander Mersel – Israel Prof. Dr. Mihai Nechifor Prof. Dr. Ioana Nica Prof. Dr. Ion Pătrașcu Prof. Dr. Sever Popa Conf. Dr. luliana Săbăduș Șef lucrări Dr. Dr. loan Ștefan Stratul Dr. Dr. Vasile Victor Valea – Germania Șef lucrări Dr. Liviu Zetu COLEGIUL PROFESIONAL DE REDACŢIE Dr. Voicu A. David - Președinte AMSPPR Dr. Petru Albu Dr. Andrea Kovacs Dr. Marton Panţel Dr. Bogdan Popescu Dr. Bogdan Șerbănescu Dr. Mihai Tozlovanu Dr. Radu Ţepordei REDACŢIA Secretar tehnic - Anamaria A. Capotescu Redactor șef – dr. Vlad Cristian Deac CONTACTE DIRECTE Sediul central: Str, Voroneţ nr. 3, bl. D4, se. 1, ap. 1 București, sector 3 • cod poștal 031551 Tel./Fax 021 327 41 19 e-mail: amsppr@dental.ro Redacţia: AMSPPR - Str. Vicenţiu Babeș nr. 24 ap. 2 cod 310029 Arad, jud Arad Tel. / Fax: 0257-206.180 e-mail: redactie@dental.ro Grafi că și tipar:

Cadouri pentru fiecare

Str. Carpaţilor nr. 60 bl. 156, Etaj II, Braşov tel.: 0368 10 10 20 www.printings.ro Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate, fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din „Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR – FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR - București - România. Revista „Viaţa Stomatologică” înfi inţată în 1990 nu mai este creditată de CMDR cu cele 3 ore EMC fi ind considerată datorită refl ectării fi dele a vieţii noastre profesionale ca „revistă de scandal și destabilizare în rândul medicilor stomatologi”

Cuprins Editorial AMSPPR pentru colegi - Dr. Marton G. Panţel

pag. 01

Istoria AMSPPR caleidoscop AMSPPR în anul 2000 - Dr. Voicu A. David

pag. 03

Actualităţi Luna Colgate O şedinţă standard, o şedinţă non-formală - Dr. Voicu A. David Manifestări Filiala Regională Ardeal-Nord Noi iniţiative ale filialelor amsppr pe internet www.dental.ro un site oficial - Dr. Vlad Cristian Deac Pachetul de bază al amsppr pentru membrii săi

pag. 06 pag. 08 pag. 09 pag. 09 pag. 10 pag. 11

Congres 2010

pag. 12

Financiar Mic ghid orientativ cu privire la închiderea exerciţiului financiar 2009 - Dr. Voicu A. David

pag. 17

Pagini juridice Controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale utilizate în cabinetul de medicină dentară - Av. Luciana Mihai Opinii Clienţi pentru cabinetele stomatologice între ispită şi realitate? - Dr. Vlad Cristian Deac

pag. 18 pag. 21

Manifestări ştiinţifice S.R.M.D. APW select

pag. 22 pag. 23

Pagina studentului Carduri pentru studenţi Posibilităţi de studiu în străinatate - Ioana Hăncilă

pag. 24 pag. 26

Turism Cum ne orientăm când mergem la munte - Dr. Mihai Găureanu

pag. 28

Recenzie Supleantul - Petru Popescu - Ioana Revnic Glamorousmile - Dr. Vlad Cristian Deac

pag. 30 pag. 31

Educaţie medicală Implantarea postextractională cu încărcare imediată - Dr. Călin Cioban Prepararea apicală - ce ar trebui să fie?

pag. 32 pag. 35

Caleidoscop 2009

pag. 38

Redacţia Buletinul informativ naţional „Quo Vadis?” Criterii de publicare în revista viaţa stomatologică

pag. 41 pag. 42

IMPORTANT • Precizare juridică: Articolele juridice publicate se referă la acte normative în vigoare la data predării revistei. AMSPPR nu îşi asumă în nici un fel responsabilitatea pentru validitatea proprietăţilor, aparaturii, materialelor sau serviciilor firmelor care îşi fac publicitate în revista „Viaţa Stomatologică”. Afirmaţiile proprietarilor reclamelor respective sunt subiect al standardelor de piaţă şi ale reglementărilor legislaţiei protecţiei consumatorului.


Istoria AMSPPR

ISTORIA AMSPPR (IV)

caleidoscop AMSPPR în anul 2000

Reforma din sănătate. În anul 2000 AMSPPR semnalează deja că reforma din sănătate este în impas, analiză realizată de Consiliul Director Naţional şi publicată în editorialul din nr. 1 / 2000 al revistei „Viaţa Stomatologică”. Preşedintele AMSPPR, dr. Ioan Savinescu propune într-un alt editorial iniţierea de către CMR a unei Conferinţe naţionale a stomatologilor în care să se regăsească toate asociaţiile şi toate problemele specifice ale profesiei. Anul 2000 punctat cu momente festive: aniversarea a 10 ani de existenţă ai AMSPPR în serialul „Stomatologul privat şi Statul” episodul (X) cu titlul „10 ani de demnitate”, Coperta revistei nr. 3 / 2000 afişează subtitlul: „Un deceniu de stomatologie privată în România”, editorialul „După 10 ani” este punctat cu citate din primul preşedinte al AMSPPR, dr. Constantin Găucan. La AGN 2000 a AMSPPR, liderii stomatologiei mondiale participă la aniversarea AMSPPR (dr. Jacques Monnot, Preşedinte FDI, dr. Peter Muller- Boschung, preşedinte OREFDI), centenarul FDI (1900-2000), dedicarea Congresului AMSPPR 2000 sărbătoririi a 100 de ani de la înfiinţarea FDI, organizarea din timp a deplasării membrilor AMSPPR la Congresul aniversar FDI Paris (articolul „12 paşi pentru Paris”, FDI 2000), reproducerea discursului preşedintelui Franţei, Jacques Chirac la Congresul aniversar 100 de ani FDI, retrospectiva anului 2000 în imagini. Decanul de vârstă al medicilor stomatologi, dr. Viorica Fulicea ce împlinea la acea dată vârsta de 93 de ani este prezentată întrun număr de revistă, împreună cu un interviu şi un articol în care se consemnează acordarea diplomei de membru de onoare al AMSPPR . Congresul AMSPPR 2000: Participanţii cu discursuri la deschiderea oficială: Constantin Râşnoveanu (Camera de Comerţ a României), Prof. dr. Emilian Hutu (SRS), Prof. dr. Andrei Iliescu (UMF Carol Davila), Prof dr. Dan Slăvescu (Universitatea Titu Maiorescu), dr. Ion Berciu (CMR), dr. Alexandru Brezoescu (UNAS), dr. Mihai Ganea (FPMFR), Participanţii la programul ştiinţific: Prof. dr. Umberto Barr, dr. Ger Breuklander, Prof. dr. Ottaviano Tapparo, Prof. dr. Adi Garfunkel, Prof. dr. Sever Popa, dr. Adrian Streinu Cercel, Prof. dr. Valentina Dorobăţ, Conf,dr. Elena Antonescu, Şef lucr. Dr. M.V. Constantinescu, dr. Ioana Cherlea, Şef lucr. Dr. Dragoş Stanciu, dr. Cristina Tripon.

Grupul de Lucru ORE-FDI „Practica Stomatologică Liberală în Europa” şedinţă la Koln în 10 martie cu membrii Grupului din Austria, Germania, Italia, Elveţia, Polonia, România, Slovacia. (din dezbateri: Consens pentru prestaţiile la copii, Calitatea se obţine cu standarde medicale, „Intoxicarea” sistemului german cu socialism, Dezbatere pe tema „Principiului solidarităţii în stomatologie”). Documentul depus de AMSPPR este calificat ca un „material de bază care clarifică multe lucruri” şedinţă la Praga în 04 mai, şedinţă la Paris în 30 noiembrie 2000. Sesiunea Plenară ORE-FDI 5-6 mai 2000, Praga. Din dezbateri: Criză a sistemelor de finanţare a sănătăţii în Europa, Caracterul liberal şi independent al profesiunii stomatologice, Gestionarea fondurilor publice în stomatologie, Rolul asociaţiilor şi priorităţile etice, medicale şi economice. Articol „Prezentarea stomatologiei în Europa”, dr. Peter Muller- Boschung, preşedinte ORE FDI Site-uri: sunt descrise site-urile FDI şi noul site AMSPPR lansat în decembrie 1999, articol serial de popularizare a internetului „Drumul către marea conectare” Parteneri: Comisia Naţională de Stomatologie, Contractul ASIT- AMSPPR, Declaraţii FDI: Declaraţia FDI cu privire la Infecţia cu HIV. CNASS: În 14 ianuarie 2000 la sediul central al AMSPPR au participat la o întâlnire invitaţi ai conducerii CNASS şedinţă în care au fost prezentate următoarele subiecte: propuneri pentru drepturile şi obligaţiile medicului contractant, valoarea de referinţă a prestaţiei medicale, propuneri pentru asistenţa protetică a pensionarilor, scutirea proteticii dentare de TVA, exemplificarea asigurărilor sociale din stomatologie din Europa. Coperta VS 4 2000 „Bugetul stomatologiei, aici (nu) sunt banii dumneavoastră !” , propuneri AMSPPR pentru normele metodologice ale CoCa 2000, De ce nu facem contract cu CASS. Conferinţa asociaţiilor stomatologice Central Europene 02 iulie Portoroz, Slovenia (Din rapoartele asociaţiilor participante, Controlul calităţii-facilităţi şi proiecte, Educaţia Medicală Cotinuă (EMC) – certificarea perfecţionării, specializarea, finanţarea asistenţei medicale orale, Concluzii). Cronici de carte: „Tratamentul endodontic” Conf dr. Valeriu Cherlea, „Conservarea şi restaurarea structurii dentare”, dr. Graham G. Mount , dr. W. R. Hume. Serialul “Stomatologul privat şi Statul” episodul (XI) “Doctrine politice şi practice fiscale” (Valuri legislative ale reformei, Politici fiscale contradictorii, Impozitul pe venitul global, frînă a investiţiilor, Incredibil dar adevărat: impozitul pe investiţii, Fapte şi guvernări) episodul (XII) „ O potecă îngustă, cu gropi…” Pagini Juridice : “Noi reglementări privind evidenţa fiscală a liber profesioniştilor” Dr. Voicu A. David

| Nr. 01 / 2010

3






Actualităţi

O ŞEDINŢĂ STANDARD, o şedinţă non-formală (PARTEA I)

În zilele de 23-24 ianuarie 2010 la hotelul „Apollonia” din Braşov a avut loc prima şedinţă a Consiliului Director Naţional al AMSPPR din acest an. Sâmbătă 23 ianuarie în prima parte a fost parcursă ordinea de zi standard cuprinzând subiecte curente precum: FDI, Allianz Tiriac, Colgate Palmolive România, Wrigley, parteneri, refuzul acreditării ca furnizor de EMC de CMDR, acţiuni juridice, evidenţă membri, filiale regionale, pachetul de bază AMSPPR pentru membri, mic ghid fiscal pentru membri, pliantul precongres pentru sponsori, evidenţă cotizaţii, contracte diverse, corespondenţă, SRL-ul asociaţiei, pregătirea Congresului AMSPPR – FDI 2010 (lectori invitaţi, program pe zile, manifestări conexe, parteneri, mese rotunde, etc.).

8

În a 2-a parte a zilei de sâmbătă a avut loc o manifestare non-formală care poate fi denumită în diferite moduri (brainstorming, team - building, coaching, open - space, masaj cerebral, etc.) având un caracter de happening, concept al artei teatrale prin care participanţii intră în inter-relaţionare fără nici o pregătire prealabilă şi fără nici o idee preconcepută, manifestare imaginată şi coordonată de dr. Vlad C. Deac vicepreşedinte AMSPPR. Participanţii, inclusiv angajaţii şi colaboratorii AMSPPR prezenţi, au parcurs o serie de etape de implicare şi de gândire, de la simplu spre complex, pornind de la individual şi ajungându-se la o elaborare şi finalizare colectivă. Tema propusă a fost: „AMSPPR – un model de succes ? Responsabilitate profesională şi socială” Lucrările au început prin autodefinirea în scris a orizontului de aşteptare individual, fără nici un fel de discuţii sau intervenţii colective. Au urmat elaborarea de auto-întrebări despre AMSPPR şi selectarea prin metoda auto-selecţiei pe criterii de priorităţi majore a doar 20 % din întrebările proprii de către fiecare participant. Întrebările au fost în continuare amestecate în mod aleator şi apoi sortate / încadrate în criterii / teme majore stabilite de moderator şi acceptate de participanţi.

Partea de elaborare colectivă a constat din tragerea la sorţi a unor echipe care au primit fiecare ca subiect un grup definit de întrebări şi teme majore cărora li s-a dat sarcina de a găsi răspunsuri şi soluţii cât mai realiste şi fezabile urmate de realizarea de proiecte. Proiectele au fost prezentate în plen pentru discuţii, în final fiind votate în mod statutar. Demn de remarcat este faptul că manifestarea de sâmbătă a fost o adevărată muncă de echipă, metodele folosite stimulând capacitatea creativă a fiecărui participant, pe baza spontaneităţii şi colegialităţii. O altă subliniere pozitivă este faptul că din totalul subiectelor majore dezbătute peste 80 % sunt atribuţii statutare şi teme de interes tradiţional ale AMSPPR, circa 20 % din rezultate putând fi calificate ca noi proiecte şi direcţii de acţiune. Rolul major în desfăşurarea coerentă şi încadrarea în timpul total alocat l-a avut dr. Vlad C. Deac (numit de diverşii participanţi… mediator, moderator, modulator, manipulator… ) şi care a informat că denumirea exactă este facilitator, adică cel care a facilitat desfăşurarea şi procedurile. Deşi consumatoare de timp datorită inevitabilităţii necesităţii parcurgerii tuturor etapelor obligatorii, manifestarea non– formală a fost apreciată ca foarte interesantă, utilă, creativă, cu rezultate concrete de către toţi participanţii. Despre şedinţa CDN non-formală de duminică 24 ianuarie, într-un articol viitor. Dr. Voicu A. David Preşedinte AMSPPR

Nr. 01 / 2010 |


Actualităţi

Manifestări

Filiala Regională Ardeal-Nord Sâmbătă 13 Februarie 2010, ora 10 în amfiteatrul de la Universitatea Tehnică Cluj , a avut loc o manifestare în organizarea Filialei Ardeal-Nord a AMSPPR, pe ordinea de zi au fost urmatoarele teme: Jana Dostalova (Sales manager MICERIUM Europa de Est ) How to achieve with simple steps a harmonious result in composite restoration - is not necessary to be an artist! (Cum se pot obţine, în paşi simpli, rezultate armonioase în restaurările din compozit- nu este necesar să fii un artist!) History of colour and new philosophy (istoricul culorii şi noua filozofie) Knowledge of properties of natural tooth (Cunoştinte despre proprietăţile dintelui natural) Colour and material = harmony (Culoare şi material=armonie) System Enamel Plus La sfârşitul prelegerii s-a proiectat o prezentare de 20 de min. cu cazuri ale lui Dr. Lorenzo Vanini.

Dr. Camil Ianes Tratamentul endodontic - O provocare pentru medicul dentist generalist? Dr. Elena Iancu Protocol de tratament radicular cu produse ale firmei CERKAMED. Cu această ocazie s-a lansat oferta AMSPPR pentru studenţii în medicină dentară, proiect iniţiat şi prezentat de Dr. Carmen Albu. - Contractul de voluntariat. Temele interesante au suscitat interesul a peste 100 de participanţi, veniţi în ciuda vremii potrivnice. Endodonţia rămâne în continuare printre favoritele tinerilor medici, Dr. Camil Ianes făcând şi de această dată o bună propagandă.. Medicii participanţi au dovedit încă odată că au maturitatea necesară să selecteze manifestările la care participă. Am convingerea că nu creditele fac o manifestare mai bună, iar alegerea temelor şi a lectorilor trebuie facută în concordanţă cu interesul practicianului. Mulţumim fimei Denta-Exim pentru sprijinul acordat in organizarea manifestarii.

Noi iniţiative

ale Filialelor AMSPPR pe internet Filiala Muntenia 1 pe blogspot http://asociatiamedicilorstomatologi.blogspot.com/ La adresa de mai sus puteti accesa blogul filialei Muntenia 1. Aici membri din filială şi nu numai pot accesa informaţii diverse despre cursuri organizate de filială ori de Facultatea de Medicină Dentară din Bucureşti, evenimente şi activităţi organizate de filială, informaţii utile. De asemenea, găsiţi datele de contact ale filialei.

9

FR Crisana pe facebook Filiala Regională Crişana a AMSPPR are cont pe reţeaua de socializare Facebook. Nu ezitaţi să aflaţi noutăţi, evenimente, ştiri, activităţi ale AMSPPR înscriindu-vă ca „prieteni” ai filialei.

| Nr. 01 / 2010


Actualităţi

www.dental.ro Un site oficial

AMSPPR se găseşte pe internet într-un nou format, mai atractiv, mai interactiv. Ce ne propunem prin aceasta? Simplu. Accesibilitate, adresabilitate cât mai mare, informare corectă şi completă. AMSPPR, prin intermediul actualului site a intrat in era web2.0, a sistemului de management de conţinut, în care utilizatorul are ocazia să îmbunătăţească în permanenţă conţinutul articolelor de pe site fără a mai apela la companiile de profil, devenind astfel aproape interactiv. Cu această ocazie, AMSPPR se alătură altor instituţii sau organizaţii care au adoptat deja acest tip de site, în lume: • Harvard University (Educational) • United Nations Regional Information Center • Citibank (Financial institution intranet) • Oklahoma State University

Vă invităm aşadar în lumea virtuală pentru a descoperi AMSPPR, ce oferă această organizaţie membrilor, consultanţă juridică, legislaţie, demersuri, cursuri, congrese şi workshopuri de calitate. Aşteptăm, de asemenea, sugestiile, informaţiile, dorinţele voastre. AMSPPR înseamnă să fim împreună!

10

Sponsor oficial al AMSPPR:

Nr. 01 / 2010 |


Actualităţi

PACHETUL DE BAZĂ

al AMSPPR pentru membrii săi

AMSPPR, face cunoscut tuturor membrilor săi, pachetul de bază pentru membri săi plătitori:

1. Revista „Viaţa Stomatologică” (6 nr./an) 2. Buletinul Informativ Naţional „Quo vadis” (6 nr./an) 3. Buletine Informative Regionale periodice 4. Web-site-ul AMSPPR www.dental.ro 5. Congresul Internaţional anual al AMSPPR 6. Manifestări profesionale diverse locale şi regionale 7. Reproducere legislaţie importantă pentru cabinet 8. Interpretare legislaţie importantă pentru cabinet 9. Consiliere juridică permanentă în revistă 10. Consiliere in domeniul asigurărilor sociale şi private 11. Formulare tipizate pentru cabinet conform legislaţiei 12. Materiale vizuale profilaxie Colgate pentru cabinete 13. Mostre produse de profilaxie Colgate pentru pacienţi 14. Sprijinirea iniţiativelor locale ale membrilor în profilaxie 15. Informări manifestări profesionale interne / externe 16. Informaţii profesionale importante de la asociaţiile partenere 17. Calitatea de membru al Federaţiei Dentare Internaţionale 18. Publicarea de articole ştiinţifice / prezentări de caz ale membrilor 19. Publicarea de opinii ale membrilor despre politicile din sănătate 20. Anunţuri gratuite de mica publicitate pentru membri în revistele asociaţiei 21. Programe de iniţiere a studenţilor în cabinetele membrilor pe bază de voluntariat 22. Participarea membrilor la manifestările aniversare / festive ale asociaţiei 23. Facilităţi de participare a membrilor la manifestarea tradiţională „Festivalul Dinţilor” 24. Facilităţi de participare a membrilor la manifestarea tradiţională „DentalSurf” 25. Contribuţie de participare gratuită a studenţilor la medicină dentară la Congresele AMSPPR 26. Contribuţie de participare redusă pentru membri la manifestările partenerilor AMSPPR 27. Contribuţie de participare redusă pentru membri la Congresele Federaţiei Dentare Internaţionale

11

28. Reduceri pentru membri la asigurarea mijloacelor fixe ale cabinetului prin ALLIANZ-ŢIRIAC 29. Reduceri pentru membri la asigurarea locuinţei, persoanelor, maşinii prin ALLIANZ-TIRIAC 30. Contribuţie de participare gratuită a membrilor cu vechime de minim 5 ani la Congresele AMSPPR (selecţie anuală efectuată de conducerile Filialelor Regionale prin rotaţie) Pachetul de bază oferit de AMSPPR este conform dorinţei exprimate de delegaţii Adunării Generale Naţionale 2009 care au votat prin alegerea noii conduceri, la subiectul viaţa internă de asociaţie realizarea proiectului de definire şi aplicare a pachetului de bază, care în urma discuţiilor şi îmbunătăţirilor a fost votat şi adoptat în şedinţa CDN din 23-24 ianuarie 2010.

| Nr. 01 / 2010


Congres 2010 Dr. Yves Allard, Franţa

Yves Allard este conferenţiar în universităţi şi practician în spitale începând cu 1992 în Facultatea de Stomatologie din Lyon, Franţa, până în 2009 cu timp limitat în Departamentul de Proteză Fixă şi începând cu 2009 la Facultatea de Stomatologie din Nisa. El este în acelaşi timp medic practician liberal practicând de 20 de ani în cabinetul său din Annecy în Haute Savoie. Este doctor în chirurgie dentară din 1981 şi doctor al Universităţii Claude Bernard Lyon I din 1991. A obţinut un certificat de biologie umană în 1981, un certificat de studii superioare de chirurgie stomatologică (opţiunea proteză sigilată) în 1987, o diplomă universitară în proteza sigilată în 1990 şi un atestat universitar de implantologie în 1992. Este membru al Academiei Naţionale de Chirurgie Stomatologică, membru în Consiliile de Administraţie ale numeroase asociaţii ştiinţifice: Asociaţia Franceză de Stomatologie Adezivă, Asociaţia Franceză de Formaţie Continuă, Societatea Franceză de Stomatologie din Sport, Societatea Franceză de Proteză Implantară. Este autor a 40 de publicaţii naţionale sau internaţionale şi a 216 comunicări ştiinţifice în Franţa şi străinătate. Principalele sale lucrări se referă la ceramo-ceramică şi la tehnicile adezive.

Prof Dr. Cees de Baat, Olanda

Profesor Cees de Baat a primit educaţia dentară la Universitatea Liberă din Amsterdam, Olanda şi. Din 1985, a fost profesor asociat la Catedra de Funcţie Orală şi Stomatologie Protetică de la Universitatea Radboud, Nijmegen, Olanda. Subiecte de interes specifice sunt: medicina dentară geriatrică, protetica, protetica maxilo-facială, implantologie orală, uzura dintelui şi halitoza. Şi-a terminat doctoratul în medicina dentară geriatrică şi protetică în 1990. Începând cu 1999, este profesor de Stomatologie Geriatrică la Universitatea Radboud, Nijmegen, Olanda. Profesor De Baat este co-autor la mai multe publicaţii în reviste revizuite, cărţi şi reviste de specialitate şi este editor al mai multor manuale. A participat ca lector la numeroase congrese, conferinţe şi simpozioane în ţara sa natală şi în străinătate. Din 1993 până în 1996 a fost examinator extern în Stomatologia Resturativă la Universitatea din Manchester, Anglia. Este co-fondator al Societăţii Olandeze de Gerontologie şi al Colegiului European de Gerontologie. A fost atât secretar cât şi preşedinte al Societăţii şi al Colegiului. Începând cu anul 2002, el este redactor-şef al Jurnalului Olandez de Stomatologie

Dr. med. dent. (R) Alexander Baer (Germania)

Născut la data de 11 Februarie 1960 Absolvă Fa cultatea de Stomatologie a Institului de Medicină şi Farmacie din Bucureşti în anul 1984. Din anul 1987 îşi începe activitatea profesională în cabinetul său din Sohren. În anul 2001 împreună cu 5 colegi pune bazele unei clinici particulare în Sohren în care se practică cele mai avansate manopere terapeutice dentare. Împreună cu soţia conduce un laborator modern de tehnică dentară unde lucrează 6 tehnicieni. A organizat un magazin de desfacere a produselor de profilaxie dentară (Megadent Shop). Coordonează un centru de specializare dentară în care se organizează cursuri de implantologie orală, tehnici minim invazive şi protetică dentară. În anul 2009 urmează la Universitatea Mainz Curiculum de Endodonţie şi Estetică. Este membru al unor societăţi profesionale, printre care trebuie menţionate Asociaţia Internaţională de Stomatologie Alternativă, Asociaţia Germană şi Internaţională de Laser în Stomatologie, Asociaţia Internaţională de Profilaxie. Dr. Baer este autor al unor articole despre tehnici minim invazive, Laser dentar, KCP, Carisolv, Vector, Soniflex şi Protetică dentară pe implante Bicon. Este referent şi conducător de Workshop-uri în Germania şi străinătate.Email: a.baer@net-art.de , www.dr-baer-partner.de

Dr. Radu Baston, Bucureşti

Absolvent al Facultăţii de Medicină Dentară din Bucureşti în anul 1980, medic specialist de chirurgie oro-maxilo-facială din anul 1986 şi Doctor în Medicină Dentară la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, Dr. Radu Baston a ţinut peste 50 de comunicări şi conferinţe în domeniul implantologiei dentare în Romania, Germania, Elvetia, Cehia şi Ungaria şi este autorul a numeroase articole de specialitate. De-a lungul anilor a colaborat cu numeroase organizaţii profesionale ale medicilor dentişti: AMSPPR, UNAS, SSER, SRS, ATD (în România), DGZPW, SSRD (în Elveţia), MVZI, DGI (în Germania) şi cu producătorii de implanturi dentare LASAK şi DENTI. Din anul 2002 lucrează ca medic la Peltecu Medical SRL din Bucureşti, având ca puncte principale de activitate implantologia dentară şi reabilitarea orală

Prof. Dr. Dorin Bratu

Medic primar stomatolog, şeful catedrei de protetică dentară la Facultatea de Medicină Dentară a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara.

Prof. Dr. Emanuel Bratu, Timişoara

Nascut în 1970 la Timişoara. Absolvent al UMF Victor Babeş Timisoara, Facultatea de Stomatologie in 1994. Doctor în ştiinte medicale din 2001. Cadru didactic universitar la Facultatea de Medicină Dentară a UMF Victor din Timişoara din 1995. Din 2008 este profesor universitar la Disciplina de Implantologie şi Restaurări Protetice pe Implante. Din 1999 este şef al disciplinei de Implantologie Orală, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea Vasile Goldiş din Arad. Este membru în colegiul de redacţie al revistelor “Quintessence Romania” si “Revista Romana de Medicină Dentară”. Este membru al D.G.Z.I. (Societatea Germană de Implantologie Orală) din 1999; vicepreşedinte al S.R.I.O.B. (Societatea Română de Implantologie Orală şi Biomateriale); membru ICOI (International Congress of oral Implantologists) cu titlul de Fellow din 2004.

12

Prof. Dr. Viorel Ibric Cioranu, Sibiu

Din 2007 este Profesor Universitar Universitarea Lucian Blaga Sibiu, sef de catedra. În perioada 1973-2005 a lucrat la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central, în 1994-2005 a fost medic Sef Sectie Chirurgie OMF – Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central în 1994-2006 U.M.F. Carol Davila Bucuresti Sef de Lucrari la F.S.P.P. – I.M.M., Catedra de Chirurgie OMF; în 2000-2007 - U.T.M. Facultatea de Medicina Dentara - Conferentiar Universitar – Catedra de Chirurgie OM. F. Este autor a 3 monografii, colaborator la o monografie. A publicat lucrari stiinţifice: 37 în extenso, 5 rezumate in tara si 21 în strainatate. A sustinut cursuri pentru studentii Facultatii de Medicina Dentara Titu Maiorescu, Univesiatea Lucian Blaga Sibiu, pentru rezidentii de chirurgie oro-dentara si maxilo-faciala ce fac specializarea in centrul universitar Bucuresti, Cursuri de perfectionare prin U.M.F. Carol Davila si Directia Generala de Perfectionare Postuniversitara a Medicilor si Farmacistilor, Cursuri cu ocazia unor congrese nationale, Cursuri Internationale de Chirurgie Oro-Maxilo-Faciala organizate de E.A.C.M.F.S. A detinut funcţia de Presedinte al Societatii Romane de Chirurgie Oro-maxilo-faciala 2002-2004 si de Presedinte al Comisiei de Specialitate din Ministerul Sanatatii si Familiei 2002-2004. Nr. 01 / 2010 |


Congres 2010 Prof. Dr. Ion Coca, Germania

Este absolvent la Facultăţii de Stomatologie din Bucureşti in 1967, Intern prin concurs 1966-1968, Asistent universitar la disciplina de propedeutică stomatologică din Bucureşti: 1968-1982, Medic specialist (1970) cu ce a mai mare medie pe ţară (19,66), Medic primar (1980) pe locul I pe ţară, Doctor în medicină (1977), Specializări în Germania (un an in 1973 - 1974) si trei luni (1979), Director al Centrului Metodologic de Stomatologie din Bucuresti (1980-1982) şi Secretar al Comisiei de Stomatologie a Ministerului Sănătăţii, până în 1982 coautor şi prim-autor al mai multor cărţi necesare învăţământului universitar şi de tehnică dentară, peste 80 de comunicări ştiinţifice în ţară şi Germania Federală, peste 25 de articole în reviste româneşti şi germane. In 1982 Germania medic practician in Frankfurt pe Main şi Offenbach. Între 1985 si 2004 Oberarzt (Medic-Şef) la clinicile de protetică Dentară din Köln şi Marburg, licenţa de “profesor examinator” pentru examenul de stat. Cărţi: “Cabinet dentar privat; provocare, şansă, garanţie?”, “Ajustarea ocluzală prin terapia de şlefuire selectivă”, “Restaurarea protetică mobilizabilă in perspectiva dezvoltării” şi “Restaurarea protetică a edentaţiei totale, altfel prezentată şi explicată”. Pentru stomatologia germană cartea “Zahnärztliche Versorgung mit herausnehmbarem Zahnersatz; kritische Aspekte zur Planung und Durchführung” şi coautor al cărţii: “Magnete in der Zahnmedizin”. Comunicări la congrese în România, Germania, Slovacia, Olanda, Slovenia, peste 45 de articole în limbile germană, engleză, spaniolă, japoneză şi slovacă. Numeroase cursuri universitare şi postuniversitare in Germania, România, Portugalia. A dotat cu peste 200 de cărţi şi reviste de specialitate biblioteci şi colegi din Sibiu, Craiova, Bucureşti, Timişoara, dotări cu material, clinica stomatologică sibiană. A înfiinţat la Marburg (anul 2000) un centru de perfecţionare a medicilor stomatologi “Marburger Colloquium” . In 1999 este numit la Craiova “visiting professor”, iar la Sibiu “profesor asociat”, din ianuarie 2004 numit “honorar professor” al Universităţii “L. Blaga” din Sibiu.

Prof. univ. dr. Marian Vladimir Constantinescu

Născut la 1 ianuarie 1949. Absolvă Facultatea de Stomatologie din Bucureşti în anul 1973. În perioada 1972 – 1975 este intern prin concurs. Şef lucrări prin concurs în anul 1996 la Catedra de Reabilitare Orală din Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti. Manager prin concurs la Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. Dr. Dan Theodorescu” din Bucureşti (1998-2008) Doctor în ştiinţe medicale la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti în anul 1999. Conferenţiar universitar prin concurs la Catedra de Perfecţionare Medicină Dentară din Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, 2004. Docent în Posturologie la Universitatea de Studii din Palermo, Sicilia, Italia, 2004. Profesor universitar prin concurs la Catedra de Reabilitare Orală din Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti, 2009. Secretar General al Societăţii Române de Stomatologie şi redactor adjunct al Revistei Române de Stomatologie din anul 1997. Membru în comitetul de redacţie al unor publicaţii de specialitate din ţară şi străinătate. Preşedinte şi fondator al Asociaţiei pentru Reabilitare Orală şi Posturoterapie din România – ROPOSTURO, 2004. Publică în calitate de autor şi coautor 11 cărţi şi 56 lucrări în reviste naţionale şi internaţionale. Se remarcă prin participarea la congrese naţionale şi internaţionale cu un număr de 238 comunicări și prin activitatea de cercetare ştiinţifică concretizată prin contribuţia adusă la diferitele teme de cercetare, finalizarea a două contracte CEEX şi coautor la două brevete de invenţie. Pentru activitatea depusă i se conferă premii, medalii şi ordine în ţară şi străinătate.

Dr. Mihai Fabricky, Timişoara

Este născut în 1975 în Oraviţa. Este absolvent al Facultăţii de Stomatologie a Institutului de Medicină din Timişoara din 1999. Din 2001 îşi desfăşoară activitatea ca asistent universitar în Clinica de Protetică Dentară a Facultăţii de Stomatologie din Timişoara. Din 2004 este doctorandul Prof. Dr. Bratu Dorin. Este autor si coautor la 3 lucrări publicate, 12 lucrări comunicate, tratate şi monografii.

Prof. Nathan Fuhrman, Israel

Este născut în 1952 în România, fiind absolvent al Facultatii de Stomatologie Bucureşti. În perioada 1990 - 1991 a urmat studii avansate la Universitatea din Tel-Aviv (Israel) iar în perioada 1991 - 1993 studii clinice în chirurgie oro-facială la Departamentul Spitalului Rambam şi la Facultatea de Medicină Technion Rappaport. Este membru mai multe societăţi profesionale: Asociaţia Dentară Israeliană, Institutul de Educaţie Avansată în Medicina Dentară, Membru al Consiliului Ştiinţific, Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia Dentară Israeliană. Este Lector la Institutul de Educaţie Avansată în Medicina Dentară, Preşedinte al Institutului de Educaţie Avansată în Medicina Dentară, Consilier de sănătate complementară, Managementul sistemului de sănătate în clinici publice, Marketing şi managementul clinicilor publice, Deputat al Curţii Israeliene de acordare a opiniilor profesionale. În cadrul Asociaţiei Dentară Israeliană este Preşedinte al Curţii de Medicină Dentară în Haifa şi Districtul de Nord. Membru în conducerile din Haifa şi Districtul de Nord, Membru în Comitetul Central al Asociaţiei Dentare Israeliene, Membru în Consiliul Ştiinţific.

Dr. Holger Gleixner, Germania

1995-2001 studiu de medicină dentară la FAU Erlangen Erlangen- Nürnberg/ Germania; 2002 – disertaţie la Dr. med.dent la FAU Erlangen Erlangen- Nürnberg/ Germania; 2002-2003 – practician în cabinete de medicină dentară (Dr. K. Hausen, Ansbach; Dr. R. Haubner, Treuchtlingen) în Germania; 2003-2004 a lucrat ca Manager Servicii Profesionale Europene la Ivoclar Vivadent AG, Lichtenstein. Din 2004 Practician part-time în cabinete de medicină dentară Dres. Guzinski, Luta, Ludwig în Lindau/ Germania. Publicaţii internaţionale de studii clinice. Din 2005 este angajat cu normă întreagă în cabinete de medicină dentară Dres. Guzinski, Luta, Ludwig în Lindau/ Germania. Din 2006 angajat cu normă întreagă în cabinete de medicină dentară Hans Steinert şi Dr. Udo Steinert. Din 2007 are propriul cabinet de medicină dentară în Nonnenhorn/ Germania. Este lector în 15 ţări.

Prof. Ingrid Grunert, Austria

A absolvit Facultatea de Medicină Dentară la Universitatea din Viena in 1981. În perioada 1981 –1983 a activat în cadrul Departmentului de Chirurgie orală, Universitatea din Innsbruck, în perioada 1983 – 85 - Educaţie dentară, Universitatea din Innsbruck iar din 1985 a activat în cadrul Departamentul de Stomatologie Protetică, Universitatea din Innsbruck. Şi-a sustinut doctoratul în 1994 (Teza: Articulaţiile pacientului edentat – o investigaţie clinică şi anatomică) – publicată în Quintessenz 1995. Din 1999 este Preşedinte al Departamentului Protetică la Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea din Innsbruck, iar din 2005 este Decan al Facultăţii de Medicină Dentară, Universitatea din Innsbruck. A prezentat mai mult de 70 de lucrări şi peste 200 de prezentări orale naţionale şi internaţionale. Subiecte principale în cercetare şi în practica clinică: Noi concepte în tratamentul pacientului edentat, Reabilitări protetice (fixe, mobile, pe implanturi), Diagnosticul şi tratamentul pacienţilor cu probleme TMJ

Prep. Dr. Dan Lazar, Cluj Napoca

Este născut în 1980. Este absolvent al UMF “Iuliu Haţieganu”, Facultatea de Medicină Dentară din Cluj-Napoca, promoţia 2005. A obţinut 2 burse: octombrie – noiembrie 2004- Bursa oferită de Guvernul României prin Oficiul Naţional al Burselor de Studii în străinătate la Facultatea de Medicină Dentară Bristol, UK, specialitatea Odontologie şi februarie - mai 2005 - Bursă oferită de Programul European ERASMUS la Universitatea de Medicină Dentară Marseille – specialitatea Medicină dentară. A prezentat / publicat 13 lucrări ştiinţifice. A participat la 13 congrese profesionale. | Nr. 01 / 2010

13


Congres 2010

Conf. Dr Marius Leretter, Timişoara

Este născut în 1966 în Timisoara. Este absolvent al Facultatii de Stomatologie a Institutului de Medicina din Timisoara din 1989, cadru didactic al Facultăţii din 1990. Din 2000 este doctor în ştiinţe medicale, avînd din 2006 Competenţă în Implantologie Dentară – 2006. In 2003 este Conferenţiar Universitar, Disciplina de Propedeutică şi Materiale Dentare, UMF Timişoara, iar din 2004 până în prezent Conferenţiar Universitar, Catedra de Protetică Dentară, UMF Timişoara. Este autor şi coautor la 88 de lucrări: 13 cărţi, monografii şi tratate, 31 articole publicate în reviste de specialitate (din care 12 ca prim autor). Este afiliat la asociatiile profesionale: Asociaţia pentru Cercetare Multidisciplinară - Zona de Vest, Balkan Stomatological Society (Ba.S.S.), Deutsche Gesellschaft fur Zahnärztliche Implantologie (DGZI), Societatea Română de Laseri în Stomatologie (SRLS), Societatea Română de Protetică Dentară.

Dr. Adi Lorian, Israel

A studiat si practicat BMF la spitalul Poria din Israel si spitalul Regina Victoria din East Greenstead, Anglia in anul 1997. In prezent lucreaza la spitalul Poria si consultant medical in sectia dentara a spitalului Laniado, Natanya. Este membru al asociatiei BMF din Israel si antrenat in cercetarea si dezvoltarea tehnicilor si instrumentarului in chirurgia dentara. Are experienta bogata in chirurgia orala minora, implantologie, augmentatie osoasa si a sustinut numeroase cursuri si conferinte in domeniu.

Dr. Elisabeth Martoncsak, Scientific Affairs Representative Colgate-Palmolive (Romania)

Absolventă a Facultăţii de Medicină- Secţia Stomatologie, a Universităţii “Ovidius” Constanţa. 2000-2006 preparator şi apoi asistent universitar la disciplina de Pedodonţie şi apoi de Stomatologie preventivă, a aceleiaşi facultăţi. 2005 Master în Sănătate Orală, la Facultatea de Medicina Dentară a Universităţii “Ovidius” Constanţa. Autor sau coautor a 20 de articole şi comunicări ştiintifice în domeniul stomatologiei preventive.

Prof. Alexandre Mersel, Israel

Este născut în 1936 în Strasbourg, Franţa. A absolvit Universitatea din Lyon, Franţa. Specializare în protetică la Facultatea de Medicină Dentara a Universitatii Hadassah din Ierusalim în 1979. Activităţi academice: Profesor Asociat Facultatea de Medicină Dentară Hadassah (1992), preşedinte al studiilor de Protetică totală şi Gerodontologie (1978-98), Şef Departament al studiilor de Protetică totală şi Gerodontologie la Institutul din Haifa pentru Stomatologia Avansată (1986-1987), Profesor asociat la Facultatea de Stomatologie din Marsilia (1983) şi Paris (Franţa) 1985- 1986, Preşedinte al Centrului de Geriatrie Dentară, Facultatea de Medicină Dentară I.A.D.R. Grupul de Gerodontologie (91-97). membru în cercetare Institutul de Gerodontologie, Brookdale (1981),76 de articole ştiinţifice publicate şi 3 capitole în manuale ale profesiei, Consultant al Primului Ministru în Comisia de Sănătate Publică (1982), Co-fondator şi Vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Gerodontologie (1985-1986), Medalia de Argint a Oraşului Paris (1986), Preşedinte ales al Asociaţiei Israeliene de Gerodontologie (1994-96), Preşedinte al serviciilor de Sănătate Dentară a Municipalităţii din Iersualim (1986-1989), Preşedinte al Colegiului European de Gerodontologie (1994), Responsabil al relaţiilor Internaţionale al Asociaţiei Dentare Israeliene (1995-2007), Organizator şi Preşedinte al Secţiei de Gerodontologie a FDI (1997-1999), Preşedinte FDI al Comitetului Special de Gerodontologie (2000), Membru în Board-ul ORE-FDI (Organizaţia Regională Europeană a FDI) (2001- 2004), Consilier FDI (2004-2007). În prezent este Preşedinte al Grupului de Lucru ORE-FDI “Educaţia”, Consilier ştiinţific al ORE-FDI, Preşedinte al Districtului Ierusalim din Asociaţia Dentară Israeliană, Membru în Board-ul editorial al mai multor Reviste Profesionale / Internaţionale,Consultant ştiinţific şi Manager al Programului de Educaţie al Institutului din Haifa pentru Educaţie Stomatologică Avansată (Israel), Publicarea a 76 de articole privitoare la Gerodontologie şi Protetică. Cele mai recente publicaţii: Pacienţii edentaţi atipici: O abordare gerodontologică, Dental Asia, 2007, Sănătatea Publică, Gerodontologia şi Poliţa de Asigurare, Dental Tribune, 2006, O abordare comportamentală în tratamentul persoanelor în vârstă. O nouă filozofie, International Dental Journal, 2003, Protezele dentare fixe imediate sau de tranziţie, International Dental Journal, 2002, Educaţia Medicală Continuă în stomatologie, obligaţie sau îndatorire: Dilema Europeană, International Dental Journal, 2007

Dr. Bogdan Oprea, Sibiu

Este absolvent al Facultăţii de Stomatologie din Târgu Mureş (promoţia 1994). Din anul 2003 este medic primar stomatologie generală iar din anul 2008 este doctor în ştiinţe medicale al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu„ din Cluj Napoca. Din 1996 şi până la 1 decembrie 2009 a desfăşurat activitate didactică în cadrul secţiei de Medicină Dentară a Facultăţii de Medicină „Victor Papilian” la disciplinele „Morfologia dinţilor umani permanenţi”, „Estetică dentară”, Protetică dentară” ocupând succesiv funcţiile de preparator, asistent universitar şi şef de lucrări. De la 1 decembrie 2009 se retrage din funcţia didactică şi îşi concentrează activitatea exclusiv în cadrul clinicii private pe care o conduce şi pe susţinerea de cursuri postuniversitare în cadrul colaborărilor cu diferite asociaţii locale şi naţionale. Este membru A.O.S.R.F. ( Asociaţia Odonto- Stomatologică Româno-Franceză)-1995; membru fondator al revistei “Dento-Medica”; membru A.M.S.P.P.R., membru SSER ( Societatea de stomatologie Estetică din România), coordonator ştiinţific al revistei ”Team Work”. Este lider de opinie al firmei Kerr în România. A susţinut peste 41 de cursuri de pregătire postuniveristară, în cadrul colaborării cu diferitele asociaţii profesionale la nivel naţional şi peste 30 de conferinţe în cadrul unor congrese sau alte manifestări ştiinţifice. A publicat două cărţi ca şi prim autor şi este coautor la alte şase cărţi din domeniul Proteticii Dentare.

14

Conf. Dr. Marius Pricop, Timişoara

Este este nascut în 1963. Este absolvent al Facultatii de Stomatologie a Institutului de Medicina din Timisoara din 1987, cadru didactic al Facultatii din 1990, medic specialist chirurgie oro-maxilo-faciala, Medic primar chirurgie oro-maxilo-faciala din 1998, Medic specialist stomatologie generala din 2002, conferentiar la Disciplina de Chirurgie oro-maxilo-faciala din cadrul Facultatii de stomatologie a Institutului de Medicina Timisoara din 2002, - Absolvent Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes Timisoara, Facultatea de Medicina Generala din 2003, competenta in Implantologie Dentara din 2005. In prezent este Sef sectie „Chirurgie cranio-maxilofaciala”, Sp. Cl. Municipal Timisoara Din 2008 este Sef catedra „Chirurgie cranio-maxilo-faciala”, UMF „V. Babes” Timisoara, iar din 2009 este Sef sectie „Chirurgie cranio-maxilo-faciala”, Sp. Cl. Municipal Timisoara. Este membru al urmatoarelor societati stiintifice si profesionale: Societatea de chirurgie oro-maxilo-faciala din Romania, Societatea europeana de chirurgie cranio-maxilo-faciala, Asociatia internationala a chirurgilor oro-maxilo-faciali. Autor si coautor la numeroase monografii şi cursuri. Incepând din 2001 a conferenţiat la manifestări ştiinţifice din ţară. Nr. 01 / 2010 |


Congres 2010

Dr. Luigi Quattromini, Italia

Dr. Luigi Quattromini a frecventat cursurile Prof.Piattelli Adriano participând impreună cu acesta în anul 2002 la IADR ediţia a 80-a în San Diego California cât şi în anul 2003 la AADR editia a 32-a în San Antonio,Texas. În ambele cazuri au prezentat şi au colaborat la un studiu referitor la utilizarea sulfatului de calciu în tehnica de sinus lift şi în tehnica de augmentare a alveolelor dentare postextractionale. A participat la numeroase congrese pe teme de implantologie orală, în calitate de lector. În prezent ţine cursuri în clinica proprie din Altamura şi la Milano pe tema încarcării protetice imediate “full arch”.

Prof. Sandro Sanvenero

Născut la 14 octombrie 1962. Dobândeşte maturitatea ştiinţifică în 1981, obţine diplomă în stomatologie şi protetică dentară în 1987 la Florenza cu număr maximum de voturi şi laude. Frecventează Clinica de Stomatologie a Universităţii din Florenza între anii 1988-1989 şi 1990 (Prof. Bergamini Maurizio). În 1997 dobândeşte master-ul în ortopedie cranio-mandibulară de la Colegiul Internaţional de Ortopedie Cranio-Mandibulară (International College of Cranio-Mandibular Orthopedics) din Seattle (U.S.A.). Autor de publicaţii în riviste naţionale şi internaţionale şi lector la congrese naţionale şi internaţionale. Face parte dintre docenţii Academiei Italiene de Kinesiografie şi Electromiografie Cranio-Mandibulară (A.I.K.E.C.M.) şi din 2008 îndeplineşte funcţia de Secretar Cultural. A colaborat cu dr. Robert Jankelson din Seattle şi dr. Barry Cooper din New York pentru studii de funcţionalitate mandibulară. Din 2007 docent la Master-ul universitar de nivel II în “Implantologie” la Universitatea de Studii din Pisa (director Prof. Sbordone Ludovico). Din 2009 docent la Master-ul universitar de nivel II în “Neurofiziologie şi patologie ale posturii statice şi dinamice” la Universitatea de Studii din Pisa (director Prof. Brunelli Marcello). Din anul academic 20092010 deţine contract de Profesor cu tema “Abordarea fiziologică a reabilitării protetice” la Universitatea de Studii din Pisa (Preşedinte Prof. Sbordone Ludovico). Desfăşoară la libera practică în La Spezia şi Prato.

Şef. lucr. Dr. Stefan-Ioan Stratul, Timişoara

Este este născut in 1965 în Timisoara. Este absolvent al Facultăţii de Stomatologie a Institutului de Medicină din Timişoara din 1989, cadru didactic al Facultăţii din 1992, medic specialist din 1995 şi medic primar de stomatologie generală din 1999. Şi-a sustinut primul doctorat la UMF Victor Babeş din Timişoara (în specialitatea implantologie) în 2000 şi pe cel de-al doilea la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (în specialitatea parodontologie) în 2004. Din 2006 este şef de lucrări la Disciplina de Parodontologie a UMF Victor Babeş din Timişoara. Membru al mai multor societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, fondator şi preşedinte al Societăţii Romîne de Microscopie Dentară. Autor şi coautor până în prezent la 9 carti şi 81 articole, din care unele în reviste cotate internaţional, precum Clinical Oral Investigations, Dental Traumatology, Journal de Parodontologie et d’Implantologie Orale, International Journal of Dental Hygiene etc. Coordonator şi responsabil ştiinţfic la mai multe granturi de cercetare câştigate prin concurs naţional, participant în trei proiecte de cercetare internaţionale. În ultimii 5 ani a conferenţiat extensiv în ţară şi străinătate pe teme de parodontologie clinică şi microscopie dentară.

Dr. Sorin Ungureanu, Oradea

Este este nascut in 1976 în Oradea. Este absolvent al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii Oradea, Specializarea Medicină Dentară din 2000, Competenţa Radio-Diagnostic Maxilo-Facial şi Competenţa în Implantologie, Mater in Psiho-Pedagogie, Oradea, Doctorand al Facultăţii de Medicină şi Farmacie Oradea 2003. A urmat cursuri de instruire şi formare lectori Ivoclar Vivadent Liechtenstein 2007-2008. Este coordonator a numeroase lucrări de licenta in perioada 2005-2008.

Conf. Dr. Irina Zetu, Iaşi

Este absolventă a Universitatii de Medicina si Farmacie Iasi, Facultatea de Stomatologie din 1981, este conferentiar- Catedra de Ortodontie, Facultatea de Medicina Stomatologica din Iaşi, Doctor in Stiinte Medicale (1994), Medic Specialist in Stomatologie Generala, Medic Primar Ortodont. Este membru al unor societati stiintifice: Membru ANRO (membru fondator 1994- 2003); Membru fondator al Federatiei Mondiale de Ortodontie (1996 si in prezent);Membru al Federatiei Europene de Ortodontie (1999 si in prezent), Membru A.R.S.W. (presedinte), Membru E.S.W.S. A urmat stagii in strainatate: Facultatea de stomatologie, Universitatea Liege, Belgia, 1993- 1994, Facultatea de stomatologie, Universitatea Paul Sabatier III, 1995- 1996, Cursuri postuniversitare in: Arcachon (1996), Creta (2000), Viena (2002, 2006). Autor la peste 50 de lucrari publicate in reviste din tara si strainatate, peste 100 de lucrari comunicate la Congrese din tara si strainatate. Din 2000 este secretar general la Revista Romana de Ortodontie si Ortopedie Dentofaciala.

Sef lucr. Dr. Liviu Zetu, Iaşi

Este absolvent al Universităţii de Medicina si Farmacie Iasi, Facultatea de Stomatologie din 1982, Sef lucrari la Facultatea de Medicina Stomatologica din Iaşi, Doctor in Stiinte Medicaledin 1996 şi medic primar în stomatologie generalădin 1995. Este membru al urmatoarelor asociatii profesionale si stiintifice: Societatea de Medici si Naturalisti Iasi, membru de onoare al AMSPPR, membru al Asociatiei Romane de Parodontologie, membru al Academiei Internationale de Parodontologie, membru de onoare al Societatii Franceze de Parodontologie si Implantologie Orala, membru al Societatii Elene de Parodontologie, membru al Federatiei Dentare Internationale, membru al grupului de lucru pentru Educatie medicala Continua al Organizatiei Regionale Europene a FDI. Este autor si coautor la 40 de lucrari din care 8 in strainatate: SUA, R.Moldova, Cehia, Rusia, Franta. A prezentat peste 60 comunicate, a sustinut peste 50 cursuri si conferinţe. A urmat stagii clinice şi didactice in Franţa: 1993, Colegiul Mediteranian de implantologie orală, Marsilia, 1995 Stagiu clinic şi didactic, Universitatea Paul Babatier Toulouse, 1996, Stagiu clinic şi didactic Universitatea Nantes. Este membru în Colegiul de Redacţie al revistelor: Jurnalul francez de Parodontologie si Implantologie Orala, Revista Română de Stomatologie, Viaţa Stomatologică.

| Nr. 01 / 2010

15



Financiar

Mic ghid orientativ cu privire la închiderea exerciţiului financiar 2009 La sfârşit de an fiscal toate persoanele juridice şi entităţile fără personalitate juridică în care medicii dentişti îşi desfăşoară activitatea trebuie să îndeplinească o serie de formalităţi legale, în vederea aplicării reglementărilor în materie. În caz contrar la eventuale controale ulterioare pot fi aplicate amenzi pentru neconformare. Închiderea exerciţiului financiar 2009 pentru entităţile fără personalitate juridică presupune în principal următoarele operaţiuni:

1.

INVENTARIEREA BUNURILOR DIN PATRIMONIU LA 31 DECEMBRIE 2009 - Inventarierea patrimoniului se efectuează conf. Ordinului M. F. P. Nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat în M. Of. p. I, nr. 704 / 20.10.2009. - În conformitate cu Normele mai sus enunţate se începe cu decizia de inventariere, componenţa comisiei de inventariere, stabilirea procedurilor folosite pentru inventarierea diferitelor tipuri de elemente patrimoniale; - Întocmirea listelor de inventariere pe 2009 - liste distincte pentru mijloacele fixe, obiectele de inventar, a elementelor de active, datorii şi capitaluri proprii deţinute de respectiva entitate (cu sau fără personalitate juridică). Mijloacele fixe pot fi în curs de amortizare şi în funcţiune sau amortizate deja şi în funcţiune; - Se redactează şi înregistrează după caz: proces verbal de scoatere din funcţiune (casare) a mijloacelor fixe / obiectelor de inventar amortizate / degradate şi neutilizabile la sfârşit de an 2009 (care se anexează la procesul verbal de inventariere), procesul verbal de recepţie a mijloacelor fixe noi intrate în patrimoniu în anul 2009 (procesul verbal se întocmeşte la data intrării efective a mijlocului fix în patrimoniu dar la cel mult o lună de la data facturii de achiziţie). Amortizarea mijloacelor fixe se începe din luna următoare punerii în functiune. - Valorificarea rezultatului inventarierii prin întocmirea procesului verbal de inventariere a bunurilor din patrimoniu pe 2009, cu stabilirea plusurilor sau minusurilor de inventar, cu solutiile date p entru fiecare caz de minus sau plus de inventar în parte, cu propunerile de casări în cazul bunurilor degradate sau complet amortizate şi care nu mai pot fi folosite, cu propunerile pentru distrugerea materialelor şi medicamentelor expirate – conform procedurilor stabilite prin autorizatiile obtinute de cabinet în vederea protejării mediului înconjurător. - Rezultatele inventarierii consemnate în listele de inventariere se copiază în Registrul de inventar, document tipizat obligatoriu pentru toate cabinetele. Pe pagini distincte din Registrul de inventar se vor copia lista cu mijloace fixe şi lista cu obiecte de inventar

2.

AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE DIN PATRIMONIU PENTRU ANUL 2009 - Calculul amortizării fiscale lunare / anuale a mijloacelor fixe pentru anul 2009 (amortizarea poate fi calculată de la achiziţie pt. mijloacele fixe după metoda liniară sau accelerată); Trebuie să avem în vedere durata normală de funcţionare în raport de Catalogul privind clasificarea duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe; Realizarea Fişei de operaţiuni diverse pentru amortizarea fiscală a mijloacelor fixe pt. 2009

4.

COMPLETAREA REGISTRULUI DE ARHIVĂ PENTRU ANUL 2009 Biblioraft cu documentele de cheltuieli ale cabinetului (numerar, bancă) în 2009 Chitanţierele, facturierele folosite pe parcursul anului fiscal 2009 Dosar plăţi, alimentări cont, comisioane, extrase de cont bancă în 2009 Dosar Declaraţii obligatorii depuse pentru personalul angajat în 2009 Dosar Declaraţii obligatorii depuse pentru medicii titulari de cabinet în 2009 Dosar asigurări diverse ale cabinetului (malpraxis, imobil, mijloace fixe, auto, etc.) în 2009 Dosar State de salarii / Fişe colective de prezenţă / Fluturaşi salarii ale angajaţilor în 2009 Dosar Fişe Fiscale angajaţi pe 2009

Av. Luciana Mihai

3.

COMPLETAREA REGISTRULUI JURNAL PT. OPERAŢIUNI DIVERSE PENTRU ANUL 2009 Introducerea în registru a Fişelor de operaţiuni diverse pentru cheltuieli plafonate, precum: amortizarea fiscală a mijloacelor fixe pt. 2009 cotizaţii profesionale obligatorii pt. 2009 (de ex: CMDR) cotizaţii profesionale facultative pt. 2009 (de ex: AMSPPR) cheltuieli cu pensia privată (max. cv. a 200 Euro / an / persoană) ptr. 2009 cheltuieli de protocol ptr. 2009 cheltuieli de publicitate ptr. 2009 altele

5.

COMPLETAREA ŞI DEPUNEREA DECLARAŢIEI DE VENIT PE ANUL 2009 DE CĂTRE MEDIC Completarea Declaraţiei de venit pentru anul 2009 (Declaraţia 200) Depunerea Declaraţiei de venit pentru 2009 la Administraţia Financiară (pentru activităţi independente desfăşurate individual sau în forme asociative) până la 15 mai 2010 Diferenţa de impozit stabilită în plus de Administratia financiară se va achita în maxim 60 de zile de la primirea deciziei de impunere. Dacă diferenţa de impozit este stabilită în minus, atunci suma achitată anterior prin plăţile anticipate în 2009 se poate reporta pentru plăţile anticipate pentru anul 2010 sau în anumite conditii se poate restitui. După primirea deciziei de impunere de la Administratia financiară, se comunică în termen de 60 de zile şi Casei de asigurări de sănătate pentru stabilirea contributiei finale.

Dr. Voicu A. David Preşedinte AMSPPR | Nr. 01 / 2010

17


Pagini juridice

Controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale utilizate în cabinetul de medicină dentară

Controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale utilizate în cabinetul de medicină dentară – modificări şi completări la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1662 / 2007 privind controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale puse în funcţiune şi aflate în utilizare Av. Luciana Mihai

18

Preambul Deoarece în Viaţa Stomatologică nr. 4/ 2008 am publicat un material despre controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale impus de O. nr. 1662 / 2007 emis de MSP invităm cititorii revistei să revadă acel articol, considerând că ar fi desuet să repetăm cele expuse deja anterior. Din acest motiv ne vom axa exclusiv pe noutăţile aduse de Ordinul M.S. nr. 1511 / 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1662 / 2007 (publicat în M. Of., P. I, nr. 860 / 10. 12. 2009) şi de O. nr. 1369 / 2009 pentru aprobarea tarifelor practicate de OTDM pentru activităţile desfăşurate. Precizăm că avem în vedere numai reglementările care sunt incidente în domeniul cabinetului de medicină dentară. Completări şi modificări ale Ordinului nr. 1662 / 2007 privind controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale aduse de O. nr. 1511 / 2009 - art. 4 din O. nr. 1662 / 2007 se completează cu un nou aliniat (alin. 3) care delimitează noţiunea de control prin verificare periodică a dispozitivelor medicale de orice alt control efectuat de alte organisme, prin precizarea expresă că acesta nu se referă la activitatea de verificare periodică prestată de unităţile de tehnică medicală. Apreciem că prin această completare s-a dorit să se sublinieze faptul că numai Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale (OTDM) este abilitat să efectueze controlul impus de O. nr. 1662 / 2007. Prin urmare orice prestaţie în domeniu efectuată de o unitate de tehnică medicală, la rândul său avizată de OTDM (precum activităţile de service cu caracter regulat efectuate de firma de la care a fost achiziţionat un dispozitiv medical) nu reprezintă control prin verificare periodică. Aşadar pentru a efectua acest tip de control utilizatorul, respectiv titularul cabinetului de medicină dentară, se va adresa exclusiv OTDM. - art. 10 din O. nr. 1662 / 2007 se modifică în sensul precizării clare a titularilor obligaţiei de control prin verificare periodică a dispozitivelor medicale puse în funcţiune şi aflate în utilizare (astfel cum sunt prevăzute în Anexa nr. 1 la O. nr. 1511 / 2009), efectuat de OTDM sau alte organisme agreate de acesta şi anume fiecare unitate sanitară, atât din domeniul public, cât şi din cel privat, indiferent dacă are sau nu are încheiat contract cu casa de asigurări de sănătate. Rezultă fără echivoc faptul că această obligaţie este opozabilă cabinetelor de medicină dentară fără excepţie, indiferent de forma de organizare ori tipul de proprietate, în calitate de utilizatori de dispozitive medicale. Nr. 01 / 2010 |

Ceea ce este mai puţin clar este sintagma efectuat de OTDM sau alte organisme agreate de acesta. Până în prezent nu se cunoaşte care sunt / vor fi aceste aşanumite organisme agreate, mai ales în condiţiile în care prin noul act normativ (O. nr. 1511 / 2009) este reiterată ideea că numai OTDM are competenţa să realizeze acest control prin verificare periodică a dispozitivelor medicale. - art. 12 din O. nr. 1662 / 2007 se modifică prin introducerea interdicţiei de a utiliza dispozitive medicale care nu au corespuns la încercările efectuate la controlul prin verificare periodică. În această situaţie, după efectuarea remedierilor, respectivele dispozitive se supun unei noi verificări în vederea emiterii buletinului de verificare periodică. În ceea ce priveşte sancţiunile instituite rămâne în vigoare prevederea art. 12 alin. 3 din O. nr. 1662 / 2007, astfel cum a fost modificat, care face trimitere la sancţiunile impuse de L. nr. 176 / 2000, republicată, privind dispozitivele medicale. Pentru utilizatorii de dispozitive medicale (inclusiv cabinetele de medicină dentară) trebuie să avem în vedere art. 16 lit. e din L. nr. 176 / 2000 republicată, care sancţionează cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei (respectiv de la 2.500 la 5.000 RON) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. 1 lit. a – e din lege, şi anume obligaţia utilizatorilor: a) de a utiliza dispozitivele medicale numai în scopul pentru care au fost realizate; b) de a se asigura că dispozitivele medicale sunt utilizate numai în perioada de valabilitate a acestora, când este cazul, şi că nu prezintă abateri de la performanţele funcţionale şi de la cerinţele de securitate aplicabile; c) de a aplica un program de supraveghere a dispozitivelor medicale, care să ţină seama de riscul acestora pentru pacient, de domeniul de utilizare şi de complexitatea acestora, potrivit normelor metodologice în vigoare; d) de a asigura verificarea periodică, întreţinerea şi repararea dispozitivelor medicale; e) de a comunica producătorilor şi Ministerului sănătăţii orice incident survenit în timpul utilizării. Orice comentariu asupra unora dintre aceste obligaţii în raport cu abilităţile „de inginer” ce se cer medicilor, cât şi cu dificultatea de a realiza practic astfel de acţiuni este de prisos şi excede cadrului propus. - Anexa nr. 1 la O. nr. 1662 / 2007 se înlocuieşte de Anexa nr. 1 la O. nr. 1511 / 2009.


Pagini juridice

Anexa nr. 1 este intitulată Tipurile de dispozitive medicale puse în funcţiune şi aflate în utilizare, supuse controlului prin verificare periodică şi cuprinde lista dispozitivelor medicale supuse controlului prin verificare periodică. Actualmente sunt prevăzute 25 de tipuri de dispozitive medicale. Având în vedere interesul nostru exclusiv pentru domeniul medicinii dentare, evidenţiem numai noutăţile ce ţin de acest domeniu: . La pct. 13 în locul sintagmei unităţi stomatologice se utilizează sintagma unituri şi fotolii dentare; . la pct. 16 sunt prevăzute aspiratoare chirurgicale; . la pct. 19 sunt prevăzute sterilizatoare cu aer cald / cu abur. - Anexa nr. 3, intitulată Setul de instrucţiuni metodologice pentru controlul prin verificare periodică pe tipuri / grupe de dispozitive medicale a fost modificată în ceea ce priveşte instrucţiunea nr. 13 (cea referitoare la fotolii şi unituri dentare) şi completată cu instrucţiunile corespunzătoare pentru dispozitivele nou introduse pe lista prevăzută la Anexa nr. 1, adică instrucţiunea nr. 16 (referitoare la aspiratoare chirurgicale) şi instrucţiunea nr. 19 (referitoare la sterilizatoare cu aer cald / cu abur). Aceste instrucţiuni stabilesc criteriile ce trebuie urmărite în cadrul procesului de control prin verificare periodică pentru fiecare dispozitiv medical ce se regaseşte pe lista din Anexa nr. 1, adică acel dispozitiv ce face obiectul controlului. Valorile măsurate trebuie să se încadreze în limitele date de producător în specificaţia tehnică, iar în absenţa acestora este prevăzută o limită în care trebuie să se încadreze măsurătorile efectuate. În cazul unitului şi fotoliului dentar şi în cazul aspiratorului chirurgical această limită este de +/- 20 % din valorile prescrise iar în cazul sterilizatorului limita este de +/10 %. Evaluarea conformităţii se realizează în raport cu prevederile standardului SR EN 62353: 2008, pentru echipamente medicale. Rezultatele verificărilor se consemnează într-un raport de încercări. Subliniem faptul că actul doveditor al controlului este buletinul de verificare periodică emis de ODTM la cerere şi în schimbul achitării tarifului specificat. Se impune precizarea că cele trei tipuri de dispozitive medicale specificate mai sus nu sunt redate cu caracter exhaustiv ci exclusiv pentru motivul că acestea fac obiect al modificărilor şi completărilor aduse la O. nr. 1662 7 2007. Din acest motiv adăugăm la lista de dispozitive ce fac obiectul obligaţiei de control prin verificare periodică şi se pot afla în utilizare în cabinetul de medicină dentară şi alte dispozitive medicale ce se regăsesc în Anexa nr. 1, indicând şi poziţia la care se regăsesc: 1. instalaţii cu radiaţii ionizante; 2. laseri medicali; 4. echipamente de protecţie radiologică.

În funcţie de nivelul de dotare şi specialitatea medicilor care profesează într-un cabinet această listă poate fi completată. Reamintim că periodicitatea la care face referire actul normativ în dezbatere este cuprinsă între 24 – 36 luni, în funcţie de criteriile stabilite în Anexa nr. 2 la O. nr. 1662 / 2007, intitulată Metodologie de stabilire a periodicităţii controlului prin verificare periodică a dispozitivelor medicale şi care nu a suferit modificări ori completări. Obligaţia de a asigura planificarea pentru controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale se stabileşte în raport cu nivelul de periodicitate la care se încadrează dispozitivul medical (v. articolul din Viaţa Stomatologică nr. 4 / 2008). Modificări ale Ordinului nr. 1662 / 2007 privind controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale aduse de O. nr. 1369 / 2009 - Anexa nr. 4 intitulată Tarifele practicate de OTDM în cazul controlului prin verificare periodică a fost abrogată de art. 2 din Ordinul nr. 1369 / 2009 pentru aprobarea tarifelor practicate de OTDM pentru activităţile desfăşurate, emis de Ministerul Sănătăţii (publicat în M. Of. P I, nr. 752 / 04. 11. 2009). Acest nou act normativ prevede într-un cadru unitar tarifele practicate de OTDM pentru aria mai largă de servicii pe care o practică şi nu numai cu privire la activitatea de control prin verificare periodică a dispozitivelor medicale. Nivelul acestor tarife fie a rămas nemodificat, fie a fost majorat pentru unele servicii. Sunt prevăzute noi tarife şi pentru activităţile ce privesc dispozitivele nou introduse pe lista celor supuse controlului (Anexa nr. 1 astfel cum a fost înlocuită prin O. nr. 1511 / 2009).

19

| Nr. 01 / 2010



Opinii

Clienţi pentru cabinetele stomatologice între ispită, legalitate şi realitate?

Trăim în secolul XXI, şi totodată într-o profundă criză economică. Bineînţeles, în perioadă de criză – soluţii de criză. Cred că, în calitate de liber profesionişti, simţim din plin efectele acesteia şi încercăm totodată să oferim servicii de înaltă calitate la preţuri menţinute artificial, pentru a nu scădea şi mai mult adresabilitatea pacienţilor. Totodată, soluţia de criză pentru cei care au un capital pus de-o parte, este investiţia în piaţă, pe nişe. Bineînţeles sectorul serviciilor medicale stomatologice posedă suficient de multe nişe pentru a interveni, şi nu totdeauna benefic pentru furnizor ori pacienţi. Franciză, sucursală, filială, asigurare privată, sunt termenii care probabil îi avem în vedere în momentul în care o companie de marketing, ni se prezintă. Aceasta este unul din businessurile de nişă în stomatologia românească. La o discuţie amănunţită despre condiţiile colaborării, aflăm faptul că noi, în calitate de furnizori de servicii medicale, avem obligaţia de a efectua reduceri ale costurilor terapeutice (discounturi) ori chiar gratuităţi, iar compania de marketing ne oferă în schimb pacientura.

În ce măsură este legal aşa ceva? Oricare dintre noi îşi doreşte, cu siguranţă, un rulaj mai mare şi este normal să se întâmple aşa. Întrebarea este cum facem ca pacientura să crească utilizând un vehicul extern? Metodele de pe piaţă sunt multiple dar în acest context voi aborda cazul companiilor de asigurări. Probabil mai presus de orice reprezintă siguranţa noastră, ca practicieni, şi faptul că supravieţuim pe o piaţă în continuă expansiune. În cazul companiilor de asigurări, contravaloarea actului terapeutic nu este achitată direct de client ci indirect prin intermediul companiilor de profil, clientul beneficiind de anumite tratamente în contul sumei asigurate. Investiţia în cabinetul propriu (cu tot ceea ce presupune aceasta: aparatură, instrumentar, materiale, resurse umane, etc) corelată cu perioada de criză în care adresabilitatea scade iar preţurile sunt menţinute artificial la un minim şi bineînţeles cu reducerile oferite, poate avea şi un efect negativ: falimentul sau scăderea calităţii manoperei. Presiunea preţurilor şi a lipsei de pacienţi ar putea fi compensată prin asigurările private de sănătate ori prin strategii proprii de marketing, permise de actele normative care reglementează profesia. Aceste aspecte cred că trebuie avute în vedere la momentul discuţiei cu un potenţial intermediar. La urma urmei, suntem produsul propriei noastre gândiri. Dr. Vlad Cristian Deac

21

| Nr. 01 / 2010


Manifestări ştiinţifice

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE MICROSCOPIE DENTARĂ şi DISCIPLINA DE ESTETICĂ DENTO-FACIALĂ A FACULTĂŢII DE MEDICINĂ DENTARĂ DIN UMF VICTOR BABEŞ TIMIŞOARA Organizează sîmbătă 20 martie 2010, cu incepere de la ora 09.00 la Centrul de Microchirurgie Pius Brânzeu din Timişoara cursul urmat de hands-on: „Tehnica de preparare a dinţilor pentru restaurări non-metalice utilizând microscopul operator dentar” susţinut de Dr. Paul Gerloczy (SUA – Ungaria), Profesor asociat la Universitatea din Szeged, preşedintele Academiei de Estetică Dentară din Ungaria „Restaurări estetice utilizând nano-compozitul Filtek Ultimate (3M ESPE)” susţinut de Conf. Dr. Anca Silvia Vâlceanu, şeful Disciplinei de Estetică Dento-Facială, UMF Victor Babeş Timişoara, preşedintele SSER Timişoara Programul cursului: 09.00 – 09.15 – Deschirerea evenimentului - Conf. Dr. Anca Valceanu 09.15 – 10.30 – Dr. Paul Gerloczy - Restaurările non-metalice: de ce? Avantaje şi dezavantaje - Materialele pentru restaurări non-metalice şi proprietăţile lor - Unde şi când utilizăm restaurări non-metalice? - Reguli de preparare atraumatică a dintelui - Interrelaţia preparare-parodonţiu 10.30 – 10.45 – pauză de cafea 10.45 – 12.30 – Dr.Paul Gerloczy - Avantajele microscopiei în estetica dentară şi trecerea în revistă a sistemelor de magnificaţie - Tehnici de utilizare a microscopului operator dentar - Trecerea în revistă a tehnicilor de amprentare - Rolul restaurărilor provizorii. Metode de obtinere a unor margini perfecte pentru restaurările provizorii - Trecerea în revistă a cimenturilor: ce şi când folosim? 12.30 – 13.00 – Conf. Dr. Anca Silvia Vâlceanu - Prezentare - Filtek Ultimate – cel mai recent nano-compozit lansat de compania 3M ESPE - Obiectivele reabilitării estetice prin tehnici directe - Când şi cum aplicăm tehnicile de stratificare în cadrul restaurărilor directe 13.00 – 14.00 – pauza de prânz (oferit de organizatori) 14.00 – 16.00 – Dr. Paul Gerloczy: demonstraţie practică şi hands-on preparaţie pentru restaurare non-metalică pe cel puţin un dinte de model de exerciţiu. 16.00 – 16.15 – pauză de cafea 16.15 – 17.30 - Dr. Paul Gerloczy - demonstraţie practică şi hands-on: realizarea unei preparaţii pentru o restaurare non-metalică pe cel puţin un dinte, pe modelul de exerciţiu.

22

17.30 – 18.30 – Dr. Anca SilviaVâlceanu - demonstraţie practică şi hands-on: restaurarea, pe modelul de exerciţiu, a unei fracturi coronare pe un dinte din zona estetică, utilizând tehnica cheii siliconice şi cea de stratificare a răşinii compozite. Numărul maxim de participanţi la hands-on este limitat la 15. Participanţii vor beneficia de microscoape dentare Zeiss furnizate de firma Zeiss Romania, modele de lucru şi freze speciale de preparare, micromotoare Marathon-3 Champion şi piese furnizate de firma Medident Exim, spatule Heidemann furnizate de firma ArtisBioTech, compozit Filtek Ultimate furnizat de firma 3M ESPE, lămpi de polimerizare. Taxa de participare – 1000 RON. Cursul este inregistrat pentru creditare EMC. Informaţii şi înscrieri la tel.0744-521470 (Dr.Ştefan-Ioan Stratul), e-mail: sbs@online.ro

Nr. 01 / 2010 |


Manifestări ştiinţifice

23

| Nr. 01 / 2010


Pagina studentului

Carduri pentru studenţi Cardurile de reduceri pentru studenţi: Sunt mai bine de 10 ani de când sistemul de reduceri pentru studenţi funcţionează şi în România. Actualmente, pe piaţa românească există organizaţii ori companii internaţionale care oferă acest serviciu cât şi companii autohtone. Cum funcţionează? Simplu. Sunt firme (restaurante, fastfood-uri, săli de fitness, cluburi, baruri, companii de transport etc), instituţii (biblioteci, teatre, cinematografe etc) care intră în sistemul unuia sau mai multor companii/organizaţii care oferă reduceri. Tu, ca student, prezentându-te cu cardul de reduceri în aceste locaţii, vei beneficia de reducerile anunţate.

StudCARD Arie: Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Arad, Oradea Site: http://www.studcard.ro

24

Euro <26 Arie: naţională Site: http://www.euro26.org.ro/

Nr. 01 / 2010 |

ISIC Arie: naţională Site: http://www.isic-romania.ro/



Pagina studentului

Posibilităţi de studiu în străinatate

Studenta Ioana Hăncilă

În condiţiile actuale de lucru din România, foarte multe persone - dintre care mulţi medici, încearcă să plece în străinătate, în ideea că dincolo lucrurile stau mult mai bine şi munca lor va fi apreciată la adevărata ei valoare, asta în primul rând din punct de vedere financiar. Această ideologie nu este departe de adevăr, dar nici nu este întodeauna pe măsura aşteptărilor. Pot apărea surprize printre care ar fi costul vieţii care e ceva mai ridicat iar condiţiile de muncă nu sunt foarte diferite de România în anumite locaţii. Există acum în România şi posibilităţi de cercetare a acestor terenuri râvnite încă de pe băncile facultăţii şi aceasta fără a te supune unor riscuri foarte mari de ordin financiar, sau încălcarea unui contract cu consecinţe nefaste. Această posibilitate constă în obţinerea unei burse de studiu în străinătate, oferite de Guvernul României sau de diferite programe de schimb de experienţă (stabilite individual de fiecare universitate, de genul programelor de mobilităţi Erasmus, sau Bursele Francofone). În domeniul medical bursele se acordă de obicei studenţilor din anii clinici sau medicilor rezidenţi, în ideea de a acumula efectiv experienţă profesională şi de a experimenta performanţele atinse de “cei din afară”.

26

Bursele guvernamentale Pe siteul Ministerului Educaţiei şi Cercetării există o prezentare a acestor burse, posibilităţi şi demersuri necesare pentru a le accesa, precum şi bareme pe baza cărora vor fi evauate aplicaţiile. Detalii găsiţi pe: www.edu.ro , www.roburse.ro Există mai multe categorii de burse, cele de care pot beneficia stundeţii la medicină dentară fiind 2: Burse acordate în baza documentelor de colaborare bilaterală sau oferite în mod unilateral de alte state şi Burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate, instituite prin H.G. nr. 697-1996, modificată prin H.G. nr. 533-1998. Bursele prin acord bilateral sunt s are an de către minister, pe baza unor acorduri prestabilite cu unităţi de învăţământ din strainatate, domeniile şi locaţiile fiind deja date, candidaţii depunâdu-şi doar dosarele. Pentru a doua categorie de burse, în schimb, aplicanţii trebuie să facă demersuri personale la Universitatea la care vor să studieze, pentru a fi acceptaţi de aceasta, urmând ca după acceptare să obţină finanţarea de la minister, aceasta făcându-se tot printr-un concurs pe baza de dosare. Frumuseţea în acest caz este că poţi merge unde vrei tu, atâta timp cât cei de acolo te acceptă. MEdC, prin C.N.B.S.S., asigură cheltuielile de transport internaţional din Bucureşti până la locul de stagiu şi retur, o singură dată in perioada stagiului, precum şi cheltuielile de intreţinere a bursierului in străinătate, prin bursă cu un cuantum lunar de până la 1000 de dolari SUA, în funcţie de cheltuielile estimate şi de cuantumul pe ţări aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

Nr. 01 / 2010 |

Pentru obţinerea acestor burse pot candida cei care: aparţin de o instituţie de învăţământ sau de cercetare din subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, precum: elevi în clasa a XII-a, studenţi, masteranzi, doctoranzi, doctori, medici rezidenţi, cadre didactice titulare, cercetători. Acordarea burselor se face pe baza unui concurs naţional ce cuprinde mai multe etape, termenul limită de depunere a dosarului fiind de obicei, la sfârşitul lui martie sau aprilie (calendarul pe 2010 nu este încă stabilit), afişarea rezultatelor făcându-se la începutul verii. Perioada de stagiu este cuprinsă între 2 şi 10 luni. Dosarele de aplicaţie sunt destul de stufoase, conţinând pentru ambele tipuri de burse peste 14 tipuri de acte care cuprind de la copii ale actului de identitate, paşaport, până la recomandări scrise de profesori universitari, programa de studiu în acord cu universitatea gazdă, evaluarea cunoştinţelor, diplome obţinute la congrese sau cercetări efectuate. Foarte important de menţionat este faptul că este necesară cunoaşterea limbii de studiu de la universitatea gazdă. Baremele se punctează pe baza rezultatelor şcolare, activităţilor extraşcolare, diplome obţinute. Spre deosebire de bursele Erasmus, care depind foarte mult de universitatea “mamă” si de cât de harnică a fost ea în stabilirea unor relaţii internaţionale, bursele guvernamentale sunt accesibile oricărui student la medicină dentară din ţară. Dacă tot ne oferă, hai să profităm! Cu siguranţă nu este o experienţă pe care o vei regreta, având doar urmări benefice în ceea ce priveşte pregătirea ta profesională, deschiderea unor noi orizonturi, învăţarea unei limbi străine experimentarea unei culturi diferite şi o ocazie nemaipomenită de a-ţi face noi prieteni! Programele de mobilităţi ale Comisiei Europene Programele de mobilităţi ale Comisiei Europene, în baza Programului Cadru pentru educaţie dar şi prin programul Youth se referă la oportunităţi de studiu sau voluntariat pe perioade determinate de timp într-o universitate sau prin intermediul unor ONG-uri. În mare măsură, aceste programe de mobilităţi depind de capacitatea universităţilor de a-şi dezvolta relaţii internaţionale. Pentru mai multe detalii cu privire la programele de mobilităţi, contactaţi departamentele de relaţii internaţionale ale universităţilor ori intraţi pe www.eu.int



Turism

Cum ne orientăm când mergem la munte

Rândurile care urmează nu se adresează „împătimiților” mersului la munte, ci celor care nu au fost sensibilizați suficient, care nu au gustat niciodată (sau nu suficient) din plăcerea de a hălădui pe poteci sau de a dormi sub cerul liber sau în niște condiții care ni s-ar părea de neconceput în condiții normale. Cel mai adesea, când spunem „traseu montan” ne gândim la o poteca pe care o parcurgem ajutându-ne de „marcaje turistice”. Ca să știm cam pe unde ne situăm, este bine să avem la dispoziție și o hartă. Nu trebuie însă supraapreciată valoarea hărții: aceasta ne ajută doar dacă există un reper „în teren” care poate fi identificat și pe hârtie. De cele mai multe ori, acesta nu există sau nu poate fi identificat! Odată intrați pe potecă, trebuie să știm ce ne „spun” semnele de marcaj. In Romania, semnele de marcaj sunt de patru tipuri (bandă, cruce, triunghi, punct), toate pe fond alb, culorile fiind roșu, galben și albastru. In afara acestor semne „clasice”, mai sunt alte două tipuri speciale: pătrat roșu (limita rezervației științifice Retezat) și „punct dublu” (specific Munților Apuseni, reprezentând un traseu către un punct de belvedere, având culoarea marcajului din care se desprinde). Semnele de marcaj le putem găsi amplasate pe copaci, pietre, stâlpi metalici. Teoretic, ar trebui să fie vizibile din ambele sensuri de parcurgere a traseului respectiv, distanța dintre ele fiind cea „de vedere”. Acest ultim deziderat este discutabil. Nu trebuie sa uităm că poate fi ceață cât să nu se vadă la mai mult de câțiva metri,

28

Nr. 01 / 2010 |

unele semne pot fi acoperite de zăpadă, vopseaua poate fi erodată de intemperii sau acoperită de mușchi sau licheni. Orice alt semn de marcaj pe care îl vom întâlni, dacă nu intră în categoriile menționate, nu trebuie luat în considerare pentru orientare. In principiu, „banda”, indiferent de culoare, indică un traseu magistral în masivul respectiv. Dacă este roșie, este de așteptat ca poteca respectivă să fie un traseu de creastă (Pornind din Sinaia, se poate merge pe marcajul „banda roşie” până la Herculane, cu mici „ezitări” pe traseu, parcurgându-se creasta Carpaților Meridionali.). „Punctul” reprezintă un traseu „în circuit”. „Triunghiul” și „crucea” marchează trasee secundare în masivul respectiv. După cum este de așteptat, există multe excepții de la aceste reguli, datorită imposibilităților concrete de respectare a lor. In masivele muntoase de dimensiuni apreciabile sau cu multe poteci, nu vor fi suficiente cele trei benzi pentru traseele magistrale, așa că se face apel la „cruci” (ex: masivul Bucegi). Uneori, traseul de creastă dintr-un masiv poate să nu aibă orientarea E-V, marcat deja cu bandă roșie, și trebuie utilizat un alt semn (ex.: creasta Pietrei Craiului, marcată cu punct roşu). Alteori, cum este cazul Munților Făgăraș, din cauza dimensiunilor foarte mari, „benzile” (albastră și galbenă, culoarea roșie fiind deja „ocupată” de traseul de creastă) semnifică trasee care străbat de la nord la sud masivul, celelalte semne indicând trasee de pe versantul nordic sau sudic. In afara semnelor de marcaj, putem întâlni pe traseu săgeți


Turism

indicatoare, panouri indicatoare sau de avertizare. Pe acestea putem citi (când nu sunt prea ruginite!) informații despre distanța până la un anumit punct (cabană, vârf, etc), semne de marcaj, avertizări, interdicții. Nu trebuie urmate orbește direcțiile indicate de săgeți deoarece pot fi ușor deformate de vânt (sau de pseudoturiști „binevoitori”). Timpii indicați pe săgeți sau panouri sunt orientativi, referindu-se la grupuri medii. Reguli pentru marcarea traseelor turistice montane, pentru care se utilizează următoarele semne:

Culorile pentru semnele de marcaj sunt: roşu, galben şi albastru, obligatoriu pe fond alb. Pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale semnele de marcaj vor îndeplini următoarele condiţii de detaliu tehnic: a) se vor încadra într-un patrulater imaginar cu laturile de 16-20 cm; b) benzile de culoare vor avea o lăţime de 6 cm, iar cele de culoare albă, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm); c) triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de 10 cm, iar banda de culoare albă, de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm); d) punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm, iar banda de culoare albă, o lăţime de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm); e) crucea de culoare va avea cele două benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare albă, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm); f) semnele de marcaj se vor aplica în ambele sensuri de circulaţie, la distanţe astfel apreciate încât să fie uşor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe direcţii de mers şi la înălţimea de 1,5-2 m faţă de sol; g) în golurile alpine şi în poienile foarte mari semnele de marcaj se vor face pe stâlpi confecţionaţi din ţevi metalice; stâlpii vor fi vopsiţi mai întâi cu grund de protecţie, apoi cu vopsea de culoare albă şi neagră, în dungi alternative de 30 cm lăţime, vor fi prevăzuţi la partea inferioară cu gheare pentru fixarea în fundaţii de ciment şi apoi, în pământ şi la partea superioară, cu o paletă pentru semnele de marcaj; h) pentru protecţia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisă fixarea în cuie a altor indicatoare;

a) banda verticală - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite şi magistrale, care sunt, de regulă, trasee de creastă; b) crucea cu braţe egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legătură; c) triunghiul echilateral - pe fond alb - şi punctul într-un cerc - pe fond alb - pentru marcarea traseelor secundare; d) punctul cu cercuri duble de culoare albă şi roşie pentru traseele dusîntors.

i) în zonele stâncoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau pe lespezi plate din piatră, implantate în grămezi de pietre, cimentate, cu o înălţime de 0,4-0,6 m; j) în zonele în care traseul turistic montan este bine trasat şi nu are ramificaţii, nu se va face exces de semne, dar se vor marca în mod deosebit intrările în pădure (din drumuri, poieni, goluri alpine, văi) prin unul sau mai multe semne uşor vizibile; k) pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, în grup, unul sub altul, şi nu alternativ, la distante mari unul de altul; în zonele stâncoase semnele de marcaj se vor grupa orizontal; l) în punctele de inflexiune a direcţiei de mers a potecii se vor aplica săgeţi bicolore (culoarea albă + culoarea marcajului), care vor indica unghiul direcţional; săgeata va avea o lungime de 40-50 cm, o lăţime totală de 8-10 cm şi unghiul direcţional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade, 75 grade, 90 grade, 105 grade şi de 120 grade; m) în zone deosebit de circulate şi expuse fenomenului de ceaţa marcajul care va indica apropierea refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atenţionare acustic sau vizual, acţionat electric sau mecanic; în cazul cabanelor funcţionarea acestui sistem va fi în responsabilitatea cabanierului; n) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante şi rezistente la ger, căldura, soare, umezeala şi agenţii poluanţi corozivi; o) se va evita marcarea drumurilor publice şi a drumurilor forestiere altfel decât prin tăbliţe indicatoare, la capetele acestora; în cazul în care un traseu turistic montan se interferează cu un drum public, traseul va fi marcat astfel încât să fie bine relevate intrările şi ieşirile din drumul public. Dr. Mihai Găureanu

29

| Nr. 01 / 2010


Recenzie

Supleantul – Petru Popescu

În anii 70, mitologia vieţii literare autohtone înregistra o legendă despre idila dintre un tânăr scriitor de succes şi Zoia Ceauşescu. Iată că aceasta dobândeşte acum un certificat de existenţă, odată cu apariţia ultimei cărţi a lui Petru Popescu. Romanul Supleantul (Ed. Curtea Veche, 2009) este o autobiografie romanţată (cu un efect publicistic bine calculat) a scriitorului român, stabilit în America. Miezul acestei cărţi, este povestea de dragoste amintită deja. Cei doi, tânărul romancier şi Fiica Puterii, se întâlnesc, întâmplător, într-un avion cu care se întorceau din Berlin, la Bucureşti. Apoi, în alte locuri şi cu alte ocazii, mai mereu vegheaţi de ochiul vigilent al Securităţii şi al ,,familiei supreme”. Tânărul, aflat în plină ascensiune literară, se vede pus, la un moment dat, să aleagă între a deveni instrumentul puterii sau a se salva, construindu-şi un alt destin, departe de ţară. Un love story fără happy-end, dar căruia îi scapă tragismul marilor poveşti de dragoste din literatură. Dar, mai mult decât un roman de dragoste, Supleantul este o carte despre prietenie şi despre familie; despre România comunistă; despre drama sau curajul asumării unei opţiuni.

30

Petru Popescu (n. 1944) a reuşit performanţa de a se afirma în două culturi – în cea românească, pe care a părăsit-o în 1974, alegând calea exilului – şi în cea americană: ,,Când am plecat, credeam că Occidentul este foarte asemănător cu România, deşi nu era, raporturile umane erau diferite, nemaivorbind de sistemul politic, chiar şi fizicul oamenilor îmi părea altfel. O vreme, după ce m-am stabilit în California, aerul sau gustul apei mi s-au părut cu totul şi cu totul deosebite de cele cu care eram obişnuit. La început, m-a cuprins un fel de tristeţe care ar fi fost foarte greu de suportat, dacă nu m-aş fi orientat către lucruri pe care nu le făcusem înainte. Am făcut scenarii de film la Hollywood – o lume în care trecutul şi amintirile personale sunt mult mai puţin apreciate, în care oamenii sunt mai aventurieri, mai egoişti, sunt parveniţi şi, din punct de vedere cultural, sunt mai ieftini. [...] Pentru mine, ca scriitor, primii trei-patru ani de expatriere au fost grei şi, într-o anumită măsură, debusolanţi. După aceea, mi-am redescoperit temele, mi-am găsit şi un anumit ton al scrisului; limba engleză care mi se păruse, la un moment dat, nu inaccesibilă, ci greu de cucerit în fineţurile ei, a devenit un teritoriu câştigat, iar eu – un autor care a cunoscut succesul”. Romanele sale apărute până în 1973 (Prins, Dulce ca mierea e glonţul patriei, Sfârşitul bahic etc.) îi aduc celebritatea autohtonă. După plecarea din România scrie doar în limba engleză. Supleantul este prima carte scrisă de Petru Popescu în limba română, după treizeci şi cinci de ani. ,,Am scris din nou în româneşte mai întâi pagini de ziar sau articole politice, dar nu pot să spun că am avut un contact cu limba atât de complex şi de satisfăcător cum s-a întâmplat în luna februarie a acestui an, când am început să lucrez la romanul Supleantul, o carte de trei sute de pagini, finalizată în mai puţin de şase luni, semn că o scrisesem în minte de mai multe ori. Şi, deodată, am retrăit sentimentul intimităţii cu limba mea, care îmi părea extrem de nouă şi de vie, pentru că nu o vorbisem şi nu o folosisem în scris, zilnic, foarte, foarte mulţi ani. [...]Am decis să scriu această carte acum nu atât pentru că mă preocupa reputaţia post-mortem a Zoei, ci pentru că, în fine, aceste amintiri s-au copt în mine suficient. Apoi, mi-am dat seama că personajul principal din Prins este încă viu şi năzuieşte să se regăsească”. (Fragmente dintr-un interviu cu Petru Popescu, publicat în ,,România literară”, nr. 49/ 2009) Autor: Ioana Revnic

Nr. 01 / 2010 |


Recenzie

Glamorousmile Iată că piaţa revistelor pentru pacienţi, un teren insuficient aprofundat în ţara noastră, s-a îmbogăţit cu încă o apariţie editorială: GLAMOROUSMILE. Revista se editează la Constanţa, într-un format atractiv pentru pacienţii de toate vârstele dar totodată şi accesibilă ca limbaj. Scopul acesteia este pe de-o parte informarea pacienţilor cu privire la diversele aspecte ce ţin de igiena orală, tratamente estetice ori patologia bucală. Un binevenit aport îl are în crearea unei legături mai strânse între pacient şi medic, favorizând adresabilitatea pacienţilor la cabinetul stomatologic. Revista se distribuie deocamdată prin intermediul abonamentelor doar în judeţele din sud-estul ţării, existând un evident potenţial de extindere. Poate fi accesată şi online pe http:// www.glamorous-smile.ro/ La cât mai multe numere! Dr. Vlad Cristian Deac

31

| Nr. 01 / 2010


Educaţie medicală

Implantarea postextractională cu încărcare imediată Dr. Călin Cioban Medic stomatolog, Master în Endodonţie, Doctor în Ştiinţe Medicale Fellow International Congress of Oral Implantologists Introducere: Osteointegrarea şi reabilitarea protetică pe implanturi, implantarea imediat postextracţională şi încărcarea imediată, reprezintă piatea unghiulară a stomatologiei moderne. Datorită multiplelor posibilităţi de protezare, restaurarea prin implanturi a devenit cea mai predictibilă metodă din domeniul stomatologiei. Conceptul implantării şi încărcării imediate a devenit foarte popular în ultima vreme datorită multiplelor avantaje pe care le are această tehnică: traumă mai mică, cost mai mic, timpul tratamentului redus cu 6 -10 luni, disconfortul estetic redus în cazul implantării imediate cu protezare imediată. Fiind o metodă nouă, implantarea imediată postextracţională şi încărcarea imediată au stârnit diverse discuţii contradictorii, însă o sumedenie de articole şi studii evidence-based arată că este o metodă predictibilă, având mai multe avantaje decât dezavantaje. Scop: Scopul acestui material este de a încuraja implantarea imediată postextracţională şi încărcarea imediată şi de a demonstra avantajele nete ale acestei metode. Se ştie că după extracţia dentară, pierderea osului alveolar este de 30-50 % în primul an , lucru nefast pentru tratamentele protetice şi implantologice ulterioare. Odată cu osul se pierde şi ţesutul moale şi aici ne referim în special la papilă. Pierderea papilei are efecte fizionomice dezastruoase iar “recondiţionarea” papilei este un procedeu chirurgical parodontologic foarte greu de realizat şi cu o predictibilitate destul de mică. Vechea zicala “este mai uşor să previi decât să tratezi” se aplică şi aici. Adică ne este mai uşor să prevenim pierderea ţesutului dur şi moale decât să tratăm aceste pierderi cu grefe osoase şi gingivale pentru a asigura un aspect fizionomic corespunzător. Material si metodă: S-au efectuat 185 de implanturi dentare imediat postextracţionale care au fost încărcate imediat, în zona maxilară şi mandibulară anterioară şi zona premolară. Datorită exigenţelor estetice impuse de secolul în care trăim, nu ne permitem o pierdere a osului şi ţesutului dur ceea ce ar duce la o restauraţie protetică neestetică. Scopul principal al încărcării imediate fiind evitarea pierderii de os şi susţinerea papilei. Implanturile au fost inserate la torque de peste 50 N/cm2. Toate implanturile au fost folosite drept infrastructură pentru lucrările fixe cimentate sau fixate prin şuruburi. Implanturile au fost rootform, cu suprafaţa sablată şi gravată acid (MIS, AB, Bego Semados RI). S-au folosit după caz fie bonturi protetice drepte fie angulate la 15 grade. Încărcarea imediată a fost făcută în inocluzie uşoară şi cu coroane de acrilat şi fixate cu gel de CHX prin tehnica ‘ no cemet ‘. Important pentru zona premolară a fost să nu avem contacte în lateralitate, doar uşoare contacte ocluzale. S-au efectuat radiografii şi sondaje parodontale după 4-6 luni şi la 1 respectiv 2 ani de la implantare. Unul dintre “parametrii” cruciali pentru asigurarea succesului şi predictibilităţii implantării imediate este selecţia cazului.

32

Concluzii: Rata de succes în cazul dinţilor cu fracturi radiculare şi ale celor cu leziuni periapicale cornice sub 5 mm a fost de 100%. Rata de succes în cazul dinţilor cu afecţiuni periapicale cornice de peste 5 mm şi dinţilor cu leziune parodontală (cu pungi parodontale de peste 10 mm) a fost de 95%, respectiv leziuni endodonto-parodontotale a fost de 90 %. Aceste concluzii ne arată că selecţia cazului este foarte importantă în alegerea timpului de implantare şi protezare. De asemenea, factor decisiv al succesului implantării imediate este şi forma implantului, designul şi torque-ul la care se inseră. Stabilitatea primară cât mai mare este un “must” la încărcarea imediată. În cazul leziunilor endodonto-parodontale rata succesului este cea mai mică datorită complexităţii leziunii. Printre parametrii care ne determină să afirmăm ca am avut insucces se numără în special: - mobilitatea clinică a implantului - observarea radiotransparenţei radiologice în jurul implantului - pierderea osoasă mai mare decât cea prevăzută ca standard - platforma implantului, vizibilă clinic

Nr. 01 / 2010 |


Caz 1 Leziune endodonto -parodontală

punga parodontala de peste 10 mm din cadrul unei leziuni endo-paro

fractura radiculara

chiuretajul piezoelectric al alveolei

pinii de paralelizare

33

implanturile in pozitie corecta bonturile protetice angulate la 3D 15 grade

incarcarea imediata postextractional cu lucrari acrilice

| Nr. 01 / 2010


EducaĹŁie medicală

Caz 2

Leziune periapicală

leziunea initiala

implantul inserat imediat postextractional

bontul protetic pt proezarea imediata provizorie

recall de 24 luni

lucrarea protetica met-ceramica definitala la recall de 24 de luni

Caz 3

Rest radicular

rest radicular

insertia implantului

verificarea pozitiei viitorului implant

34

bont protetic la 0 grade

Nr. 01 / 2010 |

frezarea botului protetic la cald cu turbina cu racire cu freze speciale

incarcarea imedaita cu coroana acrilica fixata prin tehnica no cemet

protezarea imedaita provizore la 24 de ore de la insertia implantului


Educaţie medicală

Prepararea apicală - ce ar trebui să fie?

* Publicat in revista ,,Information Dentaire” din 14.Octombrie.2009’’ Authors: Karen Vallaeys, Delphine Maret,Assistant Lecturers in the Toulouse Dental Faculty and Dental Hospital. Jean-Philippe Mallet, Teaching Associate in the Toulouse Dental Faculty. Franck Diemer, Senior Lecturer & Hosp.Practitioner in the Toulouse Dental Faculty and Dental Hospital. Traducere şi adaptare: Gabriela Teleasa - Reprezentant medical Dentana CAS Group / Romania Good knowledge of endodontic anatomy is essential for correctly carrying out root canal treatment. There are variations between individuals, depending on age, the type of teeth and the aggression to which they have been subjected (secondary dentine).

Protocolul operator pentru secvenţa Revo-S în funcţie de constricţia apicală

Pentru reuşita tratamentului de canal este esenţială o bună cunoaştere a anatomiei endodontice care prezintă variabile între indivizi, vârste, tipul dinţilor şi agresiunilor la care ei au fost supuşi (dentina secundară). În zona apicală îngustarea canalului principal formează conul dentinar. La acest nivel se întâlneşte conul de cement (subţierea cementului) care este relativ compensat de axa canalului principal (50-90% în concordanţa cu studiile) [4 ,8, 12, 19, 21].Acest con de cement este forma de bază a foramenului apical şi este mult crescut de-a lungul vieţii prin depunerea de cement. Acolo unde se întâlnesc cele două conuri este marcată joncţiunea cementodentinară care din punct de vedere histologic, reprezintă aria de separare a ţesutului pulpar de ligamentul periodontal (pasajul fascicular vasculo-nervos) şi care evoluează de-a lungul vieţii deoarece poate fi transformată de producerea fiziologică sau patologică de dentină şi cement (îngustarea canalului şi lărgirea foramenului). Această joncţiune cu siguranţă în anumite condiţii poate fi distrusă (leziunile periapicale). Ţelul preparării endodontice este curăţarea şi dezinfectarea sistemului canalar şi crearea unei forme potrivite pentru o obturare completă. Acest ţel trebuie atins fără niciun efect iatrogen sau pagubă asupra integritătii structurii canalului. [1].

Factorii tratamentului de succes Factorul primordial pentru un tratament endodontic este limita apicală a preparaţiei şi obturării canalului. Studiile statistice longitudinale au determinat că cele mai bune rezultate sunt obţinute când obturaţia este la 1 mm de domul radiologic [9, 15, 16]. Cu instrumente rotative din NiTi, care sunt folosite în general prin tehnica crown down poate fi efectuată o instrumentare cu conicitate continuă de la intrarea în canal până la limita apicală [18, 20]. Aceste instrumente uşurează paşii şi deplasarea în canal şi ajută evacuarea detritusurilor dentinare [14, 20]. Instrumentarea rotativă poate furniza rapid şi sigur o formă conică a pereţilor canalari menţinând curbura iniţială. Potrivit Shuping and al. este obţinut un efect antibacterian mai bun prin folosirea instrumentării rotative NiTi asociată cu irigarea cu hipoclorit de sodiu [18]. Totuşi, această instrumentare este doar pentru preparaţii cu diametre mai mari de 30-35 (normele ISO) [1].Într-adevăr, multe studii au arătat că preparaţiile cu un diametru mai mare de 30 reduce numărul de bacterii, contribuie la efectul antibacterian al iriganţilor intracanalari şi previne creşterea în timp a coloniilor bacteriene după instrumentarea şi curăţarea canalului [2, 11, 20]. Mărimea şi forma preparaţiei de canal Sunt două concepte principale privitoare la mărimea şi forma optimă a preparaţiei de canal, mai ales pentru treimea apicală [1, 9]. Potrivit Wu and al. mărimea recomandată a preparaţiei apicale depinde de dinte [22]. Potrivit Albrecht and al. sunt mai multe detritusuri în preparaţia cu diametru 20 decât în cea cu diametru 40, independent de conicitate (.04, .06 sau .08). Iar această teorie pare să fie în aceeaşi direcţie cu alte studii care au demonstrat că toate canalele sunt mai bine curăţate cu preparaţie apicală mai largă [1, 2, 20]. Fără discuţie, pentru a conserva structura dintelui este sugerată o lărgire minimă a ariei apicale şi nedepăşirea acesteia cu materialul de obturaţie. Schilder sugerează o evazare continuă a pereţilor canalari şi păstrarea foramenului apical cât mai mic posibil [1]. Într-adevăr, mărimea minimă a preparaţiei de canal ce permite eliminarea detrisusurilor şi buna penetrare a fluidului de irigare în treimea apicală se pare că este 30/100 mm, cu conicitate .06 [2, 11], deci, dacă evazarea | Nr. 01 / 2010

35


Educaţie medicală coronară este bine făcută nu este totuşi necesară şi o lărgire apicală la fel de ampla [11]. În general, independent de tehnica folosită, detritusurile nu sunt evacuate complet din zona apicală. Chiar dacă se combină instrumentarea cu irigarea, nu este suficient pentru eliminarea microorganismelor din reţeaua canalului radicular [2, 5], iar Siquera and al. susţine că după chiar cinci metode de instrumentare, inclusiv activarea ultrasonică a fluidului de irigare, nu este posibilă evacuarea în totalitate a detritusului din reţeaua canalului radicular [20].

Plecând de la această măsurătoare, considerăm necesară instrumentarea începând cu o evazare minimă general folosită 25 sau 30/100 mm şi conicitate .06(fig. 1). Instrumentele apicale din sistemul Revo-S sunt cele mai potrivite pentru cerinţele preparaţiei apicale. Astfel că, pentru a ajunge la aceste instrumente se începe tratamentul endodontic cu penetrarea crowndown folosind instrumentele aceluiaşi sistem care au secţiune transversală asimetrică şi un diametru apical fin de 25/100 mm. Acestea sunt urmate de un instrument de curăţare (SU 25/100 mm şi conicitate .06), apoi de

2. Radiografie pre-operatorie 16 (UR6) ce necesită pulpectomie. 3. După prepararea rădăcinii vestibulare prin tehnica step back 1/2mm cu AS 30 la 40 şi a rădăcinii palatinale cu AS 40 pe lungimea de lucru (WL); radiografie în timpul obturării (sfârşitul fazei descendente a sistemului B). 4. şi 5. Radiografie post-operatorie (obturare: sistem B + obturare cu gutta percha termo-compactă)

36

Rolul bacteriei Multe studii au demonstrat rolul bacteriei şi produşilor ei în patogeneza pulpei şi bolilor apicale [6, 7, 11, 17, 18, 19, 23]. Prepararea riguroasă, în special a zonei epicale, este unul din factorii cheie şi creşte în valoare prin tehnica crown-down. Într-adevăr, zona apicală este o arie importantă pentru proliferarea bacteriei, rezultă că o recuperare rapidă şi simplă implică o curăţare mai eficientă, iar acest fapt înseamnă efectuarea unei preparaţii cu diametru mare, chiar şi în treimea apicală, pentru eliminarea ţesuturilor parietale contaminate [10]. Totuşi, deşi este necesară evazarea apicală, tehnica prin care s-o realizăm rămâne controversată. Nicio publicaţie medicală avizată nu a evidenţiat o relaţie definitivă între evazarea apicală şi succesul sau eşecul clinic. Înseamnă că folosirea EDTA la finalul preparaţiei şi după clătirea cu hipoclorit de sodiu produce suprafeţe curate , libere de detritusuri, pentru parţile ne-instrumentate ale canalului. Astfel se ridică întrebarea despre necesitatea instrumentării tuturor suprafeţelor apicale dentare, deoarece se pare că dacă irigantul este introdus în această zonă în cantitate corespunzătoare, este suficientă o preparaţie conservativă a treimii apicale [1, 6, 20]. Instrumente de preparare şi finisare O instrumentare motivată trebuie făcută cu instrumente specifice de preparare minim invazive. Cunoaşterea poziţiei exacte a constricţiei apicale prin determinare electronică va permite măsurarea celui mai mic diametru al constricţiei, când aceasta entitate este matură. Dacă niciun dispozitiv de măsurare mecanic sau electronic nu este disponibil, aceste măsurători pot fi facute cu ajutorul acelor [3]. Nr. 01 / 2010 |

instumentul de evazare apicală (AS 30 la 30/100 şi conicitate .06 peste 5 mm), iar constricţia apicală poate fi măsurată în condiţii optime la finalul preparaţiei canalului folosind FlexoFile (Maillefer) sau ac K din NiTi [3]. Apoi este necesar a se definitiva finisarea apicală cu instrumentele AS cu secţiune transversală asimetrică. Când constricţia apicală permite o instrumentare fină (fig. 2-5) instrumentele AS30, 35 şi 40 sunt folosite prin tehnica step-back (fig. 6) cu o majorare de ½ mm (ex. AS30 la lungimea de lucru, AS35 la lungimea de lucru-1/2 mm şi AS40 la lungimea de lucru-1 mm). Pe de altă parte, când constricţia apicală este puţin marcată (ceea ce este frecvent întâlnit la dinţii tineri (fig.7-11), incisivii centrali maxilari, rădăcinile palatinale ale molarilor maxilari sau la rădăcinile distale ale molarilor mandibulari) aceste trei instrumente AS30, 35 şi 40 trebuie folosite până la lungimea de lucru. Concluzie Prepararea apicală este astfel un pas primordial în tratamentul endodontic. Este finalizată instrumentarea canalului şi optimizată asepsia prin facilitarea contactului între soluţiile de irigare şi noroiul dentinar generat de bacterii. De asemenea este garantat că obturaţia poate fi efectuată în cele mai bune condiţii posibil, şi este evitată supraobturarea. Combinarea acestor condiţii permit formarea unei sigilări apicale compatibilă cu prezervarea unor dinţi funcţionali pe arcadă.


Educaţie medicală

6. Protocolul operator pentru instrumentarea step-back cu AS 30 la 40

Bibliografie:

1. Albrecht L. J, Baumgartner C, Marshall J. G. Evaluation of apical debris removal using various sizes and tapers of ProFile GT files. Journal of Endodontics, June 2004, 30, 128-38. 2. Baugh D, Wallace J. The role of apical intrumentation in root canal treatment : a review of the litterature. Journal of Endodontics, May 2005, 31, 333-40 3. Buchanan S. Apical gauging (Measuring the Terminal Diameters of Canals) http://www. endobuchanan.com/Education. aspx?currentSection=courses 4. Burch J, Hulen S. The relationship of the apical foramen to the anatomic apex of the tooth root. Oral surgery, oral medicine, oral pathology, oral radiology and endodontics, august 1972, 34, 2, p. 262-268. 5. Cantatore G. Réalités cliniques juin 2001, volume XII, n° 2, p. 185 à 201 6. Card S. J, Sigurdsson A, Orstavik D, Trope M. The effectiveness of increased apical enlargement in reducing intracanal bacteria. Journal of Endodontics, November 2002, 28, 779-83. 7. Ercan E, Ozekinci T, Atakul F, Gül K. Antibacterial activity of 2 % chlorhexidine gluconate and 5,25 % sodium hypochlorite in infected root canal : in vivo study. Journal of Endodontics, February 2004, 30, 84-7. 8. Green D. Stereomicroscopic study of 700 root apices of maxillary and mandibular posterior teeth. Oral surgery, oral medicine, and oral pathology, June 1960, 13, p. 728-733. 9. Haapasalo M, Endal U, Zandi H. et Coll J. M. Eradication of endodontic infection by instrumentation and irrigation solutions. Endodontic Topics, 2005, 10, 77-102. 10. Kaleka R. De la lésion péri-apicale à la guérison. Quintescence Endodontie - 2001. 11. Khademi A, Yazdizadeh M, Feizianfard M. Determination of the minimum instrumentation size for penetrationof irrigants to the apical third of root canal systems. Journal of Endodontics, may 2006, 32, 417-20. 12. Kuttler Y. Microscopic investigation of root apexes. Journal of the American Dental Association, may 1955, 50, 5, p. 544-552.

13. Laurichesse J.M, Maestroni F, Breillat J. Endodontie clinique. Paris Editions C.d.P, 1986, 755 p. 14. Peters O. A. Current challenges and concepts in the preparation of root canal systems : a review. Journal of Endodontics, August 2004, 30, 559-67. 15. Ricucci D. Apical limit of root canal instrumentation and obturation, part 1. Literature review. International Endodontic Journal, 1998, 31. 384-393. 16. Schaeffer M. A, White R. R, Walton R. E. Determining the optimal lenght : a meta-analysis of litterature. Journal of Endodontics, April 2005, 31, 271-4. 17. Shabahang S, Pouresmail M, Torabinejad M. In vitro antimicrobial efficacy of MTAD and sodium Hypochlorite. Journal of Endodontics, July 2003, 29, 450-2. 18. Shuping G. B, Orstavik D, Sigurdsson A, Trope M. Reduction of intracanal bacteria using NickelTitanium rotary instrumentation and various medications. Journal of Endodontics, December 2000, 26, 751-5. 19. Siqueira J.F, Rôcas I.N, Favieri A, Lima K. C. Chemomechanical reduction of the bacterial population in the root canal after instrumentation and irrigation with 1 %, 2.5 %, and 5.25 % sodium hypochlorite. Journal of Endodontics, June 2000, 26, 331-4. 20. Usman N, Baumgartner C, Marshall J. G. Influence of instrument size on root canal debridement. Journal of Endodontics, February 2004, 30, 110-2. 21. Vertucci F. Root canal morphology and its relationship to endodontic procedures. Endodontic Topics, 2005, 10, p. 3-29. 22. Wu M-K, R’oris A, Barkis D. and Wesselink P. R. Prevalence and extent of long oval canals in the apical third. Oral Surgery Oral Medecine Oral Pathology Oral Radiology Endodontics, June 2000, 99, 739-43. 23. Zehnder M. Root canal irrigant, Review article. Journal of Endodontics, May 2006, 32, 389-98.

| Nr. 01 / 2010

37


Caleidoscop 2009

VS 1 2009

QV 1 2009

VS 2 2009

38

VS 3 2009 Nr. 01 / 2010 |

QV 3 2009

QV 2 2009


Caleidoscop 2009

VS 4 2009

VS 5 2009

QV 4 2009

QV 5 2009

39

VS 6 2009

QV 6 2009 | Nr. 01 / 2010



Redacţia

FEBRUARIE 2010 BULETINUL INFORMATIV NAŢIONAL „QUO VADIS?” _____________________________________________________________________________________________________

Nr. 01 / 2010

Începând cu numărul 1/2010 al Buletinului Informativ Naţional „Quo Vadis ?”, acesta va fi publicat doar în format electronic pe site-ul www.dental.ro. Aşadar vă invităm pe toţi să vizitaţi site-ul şi să accesaţi informaţiile din acest număr: 1. CONGRESUL EUROPEAN DENTAL STUDENTS ASSOCIATION 2010 (EDSA) Între 7-14 martie 2010 Bucureşti este locul în care veţi dori să vă aflaţi pentru că acolo va avea loc cel mai important eveniment al anului pentru studenţii la medicină dentară din Europa: A 45-a întâlnire a EDSA şi al 8-lea Congres organizat de EDSA. Pentru alte informaţii puteţi vizita http:// www.edsa2010.com/ 2. ENDODONTIE ET ODONTOLOGIE CONSERVATRICE: MAÎTRISER LE COEUR DE NOTRE MÉTIER În perioada 18-19 martie 2010 la Palatul Brongniart, Paris va avea loc Congresul de Endodonţie Conservativă. Vor participa lectorii: Dr Jean Yves Cochet, Dr Elie Attali, Dr Beat Suter, Dr Anne Claisse, Pr Ivo Krejci, Pr Hervé Tassery, Pr Michel Degrange: Pentru mai multe informaţii accesaţi siteul:http://www.zedental.com/congres2010/programme.cfm 3. CURS SI HANDS-ON DE RESTAURARI ESTETICE SUST rmat de hands-on „Tehnica de preparare a dinţilor pentru restaurări non-metalice utilizând microscopul operator dentar” sustinut de Prof.Dr.Paul Gerloczy (SUA-Ungaria), Presedintele Academiei Ungare de Estetica Dentara si cursul „Restaurari estetice utilizand nono-compozitul Filtek-Ultimate (3M-ESPE)” sustinut de Conf.Dr.Anca Valceanu, UMF Victor Babes Timisoara. Informatii si inscrieri la tel.0744-521470 si email: sbs@online.ro 4. CONGRES ŞI EXPOZIŢIE DE MEDICINĂ DENTARĂ 2010 ÎN SIRIA În perioada 15-18 aprilie 2010 va avea loc în Damasc (Siria) Expoziţia de materiale stomatologice în cadrul căreia va avea loc şi un Congres de Medicină Dentară cu 2 teme mari: „Congresul Specializat în Stomatologie” organizat de Oficiul de Practicare al Profesiei şi Facultatea de Stomatologie din cadrul Universităţii din Damasc şi „Conferinţa Ştiinţifică pentru Tehnicienii Dentari” organizată de Comitetul Sirian de Tehnicieni Dentari din Damasc. http://www.arabiangroup.com/new/ 5. CONGRES INTERNAŢIONAL DE LASER ÎN STOMATOLOGIE Dragi colegi, ca preşedinte al Asociaţie i Bulgare de Laser în Stomatologie am plăcerea de a vă anunţa că în aprilie 2010 va fi inaugurată Academia de Laser în Stomatologie. De asemenea am privilegiul de a vă invita la Congresul Internaţional de Laser în Stomatologie în perioada 23-25 aprilie 2010 care va avea loc în Plovdiv (Bulgaria). Fiţi pregătiţi să cunoaşteţi câţiva dintre cei mai buni lectori din domeniul laserului în medicină. Pentru mai multe informaţii: Prof. Asociat Dr. Julia Kamenoff - Angeloff juliakamenoff.kamenoff@gmail.com , PR Dr. Danail Angelov danail_angelov@yahoo.com Prof. Asoc. Dr. Julia Kamenova Preşedintele Asociaţiei Bulgare de Laser în Stomatologie 6. CURSUL CURRICULAR „PARODONTOLOGIA MODERNĂ: O ABORDARE SINTETICĂ ŞI PRACTICĂ” În perioada 20-21 mai 2010 Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara, Disciplina de Parodontologie in colaborare cu Societatea Română de Microscopie Dentară anunţă desfăşurarea modulului al doilea al cursului curricular de parodontologie clinică „Parodontologia modernă: O abordare sintetică şi practică” susţinut de Prof. Dr. Anton Sculean (Universitatea din Berna, Elvetia) si Şef lucrări dr.dr. Ştefan I. Stratul. Pentru mai multe informaţii şi înscrieri: e-mail sbs@online.ro, tel.0744-521470 7. CONGRES INTERNAŢIONAL LA KIEV „IMPLANTELE DENTARE. OSTEO-INTEGRARE” În perioada 14-15 mai 2010 în Kiev, Ucraina va avea loc al IV-lea Congres Internaţional intitulat „Implantele dentare. Oso-integrare”. Pentru mai multe informaţii: www.congress.at.ua sau e-mail konferenciya2010@ukr.net 8. SUMMIT-UL ÎNGRIJIRI DE SĂNĂTATE ŞI TURISM MEDICAL ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST În perioada 17-18 mai 2010 la Zagreb în Croaţia va avea loc Summit-ul Îngrijiri de Sănătate şi Turism Medical în Europa Centrală şi de Est (CEEMTHS) . Acesta va include expoziţie, workshop-uri şi o conferinţă de 2 zile având ca temă problemele actuale ce afectează turismul medical şi îngrijirile de sănătate în regiune şi în lume în general. Puteţi afla mai multe la http://www.globalengage.co.uk/central_eastern_european_medical_ tourism_summit.html 9. CONGRESUL MONDIAL FDI 2010 Congresul Mondial al FDI va avea loc în acest an în Brazilia la Salvador da Bahia în 2-5 septembrie 2010 Pentru mai multe informaţii puteţi accesa link-ul http://www.fdiworldental.org/congress/2010-fdi-annual-world-dental-congress 10. CONGRESUL EUROPEAN SOCIETY OF MICROSCOPE DENTISTRY (ESMD) 2010 În 16-18 septembrie 2010 la Vilnius, Lituania va avea loc al 2-lea Congres al Societăţii Europene de Microscopie în Stomatologie. Membrii Societatii Romane de Microscopie Dentara SRMD beneficiaza de reducere la taxa de inscriere. Pentru alte informaţii http://www.esmd2010.com/home , Dr.StefanIoan Stratul - sbs@online.ro 11. PROCES CÂŞTIGAT PRIN SENTINŢĂ DEFINITIVĂ DE AMSPPR A.M.S.P.P.R. a câştigat procesul deschis de dr. Gabriela Andruhovici şi dr. Rodica Aldica . Av. Luciana Mihai | Nr. 01 / 2010

41


Redacţia

Criterii de publicare în revista viaţa stomatologică Revista AMSPPR – „Viaţa Stomatologică”, având o tradiţie a unei apariţii regulate de peste 18 ani, îmbracă haine noi începând cu anul 2009. Nu putem să nu ţinem cont de realităţile stomatologiei mondiale şi nu putem ignora evoluţia societăţii româneşti în ultimii ani, dar mai ales ca membră UE. „Viaţa Stomatologică” nu este doar o revistă. Ea reprezintă vocea, opinia, dilema, soluţia, întrebările, răspunsurile, ştiinţa practicianului privat din ţara noastră. Având toate aceste aspecte în vedere, dorim ca revista să reflecte viaţa stomatologică actuală, atât din punct de vedere ştiinţific şi profesional cât şi de hobby şi timp liber la un standard înalt. Având în vedere viziunea noastră asupra acestei publicaţii, pentru cei care doresc să publice articole în revistă, mai jos găsesc criteriile tehnice de publicare. Date tehnice despre revistă: Tradiţie: Revista AMSPPR „Viaţa Stomatologică” o apariţie regulată cu vechime de 18 ani. Imprimare: calitate deosebită a imprimării, full-color, aprox. 50 pagini A4, 4 coperte plastifiate I.S.S.N.: 1454-5772. Distribuţie: naţională, gratuită în toate judeţele; de asemenea, se distribuie la expoziţiile la care participă AMSPPR, la Congresul AMSPPR; este însoţită de suplimentul legislativ gratuit, Buletinul Informativ Naţional „Quo Vadis” având I.S.S.N.: 1454-5780, toate într-un ambalaj de plastic astfel încât să nu fie deteriorate până la destinatar. Conţinut: actualităţi legate de practica dentară, opinii ale practicienilor, articole ştiinţifice (studii de caz, statistici), prezentări de produse de uz stomatologic, activitate internaţională, manifestări ştiinţifice, oferte produse, recenzii de carte, probleme legale, interviuri, alte aspecte de interes. Piaţa ţintă: medicii dentişti, studenţii stomatologi, tehnicieni dentari, asistenţi de stomatologie, autorităţi. Caracteristici tehnice ale materialelor trimise:

42

A. TEXTUL 1. Textul să fie redactat şi salvat sub formă de document Word 2. Textul redactat să aibă diacriticele trecute (ă, ş, ţ, â, î) şi să fie scris cu tipul de caractere „Times New Roman” 3. Nu inseraţi imagini în cadrul textului, nu casetaţi, tabelaţi sau coloraţi textul. 4. Fiecare material trimis (acolo unde este cazul**) trebuie să fie însoţit de fotografia şi un scurt CV profesional ale celui care trimite alături de adresa de email unde acesta poate fi contactat permanent 5. Pe lângă criteriile de editare impuse de revista Viaţa Stomatologică, articolele ştiinţifice vor respecta „Uni-

Nr. 01 / 2010 |

form Requirements for Manuscripts Submitted to Bio-medical Journals” în ceea ce priveşte conţinutul articolelor, calitatea şi relevanţa clinică, etica problematicii şi imaginilor incluse în studiu 6. Este necesar acordul scris al pacienţilor cu privire la publicarea cazurilor în cazul în care aceştia pot fi identificaţi. 7. Este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor preluaţi sau traduşi. 8. Prin trimiterea articolului spre publicare, autorul îşi asumă în întregime responsabilitatea conţinutului acestuia. Revista „Viaţa Stomatologică” nu va publica articole care aduc prejudicii drepturilor fundamentale ale omului. 9. În cazul solicitării dreptului la replică, acesta va fi acordat în cadrul revistei la rubrica „DREPTUL LA REPLICĂ” , având aceleaşi caracteristici tehnice ale textului cu cel la care se referă. 10. Articolele ştiinţifice vor avea un scurt rezumat (4-5 rânduri) şi cuvinte cheie (3-4) în limba engleză. **. La materiale gen opinii, interviuri, păreri, drept la replică, recenzii. Nu se aplică articolelor ştiinţifice având în vedere faptul că acestea au frecvent mai mulţi autori. B. FOTOGRAFIILE 1. Imaginile (fotografiile, grafice, statistici, etc.) care vor apărea în text vor fi salvate separat ca fişiere imagine (*.jpg, *.bitmap, *pdf.) şi numite cu cifre (1,2,3 etc.). Numărul imaginii va fi trecut în text pentru a vedea unde va fi poziţionată imaginea. Pentru ca toţi cititorii să poată avea o imagine clară asupra materialului pe care îl lecturează, întrun tabel vă rugăm să notaţi: numărul fotografiei, denumirea ei scurtă sau după caz persoanele care intră în imagine, în ordine de la dreapta spre stânga. 2. Fotografiile vor fi originale, iar în cazul de preluări este necesar acordul scris de cedare de copyright din partea autorilor 3. Fotografiile trebuie să respecte un standard de minimă calitate pentru a fi publicate (contrast, culoare, încadrare, claritate, corelare cu textul, fără persoane în mişcare, etc.), rezoluţie 300 dpi. 4. În cazul unor fotografii numeroase sau de înaltă rezoluţie, dificil de trimis pe e-mail se recomandă trimiterea lor la redacţie pe suport CD sau DVD pe adresa: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad Redacţie contact: Email: redactie@dental.ro Adresa: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad


September 16th-18th, 2010

Third Announcement



Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.